1 Prof.

IOAN HAPCA
STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA
DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME
VERBUL, diatezele şi locuţiunile
Lecţii recapitulative pentru elevii din
clasele
V-VIII
Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.
Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.
(Romani 12:7)
2
Informaţii şi exerciţii din
manual: Diatezele
 Prozatorul scrie un roman.
 Romanul este scris de către prozator.
 Prozatorul se gândeşte la romanul său.
 Descoperiţi!
 Diateza
 1. Indicaţi subiectul celor trei propoziţii de
mai sus.
 2. Cele trei enunţuri de mai sus prezintă
aceeaşi situaţie, dar
interesul emiţătorului se îndreaptă de
fiecare dată spre alt
aspect: autorul acţiunii sau obiectul care
suportă acţiunea.
Stabiliţi corespondenţa dintre cele două
aspecte în propoziţiile
date.
 Reţineţi!
 Diateza indică relaţia dintre acţiune,
subiectul gramatical şi
obiectul care o suportă.
 Verbul are trei diateze: activă, pasivă şi
reflexivă.
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
3
Informaţii şi exerciţii din manual, edit.
HUMANITAS
 Diateza activă
 Ce relaţie este în prima propoziţie între subiectul
gramatical şi autorul
acţiunii?
 Reţineţi!
 Diateza activă arată că subiectul gramatical este
autorul acţiunii verbului pe
care o exercită asupra unui obiect. Verbul la diateza
activă nu are o marcă
specifică: Copilul citeşte o carte.
 Diateza pasivă
 1. În a doua propoziţie de la începutul lecţiei,
subiectul gramatical face
acţiunea sau o suportă?
 2. Ce funcţie sintactică are cuvântul prin care se
exprimă autorul acţiunii
verbului?
 Reţineţi!
 Diateza pasivă arată că subiectul gramatical este
obiectul care suportă
acţiunea făcută de autorul ei. Verbele la diateza
pasivă sunt construite cu
verbul auxiliar a fi + participiul verbului de
conjugat: este lăudat.
 Verbul auxiliar a fise conjugă la toate modurile şi
timpurile. Participiul îşi
schimbă forma după genul şi numărul subiectului
gramatical. Cuvântul care
denumeşte autorul acţiunii verbului ia diateza pasivă
are în propoziţie
funcţia sintactică de complement de agent: Cartea
este citită de către copil.
4
Informaţii şi exerciţii din manual, edit.
HUMANITAS
 Complementul de agent mai poate
determina:
 • un adjectiv provenit din
participiu:
 — Casa construită de tata este
frumoasă.
 • un verb la modul supin:
 —Maria are calităţi uşor de
constatat de către colegi.
 Complementul de agent se exprimă
prin:
 • substantiv — Elevul este lăudat de
către profesor.
 • pronume — Apartamentul
bunicilor este îngrijit de
către ai mei.
 • numeral cu valoare substantivală:
— George a fost felicitat de către cei
doi.
 Construcţiile active pot fi
transformate în construcţii
pasive şi invers:
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
5
Informaţii şi exerciţii din manual, edit.
HUMANITAS
 Reţineţi!
 Diateza reflexivă arată că subiectul gramatical este
autorul unei acţiuni la
care participă intens. Verbele la diateza reflexivă
sunt însoţite obligatoriu de
un pronume reflexiv în cazul acuzativ (el se gândeşte
la o scenă de luptă) sau
dativ (el îşi închipuie o scenă de luptă).
 Pronumele reflexiv intră în structura verbului şi nu
se analizează separat.
 Exersaţi!
 1. Analizaţi verbele din enunţurile următoare,
după modelul dat:
 • Sora mea s-a bosumflat, fiindcă a fost certată de
mama, din cauză că s-a
jucat în loc să scrie tema pentru mâine.
• Căţelul se gudură pe lângă bunica, fiindcă este hrănit
de ea şi aşteaptă un
os.
 • Dicţionarul a fost cumpărat de tata, fiindcă preţul a
fost redus de către
distribuitori.
 • Maria nu se abţine să nu mănânce.
 „s-a bosumflat” — verb predicativ, conjugarea I,
diateza reflexivă cu
pronumele reflexiv în cazul acuzativ, modul
indicativ, timpul perfect compus,
persoana a III-a, numărul singular, funcţia sintactică
de predicat verbal.
 2. Identificaţi complementele de agent din
enunţurile de la exerciţiul 1 şi
analizaţi părţile de vorbire prin care se exprimă.
 3. Transformaţi construcţiile pasive de la exerciţiul
1 în construcţii active.
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
6
Informaţii şi exerciţii din manual, edit.
HUMANITAS
 • Maria se îmbracă modern. > Mama o
îmbracă modern.
 • Ea îşi spune că nu poate cumpăra rochia.
> Mama îi spune că
rochia este prea scumpă.
 • Ele s-au întâlnit în magazin. > Ana le-a
întâlnit în magazin.
 • Ele îşi zâmbesc. >Ea le zâmbeşte.
 • Ea şi-a pătat fusta. > Căţelul i-a pătat
fusta.
 Descoperiţi!
 1. Arătaţi ce fel de pronume sunt cele
subliniate în prima şi în a
doua coloană.
 2. Reluaţi pronumele din prima coloană
printr-o formă
accentuată.
 3. Ce funcţie sintactică au pronumele din
prima coloană?
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
7
Informaţii şi exerciţii din manual, edit.
HUMANITAS
 Reţineţi!
 Verbele active pronominale sunt verbele la diateza
activă, însoţite de pronume
reflexiv, care îndeplineşte separat funcţie sintactică.
Verbele active pronominale
sunt:
 obiective — pronumele reflexiv are funcţie sintactică de
 • complement direct — El se laudă.
 • complement indirect — El îşi impune un comportament
civilizat.
 reciproce — pronumele reflexiv are funcţie sintactică
de
 • complement direct — Ei se ceartă.
 • complement indirect — Ei îşi scriu.
 posesive — pronumele reflexiv are funcţia sintactică de
 • atribut pronominal în dativ (dativ posesiv) — El şi-a
murdărit pantofii.
 Aceste verbe acceptă:
 • reluarea pronumelui reflexiv printr-o formă
accentuată: El se laudă pe sine. El şi-a
pierdut cartea lui (sa).
 • apariţia unui pronume personal alternativ cu
pronumele reflexiv: El se laudă. El îl
laudă pe George. Pronumele reflexive care însoţesc verbele
active pronominale se
analizează separat, neintrând în structura verbului (în
analiză, pronumele reflexiv se
scrie în paranteză). CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
8
Informaţii şi exerciţii din manual, edit.
HUMANITAS
 Exersaţi!
 1. Indicaţi verbele la diateza reflexivă din
enunţurile următoare
şi analizaţi verbele active pronominale, ca
în modelul dat:
 • Mă gândeam să-mi iau umbrela, fiindcă o
să plouă.
 • El se lamentează din cauză că nu ştie să-şi
facă tema la
matematică.
 • Cei doi prieteni s-au privit de la distanţă,
s-au recunoscut şi
s-au mirat că s-au întâlnit tocmai în munţi.
 • Şi-a curăţat ferestrele camerei.
 • El se spală pe mâini.
 „să-(mi) iau” — verb predicativ, activ
pronominal posesiv,
conjugarea I, diateza activă, modul
conjunctiv, timpul prezent,
persoana I, numărul singular, funcţia
sintactică de predicat
verbal.
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
9
Informaţii şi exerciţii din manual, edit.
HUMANITAS
 „Şitoamna, şi iarna / Coboară-amândouă; / Şi plouă, şi ninge
— / Şi ninge, şi plouă.”
 George Bacovia — Moină
 Descoperiţi!
 Verbele personale şi verbele impersonale
 1. Identificaţi verbele din versurile de mai sus şi arătaţi cine face
acţiunea acestor verbe.
 2. Arătaţi dacă acţiunea verbelor din enunţurile următoare este
făcută de o persoană şi dacă în
propoziţiile în care apar cu funcţia sintactică de predicat există
subiecte:
 • Nu-i pasă de ploaie.
 • Este un frig năprasnic.
 • Mi-e dor de vacanţă.
 • Îmi trebuie o carte pentru ora de română.
 • Îi place literatura.
 • Ne miră rezultatul obţinut la concurs.
 • Ţi-a ajuns învăţatul pe ziua de azi.
 • Pentru tema de acasă, vă rămâne completarea tabelului.
 • Ne convine plecarea în excursie sâmbătă.
 • Îi doare dezinteresul tău pentru învăţătură.
 • Vă prieşte plimbarea zilnică.
 • Ne trebuie două dischete noi.
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
10
Informaţii şi exerciţii din manual, edit.
HUMANITAS
 3. Indicaţi predicatele nominale din enunţurile
următoare şi arătaţi dacă subiectul
acestora este persoană:
 • Este bine că ai sosit la timp.
 • Era de aşteptat să reuşeşti.
 Reţineţi!
 Verbele personale sunt verbele a căror acţiune este
făcută de o persoană — Dan a
scris tema. Aceste verbe au toate cele trei persoane.
 Verbele impersonale sunt verbele a căror acţiune nu
este făcută de o persoană.
 Verbele impersonale nu au subiect gramatical
 • când exprimă fenomene ale naturii: fulgeră, tună,
burniţează etc.
 • când referirea la persoană se face printr-un
complement indirect — Îi arde de joacă.
 au subiect gramatical, exprimat printr-un substantiv
care nu denumeşte o
persoană. — Este o toamnă târzie.
 • Verbul copulativ a fi poate fi şi impersonal — Este rău
să nu înveţi zilnic.
 • Verbele impersonale pot fi la diateza activă (geruieste),
reflexivă (se stă comod în
fotoliu), pasivă (ţi-a fost dat a suferi).
 • Unele verbe personale pot deveni impersonale — Am
ajuns la şcoală (verb
personal). Mi-a ajuns efortul (verb impersonal).
 • Verbele impersonale au numai forme de persoana a III-
a, numindu-se din această
cauză verbe unipersonale. CLICK/ENTER, după citirea
ultimului cuvânt!
11
Informaţii şi exerciţii din manual, edit.
HUMANITAS
 Exersaţi!
 1. Identificaţi verbele personale şi verbele impersonale din textul
următor:
 „Era frig în acea zi de noiembrie şi am rătăcit pe la şosea prin
preajma lacurilor. Eram fericit
că scrisesem un roman de la început până la sfârşit (fiindcă mai
începusem şi altele, dar nu le
terminasem) şi această certitudine îmi ajungea. Eroul era un librar.
«Scriitorul trebuie să ne
iniţieze în ceea ce există dincolo de realitatea vizibilă.», spunea el.”
 După Marin Preda — Viaţa ca o pradă
 2. Analizaţi verbele impersonale din textul de la exerciţiul 1,
după următorul model:
 „era”— verb predicativ, conjugarea a IV-a, diateza activă, modul
indicativ, timpul imperfect,
impersonal.
 3. Analizaţi verbele din textul următor, indicând şi funcţia lor
sintactică:
 „Faptul că ninsese înainte de sfârşitul lui noiembrie îi dăduse toamnei
o strălucire nouă. Bolta
de frunze nu lăsase neaua să ajungă jos, dar străzile fuseseră eliberate
de troiene de către
lucrători şi erau readuse de ei la mizerabila lor umezeală noroioasă. M-
am gândit că la
periferie zăpada trebuie să reziste şi mi-a convenit când am aflat că era
necesar să înlocuiesc
un coleg şi să aduc un transport de cărţi preluate de biblioteca noastră
de la un depozit
mărginaş.”
 Ana Blandiana — Toamna
 4. Explicaţi ce este greşit în enunţurile următoare:
 • Nu se există să nu fie frig toamna.
 • Nu se merită să cumperi o umbrelă nepliabilă.
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
12
Informaţii şi exerciţii din manual, edit.
HUMANITAS
 Descoperiţi!
 Locuţiunile verbale
 1.Găsiţi în replicile de mai sus câte un sinonim pentru grupurile
de cuvinte scrise cursiv.
 2. Arătaţi de ce părţi de propoziţie sunt determinate cele
trei grupuri de cuvinte.
 Reţineţi!
 Locuţiunea verbală este grupul unitar de cuvinte care
este sinonim cu un verb şi
se comportă în propoziţie ca verbul, fiind determinată de
complemente.
 • Locuţiunile verbale au întotdeauna în componenţa lor
un verb.
 • Locuţiunile verbale nu pot fi determinate de atribute şi
substantivele din
componenţa lor sunt, de obicei, nearticulate. Deci în
enunţul Mihai a dat vestea
proastă a pierderii meciului nu este o locuţiune verbală,
pentru că substantivul
vestea este determinat de două atribute, proastă şi a
pierderii.
 • Locuţiunile verbale pot fi determinate de complemente
indirecte, directe şi
circumstanţiale.
 • Locuţiunile verbale apar mai ales în limbajul oral.
 Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale
 Indicaţi funcţia sintactică a verbelor şi a locuţiunilor
verbale din textul următor:
Terminând orele, am pornit repede spre casă, pentru că cerul
era înnorat. Am luato
la sănătoasa fără a ezita. A te juca este de dorit, dar nu poţi
rămâne sub ploaia
şiroind, chiar dacă te saturi de stat în camerăC. LICK/ENTER,
după citirea ultimului cuvânt!
13
Informaţii şi exerciţii din manual, edit.
HUMANITAS
 Amintiţi-vă!
 Verbele predicative şi locuţiunile verbale
la moduri personale
sunt în propoziţie predicate verbale.
Verbele copulative la
moduri personale intră în alcătuirea
predicatelor nominale.
 Verbele şi locuţiunile verbale la moduri
nepersonale sunt în
propoziţie:
 • subiecte — A învăţa este datoria noastră;
 • nume predicative — Cartea este de citit;
 • complemente directe — Pot munci;
 • complemente indirecte — M-am plictisit
de ascultat muzică;
• complemente circumstanţiale — A
răspuns fără a se gândi
prea mult;
 • atribute — Exerciţiul de scris este greu.
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
14
Informaţii şi exerciţii din manual, edit.
HUMANITAS
 Exersaţi!
 1. Identificaţi locuţiunile verbale din următorul text şi
analizaţi-le după modelul dat:
 „Până l-am dat la brazdă, mi-am stupit sufletul cu dânsul.
Numai eu îi vin de hac.
Alt stăpân în locul meu nu mai face brânză cu Harap-Alb. Mie
unuia ştiu că nu-mi
suflă nimeni în borş; când văd că mâţa face mărazuri, ţ-o
strâng de coadă, de
mănâncă şi mere pădureţe, căci n-are încotro...”
 Ion Creangă — Povestea lui Harap-Alb
 „am dat la brazdă” — locuţiune verbală alcătuită din verb,
conjugarea I, diateza
activă, modul indicativ, timpul perfect compus, persoana I,
numărul singular +
prepoziţia „la” + substantivul „brazdă”, genul feminin,
numărul singular, nearticulat.
 2. Analizaţi verbele şi locuţiunile verbale din textul
următor, indicând şi funcţia lor
sintactică:
 „Mi-e frică de câini, habar n-am de ce. Am doi câini, de cea
mai pură rasă
maidaneză. Pe primul i-am promis că i-l iau fie-mii, când o să
facă şapte ani. I-am
spus Emil şi după aia am observat că e fată şi a trebuit să-l
rebotezăm — Mila. Mila
e albă, lânoasă, şmecheră, nevricoasă. E de ajuns să crapi un
pic poarta şi o
zbugheşte afară. Se repede la oameni fără a se gândi. Are un
teritoriu de apărat.
Celălalt a fost botezat de fie-mea Papy. E negru, tălâmb, fricos.
L-au găsit fetele pe
stradă, cu un picior făcut zob! A fost operat de un chirurg, s-a
înzdrăvenit, a crescut
şi locul lui e aici, în curte. S-a întâmplat să îi oploşesc, se
întâmplă să-i îndrăgesc.”
 Liviu Papadima — S-a întâmplat
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
15
VERBUL, diatezele şi locuţiunile
Concept original şi realizare:
Numai pentru UZ INTERN la
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
Vişeu de Jos ~ Jud. MARAMUREŞ
str. Principală, nr. 1111
Tel. 0262-368013
E-mail: ihapca2002@yahoo.com
DĂ UN CLICK ŞI VIZITEAZĂ ACUM!!!
http://sites.google.com/site/ihapca20
02/