Silvia BANEA

Violanda Cristina MORĂRAŞU

GHID DE RESURSE PRACTICE PENTRU

ACTIVITATEA DE CONSILIERE ŞI
ORIENTARE A ELEVILOR

2009

1
Silvia Banea a absolvit Liceul Pedagogic „C.Negri”, Galaţi – secţia învăţătoare-
educatoare şi a continuat studiile la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de
Psihologie. A absolvit un master în Psihologia şi psihoterapia cuplului şi a familiei, în
cadrul Universităţii „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Iaşi.
În prezent urmează o formare în psihoterapia de cuplu şi familie, coordonată de Asociaţia
de Psihoterapia Cuplului şi a Familei, Iaşi.
Este Coordonatorul Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, Galaţi.
Dintre publicaţii, amintim că este coautor la Ghidul de Orientare Şcolară şi Profesională
Galaţi, 2003-2009 şi coautor la cartea “Culegere de probleme”, capitolul Consiliere şi
Orientare, Editura Sinteze, Galaţi, 2008.(e-mail: silviabanea@gmail.com)

Violanda Cristina Morăraşu a absolvit Liceul Pedagogic “Vasile Lupu” din Iaşi. A
obţinut o licenţă în pedagogie la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi şi o a doua licenţă în
psihologie la Universitatea „Petre Andrei”din Iaşi. A urmat un master în „Psihologia şi
psihoterapia cuplului şi a familiei la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi.
Este profesor psihopedagog la Colegiul Economic Administrativ din Iaşi. În perioada
2005-2008 a fost profesor asociat la Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic
din cadrul Fundaţiei Academice “Petre Andrei” din Iaşi.
Are drept de liberă practică în specialitatea Psihologie educaţională.
Este coautor la trei auxiliare didactice pentru şcolarii mici (Ed. Sedcom Libris, Iaşi). A
publicat două lucrări de specialitate: „Ghid privind consilierea elevilor cu abilităţi înalte”,
Editura Pim, Iaşi, 2005 şi „Educaţia diferenţiată a elevilor înalt abilitaţi”, Editura Pim,
Iaşi, 2006.(e-mail: morarasuviolandacristina@yahoo.com)

2
CUPRINS
1. Cuvânt înainte........................................................................................................pag. 7

2. Rolul consilierii şcolare, atribuţiile consilierului şcolar........................................pag. 9

3. Autocunoaşterea şi cunoaşterea elevului.............................................................pag. 12

4. Imaginea şi stima de sine.....................................................................................pag. 32

5. Abilităţi de comunicare pozitivă..........................................................................pag. 48

6. Managementul conflictelor..................................................................................pag. 60

7. Relaţii interpersonale pozitive............................................................................ pag. 65

8. Managementul timpului.......................................................................................pag. 81

9. Managementul stresului.......................................................................................pag. 89

10. Modalităţi de dezvoltare a inteligenţei emoţionale........................................... pag. 100

11. Dezvoltarea comportamentelor prosociale prin acţiuni comunitare .................pag. 110

12. Modalităţi de prevenire şi combatere a comportamentelor de risc....................pag. 120

13. Adaptarea şi integrarea socială...........................................................................pag. 138

14. Adaptarea şi integrarea copiilor cu dizabilităţi..................................................pag. 152

15. Managementul învăţării.....................................................................................pag. 158

16. Stimularea potenţialului creativ.........................................................................pag. 176

17. Modalităţi de antrenament a gândirii critice şi laterale,

rezolvarea de probleme............................................................................................pag. 189

18. Orientarea carierei.............................................................................................. pag.198

19. Sugestii teme consiliere şi orientare...................................................................pag. 231

20. Povestiri metaforice...........................................................................................pag. 233

21. Bibliografie........................................................................................................pag. 239

3
 Cu încredere,
elevilor noştri
Motto:
„Fă-ţi ordine în interiorul tău pentru a te
simţi bine cu tine şi cu ceilalţi!”

Cuvânt înainte

Acest ghid se adresează psihologilor şcolari, consilierilor vocaţionali, profesorilor

diriginţi, institutorilor, învăţătorilor, asistenţilor sociali, părinţilor, studenţilor de la
specializările ce cuprind modulul psihopedagogic în curricula academică precum şi
tuturor celor interesaţi să se implice în consilierea educaţională a elevilor din
învăţământul preuniversitar, gimnazişti sau liceeni. Materialul cuprinde exerciţii atractive
şi interactive care se doresc autentice resurse pentru dezvoltarea cognitivă, emoţională şi
comportamentală a elevilor ce le vor practica sub atenta monitorizare şi facilitare a
educatorilor.
Interesul şi preocuparea pentru autocunoaştere, pentru identificarea şi
managerierea trăirilor interioare şi a manifestărilor exterioare, pentru dobândirea şi
menţinerea unui confort psihic, pentru formarea unor capacităţi de relaţionare pozitivă, de
comunicare calitativă, de integrare în viaţa comunitară, de rezolvare a situaţiilor
problematice într-o manieră elegantă, onestă, fără a face uz de violenţă, de formare a
unor conduite şi atitudini sanogene reprezintă factori ce transformă ora sau şedinta de
consiliere în minute necesare şi captivante pentru elevi.
Materialul pe care îl propunem este axat pe coordonatele programei de Consiliere
şi orientare şi încearcă să răspundă într-o manieră flexibilă şi creativă nevoilor elevilor şi
cadrelor didactice în contextul realităţii şcolare actuale. Propune modalităţi de lucru
individuale/ de grup care pot ajuta elevii să-şi activeze şi să-şi dezvolte o serie de resurse
personale, pentru a face faţă cu succes provocărilor mediului socio-cultural în care
trăiesc. Ghidul este structurat în şaisprezece teme centrate înspre direcţiile de formare ale
unui tânăr în devenire, ale unui viitor adult responsabil, autonom şi creativ. Fiecare temă
propune un set de activităţi ce pot fi aplicate cu succes la orele de consiliere, la cercurile
sau cluburile pe interese, ca momente recreative în timpul orelor din schema orară a
clasei respective, la întâlnirile cu părinţii şi în cadrul şedinţelor de consiliere individuală
sau de grup în cabinetele de asistenţă psihopedagogică. Am încercat să sintetizăm
exerciţiile utilizate în activitatea de consiliere ca studente la activităţile de seminar, în
calitate de consilieri şcolari în cabinete sau la clase, în activităţile de formare drept
cursanţi sau formatori.
O personalitate complet integrată în societate trebuie să posede instrumente de
automanagement şi dezvoltare personală. Acest proces iniţiază cu o bună autocunoaştere
a calităţilor şi defectelor, a punctelor tari ce urmează a fi dezvoltate şi a celor slabe ce pot
fi ameliorate, continuând cu acceptarea individualităţii şi aprecierea obiectivă a propriei
persoane. Procesul firesc urmându-şi cursul prin împăcarea cu sine şi promovarea
propriei persoane, aceasta însemnând, cum cert descoperim cu toţii, a fi propriul tău
prieten, cel mai bun şi cel mai onest. Progresiv, cu paşi mici dar siguri, ne preocupăm de
formarea abilităţilor de viaţă independentă: abilităţi sociale precum comunicarea

4
interpersonală, lucrul în echipă, acceptarea diferenţelor de opinii, managementul
conflictelor, empatia, acceptarea şi oferirea suportului social, organizarea resursei timp,
capacitatea de limitare a efectelor negative ale stresului, abilitatea de menţinere a bunei
dispoziţii şi de control a emoţiilor negative precum frica, furia, invidia, ruşinea sau a
resentimentelor, abilităţi cognitive precum luarea deciziilor, rezolvarea de probleme şi
implementarea soluţiei, abilităţi de argumentare, convingere sau negociere, competenţe
de gestionare a situaţiilor de risc şi de alegere a unui stil de viaţă sănătos ce presupune o
conduită alimentară potrivită, îmbinarea echilibrată a activităţii intelectuale, cu cea fizică
şi odihna, dozarea eforturilor şi crearea unor rezerve fizice şi psihice necesare atunci
când starea de bine este greu încercată. Aceste abilităţi formate în etape asigură
flexibilitate personală, un nivel bun de adaptare la situaţii de schimbare rapidă.
Resursele procedurale folosite în activitatea de consiliere şcolară şi vocaţională
sunt diversificate, reprezentând tot atâtea căi de învăţare realizată efectiv de elev, de
operaţionalizare a cunoştinţelor asimilate prin aplicarea acestora în situaţii de viaţă
simulate. Suntem convinse că elemente de originalitate şi perfecţionare metodologică se
regăsesc în activitatea colegilor noştri de zi cu zi. Noi am considerat că exemplele de
bune practici în consiliere sunt în continuare deficitar diseminate şi că rolul acestora în
modelarea personalităţii este reprezentativ. Am scos la iveală, atât cât deontologia
profesiei de psiholog şcolar ne-a permis, exemple de întrebări, sarcini de lucru, activităţi
practice propuse în cabinetele de asistenţă psihopedagogică, unde se lucrează în spatele
uşilor închise, dar cu efecte vizibile, în timp, în atitudinea şi prestaţia socială a elevilor
beneficiari, din ce în ce mai mulţi şi mai interesaţi de serviciile consilierului şcolar.
Serviciile de consiliere, în cadrul orei de consiliere şi orientare sau în mediul
securizant al cabinetului de asistenţă psihopedagogică, promovează elemente de
psihopedagogie centrată pe nevoile elevului, pe interesul superior al copilului. Procesul
de consiliere este un proces „viu”, cu o dinamică emoţional – cognitivă specială, iar
exerciiţiile propuse permit elevilor explorarea drumului interior, căutarea prin labirintul
minţii şi al inimii, ale celor mai potrivite soluţii sau căi de urmat, decizii responsabile sau
acţiuni de realizat. Un inventar de exerciţii stimulative pe care cadrul didactic îl are la
îndemână poate transforma ora de consiliere şi orientare într-un cadru care oferă elevilor
ambianţa necesară exersării cunoştinţelor, aptitudinilor şi atitudinilor, formării de abilităţi
practice, adaptate diferitelor situaţii de viaţă, suportul necesar motivării pentru
autodepăşire şi autorealizare.
Exerciţiile propuse în acest ghid dau maximă libertate de gândire, simţire şi
acţiune beneficiarilor pentru a-şi putea manifesta personalitatea pe deplin, a colabora, a
obţine feed-back imediat şi a-şi găsi răspunsuri la întrebările ce-i frământă, conştientizând
că primesc multe dar, în aceeaşi măsură, au multe de oferit covârstnicilor, familiei şi
comunităţii. Ele pot fi folosite ca „unelte de cunoaştere”, de înţelegere profundă a unor
aspecte ale personalităţii sau „unelte pentru schimbare” pentru elevi, în scopul găsirii de
soluţii practice pentru diversele dificultăţi cu care se confruntă.
Ne dorim ca experienţa de elev în şcoala integratoare a prezentului să reprezinte o
cale deschisă şi antrenantă pentru şcoala vieţii.

Echipa de autori

5
 ROLUL CONSILIERII ŞCOLARE

În sens larg, consilierea este un proces intensiv de acordare a asistenţei

psihopedagogice elevilor, studenţilor şi celorlalte persoane implicate în procesul
educaţional (profesori, părinţi, tutori şi autorităţi şcolare). În cadrul grupurilor şcolare,
consilierea reprezintă “o formă particulară de interacţiune şi influenţare, care contribuie
la omogenizarea liniilor grupului de elevi.” (Tomşa, 1999, p. 21).
Asociaţia Britanică de Consiliere defineşte relaţia de consiliere: ”Vorbim de o
relaţie de consiliere atunci când o persoană (consilierul) este de acord în mod explicit să
ofere timp, atenţie şi respect altei persoane (client).”
Scopul consilierii este de a oferi clientului şansa de a explora, de a descoperi şi de
a clarifica modalităţile optime de a-şi trăi propria viaţă, de a avea o existenţă fericită.
Iniţial, domeniul consilierii a fost identificat cu cel al psihoterapiei pentru ca, mai apoi,
sferele celor două activităţi să se delimiteze net din punct de vedere teoretic, în momentul
actual, consilierea fiind încadrată în domeniul profesiilor de sprijin, alături de
psihoterapie şi asistenţa socială.
Rolul consilierii este, cu precădere, unul proactiv, ceea ce înseamnă că, ea
încearcă prevenirea situaţiilor de criză personală, educaţională şi socială şi, mai mult,
urmăreşte dezvoltarea personală, educaţională şi socială a elevilor.
Consilierea şcolară se axează pe unitatea triadică familie - copil - şcoală, ea fiind
preocupată de realizarea unei armonii între cei trei termeni ai relaţiei, în vederea
desfăşurării unei educaţii eficiente şi a dezvoltării optime a personalităţii copilului.
În procesul de consiliere şcolară se încearcă provocarea unei schimbări voluntare
în atitudinile şi comportamentul clientului. Prin metodele şi tehnicile utilizate, consilierul
urmăreşte să ofere sprijin clientului pentru ca el să se adapteze mai eficient atât propriei
sale personalităţi, cât şi realităţii sociale în care trăieşte. Astfel, consilierea şcolară are ca
scop fundamental sprijinirea clientului pentru ca acesta să devină capabil să se ajute
singur, să se înţeleagă atât pe sine însuşi, cât şi realitatea înconjurătoare.
Definiţia dată consilierii de către Strowig (definiţie încrustată pe o placă de tip
comemorativ la Universitatea din Wisconsin, Statele Unite ale Americii - Departamentul
de Consiliere şi Orientare) este: “ Consilierea înseamnă multe lucruri. Ea este o tehnică
de informare şi evaluare. Ea este un mijloc de a modifica comportamentul. Ea este o
experienţă de comunicare. Dar, mai mult decât atât, ea este o căutare în comun a sensului
în viaţa omului, cu dezvoltarea dragostei ca element esenţial, concomitent cu căutarea şi a
consecinţelor ei. Pentru mine, restul este lipsit de importanţă dacă nu există acţiunea de
căutare a sensului vieţii, într-adevăr, această căutare este viaţa însăşi, iar consilierea este
numai o intensificare specifică a acestei căutări.” Această definiţie pune accentul pe
creşterea şi dezvoltarea pozitivă şi pe relaţia consilierii cu viaţa cotidiană. În şcoală,
consilierea este o activitate personală, axată pe descoperirea de sine a elevului sau a
celorlalţi participanţi la procesul de educaţie şi instrucţie.
În anul 1995 apare Legea Învăţământului care reglementează şi înfiinţarea
centrelor de asistenţă psihopedagogică a elevilor, părinţilor şi profesorilor, care
funcţionează în fiecare judeţ şi în Bucureşti. Statutul consilierului şcolar este reconsiderat
şi prin Anexa nr. 1 la OMEdC nr. 5418/08.11.2005 privind organizarea şi funcţionarea
centrelor judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională.

6
 ATRIBUŢIILE CONSILIERULUI ŞCOLAR
Elaborează şi
organizează programe de
prevenire sau diminuare
a factorilor care
determină tulburări
Asigură comportamentale,
informarea şi comportamente de risc
consilierea sau disconfort psihic prin
elevilor, părinţilor intermediul metodelor,
şi cadrelor procedeelor şi tehnicilor
didactice pe specifice
diferite subiecte
Cunoaştere şi
autocunoaştere
Adaptarea Eşec şcolar/
elevilor la motivaţia
mediul şcolar învăţării

Adaptarea şcolii Absenteism/

la nevoile abandon
elevilor Psihologul şcolar
şcolar

Optimizarea Agresivitate/
relaţiilor violenţă/
şcoală- elevi- managementul
părinţi conflictelor
Asistenţa Dezvoltarea
copiilor cu unui stil
Utilizează strategii şi CES de viaţă Oferă asistenţă
tehnici de consiliere psihopedagogică
sănătos şi
şcolară, individuală şi de elevilor cu
grup, care să creativ nevoi speciale:
responsabilizeze elevul tulburări
în procesul emoţionale,
autocunoaşterii, al comportamentale,
adaptării la mediul copiilor supradotaţi.
şcolar, prin observarea Colaborează cu elevii, diriginţii, părinţii,
progresului elevilor psihologii şcolari din reţeaua C.J.A.P. P. şi
echipa C.J.R.A.E. în conceperea şi derularea
programelor / activităţilor dezvoltate în funcţie
de nevoile şcolii / liceului

Propune şi organizează programe, proiecte şi

activităţi de informare, consiliere şi orientare şcolară
şi profesională şi a carierei elevilor din unitatea de
învăţământ, în colaborare cu consilierii educativi

7
 Cine este ……PSIHOLOGUL SCOLAR?

PSIHOLOGUL ŞCOLAR este o persoană specializată care te poate ajuta:

- să-ţi evaluezi nevoile, să identifici persoanele şi locurile de unde poţi

primi ajutorul necesar
- să te gândeşti la mediul în care trăieşti şi la opţiunile importante din
viaţă
- să primeşti răspuns la întrebările tale:
CINE sunt eu?
CARE sunt problemele/dificultăţile mele?
CUM pot să le rezolv?
UNDE găsesc sprijin?
- te ascultă şi încearcă să îţi înţeleagă problemele, te sprijină

CÂND SĂ CAUŢI AJUTOR: Când te simţi:

- FIECARE COPIL ESTE

DEOSEBIT!
- FIECARE COPIL ARE
NEVOIE DE UN START
părinţii nu te înţeleg,
fără valoare, BUN ÎN VIAŢĂ!
nimeni nu te înţelege,
depăşit, pesimist, - MAI BINE PREVII
DECÂT SĂ VINDECI! eşti singur, fără
trist, speriat,
- AMINTEŞTE-ŢI CĂ NU ajutor, nu mai rezişti,
neliniştit, fără
EŞTI SINGUR! nu ai încredere în
speranţă, obosit,
- CERE AJUTOR! tine, nu ai încredere
doborât
- VORBEŞTE DESPRE în nimeni, ţi-e teamă
PROBLEMELE TALE! etc.

 CARE SUNT SERVICIILE DE CARE POŢI BENEFICIA?

 examinare/evaluare psihologică
 consiliere psihopedagogică – individuală şi de grup, în probleme legate de:
autocunoaştere, imaginea de sine, adaptare şi integrare socială, reuşita şcolară, crize
de dezvoltare, situaţii de criză, rezolvarea şi depăşirea unui conflict, însuşirea de
tehnici de învăţare eficientă etc.
 orientare şi informare şcolară şi profesională

 CE POŢI REALIZA CU AJUTORUL UNUI PSIHOLOG?

- autocunoaştere – capacitatea de a-ţi autoevalua calităţile, resursele personale,
limitele, trăsăturile de personalitate
- îmbunătăţirea capacităţii de a-ţi exprima şi înţelege sentimentele
- înţelegerea diferitelor transformări prin care treci în anumite perioade ale vieţii
- reducerea emoţiilor neplăcute şi a efectelor cauzate de acestea
- formarea unor abilităţi de rezolvare a problemelor
- creşterea capacităţii de comunicare
- stimularea încrederii în propriile capacităţi, cultivarea stimei de sine.

8
 AUTOCUNOAŞTEREA ŞI CUNOAŞTEREA ELEVULUI

Află cine eşti şi alege ceea ce doreşti să fii! Eşti

rezultatul alegerilor tale anterioare şi îţi generezi
viitorul prin opţiunile pe care le faci astăzi. Află că
succesul şi împlinirea sunt predictibile şi dacă vrei
să faci o schimbare de esenţă în viaţa ta, fă-o acum!

Învaţă să priveşti lumea ta exterioară ca o

oglindire a propriului tău interior! Cei din jurul
tău sunt alături de tine pentru a-ţi reflecta propria
imagine. Deprinde studiul în oglindă ca să afli cine
eşti acum şi spre ce te îndrepţi.

Schimbă perspectiva! Ceea ce ai fost şi ceea ce

eşti, ceea ce gândeşti, ceea ce vezi şi ceea ce auzi
reprezintă punctele tale de vedere asupra realităţii.
Învaţă jocul schimbării punctelor de vedere şi vei
descoperi un nou univers şi noi sensuri de mers spre
propria ta împlinire.

Identifică-ţi punctele tale tari! Talentele personale

sunt maşinile tale sau modelele tale comportamentale
de succes. Remodelează universul tău personal pentru
a-ţi valorifica imensul potenţial de resurse.

 Identifică ceea ce vrei cu adevărat şi cum să-ţi

accesezi resursele de care ai nevoie pentru atingerea
scopurilor propuse!

 Conştientizează propriile convingeri despre împlinire şi succes!

 Creează-ţi un cadru de transformare personală orientat către a fi în prezent!

 Învaţă să foloseşti puterea gândurilor şi a cuvintelor ca să-ţi

sporeşti energia personală şi capacitatea de acţiune!

9
1. “LUMEA TA”

Imaginează-ţi că LUMEA TA este alcătuită din cele 7 continente

care reprezintă:
o Emoţiile
o Gândurile
o Comportamentele
o Trecutul
o Prezentul
o Viitorul
o „Povestea ta”
Ce te caracterizează în mod dominant pentru fiecare dintre ele în parte?
o Emoţia dominantă în cele mai multe situaţii..............................................................
o Gândul cel mai frecvent.............................................................................................
o Comportamentul care te caracterizează cel mai bine.................................................
o Amintirea cea mai frumoasă din trecutul tău.............................................................
o Un eveniment important din prezent..........................................................................
o Un plan de viitor........................................................................................................
o Alcătuieşte cu toate răspunsurile de mai sus povestea ta! Fiecare om poartă în el
o poveste care aşteaptă să fie ascultată.

2. „VOTUL”

Dacă ar fi să poţi vota pentru cea mai importantă:

- calitate a ta...........................aceasta ar spune despre tine:..............................................
- abilitate a ta..........................aceasta ar povesti despre reuşitele tale precum:................
- valoare a ta...........................aceasta te-ar susţine în........................................................
- cea mai importantă persoană din viaţa ta......................aceasta te-a învăţat..................
- cel mai frumos compliment.............................................te-ar aprecia pentru:...............
- cea mai frumoasă zi din viaţa ta.....................................aceasta ar vrea să nu uiţi că:...

3. „IDENTITATEA MEA”

Elevii vor răspunde pe o fişă de 10 ori la întrebarea “Cine sunt EU?”. Se strâng fişele şi
se notează pe tablă răspunsurile elevilor, încercând o grupare a acestora pe categorii: gen,
vârstă, nume, roluri sociale, caracteristici de personalitate etc.
Discuţii legate de:
a) caracteristici care pot defini propria identitate
b) dezvoltarea propriei identităţi
c) rolul mediului social în dezvoltarea identităţii (aspectul relaţional).

10
4 . „DRUMUL CĂTRE TINE ÎNSUŢI”

Alege afirmaţiile pe care le consideri adevărate.

A fi eu însămi /însumi înseamnă:

1. A spune întotdeauna ceea ce gândeşti, a fi sincer

2. A fi sincer doar cu prietenii cei mai apropiaţi
3. A purta „o mască socială” care să placă celor din jurul tău
4. A pune în practică, prin comportamentele tale, valorile în care crezi
5. A te place pe tine însuţi aşa cum eşti, a-ţi place ceea ce ai devenit, a fi special în felul
tău
6. A crede în visele tale
7. A te comporta natural, cum îţi place ţie, fără constrângeri, a face lucrurile aşa cum îţi
doreşti
8. A avea / forma o lume a ta în care să faci totul aşa cum vrei, cum îţi place
9. A fi sociabil, a nu ascunde anumite lucruri de ceilalţi, a spune întotdeauna ce simţi
10. A fi aşa cum te văd ceilalţi
11. A nu încerca să pari altfel decât eşti, a nu imita alte persoane
12. A fi unic prin felul tău de a fi, a nu încerca să adopţi o atitudine care nu te
caracterizează, „acoperindu-ţi” astfel personalitatea
13. A da dovadă de imaginaţie, creativitate, a fi original, a te conduce după propriile
„instincte”
14. A fi unic prin idei / felul de a gândi, a te desprinde de ceva sau cineva, exprimându-te
liber
15. A-ţi arăta adevărata „faţă”, a nu te ascunde, a nu fi prefăcut
16. A fi răbdător, a lăsa de la tine
17. A nu te schimba în anumite situaţii
18. A nu ţine cont în totalitate de părerea celorlalţi
19. A avea acea stare în care nimic nu te deranjează, totul pare să fie pe aceeaşi undă cu
tine
20. A avea un stil propriu de a comunica, de a te îmbrăca
21. A fi demn de ceea ce eşti
22. A te comporta aşa cum îţi dictează „interiorul”, a nu părea altcineva decât ceea ce eşti
23. A-ţi etala caracterul şi personalitatea fără teama de a nu fi acceptat de către ceilalţi
24. A te cunoaşte mai întâi pe tine şi apoi a te face cunoscut şi celorlalţi
25. A te accepta aşa cum eşti, cu calităţi şi defecte, a te mândri de tine
26. A nu fi doar o „faţadă”
27. A te comporta cum crezi şi nu cum trebuie
28. A nu face anumite lucruri doar pentru a impresiona pe cineva
29. A-ţi susţine convingerile fără teama că vei fi criticat
30. A şti să spui “NU” atunci când ceva nu-ţi convine / nu-ţi place, unei persoane
apropiate, cunoştinţe

11
5. “INFO SUCCES”
Stabileşte un obiectiv pentru fiecare din planurile menţionate mai jos şi descrie
următoarele dimensiuni:
- planul şcolar
- planul profesional
- planul personal/social

Direcţia de Rezultate
acţiune anticipate

Avantajul de a
Cheia succesului fi primul

Rezervorul Plan de
de resurse acţiuni

Cel mai preţios Atitudinea

capital Persoanele potrivită

suport

Un exemplu de
tenaticitate

6. “AUTOPORTRET”
EU ACTUAL EU IDEAL EU REAL
Părerea mea despre Părerea mea despre eul meu Părerea altora despre
mine ideal mine
Sunt ... Aş dori să fiu.... Alţii mă consideră.....

7. „CINE SUNT EU?”

 Mă simt mândru de mine când...............

 Sunt o persoană plăcută pentru că.............
 Oamenii de care îmi pasă cel mai mult în viaţă sunt..........
 Oamenii pe care îi admir cel mai mult în viaţă sunt............
 Două din cele mai remarcabile calităţi ale mele sunt..........
 Unul dintre lucrurile cele mai bune pe care le-am făcut vreodată este..........

12
8. “CALENDARUL GÂNDURILOR POZITIVE”
Scrie un gând pozitiv cu care să începi fiecare zi a săptămânii:

LUNI

MARŢI

MIERCURI

JOI

VINERI

SÂMBĂTĂ

DUMINICĂ

Acordaţi o notă fiecărei zile!

9. “COVORUL FERMECAT”

Imaginaţi-vă că vă aflaţi pe planeta următoarelor valori:

planeta educaţiei, planeta fericirii, dreptăţii, respectului, religiei, prieteniei, familiei,
independenţei, perseverenţei.

Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Cum v-aţi simţi pe această planetă?

2. Ce dificultăţi credeţi că aţi întâmpina? Care ar fi lucrurile frumoase pe care le-aţi
vedea ? Ce aţi avea de câştigat ?
3. Cum aţi fi trataţi de către ceilalţi locuitori ai planetei / cum v-ar plăcea să fiţi trataţi?

10. „EXERSEAZĂ......ZÂMBETUL EXTERIOR DAR ŞI INTERIOR!”

 Un zâmbet nu se plăteşte, dar valorează mult.

 El îi îmbogăţeşte pe cei ce îl primesc şi nu-i sărăceşte pe cei ce-l dăruiesc.
 Durează puţin dar se păstrează în minte mult timp.
 Zâmbetul este un gest tandru de prietenie.
 Nimeni nu-i atât de bogat încât să nu aibă nevoie de un zâmbet, dar nici atât de sărac
încât să nu-l poată oferi.
 El destinde sufletul împovărat şi redă speranţa celui descurajat.
 Când întâlneşti pe cineva care nu e în stare să-ţi zâmbească, fii mărinimos
şi zâmbeşte-i tu, căci tocmai de acest gest are cea mai mare nevoie.

13
 11 . „EMOŢIILE MELE”

Completează afirmaţiile în funcţie de ce îţi sugerează imaginile de mai jos.

Eu....................... Eu.................... Eu..................

Eu....................
Eu...................... Eu....................

Eu...................... Eu.....................

12. Completează de cinci ori afirmaţia de mai jos:

Aş vrea să fiu.........................................ce se transformă în...............................................

13. „AM ÎNVĂŢAT....”

Exemplifică cu experienţe personale/evenimente de viaţă fiecare din afirmaţiile de mai

jos.

 Eu răspund de felul cum mă

simt într-o zi.
 Este normal să faci
greşeli.
 Mă descurc când lucrurile
 Este important să încerci.
merg prost.
 Sunt capabil.
 Mă pot schimba.
 Pot să fiu flexibil.
 Nu trebuie să ţin întotdeauna Pe treptele cunoaşterii şi dezvoltării
lucrurile sub control. personale, fiecare dintre noi urcăm într-un
anumit ritm, timp! Important e să credem că14
vom ajunge acolo unde ne dorim!
14. „CARTEA MEA DE VIZITĂ”

UNDE MĂ GĂSEŞTI? CE-MI PLACE?

SUNT………….

CUM MĂ RECUNOŞTI ? CE FAC?

CE FAC?
Învăţ să
trăiesc clipa, altfel ca până acum!
15. „SUNT ADOLESCENT!”

Găsiţi cât mai multe trăsături care caracterizează modul de a fi, a simţi şi a gândi al
adolescentului. FII LIBER!

Atitudine Lasă pe mâine ce poţi face azi!

Dragoste Nu lăsa pe mâine ce poţi face
Originalitate azi!
Învaţă pentru notă!
Liberate Învaţă pentru tine!
Entuziasm ALEGE!
Sensibilitate Atinge limitele!
Curiozitate .........dar ai grijă să
Energie nu le depăşeşti!
Naturaleţe SIMTE!
Ţel
Aventură Fă cum vrei tu, nu cum vor alţii!
Fă cum vrei tu, dar alege ce-i bun de la alţii!

Acţionează după bunul plac!

.........dar gândeşte-te şi la consecinţe!

16. „SCAUNUL FIERBINTE”

Elevii discută în perechi, încercând să se cunoască cât mai bine. Apoi, fiecare elev
îşi prezintă partenerul printr-un desen .

15
 17. „CALITĂŢILE MELE”

3 calităţi pe care le am 3 calităţi pe care cred alţii că le am

...........................NUMELE....................................

3 calităţi pe care aş vrea să le am 3 calităţi pe care ar vrea alţii să le am

18. “CASA DIN DORINŢE”

Dacă ai putea alege, în ce

ţară ţi-ar plăcea să trăieşti?
DE CE?

Cine ţi-a transmis dorinţa

de a te autodepăşi? Care sunt primele trei
persoane la care ai telefona
după un cutremur?
Care este locul în care te
simţi liniştit şi în siguranţă?

16
19. “ÎNGERUL MEU”

Completează spaţiile libere din enunţul de mai jos, gândindu-te la o persoană

semnificativă din viaţa ta – de ex. părinte, prieten, coleg etc.

Dragă Îngere,

Îţi multumesc că exişti şi că eşti aproape de mine întotdeauna. Azi străluceşti mai frumos
ca niciodată. Mă asculţi în linişte când sunt trist şi îmi răspunzi mereu cu o inimă larg
deschisă. Îmi dăruieşti în fiecare zi............................................................................., mă
povăţuieşti şi mă sprijini atunci când am cel mai mult nevoie. De la tine am învăţat
că............................................................................................................................................
În toate faptele mele mă gândesc la ceea ce îmi spui deseori, şi anume
că............................................................................................................................................
În toate întâmplările neaşteptate, nu uit ................................................................................
Îmi dai mereu putere să..........................................................................................................
Eşti îngerul meu pentru că.....................................................................................................
........................................................................ Aş vrea să îţi ofer..........................................
să îţi mulţumesc ....................................................................................................................
şi să te rog..............................................................................................................................

Al tău prieten bun care te iubeşte,

...........................................................

20. “ÎNVAŢĂ SĂ ASCULŢI!”

Care sunt Care sunt gândurile Care sunt Cum influenţează

frazele/evenimentele pe care le ai în emoţiile pe care acestea:
care de obicei te momentele le ai? - respectul pentru
încurajează? respective? sine
- respectul pentru
ceilalţi
- responsabilitatea
pentru acţiunile
realizate
Care sunt
frazele/evenimentele
care de obicei te
descurajează?

17
21. INSTRUCŢIUNI PENTRU VIAŢĂ”

Gândeşte-te la principalele mesaje pe care le-ai primit despre familie, educaţie, profesie,
societate din partea părinţilor şi educatorilor tăi. Formulează aceste mesaje sub forma
unor «instrucţiuni» care ţi-au fost transmise în diferite moduri.

22. „CURAJUL DE A FI TU ÎNSUŢI”

Completează analiza SWOT gândindu-te la ceea ce înseamnă „a fi tu însuţi” în raport

cu diverse categorii de persoane şi medii de viaţă.

(1) PUNCTE TARI (2) SLĂBICIUNI – PUNCTE

MEDIU SLABE
ASPECTE POZITIVE ASPECTE NEGATIVE
Mediul familial
fraţi/surori/ părinţi

Mediul social

colegi
prieteni (3) OPORTUNITĂŢI (4) AMENINŢĂRI
vecini
angajaţi
alte persoane
cunoscute/
necunoscute

23. „DESCOPERĂ CINE EŞTI”

Dialogul cu tine însuţi
Care sunt întrebările pe care Întrebare Răspuns
nu le-ai formulat niciodată
până acum despre tine?
.............................................
.............................................

Care sunt întrebările cele

mai frecvente pe le-ai
formulat până în acest
moment despre tine?
..............................................
..............................................

18
24. „COPACUL”

Imaginează-ţi că fiecare carte din copac reprezintă un capitol din viaţa ta.

 Cum ai numi fiecare capitol? Prezintă pe scurt experienţele

semnificative din perioada respectivă.
 Ce crezi că scrie pe paginile deschise de la baza trunchiului?
 Care „capitole” sunt închise în viaţa ta şi care sunt deschise?

25. „UN PORTRET ÎN CULORI”

Realizează un portret al tău, aşa cum arată în fiecare din cele patru anotimpuri şi
elaborează o scurtă poveste despre fiecare portret.

 Reprezintă grafic „Anotimpul vieţii tale” folosind elemente ale (fenomenelor) naturii
şi ale celor patru anotimpuri.

26. Completaţi afirmaţiile:

o Eu sunt om, care iubeşte.............................şi care nu iubeşte..........................................

o Cartea mea preferată (filmul) este....................................................................................
o Vara viitoare cel mai mult aş vrea să vizitez...................................................................
o Visul meu cel mai mare este............................................................................................
o Dacă în calea mea ar apărea obstacole de neînvins, atunci eu aş....................................

19
 27. „BANCA VALORILOR”

Gândeşte-te la o bancă a valorilor universale. Ce valori ai împrumuta din cele enumerate

mai jos şi cum ai investi respectivele valori în diverse lucruri/evenimente/persoane etc.?

VALOAREA INVESTIŢIE REZULTATE

SENSIBILITATE
CURAJ
SOLIDARITATE
BUNĂTATE
PACE INTERIOARĂ
BUCURIE
CREDINŢĂ
SINCERITATE
FERICIRE
PRIETENIE
SPERANŢĂ
ÎNŢELEPCIUNE
IUBIRE
Alte valori..................

28. “CELE MAI IMPORTANTE VALORI”

Citiţi valorile din tabelul de mai jos:

Responsabilitate Aventură Frumuseţe ALTE VALORI
Provocare Comunitate Comunicare
Cultură Educaţie Faimă
Familie Libertate Adevăr
Armonie interioară Autocunoaştere Dezvoltare profesională
Bani Bucurie Bunăstare
Calitatea lucrurilor pe Calitatea relaţiilor Calm
care le fac
Competenţe Cunoştinţe Dezvoltare personală
Dragoste, afecţiune Hobby-uri Independenţă
Influenţă Înţelepciune Intimitate
Leadership Linişte sufletească Loialitate
Masculinitate Natură Onoare
Ordine Pace Prietenie
Puritate Putere Recunoaştere
Relaţii personale Respect de sine Sănătate
(self-esteem)
Sensul vieţii Siguranţă Siguranţa locului de muncă
Sinceritate Spiritualitate Stabilitate
Statut Statut intelectual

Listă valori: Peter Senge şi

Robert Dilts 20
1. Alege 5 valori - cele mai semnificative pentru tine.
2. Ierarhizează de la 1 la 5 aceste valori, stabilind care sunt valorile cele mai importante
şi cele mai puţin relevante.
3. Contextul în care trăieşti îţi susţine valorile? Familia, colegii, prietenii şi toţi cei cu
care intri în contact îţi respectă şi susţin valorile…sau nu?
4. Dacă răspunsul a fost „NU”, atunci ce ar trebui să se schimbe?
5. Cum s-ar schimba viaţa ta dacă, zi de zi, ai putea să-ţi trăieşti din plin valorile
enumerate mai sus? Ce schimbări concrete ai putea observa în jur?

29. „POVESTEA VALORILOR”

Elevii grupaţi în echipe de lucru identifică cât mai multe valori:

(adevăr, bunătate, frumuseţe, perfecţiune, bogăţie, ordine, cinste, curaj,
hotărâre etc.)

Fiecare elev din grupă îşi alege o valoare, argumentând alegerea făcută. Se propune şi un
preşedinte al valorilor. Elevii primesc apoi sarcina de a include toate valorile alese şi care
îi reprezintă într-o scurtă poveste moralizatoare, pe care o vor interpreta sub forma unui
joc de rol.

30. „CUM SUNT EU ACUM? CUM VREAU SĂ DEVIN?”

Fiecare dintre noi are o listă de calităţi, pe care ar dori să le intensifice şi o serie de
trăsături pe care să le reducă/la care să renunţe. Gândeşte-te la principalele calităţi
mintale, fizice, sociale pe care doreşti să le dezvolţi la persoana ta. De ex.: dorinţa de
autoperfecţionare, armonie, încrederea în sine, autorespectul, abilitatea de luare a
deciziilor, principialitate, dragoste, capacitatea de concentrare etc.

Completează tabelul de mai jos, în prima coloană - menţionează acele trăsături care te
caracterizează în prezent şi de care nu eşti mulţumit şi în a doua coloană – calităţile pe
care doreşti să ţi le formezi sau dezvolţi.

Astăzi sunt aşa: Eu vreau:

Deseori pierd timpul în zadar. Vreau să devin mai organizat.

..................................................... ......................................................
..................................................... .......................................................

21
31. Desenează spaţiul de viaţă personal.

32. „JURNALUL DE ZI”

Notaţi în fiecare zi în jurnalul vostru:

Un vis/un plan pe care

doreşti să ţi-l împlineşti

O schimbare pe care
te-ai hotărât să o faci Un lucru pe care l-ai
dăruit

O întrebare la care ai
găsit răspuns Un lucru frumos pe care l-ai
observat azi în jurul tău

O resursă personală pe Un compliment care ţi s-a

care ţi-ai activat-o astăzi adresat/un compliment pe
care l-ai formulat
Un lucru pe care l-ai
schimba în ziua pe
care ai petrecut-o

33. „CÂT DE BINE MĂ CUNOSC?”

1. Care este cea mai frumoasă amintire din copilăria ta?

2. Ce loc îţi doreşti cel mai mult să vizitezi?
3. Ce îţi place şi ce îţi displace cel mai mult:
a. la firea ta? b. la fizicul tău?
4. Care e mâncarea ta preferată?
5. Numeşte două lucruri pe care îţi doreşti să le faci neaparat în viaţă.
6. Care e cea mai frumoasă vacanţă pe care ai petrecut-o vreodată?
7. Ce îndeletnicire casnică îţi displace cel mai mult?
8. Care e lucrul din poşeta sau garderoba ta de care nu te-ai putea despărţi?
9. La care dintre lucrurile tale ţii cel mai mult?

22
34. „CÂT DE BINE MĂ CUNOSC CEILALŢI?” Priveşte
Ce ar spune pozitiv despre tine: înăuntrul
tău!
a) cel mai bun prieten/ă
b) cel mai bun coleg
c) profesorul/dirigintele tău
d) părinţii tăi

Care este critica cea mai importantă pe care fiecare din aceste persoane o au despre tine?

35. „DIALOGUL VALORILOR”

Imaginează-ţi câte un dialog pentru fiecare din următoarele perechi de valori:

o adevăr/minciună
o curaj/laşitate
o forţă/slabiciune
o muncă/lene
o independenţă/dependenţă
o fericire/nefericire
o corectitudine/incorectitudine
o alte valori..............................

De ex. - Dialog cu „Minciuna”

Omul: Cine eşti?

Minciuna: Eu sunt „Bunătatea!”
Omul: Serios? După felul cum o spui, îmi dau seama că tu nu eşti „Bunătatea”. De ce
minţi?
Minciuna: De data asta m-ai prins. ...Da, eu sunt „Minciuna!”
Omul: Puteam să bag mâna-n foc. Constat cu tristeţe că suntem victimele tale chiar în
puritatea adevărului nostru, uneori. Apropo, cu duşmanii cum stai?
Minciuna: Am doi, da’ buni: „Adevărul” şi „Viaţa”.
Omul: Cum i-ai caracteriza?
Minciuna: După părerea mea, „Adevărul” nu există. Cât despre „Viaţă”, eu sunt una
dintre persoanele care vorbesc frumos despre ea, dar o trăiesc urât.
Omul: Am văzut că duşmani ai, dar prieteni?
Minciuna: Da, orgoliul, laşitatea şi ignoranţa sunt cei cu care mă mândresc că le sunt
prieten.
Omul: Dacă ai avea puterea de a da timpul înapoi, ai schimba ceva în viaţa ta?
Minciuna (evident, minte): N-aş schimba nimic. Aş avea şi eu o întrebare...
Omul: Te ascult!
Minciuna: Ce părere ai despre mine?
Omul: Îmi pare rău că noi, oamenii, ne dăm seama foarte greu cât de adâncă este mocirla
în care tu ne scufunzi! De cele mai multe ori atât de târziu încât – oricât am vrea – nu mai
putem ieşi la lumină.

23
 Reflectează la următoarele povestioare:

Dragostea
Un bătrân duhovnic era bolnav. Cineva i-a adus un strugure. Bătrânul l-a dăruit
primului frate ce a venit să-l vadă. Fratele, ieşind în curte cu strugurele în mână,
a întâlnit un alt călugăr şi i l-a dăruit aceluia. Gestul de dragoste s-a continuat
până când strugurele a făcut ocolul întregii mănăstiri.
Ultimul dintre fraţi primind strugurele, neştiind de unde vine, s-a dus să i-l
dăruiască bătrânului. Bătrânul, profund mişcat, a tras concluzia că între ucenicii
săi dragostea este prezentă şi binevoitoare.

Invidia
Se spune că un împărat avea doi miniştri pe care îi preţuia. Aveau, însă fiecare
câte o meteahnă: unul era invidios şi celălalt iubitor de arginţi. I-a chemat la sine
şi le-a zis:“Să ceară unul dintre voi orice cadou voieşte şi i-l voi da bucuros.
Celălalt însă va primi dublu. ”
Amândoi se codeau. Iubitorul de arginţi îl lăsa pe invidios să ceară el, de dragul
banilor, ca să primească dublu. Invidiosul, ştiind că n-ar suporta ca lacomul să
primească dublu, aştepta ca acela să ceară. Până la urmă împăratul l-a provocat pe
invidios să ceară. Iar acesta zise: „Măria ta, scoate-mi un ochi, iar colegului meu
scoate-i pe amândoi.”
Aceasta este invidia. Omul invidios are dragostea trunchiată.
Ce înseamnă pentru voi „a avea dragoste”?

Altruismul
Trăiau undeva doi fraţi. Cel mare era căsătorit şi avea patru copii. Cel mic era
necăsătorit. Se aveau tare bine. Erau fraţi şi prieteni, în acelaşi timp. Pentru a se întreţine,
lucrau fiecare câte o holdă de pământ. Holdele erau vecine, pentru că aşa le-au primit de
la tatăl lor. Au cultivat grâu, şi unul şi celălalt. Când a venit vremea secerişului şi-au
secerat grâul, l-au legat snopi şi l-au pus în clăi. A doua zi urma să fie aduşi snopii acasă.
Mai înainte de căderea nopţii, fratele mai mare s-a gândit în sinea lui: „Ce-ar fi
să-i dăruiesc fratelui mei câţiva snopi? El încă nu s-a rostuit, trebuie să se însoare şi poate
că îi este mai greu decât mie. Am să mă duc la miezul nopţii şi am să trec câţiva snopi de
pe pământul meu pe pământul lui, fără ca el să ştie.”
În acelaşi timp fratele mai mic se gândea şi el: ”Eu sunt singur, decamdată, şi
nu-mi lipseşte nimic. El are soţie şi patru copii de hrănit. Eu am prea mult grâu, aşa că la
noapte o să trec câţiva snopi de pe pământul meu, pe pământul lui, fără ca el să ştie!”
La miezul nopţii s-au întâlnit cu snopii în braţe, tocmai când erau să treacă
hotarul, de la unul la altul. Au lăsat snopii jos şi s-au îmbrăţişat cu lacrimi.

24
36. „IERI –AZI - MÂINE”

Care sunt evenimentele semnificative de viaţă pe care le-ai aşeza pe

următoarea axă?

IERI ................................................................................

................................................................................

.................................................................................
AZI
.................................................................................

.................................................................................
MÂINE
.................................................................................

37. „CUM MĂ PREZINT”

 Redactează un mesaj publicitar despre tine.

 Imaginează-ţi că ziarul şcolii/al liceului cuprinde rubrica „Mica

publicitate”. Gândeşte-te la un scurt anunţ în care să prezinţi clasa
din care faci parte.

Tot legat de Mica publicitate...să ne amuzăm puţin:

 Pierderi: pierdut caiete notiţe la fizică pe numele Căscatu Marian. Îl declar nul. (N-are
nici o pagină scrisă, nu-l poate folosi nimeni).
 Vânzări-cumpărări: vând perniţe catifea, pentru dormit la cursuri (confort, siguranţă şi
vise plăcute).
 Schimburi de „locuinţe”: schimb loc banca întâi, „zonă” ultracentrală, vedere la
catedră, cu un loc în ultima bancă, posibilităţi de copiere la lucrări scrise.
Ofer loc banca a treia, rândul de la fereastră, pentru similar rândul de la uşă, din motive
de securitate (m-am certat cu Gurău Marcel).

25
38. “INTERVIU CU TINE ÎNSUŢI”

1. Ce aş vrea să schimb la mine?.............. 42. Eu invidiez……………...

2. Ce aştept eu ? Ce aşteaptă părinţii?...... 43. Nu pot suporta.. ………...
3. La vârsta mea cred …………………... 44. Îmi pare rău......................
4. Câteodată…………………………….. 45. Când eram copil...............
5. Femeile pot…………………………... 46. Bărbaţii.............................
6. Eu cred. ............................................... 47. Ocupaţia preferată............
7. Sportul……………………………….. 48. Mama mea........................
8. Ce mă nelinişteşte…………………….. 49. Mi-e frică de.....................
9. Maturii………………………………. 50. Aş dori..............................
10. Când mă înfurii……………………… 51. La şcoală........................
11. Dacă îmi pare rău de ceva……………. 52. Clachez............................
12. Tatăl meu............................................... 53. Prefer................................
13. Dacă cineva râde de mine...................... 54. Profesorii..........................
14. Oamenii............... ................................ 55. Sufăr cel mai mult............
15. Când sunt îndrăgostită.......................... 56.Cel mai mare defect..........
16. Dacă am conştiinţa încărcată............... 57. Una din soluţii este...........
17. Eu sunt o persoană specială pentru că.. 58. Ţintele mele sunt..............
18. Problema mea cea mai mare..................
19. Când părinţii mei se ceartă...................
20. În biserică..............................................
21. Resursele mele sunt..............................
22. Principalul model..................................
23. Alcoolul................................................
24. Fetele.....................................................
25. Nu pot înceta.........................................
26. În grupa mea de prieteni........................
27. Băieţii....................................................
28. Când sunt între oameni străini..............
29. În cercul meu de prieteni.......................
30. Când trebuie să lucrez...........................
31. Sunt inhibată.........................................
32. Mă simt cel mai bine.............................
33. Viitorul meu..........................................
34. Am nevoie de cineva.............................
35. Când mă necăjeşte cineva......................
36. Căsătoria................................................
37. Câteodată...............................................
38. Aş dori..................................................
39. Cea mai fericită perioadă......................
40. Fiecare ..................................................
41. Urăsc......................................................

26
 39. Descrie casa copilăriei tale. Întreabă-i pe părinţi lucrurile pe care nu ţi le mai
aminteşti.
 primele cuvinte rostite, cele mai haioase „perluţe” în vorbire
 visele frumoase ale copilăriei
 profesia pe care visai să o ai
 jucăriile şi jocurile preferate
 povestea citită sau povestită cel mai des de mama/bunica
 obiectele pe care le vedeai „însufleţite” (de ex. copacii goi erau pescăruşi)
 mirosurile puternice ale copilăriei (de ex. casa bunicii, plăcinta mamei etc.)
 prăjiturile/mâncarea preferată
 ce ai învăţat în familie – că e „bine” / că e „rău”
 vorbele mamei de care îţi aduci frecvent aminte
 sfaturile folositoare ale tatălui

O persoană fără
copilărie ar fi cineva
fără trecut şi fără
viitor.....
....incapabilă de a se legitima
prin acele prime gesturi şi
experienţe care dau sens şi
individualizează o
biografie.!

E fascinant să facem suma în viaţa noastră.....

E fascinant:
o Să ai speranţă în viitor
o Să ştii că după noapte vine ziua
o Să trăieşti cu intensitate emoţiile
o Să tresari de bucurie
o Să nu invadezi spaţiul altuia
o Să fii spontan
o Să apreciezi „naşterea” soarelui
o Să iubeşti oamenii fără condiţii
o Să profiţi bine de toate momentele
o Să faci voluntariat
 Să învingi tristeţea
 Să ai încredere în vocea interioară
 Să-i ierţi pe ceilalţi
 Să stimulezi creativitatea

27
  Să nu te pierzi în detalii de nimic
 Să imiţi un copil
 Să plângi de fericire
 Să ai gânduri pozitive
 Să respecţi sentimentele celorlalţi
 Să râzi cu poftă
o Să fii sincer
o Să găseşti fericirea în lucruri mici Dacă vrei să fii mai
o Să ştii că suntem persoane unicate bun, cunoaşte-te
o Să nu te lipeşti de lucrurile materiale mai bine!
o Să respiri briza mării Drumul de la tine
o Să asculţi melodia suavă a unui izvor până la tine însuţi
o Să observi natura trece prin ocolul
o Să adori o zi de ploaie pământului!
o Să ai motivaţii
o Să cureţi aparenţele
 Să descoperi ce spunem despre ceilalţi
 Să cauţi orizonturi noi
 Să percepem că suntem umani
 Să ne învingem pe noi înşine
 Să vezi frumuseţea sufletului
 Să învingi pasivitatea
 Să ştii că viaţa este consecinţa atitudinilor noastre
 Să nu critici deciziile
 Să creşti interior
 A lăsa să se întâmple Nu pierde din
vedere cine eşti şi
o Să adori căldura umană fă întotdeauna
o Să valorezi micile victorii numai ceea ce se
o Să trăieşti pasionat pentru viaţă potriveşte cu
o Să vezi în primul rând lucrurile bune personalitatea ta!
o Să înţelegi că există limite Nu toate câte le
o Să observi viaţa cu alţi ochi crezi despre tine te
o Să-ţi formezi o mentalitate pozitivă ajută să te cunoşti!
o Să ai o bună autostimă
o Să dirijezi toată energia ta pozitivă înspre ceea ce faci
o Să regreţi doar că nu eşti fericit
 Să fii plin de afecţiune pentru ceilalţi
 Să dormi fericit
 Să emani vibraţii de iubire
 Să ştii că suntem pe pământ în trecere
 Să profiţi de oportunităţi
 Să-ţi asculţi inima, căci viaţa este preţioasă!

28
 IMAGINEA ŞI STIMA DE SINE

 DUCEŢI O VIAŢĂ CONŞTIENTĂ!

Respectaţi şi luaţi lucrurile aşa cum sunt. Fiţi conştienţi de ceea ce se petrece în jurul
vostru şi curioşi, deschişi faţă de tot ce vă înconjoară, vă interesează, vă afectează sau vă
emoţionează. Fiţi realişti şi pe cât se poate obiectivi!

 ÎMPĂCAŢI-VĂ CU VOI ÎNŞIVĂ!

Aveţi curajul, îndrăzneala de a vă însuşi gândurile, emoţiile şi acţiunile. Nu încercaţi „să
fugiţi” de propria voastră persoană.

 ASUMAŢI-VĂ RESPONSABILITATEA ACŢIUNILOR!

Fiţi conştienţi de faptul că sunteţi creatorii propriilor voastre alegeri şi acţiuni, că sunteţi
responsabili de reuşita proiectelor voastre. Puneţi-vă întrebarea: „Ce trebuie să fac?” şi nu
„A cui e vina?” Nimeni nu ne va salva de propria noastră viaţă. Învăţaţi-vă să luaţi
deciziile care privesc propria persoană!

 PUNEŢI-VĂ ÎN VALOARE!
Fiţi originali în demersurile voastre. Nu vă prefaceţi doar pentru a evita dezaprobarea
celorlalţi. A te inspira este una, iar a copia alta.

 IDENTIFICAŢI-VĂ OBIECTIVELE!
Hotărâţi-vă care sunt acţiunile necesare sau comportamentul adecvat pentru a vă atinge
obiectivele. Verificaţi fiecare etapă pentru a fi siguri că sunteţi pe drumul cel bun.
Observaţi rezultatele pentru a cunoaşte ceea ce trebuie schimbat sau eliminat.

 PĂSTRAŢI-VĂ INTEGRITATEA PERSONALĂ!

Trebuie să stabiliţi o deplină armonie între ceea ce ştiţi, ceea ce faceţi şi modul în care
trăiţi. Încercaţi să spuneţi întotdeauna adevărul, ţineţi-vă de cuvânt şi fiţi consecvenţi cu
voi înşivă. Urmaţi-vă principiile, dar totuşi nu-i evitaţi pe cei din jurul vostru.

29
1. „OGLINDA”

Priveşte viaţa ta de până acum ca pe o oglindă care se descoperă treptat. Tu ce vezi în ea?
Activează spiritul de observaţie, capacitatea de analiză şi sinteză.

CUNOSCUT

NECUNOSCUT

2. „EU ŞI OGLINDA MEA”

 Fiecare elev va scrie pe o foaie principalele lui calităţi

 Elevii vor avea prinsă o foaie de hârtie pe spate; fiecare va trece pe foile prinse,
câte un lucru (trăsătură pozitivă) pe care îl apreciază la colegii lor
 Elevii vor compara listele completate de ei cu listele de pe spate.

Întrebări la sfârşitul exerciţiului:

 În ce măsură autocunoaşterea este influenţată de părerea celorlalţi?
 Se suprapun caracteristicile personale considerate pozitive cu ceea ce apreciază
ceilalţi la propria persoană?
 Acest exerciţiu te-a ajutat să te cunoşti mai bine?

3. „O SCURTĂ REFLECŢIE”

Ce vă face să fiţi fericiţi?

Ce anume credeţi că dă sens vieţii voastre?

30
4. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare şi notaţi în stânga fiecăruia - varianta de răspuns
care vi se potriveşte cel mai bine.

a) acord puternic b) acord c) nedecis d) dezacord e) dezacord puternic

1. ____Îmi doresc să am succes la şcoală/servici.

2. ____Îmi place să învăţ/lucrez împreună cu colegii.
3. ____Îmi place să îi ajut pe ceilalţi.
4. ____Oamenii îi respectă doar pe aceia care sunt deştepţi.
5. ____Eşecurile mă fac inferior celorlalţi.
6. ____În general, sunt amabil cu ceilalţi.
7. ____În general, accept criticile celorlalţi fără să mă supăr.
8. ____În general, mă comport natural când sunt cu prietenii.
9. ____În general, când lucrurile merg prost, consider că eu sunt de vină.
10. ____Oamenii îi respectă doar pe aceia care au putere.
11. ____În cazul unei dispute, doresc cu orice preţ să-mi susţin propriile idei.
12. ____Prietenii mei mă iubesc.
13. ____În cea mai mare parte a timpului sunt fericit.
14. ____Dacă mă comport natural, cei din jur mă dezaprobă.
15. ____Într-o dispută, ţin neapărat să-i conving pe ceilalţi că am dreptate.
16. ____Oamenii îi respectă doar pe aceia care au prestigiu.
17. ____Cred că pot face greşeli fără să pierd iubirea sau respectul celorlalţi.
18. ____În general, le dezvălui celor din jur propriile mele sentimente sau emoţii.
19. ____În general, aştept aprecieri din partea prietenilor mei.
20. ____Pentru mine este absolut necesar să am succes.
21. ____În general, îi învinovăţesc pe ceilalţi pentru eşecurile pe care le am.
22. ____În general, am curaj să îmi prezint propriile păreri.
23. ____Am impresia că stric tot ceea ce ating.
24. ____Dacă ceilalţi nu mă apreciază, atunci nici eu nu pot fi satisfăcut de mine.
25. ____Sunt mulţumit de aspectul meu fizic.
26. ____Familia mea mă iubeşte.
27. ____Oamenii îi respectă doar pe aceia care arată bine.
28. ____În general, aştept aprecieri din partea profesorilor/superiorilor mei.
29. ____Am sentimentul că, în mod permanent, îi dezamăgesc pe ceilalţi.
30. ____Oamenii îi respectă doar pe aceia care au venit mare.
31. ____Cei din jur sunt mult mai buni/mai grozavi decât mine.
32. ____În general, aştept aprecieri din partea familiei mele.
33. ____Am impresia, de multe ori, că sunt o persoană ratată.
34. ____Îmi este uşor să port discuţii cu cei din jur.
35. ____Aş dori să îmi schimb înfăţişarea.
36. ____Oamenii îi respectă doar pe aceia care sunt bogaţi.
37. ____Mă simt util.
38. ____Prietenii mei mă respectă.
39. ____Mă bucur când ceilalţi colegi ai mei au succes.
40. ____Cred că voi deveni o persoană importantă.

31
5. Caracterizaţi pe scurt următoarele dimensiuni. Acordaţi o notă, apreciind nivelul de
dezvoltare în planul respectiv:

a. Dimensiunea fizică *Body-image

b. Dimensiunea psihologică *Expectanţele /factorii motivaţionali

*Self-confidence (încrederea în sine)
*Consideraţia faţă de sine

c. Dimensiunea socială
*Inferioritatea/superioritatea faţă de
ceilalţi
*Atitudinea faţă de succes/eşec
*Comunicarea interpersonală
*Colaborarea cu ceilalţi

6. Comentaţi următorul text:

“Am învăţat că cel mai bine e să fiu eu însămi. Am încercat mult timp să creez
“pe mine” un personaj cu caracteristicile pe care credeam că ceilalţi le cer
imperativ pentru a mă accepta printre ei. A durat ani de zile şi mi-a consumat
multă energie. Tot ce am reuşit să obţin în final a fost un mare gol în suflet.
Când vorbeam, nu vorbeam eu; când mi se vorbea, nu mi se vorbea mie; dacă cineva
mi-ar fi oferit o slujbă, nu mi-ar fi oferit-o mie. Izolată de ziduri pe care singură mi le-am
creat, aşa pot descrie situaţia. Poate în siguranţă, dar cu o stimă de sine în continuă
scădere (pentru că, nu-i aşa, trebuia să fiu altcineva pentru a fi acceptată). Simţindu-mă
tot mai rău.
Mi-am creat acea mască tocmai ca să fiu mai apreciată, în speranţa că, în felul acesta,
mă voi aprecia eu însămi mai mult şi mă voi simţi mai bine. Vroiam să mă promovez pe
mine. Dar la ce am ajuns? Să promovez o străină, o mască - da, poate apreciată de unii,
dar altcineva decât mine, cea care avea nevoie sa fie promovată!!!
Cu alte cuvinte, nu am ajuns nicăieri. M-am înfundat şi a trebuit să o iau de la
început, să-mi construiesc stima de sine pe alte baze, nu pe îndeplinirea cerinţelor
arbitrare ale cine-ştie-cui (ale modei, ale prietenului X etc.).“

o Daţi exemple de situaţii în care aţi fost /v-aţi comportat conform expectanţelor
sociale.
o Daţi exemple de prejudecăţi, stereotipuri, mituri care vă influenţează relaţiile
interpersonale.
o Daţi exemple de situaţii în care v-aţi exprimat liber, spontan
şi original personalitatea.

32
7. „SURSA GÂNDURILOR NOASTRE”

Reflectează la următoarele întrebări:

?
 Cine sunt eu? Care sunt calităţile şi defectele mele? De ce sunt capabil? Care sunt
reuşitele şi eşecurile mele, competenţele şi limitele? Care este valoarea mea în ochii mei,
ai apropiaţilor mei, ai persoanelor care mă cunosc?

 Mă consider o persoană care merită simpatia, afecţiunea, iubirea celorlalţi sau, din
contră, mă îndoiesc adesea de capacităţile mele de a fi apreciat şi iubit? Îmi conduc viaţa
aşa cum doresc? Faptele mele sunt în acord cu dorinţele mele sau, dimpotrivă, sufăr din
cauza discrepanţei dintre ceea ce vreau să fiu şi ceea ce sunt? Sunt împăcat cu mine
însumi sau adesea nemulţumit?

 Ce m-a făcut să mă simt mândru de mine, satisfăcut, fericit? Ce m-a făcut să mă simt
ultima oară decepţionat de mine însumi, nemulţumit, trist?

8. „O SCURTĂ APRECIERE”

o Evaluează fiecare afirmaţie: (A sau F)

 Simt că am multe calităţi bune.

 Câteodată mă simt nefolositor.
 Simt că sunt o persoană de valoare cel puţin la egalitate cu ceilalţi.
 Aş dori să am mai mult respect faţă de mine însumi.
 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca şi ceilalţi oameni.
 Câteodată mă gândesc că nu sunt bun deloc.
 Am o atitudine pozitivă faţă de persoana mea.
 Simt că nu am prea multe motive să fiu mândru de mine.
 În general sunt satisfăcut de mine însumi.
 În general sunt înclinat să cred despre mine însumi că dau greş în ceea ce întreprind.

o Citeşte cu atenţie enunţurile de mai jos şi răspunde cu DA sau NU:

1. Cred că sunt un om de valoare sau cel puţin la fel ca alţii.

2. Cred că am câteva calităţi remarcabile.
3. În general înclin să cred că nu sunt realizat.
4. Pot să fac lucruri pe care le fac majoritatea tinerilor.
5. Cred că am prea multe defecte.
6. Am o atitudine pozitivă faţă de mine.
7. În general sunt mulţumit de mine.
8. Aş vrea să am mai mult respect faţă de mine.
9. Din când în când am impresia că sunt inutil.
10. Uneori cred că nu sunt bun de nimic.

33
La întrebările 1, 2, 4, 6, 7 pentru răspunsul DA se acordă un punct, iar la întrebările 3, 5,
8, 9, 10, pentru răspunsul NU se acordă câte un punct. După adunarea numărului de
puncte, dacă totalul este mai mic de 7, înseamnă că ai o atitudine negativă faţă de sine,
dacă totalul este între 7 şi 10 ai o stimă de sine pozitivă.

9. “FLUTURAŞUL”

Notează pe aripile fluturelui calităţile şi defectele tale.

Dacă lista defectelor

predomină , există o
tendinţă de subapreciere.
Intervenţia va fi centrată
pe modalităţi de
transformare a defectelor
în calităţi, pe dezvoltarea
încrederii în schimbare.

10. “GRĂDINA CU FLORI”

Imaginează-ţi calităţile tale sub forma unei grădini cu flori. Ce flori cresc în grădina ta?
Cu ce flori asociezi fiecare calitate? De ce? Prin ce se aseamănă?

11. Care sunt obiectivele tale personale, în viitorul apropiat? Dar pentru o perioadă mai
îndepărtată de timp?

Încearcă să te proiectezi în viitor. Scrie o scrisoare auto-adresată, în care gândeşte-te ce

ţi-ai spune ţie însuţi pentru a atinge scopurile propuse? Dar părinţii, cel mai bun prieten,
colegul de bancă?

34
 12. Răspundeţi la întrebările de mai jos, alegând răspunsul conform scalei:
a) niciodată b) rar c) nici rar, nici des d) des e) întotdeauna

1. Celelalte persoane din jurul meu nu-mi dau atenţie.

2. Mă implic în acţiunile grupului de prieteni.
3. Ceilalţi vin cu sfaturi, opinii, păreri, ajutor.
4. La rândul meu, cer ajutor, sfaturi.
5. Persoanele din jurul meu mă susţin în ceea ce fac.
6. Cred că pot face şi eu ceva folositor comunităţii.
7. Cred că prin muncă şi exerciţiu pot deveni folositor.
8. Familia mă susţine în tot ceea ce fac.
9. Încerc să gândesc pozitiv în toate privinţele.
10. În general, am o părere bună despre mine.

13. „ABILITĂŢILE DE VIAŢĂ”

GÂNDIRE * A învăţa să înveţi *Grija faţă de ceilalţi GRIJĂ

*Luarea de decizii * Empatia
*Rezolvarea * Împărtăşirea
problemelor * Dăruire în relaţie
* Gândirea critică
*Auto-învăţarea
*Flexibilitatea *Comunicarea
*Utilizarea judicioasă a *Cooperarea
resurselor *Acceptarea diferenţelor
*Planificare / organizare *Soluţionarea conflictelor
ADMINISTRARE *Stabilirea obiectivelor *Abilităţi sociale RAPORTARE

MUNCĂ *Abilităţi utile *Alegeri de viaţă VIAŢĂ

*Lucru în echipă sănătoase
*Auto-motivare *Managementul
stresului
*Prevenirea bolilor
*Siguranţa personală
*Voluntariat *Auto-disciplină
*Leadership *Abordarea sentimentelor
*Cetăţenie activă *Caracter
*Contribuţie la efortul de *Auto-responsabilizare
DĂRUIRE grup *Încredere în sine EXISTENŢA

Abilităţile de viaţă sunt o serie de

abilităţi necesare pentru a putea duce o
viaţă echilibrată, pentru a dezvolta şi
menţine relaţii armonioase cu ceilalţi,
pentru a realiza scopurile propuse şi
pentru a face faţă diferitelor dificultăţi.
Sunt un set de deprinderi, aptitudini, competenţe,
trăsături şi calităţi, atitudini şi comportamente
care mijlocesc atingerea acelui nivel de calitate a
vieţii pe care îl avem în vedere.
Vizează dezvoltarea personalităţii, a inteligenţei
35
emoţionale, abilităţile sociale şi cele de gândire.
14. Interpretaţi semnificaţiile afirmaţiilor:

“Totul poate fi furat, imitat, falsificat, în afara de libertatea interioară de a gândi şi simţi
într-un fel propriu.”
“Pe seama învingătorului se pun multe merite, dar poate că singurul lui merit
adevărat nu a fost decât acela de a fi crezut, cu încăpăţânare, în şansa lui.“

15. Analizaţi comparativ cele două părţi ale frazei.

«Haina face pe om sau omul face haina ?»

16. „CADRANUL ÎNTREBĂRILOR”

Ce este cel mai Ce îţi dă

important într-o siguranţă?
prietenie?

Ce anume îţi Care este

aduce cuvântul
mulţumirea care te
de sine? defineşte?

Ce este cel mai important

pentru tine atunci când iei
o decizie?

17. Gândiţi-vă la câteva epigrame legate de adolescenţă, care să reliefeze o serie de

aspecte pozitive dar şi negative, caracteristice acestei vârste.

18. Elaboraţi o pagină de ziar cu titlul – “Adolescenţa, mersul pe valuri în picioare!”

sau “Adolescenţii, titanii cu suflet de porţelan.”

19. Cum comentaţi citatul?

„Frumoasă nu e în primul rând frumuseţea, ci frumuseţea uşor atinsă de nefrumuseţe.”

Lucian Blaga

36
20. Daţi exemple de decizii pe care le-aţi luat. Nominalizaţi:

beneficiile

riscurile
restricţiile
deciziei luate

Realizează o listă a succeselor obţinute pe parcursul dezvoltării tale.

21. “BAGAJUL RESURSELOR PERSONALE”

Inventariază, în valiză, avantajele, punctele tari, resursele interioare pe care mizezi pentru
a depăşi problemele sau confruntările vieţii.

punctele
tari
avantajele

alte resurse
interioare

22. Completaţi tabelul:

SUB-APRECIEREA SUPRA-APRECIEREA
personalităţii personalităţii
CAUZE

EFECTE

23. “RECLAMA PERSONALĂ”

Timp de un minut fiecare elev se va autoprezenta, subliniind calităţile şi

aptitudinile sale.

37
24. Ce înseamnă “a fi împăcat cu tine însuţi?”

a. Când ai acest sentiment, în ce situaţii, alături de ce persoane? Ce faci pentru a crea

această stare ?
b. Ai un loc special în care te simţi cel mai bine cu tine însuţi? Cum arată acesta?
c. Valorile tale spirituale îţi influenţează raporturile cu tine însuţi? Care sunt aceste
valori/nevoi?
d. Care sunt resursele personale pe care le activezi pentru a te simţi împăcat cu tine
însuţi?
e. Ce sugestii ai oferi altor persoane pentru a avea acestă trăire interioară?

A fi împăcat cu tine însuţi presupune a

accepta realitatea gândurilor tale, a accepta Accepţi realitatea problemelor
sentimentele şi emoţiile chiar dacă nu-ţi tale, dar ele nu te definesc.
plac, nu le poţi accepta, nu eşti de acord cu Problemele tale nu sunt esenţa
ele şi nu alegi să te conduci după ele; nu le fiinţei tale. Teama, durerea,
negi şi nici nu le respingi. confuzia sau greşelile nu sunt
miezul existenţei tale.

Poţi accepta că ai făcut ceea ce ai făcut chiar şi

atunci când regreţi sau condamni acel lucru.
Accepţi că ceea ce gândeşti, simţi sau faci
reprezintă o expresie a fiinţei tale, cel puţin în
momentul respectiv. Nu eşti constrâns de
gândurile, sentimentele sau acţiunile pe care nu
le poţi aproba, dar nu te sustragi realităţii lor şi
nici nu pretinzi că nu-ţi aparţin.

25. Notează care este motto-ul/deviza ta personală pentru fiecare din aceste dimensiuni
ale personalităţii tale.

- împlinirea dorinţelor tale................................................................................................

- alegerile şi acţiunile în care te implici............................................................................
- munca şi alte activităţi pe care le desfăşori.....................................................................
- relaţiile pe care le ai........................................................................................................
- comportamentul tău faţă de colegi, prieteni, părinţi, cunoştinţe.....................................
- stabilirea priorităţilor în timp .........................................................................................
- modul în care comunici cu ceilalţi..................................................................................
- respectul de sine, fericirea personală..............................................................................

Care este
filozofia ta de
viaţă?

38
26. “DARURILE MELE SUNT ÎNĂUNTRUL MEU”

- Despre ce „daruri” este vorba?

- Cui aţi împărtăşi aceste „daruri”?
- Ce formă iau acestea?

27. “RESPECTUL DE SINE”

Gândeşte-te la ceea ce înseamnă pentru tine respectul de sine,

integritatea personală. Cu care din afirmaţiile de mai jos eşti de acord: NUME

Respectul de sine presupune:

- a pune în practică ceea ce susţii
- a-ţi ţine promisiunile, a-ţi onora angajamentele
- a te comporta onest, drept, generos şi cu înţelegere faţă de ceilalţi oameni
- a susţine cu consecvenţă principiile, valorile în care crezi
- înseamnă reflectarea viziunii tale interioare asupra vieţii
- transpunerea convingerilor personale la nivel comportamental
- faptul că nu trebuie să satisfac aşteptările părinţilor în ceea ce mă priveşte , ci trebuie
să le satisfac pe ale mele
- că pot să spun nu, atunci când vreau
- că am dreptul să-mi respect propriul interes
- că ceea ce vreau eu contează
- că pot să spun şi să fac ceea ce cred că e bine
- altceva. Ce anume?......................................................................................

28. Activitate pe ateliere (în echipe de câte patru elevi)

 Exemplificaţi experienţe din copilărie care dezvoltă o imagine de sine pozitivă.

 Exemplificaţi experienţe din copilărie care dezvoltă o imagine de sine negativă.
 Nominalizaţi comportamente şi atitudini specifice unui copil cu o imagine de sine
pozitivă.
 Enumeraţi comportamente şi atitudini specifice unui copil cu o imagine de sine
negativă.
 Identificaţi consecinţele unei imagini de sine pozitive.
 Identificaţi consecinţele unei imagini de sine negative.

Imaginea de sine reprezintă elementul fundamental al personalităţii

noastre; presupune a conştientiza „cine sunt eu” şi
„ceea ce pot să fac eu”.

Respectul de sine reprezintă abilitatea de a te simţi şi de a gândi în mod

pozitiv despre tine.

39
29. Dacă ar fi să vă gândiţi la o adresă a Adolescenţei, care ar fi aceasta?

De ex.: Ţara Iubirii, Oraşul Fericirii, Strada Libertăţii, Poarta Sărutului. Nr. 18, Camera
Distracţiei.

30. „ÎNTÂLNIREA ADOLESCENTULUI CU SINE”

Caracterizează fiecare din trăsăturile adolescenţei, menţionate mai jos. Dă exemple de

experienţe pozitive şi negative, pentru fiecare dimensiune.
a) Trasformări în plan cognitiv
b) Formarea stilului de muncă
c) Dorinţa de independenţă
d) „Revolta împotriva adulţilor”
e) Negarea mentalităţilor, prejudecăţilor adultului
f) Negarea regulilor (de disciplină în general)
g) Formarea imaginii de sine
h) Marile tentaţii (fumat, alcool, sex, droguri, etc.)
i) Curiozitatea
j) Nevoia de integrare într-un grup de egali
k) Nevoia de afectivitate
l) Intuiţia puternică a diferenţei de sex

31. Realizaţi o reprezentare grafică a textului de mai jos:

Elaboraţi o definiţie a adolescenţei, pornind de la text şi imaginea reprezentată.

„Adolescenţi pe mare” - de Nichita Stănescu

„Această mare e acoperită de adolescenţi
care învaţă mersul pe valuri, în picioare,
mai rezemându-se cu braţul de curenţi,
mai sprijinindu-se de-o rază ţeapănă de soare.
Eu stau pe plaja-ntinsă tăiată-n unghi perfect
şi îi contemplu ca la o debarcare.
O flotă infinită de yole. Şi aştept
un pas greşit să văd sau o alunecare
măcar pân’ la genunchi în valul diafan
sunând sub lenta lor înaintare.
Dar ei sunt zvelţi şi calmi şi simultan
au şi deprins să meargă pe valuri, în picioare.”

„Să ai pământul şi cerul la picioare! Să ai sentimentul că totul e posibil. Că din

tine încep şi se termină toate splendorile lumii. Să ai pătrăţelul tău în care să te mişti în
voie, să-l colorezi după nebunia clipei, să ai voie să pleci oriunde vei dori, să ai voie să
te întorci oricând ţi se va face dor. Să cazi de la înălţime fără să te striveşti, să poţi să-ţi
iei iarăşi zborul, să suferi de mii de ori într-o zi, dar să renaşti în fiecare dimineaţă.
Să crezi că zeii sunt cu tine, că nimic nu te poate atinge, că nimic nu te poate răni!”

40
 Imaginea fizică face parte din imaginea pe care o avem despre noi. Ea poate
influenţa încrederea în sine a unei persoane, precum şi ceea ce va face sau nu în viaţă.
Pare, deci, normal să acorzi un anume interes aspectului fizic. Însă atunci când
devii atât de preocupat în această privinţă încât te izolezi de ceilalţi sau îţi pierzi
respectul de sine, acest lucru ar trebui să ne dea de gândit.
Un lucru interesant este că neplăcerile legate de înfăţişarea personală nu au
mereu la bază defecte fizice reale.

Îndeosebi fetele sunt

foarte preocupate de cum
arată fizic concurând la o
1. De ce se preocupă tinerii atât de mult de înfăţişarea lor? competiţie de frumuseţe.
2. Ce părere ai de propria înfăţişare?
3. Ce punct de vedere privitor la importanţa aspectului fizic
promovează mass-media şi colegii tăi?
4. Cum ar trebui să reacţionezi la astfel de influenţe?
5. Ce poţi face pentru a-ţi îmbunătăţi aspectul fizic?
6. Este nevoie de o anumită înfăţişare ca să fii simpatizat, ca să
ai succes sau ca să fii fericit?

„Pentru cei mai mulţi

- Ce părere ai despre această
afirmaţie?
- Ce este mai importantă –
frumuseţea fizică sau cea interioară?
- Ce reprezintă frumuseţea
interioară pentru tine?
- Cum se pot armoniza cele două?
oameni, lipsa frumuseţii este
una dintre cele mai dureroase
realităţi ale vieţii, pe care o
află de timpuriu şi de care
rareori uită în tot restul
vieţii". John Killinger

- igiena este necostisitoare şi poate face

mult pentru a fi mai atrăgător
Tu ce ai putea face - un regim alimentar şi exerciţiile fizice
pentru a-ţi îmbunătăţi contribuie mult la conturarea unei siluete
aspectul fizic? plăcute şi a unui aspect sănătos
- o îmbrăcăminte şi o pieptănătură care ţi
se potriveşte
- culorile hainelor

Cu puţin efort şi imaginaţie, poţi avea şi tu un aspect plăcut! Tu ai o valoare personală

care eclipsează frumuseţea exterioară, compensează defectele fizice, fie ele reale sau
imaginare. Scoate la iveală comorile sufletului şi ale minţii şi vei străluci şi tu!

41
Ce să nu-i spunem adolescentului?

 Eşti prea mic să iei decizii!

 Cum ai putut face aşa ceva?
 Întotdeauna faci alegeri greşite!
 De ce nu te-ai consultat cu mine?
 Eşti fraier!
 Când eram de vârsta ta deja aveam o familie pe care o întreţineam!

Pentru elevi - construiţi mesaje pe care nu doriţi să le auziţi!

Haideţi să încercam să găsim alternative viabile! Ce putem să-i spunem adolescentutui?

- Poţi să-mi spui ce te frământă?
- Te pot ajuta cu ceva?
- Care e cel mai bun lucru care se poate întâmpla?
- Ar putea fi mai rău decât atât?
- Vrei să-ţi spun cum aş proceda eu?
- Ştiu că eşti un băiat capabil. Nu mă îndoiesc că vei găsi o soluţie.
- Când ai o întrebare căreia nu-i găseşti răspuns, nu ezita să mă soliciţi!
- Dacă ai o problemă, îmi voi face timp să analizăm împreună alternativele şi
consecinţele.
- Decizia va fi a ta, bineînţeles...

CA PĂRINTE, AJUTAŢI COPILUL:

o Să se autoafirme, să îşi exprime gândurile, convingerile şi sentimentele în

concordanţă cu situaţiile date
o Să îşi exprime şi să-şi susţină convingerile personale
o Să îşi considere sentimentele şi valorile ca fiind importante, să nu se subaprecieze
o Să permită celor din jur să vadă şi să ştie cine este el
o Să îşi aleagă obiectivele şi scopurile, planul de acţiune pentru realizarea acestora
o Să caute informaţiile şi feedback-urile care îşi pun amprenta pe convingerile, acţiunile
şi scopurile sale
o Să practice autodisciplina ca pe o precondiţie firească a capacităţii de a-şi atinge
obiectivele

FII ALĂTURI DE MINE!

42
Experienţe din copilărie care dezvoltă:

A. O IMAGINE DE SINE POZITIVĂ

- i se vorbeşte cu respect
- este ascultat, este încurajat, lăudat
- este ajutat să-şi realizeze sarcinile de învăţare
- este crescut cu afecţiune şi i se acordă atenţie, este îmbrăţişat
- are un cerc de prieteni cu un comportament adecvat
- are încredere în forţele proprii
- se integrează uşor în colectivul de copii; e voios, agreabil şi
echilibrat în plan emoţional
- are succes în activităţile şcolare şi extraşcolare
- este apreciat just în relaţia cu fraţii, surorile

B. O IMAGINE DE SINE NEGATIVĂ

- i se vorbeşte pe un ton ridicat, cu nervozitate
- nu i se permite să-şi spună opinia
- este aspru şi des criticat, apreciat negativ, etichetat cu expresii
jignitoare
- fie e superprotejat afectiv, fie e neglijat
- este ignorat, ridiculizat, nu i se acordă atenţie, e lipsit de
afecţiune
- are un cerc de prieteni cu comportamente nedorite
- e neîncrezător în forţele proprii
- se integrează greu în colectivul de copii, e respins, agresiv,
apatic
- nu are prieteni sau şi-i face greu
- are eşecuri în activitatea şcolară/ extraşcolară
- e comparat frecvent cu fraţii, colegii, prietenii în defavoarea sa

Comportamente, atitudini specifice:

a. unui copil cu o imagine de sine b.unui copil cu o imagine de sine

POZITIVĂ NEGATIVĂ

- are sentimentul culpabilităţii că nu face ceea ce

- este mândru de ceea ce realizează
- se apreciază aşa cum este
- se înţelege bine cu ceilalţi
- ia decizii potrivite
- are hobby-uri (face sport, desenează,
ascultă muzica preferată)
trebuie
- nu are încredere în forţele proprii
- nu se integrează uşor în plan socio-afectiv
- e nehotărât şi uneori ia decizii nepotrivite
- îşi exprimă sentimentele la extreme, în mod
agresiv, ori se izolează şi nu comunică cu
părinţii
43
 Consecinţele:

a. unei imagini de sine POZITIVE b. unei imagini de sine NEGATIVE

- depresie, anxietate, izolare,

- echilibrat din punct de vedere însingurare
emoţional - agresivitate, violenţă, delicvenţă,
- are încredere în tot ce realizează, probleme comportamentale
depăşeşte cu succes obstacolele - anorexie, bulimie
- comportament alimentar echilibrat - creşte riscul de a consuma
- nu-şi găseşte refugiul în alcool, alcool, droguri, tutun
droguri - relaţii conflictuale cu familia,
- relaţii de colaborare, toleranţă prietenii, colegii, profesorii
- performanţe şcolare bune - performanţe şcolare scăzute,
- optimist, vioi abandon şcolar, eşec şcolar
- manifestă interes pentru cultivarea - tendinţe de suicid
unor aptitudini muzicale, plastice, - nu e interesat de nici un
sportive etc. domeniu de activitate

Comportamente ale părinţilor care influenţează stima de sine a copilului

A. Modalităţi adecvate de dezvoltare a imaginii/stimei de sine a copilului

 Recunoaşte progresul, fără a forţa copilul să depăşească limitele vârstei lui; realizarea
unei sarcini nu înseamnă implicarea copilului într-o sarcină mult mai dificilă
 Este specific! „Îmi place cum ţi-ai amenajat camera!”; „Lucrarea ta de literatură este
interesantă!”
 Susţine copilul în luarea propriilor decizii: „Am încredere în decizia ta!”
 Remarcă îmbunătăţirile făcute de copil!
 Utilizează încurajarea!
 Apreciază efortul depus de copil în activitatea sa şcolară!

B. Modalităţi inadecvate de dezvoltare a imaginii/ stimei de sine a copilului

 Menţinerea competiţiei dintre fraţi şi surori, atunci când părinţii felicită şi laudă
numai copilul care are succes şi îl ignoră pe celălalt; greşeala de a analiza comparativ
copiii, uitând că fiecare are o personalitate distinctă, propriile caracteristici şi abilităţi
 Standarde diferite ale părinţilor exprimate în atitudini diferite faţă de copil
 Standarde de performanţă prea ridicate; aşteptările părinţilor sunt nerealiste pentru
vârsta, abilităţile copilului
 Expectanţele negative care pot influenţa atitudinile copilului faţă de o sarcină; părinţii
transmit acestuia teama şi neîncrederea că nu poate realiza acea sarcină.

44
 ABILITĂŢI DE COMUNICARE POZITIVĂ

1. Specifică un comportament care te-a afectat la şcoală, în familie, în grupul de prieteni

sau într-o altă situaţie:
a) Cum ai perceput comportamentul respectiv?
b) Ce ai simţit?
c) Ce ţi-ai dorit în situaţia respectivă?
d) Ce ai observat că au spus sau au făcut ceilalţi?

2. Ce diferenţă există între A OBSERVA şi A EVALUA ? Daţi:

a) trei exemple de observaţii
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
b) trei exemple de comunicări evaluative
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
………………………………………………………………………………………………

3. Pentru tine starea de bine reprezintă : ______________________________________

Enumeră trei lucruri pe care le-ai văzut, le-ai auzit sau la care ai participat, pe parcursul
acestei săptămâni şi care ţi-au afectat starea de bine.

4. Identifică trei mesaje pe care le-ai auzit şi te-au deranjat:

EVENIMENTUL/
SITUAŢIA
Mesajul perceput: Mesajul reformulat:
(pe care ţi-ar fi plăcut
să-l primeşti)

5. Creaţi o remarcă cu două nuanţe radical opuse: în una din situaţii să fie apreciată drept
o glumă inteligentă, iar în cealaltă o ironie insultătoare.

Ce factori contribuie la receptarea diferită a aceluiaşi mesaj?

45
6. Emite câte trei observaţii specifice în următoarele contexte:

 în clasă la ora de matematică  pe terenul de sport ca

jucător în echipa de fotbal

 în pauză, pe holul liceului

 la grătar cu prietenii

 la frizer
 la balul bobocilor,
fiind membru în juriu
 în club de ziua ta
 în timpul unei
întâlniri cu
prietena(ul) ta(tău).

7. Gândiţi-vă la situaţii în care părinţii intră în conflict cu nevoile voastre.

Nota: Nu interpretaţi! Creaţi o listă

Ce anume SPUN? care să identifice comportamente
Ce anume FAC? specifice ale părinţilor voştri care
vă nemulţumesc.

8. Transformaţi următoarele evaluări, după modelele:

o Matei e un elev slab.

Matei a luat doar note de 5 şi 6 în acest semestru.
o Crina e delăsătoare
Crina învaţă pentru teză doar în noaptea de dinainte.
- Fiul meu e dezordonat.
- Paul e agresiv.
- Mama e pisăloagă.
- Tata s-a înfuriat pe mine fără niciun motiv.
- Fratele meu e nepoliticos.
- Ţinuta ta e dezgustătoare. Nu uita: Gândurile tale îţi
- Te îmbraci prost. determină emoţiile.
- Te văd agitat. Îţi sunt folositoare gândurile pe care
- Eşti tare neatent cu mine! le ai? Dacă nu, atunci acum este
- Elena are o gură mare. momentul să le schimbi.

46
9. Reformulează afirmaţiile din prima coloană, folosind un limbaj afirmativ :

LIMBAJ NEGATIV LIMBAJ AFIRMATIV

Nu mai sta atâta timp la calculator! Mi-ar plăcea ca după ce termini lecţiile să
jucăm scrable toţi trei.
Nu-i lăsa să-şi bată joc de tine!
Nu vreau să duc gunoiul!
Nu mă nedreptăţi!
Nu am nevoie să-mi spui ce să fac!
Nu comenta!
Nu mai întârzia la ore!
Cred că nu eşti atent la lecţii!
Nu mai vorbi cu colegul de bancă!
Nu te las la film!

EXPRIMĂ CEEA CE DOREŞTI, NU CEEA CE NU DOREŞTI !

10. Formulează cereri pentru următoarele situaţii:

 Doreşti să devii voluntar într-o acţiune comunitară.

 Doreşti să faci parte din echipa de volei a liceului. Exersează cererile clare!
 Nu înţelegi materia la fizică. Ceilalţi nu-şi vor da
 Ai nevoie de ajutor în realizarea unui proiect. seama ce doreşti dacă
 Sarcina de casier al clasei te depăşeşte. eşti vag, confuz sau
 O colegă a uitat să-ţi înapoieze cartea. general în redarea
 Intenţionezi să te învoieşti la ultimele două ore de curs. mesajului.
 Telefonul mobil s-a defectat în perioada de garanţie.
 Ai nevoie de mai multă libertate acasă.
 Nu-ţi place muzica de la petreceri.
 Partenerul de dans te strânge prea tare.
 Stomatologul are mâna grea.
 Ai dori clătite la desert.
 Îţi doreşti adidaşi noi destul de scumpi.
 Prietenul întârzie la întâlnire.
 Rezultatele la limba engleză te îngrijorează.

11. “REPLICI”

Elaborează o scurtă poezie – care să reprezinte un dialog între tine şi colegul tău de
bancă. Stabiliţi o temă la alegere.

47
12. Bifaţi acele enunţuri în care vorbitorul solicită clar o acţiune specifică:

- Aş vrea să-mi spui cum eşti tu.

- Vreau să mă înţelegi.
- Fii sincer cu mine.
- Mi-ar plăcea să mă cunoşti mai bine.
- Aş dori să stabileşti lunar suma de bani pe care mi-o poţi aloca pentru transportul şi
pachetul de la şcoală.
- Aş vrea să conduci cu o viteză mai mică.
- Vreau să mă asculţi.
- Mi-ar plăcea sa fii mai conştiincios.
- M-aş bucura dacă echipa ar obţine un punctaj bun la concursul firmei de exerciţiu.
- Aş vrea să te tunzi.
- M-aş bucura să ai mai multă încredere în tine.
- Aş vrea să fii mai responsabil.
- Ţi-aş cere să nu umbli hai-hui după amiezile.

 Transformă enunţurile generale în enunţuri specifice.

13. Ce sfaturi sau soluţii ai primit de la părinţi, profesori, prieteni. Completează

enunţurile:

 Cred că ar trebui...  Să analizăm raţional: ...

 Încearcă să...  Ai două variante: ...
 Să vezi cum am procedat eu....  Greşeala ta este...
 Ar fi mai bine...  Săracul de tine!...
 Nu eşti vinovat...  Gândeşte-te că...
 Dacă mi-ai fi spus...  Nu e bine, eu aş fi....
 Străduieşte-te să...  Dacă eram în locul tău...
 O soluţie ar fi...

14. Să ne îmbogăţim printr-o bună comunicare cu sine!

a. Scrie o listă cu toate lucrurile pe care îţi spui că trebuie să le faci, orice activitate pe
care nu o agreezi dar o faci pentru că îţi spui că nu ai altă alternativă.
Trebuie să ...
Trebuie să ...
Trebuie să ...

b. Rescrie lista întocmită introducând cuvintele:

Aleg să ..... pentru că vreau să....

48
 Acum eşti conştient ce nevoie îţi satisface fiecare alegere. Mobilul identificat e o
modalitate de îmbunătăţire a vieţii tale sau a vieţii celorlalţi. Eşti liberul tău arbitru:
poţi elimina anumite lucruri de pe listă, poţi găsi alte soluţii de satisfacere a nevoilor sau
poţi să continui să le faci dar nu sub presiunea lui „trebuie”.

15. Adresează câte o frază de mulţumire fiecărei persoane pe care o apreciezi. Aminteşte:

a) Acţiunea, comportamentul persoanei care a contribuit la starea ta de bine.

b) Nevoia care ţi-a fost împlinită.

c) Sentimentul rezultat.

16. Care sunt discuţiile spontane dintre elevi în pauze? Descrie pe scurt modul în care
sunt abordate subiectele de mai jos:

- bani
- distracţii
- politică
- evaluări
- fotbal
- jocuri
- confesiuni sentimentale
- oferte de job-uri de vară
- CD-uri cu filme
- muzică

17. Realizaţi o dezbatere cu argumente pro şi contra, pe marginea următoarelor afirmaţii:

 Ce părere aveţi despe afirmaţia: “Lucrurile se mişcă greu şi România înaintează

anevoios. “
 Ce vă place cel mai puţin în ţara în care trăiţi?
 Cum priviţi categoria politicienilor?
 Vi se pare normal că tineri cu creiere strălucite pleacă în alte ţări?
 Problema inteligenţelor care migrează vi se pare o problemă depăşită sau de
actualitate în România?
 Ce credeţi că ar fi de schimbat în sistemul de educaţie din ţara noastră?
(o listă de propuneri)
 Care sunt secretele unei educaţii reuşite?
 Ce factori asigură performanţa într-un domeniu?

49
18. Să exersăm limbajul responsabilităţii!

Limbajul responsabilităţii este o formă de comunicare prin care propriile opinii şi emoţii
sunt exprimate fără a-ţi ataca însă interlocutorul, fiind o modalitate de deschidere a
comunicării chiar şi pentru subiectele ce pot reprezenta focare ale unor posibile conflicte.
Acest limbaj descrie trei aserţiuni:
a) descrierea comportamentului;
b) exprimarea propriilor emoţii şi sentimente ca o consecinţă a comportamentului
interlocutorului;
c) formularea consecinţelor comportamentului asupra propriei persoane.
Exemple:
 Când nu-ţi faci temele, sunt supărată pentru că poţi primi note mici şi
rămâi cu noţiuni prost fixate.
 Când nu vii acasă la ora stabilită, sunt îngrijorată pentru că nu ştiu nimic
de tine.
 Când miroşi a fum, sunt atentă pentru că ştiu că fumatul îţi face rău.

Formulaţi şi voi, în echipe, câte trei exemple de mesaje asertive.

19. Comunicarea asertivă

Asertivitatea în comunicare reprezintă abilitatea de comunicare directă, deschisă, onestă

care ne face să avem încredere în noi şi să ne îmbunătăţim relaţiile sociale. Asertivitatea
este competenţa de a-ţi comunica nevoile, emoţiile, opiniile, convingerile într-o manieră
care nu încalcă drepturile celorlalţi. Este o abilitate pe care o poţi învăţa.

Principii ale comunicării asertive:

 descrie comportamentul
 exprimă ceea ce simţi
 specifică ceea ce vrei să schimbi
 focalizează-te pe consecinţele comportamentului.

Exemple:

 Este pentru a treia oară când soliciţi balanţa contabilă lucrată de mine. Mă simt
dezarmată şi aş avea satisfacţii mai mari dacă m-ai lăsa să te ajut unde crezi că ai
neclarităţi. Astfel vei aplica mai uşor cunoştinţele de specialitate la următorul
exerciţiu.

50
 M-aş bucura dacă nu m-ai întrerupe când avem probă de evaluare pentru că îmi pierd
firul ideii, risipesc timp şi nu reuşesc să predau lucrarea aşa cum mi-aş dori, adică
finalizată şi verificată.
 Când îmi intorci spatele, mă simt încurcată. Cred că dacă ai vorbi, aş înţelege mai
bine care sunt dorinţele tale.
 Sunt supărată când holul e decorat cu şosete murdare. În timp ce le vei aduna şi vei
aspira, eu pregătesc o pizza şi-o vei putea invita pe Ana ca să învăţaţi împreună
pentru teză.
 Ne-am face o zi minunată unul altuia dacă ai aduna hainele din camera ta pentru a
putea şterge praful şi a găsi un loc potrivit pentru cactusul de la bunica.

Cerinţa: Formulaţi rapid un mesaj asertiv pe frunzele de stejar. La final frunzele vor
forma coroana unui stejar asertiv al clasei.

De obicei cum reuşeşti Cum comunici asertiv

să-i convingi pe cei din cu persoanele care au
jur să-ţi susţină ideile păreri, opinii diferite
valoroase? de ale tale?

20. Exerciţiu de comunicare: se formează grupe de 5-6 elevi, fiecare grupă primeşte o
coală mare albă de hârtie şi markere. Se prezintă clasei câteva mesaje şi li se cere elevilor
să noteze răspunsurile pasive, agresive şi asertive la aceste mesaje.

Exemple de
mesaje:

51
 Prietenul tău fumează şi te roagă şi pe tine să fumezi cu el.
 Colegul tău îţi ia mâncarea din geantă fără să îţi ceară voie, dar ţie îţi este foarte
foame.
 Aţi stabilit să mergeţi cu colegii la un film la o anumită oră şi zi, dar ei au modificat
între timp ziua fără să te anunţe şi pe tine. Tu ai fost la data stabilită iniţial şi ai
aşteptat degeaba. Ce faci?
 Colegii au scris pe banca ta cu vopsea care nu se poate şterge: «Eşti un tocilar!».
 Un prieten apropiat îţi înşeală încrederea spunând lucruri neadevărate despre tine
într-un cerc de prieteni.
 Sunteţi profesori în locul meu. Cum aţi „critica” elevii care întârzie mereu la ore?

Răspunsul
pasiv
Răspunsul agresiv
Răspunsul asertiv

Fiecare grupă îşi prezintă răspunsurile.

21. „NUANŢE ALE COMUNICĂRII”

Relaţiile profesor-elev şi elev-elev parcurg zi de zi multiple forme de comunicare. Iată

câteva exemple de mesaje întâlnite în universul educaţional. Identificaţi pentru fiecare, ce
exprimă atitudinea emiţătorului şi ce implicaţii are asupra receptorului.

 Iar mă ascultaţi pe mine? Ascultaţi-l şi pe Vlad....

 Cât durează până începi să scrii lecţia?
 Mă bucur că ai făcut o temă completă şi corectă!
 Aveţi ceva de întrebat?
 Am scris eseul, dar nu-i prea bun, nu?
 Niciodată nu voi reuşi să conversez în limba engleză.
 Voi stiţi de ce există apă şi săpun?
 Eşti cu capul în nori ca de obicei!
 Când taci eşti mai înţeleaptă!
 Oare de ce nu mă surprinde eroarea pe care a-i făcut-o?
 Bineînteles, nota ta este 4!

52
22. Exemplificaţi mesaje care inhibă sau blochează comunicarea:

 Ameninţarea
..........................................................................................................................................
 Critica
..........................................................................................................................................
 Etichetarea
..........................................................................................................................................
 Indiferenţa
..........................................................................................................................................
 Ironia
..........................................................................................................................................
 Umilirea
..........................................................................................................................................

23.Lucraţi în perechi şi gândiţi-vă la enunţuri care vă  descurajează. Reformulaţi-le

apoi, sub forma unor mesaje care  încurajează. De exemplu:

 Mă îndoiesc că poţi rezolva problema!

 Cum poţi să fii aşa neîndemânatic?
 Tu de obicei faci greşeli!
 De ce nu te-ai gândit înainte să începi?

 Ai reuşit mai bine azi!

 Este destul de complexă cerinţa dar tu poţi să o
soluţionezi!
 Hai să vedem dacă putem realiza împreună panoul!

24. Din înţelepciunea populară

Grupaţi câte 4 sau 5, elevii vor primi o fişă cu câte două proverbe. Timp de 5 minute vor
scrie pe flippchart cuvinte, expresii, sintagme care au conexiuni cu proverbele respective.
Raportorii vor prezenta ideile emise, iar ceilalţi sunt invitaţi să adreseze întrebări sau să
facă comentarii.
a. Banul e o mică roată ce-nvârteşte toată lumea.
b. Bătaia la copii e ca buruiana de leac.
c. Capra sare masa, iada sare casa.
d. Decât un car de frumuseţe, mai bine un dram de minte.
e. După ploaie şi furtună, vreme bună.
f. Femeia vede unde bărbatul abia zăreşte.
g. Învaţă de la alţii, dar fă cum ştii tu.
h. La plăcinte înainte, la război înapoi.
i. Să nu fii vaca pe care o mulg alţii.
j. Talentul e 10 la sută inspiraţie şi 90 la sută transpiraţie.
k. Vorba e ca acul: poate să coasă dar poate să şi înţepe.
l. Vulturul nu prinde muşte.

53
25. Formulaţi enunţuri cu următoarele cuvinte:

avantaj, beneficiu, confort, sănătate, iubire, just, economie, bani,

bucurie, eu, distractiv

26. Cuvintele “te rog” şi “mulţumesc” nu şi-au pierdut magia în relaţiile interpersonale.
Adresează în trei situaţii cuvintele «TE ROG», după prenumele persoanei căreia te
adresezi. Formulează aceste mesaje.

27. „CONFIGURAŢII DE LIMBAJ”

 Cumpără pâine!
Poate vrei să cumperi o pâine acum.
 Fă ordine în camera ta!
S-ar putea să te simţi foarte bine după ce faci ordine în camera ta.
 Lasă-te de fumat!
Probabil ştii ce bine îţi faci lăsându-te de fumat!

Identificaţi diferenţele de nuanţe între cele trei perechi de mesaje. Comparaţi, analizaţi şi
precizaţi care dintre ele conving pe ceilalţi mai delicat şi mai eficient.

28. Exemple de mesaje ce acordă credit interlocutorilor:

 Probabil ştiţi care sunt riscurile sexului neprotejat!

 Ai fost tare inspirat când ai luat hotărârea să petrecem weekend-ul la Putna.
 Cred că conştientizezi necesitatea aprofundării materiei la biologie!
 Văd că ştii să-ţi organizezi timpul!
 Ai devenit tare pricepută în arta gătitului!

Dezvoltaţi-vă o atitudine elegantă în actul comunicării, Atenţie la

creând o listă cu astfel de replici, pe care le-aţi putea adresa mesajale
colegilor (sau prietenilor). transmise!

29. Caracterizaţi o persoană carismatică. Ce însuşiri îi asigură persoanei magnetismul?

54
(capacitatea de a asculta, nivel ridicat de pregătire, capacitatea de a-i face pe ceilalţi să
se simtă importanţi, veridicitate, sinceritate, plăcut, cald, dinamic, vesel, încrezător,
entuziast, abilităţi excelente de conversaţie, dinamism, maleabilitate, încrezător în sine...)
Daţi exemple de astfel de persoane.
.........................................................
.........................................................

30. Formulaţi mesaje în funcţie de intenţia comunicativă:

- sublinierea puterii emiţătorului în raport cu receptorul

- exprimarea impoliteţii
- exprimarea acordului
- acordarea ajutorului
- condiţionarea receptorului
- exprimarea sarcasmului
- exprimarea indignării
- exprimarea surprizei

31. Formulaţi exemple de mesaje asertive pentru următoarele situaţii de comunicare:

 cu un amic în sala de sport

 cu şeful în prima zi a unui job de vară
 doamnei diriginte în timpul orei de consiliere
 bunicilor, la recoltat cartofi
 managerului unei firme pentru a vă accepta efectuarea unui sondaj
 vânzătoarei pentru a sesiza defectarea uscătorului de păr în perioada de
garanţie
 prietenei tale de Valentine’s Day
 mamei tale de 8 Martie
 unui coleg de clasă care te necăjeşte în pauze, lovindu-te cu palma pe spate

32. Sceneta “A FOST ODATĂ…”.

Elevii formează trei grupe a câte 8-10 actori. Vor regiza şi interpreta sceneta. Elevii vor
gândi punerea în scenă, îşi vor împărţi sarcinile şi stabilesc distribuţia.

33. Gândiţi-vă la clasa în care sunteţi elev. Care ar fi primele trei cuvinte pe care le-aţi
folosi pentru a o caracteriza?

Gândiţi-vă la liceul în care învăţaţi. Care ar fi primele trei

cuvinte pe care le-aţi folosi pentru a descrie liceul vostru?

55
34. Enumeraţi 20 de termeni care fac parte din jargourile tinerilor.

35. Creaţi o bază de date cu termeni din limbajul specific generaţiei Y (născuţi între anii
1972-1990).

36. „DE CE NU COMUNIC CU PĂRINŢII MEI?”

Gândiţi-vă la :
o mesaje pe care le primiţi din partea părinţilor legate de comportamentul vostru,
ţinută etc....................................................................................................................
o restricţii impuse.........................................................................................................
o diferenţe de concepţii................................................................................................
o alţi factori care blochează comunicarea....................................................................

37. Desprindeţi semnificaţiile comunicării din următorul text:

„- Eşti trist astă-seară, îi spuse pasărea,

văd eu că eşti trist…
- Nu, nu – răspunse soldatul,
- Şi totuşi pari trist, zise pasărea cea albă, pari trist.
- Nu, nu sunt trist,
răspunse soldatul, nu, nu.
- Eşti trist astă-seară, văd eu,
ai ceva pe suflet – mai zise
pasărea cea albă.
Nu, nu sunt trist – şi lasă-mă-n pace!
se răsti la ea soldatul.
Pasărea se desprinse de pe braţul lui
şi zbură fâlfâind din aripile ei mari
şi albe, foarte albe.
- Unde-o fi plecat pasărea aia cuvântătoare?
se trezi deodată soldatul, vorbind
singur.”
„Soldatul şi pasărea” – Nichita Stănescu

56
 MANAGEMENTUL CONFLICTELOR

Pentru facilitarea comunicării, ţineţi cont de următoarele aspecte:

 Atitudinile şi cadru vechi... şi crearea unora noi

Cadrul vechi – „ori eu, ori el” Cadrul nou – „putem amândoi
să fim caştigători”
- este fără speranţă - este posibil
- nu e drept să avem acest conflict - în aceste condiţii, conflictele de acest
- nu e demn de a fi menţionat fel sunt fireşti
- nu e înţelept să faci concesii - este un lucru important pe care trebuie
- nu eu am început, atunci de ce să-l rezolvăm
aş lua eu iniţiativa? - nu e important cine este vinovat, ci
important este să rezolvăm situaţia.

 Empatia – întrebări ajutătoare

-Care este harta personală a oponentului meu?

Ce gândeşte despre mine în clipa de faţă?
-
- Ce interese are? Ce urmăreşte?
- Dacă aş fi în locul său, cum aş privi situaţia de faţă?
- Ce ar crede despre punctul de vedere pe care îl susţin eu?
- Ar trebui să fac cunoscut conflictul nostru şi altor persoane?

 Discuţia cu sine

Gândurile negative induse de conflict pot fi înlocuite cu gânduri pozitive.

Formulări negative: Formulări pozitive:

- “Oricum X nu mă înţelege!” - “De data asta mă va înţelege!” 

- “De câte ori vorbesc cu el, mă enervez!” - “O sã fiu calm şi detaşat şi totul 
- “Nu rezolv nimic nici de data aceasta!” se va rezolva cu bine.”

Deci:

a. formulaţi conflictul în termeni pozitivi!

b. exersaţi!
c. nu lăsaţi formulările negative să vă domine!
d. gândiţi pozitiv şi astfel veţi avea o altă perspectivă asupra conflictului!

57
 Încadrarea în timp şi prezenţa activă

- o bună încadrare în timp înseamnă capacitatea de a percepe şi folosi ocazia potrivită

pentru clarificarea aspectelor ce stau la baza conflictului sau pentru transmiterea unui
mesaj
- ocazia potrivită apare şi dispare repede
- când o persoană este prea preocupată de mesajul pe care vrea să-l transmită, se poate
să nu aleagă momentul potrivit şi să rateze astfel ocazia
- prezenţa activă este sesizabilă în privirea persoanei
- trebuie exersată concentrarea asupra interlocutorului, ignorând ceea ce ne poate
distrage atenţia
- când atenţia este distrasă, trebuie prompt recuperată

 Ascultarea - când un fapt de viaţă declanşează anumite

sentimente, persoana nu trebuie să li se împotrivească, ci să le
accepte. Astfel, ele se vor consuma, vor lăsa loc altora şi nu se
vor acumula.

 Vocea - o voce potrivită poate stimula abordarea

pozitivă a discuţiei. Un ton nepotrivit poate induce sau
stimula tensiunile şi / sau frustrările interlocutorului.

 Atingerea - unele persoane pot fi stimulate prin atingeri

de încurajare, în timp ce altora acestea le pot fi
dezagreabile.

 Postură - între postură şi mesaj trebuie să fie armonie. Caracteristicile posturale ale
diferitelor persoane pot fi următoarele:

 neatent, plictisit, dezinteresat

 agresiv, tensionat, rigid
 relaxat, încrezător, asertiv

 Echilibrul - echilibrul psihic este direct proporţional cu cel fizic (coordonare,

relaxare, mobilitate etc.). La apariţia unei ameninţări, individul intră în defensivă şi este
uşor de bulversat fizic şi psihic. Redobândirea echilibrului este importantă, atât pentru
cei implicaţi în conflict, cât şi pentru cei implicaţi în soluţionare.

58
  Distanţa - în timpul conflictului, distanţa faţă de oponent /
interlocutor este importantă. Trebuie găsită distanţa optimă, astfel
încât să facilitezi comunicarea şi nu să devii ameninţător.

 Rezonarea - Dacă se întârzie, se poate pierde o ocazie favorabilă, iar dacă ne pripim,
se poate induce nesiguranţa. Dacă poţi să te adaptezi celuilalt, aceasta contribuie la
rezolvarea conflictului.

 Respiraţia - poate da indicii despre starea de spirit. Învaţă să-ţi

controlezi respiraţia: nu încerca să te reţii, deoarece creierul nu se
mai oxigenează. Descifrează din respiraţia celuilalt starea lui de
spirit.

Pentru îmbunătăţirea funcţionării comunicării, ţine cont de câteva reguli simple,

dar foarte utile:

1. precizează-ţi mai întâi ţie însuţi ceea ce vrei să spui, să nu vorbeşti sub impulsul
momentului sau sub stăpânirea unei emoţii puternice, care tulbură gândirea,
obiectivitatea şi claritatea
2. creează o atmosferă favorabilă comunicării, colaborării şi coeziunii
3. asigură-te ca interlocutorul te-a înţeles, cuvintele au semnificaţia pe care noi le-o dăm
4. în general, comportamentul este acela care dă semnificaţie cuvintelor

59
ADOLESCENŢA - între tentaţie şi libertate, între zbor şi cădere

 Simţiţi că “paşii copilului dvs. nu se mai potrivesc cu paşii dvs.”?

 Că orice aţi face parcă nu vă mai înţelegeţi cu copilul dvs. adolescent ?
 Vă simţiţi îngrijorat(ă) de multitudinea “ofertelor” - bune şi rele - cu care se întâlneşte
un adolescent în ziua de azi (modă, droguri, opţiuni de carieră, personaje care apar la
TV, internet etc.)?
 Credeţi că adolescenţii din ziua de azi sunt altfel - mai complicaţi, mai maturi decât
cei din vremea dvs.?
 Că metodele care funcţionau atunci nu mai sunt valabile acum?

o Ce înseamnă de fapt “conflictul între generaţii” ?

o Ce se schimbă la vârsta adolescenţei în modul cum se comportă
copilul dvs., cum simte, cum gândeşte, cum stabileşte relaţii ?
o De ce nu mai funcţionează metodele care înainte funcţionau şi cu ce ar
trebui înlocuite ?
o Cum pot fi rezolvate problemele de disciplină ale adolescentului?
o Ce poate face un părinte pentru el însuşi, astfel încât să treacă peste
îngrijorări şi să fie un adevărat sprijin pentru adolescent?

Recomandări pentru părinţi:

 Aflaţi cât mai multe informaţii despre vârsta adolescentului; ele vă vor ajuta să
înţelegeţi comportamentele lui şi să aveţi reacţiile potrivite
 Implicaţi adolescentul în deciziile care îl privesc – le va respecta cu mai multă
uşurinţă decât dacă i le impuneţi; astfel îi transmiteţi mesajul că este un partener de
încredere pentru dvs.
 Încurajaţi-l să-şi exprime faţă de dvs. emoţiile (atât de variate la această vârstă) fără
a le minimaliza importanţa; astfel este mai probabil să vă povestească ce simte, ce i se
întâmplă, ce-şi doreşte
 Exprimaţi-vă propriile emoţii faţă de adolescent – bucuria, îngrijorarea, tristeţea –
veţi căpăta credibilitate în ochii adolescentului
 Faceţi o listă cu priorităţile dvs. legate de copilul dvs. - ce este mai important pentru
dvs. legat de el? Apoi vedeţi dacă în această listă se regăsesc lucrurile pe care i le
cereţi de obicei să le schimbe sau care vă supără sau îngrijorează din comportamentul
lui (de ex. tunsoarea, blugii tăiaţi sau vorbitul la telefon..)
 Amintiţi-vă că mai importantă decât orice este relaţia de afecţiune şi încredere pe
care o aveţi cu copilul dvs.!

60
 În adolescenţă, centrul de greutate al comunicării se deplasează de la nivelul exclusiv
al familiei la nivelul grupului de colegi şi prieteni. De multe ori, adolescentul pare să nu
comunice nimic adultului, iar părinţii nu reuşesc să-şi exprime afecţiunea şi să aibă un
dialog real. Citiţi dialogul de mai jos. Dacă aţi juca rolul părintelui, cum aţi rescrie
replicile dvs. ?
Părintele (mama ori tata): „Unde ai fost?”, „De unde soseşti acum?”
Adolescentul: „Afară.”, „De afară.”
Părintele: „Ce mai faceţi voi când vă întâlniţi?”
Adolescentul: „Nimic."
Părintele: „Ai făcut bine că ai ieşit cu prietenii la discotecă?”
Adolescentul: „Nu”.

PIERDERILE SUFERITE DE MESAJ

BARIERE ÎN
COMUNICARE

o AMENINŢĂRILE (produc teamă, supunere, resentiment, ostilitate): „Fă aşa, dacă nu …”

o A DA ORDINE (folosirea puterii asupra altuia): „Nu mai întreba de ce, fă-o fiindcă aşa spun
eu!”
o CRITICA (descurajează iniţiativa): “Nu munceşti destul!”
o INSULTA: „Numai un idiot ar spune asta!” ETICHETAREA : “Eşti un leneş!”
o INTEROGAREA: “Ce-ai făcut de la 10 la 12? Cât timp ţi-a luat să termini ce aveai de
facut? Ce-ai făcut după? Unde ai fost?”
o LAUDA ÎN SCOPUL MANIPULĂRII: “Dar ţie îţi iese aşa de bine! Nu vrei să-l faci şi pe
al meu?”
o SFAT NECERUT (când persoana nu vrea altceva decât să fie ascultată): „De ce nu faci
aşa?”
o SCHIMBAREA SUBIECTULUI: „Lasă, c-o să-ţi treacă… Să-ţi povestesc ce film am văzut
aseară”
o PUNEREA ÎN PRIM-PLAN A PROPRIEI PERSOANE: „Să mă fi văzut pe mine când mi
s-a întâmplat…”
o REFUZUL DE A ACCEPTA PROBLEMA: „Nu avem ce discuta. Eu nu văd nici o
problemă aici!”
o ÎNCURAJAREA PRIN NEGAREA EXISTENŢEI PROBLEMEI: „Nu fi nervos!” „Nu
te teme, va merge!”, „Vei fi bine!”

61
 RELAŢII INTERPERSONALE POZITIVE

1. Exprimă, folosind limbajul non-verbal, următoarele stări emoţionale:

 persoană jovială, exuberantă

 persoană anxioasă
 persoană autoritară
 persoană furioasă
 persoana romantică

Prezintă-te astfel încât să faci impresia dorită!

2. “PREGĂTIRI PENTRU BANCHET„

Elevii sunt organizaţi pe 6 grupe, fiecare grupă va regiza câte un rol. Trupa de
actori va fi constituită din câte un actor desemnat de fiecare grupă. Elevii vor
reprezenta, timp de 10 minute, sceneta cu titul “Pregătiri pentru banchet”.

Variantă: Cum reuşeşti să acţionezi constructiv pentru ca invitaţii la ziua ta să

se simtă în largul lor? Joc de rol: “Sunt gazda unei petreceri.”

3. Să discutăm despre normele sociale nescrise, ale bunului simţ!

Grupa A Grupa B

Ce se cuvine în relaţiile dintre Ce nu se cuvine în relaţiile dintre

oameni? oameni?

4. “TABU„

 Exemplificaţi cât mai multe subiecte considerate tabu în relaţiile sociale.

 Care sunt cauzele, pentru fiecare subiect în parte?
 Cum putem schimba acest lucru?

5. “ROLURI SOCIALE PROFESIONALE„

om de afaceri poliţist medic

notar coafeză

fotbalist instalator

62
a) Identificaţi calităţile şi aptitudinile necesare fiecărei profesii.
b) Ce activităţi de timp liber sunt caracteristice vieţii sociale a fiecărei profesii din cele
indicate mai sus?
c) În ce constă atitudinea profesionistă a persoanelor care exercită fiecare din profesiile
menţionate?

6. “ARTA RELAŢIILOR”

Gândeşte-te la o situaţie/un eveniment de viaţă.

 Cum te-ai exprimat şi comportat pentru a obţine rezultatul dorit?

 Ce ai făcut pentru ca să-ţi satisfaci interesul fără a leza dorinţele celorlalţi?
 Organizează toate aceste informaţii într-o strategie de succes pe care ai folosit-o şi
care a funcţionat în situaţia socială experimentată.

7. Fii susţinătorul uneia din afirmaţiile. Argumentează poziţia ta.

“Discreţia socială ne îngăduie să ne găsim locul oriunde ne-am afla, făcând

cât mai puţine valuri emoţionale inadecvate.”
(Daniel Goleman - “Inteligenţa socială”)
“Pentru a progresa în societate, e bine să înveţi să-ţi faci loc dând din coate.”
(Autoarele)

8. Care credeţi că este prima cale spre a stabili o relaţie cu cineva, pentru a vă apropia
de respectiva persoană? De ce?

- atenţia acordată
- ascultarea activă
- prezentările de rigoare
- iniţierea unei conversaţii
- strângerea mâinii
- zâmbetul
- întâlnirea frecventă a privirilor
- altceva.....................................

9. „CEL MAI BUN PRIETEN/Ă”

Gândiţi-vă la cel mai bun(ă) prieten(ă) a vostru(voastră). Ce anume vă face să fiţi

prieteni?
 Similaritatea – împărtăşiţi aceleaşi interese, pasiuni, valori. Care sunt acestea?
 Reciprocitatea – vă împărtăşiţi durerile şi bucuriile, aveţi încredere în celălat şi vă
aşteptaţi ca şi el să se manifeste reciproc. Daţi exemple de astfel de situaţii.
 Proximitatea – petreceţi destul de mult timp împreună. Daţi exemple de activităţi
pe care le desfăşuraţi împreună.

63
  Alte motive.................................................................................................................
 Cum cultivăm o relaţie bazată pe încredere cu acei colegi/prieteni pe care-i
apreciem ?
 Care sunt calităţile pe care trebuie să le aibă un prieten ?
 Cum puteţi şti dacă sunteţi prietenul apropiat al cuiva?
 De ce unele persoane rămân numai cunoştinţe, în timp ce altele devin prieteni
apropiaţi?
 Învinuieşti prietenii care îţi trădează secretele?
 Sunteţi de acord cu următoarea definiţie dată prieteniei: “Un prieten este cineva care
te place?”
 Interpretaţi proverbul: „Cine se aseamănă, se adună”.

10. Gândiţi-vă la relaţia voastră afectivă, de suflet. Ce vă leagă de persoana respectivă?

 atracţia interpersonală
 iubirea
 încrederea
 proximitatea
 similaritatea
 dorinţa de a nu fi singur(ă)
 compensaţia materială
 alte motive........................

11. Exerciţiu de intercunoaştere

Grupul se va împărţi în perechi de câte două persoane, fiecare alegându-şi un partener din
cei prezenţi pe care-l cunoaşte cel mai puţin. Fiecare participant se va descrie pe sine
celuilalt, răspunzând la următoarele întrebări:
 Cine sunt eu?
 Ce-mi place mie să fac?
 Care sunt lucrurile care îmi plac?
 Ce nu-mi place să fac?
 Care sunt lucrurile importante pentru mine ?
După 5-8 minute, dialogul dintre grupurile-diade se va încheia iar în grupul reunit, fiecare
persoană va trebui să o descrie pe cealaltă. La sfârşit moderatorul va pune următoarele
întrebări pentru fiecare:
 Cum s-a simţit când a trebuit să vorbească despre sine?
 Cum s-a simţit când altcineva a vorbit celorlalţi despre ea/el?
 A fost descrierea exactă?

12. Exerciţiu de autoprezentare

Fiecare elev îşi asociază prenumele cu o RIMĂ; următorul coleg îl va prezenta pe cel de
dinaintea sa, iar apoi se va prezenta pe sine dupa acelaşi cod.
- exerciţiu de stimulare a atenţiei, memoriei şi creativităţii -

64
13. „DOUĂ LUCRURI ADEVĂRATE ŞI UNUL FALS DESPRE MINE”

Fiecare elev va spune trei lucruri legate de propria persoană (trăsături pozitive sau
negative, hobby-uri, evenimente, fapte etc.) dintre care două vor fi adevărate şi unul fals.
Colegii vor ghici ceea ce este fals.

14. Cum consideri că te apreciază colegii?

a. Bun coleg, sensibil la greutăţile, problemele celorlalţi

b. Preocupat mai mult de sine, individualist, egoist
c. Preţuit pentru performanţele extraşcolare
d. Apreciat pentru rezultatele la învăţătură
e. Cu abateri disciplinare
f. Comportare corectă, cuviincioasă
g. Retras, izolat, neinteresat de viaţa colectivului
h. Fără iniţiativă, făcând strictul necesar
i. Bun organizator şi animator al colectivului
j. Interesat de nou şi progresist
k. Coleg loial, de încredere
l. Extrem de discret
m. Cu simţul dreptăţii, imparţial
n. Deschis, comunicativ, sociabil
o. Închis, rezervat, stabilind greu relaţii cu ceilalţi
p. Capricios, pretenţios
q. Selectiv cu persoanele cu care se aliază
r. Capabil să-şi susţină punctul de vedere

15. Fiecare grupă va relata o situaţie critică care s-a finalizat într-un mod echitabil pentru
părţile implicate.
Rolurile membrilor grupelor:
- rezumatorul - va povesti întâmplarea
- clarificatorul - prezintă poziţiile şi interesele părţilor
- gânditorul - oferă alternative, prezentând avantaje şi riscuri pentru fiecare soluţie
- justiţiarul - alege soluţia corectă, echitabilă şi dă verdictul.

16. „REGULI ŞI REGULAMENTE”

o De ce sunt necesare regulile şi regulamentele ?

o Cunoaşteţi pedepsele pentru fapte ce se abat de la regulamentul de ordine interioară al
şcolii în care învăţaţi? Enumeraţi-le şi precizaţi abaterile pentru care se aplică.

65
17. „A FI TU!”

Împărţiţi în patru grupe, elevii dezbat cum pot îmbunătăţi relaţiile interpersonale, pornind
de la cele 5 îndemnuri scrise pe fişa fiecărei grupe.

o Fii înţelegător cu cei pe care-i percepi ca fiind duşmanii tăi!

o Fii loial prietenilor tăi!
o Fii destul de puternic ca să înfrunţi lumea în fiecare zi!
o Fii destul de slab ca să poţi înţelege că nu poţi face totul singur!
o Fii generos cu cei care au nevoie de ajutorul tău!
o Fii gata să-i ajuţi pe cei care nu-ţi solicită ajutorul!
o Fii atent la oameni pentru că ei fac parte din universul tău!
o Fii atent cu faptul că şi tu ai nevoie de tine însuţi!
o Fii destul de înţelept ca să ştii că nu ştii totul!
o Fii darnic să-ţi împărtăşeşti bucuriile!
o Fii gata să împărtăşeşti şi tristeţile celorlalţi!
o Fii un lider atunci când cunoşti drumul pe care alţii s-au rătăcit!
o Fii cel care-i urmează pe ceilalţi atunci când bâjbâi prin ceaţa incertitudinii!
o Fii primul în a felicita un adversar care a câştigat!
o Fii ultimul în a critica un coleg care a eşuat!
o Fii sigur unde va fi următorul pas pentru a nu te împiedica!
o Fii atent la lecţiile trecutului pentru că ele îţi spun multe despre viitor!
o Fii sigur care este destinaţia finală la care vrei să ajungi pentru cazul în care ai
apucat-o pe un drum greşit!
o Fii gata să recunoşti că ai greşit drumul pentru a avea timp să-l găseşti pe cel
bun!
o Fii iubitor cu cei care nu te iubesc, ar fi posibil ca ei să se schimbe.

18. Cogniţia socială înseamnă cunoaşterea modului în care funcţionează lumea socială,
aşteptările oamenilor în majoritatea situaţiilor sociale. Dezvoltaţi-vă cogniţia socială,
precizând:

a) ce înseamnă a fi un călător civilizat într-un tren?

b) ce ţinută ţi se potriveşte într-un club de noapte? Dar la şcoală?
c) cum poţi să-ţi faci prieteni după ce te-ai mutat în alt oraş?
d) ce reguli nescrise urmezi atunci când doreşti să creezi o echipă puternică pentru
realizarea unui proiect?
e) eşti la un interviu pentru obţinerea unui job
f) faci galerie echipei preferate pe stadion
g) eşti în sala de examen la una din probele scrise ale bacalaureatului
h) îi faci o declaraţie prietenei/prietenului tău
i) te întâlneşti pe stradă cu un fost prieten

66
19. Care sunt primele 3 fapte pe care le-ai face, pentru cei apropiaţi, dacă ai câştiga o
sumă importantă de bani?

 Imaginează-ţi: ai dat lovitura la jocul 6 din 49.

Cum ar schimba acest fapt relaţiile tale cu ceilalţi?

20. Sunteţi proprietara unei case cu 7 dormitoare. Locuiţi singură. Intentionaţi să găzduiţi
zece oameni ai străzii. Cum vă organizaţi?
 Stabiliţi un plan de acţiune pentru a legaliza adăpostul, a construi un mediu sigur şi
relaţii bazate pe încredere, sarcină deloc uşoară având în vedere că cele zece persoane au
locuit timp de 5-7 ani pe stradă şi fiecare are povestea şi problema sa.
Se poate asocia cu jocul de rol, pentru a prezenta povestea fiecărui personaj.

21. „FAMILIA MEA”

Desenaţi familia de origine aşa cum credeţi de cuviinţă (puteţi alege să reprezentaţi sub
formă de oameni, culori sau asociind fiecare membru cu un element natural: plantă, apă,
formă de relief, vieţuitoare etc.).

Activitatea plastică se desfăşoară pe un fond muzical. Luucrările vor fi expuse pe un

suport şi autorii îşi vor prezenta planşele. Membrii grupului pot adresa întrebări, pot
exprima propriile opinii, pot spune ce au înţeles sau cere lămuriri.

 Gândiţi-vă la familia voastră. Ce anume vă leagă, vă menţine împreună?

 iubirea
 încrederea
 sprijinul reciproc
 legătura de sânge
 alte motive...............................................................................

 Ce ai învăţat de la mama ta? Dar de la tatăl tău ?

 Care sunt obiceiurile la care ţin membrii familiei voastre?

 Cine v-a insuflat apartenenţa la o famile lărgită (părinţi, bunici, unchi, mătuşi,
verişori)?

 Cum putem veni în întâmpinarea nevoilor părinţilor noştri?

 Descrieţi o zi de duminică în familia voastră.

67
22. Notaţi un compliment pe care l-aţi primit din partea părinţilor voştri, în ultima
săptămână.

23. Acordăm note părinţilor noştri! Se vor nota comportamentele presupuse de rolurile de
părinte.

____îngrijirea copiilor
____socializarea copiilor
____organizarea sau participarea la ritualuri şi ceremonii
____punerea la dispoziţia membrilor familiei a resurselor personale
____timpul acordat familiei
____comunicarea între membrii familiei
____susţinător economic
____realizarea sarcinilor domestice
____activităţi recreative
____ascultarea problemelor membrilor familiei
____oferirea afecţiunii
____oferirea ajutorului în rezolvarea problemelor reale
____stabilirea regulilor
____consecvenţa în urmărirea respectării regulilor
____menţinerea legăturii cu şcoala
____factor educativ activ
____menţinerea legăturii cu rudele
____supervizarea alimentaţiei, igienei şi sănătăţii copiilor

24. Notează în interiorul cercului ce / cine

reprezintă famila ta, iar în exteriorul acestuia
ceea ce e important pentru tine, în afara
familei.

25. Imaginează-ţi că primeşti de la fiecare membru al familiei tale o îmbrăţişare. Ce

ţi-ar spune fiecare dintre ei?

68
26. Identificaţi priorităţile pe lista problemelor de rezolvat, în binele comunităţii, dacă aţi
fi
PRIMAR  ...........................................................................................
 ...........................................................................................
 ...........................................................................................
 ...........................................................................................

27. Ce credeţi că gândesc persoanele din imaginile de mai jos. Daţi un titlu imaginilor.

28. „IUBIREA, BIBELOU DE PORŢELAN...”

 Ce este sentimentul iubirii? Cum îl resimţiţi?

 Puteţi determina conţinutul acestui sentiment?
 Cum s-a înfiripat pentru voi acest sentiment?
 Iubirea se confundă cu prietenia? Dacă da, până la ce limită? Dacă nu, în ce raport se
află cele două sentimente?
 Iubirea reprezintă un stimulent benefic sau o piedică în învăţarea şcolară?
 Există o finalizare a iubirii? Cum o concepeţi?
 Credeţi în iubire?
 Numeşte câteva probleme cu care te confrunţi ca adolescent.
 Când crezi că un tânăr poate să-şi înceapă viaţa sexuală?
 Crezi că începerea vieţii sexuale implică anumite riscuri?
 Dacă da, care sunt acestea?
 Cu cine discuţi despre sexualitate?

69
Care dintre următoarele comportamente îl alegi pentru tine:
a) relaţii sexuale doar cu o singură persoană de care să nu mă despart
b) deocamdată nu vreau să am relaţii intime
c) relaţii sexuale libere dar protejate
d) relaţii sexuale neprotejate

29.Ce aşteptări crezi că au fetele de la băieţi?

Ce apreciază cel mai mult băieţii la fete?

30. Cum diferenţiaţi atracţia de dragoste? Care sunt simptomele fizice şi psihice ale
dragostei? Cum le diagnosticaţi?

31. Care sunt valorile semnificative pentru tine, în contextul unei relaţii de cuplu şi
valorile, la care este important, ca partenerul/partenera ta să adere.
Ierarhizaţi aceste valori, folosind următoarea scală de la 1 la 5:

VALOAREA PERSONALĂ PARTENER

1 - cea mai importantă

2 – importantă
3 – mai mult sau mai puţin
importantă
4 – mai puţin importantă
5 – cea mai puţin
importantă

32. Partenerul/partenera ta ar trebui să răspundă la următoarele NEVOI (trebuinţe,

necesităţi) ale tale. Alegeţi din fiecare categorie 3 nevoi – cele mai importante pe care le
ierarhizaţi de la 1 la 3.

70
NEVOI
A. EMOŢIONALE.....nevoia de

a) a vi se spune că sunteţi iubit/ă

b) a vi se spune că sunteţi o persoană specială, importantă în viaţa partenerului dvs.
c) a simţi că dvs. şi partenerul vă aparţineţi unul altuia
d) a vă simţi respectat/ă ca individ pentru ceea ce sunteţi - (părerile, gândurile şi
convingerile dvs.)
e) a vă simţi respectat/ă ca individ pentru ceea ce faceţi
f) a simţi că aveţi întâietate în viaţa partenerului
g) a vă simţi deosebit/ă, mai presus de oricine altcineva din viaţa partenerului
h) a simţi că vi se acordă încredere, ca partener responsabil
i) a simţi că partenerul v-ar alege din nou
j) a simţi că puteţi fi iertat pentru greşelile şi defectele dvs.
k) a vă simţi acceptat, cu toate slăbiciunile şi cusururile dvs.
l) a simţi că dvs. şi partenerul sunteţi, mai presus de orice, prieteni apropiaţi şi de
încredere
m) a vă simţi apreciat pentru cine sunteţi
n) a vă simţi dorit
o) a simţi pasiunea dintre dvs.şi partener
p) Altă nevoie. Care . : ...........................................

B. FIZICE......nevoia de

a) a fi atins/ă şi mângâiat/ă
b) a fi sărutat/ă, chiar şi în trecere
c) a fi îmbrăţişat/ă sau ţinut/ă în braţe
d) a simţi că sunteţi binevenit/ă în spaţiul personal al partenerului
e) a vă simţi binevenit în momentele de intimitate fizică cu partenerul
f) a vă simţi încurajat/ă şi binevenit/ă prin comunicări nonverbale
g) a simţi că faceţi parte dintr-un cuplu, în interacţiunile cu restul lumii
h) de tandreţe (verbală şi fizică)
i) Altă nevoie. Care : ...........................................

C. SPIRITUALE.....nevoia de

a) de a simţi că nevoile dvs. spirituale sunt acceptate, fără a fi judecate

b) de a simţi că partenerul vă respectă valorile spirituale
c) de a împărtăşi o viaţă spirituală cu partenerul, chiar dacă fiecare îşi trăieşte propria lui
experienţă
d) de a şti şi a simţi că diferenţele şi convingerile dvs. individuale sunt cel puţin
respectate, dacă nu împărtăşite
e) Altă nevoie. Care:………………………………

71
D. SOCIALE.....nevoia de

a) de a simţi că partenerul se gândeşte la dvs. atunci când nu sunteţi împreună, fie că vă

caută sau vă spune
b) de a simţi că partenerul îşi va planifica activităţile astfel încât să vă includă şi pe dvs.
c) de a simţi că împărtăşiţi activităţile sociale, nu că sunteţi fiecare pe cont propriu
d) de tandreţe şi sprijin când vă aflaţi în public
e) de a primi încurajări şi sprijin fizic şi emoţional atunci când vă aflaţi în public
f) de a auzi lucruri tandre într-un mediu social
g) de a şti că sunteţi susţinut şi încurajat în iniţiativele sociale
h) de a fi tratat cu politeţe şi respect în societate
i) de a vă distra împreună în societate
j) de a avea o legătură exprimată prin atenţie şi delicateţe din partea partenerului
k) de a vă bucura împreună
l) de a simţi că sunteţi cea ma importantă persoană din viaţa partenerului atunci
când vă aflaţi într-un mediu social aglomerat
m) de a avea un partener/ă cu o situaţie financiară foarte bună
n) Altă nevoie. Care .........................

E. LEGATE DE SIGURANŢĂ....nevoia de

a) de a şti că partenerul vă va fi alături în vremuri grele sau în situaţii conflictuale

b) de a simţi că partenerul vă va sări în ajutor la nevoie
c) de a simţi că aveţi o parte de merit şi control asupra aspectelor emoţionale ale relaţiei
d) de a fi sprijinit de partener
e) de a şti că partenerul vă este loial şi devotat
f) de a şti că relaţia dvs. nu va fi ameninţată sau pusă sub semnul întrebării în caz de
neînţelegeri şi confruntări
g) de a şti că partenerul vă este devotat
h) de a şti că partenerul este alături de dvs. în caz de conflicte şi probleme
cu o terţă parte
i) de a şti că vă puteţi bizui întotdeauna pe partener, aveţi sprjin
necondiţionat din partea acestuia
j) de a şti că relaţia este una stabilă (de viitor)
k) Altă nevoie. Care .........................

33. Prin ce se caracterizează comportamentul empatic? Ce vă sugerează afirmaţia lui

B. Shaw:
“A fi empatic nu înseamnă a-l interpreta bine pe
Hamlet, ci a fi Hamlet atunci când îl interpretăm.”

Ce efect are combinarea autocontrolului

cu empatia în relaţiile sociale - colegiale,
profesionale, de prietenie?

72
34. Realizaţi „REŢEAUA SOCIALĂ PERSONALĂ” din timpul unei săptămâni.

o Care sunt persoanele cu care interacţionaţi?

o Daţi exemplul unei situaţii / întâmplări în care v-aţi simţit stânjenit.
o Care sunt trăsăturile unei persoane cu un nivel ridicat al dezinvolturii sociale?

EU

35. „O ALTFEL DE COMUNICARE”

Messenger
Chat
SMS
Convorbiri telefon mobil

 Care sunt avantajele/dezavantajele acestor forme de comunicare?

 Cum explicaţi dezinhibarea comunicării şi relaţionăriii on-line?
 În ce măsură este afectată exprimarea orală şi scrisă prin folosirea excesivă a acestor
mijloace?
 Comentaţi cele mai importante descoperiri ale tehnicii moderne - între necesitate şi
moft .

36. „VIOLENŢA ŞI TELEVIZORUL”

Citeşte fiecare din afirmaţiile de mai jos şi exprimă-ţi gradul de acord/dezacord.

Argumentează alegerea făcută.

1. Una din cele mai mari puteri în societate este mass-media – televiziunea.
2. Expunerea la violenţă are efecte semnificative în dezvoltarea unei persoane şi
influenţează modul în care aceasta îşi formează relaţiile cu cei din jur atât în copilărie
dar şi în viaţa de adult.
3. Din emisunile TV difuzate în prezent poţi prelua modele de comportament
predominant pozitive.

73
4. Din emisunile TV difuzate în prezent poţi prelua modele de comportament
predominant negative.
5. Evadarea imaginativă prin vizionarea emisiunilor TV sau prin jocurile pe calculator
este o modalitate de descărcare pentru tine.
6. Urmărind ştirile despre anumite comportamente violente ale indivizilor, te poţi
informa mai bine şi evita implicarea în astfel de conduite agresive.
7. În general, vizionarea scenelor de violenţă predispune către reeditarea şi
„experimentarea” lor în fapte.
8. Este normală/firească prezentarea cu regularitate a scenelor de violenţă în mass-media
vizuală.
9. Ştirile TV promovează metode de rezolvare a situaţiilor conflictuale bazate pe
negociere, comunicare şi toleranţă.
10. Ştirile TV determină în general o insensibilizare la suferinţele/problemele altora.
11. Emisiunile TV promovate în prezent determină o confuzie în sistemul de valori şi
normele sociale care ar trebui însuşite.
12. Prin simţul vizual omul culege cele mai multe din informaţiile de care are nevoie.
13. Ştirile TV îţi creează o stare de tensiune, bazată pe ideea că ceva rău ţi se poate
întâmpla în fiecare moment.
14. Ştirile TV îţi creează senzaţia că siguranţa ta fizică este în mare pericol, îţi creează un
sentiment de frică şi insecuritate.
15. Agresivitatea este cea mai utilizată metodă de rezolvare a problemelor şi de a obţine
satisfacerea diferitelor nevoi.
16. Agresivitatea este un fapt al vieţii obişnuite, un mijloc şi o necesitate.
17. Emisiunile TV promovează în general valori de viaţă negative – de ex. banii/interesul
material, plăcerea, puterea.
18. În societatea contemporană a fi agresiv înseamnă a fi puternic.
19. Emisiunile TV cultivă în general indiferenţă faţă de tradiţie şi valorile morale.
20. Un stil de viaţă sănătos presupune cât mai puţin timp petrecut în faţa televizorului.

74
37. „ALEGE”

Gândeşte-te la un grup din care faci parte. Completează următorul tabel:

Situaţia Pe cine alegi tu? Cine crezi că te-ar alege

pe tine?
1. în calitate de lider
2. în calitate de confident
pentru rezolvarea unor
probleme personale
3. în calitate de consultant
pentru rezolvarea unor
probleme profesionale,
sociale, şcolare etc.
4. în calitate de partener,
pentru discutarea unei idei
noi, neobişnuite
5. în calitate de
coparticipant la un conflict
violent
6. în calitate de mediator
într-o situaţie conflictuală
7. în calitate de partener
pentru petrecerea timpului
liber, desfăşurarea unor
activităţi relaxante
8. în calitate de companion
unic pe o insulă nelocuită
9. în calitate de membru
responsabil de luarea unor
decizii importante într-o
organizaţie

Întrebări:

1. Care întrebări au fost cele mai dificile? De ce?

2. Ai descoperit ceva nou despre tine? Ce anume?

38. „ACTIVITĂŢI, PERSOANE, RELAŢII”

- Cu ce persoane vă întâlniţi într-o zi obişnuită?

- Ce rol au aceste persoane?
- Care este atitudinea voastră faţă de persoanele cu care vă întâlniţi?
- Care este programul vostru zilnic de activitate?

75
39. „GRUPUL DIN CARE FACEM PARTE”

1. Care sunt principalele grupuri din care oamenii fac parte / din care tu faci parte?
(de exemplu grupurile şcolare, familiale, de joacă, de prieteni, sportive, artistice,
religioase, profesionale)
2. Din cine este format fiecare grup din care faci parte?
3. Ce asemănări şi deosebiri sunt între aceste grupuri?
4. În care din grupuri petreci cel mai mult timp?
5. Ce drepturi şi ce îndatoriri ai în fiecare grup?
6. Ce reguli respecţi în fiecare grup?
7. Enumeră criteriile după care îţi alegi partenerii din grupul de prieteni / grupul
şcolar?
8. Care crezi că sunt însuşirile de care trebuie să dea dovadă conducătorul unui
grup?
9. Dă exemple de relaţii de acceptare, de respingere, de indiferenţă, competiţie,
colaborare pe care le ai cu anumiţi membri ai acestor grupuri.

40. „RELAŢII POZITIVE”

- Care sunt situaţiile în care se poate constata solidaritatea, coeziunea grupului?

- Cum sărbătoriţi ziua colegilor de clasă?
- Cum vă simţiţi când sunteţi sărbătoriţi? Dar când sărbătoriţi pe cineva?
- Realizaţi un calendar al aniversărilor colegilor de clasă. Lucraţi din timp felicitări cât
mai interesante şi originale!
- Care este atitudinea voastră în clasa din care faceţi parte:
o Faţă de colegii timizi, retraşi
o Colegii foarte buni la învăţătură Relaţiile pozitive se bazează pe
o Colegii cu dificultăţi de comunicare, înţelegere, toleranţă, respect.
învăţare Chiar dacă avem păreri diferite de ale
o „Bătăuşii” membrilor grupului, acest lucru nu trebuie
o „Vedetele clasei” să ducă la conflicte. Dacă dorim să ne fie
o Colegii cu alte nevoi speciale ascultate şi respectate părerile, e nevoie să
ascultăm şi să respectăm părerile celorlalţi.
41. „COLEGII MEI”

Fiecare elev completează următoarea fişă. Alege dintre colegii tăi de clasă pe cel care
corespunde cel mai bine caracterizării:
1. este cooperant................................. 6. este curajos.....................................
2. este corect........................................ 7. are iniţiativă...................................
3. este invidios.................................. 8. este tolerant....................................
4. este vesel......................................... 9. este violent.....................................
5. oferă ajutor.................................... 10. este comunicativ
- Cu care din colegii de clasă ai dori să te implici într-o acţiune de voluntariat? Ce
coleg ai alege?
- Ce colegi crezi că te-ar alege pe tine?

76
- Care sunt motivele care i-ar determina pe unii colegii să te aleagă? Dar să nu te
aleagă?

NORME DE STABILIRE A REGULILOR ÎN FAMILIE

o să fie stabilite de comun acord între părinţi şi adolescent / copil

o să fie discutate şi explicate adolescentului
o să fie cunoscute de către adolescent toate consecinţele nerespectării regulilor
o regulile să fie aplicate consecvent, să nu se facă excepţii de la aplicarea lor
o regulile să nu fie rigide, ci relativ flexibile
o adolescentul trebuie învăţat să-şi asume responsabilitatea propriilor comportamente
o consecinţele nerespectării regulilor să nu fie exagerate
o aplicarea consecinţelor să se realizeze fără ca copilul să fie blamat pentru
comportamentul său
o să se discute motivele pentru care copilul nu a respectat regula după ce conflictul s-a
atenuat
o să se discute şi motivele emoţionale ale nerespectării unei reguli

Ceva ce nu este de vânzare

O tânără pereche de soţi intrară în cel mai frumos magazin de jucării din oraş.
Bărbatul şi femeia priviră îndelung la jucăriile colorate aşezate pe rafturi, la cele atârnate
de plafon şi la cele îngrămădite la întâmplare parcă pe băncuţe. Erau acolo păpuşi care
plângeau şi râdeau, tot felul de jocuri electronice, bucătării în miniatură unde se puteau
face prăjituri şi pizza.
Nu reuşeau să se hotărască. Se apropie de ei o vânzătoare tare amabilă.
- Ştiţi, începu să-i zică femeia, avem o fetiţă mică, dar noi suntem mai toată ziua
plecaţi de acasă, uneori chiar şi seara.
- Fetiţa noastră nu prea este veselă, continuă bărbatul.
- Am dori să-i cumpărăm ceva care să o facă fericită, reluă femeia, şi atunci când noi
nu suntem acasă....Ceva care să o bucure când este singură.
- Îmi pare rău, zise zâmbind cu amabilitate vânzătoarea. Noi aici nu vindem părinţi.

Mărturisirea unui copil

...Voiam lapte ...şi am primit biberonul,
Îmi doream aproape părinţii....şi am căpătat o jucărioară,
Voiam să le vorbesc...şi mi-au dat un televizor,
Doream să învăţ...şi mi-au cumpărat caiete,
Voiam să gândesc...şi am primit cunoştinţe,
Doream o perspectivă globală asupra lucrurilor...şi am dobândit câte o biată idee,
Voiam să fiu liber..şi m-au învăţat disciplina,
Îmi doream iubire...şi mi-au făcut morală,
Voiam o profesie...şi am dobândit un loc de muncă,
Doream fericire ...şi am primit bani,
Voiam libertate...şi am căpătat o maşină,
Doream să aflu sensul lucrurilor...şi am intrat pe făgaşul carierei,

77
 Voiam speranţă....şi mi s-a dat doar milă,
Voiam să trăiesc....
MANAGEMENTUL TIMPULUI

Principii de management al timpului

1. Revizuieşte-ţi SCOPURILE. Decide care sunt activităţile care nu sunt obligatorii de
făcut într-o zi sau săptămână.
2. Realizează o LISTĂ cu lucrurile pe care trebuie să le faci şi una cu cele pe care le-ai
dori să le faci şi timpul alocat lor.
3. Selectează din aceste activităţi PRIORITĂŢILE. Ce trebuie făcut într-o zi, ce poate să
fie amânat şi până când? Ce ai dori să faci în acea zi? Ce activităţi pot fi delegate? Ce
se întâmplă dacă nu faci o anumită activitate? Dacă nu are nici o consecinţă negativă
atunci o poţi amâna.
4. Selecţionează activităţile în ORDINEA realizării lor. Este bine ca să se înceapă cu
activităţile pe care trebuie să le faci şi numai după acestea cu cele pe care ai dori să le
faci şi care îţi fac mai mare plăcere. Dacă începi cu activitatea plăcută este posibil să
nu o mai faci pe cea care trebuie să o faci dar care nu îţi este atât de plăcută.
5. Încearcă să faci câte O ACTIVITATE odată până la finalizarea ei. Nu trece la altă
activitate decât atunci când ai finalizat-o pe cea anterioară.
6. Nu te grăbi să treci repede de la o activitate la alta. Fă PAUZE între activităţi.
7. Revizuieşte-ţi priorităţile şi progresul realizat.
8. Analizează-ţi standardele. Sunt ele prea ridicate şi astfel nu reuşeşti să finalizezi
activitatea datorită standardelor nerealiste?
9. În final, nu uita că ai realizat o activitate şi oferă-ţi o RECOMPENSĂ!

CHESTIONAR – MANAGEMENTUL TIMPULUI

1. Cât de mult simt că îmi pierd timpul? Cum?
2. Cât timp acord activităţilor importante?
3. Cât timp acord activităţii prioritare?
4. Cum îmi organizez activităţile zilnice pentru a-mi realiza scopurile propuse pentru acea zi?
5. Sunt activităţi pe care le-ai putea realiza mai târziu şi care nu sunt prioritare acestui moment?
6. Obişnuiesc să îmi pierd timpul cu prietenii?
7. Obişnuiesc să îmi stabilesc termene pe care nu le respect?
8. Mă gândesc frecvent la ce este mai important să fac într-un moment?
9. Am controlul asupra timpului meu sau sunt alte persoane care îl organizează?
10. Activităţile mele sunt planificate sau nu? Cât timp îmi petrec cu planificarea lor?
11. Pe parcursul unei zile sunt activităţi care necesită un timp îndelungat de realizare?
12. Sunt activităţi pe care nu ar trebui să le realizez deloc?
13. Sunt perioade de timp „mort” pe parcursul unei zile în care nu am nimic de făcut?
14. Aş putea modifica ordinea activităţilor pe parcursul unei zile în aşa fel încât să fie mai bine organizate?

78
15. Care din activităţile pe care le realizezi ar putea fi făcute de alte persoane?
Cum puteţi defini MANAGEMENTULUI TIMPULUI?

Controlul predictibil al individului exercitat

asupra unei serii de evenimente.

Presupune:
 Organizarea muncii - folosirea timpului în mod constructiv
 Îmbunătăţirea productivităţii / eficienţei - folosirea timpului pentru obţinerea
rezultatelor dorite ale activităţilor

CUM SĂ FOLOSEŞTI TIMPUL EFICIENT

 Începe să rezolvi imediat sarcinile importante!

 Învaţă să spui NU!
 Acordă-ţi timp să planifici!

1. “ROATA TIMPULUI”

Elevii sunt solicitaţi să marcheze cu roşu, pe un cerc, orele (de la 0 la 24), perioadele
activităţii de învăţare în cadrul unei zile, iar cu albastru, timpul de relaxare, odihnă, timp
liber. Acelaşi procedeu se va folosi şi pentru activităţile la sfârşit de săptămână.

Analiza activităţii:
 Sugestia de a exista echilibru între timpul acordat studiului, activităţilor de
învăţare şi timpul acordat relaxării (active, pasive)
 Avantaje, consecinţe în planul succesului şcolar, socio-afectiv a diferitelor
moduri de organizare a activităţilor
 Identificarea legăturii care există între numărul de ore acordat studiului
(învăţării) şi performanţele şcolare, dezvoltarea socio-afectivă
 Argumentarea modului în care elevii colaborează cu părinţii în proiectarea
programului zilnic, săptămânal.

Să găsim timp pentru toate activităţile

pe care vrem să le facem: este timp şi
pentru şcoală, pentru prieteni, pentru
plimbări, pentru citit, internet,
sport, dans.

79
2. „CE AŢI FACE ÎN LOCUL MEU?”

Elevii se grupează, fiecare grupă primeşte câte o scrisoare (identică). Sunt rugaţi să
conceapă în mod creativ (exprimare metaforică, desen, colaj) răspunsul la scrisoare.

Precizăm ca elevii să se refere şi la modul cum ar trebui să colaboreze adolescentul cu

părinţii lui în organizarea timpului personal de studiu şi de relaxare.

Fiecare grup îşi alege un reprezentant care, pe baza materialului realizat, va oferi
celorlalţi colegi soluţiile găsite şi va răspunde la eventualele întrebări.
Timp de lucru: 10 minute

Analiza activităţii:
 Ce soluţii propuneţi?
 Ce aştepţi tu de la părinţii tăi? Argumentarea modului în care colaborează
elevii cu părinţii la elaborarea programului personal de studiu şi de timp liber.
 Care sunt consecinţele timpului bine organizat (stil de viaţă armonios,
sănătos)?
 Cum s-ar putea alterna activităţile de învăţare cu cele de relaxare?

Conţinutul scrisorii:

Dragi prieteni,

Sunt elev în clasa a IXa , am 15 ani şi mama îmi face programul aşa cum doreşte
ea: când să plec la şcoală, când să mă spăl, când şi de câte ori mă duc la meditaţii şi mai
ales să învăţ mereu. Eu sunt obosit, nervos, nu mai dorm, iar rezultatele mele la
învăţătură sunt slabe. Nu ştiu cum să le spun că eu pot să-mi organizez singur programul.
Voi ce aţi face în locul meu?
Cu sinceritate,
Un adolescent îngrijorat

Posibile soluţii ale adolescentului:

 Vorbesc cu psihologul şcolar, care să mă ajute să îmi stabilesc un program

 Vorbesc cu profesorul diriginte
 Comunic cu părinţii (să existe o săptămână de probă, după care facem o
comparaţie între săptămâna în care părinţii îmi făceau programul şi săptămâna în
care mi-am facut singur programul)
 Consilierea părinţilor
 Alternarea studiului cu odihna şi activităţi relaxante

80
  Alte soluţii:...................... .........................................

ALTE RECOMANDĂRI:

Evitarea
Respectarea orelor supraîncărcării
de somn, de timpului de studiu:
relaxare pentru un pauză de 10 min.
Varietatea randament mai după fiecare oră de
activităţilor de mare studiu
Evitarea “ispitelor” în timp liber, previne
respectarea programului monotonia,
(prieteni, emisiuni TV, oboseala şi oferă
convorbiri la mobil, acea poftă de viaţă
jocuri la calculator)

3. “TIMPUL MEU LIBER”

Activitate pe grupe – elevii primesc sarcina de a identifica cât mai multe:

1. Modalităţi de petrecere a timpului liber în timpul anului şcolar

2. Modalităţi de petrecere a timpului liber în perioada vacanţelor şcolare
3. Modalităţi de petrecere a timpului liber în week-end

 Ce înţelegem prin TIMP LIBER?

O perioadă din viaţa omului (zilnic,

săptămânal, anual) în care se poate Un ansamblu de activităţi în care
conduce după propriile imbolduri, alegând individul poate să se dedice din plin,
acele activităţi şi preocupări care corespund după preferinţe, fie pentru a se reface, fie
cel mai mult înclinaţiilor şi dorinţelor proprii.... pentru a se distra, dupa încheierea
activităţilor obligatorii.

Timpul în care trebuie să faci ceva util,

aducător de câştig şi succes, în care să
înveţi ceva care îţi va folosi în viitor.

Cele trei funcţii de bază ale timpului liber (cei trei „D”):

81
DESTINDERE (odihnă) DIVERTISMENT (distracţie) DEZVOLTARE (cultură)
Dacă între aceste trei funcţii se realizează un echilibru, personalitatea se dezvoltă armonios.
4. „TIMPUL MEU, PRIETENUL MEU. TIMPUL MEU, DUŞMANUL MEU”

Elevii organizaţi pe grupe:

- explică titlul metaforă. În ce situaţii timpul poate să ne fie prieten/duşman?
- precizează modurile în care îşi organizează timpul liber, dar şi de învăţare.

Efectele unui program bine organizat:

-Dezvoltă calităţi volitive şi cultivă

simţul responsabilităţii
-Formează deprinderi de
autoorganizare eficientă a activităţii
-Parcurgerea integrală a materiei personale
-Previne oboseala intelectuală, stările de -Formează o imagine de sine pozitivă
nervozitate, stresul
-Cultivă disciplina interioară
-Determină succes în plan şcolar şi
personal

5. Comentaţi următoarele afirmaţii:

a) „Orice mai poţi regăsi: timpul pierdut niciodată.” - Benjamin Franklin

b) „Pierdem în viaţă ani şi la moarte cerşim o secundă.”– Nicolae Iorga
c) „Tinereţea este moneda cea mai anarhic cheltuită, în timp ce bătrâneţea devine banul
cel mai chivernisit.”
d) „Omul la tinereţe trăieşte cu speranţe, iar la bătrâneţe cu amintiri.” – I. Ghica
e) „Bucuria şi durerea măsoară rău orele: prima le face secunde, cealaltă secole” V. Hugo
f) „Cel mai preţios sfetnic al omului este timpul.” - Syrus
g) Amânarea este hoţul timpului.
h) „Nu este important a face totul, ci a face ceea ce este mai important.” - Seneca

- Timpul este finit,

valorifică la maximum
timpul pe care îl ai la
dispoziţie !
Timpul pierdut sau irosit,
nu poate fi recuperat !
- Învaţă să spune NU -
unor solicitări sau
presiuni, dacă alte
probleme sunt prioritare. 82
 FAZELE ORGANIZĂRII TIMPULUI
6. Despre cine este vorba?

„Omul n-o ştie,

n-o vede,
n-o ia în seamă,
Uneori o cheamă
sau o blesteamă. 1. Foloseşte timpul
Atunci când devine fior mai eficient
o scrie, 2. Clarifică ce
o cântă anume trebuie făcut
o poartă, şi care sunt
problemele
ca pe propria-i soartă.
prioritare
Atenţie dar 3. Planifică şi
.................nu e un har organizează ce
ci e drum trebuie facut
sau hotar”. Răspuns: CLIPA
4. Realizează efectiv
5. Monitorizează ce
ai făcut, găseşte
soluţii pentru ce se
7. „HOŢII DE TIMP” poate face altfel

Care sunt “hoţii de timp” care îţi creează dificultăţi

în gestionarea timpului?
a) priorităţi şi obiective confuze şi schimbătoare;
b) absenţa planului de studiu/muncă zilnic;
c) lucrări neterminate, aflate întotdeauna
«în curs de rezolvare»;
d) lipsa unor termene limită autoimpuse;
e) tendinţa de a face totul, perfecţionismul;
f) dezordinea, un birou supraîncărcat;
g) confuzia şi dublarea responsabilităţilor;
h) atenţia excesivă la detalii;
i) rezistenţa la schimbare;
j) obiective dispersate şi prea numeroase;
k) incapacitatea de a spune “NU”;
l) lipsa de informare şi comunicarea insuficientă (sau excesivă);
m) indecizia sau decizia prea rapidă;
n) oboseala, lipsa de formă fizică;
o) alţi factori:................................................................................

Buna gestionare a timpului se bazează pe:

a) A gândi, a reflecta, înainte de a acţiona.

83
b) A nu lăsa pe mai târziu ceea ce poţi face acum.
c) A stabili priorităţile în ordinea importanţei lor şi a respecta această ordine.

Activităţile programate le înlătură pe cele care nu sunt programate.

Stabileşte-ţi priorităţile în funcţie de ceea ce este:

 Esenţial şi urgent
 Important şi urgent
 Esenţial şi inevitabil
 Important şi inevitabil
 Esenţial şi necesar
 Important şi necesar
 Esenţial şi nepresant
 Important şi nepresant
 Neimportant

8. LEGILE CARE FUNDAMENTEAZĂ O BUNĂ GESTIONARE A TIMPULUI

a) Legea lui Parkinson

Activitatea se dilată (ca un gaz) în funcţie de timpul pe care i-l acordaţi.
b) Legea lui Pareto
- 20 % din munca noastră produce 80 % din rezultatele noastre.
c) Legea lui Carlson
A realiza o sarcină «cap-coadă» ia mai puţin timp decât dacă o împărţiţi în mai multe
etape.
d) Legea lui Illich
Dincolo de un anumit prag al volumului de muncă, eficacitatea scade.
e) Legea 60/40
Într-o zi de muncă trebuie să îţi programezi 60% din timp şi să păstrezi 40% pentru
neprevăzut.

9. Organizează-ţi programul, în funcţie de aceste sugestii:

a. Planifică-ţi fiecare zi în seara precedentă!

b. Alcătuieşte o listă de activităţi în ordinea priorităţilor şi ţine seama de timpul
necesar fiecăreia!
c. Accentuează sarcinile/temele cheie şi asigură-te că vor fi îndeplinite!
d. Nu-ţi aglomera ziua cu activităţi care mai pot aştepta!
e. Rezervă-ţi timp pentru tine însuţi sau pentru o eventuală problemă
neprevăzută!

84
 f. Planifică activităţile din fiecare zi în legătură cu zilele întregii săptămâni!

Colaborarea părinţi-copii în organizarea timpului :

- părinţii să sprijine copilul (şi să nu impună) în alegerea celor mai potrivite activităţi
de timp liber (în funcţie de interesele, aptitudinile copilului) şi chiar să petreacă o
parte din timpul liber împreună (plimbări, cumpărături, teatru, activităţi gospodăreşti,
şah, biliard, puzzle, scrable, tenis sau fotbal)
 părinţii pot să intervină, la cererea copiilor, în verificarea
cunoştintelor
- copiii să-şi afişeze programul pentru studiu pe uşa camerei
 să-şi asume responsabilitatea modului de organizare a timpului;
dacă organizarea e defectuoasă (prea puţin timp pentru studiu) să
accepte în mod constructiv eventualele sugestii venite din partea
părinţilor.

Pentru o mai bună folosire a timpului, mediul fizic înconjurător, spaţiul de lucru al
copilului este foarte important.

- copilul să aibă o cameră, un spaţiu al lui, care să fie

“proprietatea” sa
- mediul de lucru să fie unul confortabil, care să nu presupună
întreruperi inutile şi căutări de obiecte "pierdute"
- obiectele de pe masă sau din apropierea lui îl pot distrage
de la programul de studiu (de ex. radio, televizor, calculator)
- pentru copiii hiperactivi - de evitat decorarea camerei în culori vii sau modele
complicate. Capacitatea de concentrare va fi mult îmbunătăţită dacă camera va fi decorată
cât mai simplu şi ordonată. Un copil hiperactiv încă nu este capabil să filtreze, înlăture
factorii din mediu care pot să-i distragă atenţia. Stimulii multipli îl impiedică să se
concentreze asupra sarcinii principale pe care o are de îndeplinit.

85
 MANAGEMENTUL STRESULUI

Managementul stresului este o abilitate ce cuprinde : identificarea surselor

de stres, conştientizarea reacţiilor la stres (reacţii emoţionale, fizice,
comportamentale, cognitive), dezvoltarea abilităţilor de a face faţă situaţiilor
de conflict sau criză, dezvoltarea abilităţilor de rezolvare de probleme,
învăţarea unor metode de relaxare, de comunicare asertivă, de exprimare
emoţională, dezvoltarea respectului de sine, menţinerea unui stil de viaţă
sănătos, managementul timpului.

Ce puteţi face dacă vă aflaţi într-o situaţie stresantă:

o cel mai important aspect este să vă educaţi gândirea -

“Atitudinea faţă de eveniment este importantă, nu evenimentul în sine.”
o menţineţi o atidudine pozitivă în rezolvarea problemelor şi găsirea soluţiilor
o găsiţi timp să vă relaxaţi, faceţi mişcare, pentru o vreme, uitaţi de grijile legate de
timp, productivitate şi reuşită, eliberaţi-vă de sentimentul de încorsetare pe care îl
resimţiţi
o găsiţi activităţi care vă fac plăcere şi care sunt benefice pentru organismul şi psihicul
vostru
o nu faceţi o tragedie din situaţiile conflictuale pe care le aveţi cu prietenii, colegii
o vorbiţi cu cineva despre grijile, problemele, numulţumirile care vă apasă
o e important să vă cunoaşteţi limitele şi să acceptaţi unele situaţii
o căutaţi compania unor persoane dragi, nu staţi singuri, deoarece poate deveni foarte
frustrant
o pentru a alunga plictiseala, tristeţea sau singurătatea, e bine să vă implicaţi în diferite
activităţi
o dacă nu puteţi pleca unde vă doriţi, puteţi visa că o veţi face.

86
1. „UN EXERCIŢIU DE IMAGINAŢIE”

Atunci când sunteţi stresat, obosit, tensionat încercaţi să vă imaginaţi.........că inima

voastră zâmbeşte larg. Pentru a vă menţine această stare de spirit, jucaţi-vă puţin, de
pildă:
o număraţi chipurile zâmbitoare de pe stradă sau din autobuz
o găsiţi o nouă poreclă prietenului, colegului etc.
o „botezaţi-vă” proiectele sau ustensilele de lucru cu nume haioase
o fredonaţi în surdină un cântec care vă place şi vă relaxează
o găsiţi cât mai multe lucruri frumoase în jurul vostru
o ce altceva aţi mai putea face?.........................................................................

2. „ARTA DE A TE STĂPÂNI”

Managementul emoţional se referă la capacitatea de a percepe mai bine stările

interioare prin care trecem, natura sentimentelor care ne stăpânesc la un moment
dat, abilitatea de a le exterioriza şi a le exprima convenabil, precum şi
capacitatea de a evalua cât mai corect sentimentele persoanelor din jurul nostru.

Cu prima ocazie când simţiţi că nervii voştri se încarcă şi sunteţi la un pas de a vă

lăsa stăpâniţi de furie, teamă, disperare etc., realizaţi următorul exerciţiu (e un fel
de exerciţiu de „dedublare” a propriei persoane/personalităţi).

- analizaţi atent ceea ce simţiţi:

................................................................................................................................................
- modul cum reacţionaţi fizic:
...............................................................................................................................................
- observaţi dacă faceţi anumite gesturi, dacă vi se modifică vocea şi expresia feţei:
...............................................................................................................................................
- urmăriţi ce reacţii au cei care vă înconjoară la modul vostru de a vă manifesta:
...............................................................................................................................................

Ce puteţi face ca emoţiile să nu vă mai copleşească:

 încercaţi să analizaţi cât mai exact starea sentimentală pe care o trăiţi (neputinţă,
teamă, melancolie etc.)
 inspiraţi adânc şi expiraţi zgomotos (ca atunci când simţiţi o mare uşurare).
Repetaţi exerciţiul de câteva ori.
 căutaţi cât mai des compania unor persoane optimiste şi vesele. Râsul este cel mai
bun medicament pentru stres.
 un alt ajutor eficient – mişcarea.

87
 3. „CUM EVALUĂM SITUAŢIILE STRESANTE?”

Daţi câteva exemple de evenimente din mediul şcolar pe care le-aţi perceput într-un mod:
a) irelevant sau indiferent...............................................................................................
b) pozitiv........................................................................................................................
c) negativ sau ameninţător.............................................................................................

Gândiţi-vă la anumite situaţii în care asupra voastră ar acţiona următorii stresori/factori

de stres. Oamenii evaluează în permanenţă mediul extern şi răspund la aceste evaluări.
Formulaţi un mesaj prin care să aveţi o percepţie pozitivă a fiecăreia din situaţiile
menţionate.
 probleme de comunicare cu colegii , profesorii, părinţii, prietenii
 schimbarea şcolii, a clasei
 notele scăzute obţinute la o lucrare/ examen
 standardele nerealiste ale părinţilor, profesorilor
 neîncrederea în sine,
 nemulţumirea faţă de aspectul fizic
 starea financiară precară

4 . „GRILĂ DE AUTO-OBSERVAŢIE”

Gândiţi-vă la un eveniment de viaţă stresant, cu care v-aţi confruntat în această

săptămână. Care sunt consecinţele pe care factorii de stres le-au produs în plan cognitiv,
emoţional şi comportamental?

Evenimentul Aria cognitivă Caracteristici Efecte Observaţii

(gânduri şi idei)
Concentrare si  Dificultate mintală de a rămâne
atenţie concentrat pentru o activitate grea,
dificilă. Pierderea frecventă a atenţiei.
Memorie  Scăderea puterii de memorare atât
pe termen scurt, cât şi pe termen lung.
Reacţii imediate  Problemele care reclamă o reacţie
imediată şi spontană se rezolvă într-un
mod neprevăzut.
Greşeli  Orice problemă care reclamă gândire
logică are tendinţa să fie soluţionată cu
un număr mare de greşeli.
Analiza situaţiilor  Mintea este incapabilă de o analiză
prezente şi viitoare adecvată şi să evalueze cu precizie o
situaţie prezentă şi cu atât mai mult o
situaţie viitoare.
Logica şi  Modul de gândire nu urmează
organizarea direcţii logice şi coerente în cadrul unui

88
 proceselor gândirii sistem ordonat, ci este dezorganizat.

Aria emotivă Tensiune  Dificultate pentru a vă menţine

(sentimente şi relaxat din punct de vedere fizic şi
emoţii) emotiv.
Ipohondrie  Pe lângă problemele fizice reale,
apar probleme de sănătate închipuite.
Trăsături ale  Creşterea nerăbdării, intoleranţei şi a
personalităţii autoritarismului şi lipsa de consideraţie
pentru ceilalţi.
Etica  Principiile morale sau etice care
conduc viaţa cuiva devin mai lejere şi
scade puterea de autocontrol.
Depresie şi  Creşterea descurajării şi scăderea
descurajare dorinţei de viaţă.
Autostima  Simţăminte de incapacitate şi de
inferioritate.

Aria Limbaj  Incapacitatea de a vă adresa verbal

comportamentală unui grup de persoane într-o formă
(atitudini şi satisfăcătoare. Bâlbâiala. Scăderea
comportamente) cursivităţii vorbirii.
Interese  Pierderea entuziasmului pentru
activităţile preferate, la fel ca pentru
hobby-uri sau pentru distracţiile
recreative favorite.
Absenţa  Absenţe de la serviciu sau de la
şcoală.
Stimuli  Creşterea consumului de alcool,
tutun, cafea şi alte droguri.
Energie  Nivelul de energie disponibil este
fluctuant de la o zi la alta, cu tendinţa
de scădere.
Somn  Factorii care protejează somnul se
degradează. În general, nivelul
insomniei creşte, ajungând la niveluri
extreme.
Relaţii  Creşterea tendinţei de suspectare.
Tendinţa de a-i învinovăţi pe alţii şi a
pune responsabilitatea greşelilor asupra
altora.
Schimbări de  Apar ticuri şi reacţii stranii, care nu
comportament sunt caracteristice celui în cauză.
Sinucidere  Se manifestă gânduri de sinucidere
şi inclusiv tendinţa de a le pune în
practică.

89
5. „STRESUL ESTE....”
Bifaţi afirmaţiile adevărate:

 reacţia pe care organismul o are în faţa unei solicitări 

 o reacţie care ne ajută să realizăm obiectivele dorite 
 o stare de tensiune puternică, fiziologică sau psihologică 
 o cauză a îmbolnăvirii organismului, are efecte negative în timp 
 o stare care produce modificări comportamentale 
 o expresie a stilului de viaţă a unei persoane 
 o stare a organismului, cu simptome uşor de recunoscut 
 o stare care duce la epuizarea resurselor fizice şi mentale, dacă se manifestă
o durată prelungită 
 poate să apară în viaţa oricui 
 nu are efecte semnificative, deoarece durează puţin 

6. „SURSELE DE STRES DIN VIAŢA MEA!”

90
A. Identifică şi notează în interiorul cercului cele mai importante surse de stres din viaţa
ta, situaţii stresante cu care te confrunţi:
a) la şcoală......................................................................................................................
b) în familie....................................................................................................................
c) în relaţiile cu prietenii ...............................................................................................
d) în relaţia cu tine însuţi................................................................................................

B. Care este impactul stresului asupra calităţii vieţii tale, asupra modului în care te
comporţi?

C. Gândeşte-te pentru fiecare din situaţiile enumerate la modalităţi de eliminare sau

ameliorare a factorilor de stres. Cum te poate ajuta:
a) familia
b) dirigintele
c) psihologul şcolar
d) alţi factori:......................................................

D. Ce acţiuni imediate ai putea întreprinde pentru a reduce impactul factorilor de stres

identificaţi?
Ce acţiuni viitoare ai putea planifica pentru a reduce impactul factorilor stresanţi?

7. „REZERVORUL DE RESURSE”

Adolescenţa este o perioadă de formare şi transformare esenţială în viaţa tânărului. O

serie de evenimente pot fi evaluate ca fiind negative sau ameninţătoare.
Care sunt resursele personale pe care le poţi activa pentru a te adapta constructiv şi
pozitiv situaţiilor respective?
Percepţia propriilor resurse

o Probleme legate de studii şi alegerea carierei

o Schimbări personale profunde
o Independenţa şi căutarea identităţii proprii
o Afirmarea respectului de sine
o Responsibilităţi asumate în familie
o Conflicte cu părinţii şi profesorii
o Presiunea de grup
o Explorarea şi afirmarea sexualităţii
o Posibilitatea dezechilibrului emoţional: nelinişte,
fobii, depresii
o Alte caracteristici :…………………………………..

91
8. Notează ce te deranjează/te nemulţumeşte cel mai mult în existenţa ta.
-
-
-

Ce este îţi place cel mai mult/ce te mulţumeşte în viaţa ta?

+
+
+

Ce soluţii poţi găsi pentru a schimba lucrurile/situaţiile care te

nemulţumesc ?

9. „IDENTIFICĂ EMOŢIA”

Fiecare elev extrage un bilet pe care este scrisă o situaţie de viaţă, având sarcina de a
identifica posibila emoţie trăită şi de a desena o faţă umană care sa exprime acea emoţie;
biletele conţin următoarele întrebări:

Cum te-ai simţi dacă.....

1. Câinele tău ar fugi de acasă?
2. Ai primi o notă bună la disciplina limba română?
3. Ai auzi zgomote ciudate la miezul nopţii?
4. Mama ta ar vorbi la telefon şi tu ai vrea să-i spui ceva?
5. Părinţii ţi-ar interzice să mergi la majoratul prietenului tău?
6. Ai avea un secret şi nu ai putea să îl spui?
7. Prietenul tău s-ar muta în alt oraş?
8. Ţi s-ar fura banii în tramvai?
9. Ai câştiga la loto suma de 10000 RON?
10. Ai asista la o ceartă între părinţii tăi?
11. Părinţii tăi ar pleca în weekend, din localitate?
12. Ai afla ca prietenul tău suferă de o boală incurabilă?

Fiecare elev va mima emoţia identificată.

Analiza activitatii:
 De ce este important sa identificăm propriile emoţii şi să le exprimăm?
 De ce credeţi că apar diferenţe în emoţiile trăite de voi în cazul aceluiaşi
eveniment?

92
10. „MĂ SIMT”

Test de empatie primară. Descifraţi ce emoţie comunică chipurile.

Cei care obţin un scor bun, au înclinaţie spre empatie primară, capacitatea
de a sesiza emoţiile celuilalt.

11. Răspundeţi la întrebările:

o Cum ar putea să reacţioneze un poliţist în faţa unui motociclist necivilizat şi furios?

o Cum ar putea să reacţioneze un profesor în faţa unui elev care nu şi-a pregătit
tema/lecţia?
o Cum ar putea să reacţioneze un adolescent care nu este lăsat de părinţi în oraş?

93
 CUM GESTIONĂM STRESUL?

Gestionarea pasivă - atunci când încercăm să ne obişnuim cu viata stresantă, să ne

adaptăm cu orice preţ, să fugim de soluţii.
Gestionarea activă - înseamnă să ne ocupăm personal de situaţia stresantă,
pentru a o modifica şi a elimina/diminua factorii de stres. Acest lucru este el
însuşi stresant la început. Este însă metoda de a face faţă problemelor.

1. Identificarea şi exprimarea emoţiilor faţă de evenimentul stresant, conştientizarea

reacţiilor la stres

 Identificarea reacţiilor emoţionale imediate (iritabilitate) şi de lungă durată

(neajutorare, apatie)
 Identificarea reacţiilor cognitive faţă de eveniment (ce cred despre eveniment,
ce cred despre capacitatea mea de a face faţă evenimentului)
 Identificarea reacţiilor comportamentale şi fiziologice privind evenimentul
(izolare, evitare, stare fizică de rău)
 Evitarea autoblamării sau a blamării altora pentru eveniment
 Identificarea tendinţelor dezadaptative ale gândirii faţă de eveniment şi faţă de sine
 Reevaluarea evenimentului interpretat ca fiind stresant prin prisma gândirii pozitive

2. Dezvoltarea unor abilităţi de gândire şi comportamente de management al

stresului

 Dezvoltarea unei gândiri pozitive, prin reperarea laturii pozitive a unei activităţi
precise sau a rezultatelor acesteia
 Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi
 Învăţarea tehnicii de a spune DA şi de a spune NU (care are ca efect clarificarea
raporturilor interumane)
 Identificarea şi rezolvarea conflictelor atunci când apar
 Învăţarea metodelor de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor
 Învăţarea unor metode de relaxare

3. Stabilirea şi menţinerea unui suport social adecvat

 Dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor de prietenie

 Solicitarea ajutorului direct şi receptivitate faţă de acesta

4. Dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos

 Menţinerea unei greutăţi normale

 Practicarea regulată a exerciţiilor fizice
 Practicarea unor exerciţii de relaxare

94
  Renunţarea la consumul de alcool şi la fumat
 Practicarea unor comportamente alimentare sănătoase
5. Dezvoltarea stimei de sine

 Stabilirea priorităţilor şi limitelor personale

 Participarea la activităţi care dezvoltă stima de sine
 Stabilirea unor scopuri realiste

6. Managementul timpului

CUM SĂ SCAPI DE STRES

1. Asumă-ţi responsabilitatea pentru situaţia în care te afli!

2. Fii realist în privinţa lucrurilor pe care le poţi schimba!
3. Rezolvă fiecare sarcină pe rând!
4. Fii sincer cu tine şi cu colegii, prietenii tăi. Nu te limita la lamentări, nu te lăsa
intimidat, fii constructiv, găseşte sugestii practice pentru îmbunătăţirea situaţiei!
5. Recunoaşte semnele de avertizare ale stresului şi rezolvă problema cât mai rapid,
înainte de a deveni greu de rezolvat!
6. Îngrijeşte-te de sănătate. Evită tutunul, alcoolul, stimulentele şi calmantele. Ia o pauză
ori de câte ori simţi nevoia!
7. Învaţă o tehnică de gestiune eficace a stresului (relaxare, meditaţie etc.)!
8. Las-o mai încet! (lista de priorităţi; învaţă să spui NU, nu încerca sã fii perfecţionist,
stabileşte-ţi standarde “omeneşti”, realiste, priveşte greşelile ca pe o parte normală a
procesului de învăţare şi de muncă)!
9. Învaţă să te relaxezi şi nu te gândi mereu la lucruri rele. Acordă timp hobby-urilor
tale! Scopul este de a ieşi din rutina zilnică!

95
 FORŢA GÂNDIRII POZITIVE

Nu contează unde ai ajuns acum, ci

încotro vrei să mergi mai departe! E Asumă-ţi succesele, dar şi eşecurile!
destul să vrei un lucru pentru ca o Ambele sunt importante!
evoluţie să se petreacă!

Ai încredere în tine, vei şti ce să alegi

Trăieşte-ţi viaţa fără frică, atacă toate pentru a-ţi îndeplini scopurile şi a-ţi
obstacolele şi demonstrează că le poţi atinge visele, crede în forţele şi
surmonta! capacităţile tale!

Suntem ceea ce gândim. Adevărata reuşită este aceea care ne

Tot ceea ce suntem îşi are sursa în permite să facem în fiecare zi câte
gândurile noastre. un pas!
Cu gândurile noastre creăm lumea!

Îndrăzneşte să devii ceea ce eşti! Există

posibilităţi minunate în fiecare fiinţă.
Convinge-te de forţa ta. Să ştii să spui
mereu: “Nu depinde decât de mine!”

Toate zilele care ne-au fost dăruite sunt

frumoase şi binecuvântate prin însuşi
miracolul trăirii.

Sunt oameni pe care îi

iubim, pentru că într-o
zi, poate în treacăt,
ne-au spus o vorbă bună,
ne-au luminat ziua cu
credinţa, forţa şi
optimismul lor.
Să lăsăm pesimiştii să-şi îngâne
Bunătatea şi atenţia lor
litaniile lor sumbre. Important este
ne-au ajutat să trecem
să nu ne pierdem cumpăna judecăţii
peste dificultatea
şi să nu ne lăsăm atraşi în corul lor.
momentului.

96
 MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A INTELIGENŢEI
EMOŢIONALE

Ce este inteligenţa emoţională?

Capacitatea de a ne gestiona emoţiile / sentimentele şi

de a aborda corect sentimentele celorlalţi.

1. Percepţia şi expresivitatea emoţională / cunoaşterea emoţiilor – abilitatea de a

identifica şi exterioriza adecvat sentimentele, capacitatea de a recunoaşte sentimentele
atunci când ele apar şi de a nu le elimina dacă nu ne convin
- conştiinţa de sine, conştientizarea propriilor sentimente, construirea propriului
“sistem de lucru” cu acestea
- adecvanţa emoţională – abilitatea de a identifica şi încadra propriile sentimente şi ale
altora şi comunicarea acestora

2. Utilizarea emoţiilor – utilizarea emoţiilor în mod constructiv

- abilitatea de a permite emoţiilor să te conducă spre esenţa
problemei
- abilitatea de a folosi propriile sentimente în procesul de luare
a deciziilor
- automotivarea – emoţiile ne fac mai puternici sau mai
neputincioşi.

3. Împărtăşirea sentimentelor
– abilitatea de a înţelege semnificaţia emoţiilor şi dinamica lor
- a înţelege scopul emoţiilor, beneficiile secundare pe care le implică
- a controla dinamica emoţiilor
- a distinge conexiunea între comportamente şi atitudini
- a sesiza trebuinţele emoţionale nesatisfăcute

4. Managementul emoţional / gestionarea emotiilor

- abilitatea de a ghida emoţiile în scopul dezvoltării personale,
capacitatea de a aborda emoţiile neplăcute, după ce am acceptat că
le simţim

97
 - responsabilitatea faţă de propriile sentimente
- abilitatea de a transforma emoţiile negative în oportunităţi
pozitive de învăţare şi dezvoltare.
1. Realizaţi o „scenetă mută”, utilizând mimica, pantomimica.

2. Daţi exemple în care v-aţi aflat pe rând, în situaţiile menţionate mai jos:

o Unele persoane vibrează mai puternic, chiar şi la evenimentele

comune, fără prea mare importanţă.
o Alte persoane rămân reci din punct de vedere afectiv, chiar şi în faţa unor
evenimente dramatice.

3. Ce este frustrarea? Daţi câte un exemplu de situaţie frustrantă pentru fiecare nivel de
trebuinţă din ierarhia stabilită de A.Maslow.

4. Explicaţi ce efect (rol) au asupra individului situaţiile stresante / frustrante de

intensitate moderată şi de intensitate crescută ?

5. Definiţi noţiunile de agresivitate şi toleranţă. Exemplificaţi.

6. Care sunt trăirile, sentimentele prin care se manifestă afectivitatea într-o relaţie de
prietenie.

7. Ce credeţi că sunt “poverile afective”? Exemplificaţi.

8. Numiţi şi descrieţi situaţii în care aţi trăit următoarele tipuri de emoţii:

 Bucurie  Invidie
 Tristeţe  Frică
 Teamă  Durere
 Surpriză  Vinovăţie
 Mânie  Ură
 Furie  Speranţă
 Anxietate  Singuratate
 Plictiseală  Iubire
 Deprimare  Mândrie
 Respingere

9. Comentaţi citatul:

“Există vreun om care s-ar mulţumi cu o viaţă în care să aibă înţelepciune, înţelegere,
cunoaşterea şi memoria completă a întregii istorii, ferit însă de orice plăcere şi orice
durere oricât de mare sau de mică? Nu. Hotărât, toţi suntem prinşi de viaţa sentimentelor
care fac parte din natura omenească şi nu putem renunţa la ea, nici chiar pentru a deveni -
spectatori ai tuturor timpurilor şi ai întregii existenţe - ca filozofi.” Platon

98
 10. V-aţi implica într-o activitate de voluntariat care să vizeze copiii instituţionalizaţi ?
De ce? Care ar fi rolul vostru?

11. Acelaşi obiect provoacă trăiri afective diferite aceleiaşi persoane. Exemplificaţi.

12. Se citesc 2 poezii: “Ceas greu” – N. Labiş şi “Ce bine că eşti!” – N. Stănescu
Elevii identifică trăirile exprimate de versuri şi propriile emoţii resimţite în urma audierii.

CE BINE CĂ EŞTI CEAS GREU

de Nichita Stănescu de Nicolae Labiş

E o întâmplare a fiinţei mele Doamne, câtă tristeţe şi frunză!

şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele, Te dărui şi n-ai cui,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare Te dărui nimănui.
mereu dureroasă, minunată mereu.
Buzele se desfac zâmbind a milă,
Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte Vinul gâlgâie-n silă.
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart O durere estompată şi surdă
fluviul rece în delta fierbinte, Bântuie inima mea.
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.
Singurătatea vibrează-n timpane
Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi Cu sunet de scoică,
tâmpla de stele, până când E ceasul somnului.
lumea mea prelungă şi în nesfârşire Paşi stinşi, paşi stinşi. E ea?
se face coloană sau altceva Altcineva.
mult mai înalt şi mult mai curând.
Îţi vine să ţipi de mânie
Ca să nu simţi părere de rău!
Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se, amestecându-se, Ceasul somnului. Ochi aţintit.
două culori ce nu s-au văzut niciodată, Orb, surd, cu voce anemică,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ, Plâns de neputinţa-n infinit.
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuita luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.

13. Emoţiile dezorganizează sau organizează conduita umană ? Exemplificaţi.

 Emoţiile dezorganizează conduita când sunt foarte intense sau când individul se
confruntă cu situaţii noi pentru care nu are elaborate modalităţile comportamentale
adecvate. Emoţiile cu o desfăşurare tumultuoasă, difuze sunt o piedică în realizarea
eficientă a activităţii unei persoane. Ex.: stările de groază, furie, depresie.
 Emoţiile organizează conduita când au o intensitate normală (medie) şi dacă apar în
situaţii experimentate de individ.

Procesele emoţionale susţin energetic viaţa psihică şi au un rol adaptativ, reglator

al comportamentului omului.
99
14. Daţi exemple de cât mai multe conflicte de motive? De exemplu:
- copilul ce ezită între două jucării
- a te lăsa udat de ploaie sau a aştepta mult timp până să se oprească
- elevul care stă la televizor cu riscul de a nu-şi termina temele
- situaţia de a alege între a citi o carte captivantă şi a merge la film
- situaţia în care se află un elev atunci când trebuie să opteze între riscul de a lua o
notă mică pentru neînvăţarea lecţiei şi cel de a suporta sancţiunea părinţilor /
profesorilor pentru lipsa de la ore
- situaţia adolescentului care, pe de o parte, tinde spre independenţă şi eliberare de sub
tutela părinţilor, pe de altă parte, simte nevoia de protecţie şi ajutor din partea lor
- plăcerea de a rupe un trandafir şi teama de a ne înţepa
- plecarea la facultate a tinerilor - li se pare un lucru bun să plece şi să exploreze o
viaţă nouă, dar, în acelaşi timp, îi nelinişteşte gândul că se despart de familie şi
prieteni
- elevul care trebuie să înveţe pentru admitere şi dorinţa de a face altceva mai atractiv
şi plăcut, de a se distra.

15. „ÎN LUMEA EMOŢIILOR”

Cunoscând realitatea, omul, într-un fel sau altul, are o atitudine faţă de obiecte,
fenomene, evenimente, alţi oameni, personalitatea sa. Unele evenimente, lumea
înconjurătoare îl bucură, altele îl supără sau îi trezesc indignarea. Bucuria, tristeţea,
admiraţia, indignarea, furia, frica – toate acestea sunt diferite tipuri de atitudini subiective
ale omului faţă de realitate. Emoţiile reflectă importanţa personală şi aprecierea situaţiilor
externe şi interne ale activităţii vitale a omului sub formă de trăiri.

Emoţile, sentimentele servesc omului pentru reflectarea atitudinii subiective faţă de

sine şi lumea ce-l înconjoară. Abilitatea de a dirija emoţiile proprii presupune
capacitatea de a le lua sub control şi a le orienta în direcţia necesară.
Nu vă deziceţi de emoţiile voastre!

 Descrie - sursele tale de energie pozitivă.

 Compară - „persoana” ta de acum un an cu cea din prezent, din punct de vedere

al dezvoltării personale.

Asociază – fiecare obstacol din viaţa ta cu un „revers” pozitiv.

 Argumentează – ideea necesităţii gândirii pozitive.

Gândurile au un potenţial de forţă enorm. Cu cât mai intens este gândul, cu atât mai
multă energie poartă şi ne influenţează starea de sănătate emoţională. Există gânduri care
posedă o forţă distrugătoare, dar există şi gânduri optimiste, care ne înviorează şi ne dau
senzaţia unei vieţi abundente.

100
 Continuaţi afirmaţiile în mod pozitiv:
- Riscurile trebuie asumate pentru că numai în acest fel...................................................
- Doar asumându-şi riscuri oamenii..................................................................................
- Numai cine riscă.............................................................................................................

16. Explicaţi importanţa următoarelor atitudini şi comportamente pozitive:

 a avea încredere în tine

 a avea un comportament onest şi etic
 a avea o atitudine pozitivă faţă de învăţare şi de evoluţia personală
 a avea iniţiativă, energie şi constanţă în ceea ce întreprinzi

17. Comentaţi afirmaţiile:

 „Succesul, ca şi înfrângerea, este o stare de spirit.”

 „Atunci când credem că “putem reuşi”, “cum vom reuşi” va veni de la sine!”

Emoţiile noastre sunt

indicatorii
succeselor noastre!

18. Învăţaţi să vă exteriorizaţi emoţiile! Ţineţi cont şi de următoarele principii:

a) Evitaţi tentaţia de a pedepsi sau de a acuza pe cineva.

b) Străduiţi-vă să percepeţi situaţia, care v-a trezit emoţii negative, din alt punct de
vedere. Încercaţi să găsiţi în ea măcar ceva pozitiv.
c) Exprimaţi-vă sentimentele în mod constructiv. Este mai bine să explicaţi şi să
discutaţi motivul nemulţumirii voastre decât să păstraţi ura sau alte emoţii
negative, timp îndelungat, fără a informa cealaltă persoană despre sentimentele
voastre adevărate.
d) Persoana sau situaţia, care v-au făcut să simţiţi acele emoţii negative, v-au ajutat
să vă însuşiţi încă o lecţie de viaţă - aţi devenit mai experimentat şi mai puternic,
aţi început să înţelegeţi mai bine oamenii.

19. Explică modul în care TU poţi să-ţi influenţezi pozitiv propria viaţă.

* Ce înseamnă a avea o atitudine

„rezonabilă” faţă de viaţă?

Eşti singurul care îţi poţi crea

propria realitate!
În tine se află potenţialul de a te simţi
bine! 101
 Lucrează în permanenţă cu tine însuţi! Dezvoltă-ţi:

 Capacitatea
Suntemde aceea
facece
distincţie
gândim!între principal şi secundar.
 Simţul măsurii la momentul influenţării asupra evenimentului.
 Abilitatea de a vizualiza evenimentele din diferite puncte de vedere.
 Perceperea realităţii asa cum este ea într-adevăr şi nu cum ne-am
dori să o vedem.
 Spiritul de observaţie.
 Abilitatea de a vedea perspectiva.
 Tendinţa de a-i înţelege pe alţii.
 Abilitatea de a trage concluzii utile pentru sine, adică de a învăţa din greşelile proprii.

20. „PROGRAMUL ACESTUI MOMENT”

Completează punctele principale ale acestui program, pornind de la afirmaţiile:

1. Eu am....................................................................
2. Cei apropiaţi mie..................................................
3. Până acum eu nu..................................................
4. Din acest moment eu...........................................
5. Eu mă voi dezvolta..............................................
6. De azi înainte eu mă voi strădui...........................
7. Din această clipă nu voi mai avea..........................

OPTIMISMUL este garanţia succesului. Atitudinea pozitivă

faţă de viaţă contribuie la succes, iar dispoziţia pesimistă
acţionează negativ asupra desfăşurării evenimentelor.

21. Reprezintă printr-un balon, cel mai important lucru din viaţa ta, care te ridică sau
te poate coborî.

Orice lucru conceput de minte poate fi

realizat. Crează în jurul tău lumea pe care
ţi-o doreşti! Foloseşte imaginaţia pentru a
descrie acolo unde vrei să ajungi!
102
22. Când sunt activate fiecare din emoţiile de mai jos?
Ce faci când te simţi astfel? Cum te comporţi? La cine apelezi?

Emoţii „negative” Emoţii „normale” „Emoţii pozitive”

- teamă - plictisit - celebrând

- anxietate - nesigur - încântat
- vinovăţie - nervos/supărat - bucuros
- iritare - trist - pasionat
- supraîncrezător - încurcat - puternic
- furios - singur - încrezător
- gelos - presionat - epuizat
- duşmănos - obosit
- critic - frustrat
- copleşit - neglijat
- ruşinat - relaxat
- deprimat
- părăsit/abandonat

23. „SEMNELE DE STRES”

Stresul, anxietatea şi furia sunt puternic conectate de modul în care tu gândeşti.

Stresul generat de diverşi factori, este relaţionat de modul în care tu gândeşti şi percepi
factorii respectivi, acest lucru determină răspunsuri emoţionale puternice şi îţi afectează
starea fizică a oragnismului, starea de bine.
Stresul, anxietatea şi furia sunt semne de avertizare. Sunt moduri în care organismul
tău te anunţă că ceva este în neregulă, s-ar putea „să nu-ţi spună”, exact despre ce e
vorba, dar aceste semne sunt indicatorul faptului că ceva trebuie schimbat.

- A te simţi anxios, nervos, temător, îngrozit – Când ai aceste stări emoţionale?

- A te îngrijora legat de ceea ce este posibil să se întâmple, a-ţi imagina ceea ce este
mai rău. De ce anume sunt legate aceste îngrijorări?
- A te simţi iritabil, firav/şubred şi morocănos/prost dispus. Când? În ce zile, în ce
perioade?
- A te simţi suprastimulat şi afectat de lucrurile din jurul tău. Când? Unde?
- A te simţi furios, supărat şi combativ. Când? Unde? Cu cine?
- A te simţi neodihnit, nerăbdător, agitat/neastâmpărat? Când? În ce zile, în ce
perioade?
- Simţi tensiune în muşchi. Unde? Când?
- Simţi crampe, dureri stomacale. Când?
- A te simţi epuizat, obosit, plictisit. Când?
- A avea probleme de concentrare a atenţiei, a urmări ceea ce citeşti
sau auzi. Când?

103
- A avea probleme în a adormi sau a avea un somn odihnitor. Când?
24. „FURIA”

1. Identifică semnele fizice ale furiei

- observă reacţiile fiziologice ale organismului, în timpul unui astfel de
episod – pulsul, ritmul respiraţiei, tensiune musculară etc.

2. Identifică semnele emoţionale ale furiei

Oamenii au diferite experienţe emoţionale atunci când sunt furioşi. Unii se simt
insecurizaţi, alţii devin mai agresivi şi ostili. Alţii se simt victimizaţi.
- Când te-a simţit ultima dată furios? În timpul acelui episod, cum te-ai simţit, ce stări
emoţionale conexe ai avut? La ce te-ai gândit?

3. Identifică semnele comportamentale ale furiei

Persoanele au diferite reacţii comportamentale la furie. Unii „explodează” în acte de
violenţă, ţipă sau lovesc pe cei din jur. Alţii devin tăcuţi şi preferă să stea singuri.
- Ultima dată când te-ai simţit furios, ce ai făcut? Ce ai spus celorlalţi? Cum te-a făcut
comportamentul tău să te simţi atunci? Ce părere ai despre acesta acum?

4. Identifică situaţiile asociate cu furia

Este important să examinezi situaţiile care par a fi asociate cu apariţia furiei tale. S-ar
putea să identifici anumite pattern-uri,, astfel încât în viitor să le poţi evita.
- Ce s-a întâmplat în decursul momentelor/situaţiilor din trecut când te-ai simţit furios?

25. „CE ESTE FERICIREA?” Care este definiţia pe care o dai tu?
 Dacă fericirea ar fi o sumă de lucruri, ce ai aduna?
 Care sunt sursele tale de fericire?
 Fericirea ta depinde de fericirea altor persoane – care?
 Enumeră situaţiile/momentele, lucrurile care ţi-au creat această stare pe parcursul
zilei de azi - săptămânii- lunii- anului acesta?
 Fecirea presupune o serie de calităţi individuale sau e o stare de spirit, independent de
acestea?
 Ce legătură există între ea şi gradul nostru de dezvoltare personală?
 Îţi lipseşte ceva în prezent – pentru a te simţi fericit?
 Descrie modul în care este/se simte fericită o persoană dragă, apropiată ţie.
 Dacă fericirea ar fi personificată , ce mesaj crezi că ţi-ar transmite în acest moment?
 Dacă ar fi să prezinţi unei alte persoane (nefericită, cu o gândire negativă, pesimistă,
anxioasă) ce este fericirea, cum ai prezenta-o? Ce sintagmă sau metaforă ai folosi?
 Care sunt prietenii fericirii? Dar duşmanii ei?
 Cum crezi că s-ar comporta oamenii dacă ar locui într-o Ţară/Planetă a Fericirii?
 Cum interpretaţi afirmaţiile:

- “Fericirea înseamnă bucuria de a fi eu

însumi/însămi.”
- “Fericirea pe care o ai este fericirea pe
care o dai.”
104
26. „AM ÎNVĂŢAT SĂ ZBOR”

a. Care sunt acele lucruri care îţi creează “senzaţia de zbor”?

b. Dacă într-un mod minunat ar fi posibil acest lucru, unde ţi-ai dori să zbori?
c. Ce ai fi dispus să laşi în urma ta/lucrurile la care să renunţi?
d. Dacă doar gândurile/emoţiile ar putea zbura, care ar fi acestea, pe care le-ai
lăsa să plece?
e. Dacă visele ar prinde aripi, care ar fi cel mai puternic vis care ai dori să ţi se
îndeplinească?
f. Unde crezi că ajung visele tale?
g. Dacă ar fi să poţi zbura ca o pasăre, ce ţi-ar plăcea să fii? (vultur, pescăruş,
cocor / o pasăre solitară sau stol?) Unde ţi-ai face cuibul?

27. Atitudinea personală este cea care ne influenţează comportamentul, influenţă care se
reflectă şi în performanţele noastre.

1. Cum defineşti încrederea în propria persoană?

2. Care sunt efectele/consecinţele unui grad înalt de încredere în sine, dar a unui grad
scăzut de încredere?
3. Cum răspunzi la momentele provocatoare sau iritante (momente cheie)?
4. Care sunt reacţiile tale faţă de aceste momente? Care sunt consecinţele propriului
comportament?
5. Care sunt sentimentele şi comportamentele pozitive pe care le ai în cursul acestor
momente?
6. Care este impactul calităţii vieţii personale asupra succesului şi calităţii vieţii
profesionale?
7. Cum accepţi, în general, schimbările din viaţa profesională/personală? Cum te
adaptezi la ele?
8. Cum poţi deveni sursa principală a stimei de sine?
9. Îţi accepţi şi îţi valorifici propriile atuuri?
10. Care este viziunea personală asupra vieţii (sociale, profesionale, personale)? Care
sunt ţelurile prin care îţi poţi împlini viziunea?

105
 O persoană inteligentă emoţional este alertă, conştientă şi conştiincioasă. Ea trăieşte
observând permanent ce se întâmplă în interiorul propriei fiinţe şi în jurul ei.
Recunoaşte şi acceptă „ceea ce există”. Trăieşte în universul lucrurilor aşa cum sunt
ele şi nu cum şi-ar dori respectiva persoană să fie.

Reflectează:

- Modul în care gândeşti - este TOTUL - încearcă să fii pozitiv!

- Decide clar care sunt idealurile tale în viaţă - şi mai ales fii constant!
- Intră în acţiune - fă ceva în fiecare zi care să te apropie de aceste idealuri!
- Niciodată nu înceta să înveţi - ceva, orice; mai ales ceva care te va ajuta să te apropii de
idealurile tale!
- Rămâi foarte persistent şi mai ales munceşte foarte mult pentru a atinge aceste idealuri!
- Învaţă să nu ignori şi analizează toate detaliile - pentru că în înţelegerea detaliilor stă o
mare parte din succes!
- Concentrează-ţi toată energia, timpul şi capacitatea financiară în a transpune în fapte
ceea ce vrei să faci!
- Nu fii temător/anxios faţă de ce şi cum te-ar cataloga alţii în momentul în care ai idei
inovatoare/ cu totul diferite - este foarte bine să fii diferit, să ai idei diferite de ale altora!
- Întotdeauna - comunică efectiv cu cei din jurul tău - încearcă să înţelegi ce îi ţine
mergând - pentru că aici va fi secretul motivării lor - întodeauna fii înţelegător cu
oamenii, drept şi mai ales înţelegător cu angoasele lor. Încearcă să ai o atitudine constantă
indiferent de variabilitatea reacţiilor celor din jurul tău.
 Şi cel mai important - întotdeauna rămâi onest şi responsabil!

106
 DEZVOLTAREA COMPORTAMENTELOR PROSOCIALE PRIN
ACŢIUNI COMUNITARE

CE ÎNSEAMNĂ
încredere în SĂ FII
forţele proprii VOLUNTAR?
Voluntariatul este activitatea
desfaşurată din proprie
iniţiativă, de orice persoană
optimism creativitate fizică, în folosul altora, fără a
sociabilitate primi o contraprestaţie
materială.

spirit de
echipă activism ambiţie

Voluntariatul, la nivel individual sau de grup, fără Voluntariatul este o

reprezintă o modalitate prin care: prejudecăţi componentă fundamentală a
- pot fi întărite şi susţinute valorile legate de societăţii civile. El
comunitate, de serviciul adus aproapelui şi de însufleţeşte cele mai nobile
ataşamentul faţă de aproapele; aspiraţii ale omenirii -
- persoanele pot să îşi exercite drepturile şi pacea, libertatea,
responsabilităţile de membri ai comunităţilor, în oportunitatea, siguranţa şi
timp ce învaţă şi se dezvoltă pe parcursul întregii justiţia pentru toate
vieţi, realizându-şi astfel întregul potenţial uman. persoanele.
altruism

entuziasm
empatie

perseverenţă

A face ceva ca voluntar înseamnă, în primul rând, că îţi pasă de o problemă

cu care ceilalţi se confruntă. Munca de voluntariat înseamnă dorinţa de a ajuta, de a
face ceva pentru societate, de a o sprijini. Este un semn al implicării în realizarea
acelui mai bine pe care îl dorim cu toţii, dar pe care puţini sunt dispuşi să-l transforme
în fapt. A face o astfel de muncă echivalează cu renunţarea la pasivitatea tradiţională.
107
1. Răspundeţi la următoarele întrebări, folosind scala de mai jos:
a) Întotdeauna
b) Adesea
c) Uneori
d) Rareori
e) Niciodată

1. Sunt preocupat/ă de problemele societăţii în care trăiesc.

2. Discut cu familia aceste probleme.
3. Discut cu colegii de la şcoală aceste probleme.
4. Acolo unde contextul îmi permite, discut problemele sociale şi cu prietenii.
5. Mă implic în campaniile sociale - campanii de informare / conştientizare sau de
protest - cu referire la domeniul ecologiei, protecţiei mediului etc., iniţiate de către
diferite instituţii, organizaţii, asociaţii.
6. Campaniile sociale ar trebui încurajate şi sprijinite de către cetăţenii ţării.
7. Şcoala trebuie să sprijine şi să iniţieze programe care să promoveze ecologia şi alte
programe în sfera voluntariatului.
8. Mass-media trebuie să sprijine şi să iniţieze programe care să promoveze
voluntariatul în rândul tinerilor.
9. Bibliotecile, teatrele, cluburile de tineret, asociaţiile culturale, asociaţiile de tineret,
etc. trebuie să sprijine şi să iniţieze programe care să promoveze voluntariatul în
rândul tinerilor.
10. Voluntariatul trebuie promovat de instituţiile cu rol educaţional.
11. Cum definiţi voluntariatul?
12. Care au fost motivele pentru care aţi ales să vă implicaţi în programele de voluntariat?
13. Care sunt persoanele care v-au influenţat în decizia de a vă implica într-un program
de voluntariat?
14. A avut şcoala prin programele sale şcolare şi extraşcolare sau prin profesorii săi vreo
influenţă în luarea deciziei voastre de a participa la programele de voluntariat? Dacă
da, cum?
15. Doriţi să mai participaţi la alte programe de voluntariat?
16. Completaţi cu datele referitoare la propria persoană tabelul de mai jos (activităţile
voastre de voluntariat):

Nr. Perioadă Activitate (funcţie sau descriere Organizator

crt. pe scurt)

108
2. Gândeşte-te la o activitate de voluntariat în care ţi-ar plăcea să te implici.
o Care va fi rezultatul imediat al implicării tale în respectiva activitate?
o Crezi că vei primi informarea de specialitate de care ai nevoie?
o Ce se va întâmpla în continuare, ca rezultat al acestei implicări?
o Vei putea să lucrezi cu categoria de beneficiari care te interesează/sau îţi face
plăcere să lucrezi?
o Cât de important este – ce valoare are acest lucru pentru tine?
o Dacă îţi doreşti să devii un bun profesionist în acel domeniu, crezi că această
experienţă te-ar ajuta considerabil şi de aceea merită să te implici ?
Dacă eşti deja implicat într-un program de voluntariat, răspunde la următoarele întrebări :
 Ce te-a determinat să activezi în calitate de voluntar?
 De ce doreşti să fii voluntar?
 Ce ştii despre voluntariat?
 Domeniile în care ai mai lucrat?
 Proiecte la care ai participat?
 Proiecte pe care ai vrea să le realizezi?
 De ce ai ales respectiva organizaţie?

3. Care sunt motivele pentru care te implici în activităţile de voluntariat?

Ordonează factorii de mai jos, în ordinea importanţei pentru tine, acordând o notă de la 1
la 5.
Lista factorilor de motivare :

1. Dorinţa de a te implica în rezolvarea problemelor comunităţii;

2. Dobândirea / menţinerea anumitor abilităţi;
3. Dorinţa de a petrece timp cu prieteni/colegi/ alţi membri ai familiei implicaţi
în activităţi de voluntariat;
4. Dorinţa de a ieşi din casă;
5. Dorinţa de a te distra;
6. Pentru a fi provocat;
7. Pentru a lucra cu un anumit grup de beneficiari;
8. Pentru a fi responsabil cu/de ceva;
9. Pentru a fi parte a unui grup sau echipe;
10. Pentru a dobândi experienţă de lucru;
11. Pentru a întâlni membrii importanţi ai comunităţii;
12. Pentru a obţine recunoaştere din partea comunităţii;
13. Pentru însuşirea unei experienţe care să te ajute la viitorul loc de muncă.

Voluntarii sunt importanţi pentru că ei urmăresc să crească posibilitatea

comunităţilor de a oferi sprijin membrilor ei, implică comunitatea în activităţile pe
care le desfăşoară şi încearcă să identifice interesele şi nevoile acesteia. Ei îşi folosesc
timpul şi energia pentru a cunoaşte nevoile oamenilor şi încearcă să răspundă acestora.
Uneori problemele se rezolvă prin oferirea de asistenţă tehnică în probleme ca
protecţia mediului înconjurător, educaţie, sănătate, planificare familială.
109
4. Identifică trăsăturile tale dominante, în funcţie de nevoile de mai jos:

 Nevoia de auto-realizare: “Vreau să fiu cel mai bun!”

Factori motivanţi - persoanele care:

1. Vor să fie cât mai bune şi să se ştie că sunt aşa

2. Îşi compară succesele cu ale celor din jur
3. Le place să îşi asume responsabilităţi, au rezultate chiar şi în condiţii de stres
4. Au nevoie de instrucţiuni precise
5. Vor să ştie ce se înţelege prin termenul «succes»
6. Doresc să realizeze lucruri importante şi să atingă obiective concrete - îşi vor asuma
doar riscuri calculate
7. Vor să aibă posibilitatea de a lucra independent
8. Implicarea în designul procesului prin care se vor atinge obiectivele

 Nevoia de afiliere: “Vreau să fiu acceptat şi să fiu plăcut!”

Factori motivanţi :

1. Nevoia de a fi acceptat şi plăcut

2. Nevoia de interacţiune
3. Dorinţa de a lucra în echipă
4. Preocuparea pentru a-i menţine fericiţi pe cei din jur
5. Nevoia de a-i cunoaşte foarte bine pe colegii de lucru
6. Dorinţa de a-i ajuta pe ceilalţi la nevoie
7. Posibilitatea de a stabili relaţii personale
8. Faptul de a fi apreciat ca persoană
9. Oportunităţile de a interacţiona
10. Recompense personalizate
11. Sentimentul de a face parte dintr-un grup, o echipă etc.
12. Şansa de a lucra pentru oameni

 Nevoia de putere: “Vreau să am o influenţă pozitivă asupra lucrurilor!”

Factori motivanţi:

1. Dorinţa de a avea un impact şi o influenţă pozitivă

2. Dorinţa de a induce schimbarea şi de a fi diferit
3. Preocupaţi pentru reputaţie, poziţie socială
4. Plăcerea de a da sfaturi şi de a-şi expune ideile
5. Elocinţa, forţa discursului
6. Abilitatea de a vedea conexiunile dintre lucruri, imaginea de ansamblu
7. Posibilitatea de a avea un anumit grad de independenţă în realizarea sarcinii
8. Accesul la persoane şi informaţii de care au nevoie
9. Posibilitatea de a-şi asuma riscuri
10. Recunoaşterea meritelor, încurajărilor
11. Oferirea de provocări mereu noi
12. Asumarea faptului că ei sunt «deschizători de drum»

110
5. Dacă ai decis să faci voluntariat, alege acel sector care ţi se potriveşte mai mult. Ţine
cont de următoarele lucruri!

1. Informează-te privitor la problemele care te preocupă!

Caută informaţii despre problema care te preocupă, găseşte organizaţii sau voluntari care
au încercat să soluţioneze astfel de probleme. Daca nu există un asemenea grup, de ce să
nu-l formezi chiar tu? Preia iniţiativa în liceu, la facultate sau în cartierul în care locuieşti,
alături de colegii şi prietenii tăi!
2. Gândeşte-te la deprinderile pe care le poţi oferi!
Dacă îţi plac activităţile în aer liber, să lucrezi la computer sau în echipă, încearcă
să găseşti acţiuni de voluntariat care să includă aceste aspecte ale personalităţii
tale. Multe ONG-uri au nevoie de voluntari energici ca tine care să posede diferite
calităţi, precum ar fi uşurinţă în comunicare, creativitate, spirit de echipă.
3. Ţi-ar place să înveţi ceva nou?
Poate vrei să înveţi ceva nou, să cunoşti oameni şi situaţii noi.
Încadrează-te în acţiuni de voluntariat care să-ţi ofere experienţe noi,
prin intermediul cărora să-ţi aprofundezi cunoştinţele în diferite
domenii.
4. Îmbină utilul cu plăcutul!
Implică-te în acţiuni de voluntariat care te vor ajuta să-ţi atingi noi idealuri. De exemplu,
dacă vrei să slăbeşti, antrenează-te în activităţi în aer liber, care necesită efort fizic, cum
ar fi excursiile în afara localităţii pentru curăţirea unor poteci sau programele de plantat
pomi într-un parc. Dacă vrei să-ţi aprofundezi cunoştinţele în engleză, creează un club de
engleză în instituţia în care înveţi.
5. Nu te suprasolicita !
Creează un echilibru între activităţile de voluntariat, studii şi alte activităţi în care
eşti angajat. Gândeşte-te la programul tău şi la timpul liber pe care îl ai. Vrei să te
implici în ceva de lungă durată sau doar în ceva temporar? Te poţi implica zilnic,
săptămânal sau chiar lunar? Poţi participa la proiectele unei organizaţii
neguvernamentale şi în cursul anului de învăţământ sau doar în vacanţă?
6. Implică-te în acţiuni de voluntariat alături de prietenii tăi!
Alătură-te unui ONG împreună cu prietenii tăi! Vei avea ocazia să
lucrezi la diferite proiecte alături de ei, te vei simţi în largul tău
chiar la început.
7. Fii creativ!
Posibilitatea de a face voluntariat există mereu,
trebuie doar să fii pe fază, să ai o viziune deschisă
şi să fii creativ! Fii sigur că cineva, undeva, are
nevoie de ideile tale şi de sprijinul tău!
8. Fii sincer şi deschis!
Implică-te cu trup şi suflet în ceea ce faci! Implică-te cu zâmbetul pe buze şi cu siguranţa
că vei reuşi să schimbi ceva spre bine. Satisfacţia pe care o vei simţi va fi foarte mare!

111
6. Daţi cât mai multe exemple de situaţii concrete în care aţi avut unul din
comportamentele prosociale, menţionate mai jos.

A. SPRIJINUL - reprezintă ajutorul acordat celorlalţi atunci când situaţia o cere.

Această situaţie presupune faptul că cel care acordă sprijin are disponibilităţi mai mari
decât cel care primeşte.

B. COPERAREA este un tip de comportament prosocial

prin care persoanele îşi unesc priceperea şi forţele pentru a
rezolva împreună o sarcină.

C. TOLERANŢA - reprezintă o caracteristică a comportamentului nostru manifestată

atunci când alegem în mod deliberat să nu interzicem sau să nu împiedicăm
comportamentul altei persoane, chiar dacă îl dezaprobăm şi am avea putinţa să-l
influenţăm.

D. COMPORTAMENTUL DE AJUTORARE –
este actul intenţionat efectuat în interesul altei
persoane.

E. ALTRUISMUL este o subcategorie a

comportamentelor de ajutorare ; se referă la acte
motivate de dorinţa de a-i face bine celuilalt.

F. EMPATIA - este capacitatea de a sesiza trebuinţele altuia, de a ne

identifica emoţional şi cognitiv cu o altă persoană.

Imaginează-ţi cum ar arăta cartea de vizită a acestor

comportamente prosociale.

 Violenţă versus toleranţă

Proiectează o campanie de promovare a comportamentelor nonviolente în şcoala ta. Cum

ai organiza, cum s-ar desfăşura această campanie? Notează câteva sloganuri care ar putea
fi afişate în liceu pentru promovarea comportamentelor prosociale în rândul elevilor.

112
 Exemple de parteneriate cu instituţii care oferă servicii persoanelor
aflate în dificultate

Prezentăm în continuare proiecte de acţiune comunită ca exemple de organizare

de servicii voluntare de sprijin educaţional şi de timp liber pentru copiii aflaţi în
dificultate la nivel instituţional. Organizarea de activităţi incitante, antrenante
contribuie la stimularea mentală, antrenarea fizică, integrarea socială şi dezvoltarea mai
amplă a abilităţilor copiilor cu nevoi speciale. Prin activităţi creative, de imaginaţie şi
terapeutice, cum ar fi artele plastice, arta dramatică, dansul, muzica, grădinăritul
beneficiarii devin copărtaşi la propria formare iar voluntarii sunt încurajaţi în direcţia
îmbunătăţirii abilităţilor privind iniţiativa, dedicaţia şi practica prin participarea la un
proiect de acţiune comunitară.

Titlu: “Comunicare şi culoare prin tehnica Origami”

Scop: Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs prin activităţi
tip atelier în care fiecare va ajuta şi va fi ajutat.

Justificare:
Simbolistica legată de reprezentările sugerate de figurinele origami este
nelimitată. Copiii îşi pot exterioriza trăirile proprii, pot utiliza produsele realizate ca
obiecte decorative pentru diverse ocazii. Pot crea felicitări, invitaţii sau pot dărui o figură
origami unui prieten sau unui necunoscut. Astfel tehnica origami constituie o punte de
legatură între cel ce ştie a o practica şi lumea întreagă. Practica a demonstrat că plierea de
figurine constituie prilej de apropiere între oameni.
Fiind o activitate atractivă, va dezvolta sensibilitatea artistică a voluntarilor care
sunt prespecializaţi în aria disciplinelor economice şi va stârni curiozitatea chiar şi a celor
mai taciturni sau mai izolaţi. În primul rând copilul se comunică pe sine prin felul în care
respectă etapele de lucru, prin cromatica hârtiei pe care o alege, prin elementele de
originalitate pe care le aduce. Calitatea memoriei, atenţia cu care elevul participă la
activitate sunt reflectate în momentul în care acesta construieşte independent figurina.
Consecvenţa, perseverenţa vor fi antrenate.
În al doilea rând, plierea de figurine origami constituie un prilej minunat de
exersare efectivă a competenţelor de comunicare şi cooperare în cadrul grupului de
voluntari şi copii asistaţi.

Obiective specifice:
 Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de pliere a hârtiei
 Confecţionarea unor figurine de hârtie consacrate pentru arta origami
 Verbalizarea acţiunilor care definesc etapele realizării unei figurine
 Întărirea iniţiativei în relaţiile interpersonale
 Deschiderea orizontului de cunoaştere spre aspecte specifice culturii orientale
 Dezvoltarea unei conştiinţe multiculturale
 Crearea unui mediu lucrativ permisiv care să aducă satisfacţii copiilor asistaţi si
voluntarilor

113
Exemple de activităţi desfăşurate:

 Despre arta origami. Informaţii privind cultura japoneză în general şi arta origami
în special
 Păsări: găina, cocoşul, puii
 Flori: violeta, crinul, nufărul
 Mediul acvatic: peştele, broasca, racul
 Animale: fluturele, iepurele, câinele
 Expoziţie semestrială: ecosisteme, diorame prin aplicarea figurinelor pe suporturi
fixe
 În lumea păsărilor: cocorul, pinguinul, păunul, lebăda
 Iazul fermecat: peştişorul vorbitor, peştişorul auriu, peşte-înger
 Obiecte decorative: Cizma de Moş Nicolae, Decor pentru Pomul
de Crăciun, Moş Crăciun
 Casa ţărănească
 Trandafirul
 Expoziţie finală: “Universul cultural oriental”

Titlu: “Noi pentru voi”!

Scop: Dezvoltarea unor comportamente adaptative la copilul cu cerinţe speciale prin

activităţi de grup cu caracter terapeutic.

Justificare: Stimularea dialogului civic şi a solidarităţii prin activităţi de voluntariat

permite înţelegerea nevoilor persoanelor cu dizabilităţi. Desfăşurarea de activităţi de
modelaj, pictură, grădinărit combinate cu exerciţii de mişcare şi relaxare contribuie la
dezvoltarea procesului compensator, a abilitării copilului cu nevoi speciale în sfere
diferite ale personalităţii lui: limbaj, activitate perceptiv-motorie, procesele gândirii prin
imitare şi activităţi repetate, relaţii socio-afective, socializare. Proiectul îşi propune să
îmbunătăţească independenţa personală a copiilor cu dizabilităţi intelectuale.

Obiective specifice:
 Valorificarea potenţialului de muncă
 Creşterea puterii de concentarare şi a perseverenţei
 Activarea interesului pentru realizarea produselor
 Relaxarea neuromotorie prin joc şi activităţi practice plăcute
 Împrietenirea voluntarilor cu copiii asistaţi
 Crearea unui mediu lucrativ permisiv care să aducă satisfacţii copiilor

Exemple de activităţi desfăşurate:

 Atelierul fanteziei. Pictură pe piatră
 Modelaj în lut şi plastilină. Ulcele
 Pomi înfloriţi. Hora pomilor
 Euritmie. Mişcări de dans pe fond muzical
 Modelaj în argilă şi ipsos. Statuete

114
  Atelier de dans
 Obiecte decorative pentru Pomul de Crăciun
 Atelier de pictură. Vitralii
 Atelier de muzică. Cântece cu acompaniament

Titlu: Un petec verde din inimi “economice”

Scop: creşterea gradului de conştientizare a elevilor privind problemele de mediu şi

elementele dezvoltării durabile, prin studiu în clasă şi acţiuni concrete în cadrul şcolii şi
comunităţii.

Justificare: Ideea a luat viaţă din dorinţa de a implica elevii în procesul de luare a
deciziilor şi crearea posibilităţii ca aceştia să acţioneze, să coopereze, să se organizeze, să
muncească, să intre în contact cu seminţe, pământ, flori, copăcei, să simtă satisfacţia
muncii împlinite prin creearea şi menţinerea unor zone naturale în interiorul sau în curtea
liceului. Credem că plantele cultivate şi îngrijite de adolescenţi vor întări starea de bine a
acestora şi vor creşte atractivitatea spaţiului şcolar.

Obiective specifice:
 Captarea de informaţii despre înmulţirea, plantarea, îngrijirea plantelor sau
combaterea anumitor dăunători
 Îmbunătăţirea calităţii mediului în şcoala şi în împrejurimile acesteia
 Oportunitatea de a dezvolta spiritul civic şi capacitatea elevilor de a lua decizii
 Creşterea nivelului de conştientizare a problemelor de mediu
 Identificarea unei alternative ecologice de petrecere a timpului liber
 Accesarea cooperării între elevi pentru un scop pozitiv
 Dezvoltarea comportamentelor prosociale

Exemple de activităţi desfăşurate:

 Plantarea de arbori si arbuşti
 Achiziţionarea de jardiniere, pământ pentru flori şi seminţe
 Pregătirea suportului pentru germinat şi semănarea seminţelor
 Întreţinerea jardinierelor prin stropirea la două zile
 Rărirea plantelor şi aranjarea jardinierelor la locul final
 Întreţinerea plantelor cu flori prin stropire şi îndepărtarea eventualelor plante
nedorite (buruieni)
 Achiziţionarea de materiale pentru acţiunea de ecologizare (saci menajeri,
mănuşi)
 Ecologizarea unei zone din apropierea oraşului
 Achiziţionarea unor butaşi de muşcate şi begonii pentru ornarea holurilor şi a
sălilor de clasă

115
 DREPTURILE VOLUNTARULUI

Voluntarul are dreptul:

 de a fi tratat ca un coleg cu drepturi egale

 de a-i fi luate în calcul preferinţele personale, temperamentul, deprinderile, studiile şi
experienţa profesională în acordarea de sarcini
 de a participa la sesiuni de formare în domeniul în care prestează activitatea, atât la
începutul perioadei, cât şi pe parcurs, pentru a beneficia tot timpul de cele mai noi
informaţii în domeniu
 la supervizare, respectiv orientare din partea unei persoane cu experienţă, bine
informate, cu răbdare, atentă şi care dispune de suficient timp pentru a răspunde
nevoilor de informare ale voluntarului
 la un spaţiu în care să-şi desfăşoare activitatea pe care şi-a asumat-o
 de a fi promovat şi de a-i fi acordate responsabilităţi, în conformitate cu propria
capacitate de acţiune şi rezultatele obţinute
 de a fi implicat în planificarea activităţilor, de a face sugestii şi de a-i fi respectate
opiniile
 la recunoaşterea meritelor sub forma unor promovări, premii, exprimarea publică a
aprecierii (text adaptat dupa Carta drepturilor voluntarului elaborată de Centrul
Naţional de Voluntariat, Paris)

A fi voluntar în echipa de acţiuni comunitare presupune

sociabilitate, activism, creativitate, spontaneitate, optimism, spirit
de echipă, altruism, perseverenţă, empatie şi entuziasm.
Implicarea liceenilor reprezintă o experienţă de natură să le
formeze caracterul şi este un beneficiu reciproc pentru toţi cei
implicaţi. Acţiunea comunitară este o parte vitală a experienţei
educaţionale a adolescenţilor. Se bazează pe experienţa pe care
subiectul o capătă în afara clasei şi le permite elevilor o exersare a
abilităţilor de viaţă.

Voluntariatul contribuie la ameliorarea calităţii vieţii, precum şi la dezvoltarea

unei mai mari solidarităţi între tineri. Voluntariatul dezvoltă creativitatea, oferă
posibilitatea întâlnirii de oameni noi, explorează noi cariere, de fapt, dezvoltă
personalitatea.

116
 MODALITĂŢI DE PREVENIRE ŞI COMBATARE A
COMPORTAMENTELOR DE RISC

PROMOVAREA UNUI STIL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS

Un stil de viaţă sănătos presupune:

Sănătate fizică
Sănătate psihologică
Sănătate spirituală

Capacitatea individului de a
menţine echilibrul între funcţiile
intelectuale şi afective, pentru Presupune:
integrarea optimă în viaţa - a ne simţi bine cu noi
socială/profesională înşine şi cu alţii
- a putea îndeplini cu
succes cerinţele vieţii.
PERSOANA SĂNĂTOASĂ SE SIMTE.…..

 Mulţumită de ea însăşi:
 are o părere echilibrată despre sine,
 priveşte trecutul său din punct de vedere pozitiv,
 aşteaptă viitorul cu încredere,
 manifestă o dorinţă constantă de autodepăşire,
 se respectă pe sine (autostimă),
 evaluează şi recunoaşte propriile aptitudini, la fel ca şi limitele personale.
 În armonie cu ceilalţi:
o este capabilă să-i aprecieze pe ceilalţi şi să împartă cu ei ceea ce are,
o stabileşte relaţii durabile cu alte persoane,
o simte un profund respect pentru ceilalţi,
o se simte integrată în grupul său,
o are un vădit sentiment de responsabilitate faţă de aproapele său.
 .....şi ştie să înfrunte dificultăţile:
 se adaptează situaţiilor deosebite care pot veni,
 înfruntă problemele cu atitudine calmă,
 este deschisă către experienţe şi idei noi,
 este realistă atunci când îşi fixează ţinte,
 îşi realizează sarcinile şi obţine astfel satisfacţie prin realizarea lor.

117
 1. CALCULATORUL, “PRIETENUL” NOSTRU?”

În ultimii ani, calculatorul a devenit un accesoriu indispensabil, datorită posibilităţii de a

transmite şi primi informaţii cu uşurinţă. Ştiri, vreme, sport, informaţii medicale, jocuri
prin internet etc. au devenit tot mai accesibile şi tot mai mulţi copii petrec mare parte din
timp în faţa calculatorului.

Enumeraţi principalele avantaje şi dezavantaje ale utilizării calculatorului.

+ permite comunicarea cu persoane care se află

la mare distanţă
+ este o modalitate de informare pentru sarcinile
şcolare sau pentru teme de interes personal
+ posibilitatea de a face cunoştinţă cu alte
persoane, de a lega prietenii
+ permite lucrul şi perfecţionarea în utilizarea
anumitor programe
+ instrument de lucru (scrierea referatelor /
temelor, folosirea imaginilor, adaptarea textului
pentru a răspunde solicitărilor)
+ manevrarea tastaturii perfecţionează
coordonarea “mâini-ochi” şi accelerează viteza
de reacţie a copilului
+ calculatoarele şi Internet-ul au schimbat în
mod semnificativ modul în care cetăţenii pot
avea acces la serviciile publice
+ oferă imagini, programe, jocuri interesante,
educative
+ permite „explorarea” lumii, crearea de opere
originale
- captarea atenţiei îndelungată, în detrimentul studiului
sau a altor activităţi
- dereglarea vederii (stând prea mult în faţa ecranului);
- când nu funcţionează unele componente ale
calculatorului, de exemplul mouse-ul, ne punem în
situaţii dificile, ne enervăm şi îl distrugem cu timpul;
- “agravarea sănătăţii” , printr-o poziţie incomodă în
faţa tastaturii, menţinută ore în şir, solicitarea
excesivă a coloanei vertebrale (afectează poziţia
copilului), amorţirea picioarelor
- copiii care se dedică jocurilor violente pot dezvolta
manifestări de agresivitate
- adolescenţii care petrec prea mult timp pe Internet,
pot trece prin etape de deprimare şi singurătate, se
izolează de grup

Identificaţi şi alte aspecte + sau – decât

cele menţionate mai sus.

2. Încă de la vârste foarte mici, copilul învaţă prin joc să utilizeze calculatorul, ca un
“instrument” fără de care viaţa lui de viitor adult ar fi “de neconceput”.

o Imaginează-ţi cum ar arăta lumea………….fără CALCULATOARE şi utilizarea

acestora.
o În ce fel ţi-a influenţat calculatorul viaţa, prin toate formele sale de utilizare?

118
o Cum ar arăta o zi din viaţa ta fără să deschizi calculatorul? Ce ai face în timpul
respectiv?
o Cum te-a ajutat folosirea calculatorului în stimularea şi valorificarea creativităţii -
originalităţii?
o Cum defineşti «dependenţa de calculator» ? Cu ce ai asocia acest tip de dependenţă?

3. Scrie un dialog între două persoane care se desfăşoară pe chat sau messenger, alege
tema discuţiei.
 Scrie dialogul folosind limbajul simbolurilor şi abrevierilor (folosite de obicei de
internauţi).
 Scrie acelaşi dialog folosind limbajul curent, obişnuit.

 Care este diferenţa între cele două forme de comunicare ?

 Cum este afectată comunicarea între persoane, de utilizarea îndelungată a acestei
forme de exprimare ?
 Care sunt consecinţele acestei pseudocomunicări în planul relaţionării şi integrării
sociale?

4. “REŢETA MAGICĂ”

Gândeşte-te la o reţetă - constituită din anumite «ingrediente»

pe care o recomanzi persoanelor dependente de folosirea
calculatorului.
 Ce ai “prescrie” acestor persoane?
 Ce perioadă de timp este necesară pentru aplicarea acesteia?
 Ce recomanzi, dacă “problema” persistă şi se agravează?
 Care sunt persoanele de suport , care pot ajuta persoana
respectivă să respecte indicaţiile menţionate?

5. Calculatorul este foarte util atât elevului cât şi profesorului, însă folosirea acestuia
trebuie realizată astfel încât să îmbunătaţească calitativ procesul instructiv-educativ,
rezultatele învăţării, nu să îl îngreuneze.

 Enumeră principalele situaţii în care este posibilă utilizarea calculatorului – pentru

optimizarea performanţelor învăţării şi progresul individual.
................................................................................................................................................
 Enumeră situaţii în care nu este indicată folosirea calculatorului (de ex. copierea de
referate, plagiat, etc.)
................................................................................................................................................

Poate fi considerat
calculatorul „hoţul
notelor”? Când anume?

119
6. Comentaţi afirmaţiile:

 Folosirea e-mail-ului şi a programelor de chat sporeşte abilităţile comunicaţionale ale

copilului.
 Jocurile pe calculator sunt subiecte predilecte de conversaţie între copii şi astfel ele
contribuie la stabilirea unor relaţii interpersonale.
 Când copiii joacă în reţea, cei mai buni vor căpata o mai bună părere despre ei înşişi.
 Copiii care au dificultăţi de învăţare îşi îmbunătăţesc performanţele şcolare cu
ajutorul calculatorului.

7. Elevii sunt împărţiţi în două grupe şi participă la o dezbatere privind efectele utilizării
calculatorului, se aduc cât mai multe argumente pro şi contra.
De asemenea, se realizează un portret al utilizatorului, din perspectiva celor două
săptămâni.

De ex.:
IZOLARE/DEPENDENŢĂ DEZVOLTARE PERSONALĂ/
A PERSONALITĂŢII
- individualism - calculatorul este un instrument de
- dezumanizarea comunicării lucru, nu un mod de viaţă
- excludere socială - persoana adaptează şi foloseşte
- deteriorarea sănătăţii infomaţiile, materialele conform
- alterarea comportamentului scopurilor şi nevoilor sale
- sedentarism
................................................... ...................................................

8. Găseşte alternative de petrecere a timpului liber, exceptând utilizarea calculatorului.

Citeşte cel puţin câteva pagini pe zi! (din lectura preferată)

Aleargă! Mişcarea te menţine în formă!
L..............................................................
C..............................................................
U..............................................................
L..............................................................
A..............................................................
T..............................................................
O..............................................................
R..............................................................

9. Explică modul în care anumite moduri de utilizare a calculatorului întreţine

subcultura şi subeducaţia. Daţi exemple concrete (plagiarismul, furtul şi lenea
intelectuală etc.)

120
10. Care sunt pericolele la care se poate expune o persoană care navighează pe internet?
De exemplu:
 accesul la materiale inadecvate vârstei
 promovarea violenţei, prin preluarea unor comportamente/forme de exprimare a
agresivităţii la care ai acces
 infracţionalitatea – poţi fi tentat să realizezi:
• atacuri asupra sistemelor informatice
• fraudă cu cărţi de credit
• furtul de identitate
• violarea drepturilor unor terţe persoane
• spamming

11. Dacă ai avea pe biroul tău un afiş, cu principalele motive pentru care calculatorul
poate fi „duşmanul timpului tău”, ce ar scrie pe acest afiş?
De ex. – calculatorul:
- Mă face să pierd noţiunea timpului!
- Odată ce-l deschid, trebuie să joc cel puţin un joc!
- Stau pe mess/chat şi las să-mi rezolv temele în clasă. Nu e nici o mirare cu notele
mici!

12. „TELEFONUL ÎN ŞCOALĂ”

Identificaţi cât mai multe motive care susţin ideea că trebuie limitată/interzisă (la modul
real) utilizarea telefoanelor mobile în cadrul şcolii. De exemplu:
 deranjează orele de curs sunând un telefon în timpul acestora
 în general telefoanele îi distrag pe elevi in timpul orelor
 majoritatea elevilor îşi petrec pauzele (şi uneori orele de curs)
trimiţând beep-uri, jucându-se sau vorbind la el
 alte motive...................................................................................

13. „EU, MOBILUL MEU ŞI CU MINE!”

Telefonul mobil a devenit un obiect banal dar, în acelaşi timp, indispensabil oamenilor
mileniului III. Răspunde la aceste scurte întrebări – A sau F:
- Nu pot trăi fără telefonul mobil.
- Celularul nu are o foarte mare importanţă în viaţa mea.
- Telefonul mobil este un instrument pentru mine.
- Telefonul mobil este un obiect intim pentru mine, de care nu mă despart.
- Nu mi-ar lipsi prea tare mobilul dacă aş rămâne fără el.
- Am un telefon mobil personalizat (conform noutăţilor de pe piaţă).

14. „TELEFONUL MOBIL ÎNTRE NECESITATE ŞI MOFT”

Ce reprezintă pentru voi telefonul mobil – o necesitate/prioritate sau un “moft

modern”? Cât de important este pentru tine să ai tot timpul asupra ta acest aparat?
Argumentaţi.

121
15. Cunoaşteţi care sunt principalele efecte asupra sănătăţii, prin utilizarea excesivă a
acestui aparat?
a) ............................................
b) ............................................
c) ............................................

16. Telefoanele mobile nu sunt complet inofensive pentru sănătate, datorită în principal
undelor electromagnetice emise (sursă de iradiere).

Câteva sugestii pentru reducerea efectelor utilizării mobilului (dacă nu putem

renunţa sau limita utilizarea acestuia):

- fii scurt: convorbirile lungi poartă-le de la un telefon fix, evită să vorbeşti perioade
lungi la telefonul mobil;
- închide telefonul mobil în timpul nopţii sau cel puţin păstrează-l în afara
dormitorului;
- la realizarea conectării, aparatul emite la capacitate maximă. Du aparatul la ureche
doar când a fost stabilit contactul cu persoana apelată;
- nu purta mobilul la curea: expui inutil oasele şoldului şi organele din zonă la undele
electromagnetice emise de mobil chiar dacă nu se vorbeşte la el. Cel mai bun loc
pentru a-l purta este buzunarul de la piciorul unui pantalon sau în poşetă;
- antena (în cazul in care este rabatabilă) se direcţionează departe de cap, nu în sus,
paralel cu capul.

17. „LA TELEVIZOR”

Cel mai mare impact îl are informaţia venită pe cale vizuală!

Care sunt principalele consecinţe negative ale expunerii o perioadă îndelungată de timp,
pe parcursul zilei sau în general, la emisiunile şi programele TV. Argumentaţi
următoarele idei:

1. reduce interesul pentru cultură

2. are un efect hipnotic, care ne determină să “pierdem” noţiunea timpului când privim,
derularea rapidă a unor elemente neaşteptate fără posibilitatea de a analiza şi a
interpreta conştient detaliul
3. privitul la TV nu constituie o activitate mintală propriu-zisă
4. promovează obiceiuri nesănătoase (consumul de droguri, riscul obezităţii etc.)
5. încurajează melancolia/visarea
6. slăbeşte creativitatea
7. reduce puterea de discernământ
8. întăreşte pasivitatea - se creează o stare de “nu pot face nimic”, stare ce va funcţiona
şi în cazurile reale
9. promovează comportamente agresive şi în viaţa reală / creşte agresivitatea -
televiziunea insensibilizează oferind imagini dure, violente.

122
10. produce dependenţă
11. produce pierdere de timp
12. promovează sexualitatea într-un mod neadecvat
13. scade comunicarea în familie
14. produce stres
15. oferă cel mai mare drog: visul cu ochii deschişi!

18. Comentaţi următoarele afirmaţii legate de efectele privitului la TV:

 Puterea ei (a televiziunii) de a acoperi într-o jumătate de oră spaţii şi epoci, pe care o

viaţă de om nu le poate cuprinde, dă spectatorului impresia că este, la rândul său,
suspendat într-o dimensiune superioară a existenţei, că poate cunoaşte, supraveghea şi, de
ce nu, chiar controla realităţi din cele mai îndepărtate. Realitatea neputinţei individuale
este, în acest fel, camuflată abil sub dreptul la informare. Mai mult, noţiunile de
apropiere sau depărtare sunt abolite, de vreme de imaginile din Extremul Orient sau de pe
Lună se amestecă laolaltă cu cele filmate în mahalaua urbei. Toate devin egale şi, în final,
indiferente telespectatorului echidistant. Cristian Pantelimon (sociolog)

 Un motiv principal pentru consumul de alcool şi droguri este acela că telespectatorii de

filme tari au fost obişnuiţi să privească imagini vii şi rapide, dar să trăiască ca nişte
paraziţi. Aproape că nu mai au nici o identitate şi, ca urmare, se simt goi în interior. Ei
sunt plictisiţi în toate relaţiile lor pentru că acestea sunt superficiale, şi atunci sunt
pregătiţi pentru droguri tari, care, asemenea televizorului, le oferă senzaţii, fără să fie
nevoiţi să lucreze pentru ele. Richard Frederiks

 Consumul de divertisment nu răspunde numai dorinţei de relaxare şi refacere după

oboseala zilei de activitate; din altă perspectivă, el satisface nevoia omului de a scăpa de
sub presiunea cotidianului, de a evada şi de a găsi refugiu într-o lume imaginară. Toate
aceste produse mass-media răspund nevoii oamenilor de relaxare, de odihnă, de evadare
din grijile cotidiene.
Prin divertisment, omul regăseşte imaginea a ceea ce se teme să fie şi a ceea ce îşi
mărturiseşte că visează să fie. Astfel, se creează o lume superficială, care permite
evadarea şi oferă totodată o doză uşoară de informare. Aceasta este “funcţia terapeutică”
sau “funcţia cathartică (purificatoare)” a presei. Jean Cazneuve (sociolog)

 Orice act de informare (pe plan mintal) are o consecinţă profundă, de formare (pe plan
psihologic şi spiritual). Lucian Cristescu

 Orice reclamă are un public-ţintă. Iar publicul-ţintă adolescent este cel mai uşor de
manipulat. Adolescenţii vor programe, imagini, reclame care să înfrunte lumea adultă.
Adrian Neculau
 Telenovelele au devenit adevărate droguri, dând o formă de dependenţă, din cauză că
ele prezintă poveşti despre oameni simpli care intră în contact cu oameni foarte bogaţi şi
au şansă să devină ca aceştia.
Adrian Fronescu (sociolog)

123
 “Viciul este un monstru cu o faţă groaznică.
Ca să-l urăşti trebuie să-l vezi,
Totuşi, văzut prea des te obişnuieşti cu faţa lui,
La început îl suporţi, apoi ţi-e milă şi în final îl
îmbrăţişezi”.
Alexander Pope

19. Realizaţi portretul unei familii, în care TELEVIZORUL a ajuns un membru al

familiei, monopolizând comunicarea.

20. Care sunt pricipalele sentimente/emoţii negative şi pozitive care se transmit de

obicei prin intermediul programelor TV? Care sunt dominante?

21. Analizaţi o zi în care aţi privit cel puţin 2-3 ore

la televizor. Listaţi toate lucrurile bune/pozitive,
care au fost prezentate în cadrul programelor vizionate.

22. Dacă ar fi să aveţi posbilitatea realizării unei

emisiuni TV, care v-ar plăcea să fie aceasta?
- Cum s-ar numi emisiunea? Care ar fi genul TV
(sport, divertisment, ştiri etc.)?
- Ce personalităţi/vedete din viaţa publică aţi invita în emisiunea voastră?
- Care ar fi formatul acesteia/ modul de desfăşurare?

23. Alegeţi o emisiune preferată pe care să o vizionaţi. Urmăriţi cu atenţie moderatorul

sau prezentatorul. Notaţi - sub forma unei grile de observaţie – toate aspectele pe care
le-aţi sesizat cu privire la comportamentul acestuia:

- limbajul verbal/nonverbal
- ţinută/postură
- modul de relaţionare cu invitaţii - contactul vizual, forma de adresare ş.a.
- pregătirea profesională
- modul de formulare al întrebărilor
- alte abilităţi: calm, stăpânire de sine, umor, inteligenţă,
originalitate, flexibilitate ş.a.
- alte aspecte observate..............................

124
 CONSUMUL DE DROGURI

Cere ajutor celor din jur! Consumul de droguri

nu este o soluţie!

Nu-ţi lua singur aripile, dovedeşte că

meriţi locul tău în lume!

Decizia este în mâna ta! Viaţă sau

moarte!

Renunţă! Alege libertatea!

Alege-te pe tine însuţi!

O lume te aşteaptă să o trăieşti!

Caută lumina din întuneric!

Gândeşte-te!
Fii tu însuţi, nu te lăsa influenţat!

1. Sarcini de lucru pe grupe :

 Identificaţi cauzele consumului de droguri

 Care sunt pedepsele aplicate în cazul consumului / traficului de droguri
ilegale?
 Ce înseamnă să fii voluntar în activitatea de prevenire a consumului de
droguri?
 Realizaţi un portret al consumatorului de droguri.
 Cine este vulnerabil la consumul de droguri?
 Cum poate fi recunoscut un consumator?
 Ce tipuri de droguri legale şi ilegale cunoaşteţi.
 Prezentaţi factorii care duc la formarea unei atitudini pozitive faţă de droguri.

Priveşte în jurul tău, rezistă

tentaţiilor şi decide singur drumul
vieţii tale!
125
 2. Precizează trei lucruri (obiecte) pe care i le-ai oferi unui consumator de droguri.
Explicaţi simbolistica fiecărui obiect.

3. Desenaţi un ceas. Notaţi în dreptul fiecărei ore şi în interiorul cadranului simboluri sau
aspecte care exprimă semnificaţia scurgerii timpului pentru un consumator de droguri.

4. Construiţi o “formulă matematică” care să ajute o persoană dependentă să renunţe la

consumul de droguri. De ex.:

 (ajutor + încredere) 3 – ( drog + cafea+ tutun) n + o săgeată a lui Cupidon = un om

pregătit pentru viitor
 (curajn + prieteni adevăraţi3 + izolare temporară) – (anturaj care se droghează
+droguri+problemele din familie) + iubire3 + specialişti (doctor, psiholog) = om curajos +
sănătos + prietenos + familie fericită
 sprijinul (profesorilor, familiei, prietenilor)n + (optimism + încreder în sine)3 –
(singurătate + stres + curiozitate) = un adolescent „nou”, gata să înfrunte viaţa
 {[( voinţă + curaj)2 + prieteni] x încredere în sine + ajutorul unui specialist}- influenţe
negative + înţelegere din partea tuturor = un om fericit, sănătos, realizat
 (curaj + voinţă + răbdare) x (familie + prieteni) – tentaţii + perseverenţă =
independenţă

5. Prezentaţi printr-o “hartă” traseul unui consumator de droguri.

6. Reprezentaţi grafic diferite organe sau părţi ale corpului (desen sau caricatură) afectate
de consumul de droguri.

7. Realizaţi un concurs de spoturi publicitare, cu tema «Pericolele şi efectele

consumului de droguri », pe care să le difuzaţi la radioul din şcoală, iar spotul câştigător
la un post local de radio.

8. Decalogul adolescentului.
Identificaţi un număr de 10 reguli pe care adolescenţii ar trebui să le respecte, pentru a
depăşi cu succes momentele vulnerabile ale vârstei.

Crezi că drogurile înseamnă

libertate?
Crezi că eşti invincibil? ÎNVAŢĂ SĂ FII
PUTERNIC!
EŞTI SIGUR?

...de fapt trăieşti o iuzie, mergi pe

un drum fără întoarcere.......Are
rost să-ţi sacrifici viaţa pentru
ALEGE LIBERTATEA! câteva momente de plăcere?

EŞTI CAPTIV ÎN LIBERTATE!

126
9. JOC DE ROL pornind de la studiul de caz de mai jos.

„Ionuţ este în clasa a XI-a la un liceu din oraş. După frecvente neînţelegeri cu
prietena sa, aceasta îl părăseşte pentru un coleg de clasă. Este total deprimat, fără chef de
şcoală şi în ultima vreme absentează de la cursuri.
Într-o zi, întâlneşte în parc un fost coleg de şcoală generală. El îi relatează
povestea sa, iar acesta îi propune ca rezolvare (consolare) să încerce o ţigară cu
marijuana.......”
Sarcină: Încercaţi să vă imaginaţi dialogul dintre cei doi.
După jocul de rol, se discută cu elevii pe marginea următoarelor întrebări:
o Este consumul de droguri o problemă în comunitatea noastră?
o Care sunt problemele generate de consumul de droguri?
o Ce crezi despre oamenii care vând droguri?

o CINE CREDEŢI CĂ ESTE RESPONSABIL DE VIAŢA

UNUI TÂNĂR? DAR DE A VOASTRĂ?

10. Se dezbat mituri legate de consumul de droguri, elevii identifică valoarea de adevăr a
acestora.
 Consumul de droguri te face mai creativ (F)
 Drogurile afectează creierul şi procesele cognitive (A)
 Marijuana nu duce la dependenţă (F)
 Poţi renunţa oricând la consumul de droguri, doar să vrei acest lucru (F)
 Persoanele dependente au risc crescut pentru infectarea cu HIV (A)
 Drogurile produse natural nu au efecte negative asupra sănătăţii (F)

11. Elevii apreciază dacă afirmaţiile de mai jos, legate de consumul de droguri sunt
adevărate sau false:

1. Tinerii sub 20 de ani sunt mai afectaţi de alcool decât cei care au mai A F
mult de 20 de ani.
2. Acelaşi drog te poate afecta în mod diferit în momente diferite. A F
3. Canabisul este mai sigur decât alcoolul pentru şoferi. A F
4. După câteva pahare de băutură poţi face unele lucruri mai bine. A F
5. Dacă permiţi să se consume droguri ilegale la tine acasă poţi fi A F
condamnat la închisoare.
6. Cafeaua sau un duş rece te trezeşte din beţie. A F
7. Inhalarea solvenţilor are acelaşi efect ca şi consumul de alcool. A F
8. Adesea persoanele care beau multă cafea şi apoi întrerup brusc A F
consumul pot simţi dureri de cap.
9. Dacă cineva întrerupe consumul de ecstasy se poate simţi obosit şi A F
deprimat câteva zile.
10. Oricât de mult alccol ai bea o dată nu poţi muri. A F

127
12. Elevii vor fi împărţiţi pe grupe şi fiecare grupă va avea ca sarcină să identifice factorii
care duc la apariţia intenţiei de a consuma droguri la vârsta adolescenţei.
 curiozitatea - mulţi tineri cred că dacă iau droguri o singură dată nu vor deveni
dependenţi, dar în realitate este greu să te opreşti şi sunt droguri care dau dependenţă
după o singură doză.
 rezolvarea problemelor – este important ca tânărul să înţeleagă că primul pas în
rezolvarea problemelor este recunoaşterea lor şi nu evitarea acestora.
 formarea unei imagini sociale – pentru că încearcă să impresioneze, un tânăr care
consumă droguri crede că poate câştiga aprecierea şi respectul celorlalţi dar de cele
mai multe ori este izolat de colegi şi prieteni şi creşte riscul de a se afla în situaţii
ridicole.
 presiunea grupului – să fie la fel ca ceilalţi din grup, unii tineri consumă droguri
pentru că prietenii lor consumă şi ei droguri.
 un respect de sine scăzut – un tânăr cu un respect de sine scăzut poate consuma
droguri pentru a se simţi mai curajos, mai valoros sau mai interesant, în realitate însă,
consumul de droguri te face să te simţi controlat şi manipulat.
ALTE CAUZE: nivelul educaţional şi cultural redus, dorinţa de senzaţii tari, probleme
personale, climatul familial, lipsa de maturitate, lipsa informaţiilor sau informaţii false
despre droguri, singurătatea, imitarea modelelor din filme, teribilismul, lipsa banilor,
plictiseala etc.

13. Gândeşte-te la un ţel - ceva la care te-ai gândit să realizezi în viitor. Poate fi orice fel
de ţel: legat de educaţie, personal sau financiar.
Scrie ţelul – să fie foarte specific:.......................................................................................
Stabileşte un termen – până când vrei să realizezi acest ţel?.............................................
Estimează beneficiile – în ce fel atingerea acestui ţel te va ajuta?......................................
Planuri – ce paşi trebuie să faci ca să atingi acest ţel?........................................................
Cum influenţează stilul tău de viaţă atingerea scopurilor propuse?

 Adolescenţa este o vârstă a competiţiei, a dorinţelor de afirmare şi de inedit, precum şi

a dorinţei de acceptare în grupurile de prieteni. Adolescentul îşi poate dori atât de mult să
fie acceptat într-un grup de prieteni, încât drogul devine o modalitate de a fi alături de ei.
Trăim într-o societate în care trebuie să avem grijă la tentaţii............

Dezvoltaţi-vă atitudini şi comportamente care promovează

sănătatea fizică şi mentală!
Vârsta adolescenţei este o perioadă în care tânărul se defineşte bio-psiho-
social. Acum tot ceea ce îl impresionează îl influenţează şi îi modifică
comportamentul. Un rol semnificativ îl are anturajul de prieteni şi colegi,
temperamentul şi personalitatea lui, precum şi mediul familial. Felul său de a
reacţiona la provocări şi tentaţii este în strânsă legătură cu sfera sa de
interese şi preocupări.

128
14. Mesajul adolescentului
Imaginaţi-vă că sunteţi reprezentanţii categoriei de vârstă din care faceţi parte.
Care este mesajul vostru pe care aţi dori să-l adresaţi societăţii, şcolii, familiei ?

15. Organizaţi în şcoală o expoziţie de caricaturi – “Drogurile - un univers de

iluzii” corelată cu expoziţia “Marile personalităţi între dependenţă şi decadenţă“.

16. Realizaţi un concurs de postere cu tema «Învaţă să fii liber! Într-o lume fără
droguri», pe care să le expuneţi în şcoala voastră.

17. DE CE APELĂM LA DROGURI? CARE ESTE ANTIDOTUL?

 CURIOZITATEA curiozităţii
de a începe o experienţă ce
promite o stare temporară
de confort, în fapt, o iluzie!
 IMITAŢIA imitaţiei
celor din jur este o altă tentaţie,
mai ales pentru cei sugestibili!
 TERIBILISMUL teribilismului
de a sfida restricţiile, interdicţiile şi
de se lansa în aventura unei
experienţe inedite!
 LIPSA DE INFORMARE lipsei de informare
cu privire la efectele ulterioare
consumului de droguri!
 DISPERAREA disperării
de a scăpa de suferinţe şi
decepţii duce la acceptarea acestui
remediu fals!

18. Elaboraţi un “joc” (prin analogie cu unul sportiv sau de altă natură), cu precizarea
participanţilor, a numărului acestora, a regulilor ce trebuie respectate, a timpului de
desfăşurare. Prin acest joc încercaţi să-i ajutaţi pe adolescenţi să evite tentaţia drogului
(sau de altă natură).

JOC 1 – DROGURILE DISTRUG VISELE!

Participanţi: adolescenţii ce au căzut în cursa drogurilor (alcool, tutun).

Timp de desfăşurare: 3 luni
Reguli :
 Priveşte înapoi ca să-ţi aminteşti ce ai fost cândva, unde şi ce eşti acum şi unde
vei ajunge dacă vei continua!
 Crede în propria voinţă!
 Schimbă-ţi anturajul!

129
Obiective :
o „Spune NU drogurilor!”
o „Uită-te în jurul tău: prietenii tăi au reuşit, tu nu poţi?”
o „Găseşte lumina de la capătul tunelului!”

Cei care intră în cursă trebuie să respecte regulile, să se ajute reciproc, să atingă
obiectivele, iar în final să spună cu inima deschisă că sunt .........LIBERI !

JOC 2 – GRILA MORŢII

Participanţi: toţi adolescenţii care sunt prinşi în capcana drogurilor

Timpul : o viaţă întreagă care se micşorează pe zi ce trece
Reguli :
 plăcerea de a consuma droguri
 plăcerea de a te distruge
 îndepărtarea de toţi prietenii şi de familie
Consecinţele jocului :
 viaţa îţi va fi distrusă
 familia şi prietenii te părăsesc
 înainte de terminarea jocului vei fi introdus într-un spaţiu în care nu vei mai putea
«juca», dar vei cunoaşte mulţi jucători care probabil vor fi eliminaţi din joc
 moartea

Participanţii sunt aşezaţi în forma unei fruze de canabis. Apoi ei încep să consume fiecare
ce vor. Zilele trec, ei consumă tot mai mult………se instalează starea de dependenţă.
Când sunt descoperiţi ei sunt internaţi într-un loc special.
Specialiştii au descoperit o grilă tot în forma unei frunze de canabis, exact cum erau ei
aşezaţi la începutul jocului. Această grilă este grila morţii. În care fiecare este eliminat,
rând pe rând. Dacă unii dintre ei se vindecă, grila sare peste ei şi moartea îi ocoleşte şi se
duce la următorul.
Până la urmă rămân doar cei destul de puternici…………

JOC 3 – MECIUL VIEŢII

Participanţi: tinerii între 14 – 20 ani

Timp: 6 ani
Simbol: mingea – drogul (tentaţia)
Reguli:
 evitarea prinderii mingii şi pasarea ei cât mai repede
 pentru a nu fi eliminat, nu trebuie să atingi mingea cu mâna
 cel care prinde mingea cu mâinile devine dependent de droguri
 persoana care reuşeşte să înscrie, fiind cât mai puţin timp în contact cu mingea,
iese din joc, fiind declarată învingătoare

130
 STILUL DE VIAŢĂ

19. „STILUL DE VIAŢĂ”

 Descrie activităţile tale dintr-o zi tipică, obişnuită.

 Ce îţi place la stiul tău de viaţă?
 Cum îţi afectează stilul de viaţă:
o sănătatea organismului
o securitatea financiară
o relaţiile interpersonale
o gradul de dezvoltare personală

20. „EXPLORÂND VALORILE PERSONALE”

Fiecare dintre noi avem valori sau standarde în care credem. Totuşi, câteodată ne
comportăm în moduri care nu se potrivesc valorilor noastre – fie că „uităm” de ele,
„obosim” să le respectăm sau suntem distraşi de alte lucruri.

 Care sunt valorile tale personale? Care sunt cele mai puternice/semnificative valori
în care crezi? Alege două - cele mai importante pentru tine în acest moment.
 Care sunt obstacolele / ce te împiedică să-ţi trăieşti viaţa conform/respectând aceste
valori?
 Ce ar însemna pentru tine să îţi desfăşori existenţa într-un mod care este mult mai
apropiat de valorile tale, cele mai importante?

21. Pentru fiecare categorie din cele de mai jos, notează cât mai multe exemple, care
consideri că sunt cel mai puternic asociate (sau vulnerabile la) cu consumul de alcool/sau
droguri :

PERSOANE LOCURI EVENIMENTE OBIECTE COMPORTAMENTE

ŞI ACITIVITĂŢI

22. „SUCCESELE MELE”

De multe ori este uşor să fim descurajaţi, atunci când uităm momentele în care am luat
decizii, am făcut schimbări de succes în viaţa noastră sau am obţinut ceva ce ne-am dorit.
Fiecare dintre noi a făcut o astfel de schimbare de succes, la un moment dat în viaţa lui.

Aminteşte-ţi care sunt succesele tale!

 Listează schimbările pozitive pe care le-ai făcut în viaţa ta.

Alege una dintre acestea, poate cea asupra căreia ai lucrat cel mai mult.

131
  Când te-ai gândit prima dată să faci schimbarea respectivă? Cum era / ce se întâmpla
în viaţa ta în perioada respectivă?
 Schimbarea s-a realizat brusc, deodată sau cu paşi mici?
 Care au fost aceşti paşi / etape?
 Ce simţi/ce părere ai despre această schimbare acum, în prezent?

 Gândeşte-te la o schimbare pe care vrei să o faci în prezent. Completează cu

argumentele la care te gândeşti, fiecare din căsuţele de mai jos.
Schimbarea:_________________________________________

Beneficii / argumente pro Costuri / argumente contra

A face schimbarea

A nu face schimbarea

1. Pe o scală de la 1 la 10, evaluează gradul de importanţă pe care realizarea

schimbării o are pentru tine (sau continuarea schimbării, pe care ai început-o deja).
Încercuieşte numărul care se potriveşte cel mai mult importanţei acestei schimbări pentru
tine.

0_____1____2____3____4____5____6____7____8____9____10
Deloc Cel mai important
important lucru în viaţă

2. Câteodată, deşi sopurile şi planurile propuse sunt importante pentru noi, încă nu
suntem siguri că putem să le realizăm. Evaluează gradul de încredere pe care o ai că vei
puta realiza cu succes (sau menţine) schimbarea pe care o doreşti.

0_____1____2____3____4____5____6____7____8____9____10
Deloc Complet
încrezător încrezător

3. Câteodată, deşi ştim că schimbarea este importantă şi suntem încrezători că o putem

realiza, de fapt nu ne dorim/ nu aşteptăm chiar foarte tare realizarea acelei schimbări.
Încercuieşte numărul care se potriveşte cel mai mult gradului legat de cât de mult îţi
doreşti să faci schimbarea respectivă.

0_____1____2____3____4____5____6____7____8____9____10
Teamă/groază Încântat /emoţionat
de a face schimbarea de a face schimbarea

132
23. „PLANUL SCHIMBĂRII”

1. Schimbarea pe care doresc să o fac (sau să o continui)_________________________

Listează aspecte concrete, comportamente pe care vrei să le schimbi. Formulează
scopuri pozitive, legate de începutul, creşterea sau îmbunătăţirea unui comportament.

2. Motivele pentru ca doresc să fac această schimbare sunt________________________

Care sunt consecinţele cele mai probabile ale acţiunii (de schimbare) sau ale
inacţiunii? Care sunt motivaţiile pentru schimbare, cele mai importante pentru tine?

3. Paşii pe care intenţionez să-i fac pentru schimbare____________________________

Cum îţi planifici să-ţi atingi obiectivul? În afara planului general, care sunt mai
concret primii paşi pe care îi vei parcurge? Când, unde şi cum vei urma aceşti
paşi/etape?

4. Modurile în care alte persoane mă pot ajuta__________________________________

Listează moduri concrete în care alte persoane îţi pot oferi suport în realizarea
schimbării propuse. Cum vei solicita sprijinul acestor persoane?

5. Ştiu că planul meu va funcţiona dacă_______________________________________

Ce speri că se va întâmpla ca rezultat al schimbării? Ce beneficii aştepţi ca urmare a
schimbării?

6. Câteva lucruri care ar putea interveni în planul meu sunt_______________________

Anticipează câteva situaţii sau schimbări care ar putea submina planul tău. Ce ar
putea merge greşit? Cum vei putea să respecţi în continuare planul, în ciuda
schimbărilor sau a piedicilor?

7. Ce voi face dacă planul nu funcţionează este________________________________

24. „POT SĂ-MI REZOLV PROBLEMELE?”

Ignorând problemele, ele nu dispar, ci tind să se agraveze şi devin mai numeroase. Iată un
plan prin care îţi poţi rezolva problemele.

a) Identifică fiecare problemă pe rând şi focusează-te asupra ei! Din toate

problemele identificate, alege-o pe cea mai importantă pentru tine pe care doreşti să o
rezolvi.

b) Înţelege problema!
- Cum a apărut această problemă?
- Ce a făcut să devină şi mai dificilă/mai grea de rezolvat?
- Cum/dacă o poţi evita în viitor? Care este natura acestei probleme?
- Cum anume ai făcut tu pentru a o declanşa sau pentru a o accentua?

133
c) Identifică potenţiale soluţii!
Scrie toate soluţiile la care te poţi gândi în aceste moment, mai ales cele la care nu ai
apelat până acum. Consultă punctele de vedere şi ale altor persoane.
- Care sunt soluţiile ce au funcţionat în trecut?
- Ce s-ar putea întâmpla dacă ai continua să apelezi la acestea?

d) Realizează un plan de acţiune

Identifică o soluţie care crezi că ar putea merge, ar funcţiona. Gândeşte-te la un plan
pentru a pune acea soluţie în acţiune.
- Ce ar trebui să faci? Când anume? Cine te poate ajuta? Care sunt paşii specifici pe
care este necesar să-i faci ?

e) Nu renunţa!
- Dacă problema nu se rezolvă aşa cum ai sperat, nu renunţa!
- Reflectează ce anume a făcut ca soluţia respectivă să nu funcţioneze.
- A fost ceva ce a funcţionat parţial dar nu în întregime?
- Identifică noi potenţiale soluţii şi stabileşte un alt plan de acţiune.

Cel mai important, nu

amâna şi nu ignora
problema!

134
 ADAPTAREA ŞI INTEGRAREA SOCIALĂ

ÎNTREBĂRI PENTRU PĂRINŢI...............

1. Ce stil caracterizează cel mai bine familia voastră:

Familia-cămin, Familia-han, Cazarmă, Post de poliţie, Muzeu, Şcoală, Birou? De ce?
2. Cum aţi caracteriza relaţiile cu copiii voştri?
Există vreo deosebire faţă de relaţiile pe care le-aţi experimentat cu părinţii voştri? În ce
sens?
3. Întâmpinaţi vreo dificultate în aceste relaţii familiale? Ce fel?
4. Din experienţa pe care o aveţi, care atitudini îmbunătăţesc relaţiile părinţi-copii şi
care le împiedică?
5. Care consideraţi că ar fi cuvintele-cheie în relaţiile părinţi-copii/adolescenţi?

Fiecare copil este o pesoană:

o unică şi irepetabilă
o conştientă
o liberă
o responsabilă

 Relaţia părinte-copil este cea mai importantă dintre relaţiile care se pot forma, în
general, între oameni. Este o legătură definitivă şi indestructibilă, cea mai strânsă şi
puternică legătură posibilă între oameni şi care contribuie în cel mai înalt grad la
configurarea caracterului, la modul în care copilul reuşeşte să se integreze social şi
profesional.
 Pentru o relaţie reuşită şi plină de înţelegere, respect şi iubire între părinţi şi
copiii lor, este nevoie de mult efort şi răbdar, depuse atât de copii cât şi de
părinţii lor. Este foarte important ca fiecare dintre ei să conştientizeze şi să
înţeleagă poziţia în care se află, care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite şi
limitele ce nu trebuie depăşite.

FAMILIA MEA

Asociază fiecare membru al familie tale cu un anotimp, în funcţie de trăsăturile

dominante.
De exemplu : „Dacă ne-am juca de-a anotimpurile, eu aş fi primăvara, o zână mică,
împodobită cu flori de ghiocei, viorele, lăcrămioare, zambile, mama ar fi vara pentru că
e bună, caldă, cu părul auriu, ca spicele de grâu, cu ochii albaştri ca un cer senin, tata ar
fi toamna – pentru că atunci când îl superi e încruntat, ca o zi de ploaie. Iar bunica – ar fi
iarna, pentru că are părul alb şi ne spune o mulţime de poveşti minunate.”

Realizează „Arborele familiei tale”, discută cu părinţii şi studiază albumul de

fotografii al familiei. Precizează despre fiecare membru: numele, profesia, o calitate,
un hobby/pasiune.
135
COMUNICAREA

Este important ca relaţiile părinţi-copii să se bazeze pe o comunicare ce trebuie să fie

deschisă, fără prejudecăţi, fără poziţii de genul “Aici doar eu poruncesc; tu să asculţi!”
„Dreptatea” se găseşte în poziţia ocupată şi nu în putere.

Un dialog real presupune:

o a exprima în mod asertiv propriile păreri
o a învăţa să întrebăm
o a-l asculta pe celălalt
o a-l lăsa să se exprime şi să îşi exprime emoţiile cu respect
o a conduce fără a impune
o a oferi libertatea de a lua propriile decizii

VALORILE

În relaţiile personale părinţi-copii este necesar să fie promovate o serie de valori, care să-i
orienteze pe copii să devină maturi, coerenţi, puternici, statornici şi, mai ales, fericiţi.
Aceste valori stau la baza relaţiilor constructive şi îi ajută pe copii să-şi dezvolte
personalitatea.

Duşmanii unor relaţii familiale

pozitive:
o Dragoste
o Sinceritate PĂRINŢII:
o Bucurie
o Toleranţă
- Dictatori şi autoritari
o Relaţii de egalitate
- Normativi în exces
o Respect
- Super-protectori şi permisivi
o Generozitate
- Copilăroşi şi imaturi
o Naturaleţe
- Iresponsabili şi nepăsători
o Încredere
sau neglijenţi
o Simţul umorului
- „Care şi-au dat demisia”
- Distanţi - Isterici
„PĂRINŢII IDEALI”

- Dialoghează, dar
cu fermitate
- Afectuoşi şi
calmi, dar energici
Părinţii care ştiu să-i lase copilului o
marjă de libertate, dar care
promovează anumite norme şi valori
şi-i fixează anumite repere în ceea ce
priveşte comportamentul.

136
TIMPUL PETRECUT ÎMPREUNĂ

 Fiţi mereu disponibili pentru a răspunde cu sinceritate întrebărilor lor, dedicaţi-le

timpul necesar fără grabă, în linişte, într-un mod relaxat şi cu dragoste.
 Jucaţi-vă cu ei!
 Fiţi mereu accesibili! Răspundeţi cu răbdare la întrebările lor, stându-le la dispoziţie
fără a vă arăta plictisiţi!
 Ascultaţi-i cu o atitudine “activă” şi cu interes! Lăsaţi-i să vorbească!
 Acordaţi suficient timp copiilor pentru ca aceştia să-şi exprime liber părerile lor!
 Încercaţi să înţelegeţi corect cererile lor!
 Stabiliţi norme clare, „consensuale” şi folosiţi forme rezonabile de disciplină!
 Încurajaţi participarea lor activă în viaţa de familie!
 Relaţiile dintre părinţi să fie armonioase!
 Nu există “superpărinţi”. E normal să greşim. Dar nu există greşeală ce nu poate fi
reparată!

Care sunt momentele „care adună” toţi membrii familiei?

Care sunt evenimentele speciale pe care le celebraţi în familie?
Care este activitatea pe care o faceţi cel mai des împreună cu copiii?

ŢINEŢI CONT DE PARTICULARITĂŢILE DE VÂRSTĂ ALE COPIILOR!

 Respectaţi intimitatea lor

 Daţi sfaturi dar şi exemple de comportare
 Arătaţi-le afecţiune
 Încurajaţi ideile (căutările) lor
 Demonstraţi ajutorul emoţional (afectiv)
 Păstraţi secretele încredinţate
 Nu fiţi exagerat de posesivi
 Încercaţi să trataţi adolescenţii ca pe nişte tineri-adulţi
responsabili
 Sprijiniţi-i şi atunci când nu sunt prezenţi
 Abordaţi cu ei problemele sexuale, de politică şi religie
 Nu criticaţi aspru alegerile prietenilor

EDUCAŢI PRIN IUBIRE!

 Ajutaţi copii voştri să se cunoască, să se accepte şi să se aprecieze. Demonstraţi-le
că îi iubiţi, nu pentru succesele lor ci pentru ei înşişi.
 Niciodată să nu-i înfăţişaţi într-un mod depreciativ cu fraţii şi cunoscuţii lor. Nu
râdeţi de copiii voştri, nu-i ridiculizaţi sau înjosi.
 Permiteţi-le să ia decizii şi ţineţi cont de opiniile lor.
 Niciodată să nu-i faceţi să se simtă vinovaţi, incapabili şi inutili. Dimpotrivă, aveţi
încredere în ei şi învăţaţi-i să se autovaloreze.
 Indiferent cât de mici sunt copiii voştri, faceţi să se simtă persoane importante,
cerând opiniile lor în toate temele ce îi afectează.

137
 Fiţi foarte atenţi pentru a-i surprinde în momentele lor cele mai bune şi pentru
a-i felicita după fiecare acţiune bine făcută.
 Faceţi tot posibilul ca de la cea mai fragedă vârstă să fie conştienţi de micile lor
succese pentru ca autostima lor să crească.
 Animaţi-i să nu se descurajeze din cauza micilor eşecuri, să înveţe să depăşească
problemele lor şi să fie tenaci pentru a căuta alte alternative valabile.
 Molipsiţi-i cu bucuria voastră, speranţa, simţul umorului şi pofta de a trăi în mod
deplin şi fericit.
 Pentru creşterea sentimentului de valoare personală a copilului evitaţi folosirea
cuvintelor: rău, leneş, urât, prost, obraznic, etc. sau a expresiilor: „Nu eşti bun de
nimic!”, „Mi-e ruşine cu tine!”, care-l determină pe copil să nutrească sentimentul de
ruşine şi nemulţumire de sine.
 Respectaţi-le intimitatea!

Nu există probleme, obstacole,

dificultăţi care să nu poată fi depăşite
şi învinse prin iubire!

1 . „DIPLOMA DE PĂRINTE”

- Care sunt lucrurile foarte bune pe care le faceţi ca şi

părinte?
- Ce lucruri aţi dori să schimbaţi în relaţiile cu copiii
Diploma de dvs.?
părinte -Care este „învăţătura de bază” pe care aţi reuşit să o
transmiteţi copiilor?

Exerciţiu pentru elevi

Poartă-te cu părinţii tăi cum ai dori să se poarte copiii

tăi cu tine!
 Dacă rolurile în familie s-ar schimba, ce ar fi diferit în familia voastră?
 Cum ai îmbunătăţi comunicarea părinte-copil?
 Care ar fi regulile pe care le-ai stabili în familie, în relaţia cu copilul/copiii?
 Dar recompensele, pedepsele?
 Ce lucru ai face total diferit de ceea ce fac în prezent/de obicei părinţii tăi?
 Ce ai păstra, menţine la fel?
 Care ar fi mesajul pe care l-ai transmite copilului legat de rolurile de părinte şi copil?
 Cum ai petrece timpul împreună cu copilul tău?
 Ce nu ţi-ar plăcea să auzi de la copil? Ce ţi-ar plăcea să auzi?
Cum s-a schimbat percepţia rolului de copil al părinţilor tăi,
parcurgând acest exerciţiu?
Care meserie e mai grea – cea de PĂRINTE sau de COPIL?

138
2. „MATERIA PREDATĂ DE PĂRINŢI”

Care sunt principalele lucruri pe care părinţii trebuie să le formeze la copiii lor? Daţi
câteva exemple de situaţii sau metode pe care le-aţi folosit în formarea respectivelor
trăsături. De ex.:
 Conştiinţa
 Caracterul
 Voinţa, generozitatea
 A alege şi a lua decizii
 Responsabilitatea
 Formarea deprinderilor
 Personalitatea
 Altceva.....................................................................

3. „GRĂDINARUL”

Fiecare părinte e ca un grădinar ce se ocupă de fiecare sămânţă - COPIII, ţinând cont de

toţi factorii implicaţi în încolţirea ei, creşterea şi dezvoltarea viitoarei plante – educaţia
copiilor. Gândiţi-vă la mama voastră şi notaţi: (acelaşi exerciţiu pentru tatăl).
- la rădăcina florii toate acele lucruri pe care le-aţi primit de la mama voastră – de ex.
afecţiune, iubire părintească , delicateţe, admiraţie, încredere etc.
- pe petalele florii, elevii vor nota câte o calitate/trăsătură pe care şi-au dezvoltat-o prin
educaţia primită în familie – de ex. caracterul, voinţa , generozitatea, a alege şi a lua
decizii, responsabilitatea, formarea deprinderilor, personalitatea.

4. EXPRESII PRIN CARE NE “HIPNOTIZĂM COPIII”

Cât de des foloseşti unele din următoarele afirmaţii?
o „Şi ce dacă am spart geamul; oricum mama şi tata mi-au spus că nu sunt bun de
nimic!”
o „Eşti ca unchiul Ion!” (care e la puşcărie)
o „Ai înnebunit sau ce ai?”
o „Ce leneş eşti!”
o „Eşti un egoist!”
o „Nu mă mai bate la cap!”
o „Eşti neîndemânatic!”
o „Habar nu ai pe ce lume trăieşti!”
o „Nu ţii cont de nimic!”
o „Întârzii întotdeauna!”
o „N-ai minte nici cât o ceapă degerată!”
o „Dă-mi lucrul înapoi, obrăznicătură!”
o „Eşti ca taică-tău! De ce nu eşti bun cu fratele tău mai mic?”
o „E foarte timidă, nu ştiu ce se va face mai târziu!”
o „Nu prea îi merge mintea la şcoală, dar la prostii nu-l întrece nimeni!”
o „Mă înnebuneşti. Mă doare capul din cauza ta!”
o „Vrei să mor?” „Uite ce-i faci mamei tale!”
o „Mai bine nu te năşteai!”

139
- „Este un copil bun.”
- „Se înţelege bine cu majoritatea colegilor.”
- „Când se află în dificultate se descurcă bine.”
- „Este sănătos şi puternic.”
- „Eşti prea mare şi prea înţelegător pentru a o lăsa pe sora ta mai mică să te scoată din
sărite cu aşa ceva. Cum te poţi organiza pentru a te descurca mai bine?”
- „Este greu să-ţi faci prieteni din prima zi, dar eşti un prieten bun şi copiii de la noua
ta şcoală te vor plăcea dacă le vei da şansa să descopere acest lucru.”
- „Ştiu că eşti deştept şi că vei face faţă la matematică dacă te va ajuta cineva.”
- „Corpul tău se reface repede după boală. Odihneşte-te puţin şi te vei face repede
bine.”
- „Ai foarte multă energie. Te rog las-o mai încet pentru că eu obosesc mai repede.”
- „Ai fost foarte grijuliu cu copilaşii aceia. Chiar te-au plăcut!”
- „Băiete, ai multă imaginaţie. Îmi place ce ai făcut!”
- „Cânţi extraordinar. Ai o voce deosebită!”
- „Îmi place cum ai făcut asta!”
- „Te-ai comportat ca un copil mare.”
- „Chiar dacă ai greşit, ai învăţat ceva din asta.”
- „Tu eşti un copil bun, dar acum ai făcut ceva rău. Acum sunt supărat.”
- „Am încredere că tu o să-ţi respecţi promisiunea.”
- „Pentru că ai greşit trebuie să plăteşti. Dar asta nu înseamnă că nu te iubesc.”
- „Faptul că ai minţit mă face să am îndoieli în legătură cu ce-mi spui tu, dar eu aş vrea
să am încredere în tine.”
- „Îţi cer ajutorul pentru că ştii să faci asta foarte bine.”

Cereţi copilului doar ceea ce în realitate este

capabil să dea, manifestând în acelaşi timp
încredere în el, ajutându-l să atingă ţinte din ce
în ce mai înalte! Ei doresc să fie înţeleşi,
apreciaţi, ajutaţi şi iubiţi pentru ceea ce sunt!

5. Citiţi următoarele afimaţii:

„....pot să mă dau peste cap, tot nu primesc niciodată nici o laudă de la părinţi, ci numai
reproşuri şi obişnuita frază: „Uită-te un pic la sora ta, ea într-adevăr…”
(O fetiţă de 12 ani)
„...Nu trebuia să mă judece, ci să mă ajute să fiu eu însumi judecătorul meu; nu trebuie
să mă condamne, ci să mă pună în situaţia de a mă reface şi recupera. Voi învăţa să iert
când mă voi simţi iertat.”
(Un tânăr de 17 ani)
- Care credeţi că este povestea fiecărui copil?
- Dacă aţi fi în locul părinţilor, ce aţi schimba în modalitatea de relaţionare şi
comunicare cu copiii?

140
 Pentru crearea unui climat de securitate copilului şi formarea unei corecte păreri despre
sine, este important ca:

Fiecare copil trebuie să Pe măsură ce copilul e

conştientizeze faptul că înconjurat cu iubire
e unic şi poate aduce o simte că aparţine
contribuţie în familie pe familiei creşte şi
care nimeni altcineva nu încrederea sa în oameni.
o poate aduce.

Iubirea necondiţionată dă copilului o

mare siguranţă şi-l ajută să devină o
Exerciţii pentru persoană responsabilă şi matură.
elevi:

1. Încercaţi să vă gândiţi şi să vă amintiţi:

 care au fost cele mai amuzante, năstruşnice întrebări pe care le-aţi pus în copilărie
părinţilor, educatoarei şi ce răspunsuri aţi primit? De ex.:
- De ce norii stau sus pe cer?
- De ce cad frunzele?
- Ce-i acela un anotimp? Un an e mare?
- Cât e un sfert?
 Care au fost întrebările pe care le adresai frecvent doamnei învăţătoare când erai
şcolar?
 Dar întrebările de la care ai aşteptat răspuns în pubertate, de la părinţii tăi?
 Ce întrebări semnificative ai avut în adolescenţă sau ai adresat colegilor/prietenilor,
părinţilor, profesorilor – legate de teme precum lume, existenţă, viaţă, moarte, timp,
iubire etc.

2. „ACASĂ”
- Descrie ce înseamnă acasă pentru tine! Unde te simţi acasă? De ce?
- Cine/ce creează senzaţia de acasă?
- Când nu te găseşti în locul respectiv, cu ce înlocui, substitui sentimentul de acasă?
- Crezi că acasă – ţine de un loc/spaţiu, timp, persoane anume? Care ar fi acestea
pentru tine?
- Realizează un tablou cu cele mai dragi elemente (obiecte, persoane ş.a) pe care le
regăseşti acasă la tine.
- Care este locul cel mai drag din casa/locuinţa ta. De ce? Dar obiectul cel mai
îndrăgit? Unde şi cum îţi petreci cea mai mare parte a timpului când te afli acasă?
- Când eşti plecat (o perioadă mai mare de timp) şi te întorci acasă, care este de obicei
primul gând pe care îl ai. Ce senzaţii încerci?
- Cum /cu ce crezi că se poate vindeca dorul de acasă?

141
 ESTE COPILUL TĂU PREGĂTIT PENTRU ŞCOALĂ?

Pentru a fi considerat apt să devină şcolar, copilul trebuie să aibă o

dezvoltare psiho-somatică corespunzătoare. Pentru a vă da seama, în calitate de părinte,
dacă fetiţa sau băieţelul dumneavoastră ar fi în stare să reziste luptei cu bastonaşele,
beţigaşele şi cârligele, fără să “cadă răpus” înainte de a ajunge la litera “a” testaţi-i
abilităţile, pentru început, urmărind criteriile următoare: comportamentul cognitiv,
comportamentul motric, comportamentul verbal şi comportamentul social- afectiv.
Ghidul de interviu de mai jos vizează indicatorii de normalitate la 7 ani. Ca
părinte, oferiţi-i îndrumare şi sprijin, pentru a se simţi important în fiecare zi, pentru că,
odată cu plasarea sa în şcoală, copilul traversează “o nouă etapă a înţărcării psihologice”
(M. Debesse,1981).
Creditaţi-l afectiv, cultivaţi-i o atitudine pozitivă faţă de şcoală, motivaţi-l, dar
nu-i promiteţi recompense materiale. Indicat este să-i cumpăraţi o carte, să jucaţi
împreună un joc, să vizitaţi un muzeu, să mergeţi la un film pentru copii, un spectacol de
circ sau de teatru. Oferiţi-i un cămin cald, primitor şi securizant, dedicaţi-i zilnic timp,
iniţiaţi discuţii despre frunze, gândaci, florile de sezon, vieţuitoarele, lucrurile sau
fenomenele din mediul apropiat (din jurul vostru).

GHID DE INTERVIU

Întrebări privind COMPORTAMENTUL COGNITIV

1. Care sunt zilele săptămânii?

2. Ce zi urmează după miercuri?
3. Ce zi se află înaintea zilei de miercuri?
4. Care sunt anotimpurile anului?
5. Ce este un creion (sau o papuşă, un cântar, o lumânare, o puşcă, un dulap, o greblă,
un pătrat, o mandarină etc)?
6. Ce este un crap (sau o pisică,un miel, un urs, o vulpe, un bursuc, un arici, un
popândău, un rac, un fluture etc)?
7. Ce ştii despre soare (sau miere, săpun, ghiozdan, lapte, livadă, Paşte, cartofi, ceaţă,
nori, cerneală, gemeni, sănătate etc.)?
8. Cum se numesc ciocanul, lopata şi cleştele?
9. Ce sunt Uranus, Mercur şi Saturn?
10. Numeşte două asemănări între găină şi vultur.
11. Spune două asemănări între câine şi pisică.
12. Dă-mi exemple de lucruri ce au culoarea albastră.
13. Ce este verde în natură?
14. De ce au casele ferestre?
15. De ce au bicicletele roţi?

142
16. De ce oamenii trebuie să mănânce?
17. Repetă şirul de numere: 4, 7, 2, 0, 1, 3.
18. Repetă şirul de sunete: a, e, i, o, u.
19. Membrii familiei Munteanu se numesc: Lucia, Eugen, Dinu şi Claudia. Spune numele
şi prenumele celor patru membri ai familiei.

Întrebări privind COMPORTAMENTUL VERBAL

1. Ce nume de fetiţe încep cu sunetul “E”? (două exemple)

2. Ce nume de obiecte încep cu sunetul “c”? (două exemple)
3. Dacă te-ai întâlni cu Alba ca Zăpada ce i-ai spune?
4. Spune o poezie.
5. Ce jocuri îţi plac?
6. Ce ai făcut ieri?
7. Ce ai mâncat azi dimineaţă?
8. Cum se prepară o omletă?
9. Care sunt vestitorii primăverii?
10. Aşază în ordine imaginile potrivit acţiunilor ce le înfăţisează. Povesteşte ce redau
aceste imagini.

Întrebări privind COMPORTAMENTUL MOTRIC

1. Care este mâna stângă?

2. Care este piciorul drept?
3. Fă un pas înainte şi apoi doi paşi înapoi.
4. Ia în mâna dreaptă bila roşie iar în mâna stângă bila albă.
5. Leagă un nod şi apoi o fundiţă la şnurul acesta.
6. Poţi prinde mingea?
7. Desenează un pătrat.
8. Colorează răţuşca cu galben iar iarba din jur cu verde.
9. Mimează cântatul la pian.
10. Închide ochii şi stai într-un picior până bat din palme de două ori.

143
Întrebări privind COMPORTAMENTUL SOCIAL-AFECTIV

1. Ce spui când intri în sala grupei tale la grădiniţă?

2. Ce-i spui colegului tău de ziua lui?
3. Spargi din neatenţie caniţa de ceai. Cum procedezi?
4. Ce faci dacă pierzi jucăria unui prieten?
5. Îti doreşti foarte mult o maşinuţă deşi ai multe altele acasă. Mama nu poate să
ţi-o cumpere. Ce faci?
6. Când spui mulţumesc?
7. Ce faci când sora sau fratele tău plânge?
8. Ce faci când eşti bolnav?
9. Ştii răspunsul la întrebarea doamnei educatoare. Ce faci?
10. Ce vei face în prima zi de şcoală?

Analiză şi interpretare

Copilul trebuie să îndeplinească cel putin 35 de repere, extrase din cele 4 tipuri de
comportament.
Notă: Puteţi aplica în două reprize a câte 25 minute cu o jumătate de oră pauză între ele.

Exerciţii pentru elevi şi părinţi

3. „SCRISOARE DE MULŢUMIRE”

Gândeşte-te la o scrisoare adresată părinţilor tăi, punctând acele aspecte, atitudini, resurse
pe care părinţii le-au folosit în educaţia ta şi care au dus la dezvoltarea unor
comportamente sănătoase, echilibrate, adaptate la nivelul propriei persoane.

4. Realizează portretul părintelui:

- democrat
- autoritar
- îngăduitor (laissez-faire).
Notează, pentru fiecare stil parental, avantajele şi dezavantajele în planul formării
personalităţii şi comportamentului copilului.

5. Care crezi că sunt consecinţele plecării părinţilor în străinătate asupra copiilor?

Care ar fi mesajul pe care l-ai transmite:
- părinţilor plecaţi
- părinţilor care intenţionează să plece
- copiilor rămaşi acasă

6. Bifaţi comportamentele pe care le constataţi la copiii dvs., din fişele de observaţie de

mai jos:

144
 IMPULSIVITATEA
- nu realizează legătura între cauză şi efect
- lipsa autocontrolului
- ia decizii pripite
- îşi pierde adesea cumpătul
- este uşor de enervat/supărat de cei din jur
- face lucruri care îi irită pe cei din jur
- este agitat

 AGRESIVITATEA
- îşi pierde adesea cumpătul
- iniţiează des dispute fizice/verbale
- este adesea neliniştit, agitat
- se angajează adesea în activităţi periculoase corporal, fără a lua în consideraţie
consecinţele posibile
- are dificultăţi în a-şi exterioriza sentimentele în mod asertiv
- are un temperament coleric
- se comportă „crud” cu alţii
- are tendinţa de a distruge bunurile, proprietatea altora
- se comportă crud cu animalele
- este irascibil în relaţiile cu ceilalţi
- are un limbaj agresiv/vulgar
- este adesea răzbunător
- este uşor enervat de cei din jur
- sfidează sau respinge adesea cerinţele adulţilor de a se conforma regulilor

AGRESIVITATEA este tendinţa spre comportamente încărcate de reacţii

brutale, distructive şi de atacare. Putem vorbi despre două tipuri de agresiune:
a. agresiunea cauzată de o anumită stare de conflictualitate, care generează
tensiune psihică; astfel, pentru a reduce agresivitatea, trebuie rezolvat
mai întâi conflictul care generează o astfel de reacţie şi, în acest fel,
redusă tensiunea psihică;
b. agresiunea care izvorăşte din tendinţa pulsională a individului.

MINCIUNA
- este complexat
- încalcă libertatea celor din jur
- nu este o persoană de încredere
- este viclean, răzbunător
- are tendinţa de a denigra sau devaloriza persoanele din jur
- se bâlbâie când i se cer explicaţii
- este agitat, nu poate sta în acelaşi loc, gesticulează (în cazul în care cei din jurul său
îi spun că minte)
- nu-şi recunoaşte faptele

145
- imaginaţie bogată
- îi place să fie în centrul atenţiei, doreşte să atragă atenţia celor din jur
- vrea să fie superior
- nu susţine contactul vizual cu cei cu care vorbeşte
- încearcă „să alunece”
- se înroşeşte la faţă când dă explicaţii
- se pierde în situaţii dificile, nu se mai poate concentra
- nu are încredere în forţele proprii – timid, rezervat, retras
- îi învinovăţeşte pe cei din jur pentru greşelile sale
- recurge uneori la „şantaj”
- are deviza – „Scopul scuză mijloacele!”
- are o lume a lui, imaginativă
- este recalcitrant, irascibil
- are tendinţa de a-şi motiva toate acţiunile făcute, fără să i se ceară explicaţii
- nu comunică cu părinţii, este interiorizat

MINCIUNA este o reacţie de afirmare neconformă cu adevărul. Ea

poate fi o minciună intenţională (copilul minte pentru a se răzbuna, pentru
a denigra sau pentru a devaloriza pe cineva) sau poate fi expresia
tendinţelor de autoapărare. Copilul poate minţi şi din dorinţa de a atrage
atenţia sau pentru a imita atitudini similare ale adulţilor. Minciuna este
asociată de obicei şi cu alte tulburări de comportament, mai ales cu furtul.
Este foarte important să facem deosebirea între minciună şi acele greşeli pe
care copilul le face ca efect al nedezvoltării (ex.: spune tata la toţi care se
apropie de el).

 COMPORTAMENTE DE RISC (de ex. vagabondajul)

- foloseşte un vocabular vulgar
- consumă sau manifestă dorinţa de a consuma alcool/tutun
- frecventează locuri „rău famate”
- lipseşte de la şcoală
- are un comportament nedecvat pe stradă
- este violent
- nu respectă intimitatea celor din jur
- minte frecvent
- nu ţine cont în general de reguli, legi
- fură
- se ceartă cu familia, cu grupul de prieteni
- lipseşte frecvent de acasă
- este răzbunător
- îi învinovăţeşte adesea pe ceilalţi
- apar lucruri care nu îi aparţin
- face parte dintr-un grup nonconformist
- grupul din care face parte este suspectat de a fi implicat în incidente cu caracter
infracţional

146
 - nu petrece timp cu membrii familiei
- manifestă o atitudine violentă faţă de unele persoane
- nu respectă regulile din familia sa
- are conflicte frecvente cu părinţii

VAGABONDAJUL este o atitudine deliberată faţă de mediul

familial şi faţă de muncă. Copilul are conştiinţa întregii sale conduite. Se
caracterizează prin lipsa domiciliului (nu simte nevoia), neacceptarea
privaţiunilor, săvârşirea de acte antisociale. La şcolarul mic vagabondajul
poate apărea ca o reacţie de răzbunare faţă de atitudinea sau pedeapsa
nejustă, poate fi o atitudine deliberată cauzată de anumite stări de panică,
frică, anxietate, pe motivul unor insuccese şcolare (evitarea pedepsei) sau
poate apărea la şcolarii introvertiţi, sensibili, care suportă cu greu micile
privaţiuni familiale.

 FUGA DE ACASĂ
o se comportă distant faţă de părinţi
o lipseşte des la ore
o are un limbaj agresiv
o nu ţine cont de sfaturile date de părinţi
o lipseşte frecvent de acasă
o minte des
o îi învinovăţeşte pe părinţi pentru diverse aspecte
o are dificultăţi în exteriorizarea sentimentelor
o se lasă uşor influenţat de anturaj - în mod negativ

FUGA poate fi de două feluri: fuga de la şcoală şi fuga cu caracter impulsiv:

a) Fuga de la şcoală.
Există câteva cauze ce pot determina fuga copilului de la şcoală. O parte dintre ele ţin de copil:
el nu face faţă cerinţelor, are un defect ce ţine de sănătatea somatică şi este blamat de colegi
sau nivelul pretenţiilor faţă de rezultatele lui şcolare depăşeşte cu mult nivelul dotării
intelectuale a copilului (în acest caz copilul trăieşte un sentiment acut de insucces şi caută alt
mediu de valorizare personală, de regulă extraşcolar).
A doua categorie de cauze ţin de şcoală: lipsa unei atitudini pedagogice diferenţiate,
atitudinea agresivă a colegilor (bătăi, etc.). A treia categorie de cauze ţin de familie:
devalorizarea conştientă a şcolii din partea părinţilor, grija excesivă a părinţilor pentru copii
(părinţii au tendinţa de a creşte exagerat dependenţa copiilor faţă de ei şi, drept consecinţă,
aceştia nu se pot adapta cerinţelor şcolare) sau transformarea şcolii într-o sursă de anxietate
(copilul este pedepsit aspru pentru cel mai mic insucces etc.).
b) Fuga cu caracter impulsiv este un comportament repetitiv şi vine pe neaşteptate. Copilul
simte un impuls şi o chemare puternică de a se duce undeva. Elementul distinctiv îl constituie
îngustarea stării de conştiinţă în momentul în care începe fuga. Această îngustare a stării de
conştiinţă are o durată şi o intensitate variabile.

147
 În ceea ce priveşte relaţia părinţi-copii, atitudinea părinţilor, climatul familial
sunt hotărâtoare în modelarea personalităţii copilului.

Climatul familial pozitiv este cel în care:

 copilului i se oferă un sentiment de siguranţă
 copilul percepe că este iubit şi dorit
 se evită ameninţările, frica sau pedepsele abuzive
 copilul este învăţat cu independenţa şi cu asumarea responsabilităţii
 părinţii îşi păstrează calmul şi menţin o relaţie deschisă cu copilul, indiferent de
manifestările acestuia
 părinţii ştiu să fie toleranţi, pentru a evita conflictele
 sunt evitate situaţiile care-l fac pe copil să se simtă inferior
 copilul nu este împins dincolo de ceea ce este natural pentru el
 părinţii respectă sentimentele şi dorinţele copilului, chiar dacă ele nu corespund
propriilor norme ale părinţilor
 părinţii răspund cu sinceritate la întrebările pe care copiii le pot pune, oferindu-le
răspunsuri adecvate vârstei lor
 sunt tratate eventualele dificultăţi pe care le întâmpină copilul, fără ca acesta să fie
considerat „anormal”.
Climatul familial negativ este cel în care:
 lipsa de autoritate/fermitate din partea părinţilor
 absenţa calmului şi a stabilităţii în comportarea părinţilor
 părinţii nu cad de acord asupra problemelor de autoritate
 intervenţii dominatoare, tiranice - ridicarea vocii, ameninţări
 hiperprotejarea sau cicălirea exegerată a copiilor
 atitudinea neglijentă, de abandon a părinţilor sau a unuia dintre ei
 „discursuri” din partea părinţilor care nu se potrivesc cu exemplul lor personal.

Reflecţie.....pentru CADRELE DIDACTICE

- Ce înseamnă să fii profesor şi să contribui prin activitatea ta, la adaptarea şi integrarea

în societate, a elevilor cu care lucrezi?
„UN POLIŢIST”
„UN CHELNER”
Un profesor nu în sensul urmăririi şi
gata să vină în sancţionării, ci în cel al
întâmpinarea nevoilor „traducerii” normelor
elevilor, zâmbitor, şcolii într-un limbaj
oferind acele lucruri de accesibil, al explicării
care elevii au nevoie regulilor pe înţelesul
trebuie să fie: elevilor

„UN MEDIC” „UN DETECTIV”

în sensul diagnosticării cu o intuiţie care să-i

şi al prevenirii unor UN OM DE ŞTIINŢĂ permită să simtă clasa,
probleme, dificultăţi capacitatea de a raţiona
un profesionist care are şi transmite logic, curiozitate
cunoştinţe de specialitate, care formează
„caractere” 148
 ADAPTAREA ŞI INTEGRAREA COPIILOR CU DIZABILITĂŢI

1. Care credeţi că este cea mai mare aşteptare şi cea mai mare temere a unei persoane cu
deficienţă / handicap?

2. Imaginaţi-vă că aveţi un deficit de vedere. Enumeraţi 4 obstacole pe care le-aţi întâlni

în raporturile cu ceilalţi oameni şi în procesul integrării voastre profesionale.

3. „BĂIATUL CU DOI OCHI”

Scop: perceperea diferenţelor dintre indivizi drept naturale şi benefice, educarea empatiei
faţă de persoanele cu deficienţe.

Desfăşurare - se citeşte urmatoarea poveste:

“Undeva în Univers există o planetă pe care trăiesc fiinţe foarte asemănătoare cu

pământenii. Singura deosebire dintre noi şi ei este că ei au doar un ochi şi pot vedea în
întuneric, la distanţe foarte mari şi prin zid. Într-o zi, pe acea planetă s-a născut un copil
cu doi ochi. Părinţii au fost foarte dezamăgiţi, dar l-au îngrijit cu toată dragostea. Doctorii
au spus că nu se poate face nimic. Copilul avea nevoie de lumină, când mergea undeva
noaptea, de un telescop pentru a vedea ce se întâmplă pe alte planete şi era privit de
colegi ca şi cum nu vedea bine. Într-o zi şi-a dat însă seama că el poate vedea ceva ce
colegii lui nu sesizaseră: culorile. Toată lumea de pe acea planetă vedea în alb - negru;
băiatul cu doi ochi vedea însă în culori. El a început să îşi facă prieteni care îl ascultau
povestind despre păduri verzi, cer albastru şi flori multicolore. Copiii şi oamenii mari se

149
adunau în jurul băieţelului ca să vadă lumea prin ochii lui. Când a crescut a întâlnit o fată
de care s-a îndrăgostit. Faptul că el era altfel decât ceilalţi locuitori ai planetei nu i-a
deranjat pe nici unul din ei. Cu timpul nu i s-a mai părut că este altfel: a devenit firesc să
fie înconjurat de oameni care îi ascultau poveştile. Cei doi au avut un fiu care nu se
deosebea de ceilalţi copii de pe planetă: avea un singur ochi.”

Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Cum v-aţi fi simţit în locul băiatului cu doi ochi pe planeta locuită de

fiinţe cu un ochi?
2. Ce dificultăţi credeţi că a întâmpinat băieţelul? De ce?
3. Credeţi că aţi fi şi voi altfel pe o altă planetă? De ce? Cum aţi vrea să fiţi trataţi dacă
aţi fi diferiţi faţă de ceilalţi locuitori ai planetei?
4. Cum trebuie să fie trataţi copiii cu deficienţe? Dacă în clasa voastră ar fi un astfel de
copil cum v-aţi purta cu el?
5. Imaginaţi-vă că ajungeţi pe planeta din poveste. Scrieţi-le locuitorilor cum v-ar plăcea
să fiţi trataţi.

4. „DEFICIENŢA DE VEDERE”

Desfăşurare: Legaţi ochii unui participant/elev. În decursul a 15 minute continuaţi lecţia

în ritm normal, fără a acorda atenţie celui care nu vede nimic. Urmează o serie de
răspunsuri la întrebarea cum s-au simţit colegii lui de clasă în această situaţie şi ce-ar
putea ei întreprinde pentru a-l ajuta. Ar vrea ei ca propunerile lor să devină realitate?

Variantă: Doi copii conduc un coleg legat la ochi prin curtea şcolii sau prin clasă. După
15 minute se schimbă rolurile ("nevăzătorul" devine conducător de încredere şi invers).
Apoi copiii trebuie să răspundă la întrebările:

o Cum v-aţi simţit în fiecare postură?

o L-aţi ajutat pe "nevăzător" sau aţi profitat de deficienţa sa (l-aţi lăsat să se ciocnească
de bănci, să intre în gropi)?
o În al doilea rol aţi acţionat în funcţie de tratamentul care vi s-a aplicat în primul rol?
o Ce sentimente aveţi faţă de oamenii care toată viaţa au dificultăţile voastre din acest
exerciţiu?

150
5. Alegeţi unul din următoarele citate şi comentaţi-l pe scurt.

 „Limbajul este o artă anonimă, colectivă şi inconştientă, rezultatul creaţiei a mii de

generaţii.”
 „Limbajul este un mijloc de a da o idee din creierul meu în al tău fără chirurgie.”
 „Limbajul este autobiografia minţii umane.
 “Limbajul este haina gândirii.”

6. Ce efecte au deficienţele de limbaj asupra adolescenţilor şi de ce?

7. Propuneţi-le elevilor să-şi ţină limba scoasă între dinţi şi, fiind în această poziţie, să ia
parte în continuare la discuţie. Sau ar putea încerca să vorbească cu gura plină. Se discută
dificultăţile întâmpinate.

8. Cum aţi explica unui şcolar mic ce prezintă debilitate

mintală “Ce este un copac?”

8.

9. „DEFICIENŢA DE AUZ”

Desfăşurare: un elev îşi pune o caschetă pe cap (sau îşi introduce vată în urechi). Restul
stau în spatele lui şi-i spun să execute anumite ordine (să pună anumite obiecte pe masă,
să şteargă tabla etc.). După aceasta treceţi în faţa lui, repetându-vă intenţiile. Încercaţi să
vă înţeleagă numai din cuvinte, fără a executa anumite semne sau gesturi.

 Elevii îşi vor exersa posibilitatea de a comunica cu oameni care aud

foarte puţin sau chiar deloc.

10. Realizaţi un afiş sau un eseu cu tema: ÎNTR-O LUME FĂRĂ SUNETE.
Subliniaţi importanţa simţului auzului pentru adaptarea şi integrarea în viaţa reală.

151
11. Cum aţi descrie unei persoane cu deficienţă de auz SUNETUL MUZICII – sau
diferite alte sunete din natură?

12. „DEFICIENŢA APARATULUI LOCOMOTOR”

Desfăşurare: Unul dintre elevi (care se oferă voluntar) va sta toată ziua în căruciorul
pentru invalizi sau în cârje, indicând piedicile sau greutăţile întâmpinate. Ce simte el?
Elevul va preciza ce a fost capabil să facă şi ce nu a reuşit să facă. Îndemnaţi elevii să
răspundă ce s-a făcut în şcoala lor pentru asemenea persoane sau ce-ar trebui să se
întreprindă în caz de apariţie a unui asemenea copil în şcoală.

13. Elevii sunt puşi în situaţia când trebuie să-şi formeze numărul de
telefon fără ajutorul mâinilor.
Variantă: Bandajaţi-i unui copil mâna astfel încât să n-o poată mişca bine.
Rugaţi-l să-şi scrie adresa şi numărul de telefon.

14. Analizaţi următorul studiu de caz:

De câteva săptămâni, „Van Damme”, un elev din clasa a VIII-a, care se mândrea cu
porecla pe care o avea datorită muşchilor pe care îi expunea ori de câte ori avea ocazia,
chinuia un elev mai mic şi slăbuţ din clasa aV-a. Îi punea piedică, îl înghiontea, îl
urmărea în locurile mai retrase din curtea şcolii şi-i lua pachetul de mâncare. Acesta nu
îndrăznea să spună nimic şi nimănui de teama bătăii pe care acesta i-o promitea de fiecare
dată. Până într-o zi când un coleg de-al „vedetei” îi atrage atenţia că nu aşa ar trebui să se
poarte cu colegii mai mici şi că-l va spune dirigintelui. Acesta a fost motivul pentru care
a început bătaia. Luat la întrebări de diriginte, „Van Damme” a răspuns orgolios:
- „Dacă nu se uită la filme şi nu ştie să se bată, de ce nu-şi ţine gura?”

Notaţi câteva acţiuni care consideraţi că ar trebuie întreprinse la nivelul:

a) elevului
b) al colectivului clasei
c) al familiei

152
15. Dacă ar trebui să faceţi un afiş, în care să pledaţi pentru integrarea
socio-profesională şi schimbarea mentalităţii oamenilor cu privire la
persoanele cu deficienţe / dizabilităţi, ce aţi scrie?

16. Alegeţi variantele corecte şi completaţi itemul deschis:

Pentru sensibilizarea mediului social cu privire la persoanele cu dizabilităţi este nevoie:

o de sensibilizarea opiniei publice referitor la drepturile tinerilor cu dizabilităţi;
o observarea şi cunoaşterea particularităţilor psihologice ale tinerilor cu dizabilităţi;
o formarea unui sistem de valori şi a unei atitudini corespunzătoare din partea societăţii,
a opiniei publice,
o .........................................................................................................................................

17. Educarea copiilor „diferiţi” este mai mult un exerciţiu de democraţie, în care
„metodele didactice” aplicate sunt diversitatea şi toleranţa. Astfel, dezvoltarea
comunităţii, în ansamblu, cu privire la integrarea si adaptarea copiilor cu cerinţe
educative speciale, presupune respectarea urmatoarelor principii – exemplificaţi fiecare
principiu.

a) principiul drepturilor egale;

b) principiul egalizării şanselor;
c) principiul accesului la orice formă de educaţie;
d) principiul intervenţiei timpurii;
e) principiul cooperării şi parteneriatului;
f) principiul asigurării serviciilor de sprijin în comunitate.

18. „PORTRETE DE ÎNVINGĂTORI”

Găsiţi cât mai multe studii de caz, care exemplifică poveştile de viaţă ale unor persoane
cu diferite tipuri de dizabilităţi, care au reuşit să se adapteze socio-profesional.
 Care este mesajul pe care l-ai reţinut din poveştile de viaţă, poveşti de succes ale
acestor persoane?
 Care sunt principalele resurse pe care acestea le-au activat/dezvoltat pentru a reuşi?
(de ex. voinţă, ambiţie, încredere în sine, curaj, muncă etc.)
 Ce te-a impresionat cel mai mult în „povestea” fiecărui individ?
 Dacă ar trebui să regizezi un film, pornind de la istoria de viaţă a fiecăreia dintre
aceste persoane, cum ai intitula fiecare film, care ar fi mesajul pe care ai dori să-l
transmiţi publicului?

19. „APELUL COPILULUI!”

Imaginaţi-vă ca fiind o persoană cu un anumit tip dizabilitate

(vizuală, auditivă, motorie etc.). Care este mesajul pe care l-aţi transmite
familiei – şcolii - societăţii?

153
 20. Pornind de la unul din studiile de caz alese, realizează un ghid de interviu
pentru persoana respectivă. Care ar fi întrebările pe care ai dori să i le adresezi?
Ce ai fi interesat să afli?
(se pot alege studii de caz cu diferite tipuri de dizabilităţi)

21. Comentaţi următoarele afirmaţii:

 Suntem diferiti, …….dar totuşi egali!

 Să oferim şanse egale pentru toţi copiii!
 Lipsa perfecţiunii nu înseamnă înfrângere, ci şansa de a fi unici şi a folosi acest lucru
pentru a îmbogăţi propria viaţă şi viaţa celor din jur!
 Realizaţi UN COD ETIC, prin care membrii societăţii să ofere ŞANE EGALE
persoanelor cu dizabilităţi.

22. Dacă aţi scrie o carte despre persoanele cu dizabilităţi, ce titlu ar purta aceasta şi ce
aţi scrie în prefaţă?

23. Alegeţi variantele corecte:

Şcoala incluzivă este:
a) sistemul care recunoaşte dreptul tuturor copiilor de a fi educaţi împreună şi consideră
că educaţia tuturor copiilor este la fel de importantă
b) sistemul educaţional care oferă „educaţie pentru toţi”
c) sistemul care separă copiii unii de alţii şi care consideră că elevii mai capabili sunt
mai importanţi şi demni de apreciere
d) mediul şcolar care transmite mesajul că toată lumea este valorizată
e) sistemul care pune accent pe progresul individual şi mai puţin pe comparaţiile cu alţi
elevi
f) mediul care presupune folosirea de metode de predare care încurajează învăţarea prin
cooperare
g) mediul ce include cadre didactice care ştiu cum se lucrează cu elevi cu diverse nevoi
şi abilităţi
h) mediul şcolar care presupune integrarea copiilor cu diferite tipuri de dizabilităţi

24. Realizaţi un poster/afiş/eseu cu temele:

„PAŞI CĂTRE O ŞCOALĂ PENTRU TOŢI!”

„ DE LA SEGREGARE LA INTEGRARE”

„EU SUNT CEA MAI IMPORTANTĂ RESURSĂ!

154
 MANAGEMENTUL ÎNVĂŢĂRII

Învăţarea este....
 un proces complex
 achiziţionarea, schimbul reciproc de informaţii, cunoştinţe, abilităţi, atitudini
 transformarea în vederea adaptării şcolare şi sociale

Învăţarea.......
1. nu este niciodată completă
2. este individuală
3. este un proces social
4. este activă, înseamnă schimbare
5. implică beneficii

În procesul învăţării se disting două etape:

 rezolvarea unei “probleme” (a unei dificultăţi) – în această etapă rolul principal îl
are gândirea, organizând percepţia, memoria, imaginaţia;
 fixarea, consolidarea “soluţiei”, rolul central avându-l memorarea inteligentă.

Cea mai eficientă învăţare

este învăţarea activă, bazată
pe participarea elevilor la
PERSEVERENŢĂ activităţi de explorare,
descoperire, raţionare, VOINŢĂ
construire de sensuri şi
semnificaţii.

MOTIVAŢIE

CARACTERISTICILE ÎNVĂŢĂRII EFICIENTE:

 Este un proces individual (chiar şi atunci când se realizează prin colaborare şi

cooperare în grup)
 Dificultăţile de învăţare sunt benefice pentru că, prin depăşirea lor, se ameliorează
învăţarea ulterioară
 Presupune depăşirea unor dificultăţi
 Este secvenţială şi contextuală
 Nu e niciodată completă, deplină Şcoala trebuie să te
(“Omul cât trăieşte, învaţă”) înveţe a fi propriul tău
dascăl, cel mai bun şi cel
mai aspru!
155
 REGULI, PRINCIPII, LEGI ALE ÎNVĂŢĂRII EFICIENTE

a) Curba învăţării
 etapa de acomodare/ familiarizare cu conţinutul învăţării
 etapa asimilării rapide şi în cantităţi mari a cunoaşterii
 etapa de relativă stagnare/ regres

b) Curba uitării
 Imediat dupa învăţare apare uitarea
 În cazul învăţării “în asalt”, a memorării forţate, în primele trei zile după
examen/ lecţie, dacă nu repetăm cunoştinţele, uităm 60% din ele.

 Repetaţi în a treia a zi ceea ce aţi învăţat în

prima zi!
 Cine învaţă doar pentru examen/pentru lecţia
de a doua zi, uită repede ceea ce a învăţat!

c) Curba atenţiei
 Gradul de concentrare al atenţiei voluntare creşte treptat pe parcursul unei ore de
activitate şi atinge nivelul maxim între 25 – 35 minute
 După 40 – 50 minute de concentrare intensă a atenţiei întrerupeţi activitatea şi
faceţi o pauză de 10 minute pentru refacerea potenţialului intelectual

d) Învăţaţi logic, nu mecanic, gândiţi materialul de studiu!

 Învăţaţi logic, creativ, inteligent (nu mecanic, reproductiv)
 Învăţaţi corect de prima dată ceea ce trebuie să reţineţi
 Repetaţi ceea ce aţi învăţat, folosind cuvintele proprii
 Organizaţi materialul de studiu într-o anumită ordine
 Învăţaţi folosind experienţa proprie, cunoştinţele personale
 Realizaţi planul de idei
 Consultaţi de fiecare dată dicţionare, manuale pentru a preveni învăţarea
mecanică

e) Stabiliţi-vă un program de studiu!

Alegerea momentelor de studiu se face în concordanţă cu perioadele de eficienţă
maximă ale unei persoane. La majoritatea oamenilor, orele de maximă eficienţă sunt
situate dimineaţa între 8 – 12 şi după-amiaza între orele 16 – 18. Aceste perioade de
eficienţă, însă, variază în funcţie de persoană.

156
Ce trebuie să ştiţi despre modul de utilizare a timpului de studiu:

 Începeţi cu subiecte sau materii mai uşoare, după care treceţi la cele mai dificile şi
păstraţi pentru sfârşit ceva plăcut;
 Evitaţi planificarea unor sesiuni de studiu de tip maraton;
 Alegeţi un loc propice pentru învăţare, cu cât mai puţini distractori:
televizor, telefon, zgomot;
 Alegeţi o poziţie care să vă menţină treaz, activ;
 Stabiliţi un program de studiu pe care să-l comunicaţi şi altora;
(eventual afişat chiar pe uşa camerei);
 Învaţaţi să spuneţi NU eventualelor tentaţii (de a ieşi cu un prieten care v-a sunat, de
a vă uita la televizor chiar dacă nu este emisiunea preferată);
 Monitorizaţi modul de utilizare a timpului (punând întrebări legate de eficienţa
utilizării timpului).

PLANIFICĂ-ŢI STUDIUL ÎN MOD RIGUROS!

 Nu începe să studiezi fără să evaluezi timpul diponibil!

 Nu începe să studiezi fără să inventariezi materia de studiat şi dificultăţile acesteia!
 Fă-ţi un CALENDAR DE STUDIU raportând materia de învăţat la timpul diponibil,
în funcţie de dificultăţile acesteia!
 Asigură-ţi un «timp de rezervă»!

f) Cromatica ambientală e foarte importantă!

 albul – permite o mai bună concentrare
 roşul – vă activează mental
 galben – sporeşte capacitatea de concentrare
 verde – facilitează deconectarea nervoasă şi asociaţia liberă de idei

g) Abordaţi intra/ interdisciplinar cunoştinţele!

h) Fiecare elev să-şi recunoască stilul de învăţare ( tipul - auditiv, vizual, kinestezic;
tipul - sintetic, analitic; tipul - abstract, concret; tipul - reproductiv, creativ)

i) Gandiţi pozitiv când vă apucaţi de învăţat. Gândiţi că veţi reuşi, iar acest lucru se va
întâmpla!

157
 CUM SĂ MEMOREZ MAI REPEDE?

a) Intensificarea activităţii de învăţare a materialul de memorat

 Nu simpla citire mă ajută ci înţelegerea materialului
 Fragmentarea materialului
 Alcătuirea planului de idei principale
 Stabilirea asemănărilor, deosebirilor între idei

b) Stabilirea unor puncte de sprijin: scris pictografic (subliniere, îngroşare, colorare,

litere mari de tipar), scheme grafice, “nod la batistă” (alte semne, obiecte care să-ţi
amintească că ai de făcut ceva anume).

c) Fixarea conştientă a scopului acţiunii – trebuie să ştiu pentru cât timp

memorez, exactitatea celor memorate, succesiunea de memorare.

d) Sistematizarea cunoştinţelor
 Ordonarea, ierarhizarea lor
 Segmentarea pe unităţi de sens

e) Sistemul motivaţional – atitudinal: interesele, aspiraţiile asigură trăinicia şi

selectivitatea memoriei (emoţiile sunt reţinute mai bine, la fel şi acţiunile tensionate ce
implică căutări, explorări)

f) Cu cât sunt antrenate mai multe simţuri, cu atât activitatea mnezică sporeşte.

Reţinem: 10% - citind

20% - auzind
30% - văzând
50% - auzind şi văzând
80% - verbalizând
90% - verbalizând şi făcând

CREZUL INSTRUIRII ACTIVE

- Ce aud, uit.
- Ce aud şi văd, îmi amintesc puţin.
- Ce aud, văd şi întreb sau discut cu
cineva, încep să înţeleg.
- Ce aud, văd, discut şi fac, îmi însuşesc
şi mă deprind.
- Ce explic altcuiva, învăţ.
- Ceea ce pun în practică, mă transformă.
158
 FACTORI CARE FACILITEAZĂ MEMORAREA

 Natura materialului: abstract/intuitiv, familiaritatea lui, volumul, modul de prezentare

a materialului (simultan, secvenţial, serial)
 Ambianţa: stimulatoare, inhibitoare, indiferenţa
 Trăsăturile psiho-fizice ale elevului: oboseala, odihna, boala, motivaţia (intrinsecă,
extrinsecă), sănătatea

ÎNVĂŢAREA UNUI TEXT AMPLU ŞI DIFICIL

 Focalizaţi-vă întreaga atenţie asupra a ceea ce vreţi să reţineţi.
 Familiarizaţi-vă cu textul – o lectură rapidă a întregului material pentru orientare.
 Scrieţi informaţiile pe care vreţi să le memoraţi.
 Căutaţi să gasiţi întotdeauna semnificaţia lucrurilor pe care doriţi să le memoraţi.
 Aprofundarea ideilor:
 se fragmentează textul dupa temele principale - grupaţi în clase semnificative
ideile de reţinut
 citiţi având întotdeauna un pix de culoare roşie în mână, subliniind lucrurile
care merită să fie memorate - întocmiţi un plan de idei, fişă, conspect
(cuvintele cheie subliniate)
 realizaţi vizualizări picturale, vizualizaţi în mod pictural pagina respectivă.
 lămuriţi problemele, dificultăţile întâmpinate (se caută în dicţionare, se
documentează, discută cu profesorii, colegii)
 Reluarea fiecărui fragment în vederea unei memorări analitice (memorăm ceva ce
n-am reţinut şi revedem fişele).
 Învăţarea pe capitole sau secţiuni este mai bună decât învăţarea globală.
 Fixarea în ansamblu – recapitularea întregului material, cu schema în faţă.
 Memoraţi prin repetare intensivă sau folosind stilul de învăţare propriu.
 Nu încercaţi să memoraţi ceva daca vă simţiţi obosit, bolnav, tensionat sau nervos.

159
 MOTIVAŢIA ÎNVĂŢĂRII

1. Evaluaţi pe o scală de la 1 la 5, gradul în care sunteţi de acord cu urmatoarele afirmaţii:

1 – total dezacord
2 - parţial dezacord
3 - nu mă pot pronunţa
4 – parţial acord
5 – total acord

a) În ziua de azi şcoala nu te ajută la nimic!

b) N-ai carte, n-ai parte!
c) Poţi ajunge să ai bani fără să te omori prea mult cu învăţatul.
d) Dacă vrei, în viaţă să fii respectat, trebuie să înveţi cât mai mult.
e) A învăţa este o pierdere de vreme.
f) Poţi reuşi în viaţă doar învăţând.

DE CE ÎNVĂŢ?
2. De ce este importantă învăţarea?

- pentru că te face o persoană mai

educată
PENTRU CINE ÎNVĂŢ? - pentru că te face o persoană mai puţin
ignorantă
- pentru că vei avea argumente atunci
când discuţi un anumit subiect cu cineva
la fel de informat
- pentru că nu poţi decide dacă vrei sau
CUM ÎNVĂŢ?
nu să ştii ceva sau dacă este sau nu
important, până nu ai învăţat despre el
- pentru că s-ar putea să vezi lumea sau
pe cei din jurul tău altfel decât până acum
DE LA CINE ÎNVĂŢ? - pentru că s-ar putea transforma într-un
prilej de reflecţie pentru tine
- pentru că s-ar putea să găseşti ceva ce
te ajută să te cunoşti mai bine
- pentru că învăţând îţi sporeşti
încrederea că poţi învăţa

Prin conceptul de motivaţia învăţării şcolare desemnăm ansamblul factorilor

interni ai personalităţii elevului care-i determină,orientează, organizează şi susţin
eforturile în învăţare.

160
 TREBUIE SĂ ÎNVĂŢ TOT TIMPUL ??

DE CE SĂ STUDIEZ PERMANENT?

 Pentru dezvoltare şi succesul personal - suntem nevoiţi să ţinem pasul cu

schimbările care au loc în societate. Schimbarea este permanentă.
 Pentru a avea rezultate cât mai bune - ceea ce contează în procesul instructiv
educativ este, pe lângă transmiterea şi însuşirea unui volum informaţional, abilitatea
de a însuşi şi utiliza metode de lucru, tehnici de muncă intelectuală – “de a învăţa să
înveţi!”
 Pentru a rezolva problemele destul de complexe cu care ne confruntăm astăzi.

PENTRU CINE SĂ STUDIEZ?

 Pentru mine însumi – eu sunt propriul meu “arhitect al

dezvoltării personale”. Important este să vrei să creşti şi
să te dezvolţi, să te provoci permanent şi să scoţi tot ceea
ce este mai bun din tine. Tu eşti povestitorul propriei tale
vieţi şi doar tu eşti cel care creează sau nu legende despre
tine.
 Pentru cei din familie - ajutându-mă pe mine, pot apoi
să-i ajut pe ceilalţi. Mai mult decât atât, pot să-i ajut să se
ajute pe ei înşişi.
 Pentru societate - societatea nu este “ceva” separat de
noi, fiecare are un loc important şi valoros în ea.
 Pentru omenire - nimeni nu îţi poate garanta că nu poţi
face ceva care va ramâne în istorie.

CUM SĂ STUDIEZ PERMANENT?

 Fii treaz! - menţine permanent conştiinţa trează şi fii atent la tot ceea ce se întâmplă
în jurul tău. Fii conştient de tot ceea ce faci şi trage învăţămintele necesare.
 Fii stresat ! - menţine permanent acel nivel de stres care te îndeamnă să înveţi, să
cunoşti, să-ţi pui întrebări şi, mai ales, să găseşti răspunsuri la aceste întrebări.
 Pune-ţi mereu întrebări şi caută răspunsuri la ele! - nu neaparat în experienţa sau
în cunoştinţele existente la un moment dat, ci în ceea ce mintea ta poate să creeze.
 Descoperă lucruri noi! - fortează-ţi mintea să iasă din barierele cunoscutului pentru
a sonda imensul ocean al necunoscutului şi neînţelesului (încă!!!).
 Exploatează greşelile - tratează greşelile ca pe oportunităţi de a învăţa ceva nou, nu
ca pe nişte eşecuri.
 Dezvoltă o filosofie a schimbării! - fă în aşa fel încât schimbarea să fie ceva obişnuit
şi natural pentru tine. Învaţă să doreşti permanent să te schimbi.

161
 
Adoptă o atitudine pozitivă! - nu respinge nimic până când nu
te-ai convins că nu-ţi foloseşte la nimic.
 Vezi, întreabă, ascultă! - fii tot timpul “în priză”. Fii ca un
burete care absoarbe tot. Menţine legătura cu realitatea în care
trăieşti.
 Învaţă să înveţi! - analizează permanent modul propriu de a
învăţa şi perfecţionează ceea ce deja ai.
 Permite-ţi să te provoci vizavi de ceea ce eşti şi ce faci ! - asta
te ajută să te pui mereu sub semnul întrebării.
 Depăşeşte-ţi limitele ! - cele care ne sunt impuse de familie,
şcoală, societate etc. Nu uita că limitele există doar dacă tu vrei
să existe.
 Exersează ! - nu te rezuma doar la citit şi analizat,
pune în practică !
PENTRU CE SĂ STUDIEZ?

 Pentru a face diferenţa dintre om şi OM - pentru a creşte şi a deveni ceea ce eşti

deja în plan potenţial.
 Pentru a avea o viziune globală asupra lucrurilor – pentru a sesiza legăturile între
fenomene şi întreg. Important este să extragi esenţialul pentru a ajunge apoi la
principii.
 Pentru a însuşi şi utiliza noi metode de lucru / tehnici intelectuale
 Pentru a creşte stima de sine şi încrederea în forţele proprii.

Motivele care îi determină pe elevi să înveţe sunt numeroase. Exemplificaţi fiecare

tip de motiv. Identifică motivele:

- sociale : „învăţând contribui la prestigiul clasei”, „vreau să fiu cât mai folositor
oamenilor”, „îmi place să învăţ la şcoală pentru că sunt împreună cu alţii”; „când eşti cu
colegii înveţi mai uşor, pentru că este mai plăcut”, „uneori de la alţii înveţi mai repede
decât singur”, „alţi ştiu mai multe şi poţi învăţa de la ei”.
- cognitive: „învăţ pentru că vreau să cunosc cât mai mult”, „învăţ pentru că acest lucru
îmi dă satisfacţii, mă interesează, îmi place”.
- afective: dragostea şi respectul faţă de părinţi, sentimentul datoriei faţă de părinţi,
dorinţa de a crea bucurie, mulţumire părinţilor, simpatia faţă de profesor, respectul faţă de
profesor, teama de pedepsele aplicate de părinţi, anxietatea determinată de atitudinea
rigidă a unor profesori, sentimentul de regret sau de ruşine faţă de profesori, părinţi sau
colegi.
- profesionale : „învăţ ca să devin ceva în viaţă”, „învăţ pentru că şcoala te pregăteşte
pentru profesia pe care ţi-o alegi”.
- de autorealizare: „învăţ ca să mă autodepăşesc”, „numai autodepăşindu-mă voi putea
să mă realizez”, „învăţ pentru că vreau să fiu bine pregătit”,„învăţ ca să pot să fiu mândru
de rezultatele mele.”

162
 TEORIA este atunci când ştii toul şi PRACTICA este atunci cânt totul îţi
nu-ţi reuşeşte nimic. reuşeşte şi nimeni nu ştie de ce.

TEHNICI DE AUTOMOTIVARE

 elevii trebuie învăţaţi să-şi spună printr-un limbaj interior că data viitoare vor obţine
rezultate mai bune;
 trebuie să deprindă folosirea celor mai bune metode şi mijloace de învăţare prin
parcurgerea şi înţelegerea lor;
 este important să-şi argumenteze părerile; discuţiile dechise din timpul orei permit
observarea de către profesor a modului în care elevii gândesc şi atitudinea pe care
aceştia o au vis-a-vis de şcoală, viaţă, societate;
 prin folosirea de strategii ce implică colaborarea şi participarea activă, luând parte la
adoptarea anumitor decizii educaţionale, elevii îşi pot dezvolta propria motivaţie şi
pot dobândi un exerciţiu efectiv de relaţionare socială;
 elevii trebuie să-şi pună întrebări, să argumenteze şi să sintetizeze cele citite.

SUNT CAPABIL SĂ.. OBŢIN… POT…

ACŢIONEZ... FAC…

CÂTEVA SFATURI SIMPLE.......

1. Timpul pe care îl petreci în ŞCOALĂ este cea mai importantă perioadă de studii:
utilizează-l, fiind foarte atent şi luând notiţe. „Răstoarnă” situaţia, devenind din ascultător
pasiv un ascultător activ, actor principal.
2. Îndepărtează de pe masa de studiu toate obiectele care nu au legătură cu şcoala şi nu
lăsa să fii deranjat!
3. Personalizează pagina de carte/caiet prin uşoare sublinieri sau semne cu creionul –
recreează textul în felul tău!
4. Pune ghiozdanul pe scaunul de alături şi imaginează-ţi că este un coleg mai ignorant,
iar tu - profesorul care-i explică subiectul.
5. Vorbeşte cu voce tare pentru că la lecţii trebuie să răspunzi anume aşa.
6. Încearcă să-ţi imaginezi textul de istorie, geografie, literatură ca pe un scenariu de film.
7. Găseşte-ţi şi foloseşte-ţi pragul de memorizare propriu. (Pragul de memorizare
constituie numărul de repetări necesare pentru a reţine informaţia. Unii repetă de trei ori,
alţii de zece ori. Aproape niciodată nu e de ajuns o singură lectură).
8. Fă o pauză la fiecare 20 de minute.
9. Înainte de a începe să-ţi faci temele, gândeşte-te la ceva plăcut, aceasta îţi va da
energie.
10. Când ai de scris o compunere /eseu, imaginează-ţi că povesteşti întâmplările unui
prieten, precizând unde, cum, când şi de ce.

163
 3. Joc de rol: “POT/VREAU/ŞTIU”

Doi elevi sunt rugaţi să participe la un joc de rol. Unul dintre ei va juca rolul
elevului motivat şi încrezător în forţele proprii iar celalalt rolul elevului demotivat şi
neîncrezător în ceea ce priveşte resursele personale de care dispune. Ceilalţi colegi
trebuie să observe diferenţele dintre cei doi elevi precum şi influenţa pe care au avut-o
mesajele verbale şi nonverbale asupra întregului colectiv. Elevii care au interpretat
rolurile sunt întrebaţi cum s-au simţit şi ce impact au avut cuvintele şi atitudinea adoptată
asupra lor.
Concluzia: limbajul interior are puterea de a ne stimula, de a ne transpune într-o stare
afectivă propice învăţării sau, dimpotrivă, în cazul în care gândirea este negativă poate
acţiona în defavoarea noastră inhibându-ne sau blocându-ne iniţiativele.

4. „LECTURA”

a) Ce cărţi îţi place să citeşti în timpul liber?

b) Care este genul de lectură preferat?
c) Care sunt eroii/personajele cele mai îndrăgite din cărţile citite? Realizează un
scurt portret al acestora.
d) Care este ultima care citită?
e) Care a fost cartea preferată a copilăriei/pubertăţii/adolescenţei?

Carateristicile fundamentale ale oricărei căţi mari.............

Te
Te ajută să
„vindecă”
descoperi
adevărul, că
de apatie şi
lumea este mult urât.
mai pasionantă
decât o credeai.

- Învaţă să citeşti ştiinţific!

- Învaţă să citeşti eficient!
- Deprinde o tehnică de lectură
rapidă! Te stimulează pe
- Învaţă să faci adnotări! drumul
- Învaţă să întocmeşti fişe de lectură! autocunoaşterii
şi al frumosului.
- Învaţă să întocmeşti rezumate!
- Învaţă să consulţi bibliografia
recomandată!

164
 Reflectează:

 O cameră fără cărţi e ca un trup fără suflet. (Cicero)

 Mulţi oameni iubesc cărţile ca pe nişte mobile, mai mult ca să gătească şi să
înfrumueseţeze casele lor, decât pentru a împodobi şi îmbogăţi mintea lor.
(La Rochefoucauld)
 Oamenii inteligenţi nu îngrămădesc cunoştinţele la întâmplare, ci le aleg.
 Cele mai bune cărţi nu sunt tocmai acelea care ne învaţă, ci acelea care ne fac a cugeta
peste cele cuprinse în ele. (B. P. Haşdeu)
 Citeşte! Citind mintea , creierul tău va deveni un laborator de idei şi imagini, din
care vei întocmi înţelesul şi filozofia vieţii. (M. Eminescu)

5. Cum procedezi atunci când doreşti să înveţi ceva nou?

a) Cu ce începi? Cum începi? Cum progresezi?

b) Îţi faci un plan de acţiune? Care sunt paşii pe care îi urmezi?
c) Cum integrezi ceea ce ai învăţat în “bagajul” pe care îl ai deja?
d) Cu cine îţi place să înveţi?
e) Preferi să înveţi din ceea ce îţi prezintă altcineva?
f) Preferi să citeşti?
g) Iei notiţe? Faci scheme? Subliniezi cu culori ideile principale?
h) Preferi să participi la o acţiune practică în timp ce înveţi?
i) Ce-ţi place cel mai mult să înveţi?
j) În ce măsură este influenţat stilul tău de învăţare de interacţiunile cu ceilalţi şi
sarcinile de zi cu zi?

6. “CUM ÎNVĂŢ?”

 Învăţ greu atunci când

 Învăţ uşor atunci când
 Cred că învăţarea este uşoară atunci
când
 Cred că învăţarea este grea atunci când
 În grup, învăţ
 Singur/ă învăţ
 Din cărţi învăţ
 Învăţ uşor de la o persoană care
 Învăţ greu de la o persoană care
 Învăţ rapid şi cu plăcere atunci când

Sloganul personal pentru învăţare este…………………………………..........................

165
7. „CUM ÎŢI FACI TEMELE?”

Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. De ce crezi că este important să-ţi faci temele?

2. Dacă respecţi câteva reguli, care te ajută în efectuarea temelor, enumeră-le!
3. Unde înveţi ?
4. Când înveţi?
5. Ce înveţi?
6. Încercuieşte răspunsurile care ţi se potrivesc:
 Respectă cu tenacitate
Efectuezi temele:
calendarul şi planul de
a) după ce înveţi lecţia studiu!
Fii perseverent!
b) până să înveţi lecţia
 Nu-ţi pierde niciodată
c) înainte de a învăţa lecţia încrederea în tine însuţi!
 Învaţă să aplici tehnicile
Învăţ:
ştiinţifice de muncă
a) singur intelectuală!
 Învaţă câteva principii de
b) cu ajutorul părinţilor
ergonomie a muncii
c) în fiecare zi intelectuale!
d) câteodată
e) rareori
f) cu atenţie
g) cu superficialitate
h) din plăcere
i) din constrângere
7. Răspunde cu „da” sau „nu”:
a) Înainte de a face tema citeşti cu atenţie ceea ce ai de făcut?
b) Îţi întrerupi lucrul sau ai răbdare până efectuezi integral tema?
c) Efectuarea temei te ajută să aplici cunoştinţele învăţate?

Aceste răspunsuri ne lămuresc dacă elevii au înţeles că temele sunt importante şi că nu se

pot efectua oricum şi oricând.

8. „AUTOEVALUAREA STILULUI DE ÎNVĂŢARE”

166
 CHESTIONAR 1

1. Când înveţi ceva nou , preferi…..1. să foloseşti diagrame, postere, demonstraţii

2. să primeşti instrucţii verbale
3. să acţionezi pur şi simplu, să încerci găsirea soluţiilor
2. Când citeşti ceva, îţi place………. 1. să vizualizezi în mintea ta pasajele descriptive
2. să te bucuri de dialogul personajelor
3. uneori să te bucuri de cărţi de aventuri, acţiune, dar ai prefera să nu
citeşti
3. Când scrii ceva, încerci……….....1. să «vezi» cuvintele
2. să auzi cuvintele înainte de a le scrie
3. să scrii cuvintele pe o ciornă pentru a vedea dacă este corect
4. Când te concentrezi asupra unei 1. distras/ă de mişcare şi forfota din jurul tău
sarcini, te simţi………………….......
2. distras/ă de zgomote acolo unde înveţi
3. în dificultate dacă stai o perioadă lungă de timp pe scaun
5. Când rezolvi o problemă , 1. să notezi datele problemei şi să desenezi soluţiile pentru a le
alegi..................................................... vizualiza
2. să vorbeşti cu cineva (sau cu tine însuţi/însăţi)
3. să foloseşti obiecte concrete pentru a găsi soluţii
6. Dacă lucrezi într-o echipă, tu 1. să urmăreşti instrucţiunile şi să te ghidezi după imagini
preferi………………………………
2. să auzi explicaţiile pentru ceea ce ai de făcut prin mijloace
audio/video
3. să ignori sarcinile şi să acţionezi direct
7. Când îţi aminteşti numele 1. feţele persoanelor, dar nu şi numele lor
persoanelor, îţi aminteşti……….......
2. numele persoanelor, dar nu şi cum arată
3. situaţia clară/contextul în care te-ai întâlnit cu acestea
8. Când indici direcţia pentru 1. vizualizezi traseul sau desenezi o hartă
cineva, tu.............................................
2. dai informaţii clare şi precise
3. îţi mişti corpul, poziţia, gesticulezi pentru a o îndruma
9. Când ai nevoie de ajutorul cuiva 1. să-ţi arate imagini, diagrame, desene, în explicarea soluţiilor
(fişe, teme, etc.) tu ai dori………….
2. să-ţi explice cum se rezolvă
3. să te încurajeze în acţiunile tale concrete până vei reuşi
10. Îţi poţi aminti cel mai bine o 1. ai notat-o
listă cu itemi dacă tu…………….....
2. ai repetat-o
3. ai folosit degetele

167
Majoritatea răspunsurilor : 1 – stil de învăţare vizual

2 – stil de învăţare auditv

3 – stil de învăţare practic/kinestezic

CHESTIONAR 2

Completaţi fiecare propoziţie marcând a, b, sau c. Nu există un răspuns corect sau unul
care să fie mai bun decat celelalate .

1. Învăţ cel mai bine când:

a) văd informaţia
b) aud informaţia
Fiecare dintre noi
c) experimentez (pun în practică) informaţia
procesăm informaţiile
2. Îmi plac: într-un mod propriu ,
a) imaginile şi ilustratele folosindu-ne cu precădere
b) casetele şi poveştile istorisite de cei din jur de unul dintre analizatorii
c) interacţiunile cu oamenii şi mersul în excursii senzoriali de care
3. Pentru a mă relaxa, îmi place să: dispunem .
a) citesc
b) ascult muzica
c) fac sport sau să grădinăresc
4. Tind să fiu:
a) contemplativ
b) vorbăreţ
c) activ, dinamic
5. Pentru a-mi aminti un număr de telefon:
a) îl scriu de câteva ori
b) îl spun cu voce tare de câteva ori
c) îl notez pe orice am la îndemână
6. La un curs, învăţ cel mai bine când:
a) am un manual bun, ajutoare vizuale (planşe, ilustrate) şi informaţii scrise
b) profesorul spune lucruri clare şi interesante
c) sunt implicat în anumite activităţi
7. Când învăţ pentru un test:
a) îmi citesc notiţele şi scriu un rezumat
b) îmi citesc cursurile cu voce tare şi spun informaţiile memorate
c) îmi place să studiez în grup şi să utilizez tabele
8. Am:
a) un simţ estetic dezvoltat şi sunt foarte atent la detaliile vizuale
b) o plăcere deosebită să spun glume şi să povestesc
c) o plăcere deosebită să construiesc lucruri şi să fiu activ

168
9. Îmi plănuiesc săptămâna viitoare:
a) făcând o listă şi ţinând un calendar detaliat
b) vorbind despre asta cu cineva
c) concepând un calendar pe calculator
10. Când mă pregătesc pentru un test la matematică:
a) scriu formulele pe fişe sau utilizez imagini
b) memorez formulele vorbind cu voce tare
c) utilizez cuburi, lego sau modele tridimensionale Acest fapt are implicaţii
11. Adesea: profunde şi asupra modului în
care învăţăm , explicând de
a) îmi amintesc chipurile dar nu numele
multe ori dificultăţile resimţite
b) îmi amintesc numele, dar nu chipurile la reţinerea unor informaţii sau
c) îmi amintesc evenimentele, dar nu numele sau chipurile dimpotrivă, uşurinţa în
12. Memorez cel mai bine când: achiziţionarea altora .
a) citesc informaţiile şi mă folosesc de imagini
b) ascult informaţiile şi folosesc cuvinte care rimează
c) încerc să fac lucrurile după principiul "încercare şi eroare"
13. Când îndrum pe cineva spre o adresă, spun ceva de genul:
a) “Mergeţi la dreapta, ajungeţi la blocul galben, apoi o luaţi la stânga până vedeţi un
stejar mare. Aveţi clară imaginea?"
b) “Mergeţi la dreapta, treceţi de 3 blocuri, apoi la stânga până la cabinetul
psihologic. OK? Aţi prins ce am spus?"
c) “Urmaţi-mă!,” dupa ce i-am arătat direcţia prin gesturi
14. Când merg printr-un oraş nou, prefer:
a) să iau o hartă şi să găsesc singur drumul
b) să mă opresc şi să întreb pe cineva
c) să mă plimb prin zonă şi să-mi dau seama de unul singur

Cel mai mare total indică stilul vostru de învăţare predominant .

- Dacă cele mai multe răspunsuri au fost "A", atunci sunteţi un vizual .
- Dacă cele mai multe răspunsuri au fost "B", atunci sunteţi un auditiv .
- Dacă cele mai multe răspunsuri au fost "C", atunci sunteţi un kinestezic .

9. Analizaţi caracteristicile fiecărui stil de învăţare şi identificaţi exemple de activităţi,

pentru discipline diferite, prin care stilurile de învăţare pot fi dezvoltate.

DISCIPLINA SUGESTII DE ACTIVITĂŢI

Stil de învăţare vizual Stil de învăţare auditv Stil de învăţare tactil-

kinestezic

169
ALTE SUGESTII PENTRU OPTIMIZAREA PERFORMANŢELOR ÎNVĂŢĂRII

 Ia-ţi o pauză după fiecare oră de învăţat!

Este un răgaz de care are nevoie creierul tău pentru a stoca informaţia
primită. Cercetările ştiinţifice au arătat că după 40 de minute,
capacitatea de atenţie slăbeşte considerabil.

 Invetează acronime sau acrostihuri!

Găseşte câte un cuvânt cheie pentru fiecare lucru
pe care vrei să-l memorezi şi apoi notează litera
cu care începe acesta. La final, alcătuieşte
cuvinte (sau chiar fraze) cu iniţialele cuvintelor
cheie.
 Creează rime cu ajutorul cuvintelor cheie!
Ritmul, repetiţia, muzica şi rimele îţi pot fi de mare
ajutor! Iar dacă ştii că îţi place să înveţi cu o prietenă,
combină cele couă metode: creaţi rime împreună!

 Asociază imagini mentale noilor concepte!

Foloseşte-ţi creativitatea şi fă asocieri între nişte imagini familiare şi
informaţiile noi din cursuri. Legăturile nu trebuie să fie logice. Adesea,
tocmai cele absurde ţi se întipăresc mai bine în memorie.

 Încearcă metoda memoriei spaţiale !

Alege nişte obiecte pe care le vezi în drumul tău spre
facultate (o clădire, un chioşc, un copac) şi asociază
fiecăruia câte o idee din materia pentru examen.Ţine cont
de ierahia ideilor şi de ordinea în care îţi apar obiectele în cale.

 Imaginează-ţi că tu eşti profesorul !

După ce ai terminat de învăţat, imaginează-ţi că le predai
materia colegilor tăi. Anticipează şi eventualele lor întrebări de
clarificare. Îţi vei organiza mai bine informaţia şi îţi vei
descoperi propriile hibe.

 Nu repeta la infinit informaţia memorată!

Repetând obsesiv, s-ar putea să uiţi o parte din
lucrurile învăţate. Dacă vrei să te verifici,
vizualizează-te în situaţia de examen. Iar înainte
de examenul propriu zis, nu reciti integral
cursurile, ci doar frunzăreşte-le.

170
 Recomandări în sprijinul învăţării eficiente (pentru părinţi şi cadre didactice)
pentru formarea stilului de învăţare:

1. Stimularea şi dezvoltarea motivaţiei învăţării şi stărilor afective pozitive faţă de

învăţare:
- încurajaţi şi stimulaţi copiii (în caz de reuşită sau eşec);
- folosiţi recompensa
- sprijiniţi elevul în crearea atmosferei optime pentru învăţare
- ajutaţi-l să-şi clarifice scopurile
- creaţi optim-ul motivaţional
- stimulaţi conflictul de idei
- realizaţi corecţia şi evaluarea
- asiguraţi un feed-back permanent
2. Planificarea studiului individual:
- ajutaţi-l să-şi identifice stilul de învăţare (vizual, verbal, logic, mecanic,
intuitiv, demonstrativ etc.);
- identificaţi împreună ritmul de învăţare pe baza experienţei proprii elevului.
3. Sprijiniţi-l să depăşească barierele în planificarea studiului: starea de sănătate,
oboseala, lipsa de motivare, respingerea faţă de o activitate, lipsa abilităţilor şi
deprinderilor necesare, timp insuficient (lipsa managementului timpului).
4. Sprijiniţi-l în învăţarea/ utilizarea metodelor de învăţare eficientă:
- învăţarea globală
- învăţarea secvenţială
- folosirea tehnicilor de memorare.

APRECIERI PENTRU CADRELE DIDACTICE

Din cele 20 de enunţuri menţionate mai jos, selectaţi 10 pe care le rostiţi mai frecvent în
activitatea didactică sau cele pe care sunteţi de acord să le folosiţi (indicaţi numărul de
ordine).

1. Dacă nu faci ceea ce îţi cer, îţi pun nota “2”.

2. Îţi va prinde bine în viaţă.
3. Este de datoria ta să înveţi.
4. E o experienţă bună.
5. Ai promis că faci.
6. Aceasta te va ajuta la susţinerea examenului.
7. Nu am de ales.
8. Nimeni n-ar putea să scoată la capăt acest lucru mai bine ca tine.
9. De tine depinde reuşia întregii clase.
10. Încearcă – este interesant şi are să-ţi placă.
11. Eu sunt profesorul, tu – elevul!
12. Îţi izbuteşte acest lucru de minune.

171
 Eficacitatea instruirii şi
randamentul învăţării
13. Ai promis că vei încerca data viitoare. este influenţat pozitiv de
14. Eşti foarte capabil şi acesta e punctul tău forte. enunţurile cu cifre pare
15. Colegii tăi au găsit soluţia. şi negativ, de cele cu
16. Vreau să ştiu ce ai înţeles. numere impare.
17. Toţi pot face această temă.
18. Trebuie să ştiu ce am reuşit să te învăţ.
19. Prietenii contează pe tine.
20. Trebuie să mă conving că faci bine.

Reguli de respectat pentru

îmbunătăţirea învăţării

1. Zilnic trebuie să învăţaţi, chiar şi atunci când nu aveţi timp necesar să rezervaţi 10
minute învăţării.
2. Dacă entuziasmul a scăzut temporar sau sunteţi bolnavi sau obosiţi nu trebuie să vă
forţaţi, dar nici să renunţaţi la învăţat; se va studia ceva uşor sau cu un grad scăzut de
implicare.
3. Este recomandat să învăţaţi mai puţin şi mai bine decât mult şi superficial.
4. Înainte de a învăţa vă veţi autoconvinge de corectitudinea informaţiilor, veţi evita
aprofundarea greşelilor. Această regulă poate acţiona şi limitativ sau blocant.
5. Fără o necesitate stringentă nu se va studia în acelaşi timp două materii înrudite (de
ex. două limbi străine), existând riscul amestecului lingvistic şi al transferului. Ţinând
cont de acest lucru se pot învăţa două sau mai multe materii (discipline) în acelaşi
timp atunci când informaţiile se potenţează reciproc şi ajută la o mai bună învăţare.
Se va cântări atent dacă sunt mai multe avantaje sau mai multe riscuri.
6. Putem compara o materie (disciplină) cu o cetate care poate fi cucerită numai atunci
când se porneşte asediul din toate părţile: ascultare, vorbire, citire, scriere,
reformulare, discuţie, etc.
7. O condiţie importantă este acceptarea şi admiterea greşelilor, precum şi admiterea de
a fi corectaţi. Fără a greşi nu se poate învăţa.
8. Vă veţi concentra asupra atitudinii interioare prin autosugestie şi ambianţa exterioară.
Atitudinea interioară trebuie sa fie guvernată de următoarele: motivaţie din interes,
optimism, având gânduri pozitive, entuziasm, încredere în succes, uşor autoexigent,
cu toleranţă.
9. Asocierea unei informaţii noi cu cele cunoscute se mai numeşte ancorare,
reformularea cu propriile cuvinte a materialului studiat având acelaşi efect.
10. În procesul învăţării veţi schimba deseori ritmul pentru a da culoare unei operaţii
monotone. Per ansamblu s-a dovedit că folosirea a cel puţin trei ritmuri măreşte
eficienţa procesului de învăţare şi memorare. De exemplu, în cazul citirii cu voce tare
se pot folosi tonurile: autoritar, calm, şovăielnic (moale) etc.

172
 STIMULAREA POTENŢIALULUI CREATIV

 creativitatea este asociată cu "a face" şi mai puţin cu "a fi" - o persoană creativă
"face" lucruri care nu au mai fost făcute înainte
 aptitudinile creative sunt legate de scopurile noastre
 motivaţia este unul din cel mai importante elemente al creativităţii
 creativitatea facilitează descoperirile ce contribuie la dezvoltarea societăţii

Inteligenţa este abilitatea de a învăţa, abilitatea de a gândi.

Creativitatea este abilitatea de a produce lucruri sau cunoştinţe noi.

COMPONENTELE CREATIVITĂŢII

A. Inteligenţa
a) Inteligenţa sintetică sau abilitatea de a combina informaţia existentă în noi moduri.
b) Inteligenţa analitică sau abilitatea de a face diferenţa între noile idei care au
potenţial şi noile idei care nu sunt fezabile. Această abilitate este esenţială alocării
eficiente a resurselor. Este modalitatea prin care evaluăm calitativ noile idei.
c) Inteligenţa practică sau abilitatea de a vinde o idee celor interesaţi să o cumpere.
Fără inteligenţa practică persoana creativă nu va putea să obţină resursele necesare
dezvoltării ideii creative.
B. Cunoştinţele de specialitate
C. Stilul de gândire
D. Personalitatea
E. Motivaţia - instrinsecă/extrinsecă
F. Mediul înconjurător

SIMTE, ACŢIONEAZĂ , GÂNDEŞTE, INTUIEŞTE!

 Îţi închipui că nu ai „probleme”? Creează unele!
ENTUZIAST  Majoritatea oamenilor sunt mai creativi decât cred. IMAGINATIV

 Atâta folos ai pe cât de multe idei oferi altora.

 Generează o idee nouă în fiecare zi!
 În creativitate trebuie să faci ceea ce simţi că e mai bine.
 Nimeni nu ştie cât de creativă este o persoană în realitate.

PRACTIC  Este interesant tot ceea ce doreşti să faci. LOGIC

STILURI DE PERSONALITATE CREATOARE

173
1. Găseşte cât mai multe răspunsuri la următoarele întrebări:

o Ce ai face dacă ai fi Dumnezeu pentru o zi?

o Ce ai face/cum te-ai simţi dacă dimineaţa te-ai trezi fată (dacă eşti băiat) şi invers?
o Imaginează-ţi o zi din viaţa ta dacă ai fi invizibil.
o Ce s-ar întâmpla dacă omul ar învăţa să zboare?
o Ce s-ar întâmpla dacă n-ar mai ploua pe pământ?
o Ce s-ar întâmpla dacă ai putea citi gândurile oamenilor precum năstruşnicul
Neghiniţă?

2. În ce secol v-ar plăcea să trăiţi: secolul al XIX-lea sau secolul al XXI-lea?

Constituiţi două grupe în funcţie de opţiunea aleasă şi reflectaţi

împreună asupra avantajelor şi riscurilor faptului de a vă derula
existenţa în perioada respectivă.

3. Explicaţi enunţul de mai jos, într-un mod cât mai original şi folosind cât mai multe
argumente/exemple.
“Viaţa este o necunoscută.”

4. Care este cea mai nouă idee pe care ai avut-o?

Se lucrează pe grupe, se face o inventariere a ideilor, se discută

despre rolul soluţiilor/ideilor creative în viaţa noastră, a
imaginaţiei, inventivităţii şi despre rolul creativităţii în dezvoltarea
personală a unui individ.

5. Care consideraţi că este cea mai semnificativă invenţie/ descoperire umană?

(de ex. focul? roata? tiparul? praful de puşcă? calculatorul? etc.)

Găsiţi cât mai multe argumente.

6. Găsiţi un alt final acestei povestiri:

„Un mare vrăjitor, vrând să distrugă un regat, a turnat o băutură vrăjită în fântâna
de unde beau toţi locuitorii lui. Oricine bea din apa aceea înnebunea.
A doua zi de dimineaţă, a băut din ea toată populaţia şi toţi şi-au pierdut minţile,
afară de rege, care avea o fântână doar pentru el şi pentru familia lui, la care vrăjitorul nu
putea să ajungă. Alarmat, regele a încercat să ţină în frâu poporul, luând o serie de măsuri
de siguranţă şi de sănătate publică: dar cei care asigurau ordinea băuseră din apa otrăvită

174
şi socoteau că deciziile regelui erau o absurditate, hotărând să nu le respecte cu nici un
chip.
Când luară cunoştinţă de acele decrete, locuitorii regatului rămaseră încredinţaţi
că suveranul înnebunise, şi acum scria lucruri fără sens. Strigând, o porniseră spre castel
şi-i ceruseră să abdice.........” (adaptare după Paul Coelho).

7. Realizaţi o „scenetă mută”, pe o temă la alegere, folosind doar părţile corpului,

mimica (limbajul mimico-gesticular) şi obiectele pe care le aveţi la îndemână în jurul
vostru.

8. Cu care dintre punctele de vedere menţionate sunteţi de acord? Argumentaţi.

a) A crea înseamnă a produce (genera) ceva nou în raport cu ceea ce este

vechi, cunoscut, uzual, banal.
b) Toţi oamenii sunt în diverse grade creativi.
c) Atributul de creativ semnifică nota de originalitate în activitate şi în
produsele acesteia.
d) Influenţele mediului şi educaţia au o mare contribuţe în formaţia creativă
a fiecăruia.
e) La idei şi proiecte noi se ajunge prin transformări şi recombinări ale
datelor cognitive de care subiectul dispune.
f) Imaginaţia este foarte importantă în procesul creaţiei, deoarece posedă
un mare grad de libertate, nu este încătuşată de norme şi reguli fixe.

9. Răspundeţi la întrebările:

 Cum apreciaţi mediatizarea vieţii private a fotbaliştilor?

 Cum apreciaţi propunerea Uniunii Europene de reducere a costurilor la SMS-uri şi

navigarea pe internet?

10. Ce înseamnă “să te întinzi cât îţi este plapuma”?

Care sunt treptele necesităţii?

11. Brainstorming: „Ce ne face să dobândim credibilitate în relaţiile personale şi

profesionale?”
Sugestii: a fi o persoană de încredere, a fi de cuvânt, consecvenţa, onorarea obligaţiilor
etc.

12. Imaginaţi-vă că sunteţi o fiinţă - frunză. Încercaţi să dialogaţi cu arborele - mamă.

175
13. „STELE MICI, STELE MARI”

Cum credeţi că este o zi din viaţa unei vedete?

 
(se pot alege persoane publice cunoscute din diferite domenii şi de vârste diferite).

AVANTAJE DEZAVANTAJE

14. „LUMEA ÎN CARE TRĂIM”

)
Dacă ar trebui să organizaţi o campanie în rândul elevilor pentru promovarea respectului
faţă de natură:
 ce metode de educaţie a turiştilor-elevi aţi folosi
 daţi exemple de activităţi în care aţi implica profesorii şi elevii
 cum s-ar intitula proiectul vostru?

15. „PROFIL”

Realizaţi un profil pentru “un parazit al societăţii”.

 Ce trăsături are acesta?
 Unde îl întâlnim?
 Cum s-ar putea trasforma povestea lui de viaţă într-o poveste de succes?

16. „ÎMPREUNĂ”

Propuneţi cât mai multe idei prin care puteţi crea o zi frumoasă, petrecută alături de
părinţi – în casă/locul unde locuiţi şi în afara acesteia.

- care sunt activităţile pe care le desfăşuraţi împreună?

- cât timp petreceţi zilnic împreună cu părinţii?

17. Daţi un nume personajelor din imagine. Care credeţi că este povestea lor? Ce îşi spun
unuia altuia? Cum se simt? Ce credeţi că gândesc?

176
18. „FAMILIA MEA”

Folosiţi fiecare deget pentru a prezenta câte un membru al familiei voastre.

Pentru aceasta, personificaţi prin desen fiecare deget, încercând să reprezentaţi membrii
familiei voastre, ca în exemplul de mai jos.
Se discută modul de exprimare, trăsăturile desenate, într-o «poveste» a familiei
respective.

FAMILIA MEA FAMILIA MEA

19. „SIMŢURILE MELE”

Răspunde într-un mod cât mai creativ la întrebările:

a. Ce-mi place să văd?

b. Ce-mi place să aud ?
c. Ce-mi place să miros ?
d. Ce-mi place să simt ?
e. Ce-mi place să ating?

20. Care este cea mai creativă persoană pe care o cunoşti?

o Cum se exprimă această creativitate, în ce domeniu?

o Daţi câteva exemple ilustrative.
o Care sunt principiile creativităţii pe care le poţi dezvolta şi la persoana ta?

21. Relataţi o întâmplare miraculoasă – auzită sau trăită de voi.

22. Realizează o listă cu toate acele lucruri pe care le consideri a fi „pentru sufletul
tău”.

177
23. „PLUS, MINUS , INTERESANT”

Găsiţi cât mai multe idei/întrebări, care la prima vedere par ieşite din comun şi chiar
lipsite de seriozitate.

De ex. „Ce ar fi dacă s-ar scoate scaunele din autobuze ?”

Completaţi pentru fiecare idee schema: plus, minus, interesant. De ex .:

Plus
o Ar încăpea mai mulţi pasageri în autobuz.
o Ar fi mai uşor pentru pasager să urce şi să coboare.
o Autobuzele ar fi mai ieftine şi mai uşor de construit / reparat.
Minus
o Pasagerii ar cădea la opririle bruşte.
o Ar fi dificil de călătorit cu bagaje şi copii mici.
o Bătrânii sau bolnavii nu ar putea călători.
Interesant
o Interesantă idee care ar putea duce la crearea a două tipuri de autobuze.
o Interesant că ideea de confort devine neimportantă.
o Interesantă idee ce ar putea duce la crearea unui autobuz cu scaune detaşabile etc.

24. „COMOARA”

Gândiţi-vă că sunteţi un călător şi vă aflaţi la poalele unui munte. În vârful acestuia se

află o comoară.
- Ce veţi face pentru a ajunge acolo?
- Desenaţi drumul parcurs şi relataţi întâmplările prin care aţi trecut.

25. Imaginaţi-vă că aţi ajuns în Cetatea Timpului. Aţi venit după ajutor, dar
rândul celor ce-l aşteaptă e prea mare. Lăsaţi un mesaj formulat astfel încât Măria
Sa să vă acorde prioritate.

26. Imaginaţi-vă un dialog umoristic între un elev şi carnetul său de note.

Variantă: Imaginaţi-vă un dialog între un elev şi notele sale mari/între elev şi notele
sale mici, între părinţi şi carnetul de note al elevului.

178
 27. Imaginaţi-vă următoarele situaţii (exerciţiul se poate lucra individual sau joc de rol).

1. Cum te-ai comporta, ce ai spune dacă ai fi liderul vorbăreţilor? Dar liderul

timizilor?
2. Ce ai gândi dacă ai fi o pată de petrol pe mare?
3. Ce ai gândi dacă ai fi roata unei trotinete?
4. Ce întrebări ai adresa / ce ai fi curios să afli
dacă te-ai întâlni cu un extraterestru?
- desenează un obiect zburător neidentificat.
5. Ce crezi că ar spune inima ta despre tine? (sau un alt organ)
- desenează silueta umană de la forme detaliate, la forme cât mai generale,
schematizate.

28. Imaginaţi-vă că sunteţi, pentru o oră, locuitorii unei boabe de strugure. Scrieţi ce
senzaţii aveţi, cum vă simţiţi, ce e surprinzător, cu ce aţi rămas din această experienţă şi
ce nu aţi vrea să se repete.

29. Lăsaţi-vă purtaţi de imaginaţie!

 Descrieţi imaginea unui grup de lebede înotând pe apele Dunării albastre.

 Descrieţi un măr înflorit.
 Descrieţi un răsărit de soare la mare.
 Descrieţi o după amiază într-un muzeu pe care nu l-aţi mai văzut niciodată.
 Sunteţi într-o telecabină/telescaun la munte. Descrieţi priveliştea ce se
aşterne sub privirile voastre.
 Sunteţi un grup de 6 tineri. Imaginează-ţi o călătorie pe un braţ al Senei cu un velier
cu pânze roşii şi dungi negre.

30. Daţi frâu liber ideilor într-un scurt text despre cea mai delicioasă mâncare pe care aţi
savurat-o în viaţa voastră. Tentaţi-ne să o gustăm!

 Dacă ar fi să „inventaţi” o nouă specialitate gastronomică, cum s-ar numi aceasta şi

care ar fi ingredientele folosite?
 Găsiţi noi specialităţi culinare, combinând specialităţile româneşti tradiţionale cu
specialităţi dintr-o altă cultură gastronomică.
 Găsiţi denumiri haioase ustensilelor din bucătărie; imaginaţi-vă un dialog al acestora.

Pregăteşte o umplutură
pentru curcanul de Ziua
Recunoştinţei. Ce ingrediente
ai folosi?

Prepară un cocktail care va fi

elixirul veseliei într-o vară
“nebună” la Costineşti.

179
31. „ORICE ESTE POSIBIL!”
 Pictează o piatră! Va fi un ornament original pentru camera ta.
 Pictează 2-3 sticle de Prigat de 0,5 l. Vor decora bucătăria familiei dându-i culoare
şi personalitate.

32. „IMNUL ADOLESCENŢEI”

Compuneţi un imn al adolescenţei. Lucraţi în echipă: autorul versurilor, compozitorul
melodiei, trupa de interpreţi (orchestra + solişti).
- Realizaţi un tablou al adolescenţei. Cum ar arăta acesta? Ce culori predominante aţi
folosi? De ce?

33. Descrie ce îţi dă poftă de viaţă. Aşteptăm cele mai straşnice aventuri.
 Care este cea mai frumoasă amintire din copilărie?
 Care este cea „mai năzdrăvană” întâmplare de care îţi aduci aminte?
 Care au fost cele mai practicate jocuri ale copilăriei. Jocul preferat.
 În prezent, îţi rezervi timp pentru joacă? Cum te joci?
 Descrie o experienţă pe care ai avut-o prima oară, ceva ce nu ai
mai făcut niciodată şi ţi-a rămas întipărit în memoria afectivă.
 Dacă ar fi să faci ceva diferit azi, faţă de modul în care te comporţi
de obicei, ce ai face?
Propuneri.: ...............................
................................
.................................

34. „PĂDUREA FERMECATĂ”

 Ce ţi s-ar putea întâmpla călătorind printr-o pădure fermecată?

 Copacii vorbesc şi se mişcă, frunzele şoptesc. Ce ţi-ar putea spune?
 Cu cine crezi că te-ai putea întâlni în pădure? Cu ce personaje? Cu cine ţi-ai dori/nu
ţi-ai dori să te întâlneşti? Ce ţi-ar spune acestea?
 Cu ce persoană apropiată ai dori să parcurgi drumul prin pădure? Ţi-ar fi frică de
ceva?
 Cui ai cere ajutorul, dacă eşti într-o situaţie de pericol?
 Ce „puteri speciale” ţi-ar plăcea să ai în pădurea fermecată?
 Ce crezi că se află la marginea pădurii fermecate?

180
35. „BAL MASCAT”

Eşti invitat la un bal mascat. Ce costum reprezentativ pentru tine vei purta? Descrie-l.

- Costumul desemnează un personaj cunoscut?

- Dacă da, acest personaj este unul din „eroii” tăi?
Cum a devenit eroul tău?
- Ce costume crezi că ar alege prietenii/colegii tăi?
Dar părinţii?
- Dacă ar fi să mai alegi un alt costum, în afara primului,
care ar fi acesta? De ce?

36. Pregăteşte cel mai amuzant cadou cu surprize. Gândeşte-te cui îl oferi, ce va conţine,
ce simbolizează conţinutul pachetului. Fă conexiuni între caracteristicile de personalitate
ale “surprinsului” şi obiectele împachetate.

37. „PORTRET”
Creaţi plastic şi verbal profilul:

- Unei soţii „perfecte”

- Unui soţ „perfect”
- Unei mame
„perfecte”
- Unui tată „perfect”
- A unui prieten
perfect - Au ceva în comun aceste
portrete?
- Poate fi redată ideea de
perfecţiune?
- Care a fost cel mai greu
portret de realizat? De ce?

38. După modelul expresiei „curcan de provincie” găsiţi 5 expresii drăguţe pentru alte
cinci ocupaţii. Explicaţi asocierea.

181
39. Redaţi o conversaţie „spontană” pe care aţi putea-o avea cu o persoană necunoscută
dintr-un autocar de tur al Romei.

40. Elaboraţi câte 10 răspunsuri pentru următoarele întrebări:

 Ce/ cine poate fi dulce?

 Ce/ cine poate fi crud?
 Ce/ cine poate fi slabă?
 Ce/cine poate fi puternică?

41. Inventează cel mai excentric mijloc de transport.

- Elaboraţi soluţii de decongestionare a traficului rutier în Bucureşti.
- Ce vă sugerează expresiile: „ maşină amfibie” şi „şalupă teleghidată”?

42. „ŞCOALA MEA”

 Dacă banii n-ar fi o problemă, descrie cum ţi-ar plăcea să arate liceul tău peste un an.
 Desenează mascota clasei.
 Dacă s-ar acorda diplome la nivelul clasei tale, care ar fi categoriile?
 Identifică scopurile colectivului din care faci parte (în comparaţie cu interesele
individuale).
 Asociază fiecare materie pe care o studiezi cu un personaj dintr-un film sau o carte.
 Dacă ar trebui să organizaţi o scenetă / piesă de teatru cu elevii din clasă, ce nume ar
purta aceasta şi care ar fi personajele principale?
 „Albumul clasei” - care este cea mai frumoasă/amuzantă amintire legată de colegi şi
cea mai neplăcută amintire? Reprezintă portretul din album al fiecărui coleg într-un
mod cât mai inedit, original.
 Caracterizaţi un băiat/un coleg a cărui poreclă diminutivală este „Bichonet”.

43. Realizaţi un afiş sau un eseu cu tema:

„Pământul este o furtună de suflete.”

44. Completaţi enunţurile:

„Sunt ca... (o plantă), (un animal), (un fenomen al naturii), ( un obiect) pentru că...............

„ Nu sunt ca... (o plantă), (un animal), (un fenomen al naturii), ( un obiect) pentru că.......

45. Compuneţi mesaje pentru 5 răvaşe ce se vor afla în prăjitura casei la o petrecere „în
pijamale”.

182
46. Imaginaţi-vă un personaj cu puteri supranaturale ce depăşesc mult capacităţile
omeneşti. Cum s-ar numi acest personaj? Ce-ar putea face? Unde ar trăi?

Personajele basmelor
Ce simbolizează următoarele personaje: vrăjitoarea, monstrul, bătrânica, zâna, îngerul,
prinţesa, eroul (Făt-Frumos, Prâslea), regele, magul cel bun.

Imaginaţi-vă LEGENDA STELELOR.

47. Construiţi o relatare pe tema :

o Ce visează câinele meu despre mine?
o Ce ar spune calculatorul meu despre mine?
o Ce ar gândi cărţile/florile mele despre mine?

48. Găsiţi cât mai multe motive pentru care o persoană poate râde cu poftă.
...................................................................................................................................................

49. Găsiţi 5 lucruri care pot fi create prin combinarea obiectelor alăturate (se pot alege
diferite obiecte). Gândiţi-vă la modalităţile în care pot fi utilizate practic proprietăţile
combinate ale obiectelor şi care nu ar putea să fie realizate dacă aţi avea doar unul dintre
obiecte.
 Scrieţi pe o coală de hârtie cele 5 soluţii găsite. Apoi încercaţi să descrieţi cum aţi
utilizat inteligenţa, ce cunoştinţe de specialitate v-au trebuit, ce stil de gândire aţi utilizat,
cum s-a manifestat personalitatea voastră în apariţia rezultatelor, ce tip de motivatie aţi
utilizat si cum aţi simţit-o, descrieţi mediul înconjurator în care aţi fost creativi.

50. Creează cea mai interesantă formulă de produs pentru înfrumuseţarea tenului.

51. Creează un afiş publicitar pentru Era Mall.

52. Compune versuri albe sau ritmate despre:

a. stilul de muzică preferat

b. cartea preferată
c. vestimentaţia preferată
d. emisiunea preferată
e. sportul /hobby-urile preferate

53. Daţi cât mai multe răspunsuri la întrebarea:

Ce se realizează în ritmul melcului în România?

Găsiţi cel puţin trei tipuri relevante pentru o

emisiune de ştiri (de divertisment) urmărind
posturile de televiziune cunoscute.

183
54. Dacă ar fi să regizezi o piesă, elaborează un scurt scenariu pornind de la tema.

„ Întrebarea cu adevărat importantă nu este a fi sau nu fi, ci a fi om sau a nu fi om!”

55. Imaginează-ţi cum ar arăta viaţa unei persoane:

- fără copilărie – poveşti/jocurile copilăriei

- fără flori / păsări
- fără muzică
- fără culori
- fără speranţe / vise
- fără prieteni
Realizează un eseu cu tema: „Dor de copilărie”.

56. „AM DESCOPERIT O NOUĂ LUME!”

Cum ar arăta o nouă lume pentru voi? Lumea în care v-ar plăcea să trăţi? Pentru că voi
creaţi această lume...... orice este posibil! Care sunt ideile cele mai creative pe care aţi
dori să le folosiţi pentru a crea acest spaţiu?

57. Dacă ar fi să închizi..........cum s-ar numi, care ar fi aceasta/acesta?

 cel mai puternic/frumos sentiment...............într-un cuvânt.............................

 cerul într-o floare.............................
 lacrimile într-un cântec.............................
 amintirile într-un film.............................
 bucuriile într-un copac.............................
 tristeţile într-un tablou.............................
 iubirea într-un gest.............................
 cunoştinţele într-o carte.............................
 vârsta într-un „personaj” .............................
 anotimpul preferat într-o melodie.............................
 credinţa într-o pasăre.............................
 visele într-o culoare.............................

58. „CULORI”

Ce culoare are pentru tine ÎNCREDEREA?

Dar curajul, puterea, prietenia, sinceritatea, optimismul,

iubirea, creativitatea etc.?

Argumentează asocierile făcute.

184
 Pentru stimularea şi creşterea potenţialului creativ, cultivaţi copiilor dvs.:

1. O atitudine pozitivă, optimistă , o - Va "deschide" mintea spre orice tip

atitudine de tipul "orice este posibil".
Nici o idee nu este
criticată, ci este
acceptată ca fiind
potenţial folositoare.
de posibilitate.
- Înlocuieşte atitudinea negativă care
restricţionează gândirea.
- Determină o stare plăcută din punct
de vedere psihologic.
- Reduce stresul. Stimulează sănătatea
mentală, emoţională şi fizică.

3. Brainstorming-ul
2. Suspendarea gândirii

- Asocierea liberă a unor concepte şi

emiterea cât mai multor idei. Nu ne
4. «Ce am învăţat din asta?»
interesează utilitatea, funcţionalitatea
sau normalitatea lor.
- Are ca scop generarea a cât mai multor
Când o situaţie la care am idei, într-un timp extrem de scurt, fără a
participat sau participăm se ne gândi la idee, fără a critica sau evalua
dovedeşte a fi negativă, fără ideile generate.
rezultate pe măsura
aşteptărilor, este important să
ne gândim la ceea ce am
învăţat din experienţa avută.

La baza creaţiei stă efortul individual de a depăşi limitele personale. Trebuie să-i
oferiţi copilului posibilitatea „de a greşi”. E una din căile spre dezvoltarea
inventivităţii.

DESCOPERIND, COPILUL CREEAZĂ!

CREÂND, EL SE DESCOPERĂ PE SINE!

185
 MODALITĂŢI DE ANTRENAMENT A GÂNDIRII CRITICE ŞI LATERALE
REZOLVAREA DE PROBLEME

1. Desenaţi cât mai multe figuri cu sens pornind de la cifra 8.

Scrieţi ce reprezintă fiecare desen.

2. Alcătuiţi cât mai multe ansambluri unitare cu ajutorul următoarelor obiecte:

conductor, baterie, sonerie, bec.

3. Cu 3 chibrituri putem forma un triunghi. Cu 5 chibrituri două triunghiuri. Cum

construiţi cu 7 chibrituri 3 triunghiuri, iar cu 9 chibrituri 5 triunghiuri?

4. Din figura alăturată găsiţi cât mai multe variante prin care tăind trei linii să rămână
patru pătrate, sau tăind patru linii să rămână trei pătrate.

5. Din beţe de chibrit

Priviţi figura alăturată alcătuită din 12 beţe de chibrit.

a) Luaţi 2 beţe de chibrit aşa încât să rămână numai 2 pătrate.
b) Mutaţi 4 beţe astfel încât să rămână doar 3 pătrate.
c) Mutaţi 3 beţe de chibrit aşa încât să vă rămână 3 pătrate.

Problema este considerată rezolvată

numai dacă în figura nou obţinută
toate beţele de chibrit participă la
realizarea poligoanelor cerute.

186
6. Ce vă semnifică aşezarea acestor linii? Scrieţi cât mai multe variante ale
reprezentărilor voastre.

7. Alcătuiţi cât mai multe combinaţii semnificative cu aceste linii:

 Desenele voastre trebuie să

semnifice ceva ce trebuie uşor
recunoscut de oricine, de aceea, când
credeţi că nu este prea clar ceea ce aţi
vrut să reprezentaţi scrieţi dedesubt
semnificaţia.
 Încercaţi să vă gândiţi la lucruri la
care nu s-ar fi gândit altcineva şi
desenaţi orice, indiferent de cât de
neobişnuit vi se pare.

8. Daţi cât mai multe titluri la caricatura alăturată, încercând a vă gândi la ceva
neobişnuit, ceva la care alţii nu s-ar fi gândit.

9. Construiţi cât mai multe figuri semnificative dintr-un cerc, un pătrat, un trapez şi
un triunghi. În aceeaşi figură trebuie să fie conţinute toate elementele date.
Se mai cere ca în aceeaşi figură să nu se repete acelaşi element.

10. Patru din cele cinci figuri geometrice de mai jos pot fi potrivite astfel încât să
alcătuiască un singur triunghi. Care sunt cele patru figuri?

187
11. Se dă un cerc („de bază”) şi se cere să se producă cât mai multe figuri prin adăugarea
de alte elemente (puncte, linii, pătrate, triunghiuri etc.) astfel încât să rezulte figuri
semnificative. Pentru a fi mai clar scrieţi dedesubtul fiecărei figuri ceea ce semnifică
acestea.

12. Găsiţi diferite proprietăţi comune pe care le pot avea cifre din seria următoare şi în
funcţie de aceste proprietăţi împărţiţi-le în clase:

1, 2, 3, 4, 6, 8, 13, 15, 17, 18, 21, 23, 24, 165, 183.

13. Priviţi şirul de numere de mai jos. Ce număr urmează în mod logic?

8 4 2 1 1/2 1/4 ....

14. Se dau numerele 1, 2, 3, 4, 5 pentru a le combina în cât mai multe feluri, astfel încât
de fiecare dată să rezulte numărul 7.
Fiecare număr poate să fie folosit o singură dată în cadrul unei operaţii, dar nu este
obligatoriu să fie folosite toate numerele în aceeaşi operaţie. De asemenea, semnul
operaţiei nu trebuie să se repete. Se pot folosi toate operaţiile cunoscute.

15. Completaţi următoarele pătrate magice:

4 2 13 1
5 2 11 14
6
1 6
16 4

Obs.: Suma numerelor situate pe fiecare linie, apoi pe fiecare coloană şi pe fiecare
diagonală este aceeaşi.

16. Aflaţi în fiecare caz regula după care au fost scrise primele numere şi apoi continuaţi
şirurile:
a) 1, 4, 7, 10, 13,.........................
b) 1, 5, 9, 13, 17,..........................
c) 4, 5, 7, 10, 14,...........................
d) 100, 88, 77, 67, 58,...................
e) 100, 95, 85, 60, 40,.....................

17. Care număr din seria de mai jos are valoarea cea mai mică?

10 1 0,999 0,3 11

18. Stabilind următorul cod: SUBSTANTIV masculin = 1, feminin = 2, neutru = 3;

VERB trecut = 4, prezent = 5, viitor = 6; ADJECTIV = 7; COMPLEMENT = 8;
PRONUME = 9, scrieţi cât mai multe propoziţii în noul limbaj, cu condiţia ca „noua”

188
propoziţie creată să cuprindă cel puţin trei din elementele de mai sus. De asemenea
propoziţiile trebuie transcrise în limba română pentru a se putea înţelege ce aţi vrut să
spuneţi.

19. Scrieţi propoziţii de câte patru cuvinte, date fiind iniţialele acestor cuvinte
(de exemplu cu iniţialele C... G... O... A... se poate face o propoziţie de acest gen „Cine
găseşte omul ascuns”).

 Acum completaţi iniţialele care sunt date mai jos, astfel încât să se formeze propoziţii
cu sens, imagini poetice etc. Fiecare cuvânt odată folosit, nu mai poate fi repetat şi în alte
viitoare propoziţii, iar ordinea stabilită a iniţialelor rămâne aceeaşi. Alcătuiţi cât mai
multe propoziţii.

S........................... A............................. T.............................. E...........................

20. Scrieţi cât mai multe propoziţii despre „calea ferată”.

21. Completaţi propoziţia: „Faţa lui era aşa de luminoasă ca ...........................................”

cu cât mai multe cuvinte care să-i întregească înţelesul.

22. Scrieţi cât mai multe cuvinte care încep cu litera E şi se termină într-o vocală.

23. Alcătuiţi cât mai multe cuvinte cu sens din literele cuvântului „SENSIBILITATE”.

24. Formaţi cât mai multe propoziţii alcătuite din patru cuvinte care să înceapă cu
literele:
a) M. U. R. E.
b) O. M. U. L.
c) S. E. R. I.
d) C. R. A. P

25. Folosind codul „R” am alcătuit propoziţia: Radu repară rezistenţa radioului.
Formulaţi cât mai multe propoziţii din patru cuvinte uzând codul „S”.

26. Rearanjaţi în ce ordine voiţi literele cuvântului „ALBASTRE” astfel încât să reiasă
cuvinte cu sens. Ţineţi seama de următoarele reguli: nu pot fi adăugate alte litere decât
cele din cuvântul dat, o literă din acest cuvânt o dată folosită nu se poate repeta în cadrul
aceluiaşi cuvânt derivat, se vor lua în consideraţie numai cuvintele formate din cel puţin
patru litere.

27. Alcătuiţi cât mai multe cuvinte cu ajutorul literelor: a; t; m.

28. Folosiţi expresii în care cuvântul “a plesni” să aibă mai multe înţelesuri.

29. Două dintre proverbele de mai jos au aceeaşi semnificaţie. Care dintre ele?

189
 1. Şi mărul frumos poate fi găunos.
2. Cum e turcul şi pistolul.
3. Greşeala e greşeală, oricum ai lua-o.
4. Spune-mi cu cine te însoţeşti ca să-ţi spun cine eşti.
5. Ce iese din pisică, şoareci mănâncă.

30. Alcătuiţi un scurt text în care să se găsească cuvintele:

a) linişte, cafea, foc;
b) virus, loialitate, şah;
c) polen, urgenţă, perfuzie.

31. Găseşte rime pentru versurile:

Acolo unde este muzică
Cuvintele sunt de prisos.
Muzica ţese vise
Iar visele îţi dau puterea
De a merge mai departe.

32. Construieşte 5 expresii în care să se regăsească cuvântul „lege”. Precizează-le sensul.

33. Găsiţi câte trei sinonime pentru fiecare cuvânt: dor, optimism, primejdie.

34. Indicaţi câte un antonim pentru următoarele cuvinte: important, loialitate,

pretutindeni, pace, calitate, natural.

35. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite pentru a obţine locuţiuni

corespunzătoare sensurilor date:

o A trage.........................- a înşela
o A trage.........................- a unelti
o A trage.........................- a prevesti
o A trage.........................- a profita
o A trage.........................- a se speria
o A trage.........................- a bea
o A trage.........................- a tipări
o A trage.........................- a coase
o A trage.........................- a cosi
o A se trage....................- a fi familiar
o Tras...............................- subţire, mlădios, zvelt
o Tras................................- slăbit, obosit, palid

36. Explicaţi următoarele expresii cu verbul “a şti”: un nu ştiu cum, a nu şti de glumă, a
nu prea şti multe, a fi nu ştiu cum, Dumnezeu ştie, a şti carte, a şti pe de rost.

37. Daţi exemple de câte o locuţiune verbală cu verbele: a sări, a cânta, a lăsa, a pune, a
ţine, a face, a bate, a ridica, a trage, a vărsa.

190
38. Un cunoscut vă spune că a citit o lucrare de exegeză despre grimoar. Ce înţelegeţi
voi?

39. Căror meserii le-ar fi potrivite ca simboluri:

- cuţitul - creionul

40. Scrieţi pentru fiecare dintre obiectele de mai jos cât mai multe utilizări posibile.
Încercaţi să vă gândiţi şi la ceea ce altcineva nu s-ar fi gândit. Deci la ce pot folosi:
a. ziarele b. cărămizile

 Precizaţi cât mai multe întrebuinţări (obişnuite şi neobişnuite) ale unui borcan.

41. Indicaţi cât mai multe posibilităţi de utilizare a unui cerc de gimnastică.

42. Precizaţi cât mai multe obiecte care să aibă următoarele însuşiri: să fie rotunde, dure
şi mai mici decât o minge de baschet.

43. Enumeraţi cât mai multe vieţuitoare care să îndeplinească următoarele condiţii : nu au
coloană vertebrală, au antene, sunt înaripate.

44. În următoarele trei minute notaţi cât mai multe cuvinte ce vă vin în minte la auzul
noţiunilor:
- soare, apă, motor, atom, istorie, cosmetică, finanţare, navă, misiune, adolescenţă.

45. Precizaţi cât mai multe lucruri asemănătoare cu:

 Parfumul
 Bicicleta
 Blenderul
 Iarba

46. Ce îmbunătăţiri ai putea aduce unui rucsac? Dar unui robot?

47. Atmosfera din jurul Pământului a devenit deodată extrem de rarefiată. Ce soluţii
puteţi da pentru această situaţie?
Scrieţi toate ideile oricât de fanteziste şi neobişnuite v-ar părea.

48. Înşiraţi toate răspunsurile şi ideile care ar corespunde întrebării:

”Cum ar putea fi îmbunătăţite birourile funcţionarilor astfel încât munca să se
desfăşoare în cât mai bune condiţii?”

49. Presupuneţi că primele două propoziţii sunt adevărate. Ultima este:

1. adevărată 2. falsă 3. incertă
- Oamenii inteligenţi sunt ridiculizaţi.
- Eu sunt ridiculizat.
- Eu sunt un om inteligent.

191
50. În seria următoare de cuvinte, unul se deosebeşte de celelalte. Care este acel cuvânt?
1.colonie; 2. tovarăşi; 3. stol; 4. echipaj; 5. constelaţie

51. Între cele 27 de bile identice ca aspect, una este mai uşoară celelalte având aceeaşi
greutate. Cu ajutorul unei balanţe fără greutăţi puteţi determina, din trei cântăriri, bila mai
uşoară?

52. Un bloc de 10 etaje + parter are câte 6 apartamente pe nivel. Câte plăcuţe suport şi
câte cifre sunt necesare pentru a confecţiona pentru toate apartamentele blocului plăcuţe
cu numere?

AMUZANT
53. Răspunde rapid:
 Cât a durat războiul de 100 de ani?
 Ce ţară fabrică faimoasele pălării de Panama?
 De la ce animal se obţin corzile de instrumente cu coarde,
numite şi maţe de pisică în spaniolă ?
 În ce lună sărbătoresc ruşii Revoluţia din octombrie ?
 Cu ce sunt făcute pensulele cu păr de cămilă?
 După ce animal au fost denumite Insulele Canare ?
 Care era numele regelui George VI ?
 Ce culoare are cutia neagră a avioanelor?

Răspunsuri: 116 ani; Ecuador; de la oi şi cai; în noiembrie; cu păr de veveriţă; după

câine (canis în limba latină); Albert; portocalie.

54. Răspunde instantaneu, fără să te gândeşti:

Tatăl Tanţei are 5 fete: Chacha, Cheche, Chichi, Chocho. Care este numele celei de-a
cincea?
..................................................................

55. Participi la un concurs de alergări. Îl depăşeşti pe cel de pe a doua poziţie. În ce

poziţie te afli?

56. Fixezi deşteptătorul pentru ora 9 şi te culci la 8. Câte ore dormi?

57. Împarte 30 la 0,5 şi adună 10. Care este rezultatul?

58. Un fermier are 17 vaci. Îi mor toate, mai puţin 9. Câte vaci i-au mai rămas?

59. Câte luni au 28 de zile în timp de 8 ani?

60. Câte animale din aceeaşi specie a luat Moise în arcă ?

192
ALTE PROBLEME DE REZOLVAT.....

61. Robert vă anunţă că “ a fost luat în colimator”. Identificaţi 5 variante de răspuns la

întrebarea: “Cine şi de ce îl urmăreşte?”

62. Desenează un chip uman folosind doar cifrele ca semne grafice.

63. Primeşti o invitaţie în Canada de la sora/ fratele mai mare. Ce etape va trebui să
parcurgi pentru a-ţi împlini un vis: să simţi stropii de apă ai Cascadei Niagara............

64. Cea mai bună prietenă îţi mărturiseşte că este însărcinată şi că eşti singura persoană
care ştie acest lucru. Cum procedezi?

65. Fiind în drumeţie pe Muntele Tâmpa, grupul vostru se întâlneşte cu ursul. Eşti
copleşit de frică însă instinctul de apărare îţi ascute simţurile si atenţia. Ce poţi face
pentru a ieşi din încurcătură?

66. Ai fost diagnosticat cu hepatită cronică. Eşti surprins neplăcut şi tare îngrijorat.
Medicul îţi prescrie un tratament de lungă durată, îţi indică un regim sever şi un
program de muncă şi odihnă echilibrat. Toate sfaturile medicului sunt în contradicţie
cu stilul tău de viaţă. Ce este de făcut?

67. Mama pleacă la servici, lăsându-ţi în grijă cratiţa cu ardei umpluţi la fiert. După 20 de
minute, simţi miros de fum. Cum salvezi minunăţiile împachetate care sunt deliciul
familiei?

68. Eşti martor ocular la agresarea unei colege de liceu de către doi indivizi necunoscuţi.
Cum vii în ajutorul victimei?

69. Iată succint etapele rezolvării unei probleme:

a. Prima etapă: definiţi problema!
b. Generaţi cât mai multe soluţii posibile!
c. Urmăriţi împreună consecinţele pentru fiecare soluţie în parte!
d. Argumente pro şi contra pentru fiecare soluţie!
e. Alegeţi soluţia potrivită!

Rezolvaţi următoarele situaţii problematice utilizând pattern-ul descris.

193
A. Marian este un elev foarte bun, pentru care studiul la nivel înalt este o prioritate.
Reuşeşte să intre la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din Iaşi, dar şi
din Bucureşti. Datorită prestigiului şi a dotării superioare, el preferă Facultatea din
Bucureşti, însă posibilităţile financiare sunt limitate. Care va fi alegerea lui?

B. Andrei este proaspăt angajat la o firmă de turism, unde lucrează în echipă cu George
pentru elaborarea pachetelor turistice. George este angajat de 2 ani la acea firmă. De la
început George îi pasa lui Andrei o cantitate mai mare de sarcini, întârzia nemotivat şi îl
obliga pe Andrei să-i ţină locul. Cel mai grav, îşi asuma meritele pentru munca efectuată
de Andrei. Ce să facă cel din urmă?

C. De la o vreme, Bogdan, fiul de 12 ani al Ancăi, face numai ce vrea el.

Se închide în camera lui sau pierde vremea cu gaşca pâna la ore târzii din noapte.
Refuză să mănânce împreună cu părinţii sau să stea de vorbă cu ei. Mai ales tatăl
lui pare să nu-i mai poată intra în voie. Bogdan nu mai ascultă ceea ce-i spune,
e obraznic şi parcă îi face totul în ciudă. Anca a ajuns pe culmile disperării.
Caută soluţia problemei cu care se confruntă.

D. Marian e căsătorit a doua oară, cu o femeie minunată alături de care a luat viaţa de la
început. Prima căsnicie a fost tumultoasă (într-o exprimare elegantă), era nefericit şi a
crezut ca îşi găseşte refugiul în relaţii pasagere. Din una din aceste relaţii, s-a născut un
băiat. El are 23 ani acum, ştie că tatăl lui s-a recăsătorit şi că nu i-a spus actualei soţii
despre existenţa lui. Marian pune reuşita acestei căsnicii mai presus de orice, dar îi este
ruşine şi de băiatul lui şi de el pentru această minciună. Cum poate rezolva această
problemă?

E. Tania spune că soţul ei nu e niciodată mulţumit. El îi arată permanent că ştie mai

multe decât ea, că e mai priceput în toate şi mai ales că are întotdeauna dreptate. Uneori
Tania crede că mama ei ştia ce spune când a sfătuit-o să nu se mărite cu un profesor de
matematică. Până şi prietenii îi spun "Profesorul". El se simte foarte bine cu eticheta asta
şi nu admite că ar fi vreun defect la mijloc. Sunt căsătoriţi abia de 3 ani, dar Tania a ajuns
la capătul răbdării. Mâncarea nu este destul de sărată sau prăjiturile nu-s niciodată destul
de dulci, cămăşile nu-s destul de bine călcate şi mai ales ea nu este destul de matură şi
responsabilă ca să facă un copil. El o tratează ca pe un elev slab care are tupeul de a ieşi
la tablă să rezolve o problemă de geometrie mult prea dificilă pentru el. Tania vrea să-l
facă pe soţul ei să vadă lucrurile altfel. Cum să procedeze?

F. O fetiţă de clasa a V-a vrea să afle ce poate să facă ea pentru a i se acorda mai multă
atenţie din partea unui băiat, coleg de clasă pe care îl simpatizează din umbră din clasa
întâi. El, în schimb, e în fiecare pauză în preajma unei fetiţe mai înalte şi mai plinuţe ca
ea. De fapt toţi băieţii o adoră pe Irina deşi ea îi cam ignoră. Fetiţa noastră mai are o
dilemă: e exigentă cu băieţii, nu le permite să-i facă şicane, să o jignească sau greşeşte
fiind prea dură? Are nevoie de sprijin pentru a discerne ce e bine şi ce nu e bine în
comportamentul ei.

194
 ORIENTAREA CARIEREI

Consilierea pentru carieră este un proces de acordare a asistenţei elevilor, în ceea

ce priveşte evaluarea şi autoevaluarea personalităţii, în vederea orientării profesionale,
instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă, furnizarea de informaţii
privind piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor.
Principalele finalităţi ale consilierii de orientare pentru carieră:
- ajută la luarea unei decizii fundamentale care să ducă la o acţiune inteligentă,
reponsabilă şi autonomă din partea elevului;
- oferă o informaţie adaptată în funcţie de cerere şi problematica elevului;
- ajută elevul să-şi elaboreze un proiect personal, să se orienteze, să se insereze în
societate;
- ajută elevul să fie subiect al propriei istorii.
Un rol important în coordonarea ansamblului de acţiuni ce se desfăşoară în şcoală
pentru realizarea orientării elevilor îl are profesorul psiholog din cabinetele de asistenţă
psihopedagogică. Acesta intervine prin:
 indicarea caracteristicilor copilului şi a liniilor lui de perspectivă;
 stabilirea modalităţilor de lucru (în mod individualizat) pentru îndeplinirea
obiectivelor conturate;
 urmărirea desfăşurării procesului formativ al fiecărui elev şi implicit a valorii
acţiunilor organizate, cu eventualele corectări ale acestora pentru adaptarea lor la
realitatea existentă, în funcţie de transformările înregistrate pe planul personalităţii
elevului.
Obiectivele urmărite de psihologul şcolar în procesul de orientare şi consiliere
pentru carieră, în colaborare cu profesorul diriginte vizează:

1. Conştientizarea elevilor cu privire la necesitatea adaptării pentru o meserie

 înţelegerea mecanismelor de funcţionare a societăţii şi deci a acelor factori care
contribuie la schimbarea permanentă a acesteia, incluzând şi atitudinea faţă de
muncă
 dezvoltarea resurselor personale şi managementul ofertelor de educaţie şi
profesionale pentru planificarea carierei şi adaptarea optimă la cerinţele pieţii
muncii

2. Conştientizarea elevilor cu privire la compatibilitatea între aptitudini, aspiraţii şi

exigenţele profesiilor
 Autocunoaşterea – cunoaşterea propriei personalităţi şi raportarea acesteia la
personalităţile altora
- identificarea diferitelor calităţi personale care sunt relevante pentru
deciziile în privinţa carierei (atitudini şi credinţe, caracteristici personale,
interese, aspiraţii, deprinderi, abilităţi, competenţe, valori)
- facilitarea dezvoltării unei concepţii realiste şi pozitive de sine
 Conştientizarea rolului pe care îl joacă timplul liber în viaţa personală – stil de
viaţă

195
  Identificarea factorilor cu rol activ în planificarea carierei (aşteptările celorlalţi,
tradiţii de familie, relaţii interpersonale, statut socio-economic, persoanele
semnificative - părinţi, prieteni, rude, recomandările celorlalţi)
 Învăţarea procesului de luare a deciziilor în alegerea şi dezvoltarea carierei
- conştientizarea influenţei factorilor externi legaţi de mediul social şi fizic
asupra procesului de luare a deciziilor
- asumarea responsabilităţii pentru alegerile făcute
- pregătirea şi formarea prin strategii specifice pentru a face faţă
problemelor legate de alegere şi de luarea unor decizii în mod independent
 Înţelegerea necesităţii informaţiilor şi abilităţilor în obţinerea succesului şi a
satisfacţiei în activităţile de muncă

3. Însuşirea de către elevi a evantaiului profesiilor existente

 achiziţia de către elevi a informaţiilor vizând exigenţele fiecărei profesii
 utilizarea abilităţilor de management al informaţiilor pentru obţinerea
performanţei şi asigurarea succesului
 Informare pentru carieră
 piaţa muncii
 starea generală a economiei
 locul de muncă
 informaţii despre organizaţie
 informaţii despre profesii, meserii
 mituri legate de carieră (egalitatea de şanse)
 oportunităţi de formare (educaţie, specializări)
 marketing personal

4. Evaluarea nivelului dezvoltării psihoindividuale, a autonomiei personale şi sociale

O călătorie lungă începe de la primul pas – e important să determini cea mai

bună cale pe care să faci acest prim pas. Consilierea şi orientarea pentru carieră te
ajută să te descoperi şi să te valorizezi pe tine însuţi, alegând profesiunea care ţi se
potriveşte. Procesul de consiliere şi orientare presupune parcurgerea mai multor etape,
pentru realizarea profilului psiho-profesional şi elaborarea proiectului vocaţional.

Harta viitorului te va ajuta să-ţi creezi în gând o imagine ilustrativă a viitorului

propriu, să conştientizezi clar scopurile personale, să stabileşti corelaţia scopurilor
între ele şi să sesizi cât de mult ele se combină, ce obstacole se întâlnesc în calea spre
ele, ce posibilităţi noi apar.

Curajul de a-ţi decide soarta, de a-ţi alege profesia şi apoi postul de muncă
dorit, de a fi tu însuţi este principalul factor al succesului personal!

196
 Ţine cont de următoarele sugestii:

 Defineşte scopul urmărit, precizează-l clar, activează-ţi dorinţa şi încrederea în tine,

stabileşte planul de acţiune pentru ceea ce urmează să faci şi, desigur, capacitatea de a
acumula cunoştinţe care să îţi permită să mergi până la reuşită.
 Eforturile sporadice într-o direcţie sau alta, nu vor avea rezultatele aşteptate.
Pentru a reuşi, trebuie să mergi pe un singur drum, cu hotărâre.
 Chiar dacă vor fi momente când vei avansa încet, cu paşi prea mici pentru ce îţi
doreşti, vei avansa totuşi. Nu pierde din vedere scopurile.
 Secretul este să ieşi din inerţie şi să înveţi să îţi controlezi voinţa!

 A avea succes nu se referă strict la averea pe care o ai, ci la împlinirea ta ca persoană,

la dezvoltarea ta armonioasă astfel încât să poţi împărtăşi calităţile şi viziunea ta cu câţi
mai mulţi oameni. A avea success înseamnă implicit să-ţi aduci contribuţia la evoluţia
societăţii în care trăieşti.

Cheia succesului

 Dezvoltă-ţi aptitudinile de comunicare - acestea sunt esenţiale pentru orice carieră!

 Exersează în minte ce ai de făcut - organizarea bună duce la rezultate bune!
 Păstrează pasul cu tehnologia şi în special cu noile tehnologii! Învaţă să organizezi
informaţiile!
 Stabileşte-ţi scopuri rezonabile pe care le poţi duce la bun sfârşit!
 Recompensează-te pentru scopurile atinse!

Caracteristicile personale şi profesionale necesare pentru a te afirma:

 a comunica pentru a obţine consensul;

 organizarea timpului;
 înfruntarea stresului;
 motivarea şi automotivarea;
 organizarea şi planificarea;
 a lucra, având în vedere obiectivele;
 a înfrunta situaţiile cu o atitudine pozitivă.

DĂ STARTUL ÎN CARIERA TA PROFESIONALĂ! SUCCES!

197
1. “VIAŢA MEA”

Ce îmi place la mine ? Ce doresc să schimb ?

... ...

... ...

... ...

A. ÎNCREDERE

Listă cu 2-3 dorinţe legate de lucruri pe care vrei să le schimbi.

.....................................................................................................
Listă cu 2-3 dorinţe legate de lucruri pe care vrei să le dezvolţi.
.....................................................................................................
Dacă-ţi doreşti
B. PRIORITĂŢI o viaţă
strălucitoare,
Carieră/cîştig:............................................................................... ai nevoie de
Sănătate:....................................................................................... vise
Familie/prieteni:........................................................................... luminoase…
Dezvoltare personală:...................................................................

C. PLAN DE ACŢIUNE

PRIORITATE ACŢIUNE OBSERVAŢII

TU ÎŢI FACI O VIAŢĂ FERICITĂ!

 Ce ţi-e teamă să faci ?
 Ce rău s-ar putea întâmpla dacă-l faci ?
 Ce bucurii îţi oferă dacă-l faci?
 De nu-ţi doreşti să-l faci ?
 Ce vei câştiga dacă vei face lucrul respectiv?
CREDE ÎN TINE!

TRĂIEŞTE-ŢI
VISELE!

198
2. „ABILITĂŢILE MELE”
1

Notează în graficul alăturat principalele abilităţi

care te caracterizează.
2 3

Gândeşte-te la câte o situaţie concretă în care ai

valorificat fiecare dintre abilităţile notate.
4 5 6
Exemple de abilităţi:

de comunicare, interpersonale, de lucru în echipă, 7 8

de coordonare, gândire analitică, creativitate, învăţare activă,
managementul crizelor şi a schimbării, negociere, organizare,
planificare, rezolvarea problemelor, crearea de relaţii. 9

 Bifează în tabelul de mai jos alte abilităţi care te caracterizează:

cooperare exprimare clară
fermitate în apărarea principiilor bună dipoziţie
calm capacitatea de a dobândi cu uşurinţă noi
deprinderi
adaptare la schimbare conştiinciozitate
loialitate abilităţi decizionale
spirit de observaţie responsabilitate pentru munca realizată
sinceritate diplomaţie
empatie discreţie
toleranţă eficienţă în realizarea sarcinilor
perspicacitate stabilitate emoţională
capacitatea de a-ţi planifica singur munca entuziasm în muncă
iniţiativă în realizarea diverselor sarcini şi onestitate
acţiuni
orientare spre progres şi autodezvoltare imaginaţie
capacitate de analiză adaptabilitate în munca de echipă

3. „CE POT FACE EU FOARTE BINE?”

Există multe lucruri pe care noi le cunoaştem foarte bine, pe care le ştim şi le putem face.

A. Notează principalele cinci lucruri pe care poţi să le faci foarte bine.

1. ....................................................
2. ....................................................
3. ....................................................
4. ....................................................
5. ....................................................

199
B. Care din abilităţile tale crezi că poţi să le perfecţionezi pe parcursul următoarelor două
luni şi în ce mod anume? Formulează paşi cât mai concreţi, operaţionali.
1. ....................................................
2. ....................................................
3. ....................................................
4. ....................................................
5. ....................................................

C. Integrează aceste abilităţi într-un plan general pentru atingerea scopurilor propuse.
Care sunt acţiunile pe care trebuie să le realizezi pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv.
1. ....................................................
2. ....................................................
3. ....................................................
4. ....................................................
5. ....................................................
D. Care sunt resursele personale de care ai nevoie? ( de ex. voinţă, curaj, managementul
timpului, încredere etc.)

4. „Mini-chestionar de identificare a opţiunilor profesionale”

a. Ce profesie doreşti să practici?

b. Care sunt motivele pentru care ai ales această profesie ?
c. Cine sau ce te-a influenţat în luarea deciziei ?
d. Care este opţiunea părinţilor referitoare la cariera ta?
e. Menţioneză alte trei profesii care se înscriu în cercul tău de interes.
f. Ce aptitudini sau calităţi sunt necesare pentru practicarea profesiei alese?
g. Care sunt abilităţile tale (ce ştii să faci mai bine, cu usurinţă şi precizie)?

5. Găsiţi cât mai multe argumente pro si contra pentru enunţul:

“ Banii sunt un mijloc, nu un scop!”

6. „PLANUL MEU DE VIAŢĂ”

a. În prima parte a activităţii, elevii vor lucra pe perechi. Fiecare va trebui să spună ce
meserie crede că i s-ar potrivi colegului de bancă şi să-şi argumenteze alegerea făcând
referire atat la calităţile cât şi la defectele acestuia. Elevul vizat va trebui să
comenteze caracterizarea făcută de colegul său, să spună dacă este de acord sau nu cu
acesta şi care este meseria pe care ar vrea s-o urmeze. La fel vor proceda toţi elevii.
b. Se discută alegerile făcute şi compatibilitatea acestora cu aptitudinile şi competenţele
elevilor.
c. Se completează chestionarul:

200
 Ai un plan de viitor în ceea ce priveşte cariera ta profesională?
 Cine te-a influenţat în acest sens?
 Ai posibilitatea de a opta singur în ceea ce priveşta viitorul tău?
 Te influenţează părinţii în alegerea viitorului?
 Ce părere ai despre tinerii care pleacă în străinătate pentru a se realiza?
 Ai alege să pleci în străinătate? De ce?
 Crezi că o carieră profesională depinde de calităţile şi performanţele omului sau de
cunoştinţe, relaţii ori bani?

7. „CE VEI DEVENI ÎN VIAŢĂ?”

Notează pentru fiecare categorie de interese,

care sunt activităţile şi domeniile profesionale
care corespund acestora şi abilităţile necesare
pentru exercitarea ocupaţiilor respective.

 REALISTE
maşini, unelte, aer liber
 INVESTIGATIVE
ştiinţă, teorii, idei, date
 ARTISTICE
autoexprimare, artă
 SOCIALE
oameni, muncă în echipă, servicii
 ANTEPRENORIALE
afaceri, politică, conducere, influenţă
 CONVENŢIONALE

FIECARE ESTE CĂPITANUL

8. „VIITORUL PROFESIONAL”
PROPRIULUI DESTIN!
Totul începe cu o bună planificare:
1. Ce trebuie să fac acum?....................................................................................................
În momentul în care ceva s-a întâmplat în viaţa ta, o schimbare, un eşec (real sau nu, dar
perceput ca atare), opreşte-te, ia-ţi un răgaz, fă un pas înapoi şi caută să analizezi situaţia
în care te afli.

2. Ce trebuie să ştiu?.............................................................................................................
Caută să găseşti acele opţiuni / alternative care îţi sunt deschise, dar gândeşte-te şi la
nevoile tale, la abilităţile tale, la dorinţele tale.

201
3. Care este cea mai bună alegere pentru mine?.................................................................
Ia în considerare fiecare alternativă, analizează avantajele, dezavantajele, consecinţele
fiecăreia.
4. Ce trebuie să fac?..............................................................................................................
Planifică modalităţile în care trebuie să-ţi îndeplineşti deciziile.

5. Cum va trebui să acţionez?...............................................................................................

Totul a fost stabilit, totul a fost clarificat, acum nu-ţi mai rămâne decât să pui în practică
ceea ce ai planificat. Deci, acţionează!
1
Reacţiile noastre faţă de diferitele 2
schimbări care apar constant în
viaţa noastră depind de atitudinea 3
faţă de aceste schimbări.
4

Schimbările sunt permanente,

noi trebuie să alegem direcţia
care ni se potriveşte.

9. „HARTA VIITORULUI”

Încearcă să schiţezi harta viitorului tău, prezentând/proiectând viitorul sub forma unei
hărţi a localităţii.
 Exprimă scopurile globale, pe care doreşti să le atingi sub forma unor puncte pe hartă,
puncte de localitate, în care v-aţi dori să vă aflaţi.
 Marchează scopurile intermediare mari si mici pe calea spre ele.
 Căile de atingere a obiectivelor - sub formă de străzi şi drumuri.

Harta te va ajuta să-ţi creezi în gând o imagine ilustrativă a viitorului propriu, să

conştientizezi clar scopurile personale, să stabileşti corelaţia scopurilor între ele şi să
sesizi cât de mult ele se combină, ce obstacole se întâlnesc în calea spre ele, ce posibilităţi
noi apar.

- Inventează şi scrie denumirile pentru „punctele-ţintă” la care aspiri în viaţa ta

personală şi profesională.
- De asemenea, desenează străzile şi drumurile pe care vei merge.
- Cum vei ajunge la scopurile propuse? Vei alege calea cea mai scurtă sau vei merge
pe drum de ocolire?
- Ce obstacole va trebui să înfrunţi? Pe ce fel de ajutor poţi conta?

202
- Prin ce fel de localităţi va trebui să treci în calea ta: regiuni înfloritoare şi roditoare,
deşerturi, locuri pustii şi părăsite?
- Vei merge singur pe aceste drumuri şi căi sau cineva te va însoţi?
- Cum apreciezi forţele şi gradul de pregătire pentru a începe calea spre scopul final?

După ce ai răspuns la aceste întrebări, reflectează şi notează principalele gânduri

referitoare la harta viitorului tău.

- Unde se află scopurile cele mai importante? Cât de mult ele se combină unele cu
altele?
- Unde ar putea fi „pericolul”?
- De unde vei lua puterea pentru ca să poţi atinge obiectivele la care aspiri?
- Ce sentimente îţi trezeşte acest tablou?
- Sunt posibile momente imprevizibile? Cum pot fi ele prevăzute?

Ai răspuns la toate întrebările?

Care întrebări au fost cele mai dificile? De ce?
Ai descoperit în interiorul tău ceva nou? Ce anume?

„Harta viitorului” te ajută să îţi

determini scopurile vieţii, să îţi
percepi concret obiectivele la care
aspiri. Atingerea scopului este mai
simplă, dacă divizăm procesul
atingerii lui în câteva etape sau
sarcini, pe care să le efectuezi.

10. „PROFESIA PE CARE O DORESC”

 Începeţi de la sine, prin conştientizarea responsabilităţii personale privind luarea

deciziei profesionale (de alegere a traseului şcolar/profesional). Atingerea scopului
propus depinde numai de voi.
 Imaginaţi-vă profesia pe care o doriţi ca pe un mediu captivant şi interesant, care vă
face să vă cunoaşteţi mai bine.
 Gândiţi-vă, de care calităţi aveţi nevoie (de exemplu, încredere, creativitate,
orientare spre atingerea scopurilor, răbdare etc.) şi acordaţi-le o atenţie deosebită.

Reflectaţi asupra următoarelor întrebări:

203
 1. Ce abilităţi şi deprinderi posed?
2. Ce profesie se potriveşte cel mai bine abilităţilor şi deprinderilor mele?
3. Cu ce anume aş vrea să mă ocup?
4. În ce fel de organizaţii aş vrea să lucrez?
5. De care posturi aş fi interesat?
6. Ce cunoştinţe îmi sunt necesare pentru a desfăşura activitatea respectivă?
7. În ce măsură această ocupaţie răspunde nevoilor şi trebuinţelor mele?
 Gândiţi-vă şi notaţi, care din deprinderile voastre aţi dori să le utilizaţi la viitorul loc
de muncă:
1. ....................................................
2. ....................................................
3. ....................................................
4. ....................................................
5. ....................................................
 Scrieţi, care deprinderi aţi vrea să le cultivaţi sau să le perfectionaţi, pentru a găsi locul
de muncă dorit:
1. ....................................................
2. ....................................................
3. .................................................... Încercaţi să aveţi o viziune clară asupra
4. .................................................... obiectivelor la care tindeţi.
5. ..................................................... Gândiţi-vă cât de concret este scopul
vostru şi asiguraţi-vă că v-aţi
propus să realizaţi sarcini corecte şi
concrete de atingere a acestuia.

11. „PORTRET”

Realizează un portret al tău LA TIMPUL PREZENT şi un portret pentru TIMPUL

VIITOR!

Alegerea carierei presupune:

 schimbare dinamică, permanentă
 accidente, eşecuri, reveniri, şansă
 aspiraţii, preferinţe, idealuri

12. Cu ce personalitate ai dori să te întâlneşti pe parcursul vieţii?

- Care ar fi primele trei întrebări pe care le-ai adresa?

- Dacă aţi realiza un talk-show la T.V. cu managerul unei firme ,
ce întrebări ai adresa?
- Care sunt primele trei lucruri pe care le-ai face, dacă ai câştiga o sumă mare de bani?

204
13. „EU ŞI BANII”

- Ce „miros”, „gust” şi”culoare” credeţi că au banii?

- Ce se poare cumpăra cu bani şi ce nu se poate cumpăra?

POT
NU POT
CUMPĂRA
CUMPĂRA

14. Răspundeţi la următoarele întrebări:

 Daţi exemple de profesii care presupun predominant efort intelectual şi profesii care
solicită în mod deosebit efortul fizic.
 Imaginează-ţi că te prezinţi la un interviu pentru ocuparea postului de………..Cum îl
convingi pe director să te angajeze?
 Menţionaţi patru avantaje pentru meseria de specialist în relaţii publice (translator,
designer vestimentar etc.) şi patru dezavantaje pentru meseria de arhitect (consilier
ecologic, analist programator etc.).
 Ce rol au valorile de mai jos în obţinerea succesului profesional?
o creativitatea
o autodisciplina
o încrederea în sine
o asumarea riscurilor
 Care credeţi că este cea mai interesantă profesie din câmpul muncii la ora actuală şi
de ce.
 Care sunt factorii (calităţile, capacităţile) care asigură succesul în practicarea oricărei
meserii?
 Care sunt calităţile fizice şi intelectuale care crezi că te caracterizează?
 În cazul în care nu vei reuşi să practici profesia pe care o doreşti cel mai mult
(……..) ce altă profesie ai prefera să-ţi alegi şi de ce.

15. Care sunt motivele principale pentru care îţi doreşti să munceşti?
 Stil de viaţă mai bun
 Bunăstare emoţională şi spirituală
 O viaţă socială mai bună
 Un rol pozitiv pentru familie şi comunitate
 Oportunităţi financiare
 Alte motive……………………….

205
 Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor:

a) nevoile situate la baza ierarhiei sunt cele care

trebuie satisfăcute primele, înaintea celor
situate la nivelele superioare;
b) din punct de vedere al evoluţiei, nevoile
situate la nivele superioare sunt dezvoltate
mai târziu;
c) cu cât avansăm pe scara ierarhică, cu atât
nevoile sunt mai legate de experienţa de
viaţă şi mai puţin legate de biologic;
d) nevoile situate spre vârful piramidei sunt
mai dificil de satisfăcut;
e) o trebuinţă nu apare ca motivaţie decât dacă
cea anterioară ei a fost satisfăcută;
f) apariţia unei trebuinţe noi, după satisfacerea
alteia anterioare nu se realizează brusc, ci
treptat;
g) cu cât o trebuinţă se află mai spre vârful
piramidei, cu atât ea este mai specific umană.

Factori de motivaţie în funcţie de nevoile individuale

Persoane cu nevoie de auto- Persoane cu nevoi de afiliere Persoane cu nevoi de putere

realizare
1. Vor să fie cât mai buni şi
să se ştie că sunt aşa.
2. Îşi compară succesele cu
ale celor din jur.
3. Le place să îşi asume
responsabilităţi, au rezultate
chiar şi în condiţii de stres.
4. Au nevoie de instrucţiuni
precise.
5. Vor să ştie ce se înţelege
prin termenul “succes”.
6. Doresc să realizeze
lucruri importante şi să
atingă obiective concrete,
îşi vor asuma doar
riscuri calculate.
1. Nevoia de a fi acceptat şi
plăcut.
2. Nevoia de interacţiune.
3. Dorinţa de a lucra în
echipă (şi pentru a evita
riscurile).
4. Preocuparea pentru a-i
menţine fericiţi pe cei din
jur.
5. Nevoi a de a-i cunoaşte
foarte bine pe colegii de
lucru.
6. Dorinţa de a-i ajuta pe cei la
nevoie.
1. Dorinţa de a avea un
impact şi o influenţă
pozitivă.
2. Dorinţa de a induce
schimbarea şi de a fi diferit.
3. Preocupaţi pentru
reputaţie, poziţie socială.
4. Plăcerea de a da sfaturi şi de
a-şi expune ideile.
5. Elocinţa, forţa discursului.
6. Abilitatea de a vedea
conexiunile dintre lucruri,
imaginea de ansamblu.

206
 16. Ce este motivaţia intrinsecă / extrinsecă? Daţi exemple pentru fiecare formă.

17. Una şi aceeaşi motivaţie determină la oameni diferiţi comportamente şi activităţi

diferite. Exemplificaţi.

18. Motivul determină: a) iniţierea comportamentului

Exemplificaţi. b) direcţia comportamentului
c) intensitatea comportamentului
d) persistenţa comportamentului

19. „DECIZIA PRIVIND CARIERA”

 Decizia este…..
 Cea mai importantă decizie pe care am luat-o…
 Îmi este uşor să iau o decizie?
 Ce fel de persoane / întâmplări au avut o influenţă deosebită în deciziile luate?

 Factorii care te influenţează în luarea deciziei privind cariera:

Factori personali Factori de mediu Factori sociali

- nevoi - nevoile familiei (statut

- interese
- valori
- aptitudini, deprinderi
- nivel educaţional
- caracteristici de
personalitate
- relaţii interpersonale
- bariere personale (frică)
- istoria familiei, tradiţii
de familie
- reţeaua personală
- localizare geografică socio – economic)
- oportunităţi - aşteptările celorlalţi
- dinamica forţei de muncă - recomandările
- ambianţa culturală celorlalţi
- bariere (discriminare) - persoanele
semnificative (părinţi,
soţ / soţie, prieteni,
rude)
- bariere sociale (lipsa
sprijinului familial)

20. Notează: Un lucru important Un lucru pe care

din trecutul tău speri să-l faci în
viitor

Un lucru pe Un lucru pe
care îl faci cu care îl faci
plăcere în bine
prezent

207
 ETAPE ÎN LUAREA DECIZIEI

 Pasul 1 - Definirea deciziei de luat

(Cine sunt eu? Unde sunt acum? Unde vreau să ajung? Care sunt resursele mele
actuale – calităţi, cunoştinţe, abilităţi – pe care mă pot baza?)

Decizia mea este:

 Pasul 2 - Identificarea opţiunilor

(Care sunt posibilele căi de acţiune? Câte alternative sunt?)

Opţiuni posibile Locuri de muncă posibile

1.____________________________________________________________________
2.____________________________________________________________________
3.____________________________________________________________________

 Pasul 3 - Strângerea informaţiilor pentru fiecare opţiune

(De ce cunoştinţe şi abilităţi voi avea nevoie?)

 Pasul 4 - Evaluarea opţiunilor şi luarea deciziei

(Cât / ce mă costă -timp, efort - să pun în aplicare aceste alternative? Care sunt
dificultăţile pe care le voi întâmpina? Cine mă susţine? Care e calea optimă pentru
mine?)
Criterii: - nivel educaţional: Care este nivelul educaţional maxim pe care vrei să-l
atingi?
- stil de viaţă – Cum ţi-ar place să trăieşti?
- alte nevoi sau dorinţe

 Pasul 5 - Formularea unui plan de acţiune

 Înseamnă transformarea deciziei în scop!
(Care este obiectivul meu? Ce pot să fac pentru a-mi atinge obiectivul? De ce am
nevoie? Care sunt paşii concreţi pe care îi am de parcurs? Ce voi face dacă planul va
eşua?)
Scopul meu este________________________________________________________
Ce să fac?_____________________________________________________________
Când?________________________________________________________________

 Pasul 6 - Identificarea barierelor

(Ce mă face pe mine să nu-mi pot atinge scopul? Ce dificultăţi anticipez? Ce pot să fac
pentru a le preveni sau minimiza?)

208
21. “HARTA”

Notează sub forma unor simboluri, cele mai importante lucruri care te caracterizează.

 Cum îţi evaluezi istoria personală de dezvoltare

până în acest moment?
 Care sunt punctele de succes şi eşecurile?

 Realizează o hartă a CARIEREI tale.

Care sunt obstacolele, dificultăţile cu care te-ai
putea confrunta?

 Ce resurse personale, din cele menţionate în prima parte

a exerciţiului, ai putea folosi, pentru depăşirea acestora?

 Gândeşte-te la o formulă a succesului (profesional, personal) ca în exemplul de mai

jos:

muncă + ambiţie OPTIMISM

cunoştinţe + noroc = SUCCES

 Desenează un „labirint al succeslui.”

 Dezbateţi următoarea idee:

„Şcoala te ajută cel mai mult în atingerea idealului de viaţă – profesional!”.

22. „LUMEA PROFESIILOR”

Sarcini de lucru pe grupe:

1. Inventaţi cât mai multe noi profesii de care nu aţi auzit. Care este denumirea
acestora? Stabiliţi sarcinile de lucru.
2. Fiecare elev îşi alege drept nume o profesie şi în cadrul grupului se alcătuieşte o
scurtă povestioară care cuprinde toate profesiile alese.
3. Fiecare grupă realizează un exerciţiu de înfiinţare a propriei firme – nume, număr de
salariaţi, regulament de ordine interioară, sarcini de lucru, sancţiuni/recompense etc.

209
 23. „COMPETIŢIA”

Găsiţi elemente comune - prin desen - ale unei competiţii:

- sportive
- la nivelul clasei
- la nivelul unei activităţi profesionale

Cum comentaţi afirmaţia: „În natura omului găsim trei cauze principale de ceartă:
concurenţa, neîncrederea şi gloria.”

24. Elaboraţi un text pentru fiecare din umbrelele de mai jos, răspunzând la întrebările:

BANI

MUNCĂ

SUCCES

COMPETIŢIE

 De către cine este purtată?

 Ce culoare are?
 Este mare/mică cât..........
 Este din...........................
 Te apără de.....................

25. „PROIECTAREA SUCCESULUI”

Gândeşte-te la cât mai multe afirmaţii pozitive, legate de ceea ce îţi doreşti, de succesul
personal/profesional. De ex. :

 Eu sunt ferm hotărâtă să ofer conţinut vieţii mele, pentru că eu ştiu ce vreau!
 Eu am putere de voinţă şi eu mă pot concentra bine!
 Eu pot obţine mai multe, decât alţii s-ar aştepta de la mine!
 Îmi este destul să cred în mine: eu sunt foarte puternică şi totul va fi simplu pentru
mine!
 Eu sunt fericită, pentru că ştiu că pot dacă vreau!
 Schimbările din viaţa mea depind numai de mine!

210
 Când pronunţăm
afirmaţii pozitive, noi
distrugem restricţiile
credinţelor noastre. Ele
ne ajută să descoperim
posibilităţile interioare Una din cele mai simple
proprii şi să avem modalităţi de autoinfluenţare este Cu cât vom rosti mai des
încredere în noi. metoda afirmării - repetarea astfel de afirmaţii pozitive, cu
regulată a afirmaţiilor pozitive, atât mai repede ne vom
care ridică autoaprecierea şi reorienta conştiinţa proprie de
sporeşte încrederea în forţele la convingerile negative, care
proprii. ne limitau, la alte convingeri
noi, care ne extind
posibilităţile.
26. Ce părere ai de afirmaţia:
„Acela care-şi părăseşte ţara pentru una mai înaintată/dezvoltată seamănă cu omul care
şi-ar alege altă mamă printre femeile mai chipeşe.”

27. Gândeşte-te la un lucru pe care ţi-l doreşti, dar pe care nu l-ai obţinut încă. Ce
imagine mentală îi construieşti ? „Scanează” imaginea pentru a-i observa calităţile. Te
poţi folosi de următoarele întrebări:

 Care sunt calităţile imaginii?

 Ce dimensiuni are?
 Ce luminozitate are?
 Conţine culori?
 Conţine mişcare?
 La ce distanţă percepi imaginea?
 Te motivează?

28. Creează-ţi în minte un personaj, cu numele "Înţeleptul". Nu este necesar să-i

distingi trăsăturile, însă vizualizează ochii care exprimă calm, barba albă care exprimă
experienţa, simte liniştea, tăria, stăpânirea de sine a acestuia. Când ai probleme,
gândeşte-te cum ar proceda Înţeleptul. Gândeşte-te ce ar face un om care a învăţat de la
viaţă, care a învăţat din eşecuri, care a folosit eşecurile pentru a avea succes.

29. Completează următoarele propoziţii cu primul lucru care îţi vine în minte:

 Mi-ar plăcea să termin....

 Până la sfârşitul anului aş vrea să....
 Până la sfârşitul lunii mi-ar plăcea să....
 Mi-ar plăcea să am destui bani să....
 Ceea ce aş dori să schimb cel mai mult la mine este....
 Aş vrea să fiu acel prieten care....
 Un lucru pe care chiar aş dori să-l încerc este....
 Un loc unde mi-ar plăcea să merg este....

211
30. ALEGE DRUMUL CĂTRE REUŞITĂ!

 Ce îţi place mai mult la oameni? De ce?

 Consideri necesar ca omul să-şi fixeze un ideal în viaţă?
 Ce calităţi crezi că trebuie să dovedească în primul rând o persoană?
 Cine te-a influenţat cel mai mult în felul de a fi?
 Când pleci la “drum” care sunt principalele trei lucruri pe care le iei cu
tine?
 Dacă de mâine ar trebui să renunţi la trei dintre calităţile tale la care ai
renunţa?
 Care ar fi compromisul pe care l-ai face în legătură cu profesia ta?

31. Notează trei chestiuni principale care te îngrijorează, legate de viitorul tău
profesional. Analizează ce ai scris şi găseşte câte o soluţie problemelor care te
frământă.

32. Care sunt persoanele pe care le admiri / modelele personale? Argumentează.

Învinsul spune întotdeauna:

“Poate e posibil, dar e atât de difici!”

Învingătorul spune:
“Poate e dificil, dar e posibil!”

212
 PLANUL DE CARIERĂ

1) Cunoaşte-te pe tine însuţi:

 abilităţi, cunoştinţe, experienţă;
 priorităţi.

2) Analizează scopurile tale:

 scopuri pe termen scurt (Ce vrei să faci în următoarele luni?)
 scopuri pe termen mediu (Ce vrei să faci în următorii 1-3 ani?)
 scopuri pe termen lung (Ce vrei să faci peste 5 ani?)

3) Realitatea pieţei muncii:

 explorează piaţa muncii;
 interesează-te la Agenţiile de Forţă de Muncă despre job-urile disponibile.

4) Investighează opţiunile de carieră:

 discută cu angajatori, cunoscuţi care lucrează în domeniul tău de interes;
 aplică abilităţile de obţinere de informaţii.

5) Evaluează avantajele şi dezavantajele opţiunilor de carieră:

 PRO: Ce aş avea de câştigat dacă merg mai departe pe acest drum?
Care sunt avantajele acestei alegeri?
 CONTRA: Ce aş pierde dacă merg mai departe pe acest drum?
Care sunt dezavantajele acestei alegeri?

6) Referinţe:
 cere referinţe de la profesorii, angajatorii tăi, de la training-urile la care ai
participat, de la activităţile de voluntariat la care ai participat;
 reţeaua ta de contacte personale.

7) Acţionează:
 informează-te despre ce anume cer angajatorii;
 ridică receptorul pentru a te programa la interviu;
 stabileşte întâlniri cu persoanele care te pot susţine;
 vorbeşte despre ceea ce vrei să faci mai departe;
 vezi anunţuri, participă la târguri de forţă de muncă;
 contactează firme specializate de resurse umane;
 vezi job-uri pe internet.

213
 MANAGEMENTUL INFORMAŢIILOR LEGATE DE CARIERĂ

1. Metode de autocunoaştere a personalităţii prin:

- autocaracterizare – structurată de către psihologul şcolar şi realizată cu sprijinul

logistic şi metodic al acesteia, utilizarea unor instrumente precum testele, portofoliile,
referinţele etc;
- autoevaluarea – folosirea unor tehnici cât mai obiective - testele de aptitudini generale
şi speciale, testele de creativitate, testele de personalitate.

Elaborarea unui proiect profesional / de carieră, cu

precizarea rutelor şcolare şi profesionale ce urmează
a fi parcurse, competenţele şi nivelurile de
performanţă cerute de viitoarele profesii, oportunităţi
de carieră etc.

2. Metode de informare şi documentare, de marketing personal asupra pieţei forţei de

muncă prin:

- târguri ale forţei de muncă – pentru a veni în contact cu ofertanţii unor locuri posibile
de muncă, participarea la interviuri etc.;
- consultarea unor reviste de specialitate, a unor pliante de prezentare etc.;
- vizionarea unor emisiuni TV, video-casete, prin care se prezintă diverse domenii
profesionale, medii de muncă;
- consultare a unor pagini web, site-uri cuprinzând informaţii utile orientării
profesionale;
- elaborarea unor scrisori de intenţie care, împreună cu CV-ul, prezintă competenţele,
interesele şi motivaţiile pentru respectivul lor de muncă.

3. Metode de consiliere propriu-zisă prin:

- dezbateri pe probleme de orientare şi consiliere, având drept obiectiv fie clarificarea

opţiunilor şi atitudinilor elevilor, fie analiza avantajelor sau dezavantajelor în alegerea
unei variante de rute socio-profesionale; clarificarea unor întrebări ale tinerilor,
vis-a-vis de evoluţia în carieră;
- folosirea studiilor de caz, discuţii legate de factorii favorizanţi sau defavorizanţi în
luarea unei decizii, luarea şi aplicarea unei decizii optime;
- jocul de rol - simularea unei situaţii axate pe problematica angajării, alegerea
profesiei etc.;
- exersarea pentru interviul real prilejuit de angajare.

214
33. „TIMPUL, O RESURSĂ”

Pentru atingerea obiectivelor legate de carieră, organizarea timpului cât mai bine este un
element esenţial. Învaţă să planifici timpul tău!

o notează principalele trei obiective legate de carieră, pe care vrei să le atingi

o ce poţi face pe termne lung (planul de perspectivă) pentru realizarea acestora?
o planificare ciclică – notează principalele trei obiective stabilite pentru această lună
(în acelaşi mod se procedează pentru perioada următoare)
o care sunt activităţile principale pe care este necesar să le realizezi pentru atingerea
scopurilor menţionate?
o care sunt sarcinile ocazionale, ca fiind probabile să apară, pentru a fi rezolvate
(dificultăţi, bariere, obstacole)
o planificare săptămânală - planifică aceste activităţi/sarcini, organizând timpul de pe
parcursul întregii săptămâni
o planificare zilnică
o stabileşte planul de lucru pentru fiecare zi
o stabileşte lista de sarcini

Urmăreşte planul
de lucru şi lista de
sarcini!
Gestionează
corect şi benefic
timpul!

Organizarea timpului – condiţie esenţială a reuşitei

La locul de muncă, avem tendinţa de a rezolva cu prioritate

a) ceea ce ne place, înaintea a ceea ce ne displace
b) ceea ce se rezolvă repede, înaintea a ceea ce cere mai mult timp
c) ceea ce este uşor, înaintea a ceea ce este mai dificil
d) ceea ce stăpânim, înaintea a ceea ce nu stăpânim prea bine
e) ceea ce este urgent, înaintea a ceea ce este important
f) ceea ce ni se cere, înaintea a ceea ce noi hotărâm
g) problemele, în ordinea în care ele apar, decât în ordinea importanţei lor.

215
34. „TO DO LIST”

Lista cu lucruri de făcut – este o modalitate foarte des folosită pentru organizarea
activităţii şi centrarea pe sarcini. Poate fi utilizată ca un ghid zilnic care să te ajute în
realizarea obiectivelor. Este un instrument de management al timpului individualizat.

a. la începutul fiecărei zile stabileşte-ţi priorităţile

b. rezolvă situaţiile care vă distrag
c. antrenează-ţi voinţa şi alte resurse personale pentru a putea lucra la întreaga
capacitate şi a obţine satisfacţie

De ce este importantă consilierea şi orientarea pentru carieră?

- te ajută în luarea unei decizii fundamentale care să ducă la o acţiune inteligentă,

reponsabilă şi autonomă din partea ta
- îţi oferă o informaţie adaptată în funcţie de cerere şi problematica fiecărui elev
- te ajută să-ţi elaborezi un proiect personal, te orientează pentru a-ţi găsi locul în
societate
- te ajută „să fii subiect al propriei istorii”

 Identifică împreună cu psihologul şcolar următoarele dimensiuni, care să te ajute în

luarea deciziei privind cariera:

CUNOŞTINŢELE sunt
informaţiile pe care le putem
folosi în îndeplinirea sarcinilor
profesionale.
DEPRINDERILE sunt
aptitudini exersate care pot fi
utilizate în activitatea
profesională.

APTITUDINILE reprezintă
potenţialul de a dezvolta
calităţi necesare obţinerii
performanţei profesionale.
MOTIVAŢIA ne
mobilizează pentru
atingerea obiectivelor în
muncă.

.
216
 CONCURS ESEU

Alcătuiţi un eseu cu tema: “Eu şi viitoarea mea carieră”. Eseul, pe o pagină A4, să
fie structurat pornind de la următoarele dimensiuni:
 CINE SUNT EU? (caracteristici de personalitate, relaţii cu ceilalţi, calităţi,
defecte, hobby-uri, dorinţe);
 CE POT SĂ FAC ŞI CE MI-AR PLĂCEA SĂ FAC CU ADEVĂRAT ÎN
VIITOR? ( Aş vrea să devin............. pentru că...........!);
 CE ŞTIU PENTRU A DEVENI CEEA CE ÎMI PROPUN? (În ce domeniu /
specialitate mă simt mai bine pregătit? Cum îmi gestionez propriile resurse /
informaţii / aptitudini pentru a mă orienta corect din punct de vedere profesional?
Ce ştiu despre piaţa muncii şi despre dinamica socio-economică a regiunii în care
trăiesc în perspectiva următorilor ani?)

♦ ♦ O călătorie lungă începe de la primul pas – trebuie să

determini cea mai bună cale pe care să faci acest prim
pas.
♦ Formează-ţi un obiectiv rezonabil de fiecare dată când te
afli în căutarea unui serviciu. Începe campania, lupta
pentru a obtine postul dorit. Mai târziu aspiraţiile tale vor
deveni : a) mai bune
b) radical schimbate

Nu pierde
încrederea în
tine!

DACĂ VISEZI LA O CARIERĂ DE SUCCES, TREBUIE SĂ ŞTII

CE DOREŞTI DE LA VIAŢĂ! ŞTIINDU-ŢI INTERESELE, ABILITĂŢILE,
VALORILE VEI DESCOPERI PROFESIA CARE ŢI SE POTRIVEŞTE!

217
218
219
220
221
222
223
224
225
ANEXE

DECALOGUL PROFESORULUI

226
1. Lasa-ti acasa grijile, nelinistile! Adu în fata elevului tau încrederea si zâmbetul!
2. Îmbraca-te decent, curat si frumos! Impune un model de vestimentatie!
3. Vorbeste frumos! Impune un model de exprimare îngrijita, sobra!
4. Poarta-te frumos! Impune un model de comportament egal, decent, civilizat!
5. Lasa vârsta la poarta scolii! Fii mereu tânar în spirit!
6. Fii pasionat de ceea ce faci! Nu intra în inertie!
7. Îmbina exigenta cu blândetea! Creeaza distanta între tine si elev, pentru a fi obiectiv!
8. Fii ferm si consecvent! Nu cauta popularitatea ieftina!
9. Considera-l pe elev egalul tau în gândire, simtire si traire! Evita situatiile conflictuale!
10. Gândeste actul intructiv – educativ, ca si cum tu ai fi elevul! Învata în rând cu elevul! Întelege
dificultatile învatarii si calea eludarii lor!

DECALOGUL ELEVULUI

1. Poarta cu tine setea de cunoastere! Iubeste scoala si respecta pe cei care o servesc!
2. Îmbraca-te decent, curat si frumos! Impune-ti personalitatea si prin vestimentatie!
3. Vorbeste frumos! Impune-te prin exprimare îngrijita, elevata si nuantata!
4. Poarta-te frumos cu personalul scolii! Impune-te printr-un comportament egal, decent,
civilizat, fata de cei mici sau mari, fata de cei simpli sau culti!
5. Gaseste calea sa-ti afirmi tineretea fizica si spirituala! Participa la competitie!
6. Afirma-ti vârsta, personalitatea, valoarea! Fii interesat de munca fizica, de cea
intelectuala, sportiva sau artistica!
7. Fii activ! Fii exigent cu tine, blând si întelegator cu cei din jur!
8. Învata ce este prietenia, iubirea ! Iubeste si cultiva sentimentul colegialitatii, prietenia!
9. Fii ferm si consecvent în atingerea idealului!
10. Respecta-l pe Profesorul tau care îti ofera o parte din viata lui! Dubleaza-l în efortul lui
nobil pe Drumul Cunoasterii si Formarii tale ca Om!

SUGESTII TEME CONSILIERE ŞI ORIENTARE

227
MODULUI I - Autocunoaştere şi dezvoltare personală

 Autoportret - Îndrăzneşte să devii ceea ce eşti!

 Descoperă cine eşti! Cât de bine te cunosc ceilalţi?
 Discuţi despre tine......pentru tine – modalităţi de autocunoaştere
 Conturează-ţi profilul personalităţii tale!
 Stima de sine – “Cel mai bine e să fiu eu însumi!”
 Apreciaţi-vă la propria valoare! Practici în dezvoltarea respectului de sine
 Eu sunt arhitectul dezvoltării personale! – Eul actual, Eul ideal, Eul real
 Codul etic al clasei – cartea noastră de vizită
 Intercunoaştere şi întărirea coeziunii grupului
 Adolescenţii – titanii cu suflet de fluturi
 Stereotipuri / prejudecăţi despre adolescenţi
 Adolescenţa - „Zborul vieţii!”

MODULUL II Comunicare şi abilităţi sociale

 Comunicarea - artă sau ştiinţă?

 Comunicarea interpersonală – forme şi tehnici – resursă a omului modern
 Modalităţi de intervenţie într-o situaţie conflictuală – stiluri de negociere
 Bariere în relaţia de comunicare părinte – adolescent
 Cum construim un dialog autentic între profesor şi elev
 Cum gestionăm emoţiile funcţionale / disfuncţionale? Relaţionarea cu propriile
sentimente
 Agresivitate, violenţă, abuz
 Inteligenţa emoţională, ştiinţa sinelui – premiză a succesului personal / profesional
 Creativitatea – mobil al dezvoltării personale

MODULUL III Managementul informaţiilor şi învăţării

 Utilizarea resurselor media în informarea pentru orientarea carierei

 Şcoala – o plictiseală? Motivaţie şi învăţare calitativă
 De ce, pentru cine şi cum învăţ? Motivaţia învăţării şi reuşita socială
 Înveţi uşor, înveţi cu spor - stiluri de învăţare / crezul instruirii active
 Trebuie să învăţ tot timpul?!? Învaţă să înveţi!
 Învăţarea permanentă – „Life long learning”
 Programul individual de învăţare – instrument pentru eficientizarea randamentului
şcolar
 Managementul învăţării – tehnici şi strategii de muncă intelectuală
 Stilul de lucru şi managementul timpului

MODULUL IV Planificarea carierei

228
 Care este visul tău profesional? Care sunt paşii în construirea unei cariere de succes?
 Planul meu de carieră / planul meu de viaţă. Viitorul meu a început deja!
 Profiluri ocupaţionale şi standarde de pregătire profesională
 Careul de aşi – resurse personale şi harta carierei
 Cele mai căutate meserii – cariera mea, alegerea mea
 Profilul vocaţional şi modalităţi de marketing personal (CV-ul)
 Profesia mea - portofoliu informaţional
 Cunoaşte-te pe tine însuţi! Construieşte-ţi visul!
 Foloseşte resursele tale! Crede în potenţialul tău!
 Alege drumul către reuşită!
 Decizia privind cariera! Tehnici de căutare a unui loc de muncă
 Gândirea pozitivă - „Omul de succes”
 Povestea succesului - Modelele de carieră
 Motivaţia profesională - Strategiile reuşitei
 Automotivarea şi succesul profesional - Viitorul este în mâna ta!
 Ai o psihologie de învingător? Automotivarea şi succesul profesional
 Piramida valorilor (valorile de viaţă / valorile muncii)
 Start în cariera profesională! Valorile care mă definesc
 Vocaţia şi idealul profesional, profesia pe care o doresc
 Valorile asociate muncii la adolescenţi
 Eu şi viitoarea mea carieră – Info cariera
 „Cum să pui scara pe zidul care trebuie! ”Strategiile reuşitei
 Importanţa atitudinii şi gândirii pozitive în dobândirea succesului personal / social /
profesional
 Discriminările de gen în plan profesional – Şanse egale pentru femei şi bărbaţi?

MODULUL V Calitatea stilului de viaţă

 Surse de stres în mediul şcolar – strategii de adaptare la cerinţele educaţionale,

abilităţi de gândire şi comportamente de management al stresului
 Dependenţă / independenţă / stil de viaţă
 Comportamente de risc şi impactul lor asupra calităţii stilului de viaţă – consumul de
droguri, alcool, tutun / traficul de fiinţe umane
 Crezi în senzaţiile prefabricate? Nu lăsa drogurile să-ţi domine viaţa!
 Cine eşti cu adevărat? Alege viaţa! (prevenirea consumului de droguri)
 Drogurile – Niciodată o singură dată! – Tu eşti destinul tău!
 Care sunt drepturile mele? Roluri şi responsabilităţi sociale (în şcoală, familie, grupul
de prieteni- voluntariatul)
 Strategii de luare a deciziilor
 Relaţia de parteneriat copil – părinte. Stiluri parentale
 Dificultăţi emoţionale, sociale, comportamentale – busola individuală
 Valorile personale / valorile muncii la adolescenţi – motivaţia profesională
 Comportamentele prosociale
 Toleranţă şi discriminare în relaţiile interumane
 Prejudecăţi şi stereotipuri – „Gândeşte liber!”

229
 Agresivitate şi autocontrol, managementul conflictelor
 Universul emoţiilor şi sentimentelor
 Managementul stresului
 Lumea televizorului şi a internetului
 Inteligenţă şi performanţă
 Radiografierea interrelaţiilor umane – Educaţie pentru viaţa de familie

POVESTIRI METAFORICE

 A fost odată un rabin foarte pios, care s-a trezit într-o zi faţă în faţă cu un tânăr şi
devotat discipol al său. Într-un moment de înflăcarare aproape iraţională, tânărul a
exclamat: ,,O, învăţătorule, te iubesc!”
Bătrânul înţelept şi-a ridicat privirea din cărţi şi 1-a întrebat pe zelosul său adept: „Ştii ce
mă doare, fiul meu?”
Tânărul a rămas nedumerit. Apoi, revenindu-şi, a îngăimat: “Nu-ţi înţeleg întrebarea,
învăţătorule. Eu încerc să-ţi spun cât de mult însemni tu pentru mine, iar tu mă încurci cu
întrebări care nu au nici o legatură cu aceasta.”
“Întrebarea mea nu este nici confuză şi nici fără legătură cu ceea ce ai spus tu, i-a răspuns
învăţătorul, pentru că, dacă nu ştii ce mă doare, atunci cum mă poţi iubi cu adevărat?”

 Povestea vulturilor aurii

Se spune că, departe, există un loc foarte frumos, în care trăiesc vulturii aurii. Nu toate
penele lor au această culoare nobilă, ci numai o aripă; la masculi, cea dreaptă, iar la
femele, cea stângă. An de an, pe măsură ce puii cresc, părinţii pleacă în ultima lor
călătorie: zboară zile îndelungate până ajung la Muntele Liniştii. Acolo unde au murit şi
părinţii lor.
Şi se mai spune că într-un an, oprindu-se să se odihnească peste noapte, ultima călătorie a
devenit cât se poate de tristă: vulturii au fost prinşi, printr-o meşteşugită cursă, de către
nişte oameni care credeau că se vor îmbogăţi vânzând penele care străluceau ca soarele.
Au tăiat păsărilor preafrumoasele aripi şi le-au agăţat la brâu, ca pe nişte scalpuri. ,,Ei,
acum să se târască pe jos, ca nişte şerpi, până mor. De ce au vrut să moară în Muntele
Liniştii?" - a întrebat unul dintre ei, care nu se gândea niciodată la moarte.
De durere şi de amărăciune, vulturii mai slabi au murit imediat. Însă cei tari se
încăpăţânau să zboare cu o singură aripă. Fâlfâiau din ea, cu răbdare, având o voinţă
nepământeană; dar tot nu puteau zbura. Se gândeau cu tristeţe: ,,Ce vor zice puii noştri,
care vor veni la anul să moară lângă trupurile noastre, când vor vedea că nu am ajuns la
Muntele Liniştii?"
Sprijinindu-se unul de altul, şi gândindu-se la urmaşii rămaşi acasă, doi vulturi au simţit
cum suferinţa începe să li se aline. Şi stând aşa, aşteptând parcă să le crească aripi, ei au
simţit că durerea se preschimba în putere. Da, da, chiar aşa: stând lipiţi unul de celălalt,
durerea li se preschimba în putere. Au încercat să zboare astfel; la început fâlfâiau din

230
aripi încet, plini de sfială, şi apoi din ce în ce mai puternic. Pe măsură ce se ridicau, de jos
se vedea un singur trup, cu două aripi. Se vedea o singură cruce.
Luându-se după ei, s-au ridicat şi alte cruci; s-au ridicat spre Muntele Liniştii...

 Povestea podului

A fost odată un bătrân constructor de poduri. „ - Ai o profesie foarte frumoasă, spuse un

tânăr, bătrânului constructor, trebuie să fie foarte grea - să construieşti poduri.” “ – Dacă
omul a învaţat-o, e uşor, spuse bătrânul, e uşor să construieşti poduri din beton şi din oţel.
Altfel de poduri e mult mai greu. ” “ - Ce fel de poduri?” întrebă tânărul. Batrânul îl privi
îngândurat. Nu ştia, oare-l va înţelege? După aceea a spus: “- Aş dori să construiesc un
pod din trecut spre viitor, din întuneric spre lumină, din tristeţe spre bucurie, aş dori să
construiesc un pod de la un om la celălalt.”

 Povestea pietrelor

A fost odată o fată de împărat frumoasă şi sensibilă căreia îi plăcea să se plimbe, să

culeagă flori, să privească cerul. A venit o vreme când tatăl ei, împăratul, a murit şi ea a
trebuit să conducă singură împărăţia. Totul a mers bine până când un zmeu a atacat
împărăţia ei. Atunci, o zână bună i-a spus că ea nu-şi poate salva împărăţia decât dacă
găseşte copacul liniştii şi fericirii. Şi a plecat fata la un drum lung, prin păduri, peste
munţi, prin pustiuri. Pentru a se feri de primejdii s-a îmbrăcat cu haine bărbăteşti. Ea căra
în spate un rucsac ce devenea tot mai greu pentru că fata avea obiceiul să-l tot încarce cu
pietre. Oamenii care o vedeau cărând povara o compătimeau, dar asta nu făcea decât s-o
înfurie şi să o ambiţioneze să-l care mai departe. Deodată ea şi-a dat seama că nu mai
poate înainta, s-a aşezat, a dat rucsacul jos, l-a deschis şi a examinat pietrele una câte una.
Atunci a văzut că aproape toate nu aveau valoare şi le-a aruncat păstrând doar două. Cu
rucsacul uşor a ajuns la copacul liniştii, unde s-a aşezat şi şi-a oferit răgazul să admire
natura...

 Unde este Iubire este şi Bunăstare şi Succes!

A fost odată o femeie care într-o zi ieşi din casă şi văzu 3 moşnegi cu barbă albă stând în
faţa casei. Nu-i cunoştea dar văzându-i supăraţi îi invită în casă să mănânce ceva. "Soţul
tău este acasă?" întreabă ei. "Nu, este ieşit." "Atunci nu putem intra." replică ei. Seara
când soţul se întoarce acasă ea îi povesteşte despre cei trei moşnegi.. "Du-te şi spune-le
că am venit şi pofteşte-i înăuntru. " Femeia se duce şi îi invită. "Nu putem intra toţi în
casă" replică ei. "Cum aşa?" întreabă ea. Unul dintre moşnegi îi explică. Eu sunt
Bunăstare, el este Succes iar celălalt este Iubire. Acum du-te şi întreabă-l pe soţul tău care
dintre noi să vină în casă. Femeia intră în casă şi îi spune soţului, care se bucură. "Ce
bine!!, în acest caz invită-l pe Bunăstare să ne umple casa cu bunăstare!" Soţia nu a fost
de acord. "De ce să nu-l invităm pe Succes?" Nora îi asculta dintr-un colţ al casei. "N-ar
fi mai bine să-l invităm pe Iubire? Casa noastră ar fi atunci plină de iubire!" a sugerat
nora. "Hai să ne ghidăm după sfatul norei" îi zice soţul soţiei. "Du-te afară şi invită-l pe
Iubire să ne fie oaspete." Femeia iese afară şi întreabă: "Care dintre voi este Iubire? Pe el
îl invităm să ne fie oaspete" Iubire porneşte înspre casă. Odată cu el se pornesc în urma

231
lui şi ceilalţi doi. Surprinsă femeia întreabă: "L-am invitat doar pe Iubire. Cum de veniţi
şi voi cu el?" Cei trei moşnegi replicară: "Dacă l-ai fi invitat pe Bunăstare sau pe Succes,
ceilalţi ar fi rămas pe loc, dar de vreme ce l-ai invitat pe Iubire, unde merge el mergem şi
noi. Unde este Iubire, este şi Bunăstare şi Succes!"

 Povestea vraciului

Odată un vraci african îşi aducea un ucenic în junglă. Chiar dacă era în vârstă, îşi făcea
drum cu agilitate, în timp ce celălalt tot aluneca şi cădea de multe ori. Ucenicul se ridica,
blestema, scuipa pe pământul trădător şi continua să-şi urmeze maestrul. După o bună
bucată de drum, ajung într-un loc sacru. Fără să se oprească o clipă, vraciul se întoarce
spre drumul pe care veniseră. “Nu m-ai învăţat nimic astăzi,” spune novicele, după ce
căzuse a mia oară. “Te-am învăţat un lucru, dar nu ai reuşit să-l înţelegi,” spuse vraciul.
“Încerc să te învăţ cum să înfrunţi greşelile în viaţă.” “Şi cum ar trebui să le înfrunt?” “În
acelaşi fel în care ar fi trebuit să înfrunţi fiecare căzătură,” răspunse vraciul.

 Un indian bătrân

A fost odată, un bătrân indian, din neamul Cherokee care stătea împreună cu nepotul său
şi-l învăţa: "În viaţă în fiecare om de pe pământul ăsta se dă o luptă formidabilă – o luptă
între doi lupi.Unul rău: el întruchipează frica, mânia, invidia, lăcomia, autocompătimirea,
aroganţa, viclenia, resentimentele. Celălalt e unul bun: el aduce bucuria, liniştea,
smerenia, încrederea, dărnicia, adevărul, blândeţea şi mila." Copilul priveşte întrebător
spre bunicul lui: "Şi care dintre ei va învinge?" Bătrânul îl priveşte în ochi: "Cel pe care
îl vei hrăni!"

 Povestea creionului

Copilul îşi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, întrebă:

- Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouă? Sau poate e o poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zâmbi şi-i spuse nepotului:
- E adevărat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele este creionul cu care
scriu. Mi-ar plăcea să fii ca el, când vei fi mare. Copilul privi creionul intrigat, fiindcă nu
văzuse nimic special la el.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea!
- Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile. Există patru calităţi la creion, pe care dacă
reuşim să le menţinem, vom fi totdeauna un om care trăieşte în bună pace cu lumea.
Prima calitate: din când în când trebuie să mă opresc din scris şi să folosesc ascuţitoarea.
Asta înseamnă un pic de suferinţă pentru creion, dar până la urmă va fi mai ascuţit. Deci,
să ştii să suporţi unele dureri, pentru că ele te vor face mai bun.
A doua calitate: creionul ne dă voie să folosim guma pentru a şterge ce era greşit.
Trebuie să înţelegi că a corecta un lucru nu înseamnă neaparat ceva rău, ceea ce este
neaparat este faptul ca să ne menţinem pe drumul drept.
A treia calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioară, ci mina de
grafit din interior. Tot aşa, îngrijeşte-te de ce se întâmplă înlăuntrul tău.

232
A patra calitate a creionului: lasă totdeauna o urmă. Tot aşa, să ştii că tot ce faci în viaţă
va lăsa urme, astfel că trebuie să încerci să fii conştient de fiecare faptă a ta.

 Povestea vaselor

Un om venise la un târg ca să vândă nişte vase. O femeie se apropie şi examinează marfa

lui. Unele piese nu erau decorate, în timp ce altele aveau desene îngrijite. Femeia întreabă
care este preţul vaselor. Spre surprinderea ei, i se spune că preţul este acelaşi. “Cum pot
avea acelaşi preţ şi vasele colorate şi cele simple?” întreabă. “Cum poate fi evaluat la fel
un vas care a necesitat mai mult timp şi mai multe eforturi pentru a fi realizat?” “Sunt un
artist,” spune vânzătorul. “Pot vinde un vas pe care l-am facut, nu frumuseţea lui.
Frumuseţea este gratis.”

 Spânzurătoarea

Există o veche legendă peruviană care povesteşte despre un oraş unde toţi erau fericiţi.
Locuitorii săi făceau tot ce voiau şi toţi se înţelegeau. Doar guvernatorul era puţin trist
pentru că nu avea nimic de guvernat. Închisoarea era goală, tribunalul nu era niciodată
folosit, iar biroul notarial nu producea nimic, pentru că un cuvânt al unui om valora mai
mult decât hârtia pe care ar fi fost scris. Într-o zi chemă la el nişte constructori dintr-un
oraş îndepărtat ca să înalţe o construcţie în piaţa principală. Pentru o săptămână s-a putut
auzi zgomotul ciocanelor şi al fierăstraielor. La sfârşit, guvernatorul invită toţi locuitorii
la inaugurare. Cu mare solemnitate, schelele fură coborite şi se putu vedea …o
spânzurătoare. Lumea se întrebă ce făcea o spânzurătoare acolo în piaţă. Înfricoşati,
începură să folosească tribunalul pentru a rezolva orice problemă, când înainte totul se
rezolva cu un acord reciproc. Merseră la biroul notarial pentru a legaliza documentele
care puteau aminti de ceea ce înainte era dat pe cuvânt. Şi începură să acorde atenţie la ce
spunea guvernatorul, temându-se de lege. Legenda spune ca spânzurătoarea nu a fost
folosită niciodată. Dar prezenţa sa a schimbat totul.

 Una câte una

Un om se plimba pe o plajă pustie pe la apusul soarelui. În timp ce se plimba, văzu în

depărtare un bărbat. Pe măsură ce se apropia de el, observa că acesta se tot apleca, ridica
ceva de jos şi arunca în apă. Din când în când tot arunca ceva în ocean. Ajungând tot mai
aproape de el observa că bărbatul culegea de pe jos stele de mare aruncate de valuri pe
ţărm şi le arunca înapoi în apă, una câte una. Se uita la bărbatul care arunca stele de mare
în ocean şi-l privi contrariat. Se dădu mai aproape de omul respectiv şi spuse: - "Bună
seara. Mă întrebam ce anume faci ?" - "Arunc stele de mare înapoi în apă. Acum este
reflux şi toate stelele astea au fost aruncate la mal. Dacă nu le arunc înapoi, vor muri
toate". - "Înţeleg, dar trebuie să fie mii de stele de mare pe toată plaja. Nu poţi să le aduni
pe toate; sunt prea multe. Şi pe de altă parte nu-ţi dai seama că acest lucru se poate
întâmpla chiar acum pe alte sute de plaje de pe coasta asta ? Nu vezi că n-are nici un rost?
"Bărbatul zâmbi, se aplecă, mai culese o stea de mare, şi după ce o aruncă înapoi în mare,
îi răspunse : " Are rost, pentru aceea pe care tocmai am aruncat-o!"

233
 Pe cine să aleg

Un tânăr cere sfatul mentorului său:

“ – Vreau să mă căsătoresc dar iubesc în egală măsură trei fete. Prima este ca o flacără,
nu pot să stau lângă ea fără dorinţa de a o strânge în braţe. În preajma ei, toată fiinţa mea
vibrează şi tânjeşte după îmbrăţişarea ei. Pe a doua o iubesc din tot sufletul: lângă ea totul
devine limpede, luminos şi blând, ca şi ochii ei. Îmi este cel mai bun şi sincer prieten, ei îi
pot deschide larg porţile inimii şi lângă ea redevin copilul bun şi cuminte care îşi aşază
capul în poala mamei, ca să-l mângâie pe păr. Ultima este pentru mine elan şi încredere în
viaţă. Lângă ea am impresia că voi putea cuceri lumea, că voi putea realiza visurile şi
idealurile cele mai îndrăzneţe. Ea mă inspiră, îmi dă curaj şi toate îndoielile sau
nesiguranţa dispar ca prin farmec când sunt alături de ea. Spune-mi te rog, cu care din ele
să mă însor, ca să fiu fericit toată viaţa?
- Cu nici una dintre ele.... Cu aceea lângă care vei vibra de dorinţă, lângă care vei
redeveni blând şi bun ca un copil şi alături de care vei putea să-ţi realizezi idealul în
viaţă.”

 Cei trei prieteni

Un om avea trei prieteni. Pe doi dintre ei îi iubea ca şi cum i-ar fi fost fraţi de cruce; iar
pe al treilea nu-l prea băga în seamă. Şi cu toate acestea cel de-al treilea prieten îl iubea şi
îi era credincios şi devotat.
Să vedeţi cum şi-a arătat acesta iubirea şi credinţa.
Într-o zi, judecătorul oraşului chemă pe omul cel cu trei prieteni la judecătorie, sub
cuvânt că s-a făcut vinovat de o mare greşeală. Deşi în gândul lui el se ştia mai curat
decât argintul, totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi.
- Iubiţi prieteni, zise el, veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s
vinovat întru nimica.
La această rugăminte a lui, cel dintâi prieten răspunse că nu poate să-l însoţească la
judecător pentru că are să plece la o vie a lui, să culeagă prunele. Al doile zise că ar
merge bucuros, dar ştie pe judecător că-i om aspru şi iute la mânie şi îi e teamă să nu i se
întâmple ceva.
Numai cel de-al treilea, acela pe care nu-l iubea, se arătă gata să meargă la judecător.
Într-adevăr, el plecă cu dânsul, intră la judecător şi vorbi aceluia cu atâta inimă şi cu aşa
vorbe frumoase despre cinstea, buna purtare şi dreptatea prietenului său, încât
judecătorul nu mai avu nici o bănuială asupra lui şi-i dete drumul, după ce-i spuse
cuvinte de laudă.
De atunci el îşi cunoscu mai bine prietenii, căci după cum grăieşte vorba aceea
adevărată: „Prietenul la nevoie se cunoaşte.”

Redescoperă frumuseţea poveştilor,

bucuria de a povesti
şi înţelepciunea vorbelor de duh!

234
 “Un duel” - George Topârceanu

„Eroii mei sunt doi cocoşi

De rasă, pintenaţi, frumoşi,
Ca ofiţerii la paradă.
Doi cavaleri aristocraţi.
Dintr-o privire ofensaţi
Încep duelul fără spadă.
Au martori puii speriaţi,
Teren – o parte din ogradă,
Dar n-au deloc motiv de sfadă,
Căci nu se ştie-a cui e vina,
Misteru-nvăluie pricina,
Din amândouă părţile,
Se-ncep ostilităţile.
Ei stau o clipă faţă-n faţă
Cu ciocurile la pământ
Apoi deodată-şi iau avânt.
Şi lupta-ncepe săltăreaţă.
Sar deodată, dau cu ciocul.
Cad alături, schimbă locul,
Bat din gheare
Unul cade, altul sare...iar se pişcă...
Dar deodată nu mai mişcă...
Faţă-n faţă, multă vreme,
Stau aşa ca două gheme
Neclintite şi zburlite,
Până când, pe nesimţite,
Unul părăseşte sfada
Întorcându-se cu coada...
Atunci ieşi de sub şopron
Un filozof clapon, urât
Şi-atâta de bătrân, încât
A dat în mintea puilor...
El s-a oprit în faţa lor
Cotcodăcind sonor:
- Eu dezaprob acest conflict
E o ruşine, un delict
Nedemn de vremi civilizate
Dar aşteptăm în viitor
Când, mândri de chemarea lor,
Cocoşii nu se vor mai bate...
De ce vă puneţi gheara-n gât?
Să lase unul cât de cât,
Să dea şi celălalt ceva,
Eu cât de cât socot c-o da!“

235
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
 Adler, A., 1996, Cunoaşterea omului, Editura Iri, Bucureşti
 Băban, A., Petrovai, D., Lemeni, G., 2002, Consiliere şi orientare. Ghidul
profesorului, Humanitas Educaţional, Bucureşti
 Băban, A., 2001, Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de
consiliere şi orientare, Editura Psinet, Cluj-Napoca
 Bogorin, V., Tudose, R., 2003, Jocul de-a viaţa. Exerciţii pentru orele de
dirigenţie, Editura Eikon, Cluj Napoca
 Boncu, Ş., 2002, Psihologia influenţei sociale, Editura Polirom, Iaşi
 Brown, S.D., Lent, R.W. (ed.) (2000). Handbook of Counseling Psychology, 3rd.
ed
 Caluschi, M., 2001, Grupul mic şi creativitatea, Editura Cantes, Iaşi
 Caluschi, M., 2001, Grupul creativ de formare: experimente, programe, proiecte,
Editura Cantes, Iaşi
 Caluschi, M., 2001, Probleme de psihologie socială (note de curs), Editura
Cantes, Iaşi
 Chapman, G., 2000, Cele cinci limbaje ale iubirii, Editura Curtea Veche,
Bucureşti
 Ciobanu, M., 2005, Adolescenţii. Sănătatea optimă de-a lungul vieţii(vol.3),
Editura Accent Print, Cluj Napoca
 Cosmovici, A., Iacob, L., 1998, Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi
 Cosmovici, A., Caluschi, M., 1985, Adolescentul şi timpul său liber, Editura
Junimea, Iaşi
 Cosnier, J., 2002, Introducere în psihologia emoţiilor şi sentimentelor, Editura
Polirom, Iaşi
 Creţu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi
 Cucoş, C., 2008, Educaţia. Iubire, edificare, desăvârşire, Editura Polirom, Iaşi
 Dafinoiu, I., 2002, Personalitatea. Metode de abordare clinică, Editura Polirom,
Iaşi
 Dafinoiu, I., (coord), 2001, Evaluare, consiliere şi intervenţie în grupuri sociale
defavorizate, Editura Erota, Iaşi
 Dafinoiu, I., 2000, Elemente de psihoterapie integrativă, Editura Polirom, Iaşi
 Doubtfire, D., 1998, Timiditatea. Cum să dobândim linişte sufletească şi încredere
în noi înşine, Editura Polimark, Bucureşti
 Gherguţ, A., 2003, Managementul serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi
socială. Ghid practic, Editura Polirom, Iaşi
 Goleman, D., 2001, Inteligenţa emoţională. Editura Curtea Veche, Bucureşti
 Goleman, D., 2007, Inteligenţa socială, Editura Curtea Veche, Bucureşti
 Hallowell, M.E., 2003, Miez de suflet. Cum să găsiţi Înţeles şi Iubire în viaţa de zi
cu zi, Editura Amaltea, Bucureşti
 Heyman, R., 2005, Cum să vorbeşti cu adolescenţii, Editura Lucman, Bucureşti
 Holdevici, I., 1999, Gândirea pozitivă, Editura Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti

236
 Iancu, S., 1997, La sfat cu tinerii, Editura AS”S, Bucureşti
 Jigău, M , 2001, Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti
 Lelord, F.J., 2003, Cum să ne exprimăm emoţiile şi sentimentele, Editura Trei,
Bucureşti
 Lemeni, G., Miclea, M., (coord.), 2004, Consiliere şi Orientare-ghid de educaţie
pentru carieră. Editura ASCR, Cluj-Napoca
 Mitrofan, I., 2003, Cursa cu obstacole a dezvoltării umane, Editura Polirom, Iaşi
 Montessori, M., 1977, Descoperirea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
 Neamţu, C., 2003, Devianţa şcolară. Ghid de intervenţie în cazul problemelor de
comportament ale elevilor, Editura Polirom, Iaşi
 Panagoreţ, O., C. M. Armeanu, 2005, Tehnici de superînvăţare, cum să înveţi
foarte repede şi bine, Editura Tipoalex, Alexandria
 Rosenberg, M., 2005, Comunicarea nonviolentă - un limbaj al vieţii, Editura
Elena Francisc, Bucureşti
 Rudică, T., 2006, Psihologie umană şi paradoxuri ale existenţei, Editura Polirom,
Iaşi
 Salade, D., Drăgan, I., 1998, Orientare şcolară şi profesionlă. Compendiu, Editura
Paco, Bucureşti
 Sălăvăstru, D., 2004, Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi
 Scott, S., 2006, Adolescenţi scăpaţi de sub control, Editura Humanitas, Bucureşti
 Stora, J.B., 1999, Stresul, Editura Meridiane, Bucureşti
 Şchiopu, U., (coord), 1997, Dicţionar de Psihologie, Ed. Babel, Bucureşti
 Şchiopu, U., Verza, E., 1993, Psihologia vârstelor, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
 Şoitu, L., Vrăjmaş, E., Păun, E., 2001, Consiliere familială, Editura Institutul
European, Iaşi
 Tomşa, G., 1999, Consilierea şi orientarea în şcoală, Casa de editură şi presă
Viaţa Românească, Bucureşti
 Vincent, R., 1972, Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
 Zlate, M., 1999, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iaşi

237
RESURSE INTERNET
http://www.succesdublu.ro
http://www.impreuna.arts.ro
http://www.motivational.ro
http://www.parinti.com
http://psihologice.3x.ro
http://www.psihohipnoza.ro
http://www.scribd.com
http://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com
http://www.terapiam.ro
http://www.psihogen.ro
http://wind.prohosting.com
http://www.supradotati.ro
http://ospzd.ise.ro
http://dirigentia.blogspot.com
http://www.forum.santamia.ro
http://www.unelte.rrvbium.ro
http://www.damaideparte.ro
http://www.contraboli.ro
http://www.prodidactica.md
http://www.religieortodoxa.ro
http://www.educatiecopii.ro
http://www.psihologia.ro
http://business-edu.ro
http://psihologiegenerala.blogspot.com
http://www.singuracasa.ro
http://www.ozibuna.net
http://www.ozibuna.net

238