Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

Facultatea de Administraţie Publică

Plan de comunicare într-o instituţie publică:

Primăria Municipiului Bucureşti

Conf. Univ. Dr.

Rosemarie Haineş

Bucureşti
2015
 În elaborarea prezentului plan de comunicare am utilizat modelul clasic, din 1960. Voi
aplica modelul pe o structură a administraţiei publice locale, dezvoltând fiecare punct şi etapă.

DESCRIEREA INSTITUŢIEI

Primăria Municipiului Bucureşti, prin Primarul General al Municipiului Bucureşti, are

următoarele atribuţii, conform Legii nr. 215/23.04.2001 modificată şi completată de Legea nr.
286/2006:
a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor
Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a
hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru
aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi
conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului
judeţean;
b) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care apreciază că o
hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la
problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru
organizarea acestei consultări, în condiţiile legii;
d) prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea
economică şi socială a comunei sau a oraşului, în concordanţa cu atribuţiile ce revin autorităţilor
administraţiei publice locale, precum şi informări asupra modului de aducere la îndeplinire a
hotărârilor consiliului local;
e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune
spre aprobare consiliului local;
f) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
g) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică
de îndată consiliului local cele constatate;
h) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor,
epidemiilor sau epizooţiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop poate
mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comună sau din oraş, acestea fiind
obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de
dezastre;
i) asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei,
gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să răspundă
solicitărilor sale, în condiţiile legii;
j) îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor
contractuale;
k) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice;
l) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor
manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea şi
liniştea publică;
m) controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în vânzare
pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
n) ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în condiţiile
legii;
 o) ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre aprobare
consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale
planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;
p) asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;
q) asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraşului,
instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal, în condiţiile
legii;
r) exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi
ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;
s) conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de
autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social;
t) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;
u) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
v) propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, ştatul de funcţii,
numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de
specialitate;
w) numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de
specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; propune
consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducătorilor regiilor
autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
x) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi
domeniului privat al comunei sau al oraşului;
y) organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie autorităţilor
administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidente;
z) ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru
asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a oraşului, precum şi
pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Ordonator principal de credite - Personal redus – număr relativ mic de angajaţi
- Facilităţi ale Primăriei care ar putea fi folosite în raport cu volumul de muncă
pentru diverse evenimente, cum ar fi întâlniri - Lipsa personalului calificat în relaţii publice
cu cetăţenii - Resurse financiare reduse
- Relaţie oficială deja stabilită cu mass-media
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Cererea de nivel crescut al transparenţei - Reclamaţiile cetăţenilor nemulţumiţi
instituţiilor publice - Publicitate negativă din partea mass-media
- Dorinţa cetăţenilor de a fi informaţi şi consultaţi - Reinstalarea crizei economice
- Posibilitatea obţinerii de finanţări externe
pentru realizarea activităţilor de informare şi
consultare a cetăţenilor
- Posibilitatea de realizare a unor parteneriate
cu ONG-uri din oraş
 AUDITUL COMUNICĂRII

Auditul comunicării este un proces care explorează, examinează şi evaluează comunicarea

în interiorul şi exteriorul unei organizaţii şi dă posibilitatea membrilor organizaţiei de a judeca
procesul de comunicare din organizaţie, din afara lui şi de a descoperi căi pentru îmbunătăţirea
lui. Auditul comunicării va scoate în evidenţă atât punctele tari cât şi zonele care au nevoie de o
atenţie specială. Despre procesul de auditare trebuie reţinute următoarele aspecte:
 Se bazează pe percepţia membrilor organizaţiei. Persoanele diferite percep în mod
diferit realitatea iar răspunsurile pe care le dau reprezintă o variantă personală a realităţii. Cu
toate acestea, răspunsurile lor, chiar deosebit de personale şi de relative, sunt esenţiale deoarece
realitatea fiecăruia se bazează pe percepţia personală.
 A înţelege cum a fost perceput un eveniment este mai important decât realitatea
obiectivă, mai ales în condiţiile în care evenimentul comunicaţional, în intenţia emiţătorului,
conţine convingerea receptorilor în direcţia unei acţiuni sau atitudini.
Auditul comunicării contribuie, de asemenea, la dialogul dintre membrii organizaţiei,
fiind o oportunitate pentru aceştia de a discuta despre problemele pe care le-au identificat, mai
ales în cazul în care una din metodele utilizate de auditor este focus grupul. Poate cel mai
important, auditul comunicării reprezintă un instantaneu al organizaţiei la un anumit moment în
timp. Practic, auditul va furniza informaţii care vor fi de ajutor membrilor organizaţiei în a
înţelege situaţia lor curentă şi va asigura un punct de referinţă pentru viitoarele evaluări. Ca
metodă, în funcţie de dimensiunile organizaţiei, vor fi supuşi examinării toţi membrii prin
aplicarea de chestionare, sau numai o parte dintre aceştia, prin selectarea tuturor celor cu funcţii
de conducere precum şi a unui reprezentant la nivel executiv din fiecare departament, care vor fi
şi intervievaţi.
Focus grupurile pot fi alcătuite numai din executivi sau / şi numai din persoane cu funcţii
de conducere aflate pe aceeaşi treaptă ierarhică, pentru a facilita discuţiile şi a favoriza
deschiderea prin eliminarea factorilor de presiune ierarhică.

Auditul comunicării va ajuta membrii organizaţiei în următoarele direcţii:

 Verifică fapte şi înlocuieşte aproximările cu informaţii certe;
 Identifică punctele tari ale organizaţiei şi prevede problemele de comunicare înainte de
a apărea o criză;
 Asigură pentru membrii organizaţiei un răspuns în ceea ce priveşte modul în care
funcţioneazăcanalele de comunicare;
 Concentrează atenţia membrilor organizaţiei asupra proceselor de comunicare şi asupra
comunicării ca atare;
 Asigură pentru membrii organizaţiei implicaţi în proces o experienţă aparte deosebit de
relevantă prin faptul că explorează aspecte practice ale comunicării la locul de muncă;
 Asigură un punct de referinţă pentru compararea evaluărilor ulterioare.
 OBIECTIVE DE COMUNICARE

1. Asigurarea celui mai înalt nivel de transparenţă pentru activităţile desfăşurate de către
primărie. În acest sens, se are în vedere informarea publicului larg asupra scopului general,
importanţei, priorităţilor măsurilor specifice şi rezultatelor;
2. Asigurarea comunicării interne şi inter-instituţionale în scopul coordonării efective a
măsurilor - întărirea capacităţii instituţionale: prin management eficient, definirea serviciilor
publice în raport cu resursele financiare, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum şi cu
necesităţile comunităţii; - dezvoltarea unor relaţii durabile şi continue între actorii politici,
instituţiile publice şi extinderea în sectorul privat pentru a asigura implementarea de noi proiecte
şi programe cu suport logistic;
3. Implicarea cetăţenilor comunităţii in procesul decizional;
4. Consultarea populaţiei pentru luarea deciziilor corespunzătoare;
5. Implicarea cetăţenilor prin contribuţie directă la finanţarea diverselor obiective;
6. Creşterea transparenţei actului decizional.

PUBLICUL ŢINTĂ se constituie din:

 potenţiali beneficiari;
 beneficiari;
 parteneri economici si sociali (potenţiali investitori);
 structuri neguvernamentale create sau care vor fi create în viitorul apropiat (parohii,
fundaţii, asociaţii);
 mass media;
 cetăţenii comunităţii.

MIJLOACE

În domeniul comunicării se vor folosi următoarele mijloace:

 consultarea periodică a populaţiei, la un interval de 3 luni, prin întâlniri directe cu
cetăţenii oraşului;
 transparenţa actului de conducere publică;
 comunicare directă
 creşterea participării cetăţenilor oraşului la viaţa comunităţii prin implicarea
acestora în procesul decizional.

EVALUAREA IMPACTULUI

Evaluarea impactului comunicării se va face prin:

- sondaje de opinie – completarea periodică a unor chestionare conţinând întrebări despre gradul
de satisfacere a necesităţilor populaţiei de către administraţie, probleme ce trebuie rezolvate;
- analiza reclamaţiilor, propunerilor şi sesizărilor colectate la primărie;
- anchete de grup – organizarea unor întalniri cu diferite categorii de beneficiari pentru evaluarea
interesului şi implicării în aplicarea strategiei de dezvoltare economică şi socială.
 În concluzie, comunicarea este absolut esenţială pentru organizare. Este evident că fără
comunicare nu poate fi organizare, căci atunci nu există posibilitatea ca grupul să influenţeze
comportamentul individului. Pe lângă aceasta, disponibilitatea anumitor tehnici de comunicare va
determina, în mare parte, modul în care funcţiile de luare a deciziilor pot şi trebuie distribuite în
instituţie. Din punctul de vedere al legislaţiei în vigoare, instituţiilor publice le revine
responsabilitatea informării cetăţenilor (informare exactă şi simplă), a primirii lor în audienţă şi a
consultării acestora în problemele care-i privesc.