Sunteți pe pagina 1din 183

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial

in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
1

MINISTERUL
ADMINISTRAIEI SI
INTERNELOR

INSPECTORATUL
GENERAL AL POLIIEI
ROMNE
AGENIA NAIONAL
ANTIDROG



MINISTERUL
EDUCAIEI,
CERCETRII,
TINERETULUI SI
SPORTULUI




,EU SI COPILUL MEU

GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU
CONSILIERII SCOLARI

realizat n cadrul proiectului RO-47 ,Formare familial n abiliti educative privind
prevenirea consumului de tutun, alcool yi droguri" finanat prin Mecanismul Financiar al
Spaiului Economic European

Inspectoratul General al Poliiei Romne,
Agenia Naional Antidrog,
Bucuresti, aprilie 2011
ISBN 973-978-1806-49-5
Acest material nu reprezint n mod necesar poziia oIicial a
Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
2
Cuprins

Introaucere ...................................................................................................................................... 6
DESCRIEREA PROIECTULUI ................................................................................................... 10
DESCRIEREA programului ,Eu i copilul meu ......................................................................... 13
SemniIicaia simbolurilor care delimiteaz subcapitolele activitilor ......................................... 14
METODOLOGIA DE APLICARE A PROGRAMULUI ,EU SI COPILUL MEU ................... 15
PROBLEME CARE POT S APAR SOLUII DE REZOLVARE ...................................... 17
1. Unul sau mai muli participani nu si ndeplinesc temele pentru acas ................................... 17
2. Participanii perturb activitatea ................................................................................................ 18
MOTIVAREA PRINILOR PENTRU IMPLICAREA N PROGRAM .................................. 18
1. ,Trucuri pentru atragerea prinilor la scoal .......................................................................... 20
2. Prevenirea abandonului participanilor ..................................................................................... 21
3. Motivarea extrinsec a prinilor............................................................................................... 21
METODE, TEHNICI SI INSTRUMENTE .................................................................................. 22
I. METODE CENTRATE PE CONSILIER ................................................................................. 22
1. Prezentarea ................................................................................................................................ 22
2. Dezbaterea pe baza studiului de caz .......................................................................................... 22
II. METODE CENTRATE PE GRUP .......................................................................................... 23
1. Activitatea de energizare (de spargere a gheii) ........................................................................ 23
2. Brainstorming-ul (Iurtuna de idei) ............................................................................................ 24
3. Discuia n grupuri mici............................................................................................................. 24
4. Discuia dirijat ......................................................................................................................... 25
5. Modelarea comportamentului ................................................................................................... 27
6. Jocul de rol ................................................................................................................................ 27
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
3
7. Lecturi scurte ............................................................................................................................. 30
8. Turul galeriei ............................................................................................................................. 30
9. Metoda SINELG ....................................................................................................................... 30
EVALUAREA PROGRAMULUI ,Eu i copilul meu ................................................................ 31
A. RAPORTAREA ACTIVITILOR PROGRAMULUI ,Eu i copilul meu ......................... 31
B. Monitorizarea consilierilor scolari............................................................................................ 32
ACTIVITATEA 1: S FACEM CUNOSTIN ......................................................................... 33
ACTIVITATEA 2: NEVOILE COPILULUI MEU ...................................................................... 39
ACTIVITATEA 3: CE FEL DE PRINTE SUNT? .................................................................... 46
ACTIVITATEA 4: CUM COMUNICM EFICIENT CU COPIII ............................................. 55
ACTIVITATEA 5: CUM CONTROLM CONFLICTELE DIN FAMILIE .............................. 63
ACTIVITATEA 6: CUM STABILIM REGULI SI PEDEPSE .................................................... 71
ACTIVITATEA 7: CUM SUPRAVEGHEM ANTURAJUL COPILULUI ................................ 80
ACTIVITATEA 8: CUM AFECTEAZ FAMILIA CONSUMUL DE TUTUN, ALCOOL SI
DROGURI ..................................................................................................................................... 86
MITURI LEGATE DE DROGURI .............................................................................................. 94
SEMNE, SIMPTOME SI EFECTE ALE CONSUMULUI DE DROGURI ................................ 95
PRINCIPALELE DROGURI SI EFECTELE LOR...................................................................... 95
1. Nicotina ................................................................................................................................. 95
2. Alcoolul ................................................................................................................................. 96
3. Marijuana .............................................................................................................................. 96
4. Heroina .................................................................................................................................. 96
5. Cocaina .................................................................................................................................. 97
6. AmIetamina ........................................................................................................................... 97
7. MDMA (Ecstasy) .................................................................................................................. 97
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
4
8. Benzodiazepine ..................................................................................................................... 97
9. Inhalantele ............................................................................................................................. 98
10. Substanele etnobotanice ................................................................................................... 98
11. Cabinoizi sintetici:............................................................................................................. 98
ACTIVITATEA NR. 9: GALA DE PREMIERE A ABSOLVENILOR PROGRAMULUI ,EU
SI COPILUL MEU ...................................................................................................................... 99
Anexa 1: Tabel de prezen ......................................................................................................... 103
Anexa 2: Raportul de activitate ................................................................................................... 104
Anexa 3: Acord de parteneriat .................................................................................................... 105
Anexa 4: Calendarul activitilor cu prinii ............................................................................... 106
Anexa 5: Chestionar de evaluare a Activitii 2 .......................................................................... 107
Anexa 6: Fisa de evaluare a Activitii 3 .................................................................................... 108
Anexa 7: Fisa de evaluare a Activitii 4 .................................................................................... 109
Anexa 8: Fisa de evaluare a Activitii 5 .................................................................................... 110
Anexa 9: Fisa de evaluare a Activitii 6 .................................................................................... 111
Anexa 10: Fisa de evaluare a Activitii 7 .................................................................................. 112
Anexa 11: Fisa de evaluare a Activitii nr. 8 ............................................................................. 113
Anexa 12: Chestionare de satisIacie privind participarea la programul ,Eu i copilul meu .... 114
Anexa 13: Diplom de participare .............................................................................................. 115
Anexa 14: Raport Iinal de implementare a programului ,Eu i copilul meu ............................ 116
Anexa 15: Raportul de monitorizare ........................................................................................... 117
Anexa 16: Model acord colaborare CJRAE - CPECA ................................................................ 118
Anexa 17: Model acord colaborare CPECA Unitate scolar ................................................... 120
REZULTATELE OBINUTE N URMA IMPLEMENTRII PROGRAMULUI ,EU SI
COPILUL MEU ......................................................................................................................... 122
Analiza rezultatelor interveniei pe baza designului experimental randomizat controlat ........... 123
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
5
Ipoteze generale statistice care urmeaz a Ii testate pe baza designului experimental ............... 125
I. Analiza esantioanelor cercetrii ............................................................................................... 127
Caracteristici socio-demograIice ale respondenilor ................................................................... 129
Testul esantioanelor independente grup experimental vs. grup control ...................................... 133
II. Analiza datelor cercetrii ........................................................................................................ 135
DiIerenele ntre rezultatele posttest la grupul experimental si rezultatele posttest la grupul de
control.......................................................................................................................................... 146
Prezentarea evoluiei pentru Iiecare item .................................................................................... 148
Prezentarea evoluiei pentru Iiecare item la nivel regional (grup experimental) ........................ 151
Prezentarea evoluiei pentru Iiecare item la nivel regional (grup experimental) ........................ 157
Prezentarea evoluiei pentru Iiecare item la nivel regional (grup experimental) ........................ 165
Concluzii si recomandri ............................................................................................................. 167
ANEXA 1: Descrierea variabilelor grupului experimental ......................................................... 171
ANEXA 2: Descrierea variabilelor grupului de control.............................................................. 175
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 179
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
6
Moto. ,Singura cale ae a forma copii buni este s aevenim mai intai prini mai buni`
Zig Ziglar
Introducere
Educaia, deIinit n termeni Ioarte generali, este un proces al crui scop esenial este de a nlesni
o anumit modiIicare de comportament. Prinii sunt primii proIesori ai copilului, ei ncepnd
educarea copilului din Iamilie. mpreun cu prinii, scoala si are rolul ei bine stabilit,
intervenind n dezvoltarea primar a copilului. n acest context, consilierea prinilor n scopul
mbuntirii relaiilor cu proprii copii, dup principii stiiniIice de psihopedagogie, devine o
necesitate.
Prinilor le revine rolul esenial n cresterea copiilor, Iiind datori s le asigure nu numai
existena material, ci si un climat Iamilial aIectiv si moral. Sunt situaii n care Iamilia consider
c este suIicient s se ocupe doar de satisIacerea nevoilor primare (hran, mbrcminte,
locuin, cheltuieli zilnice etc.), subestimnd importana unei comunicri aIective, aspect ce se
reIlect negativ n dezvoltarea sentimentului de apartenen al copilului.
Rolul de printe implic Ioarte multe cunostine si abiliti necesare zi de zi. Aceste cunostine si
abiliti nu sunt nnscute sau nu apar atunci cnd devii printe. Fiecare dintre noi nvm s Iim
prini de la cei din jurul nostru, de la prinii nostri, din inIormaiile pe care le auzim sau le
citim. Uneori ns ceea ce nvm din interaciunea cu ceilali nu este suIicient pentru a Ii
printele de care copilul are nevoie pentru a se dezvolta si pentru a creste sntos Iizic si mental.
De multe ori prinii au ntrebri la care nu au rspunsuri sau observ comportamente ale
copilului lor la care nu stiu cum s reacioneze.
n general comportamentul este inspirat din propria experien de via a prinilor, astIel
perpetundu-se att aspecte pozitive ct si negative n educaie, pe parcursul mai multor
generaii. Modelul parental pozitiv se regseste adesea n nelepciunea popular, cum ar Ii, de
exemplu, zicala: ,Ce nu te aoboar, te face mai puternic; si, reIerindu-ne la trsturile de
caracter pozitive putem meniona si proverbul: ,Achia nu sare aeparte ae trunchi sau ,Cum il
creti, aa il ai. ns, cu toii stim astzi c, indiIerent de situaie, educaia copiilor nu poate Ii
asociat cu violena, iar btaia nu mai este ,rupt ain rai'. Prin intermediul acestui program ne
propunem s consolidm legturile aIective dintre membrii Iamiliei (printe-copil, printe-
printe, copil-copil), dintre acestia si scoal, aplicnd metode Iundamentate stiiniIic.
Fr ndoial abuzul de buturi alcoolice, tutun si alte droguri Iaciliteaz apariia problemelor
medicale, psihologice si sociale importante n cea mai mare parte a rilor dezvoltate. Avnd n
vedere c tratamentul pentru astIel de probleme este diIicil si, adeseori, este absolut imposibil s
rezolvm unele dintre complicaiile asociate abuzului de droguri cum ar Ii inIecia cu HIV
totusi, cu sprijinul acestui ghid, vom Iace mpreun eIorturi pentru a preveni abuzul de tutun,
alcool si droguri cel puin pentru Iamiliile incluse n program.
Ghidul conine descrierea celor nou activiti cu prinii care se vor realiza n cadrul
programului ,Eu i copilul meu. Activitile cu prinii sunt interactive, coninnd si aplicaii cu
caracter ludic, ce necesit un grad mare de implicare din partea prinilor, a consilierilor scolari
si, acolo unde este cazul, si din partea copiilor.
Autorii
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
7
Ghidul de bune practici pentru consilierii ycolari a Iost realizat ca urmare a derulrii
activitilor implementate n perioada septembrie 2010-ianuarie 2011, n cadrul proiectului RO-
0047 ,Formare familial in abiliti eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i
aroguri, Iinanat prin Mecanismul Financiar al SEE, de ctre urmtorii experi:
Coordonator ytiinific Profesor Universitar Doctor Nicolae MITROFAN, Decan al Facultii
de Psihologie si Stiinele Educaiei, Universitatea Bucuresti.
Psiholog clinician drd. Zoe-Doina NI, manager proiect, Inspectoratul General al Poliiei
Romne, doctorand al Facultii de Psihologie si Stiinele Educaiei, Universitatea Bucuresti,
master n Prevenirea si combaterea drogodependenelor la Facultatea de Sociologie si Asisten
Social, Universitatea Bucuresti, psihoterapeut de Iamilie n supervizare, Iormator n adicii,
licen n Psihologie, Facultatea de Psihologie, Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti.
Profesor gradul I Dumitru I. DUMITRU, Agenia Naional Antidrog, coordonator proiect
educaie-nvmnt; Iormator naional n management educaional - Programul de reIorm al
nvmntului preuniversitar din Romnia / Centre Ior British Teachers; Iormator n educaie
personal - componenta character / Programul ,Character First' / Character Training Institute
Oklahoma City USA; Iormator naional n educaie pentru drepturile omului si educaie pentru
cetenie democratic - Programul Naional ,Eaucaie pentru Cetenie Democratic /
Ministerul Educaiei si Cercetrii; Consiliul Europei - Centrul European pentru Tineret, UNICEF
Romnia; Iormare n implementarea si evaluarea strategiilor regionale antidrog - Ministerul
Federal al Sntii din Germania / LWL; Iormare n dezvoltarea deprinderilor si abilitilor
sociale - Ministerul Federal al Sntii din Germania / LWL.
Sociolog Ctlina CHENDEA, Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului si Sportului,
coordonator proiecte prevenire consum de droguri n scoal; Iormator naional n domeniul
educaie pentru cetenie democratic, comunicare, lucrul cu tinerii, educaie inter-cultural /
Ministerul Educaiei, Cercetrii si Tineretului, Centrul Nord Sud al Consiliului Europei;
Iormator n educaie personal - componenta caracter / Programul ,Character First' / Character
Training Institute Oklahoma City USA; Iormator certiIicat CNFPA Iormator naional n
educaie pentru drepturile omului si educaie pentru cetenie democratic - Programul Naional
,Eaucaie pentru Cetenie Democratic / Ministerul Educaiei si Cercetrii; UNICEF
Romnia; Facilitator programul de educaie alternativ n arta de a conduce ,Liaerii Mileniului
Trei / British Council, Fundaia Codecs pentru Leadership; Iormare n implementarea si
evaluarea strategiilor regionale antidrog - Ministerul Federal al Sntii din Germania / LWL;
Iormare n dezvoltarea deprinderilor si abilitilor sociale - Ministerul Federal al Sntii din
Germania / LWL.
Psiholog clinician specialist Alina NEAGOE, psihoterapeut TCC, specializare n adicii,
Agenia Naional Antidrog, Centrul de Asisten Integrat a Adiciilor Pericle, master n
Psihoterapii cognitiv-comportamentale la Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de
Psihologie, Iormare n Interviul Motivaional, Iormator certiIicat CNFPA, specializri multiple n
prevenirea consumului de droguri n scoal si Iamilie, consilierea persoanelor aIectate de
consumul de alcool si droguri, persoanelor aIectate de HIV si hepatit C; liceniat a Facultii de
Psihologie - Sociologie, Universitatea Hyperion, Bucuresti. Membru al Asociaiei de
Hipnoterapie si Psihoterapii Cognitiv-comportamentale, membru al Colegiului Psihologilor din
Romnia.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
8
Psiholog clinician specialist Mihaela CISMILIANU, Agenia Naional Antidrog Centrul de
Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Constana, Iormri multiple n adicii (Tehnica
Interviului Motivaional; Prevenirea Recderilor), Iormare n Terapii Scurte, master n
Psihoterapii cognitiv - comportamentale, Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti, 2005; multiple
Iormri n domeniul prevenirii consumului de droguri n scoal si Iamilie; experien clinic n
evaluarea si consilierea persoanelor consumatoare de droguri; liceniat a Universitii Ovidius
Constana, Facultatea de Psihologie, 2003. Membru al Asociaiei de Hipnoterapie si Psihoterapii
Cognitiv-comportamentale, membru al Colegiului Psihologilor din Romnia.
Psiholog principal drd. Tatiana BARBAROS, Centrul Judeean de Resurse si Asisten
Educaional Constana, master n Politici publice si administraie public, Universitatea
Bucuresti; studii aproIundate: ,Psihologie Industrial si Organizaional, Facultatea de
Psihologie si Stiinele Educaiei, Universitatea ,Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, 1999; liceniat a
Universitii ,Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie si Stiinele Educaiei,
Specializarea Psihologie, 1998; psihoterapeut practicant Hipnoz si terapie ericksonian;
membru al Comitetului Filialei Constana al Colegiului Psihologilor din Romnia; presedintele
Asociaiei Psihologilor si Psihopedagogilor din Constana ,APSIPED; autor al lucrrii
,Dezvoltarea competenelor de comunicare la aduli n relaie cu copilul, Constana, Editura
,Andrei Saguna, 2008; coordonator al lucrrii ,Prini, v invit n lumea mea!, Constana,
Editura Newline, 2009.
Psiholog clinician Georgeta - Ramona POPESCU, Agenia Naional Antidrog, Centrul de
Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Bihor, master n Consiliere Psihologic din cadrul
Facultii de Stiine Socio-Umane, Universitatea din Oradea, liceniat a Facultii de Stiine
Socio-Umane, Specializarea Psihologie, Universitatea din Oradea, absolvent cursuri
postuniversitare n Terapie Raional- Emoional-Cognitiv-Comportamental niv.I si II, Iormator
n adicii.
Psiholog ycolar Simina (MORAR) HIN, director al Centrului Judeean de Resurse si
Asisten Educaional Bihor, master n Management Educaional, DPPPD, Universitatea din
Oradea; stagiu de Iormare proIesional Socrates / Comenius Grundtvig 3 Course 2006
Institutul Edward de Bono, Kappara, Malta ,Edward de Bono`s Serious Creativity and Lateral
Thinking; Iormare n educarea copiilor cu autism, Auctores, St. Truiden, Belgia; absolvent a
cursului postuniversitar de Terapie Ocupaional, susinut de Reeaua European de Terapie
Ocupaional n nvmntul Superior, n cadrul Proiectului Joint Action &Youth; master n
Consiliere individual si psihoterapie - Facultatea de Psihologie si Stiinele Educaiei, liceniat
a Facultii de Psihologie si Stiinele Educaiei, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca.
1urist dr. Mihaela TOMI, Agenia Naional Antidrog, Centrul Regional de Prevenire,
Evaluare si Consiliere Antidrog Timis, specializare n psihologie judiciar, lector la
Universitatea de Vest Timisoara - Facultatea de Sociologie si Psihologie, membru al Uniunii
Juristilor din Romnia.
Sociolog dr. Aurora - Violeta LEFTER, Agenia Naional Antidrog, cercettor stiiniIic,
doctor n sociologie - Facultatea de Sociologie si Asisten Social, Universitatea Bucuresti
(teza: Consumul de droguri - impact asupra unei societi n tranziie), master n ,Politici Sociale
ale Dezvoltrii la Universitatea Bucuresti - Facultatea de Sociologie si Asisten Social, licen
n sociologie la Universitatea Bucuresti - Facultatea de Sociologie, Psihologie si Pedagogie;
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
9
Iormare n: analiz statistic avansat (SPSS), realizarea de studii si analize privind Ienomenul
drogurilor, evaluarea si planiIicarea programelor, manager de proiect si Iormator aduli.
Sociolog Andrei BOTESCU, Agenia Naional Antidrog, absolvent master n sociologie -
Facultatea de Sociologie a Universitii din Lund, Suedia, liceniat n psihologie organizaional
la Universitatea Titu Maiorescu din Bucuresti - Facultatea de Psihologie, absolvent colegiu
,Asisten social si probaiune al Facultii de Sociologie si Asisten Social, Universitatea
Bucuresti, stagii de Iormare n: analiz statistic avansat (SPSS), tehnici si metode de evaluare
cantitativa si calitativa a Ienomenului drogurilor oIerite de EMCDDA, Scoala de Sntate
Public din Madrid, Scoala de sntate public din Granada Spania, Institutul Naional de
Sntate Public din Helsinky - Finlanda.
Manualul de Ia reprezint un ghid de bune practici, bazat pe experiena specialistilor Ageniei
Naionale Antidrog si ai Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului si Sportului, precum si a
celor 62 de consilieri scolari din judeele Bihor, Constana si IlIov, dup cum urmeaz:
22 Consilieri ycolari din judeul BIHOR: Ionela BELBE, Iudit BIRINYI, Diana BODEA
LUNG, Eva BODO, Ioana CHERECHIANU, Alin-Ioan CREU, Adela Simona CUREA LUP,
Andrea Nicoleta DUMBRAV, Teodora Alina ENE, Orsolya-Aniko GAZDAG, Laura HARJA,
Anca Simona KELEMEN, Teodora Felicia MEGHESAN, Mihaela Iudita MINCIC, Luminia
Iolanda Edittha MLADONICZKY, Gabriela NEDELCU, Monica ONICA, Rodica POP, Ani-
Emilia RADU, Nicoleta-Elena STOITA, Ioana Mariana SZANTO, Tunde TARR.
22 Consilieri ycolari din judeul CONSTANA: Raluca ATANASIU, Laura Elena
BURGHISAN, Marieta CESCU, Mirela CPN, Aurora CHIRIL, Vasile CIUBUC,
Ana COLNICEANU, Gabriela CRUDU, Eugenia DOBROMIR, Valentina DURAC, Carmen -
Silvia FALIBOGA-ANDREI, Camelia MARINESCU, Cristina MURESANU, Mihaela
NICOLAEV, Cristina PALU, Mihaela PARIZA, Carmen-Daniela PLICI, Mihaela - Camelia
POPA, Laura Elena SECU, Nicoleta - Dorina TOMA, Alina VASILE.
18 Consilieri ycolari din judeul ILFOV: Maria ANGHEL, Ioana BNULESCU, Maria
BOBOC, Mariana Dochia GASPAR, Lelia GAVRIL PERL, Delia Josett HANEA, Ana Maria
MOAG, Lucian NEGOI, Lucian POPESCU, Luminia POPESCU, Andreea Oana RCIU,
Ioana SANDU, Sanda SCEANU, Ancua SOCAS, Ileana Narcisa STEFNESCU, Gabriela
TROANCA, Simona-Maria VASILE, Sorina VRAN.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
10
DESCRIEREA PROIECTULUI

TITLUL PROIECTULUI
RO 0047 ,Formare familial in abiliti eaucative privina prevenirea consumului ae tutun,
alcool i aroguri, Iinanat prin Mecanismul Financiar al SEE.

OBIECTIV GENERAL
Cresterea Iactorilor Iamiliali de protecie si reducerea Iactorilor Iamiliali de risc Ia de consumul
de tutun, alcool si droguri la preadolesceni.

OBIECTIVE SPECIFICE
Dezvoltarea abilitilor de comunicare eIicient ntre prini si copii;
mbuntirea supravegherii comportamentului copiilor;
Cresterea Irecvenei utilizrii de ctre prini a metodelor de disciplinare pozitiv;
Dezvoltarea abilitii prinilor de a stabili reguli de comportament clare si coerente;
Exersarea strategiilor de rezolvare eIicient a conIlictelor dintre prini si copii;
Diminuarea Irecvenei si intensitii conIlictelor n Iamilie;
mbuntirea competenelor consilierilor scolari n domeniul consilierii Iamiliale.

STRATEGIA DE INTERVENIE
Dezvoltarea de competene de Iormare Iamilial n abiliti educative a consilierilor scolari, prin
intermediul cursurilor de Iormare si a sesiunilor de supervizare din partea specialistilor CPECA.

CONTEXTUL APLICRII
Familial, prini, mama si tatl.

TIPUL DE PROGRAM N FUNCIE DE RISCUL POPULAIEI INT
Selectiv. Spre deosebire de programele de prevenire universale, destinate tuturor grupurilor de
populaii care nu au Iost identiIicate n prealabil ca Iiind expuse unui risc particular n legtur cu
consumul de droguri, programele de prevenire selectiv se orienteaz spre segmente de
populaie delimitate n Iuncie de expunerea acestora la un numr crescut de Iactori de risc pentru
abuzul de droguri (tutun, alcool, plante etnobotanice, droguri ilegale), cum ar Ii preadolescenii
care lipsesc de la scoal sau copiii persoanelor care consum abuziv alcool sau droguri.
Programele de prevenire selectiv necesit mai multe resurse, au o acoperire mai mic dect cele
universale, sunt orientate spre segmente de populaie cu risc crescut de a prezenta probleme
asociate cu consumul de droguri si oIer beneIicii poteniale Ioarte crescute.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
11
n ara noastr, programele de prevenire a abuzului de droguri, care oIer intervenii dezvoltate si
validate, plecnd de la criterii stiiniIice, sunt relativ puine. n cazul programelor de prevenire
selectiv, lipsa celor Iundamentate stiiniIic este si mai mare.

CADRUL DE IMPLEMENTARE
Programul ,Eu i copilul meu are la baza proiectul ,Protego, implementat de ctre Agenia
Naional Antidrog n anul 2007. Ca urmare, activitile propuse sunt validate stiiniIic, iar
modiIicrile care apar Ia de programul iniial se datoreaz adaptrii la realitile romnesti.
Proiectul a Iost implementat n anul scolar 2009-2010 n 68 de uniti de nvmnt din judeele
Ilfov, Bihor si Constana, de ctre structurile teritoriale ale Ageniei Naionale Antidrog,
respectiv Centrele de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog, n parteneriat cu Ministerul
Educaiei, Cercetrii, Tineretului si Sportului prin Centrele Judeene de Resurse si Asisten
Educaional din cele trei judee. Din cele 3 judee au Iost au Iost selecionai si Iormai 75 de
consilieri scolari. Selecia acestora s-a realizat conIorm urmtoarelor criterii:
Absolveni de psihologie, psihopedagogie, sociologie sau asisten social;
Minim trei ani experien n domeniu;
Consilieri scolari, psihologi, asisteni sociali sau cadre didactice titulare care si desIsurau
activitatea n uniti scolare cu clasele V-VIII, sau n Centre Judeene de Resurse si Asisten
Educaional att din mediul urban, ct si din mediul rural, din judeele selecionate. Consilierii
scolari au selecionat, la rndul lor, un numr de 1000 de prini, conIorm urmtoarelor criterii:
Prini ai copiilor din ciclul secundar (clasele V-VII), cu vrsta ntre 10 si 13 ani;
Prini care proveneau dintr-un mediu socio-economic deIavorizat, cu venituri reduse si
anume sub 600 lei pe membru de Iamilie (beneIiciari ai ajutorului social, someri);
Prini la risc (abiliti educative si de gestionare Iamilial sczute) sau cu copii la risc
(probleme de adaptare si randament scolar sczut, probleme precoce sau persistente de
comportament, care nu necesit n mod special o intervenie terapeutic);
Familii cu conIlicte sau n care exista consum Irecvent de tutun si alcool;
Nivelul de educaie de minim, patru clase primare absolvite.
La elaborarea Ghidului de bune practici, autorii au inut seama de observaiile si experienele
consilierilor scolari, care au implementat programul ,Eu i copilul meu n cele 3 judee. Acestia
au susinut un numr de 8 activiti cu prinii, a 90 minute Iiecare, cu o Irecven sptmnal.
Ghidul de bune practici se adreseaz consilierilor scolari, care vor continua implementarea
programul ,Eu i copilul meu n uniti scolare cu clase V-VIII, n anii scolari urmtori.

BENEFICIARII PROGRAMULUI
BeneIiciarii acestui program se mpart n patru categorii: consilieri scolari, specialisti CPECA
(psihologi, asisteni sociali, sociologi), prini si copii.

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
12
I. Consilieri ycolari
n cadrul programului pot participa consilieri scolari care au absolvit cursul de Iormare ,Eu i
copilul meu.
Criteriile de selecie ale consilierilor scolari (ndeplinite cumulativ):
Absolveni de psihologie, psihopedagogie, sociologie sau asisten social;
Minim trei ani experien n domeniu;
Titulari n uniti scolare cu clasele V-VIII, att din mediul urban, ct si din mediul rural;
Experien n activiti cu prinii.
Responsabilitile consilierului scolar: selectarea grupului de prini, organizarea activitilor cu
prinii, completarea si transmiterea documentelor aIerente Iiecrei activiti ctre coordonatorul
judeean.

II. Specialiyti CPECA au rolul de a colabora cu coordonatorii judeeni, n scopul
monitorizrii implementrii programului si de a sprijini cu materiale inIormative, la
solicitarea consilierilor scolari, activitile din cadrul programului.
Criteriile de selecie ale specialiytilor (ndeplinite cumulativ):
Absolveni de psihologie, psihopedagogie, sociologie sau asisten social;
CertiIicat de Iormare de Iormatori;
Experien n proiecte de prevenire.

III. PrinGi
Criterii de selecie a prinilor:
Prini ai copiilor din ciclul secundar (clasele V-VII), cu vrsta ntre 10 si 14 ani;
Prini la risc (abiliti educative si de gestionare Iamilial sczute, mediu deIavorizat) sau cu
copii la risc (probleme de adaptare si randament scolar sczut, probleme precoce sau persistente
de comportament, care nu necesit n mod special o intervenie terapeutic);
Familii cu conIlicte sau n care exist consum Irecvent de tutun si alcool;
Nivelul de educaie de minim obligatoriu este de patru clase primare absolvite.
Nu se vor include n program persoanele care prezint tulburri psihopatologice sau care au alte
diIiculti ce pot interIera grav n derularea activitilor! Aceste persoane necesit intervenii de
specialitate, terapii individuale etc., neIiind compatibile cu abordarea din cadrul programului ,Eu
i copilul meu.
IV. Copii
Copii din ciclul secundar, cu vrsta ntre 10 yi 14 ani, ai cror prini sunt incluyi n
program.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
13
O dat identiIicate Iamiliile care ndeplinesc criteriile de mai sus, vom invita personal prinii,
teleIonic sau printr-o scrisoare n care vom speciIica data, ora si locul de ntlnire (de ex.
cabinetul de consiliere). Cu acest prilej le prezentm prinilor programul ,Eu i copilul meu,
precum si toate detaliile organizatorice. Invitm prinii care si dau acordul, s participe la prima
activitate a programului. Numrul recomandat de prini participani este ntre 10 si 12!
Este important ca ambii prini s participe la program. Adeseori acest lucru nu este posibil, Iie
c este vorba despre Iamilii monoparentale (situaie destul de Irecvent), Iie datorit gradului
crescut de conIlict existent ntre prini, indiIerenei unuia dintre acestia Ia de educaia copiilor
sau din alte motive (program de lucru al prinilor, prini plecai n strintate, n penitenciar
etc.).
Pe de alt parte, atunci cnd particip ambii prini, este recomandat s nu vin prin rotaie. Ideal
ar Ii s participe att tatl ct si mama la toate activitile programului.
Recomandm ca grupul s Iie Iormat din 10 - 12 participani. Grupurile mai mici limiteaz
posibilitile de mbogire a cunostinelor prin intermediul experienelor celorlali participani.
Cu mai mult de 12 persoane devine diIicil meninerea controlului asupra grupului si
activitilor, existnd riscul s depsim timpul prevzut pentru exerciii, iar participanilor li se
reduc posibilitile de intervenie si implicare activ.
Este important s selectm un grup de prini ct mai omogen posibil n ceea ce priveste
motivaia si nevoile de participare la program, caracteristicile socio-demograIice, veniturile,
educaia, vrsta copiilor.

DESCRIEREA programului ,Eu yi copilul meu
Programul ,Eu i copilul meu Iace parte din proiectul RO 0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative pentru prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri este implementat de Agenia
Naional Antidrog, prin CPECA, n parteneriat cu Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului
si Sportului prin CJRAE.

ACTIVITILE PROGRAMULUI
Programul include nou activiti cu prinii cu durat de minim 90 de minute Iiecare.
Activitile se programeaz cu o Irecven de o activitate pe sptmn si urmresc urmtoarea
schem: bun venit participanilor; activitatea de energizare (de spargere a gheii); trecerea n
revist (pe scurt) a activitii anterioare; veriIicarea temei pentru acas; prezentarea obiectivelor
activitii; realizarea activitii; evaluarea activitii (Ieed-back din partea participanilor);
prezentarea temei pentru acas; preocupri Irecvente ale prinilor (lectur suplimentar).
Activitile programului ,Eu i copilul meu includ una sau mai multe teme (sarcini educative)
pe care participanii trebuie s le realizeze acas, de preIerat n scris. Aceste teme au rolul de a
exersa, n situaii reale, abilitile dobndite sau mbuntite n cadrul activitilor, astIel nct
acestea s se menin si s se generalizeze. Prin generalizare se nelege maniIestarea noilor
comportamente sau abiliti n contexte sau condiii diIerite de cele care au ghidat nvarea
acestora. La Iinalul Iiecrei activiti se prezint participanilor tema pentru acas (sarcina
educativ), a crei realizare este trecut n revist si discutat la nceputul activitii urmtoare.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
14
n planiIicarea temelor pentru acas este bine s se in cont de diIicultatea abilitilor ce trebuie
puse n practic, ncepnd cu cele pe care printele le poate realiza Ir prea mult eIort si
continund cu cele cu grad mai mare de complexitate si diIicultate. Acestea le oIer prinilor
consecine pozitive, le vor da ncredere si i vor motiva n continuarea practicrii. n plus, este
bine ca prinii s Iie evideniai atunci cnd au realizat temele, n special atunci cnd au Icut
acest lucru ntr-un mod satisIctor.

ncheierea activitii
Pregtirea yi transmiterea documentaiei aferente activitilor
Instruciunile detaliate pentru aplicarea Iiecrei activiti vor Ii prezentate grupat, pe dou
seciuni diIerite. Prima inIormeaz cu privire la materialele necesare pentru desIsurarea Iiecrei
activiti, argumentele care justiIic includerea acesteia n program si obiectivele speciIice
urmrite. Cea de-a doua seciune conine inIormaii cu privire la desIsurarea activitilor:
coninuturi transmise, abiliti care vor Ii exersate cu prinii, instruciuni pentru realizarea de
exerciii si teme pentru acas. Ambele seciuni conin diIerite subcapitole, precedate de simboluri
care Iaciliteaz identiIicarea rapid.
Semnificaia simbolurilor care delimiteaz subcapitolele activitilor

Materiale necesare

Argument
^ ^^ ^ Obiective speciIice ale activitii
_ __ _
Instruciuni pentru bun venit participanilor
{ {{ {
Activitatea de energizare (de spargere a gheii)
w ww w
Recapitularea activitii anterioare si realizrii temelor pentru acas
4 44 4
InIormaii pentru a explica prinilor; expunere, dialog, problematizare
_ __ _
Exerciii de discuie n grup

Exerciii de nvare de comportament (joc de rol)

Lista elementelor inIormative pentru prini
> >> > Aplicarea chestionarelor
5 55 5 Evaluarea activitii

Tema pentru acas (sarcini educative - pentru a practica abilitile nvate n timpul
activitii)

Instruciuni pentru ncheierea activitii
SemniIicaia culorilor:
ROSU: InIormaii importante.
ALBASTRU: InIormaii care se regsesc n brosura pentru prini.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
15
METODOLOGIA DE APLICARE A PROGRAMULUI ,EU SI COPILUL MEU
Pentru a implementa cu succes programul n unitile de nvmnt este nevoie s inem cont de
urmtoarele recomandri:
1. Promovarea programului ,Eu yi copilul meu
Pentru a avea impact, este important ca programul ,Eu i copilul meu s Iie promovat la 2
niveluri:
La nivel de unitate ycolar. La nceputul anului scolar pe parcursul cruia se deruleaz
programul, vom organiza mpreun cu coordonatorul judeean din cadrul CJRAE si cu
specialistul CPECA, o ntlnire cu directorii tuturor unitilor scolare implicate, n cadrul creia
le vom prezenta programul, vom discuta responsabilitile Iiecrei instituii si vom semna
acordurile de colaborare.
La nivel de comunitate prin evenimente de lansare, respectiv de ncheiere a programului. La
aceste evenimente invitm s participe Iactorii importani din comunitate: autoriti publice
locale, pres, reprezentani ai cultelor religioase, ONG-uri, mediul de aIaceri, directorii celorlalte
scoli etc. Cele 2 evenimente vor Ii promovate prin toate mijloacele disponibile: site CJRAE, ISJ
sau ISMB, anunuri n scoal, mas-media etc.
2. Colaborarea permanent cu conducerea ycolii n care se implementeaz programul
Pentru o implementare eIicient a programului ,Eu i copilul meu avem nevoie de o colaborare
strns ntre reprezentanii unitii scolare - director, consilier scolar, proIesori, att nainte de
implementare, pentru gestionarea motivaiei si meninerea n program a participanilor, dar si n
timpul desIsurrii activitilor, pentru a urmri participarea prinilor si pentru reducerea
numrului de abandonuri, precum si pentru a gestiona n mod eIicient documentele ce trebuie
transmise la Iinele programului. n acest sens, se vor ncheia acorduri de colaborare de dou
tipuri: un acord de colaborare ntre CJRAE si CPECA si acorduri de colaborare ntre CPECA si
Iiecare unitate scolar n care se va implementa programul (modele Anexa 15 si Anexa 16)
3. Stabilirea graficului de desfyurare a activitilor programului ,Eu yi copilul meu
DesIsurarea celor 9 activiti ale programului ,Eu i copilul meu se ncadreaz n perioada
unui an scolar, cu o Irecven de maxim 1 activitate pe sptmn. GraIicul de desIsurare a
activitilor se stabileste mpreun cu prinii, chiar la debutul aplicrii programului, n cadrul
Activitii 1 si se transmite coordonatorului judeean (pe e-mail) odat cu celelalte documente
aIerente Activitii 1. Orice modiIicare este anunat cu cel puin 5 (cinci) zile nainte
coordonatorului judeean.
4. Realizarea unui climat de lucru adecvat
Este important s oIerim participanilor un climat de grup Iormal, dar si destins, care s Iaciliteze
exprimarea sincer a problemelor de comportament ale copiilor si a diIicultilor personale n
educarea acestora, precum si participarea activ la exerciii, la discuii si la jocurile de rol. n
acest sens, ne vom adresa participanilor la persoana I, ncurajndu-i s se adreseze unii altora pe
numele ales de Iiecare, scris pe ecuson (de ex. prenume, porecl etc.). Aceasta Iaciliteaz
comunicarea, contribuind la crearea unei reele de sprijin mutual ntre participani.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
16
VeriIicm dac spaiul n care se vor ine activitile cu prinii ntruneste condiii optime (de
exemplu o sal de clas n care bncile nu sunt Iixe, astIel nct s putem aseza scaunele n cerc)
si dac avem la dispoziie logistica necesar (scaune, Ilipchart, markere, ecusoane etc.).
5. Organizarea n detaliu a fiecrei activiti
nainte de nceperea Iiecrei activiti este important s revizuim coninuturile activitii; s
pregtim materialele de care avem nevoie: coli de Ilipchart, ecusoane, markere, Iise ce vor Ii
distribuite prinilor, ghidul pentru consilieri etc.; s ajungem cu o or mai devreme si s
pregtim sala nainte de sosirea participanilor si nceperea activitii (aranjm scaunele n cerc,
veriIicm dac este curent la prize, dac Iuncioneaz aparatura de care avem nevoie, aerisim,
pregtim materialele pentru prini etc.).
6. Atitudine directiv, ferm, sigur n realizarea activitilor
,Eu i copilul meu este un program orientat cu precdere spre dobndirea de abiliti, si nu spre
introspecie, schimb de triri sau discuii ca surs de cunoastere. n consecin, n timpul
activitilor trebuie s avem o atitudine directiv ns, n acelasi timp, s transmitem empatie si
amabilitate. AstIel, e important s Iim naturali, s vorbim ntr-un mod sigur, clar si concis, s
utilizm ,noi n loc de ,eu, s meninem contactul vizual cu participanii, s avem grij de
expresia corporal si nonverbal, combinnd atitudinea general senin si linistit cu un anumit
grad de entuziasm n timpul realizrii exerciiilor.
7. Transmiterea unei viziuni optimiste participanilor
Adeseori putem oIeri o viziune pozitiv asupra problemelor. De exemplu, un copil care atrage
atenia prinilor asupra sa printr-un comportament inadecvat, demonstreaz, totodat, c acord
o valoare destul de mare relaiei sale cu Iamilia. Adeseori este util s oIerim prinilor o imagine
real asupra problemelor pe care le ntmpin n educarea copiilor. Acest lucru i va Iace s
observe c multe alte Iamilii trec prin diIiculti similare si pot lucra mpreun pentru gsirea
unor soluii.
8. Transmiterea eficient a informaiilor
Nu trebuie s memorm ,lecia nainte de Iiecare activitate, deoarece acest lucru ar putea Ii
neproductiv. Desigur, este indicat s Iim bine Iamiliarizai cu programul si coninutul activitii
nainte de Iiecare ntlnire cu prinii, ns este mai important s transmitem grupului
inIormaiile cu propriile cuvinte, adaptnd expresiile la nivelul de nelegere al prinilor, Ir a
cdea n rigiditate sau artiIicialitate. AstIel, unul dintre exerciiile din cadrul Activitii 8 necesit
cunostine suIiciente cu privire la subiect (consumul de droguri) pentru a putea rspunde ntr-o
manier adecvat ntrebrilor pe care le pot Iormula prinii.
Este important s acordm prinilor posibilitatea de a interveni si de a-si expune prerile. Ne
strduim s abordm toate problemele incluse n agend!
9. Gestionarea eficient a timpului alocat activitilor
Timpul propus pentru aplicarea diIeritelor etape ale Iiecrei activiti este orientativ si se bazeaz
pe Iundamente raionale si pe experiena dobndit n urma primului an de implementare. AstIel,
n cadrul Iiecrei secvene a unei activiti, n partea dreapt a titlului este prevzut o estimare a
timpului alocat pentru secvena respectiv precum si timpul scurs de la nceperea activitii.
Concret, aceste inIormaii se exprim prin numrul de minute alocate pentru momentul respectiv
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
17
al activitii, nscrise n paranteza rotund, si cel cumulat de la nceput pn la Iinalul
momentului respectiv, nscris n paranteza dreapt. Aceste inIormaii vor Ii utilizate att pentru a
respecta timpul prevzut, ct si pentru a ajuta la gestionarea timpului disponibil, n sensul de a
evita devierile de la subiect. Aceste devieri ar putea prelungi sedina inutil si ineIicient si ar pune
prea mult la ncercare rbdarea participanilor.
n schimb, este important s Iim rigurosi n realizarea momentelor, ndeplinirea obiectivelor,
lmurirea tuturor aspectelor neclare si a divergenelor, pentru a Iinaliza tot ce ne-am propus.
Alegem ziua si ora potrivit pentru majoritatea prinilor. Anunm acest lucru din timp.
Pregtim o atmosIer plcut, deschis si democratic n timpul activitii cu prinii.
ncepem activitatea la ora stabilit! Anunm din timp durata ntlnirii si ne strduim s
respectm programul stabilit. Acest lucru i va ajuta pe prini s-si planiIice timpul si s Iie
siguri c nu-i va astepta ,surpri:a unor plicticoase si interminabile monologuri.
1

10. Implicarea tuturor participanilor n activiti
Fr ndoial, prinii care se implic activ n cadrul activitilor au mai multe oportuniti de
mbuntire a abilitilor educative si de a atinge obiectivele programului. Pe de alt parte, doar
simpla prezen a prinilor la activiti, Ir a Ii implicai activ, reprezint o ameninare de luat
n seam pentru reusita programului si pentru ndeplinirea obiectivelor acestuia. Pentru a stimula
implicarea activ, direct a participanilor n activitile programului, vom utiliza urmtoarele
metode:
1. Explicm scopul exerciiilor propuse n cadrul activitilor.
2. Subliniem importana de a participa activ la activiti si dezavantajele care apar atunci
cnd nu Iac acest lucru.
3. Stimulm yi ncurajm participarea yi ncercrile prinilor de a progresa. Privirea
ncurajatoare si aprobatoare, laudele, expresiile de consimmnt sunt modaliti adecvate de
ntrire a comportamentului.
4. Amintim angajamentul asumat n prima ntlnire prin acceptarea regulamentului
programului, ceea ce implic adoptarea unei atitudini si a unui comportament de implicare,
de colaborare n discuiile de grup si n cadrul exerciiilor.
5. Solicitm direct, din cnd n cnd, opinia sau intervenia persoanelor care nu sunt obisnuite
s participe spontan.

PROBLEME CARE POT S APAR - SOLUII DE REZOLVARE
1. Unul sau mai muli participani nu yi ndeplinesc temele pentru acas
Analizm motivele care l-au mpiedicat s-si realizeze tema si l sprijinim (inclusiv cu ajutorul
celorlali prini) s gseasc soluii si s acioneze. Explicm sensul si utilitatea temelor care
trebuie realizate n aIara activitilor. Reamintim Iaptul c regulile de participare n cadrul
proiectului stabilesc, printre altele, obligaia de a se implica activ si de a colabora n cadrul

1
Cru D, Lungu J., ,Seainele cu prinii Eficiente i antrenante`, Eaitura ARC, Chiinu, 2008, pag.6.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
18
activitilor, exersnd acas abilitile nvate si mprtsind cu grupul experienele care deriv
din acestea.
Explicm Iaptul c nclcarea regulilor programului (n acest caz, nu si-au Icut temele pentru
acas) reprezint un prejudiciu pentru ntregul grup si nu doar pentru persoana care nu si
ndeplineste sarcina.
Reamintim, la Iiecare activitate, angajamentul cu privire la obligaia de realizare a temelor,
eIortul si responsabilitatea pe care acest lucru le implic.
2. Participanii perturb activitatea
Dac avem n grup persoane care doresc s vorbeasc tot timpul si tind s monopolizeze discuia,
nu si respect rndul etc., mpiedicnd participarea celorlali membrii ai grupului, trebuie s
recurgem la utilizarea tehnicilor obisnuite n aceste situaii, ca de exemplu, ntrirea apropierilor
Ia de comportamentul adecvat din partea aceleiasi persoane, ignorarea sistematic a
comportamentelor distorsionate, ncercarea de a nu ntri comportamentul care se doreste evitat,
oIerirea unei atenii sporite celorlali participani etc. n cazul n care situaia cere acest lucru, i se
pot reaminti persoanei regulile de participare n program, expuse n prima activitate, care se
reIer la obligaia de a-i asculta pe ceilali, de a respecta rndul si de a adopta o atitudine si un
comportament de participare si colaborare, att n discuiile de grup ct si n exerciii.
Dac avem n grup persoane care prezint tulburri psihopatologice sau care au alte diIiculti
care pot interIera grav n derularea activitilor, neidentiIicate n procesul de selecie al
participanilor, vom exclude aceste persoane din programul ,Eu i copilul meu, oIerindu-le n
schimb o asisten mai personalizat, cum ar Ii consilierea individual sau recomandarea ctre
serviciile medicale de specialitate.

MOTIVAREA PRINILOR PENTRU IMPLICAREA N PROGRAM
O cerin Iundamental pentru dezvoltarea activitilor de prevenire cu Iamiliile este atragerea si
meninerea ambilor prini. Nu toate Iamiliile vor Ii la Iel de motivate s participe ntr-un
program de prevenire, astIel nct strategiile urmate n primele ntlniri pot inIluena decizia de a
participa sau nu.
Ca n orice alt proces de schimbare de comportament, trebuie s ne asteptm ca prinii s se aIle
n unul dintre stadiile urmtoare n ceea ce priveste schimbarea comportamentului n relaia cu
copiii:
Precontemplarea. Este cel mai timpuriu stadiu al schimbrii. Persoanele aIlate n
precontemplare Iie nu sunt constiente de comportamentul problem, Iie nu doresc sau sunt
descurajai cnd este vorba s Iac o schimbare cu privire la acesta.
2
n acest stadiu, prinii nu
arat nici un Iel de intenie de a-si modiIica modul de relaionare. Este posibil ca alte persoane s
se gndeasc c aceast Iamilie are o problem sau c membrii ei ar trebui s se comporte altIel,
ns ei nu observ nici o necesitate de a se schimba.

D Z t Z ^ / D E

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
19
Contemplarea. n stadiul de contemplare al schimbrii, o persoan realizeaz c are o
problem si ncepe s se gndeasc serios s o rezolve, dar nu s-a angajat n iniierea unei
aciuni. Unele Iamilii se menin n acest stadiu pe perioade lungi de timp, constiente de existena
unei probleme dar incapabile de a se pune n miscare pentru a o rezolva.
Dezvoltarea unui plan yi pregtirea pentru aciune. n stadiul preparativ, persoana este
pregtit s se schimbe n viitorul apropiat. Este pe punctul de a aciona. Persoanele aIlate n
acest stadiu s-ar putea ca n trecut s Ii ncercat si s Ii esuat n schimbare. Totusi au nvat lecii
preioase din ncercrile de schimbare trecute. Membrii acestei Iamilii au petrecut ceva timp
gndindu-se la rezolvarea problemei si si propun iniierea unei schimbri imediate.
Aciune. n stadiul de aciune persoanele sunt mai deschise spre modiIicarea
comportamentului. Familia este activ implicat n modiIicarea comportamentului, a experienelor
si mediului pentru a-si rezolva problemele si deja se pot observa unele progrese.
Meninere. n acest stadiu, Iamiliile ncearc s consolideze progresele realizate si ncearc
s evite posibilele regrese.
Terminare. Procesul de schimbare a Iost completat si nu este necesar continuarea
eIorturilor pentru evitarea regreselor, astIel nct Iamilia simte o ncredere total n capacitatea sa
de a nIrunta cu succes orice diIicultate ulterioar.
Familiile sunt invitate s participe la programul ,Eu i copilul meu datorit expunerii lor la
anumite situaii de risc, dar nu trebuie asteptat ca Iamiliile s Iie cele care se intereseaz n
primul rnd pentru a participa n program. Ca o consecin a acestui Iapt, majoritatea Iamiliilor
selecionate se aIl n stadii de precontemplare sau de contemplare atunci cnd le contactm
pentru prima dat.
Familiile se vor simi mai interesate s participe la program, dac sunt invitate s beneIicieze de
oportunitatea de a dobndi abiliti noi, care vor Iace mai usoar ndeplinirea sarcinii de educare
a copiilor. n schimb, este indicat s evitm transmiterea ideii c sunt invitai s participe ca o
consecin a incompetenei sau incapacitii ca educatori sau deoarece copiii lor au probleme
deosebite. Ca n orice intervenie orientat spre ntrirea motivaiei pentru schimbare,
proIesionistii care menin primele contacte cu Iamiliile trebuie s arate empatie, s ncerce s
neleag diIicultile care aIecteaz aceste Iamilii n viaa de zi cu zi, s Iie constieni de
posibilele nelmuriri si ambivalene cu privire la participarea la program si s contribuie la
transmiterea ncrederii n capacitatea de schimbare.
Primul contact cu Iamiliile trebuie s contribuie la cresterea motivaiei, Iacilitnd progresul spre
stadiile de pregtire si aciune. Pentru aceasta este util s inem cont de unele dintre strategiile
propuse de modelul interveniilor terapeutice motivaionale:
Recunoaytem efortul depus de participani. Observnd o Iamilie n care prinii prezint
diIiculti n relaia cu copilul (copiii) preadolescent (preadolesceni), este usor s considerm c
prinii nu au Icut niciun eIort pn n prezent. Totusi, este posibil ca prinii s Ii depus eIorturi
pentru a-si ndeplini responsabilitile educative n cel mai bun mod care le-a stat n putere si ar
Ii nedrept s nu le recunoastem acest lucru. n cel mai ru caz, simplul Iapt de a accepta s
asculte propunerea noastr, Iaptul c i poate ajuta s-si schimbe relaia cu copiii, presupune
anumite eIorturi si un anumit curaj.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
20
Parafrazm yi clarificm nelmuririle. Este esenial s cunoastem preocuprile prinilor
n legtur cu copiii si, de asemenea, este important ca acestia s-si exprime asteptrile cu privire
la participarea n program. Utilizarea paraIrazrilor (exprimarea cu cuvinte diIerite a ceea ce a
spus cellalt) ne va ajuta s veriIicm dac am interpretat corect poziia prinilor si va contribui
la sentimentul acestora de a Ii nelesi.
Analizm discrepanele. Se poate ca prinii, n cadrul aceleiasi Iamilii, s aib opinii
diIerite cu privire la educaia copiilor sau cu privire la alte aspecte ce privesc viaa de Iamilie.
Prin analiza acestor diIerene de opinie si prin explicarea acestor discrepane, se poate oIeri baza
pe care s se nceap lucrul cu Iamiliile.

1. ,Trucuri pentru atragerea prinilor la ycoal
Majoritatea prinilor sunt obisnuii s Iie chemai la scoal pentru a li se prezenta progresul sau
regresul scolar sau comportamental al copilului lor, pentru discuii n comun sau private cu
dirigintele sau consilierul scolar, pentru diverse probleme administrative. Pentru a evita s cdem
n capcana identiIicrii ntlnirilor din cadrul programului cu sedinele obisnuite, i putem
provoca prin oIerte inedite. n Iuncie de speciIicul Iiecrei clase si Iiecrui grup de prini,
aceste oIerte pot Ii:
Activiti distractive sau sportive alturi de copii;
Un picnic la care particip copiii, prinii si consilierul scolar;
O competiie a talentelor, la care particip ntreaga Iamilie;
Ziua Mamei sau Ziua Tatlui, aleas aleatoriu, n care copiii si invit prinii la scoal si le
dedic un eveniment special;
Ziua scolii, n care copiii si invit prinii la o plimbare n curtea scolii si n mprejurimi,
pentru a le exempliIica ce au nvat la biologie, geograIie, istorie etc. despre localitatea si scoala
lor;
Momente de valorizate reciproc, copii si prini, n cadrul unei ntlniri (,Ora fr
reprouri).
O dat antrenai la prima ntlnire, putem propune, mpreun cu prinii, diverse activiti pentru
reducerea riscului de abandon:
concursuri de reete: dac mamele vor predomina n grup, la Iinalul ntlnirii propunei o
reet simpl si ieItin de prjitur si provocai-le la un concurs: cine Iace cea mai Irumoas sau
gustoas, aromat etc. prjitur. Fiecare va veni data viitoare cu cteva bucele din prjitura
gtit;
concursuri de prezentare a copiilor ntr-un mod artistic (desen, poezie, cntec etc.);
mprtsirea unor momente petrecute mpreun cu copilul sau copiii personali; crearea unei
,cri ae poveti cu experiene plcute, care apoi poate Ii multiplicat pentru toi participanii;
putei organiza un ,mic dejun de smbt n care toi participanii (prini si copii) aduc
ingrediente si gtesc mpreun, mnnc mpreun si Iac curat mpreun. Observaie: se
utilizeaz instrumente simple cum ar Ii: Iierbtoare, sandwich-maker, toaster.

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
21
2. Prevenirea abandonului participanilor
Desi majoritatea abandonurilor se produc nainte de prima activitate, exist riscul ca unii prini
s abandoneze programul sau s nu participe la toate activitile. Pentru a creste implicarea n
program si pentru a preveni posibilele abandonuri, poate Ii util s contactm teleIonic prinii
ntre activiti (ex. pentru a ne interesa de posibilele probleme care ar putea Ii ntmpinate n
realizarea temelor pentru acas, evitnd, totusi, s-i Iacem s se simt veriIicai dac le-au
realizat sau nu), s le trimitem sms-uri sau s le trimitem invitaii scrise cu dou zile naintea
Iiecrei activiti, prin intermediul copiilor.
n tabelul de mai jos, sunt prezentate motivele poteniale pentru care abandoneaz participanii si
modalitile care contribuie la stimularea implicrii acestora:

De ce abandoneaz participanii? De ce nu abandoneaz
participanii?
Nu se ine cont de prerile lor;
Nu neleg cum se pot implica n program;
Invoc Iaptul c nu au timp sau c nu ar putea s
participe la toate activitile;
i incomodeaz sau nu i intereseaz subiectele tratate;
Nu stiu ce vor cstiga dac particip n program;
Se simt inutili;
Nu au cu cine s lase copiii sau nu au bani de transport;
Se simt izolai de restul grupului din punct de vedere
cultural (datorit provenienei, vrstei, sexului, educaiei
etc.).
Primesc cldur si sprijin din
partea grupului;
Se simt implicai si ajutai;
Se simt bine n cadrul
grupului;
Li se satisIace o necesitate
personal;
Au oportunitatea de a-si Iace
prieteni;
Se ntlnesc cu ceilali prini
ntr-o atmosIer plcut.

3. Motivarea extrinsec a prinilor
Evident, un punct major de atracie ar Ii existena unor recompense materiale. Programul nu
prevede astIel de beneIicii, dar, n msura n care comunitatea local sau mediul de aIaceri sunt
dispusi s sprijine organizatorii, ar Ii Ioarte util cooptarea acestora. n acest sens, putem apela la
sponsorizri sau donaii, Iie n bani, Iie n produse sau bonuri valorice.
De asemenea, putem deschide subiectul contribuiei Iiecrui participant la pregtirea unor gustri
sau buturi rcoritoare. De exemplu, Iiecare poate contribui cu ingrediente la prepararea unei
prjituri (Iructe, ou, Iin, lapte, zahr etc.). Una din temele pentru acas ar putea Ii chiar
pregtirea unei plcinte sau a unui compot mpreun cu copiii si mprtsirea ulterioar n grup a
experienei.

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
22
METODE, TEHNICI SI INSTRUMENTE
Programul ,Eu i copilul meu mbin transmiterea convenional a inIormaiilor, cu metode
interactive, ce au rolul de a implica ct mai mult participanii n activitile programului.
V recomandm s alegei metodele interactive, care oIer posibilitatea unui Ieed-back
permanent de la participani.
Metodele interactive se bazeaz n special pe examinarea problemelor n grupuri mici si pe
discuii dirijate conIorm schemei de desIsurare a activitilor programului.
n continuare vom aborda metodele de Iormare a prinilor grupate n dou categorii:
I. Metode centrate pe consilier;
II. Metode centrate pe grup.

I. METODE CENTRATE PE CONSILIER

1. Prezentarea
Recomandri:
1. Stimulm interesul participanilor. ncepem prezentarea cu o glum, o poveste hazlie, o
imagine captivant, n deplin relaie cu ceea ce urmeaz s prezentm; putem ncepe cu un
studiu de caz pe care se Iocalizeaz prezentarea sau lansm o ntrebare incitant, astIel nct
participanii s Iie ateni la prezentare pentru a aIla rspunsul.
2. Aprofundm nelegerea participanilor. Folosim exemple si analogii pe parcursul
prezentrii (pe ct posibil cu trimitere la viaa real); dublm exprimarea verbal cu alte coduri
Iolosim imagini, Iilme de scurt metraj si alte materiale ilustrative; Iolosim comunicarea
nonverbal.
3. Implicm participanii. ncurajm participanii s dea exemple, s Iac analogii sau s
povesteasc experiene personale, pentru a da rspunsuri la diIerite ntrebri sau pentru a clariIica
cele prezentate.
4. Finalizm activitatea. ncheiem prezentarea prin intermediul unei probleme sau aplicaii.
Aceasta urmeaz s Iie rezolvate de participani; solicitm participanilor s rezume cele
prezentate.

2. Dezbaterea pe baza studiului de caz
Este o metod interactiv des utilizat. Un ,ca: nseamn o situaie real, de via care a avut
loc la un moment dat sau o situaie imaginar prin care participanii identiIic variante de aciune
si iau decizii n conIormitate cu propriul lor sistem de valori, opinii si sentimente, legate att de
situaie, ct si de coninutul pe care si l-au nsusit n timpul activitilor.
Un studiu de caz poate descrie pe scurt o situaie unde exist o dilem ce constituie baza
discuiei. Se poate dezbate n grupuri mici ce strategie urmeaz s Iie abordat. n grupul mare se
mprtsesc diIeritele preri.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
23
Avantaje: se abordeaz situaii ipotetice care nu implic riscuri personale; creste motivaia
participanilor de a Iace Ia situaiilor problem, pornind de la o abordare comun; creste
implicarea participanilor si coeziunea grupului.
Recomandri:
1. Folosim un caz Iamiliar, care s se ncadreze n experiena participanilor;
2. Precizm Iaptul c nu exist ntotdeauna o singur soluie corect, chiar Iormulnd regula c
orice soluie poate Ii bun. Problemele sunt de obicei complexe si au mai multe Iaete; orice
comentariu al participanilor legat de caz este o reIlecie a propriilor puncte de vedere, valori,
credine deci, trebuie s avem grij s nu existe cazuri de atac la persoan ntre participani.
3. Prezentm cazul;
4. OIerim participanilor timp suIicient s se Iamiliarizeze cu cazul;
5. Prezentm dilema sau ntrebrile pentru discuia Iinal;
6. Precizm participanilor timpul pentru rezolvarea problemei;
7. Participanii prezint soluiile sau rspunsurile;
8. Discutm toate rspunsurile sau soluiile posibile;
9. ntrebm participanii ce au nvat din acest exerciiu;
10. Rezumm.

II. METODE CENTRATE PE GRUP
1. Activitatea de energizare (de spargere a gheii)
Este prima etap a activitii cu prinii, etap de care depinde n mare msur realizarea
scopurilor propuse. Adulii, Iiind implicai n mai multe genuri de activiti, sunt ncrcai cu o
multitudine de griji si responsabiliti. Pentru a se detasa de problemele cotidiene si a-i avea
alturi de noi nu doar Iizic, este necesar s-i ajutm s-i lase grifile la u.
Activitatea de energizare, numit, nu ntmpltor, si activitate de spargere a gheii, reprezint un
mijloc eIicient de captare, motivare si implicare activ a prinilor n dezbaterea subiectelor
propuse
3
. Este un exerciiu de deschidere si acomodare si se Ioloseste mai ales atunci cnd
participanii nu se cunosc sau se cunosc puin. Metoda se Ioloseste la nceputul unei activiti de
grup pentru c Iamiliarizeaz participanii unii cu alii, Iurniznd inIormaia necesar unor relaii
inIormale. Aceast metod duce la relaxare si plcerea de a lucra n grup, numele ei exprimnd
metaIoric trecerea de la relaii Iormale, uneori tensionate, la relaii prietenoase si de cooperare.
Avantaje: trezeste interesul participanilor pentru abordarea subiectului dat; stabileste un punct
de plecare bazat pe cunostinele proprii, achiziiile si experienele anterioare; implic activ
participanii n cercetarea si dezbaterea subiectului propus; creeaz un climat psihologic ce
Iavorizeaz comunicarea.

3
Crus, Lungu, 2008
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
24
2. Brainstorming-ul (furtuna de idei)
Brainstorming-ul sau Iurtuna de idei reprezint Iormularea a ct mai multor idei, orict de
Ianteziste ar prea acestea, ca rspuns la o situaie enunat, dup principiul cantitatea genereaz
calitatea. AstIel, pentru a se ajunge la idei viabile si inedite este necesar o productivitate
creativ ct mai mare.
Avantaje: implic activ toi participanii; dezvolt capacitatea de a tri anumite situaii, de a le
analiza, de a lua decizii privind alegerea soluiei optime, de a ne exprima personalitatea; ne
elibereaz de prejudeci; exerseaz creativitatea si atitudinea deschis la nivelul grupului;
dezvolt relaiile interpersonale, prin valorizarea ideilor Iiecruia si, n consecin, prin
nelegerea calitilor celor din jur; realizarea unei ambiane pline de prospeime si de emulaie.
Etape de lucru:
1. Alegem tema si sarcina de lucru;
2. Solicitm participanilor s exprime ntr-un mod ct mai rapid, n Iraze scurte si concrete,
Ir cenzur, toate ideile chiar trsnite, neobisnuite, absurde, Ianteziste, asa cum le vin ele n
minte, legate de rezolvarea unei situaii sau probleme;
3. Notm pe Ilipchart toate ideile participanilor;
4. Analizm critic, evalum, ncurajm argumentarea si contra-argumentarea ideilor emise
anterior;
5. Selectm ideile originale sau cele mai adecvate soluii pentru problema supus ateniei.
Discutm cu participanii liber, spontan, riscurile si contradiciile care apar.
6. AIism ideile rezultate n Iorme ct mai variate si originale: cuvinte, propoziii, colaje,
imagini, desene, cntece, joc de rol etc.
Recomandri:
ncurajm exprimarea ideilor. Nu ncurajm observaiile negative. Putem Iace asociaii n
legtur cu aIirmaiile celorlali, putem prelua, completa sau transIorma ideile din grup dar, sub
nici un motiv, nu vom admite reIeriri critice.

3. Discuia n grupuri mici
Avantaje: ncurajeaz implicarea participanilor; permite participanilor s-si mprtseasc
experienele, ideile; mbunteste abilitile de rezolvare a problemelor; ajut participanii s
nvee unul de la cellalt; conIer participanilor o responsabilitate mai mare n procesul de
nvare; promoveaz munca n echip; clariIic valorile personale; produce o consolidare si
clariIicare a temei respective.
Etape de lucru:
1. mprim participanii n grupuri mai mici, de cte 3-4 persoane;
2. Dm grupurilor sarcini Ioarte clare;
3. Anunm participanilor timpul pe care l au la dispoziie.

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
25
Recomandri:
1. ncurajm participanii s se asculte unii pe alii, chiar dac nu sunt de acord cu ce spun
ceilali, Ir ca discuia s Iie dominat de o anumit persoan;
2. Mobilizm participanii s adreseze ntrebri dac nu au neles;
3. Stimulm implicarea Iiecrui participant.

4. Discuia dirijat
Reprezint o tehnic de grup care Iaciliteaz schimbul de idei, credine si inIormaii. Principala
caracteristic diIerena de o conversaie sau dezbatere curent este c un astIel de schimb se
produce n baza supervizrii si a controlului unui proIesionist Iormat pentru a conduce si Iacilita
discuia, dnd posibilitatea unui schimb echitabil de idei si opinii ntre toi membrii grupului. n
acest mod se previne att monopolizarea discuiei sau centrarea excesiv pe problematica
enunat de unul dintre membrii grupului, ct si evitarea judecilor evaluative de tipul ,aa nu e
bine, ,nu e corect etc.
Finalitatea sa este ca membrii grupului de prini s gseasc soluia la o problem sau la o
dilem, sau, pur si simplu, s schimbe experiene sau opinii despre o tem de interes comun. n
plus, oIer beneIicii complementare care Iavorizeaz dinamica de grup: Iaciliteaz interaciunea
dintre membrii si, stimuleaz participarea prin intermediul implicrii unei teme comune,
Iaciliteaz exprimarea ideilor si sentimentelor si mbunteste comunicarea interpersonal ntr-o
manier ordonat.
Discuia este Iundamental pentru nvarea interactiv si const ntr-un schimb organizat de
inIormaii si de idei, de impresii si de preri, de critici si de propuneri n jurul unei teme sau
chestiuni determinate.
Avantaje: analizarea si clariIicarea n comun a unor noiuni si idei; consolidarea si sistematizarea
datelor si conceptelor; explorarea analogiilor, similitudinilor si diIerenelor dintre soluiile unei
probleme date; crearea unei atmosIere de deschidere, a unui climat democratic la nivelul
grupului; Iacilitarea comunicrii ntre participani si acceptarea punctelor de vedere diIerite;
constientizarea complexitii situaiilor n aparen simple; optimizarea relaiilor din cadrul
grupului; exersarea abilitilor de ascultare activ si de respectare a regulilor de dialog.
Recomandri:
1. Amenajm sala. Este indicat s pregtim un mediu ct mai plcut pentru activitile cu
prinii. n acest sens vom aseza scaunele n cerc astIel nct toi membrii grupului s se poat
vedea si comunica Ia n Ia cu usurin.
2. Stabilim un set de reguli scrise, general acceptate, care vor Ii amintite ori de cte ori este
nevoie (de exemplu, se stabileste un timp maxim alocat pentru Iiecare intervenie).
3. Prezentm clar subiectul discuiei, ncurajnd exprimarea ideilor.
4. AIism o atitudine directiv, Ierm, sigur, Ir a renuna la empatie si amabilitate.
5. Moderm discuia, Iacilitnd exprimarea punctelor de vedere n mod adecvat si la obiect. O
dat iniiat discuia, ne vom limita la ghidarea, centrarea temei si semnalarea aspectelor mai
relevante ale situaiilor.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
26
6. Meninem participanii pe obiectivele discuiei. n cazul n care dezbaterea deviaz de la
obiectivele Iixate, vom interveni, realiznd o sintez a ceea ce s-a discutat pn n acel moment,
oIerind sugestii, inIormaii, repere si ncurajri, Ir s impunem participanilor propriul punct de
vedere. Vom semnala ideile corecte sau utile aduse de participani.
7. ParaIrazm explicnd rspunsurile si interveniile participanilor n cuvinte si expresii
simple, adaptate la speciIicul grupului,
8. VeriIicm dac participanii au neles. Adresm ntrebri de clariIicare, astIel nct toi
participanii s si nsuseasc corect si coerent cele transmise.
9. Accentum un punct de vedere interesant sau pertinent.
10. Sugerm o nou perspectiv sau oIerim un contra exemplu pentru a contracara Ir a critica
ns un punct de vedere nerealist.
11. Energizm discuia Iolosind o glum.
12. Stimulm participarea tuturor membrilor grupului. n avertizm pe acei participani care
monopolizeaz discuia s respecte timpul alocat pentru a-si spune prerea. Solicitm celor care
nu s-au implicat s-si spun punctul de vedere. Uneori, participanii sunt inhibai sau au
diIiculti n iniierea discuiei. n aceste cazuri, vom Iormula o ntrebare cu privire la unul dintre
aspectele situaiei prezentate. O alt resurs pentru stimularea participrii iniiale este rspunsul
anticipat (ateptat), prin care intuim posibilele rspunsuri la ntrebrile Iormulate, Iacilitnd
acceptarea sau respingerea din partea grupului si astIel iniierea dezbaterii.
13. Adresm participanilor ntrebri deschise, stimulative:
ntrebri la care pot Ii date mai multe rspunsuri, evitnd ntrebrile nchise, care permit
rspunsuri dihotomice de tipul ,aa sau ,nu.
ntrebri de genul ,ae ce creaei asta?, ,ae ce creaei c.?, pentru a aproIunda problema
pus n discuie;
,Ce s-a intamplat? O astIel de ntrebare i ajut pe participani s-si clariIice perspectiva
asupra problemei n discuie.
,De ce s-a intamplat aceasta? AstIel se ncurajeaz nelegerea cauzelor si a eIectelor, se
deplaseaz accentul spre cutarea motivelor.
,Se putea intampla i altfel? Cum? Subliniem ideea c aciunile sunt de Iapt rezultatul unei
alegeri sau sunt inIluenate de Iaptul c nu s-a ales cea mai bun variant.
,Ce ai fi fcut intr-o astfel ae situaie? Ce creaei c a simit persoana respectiv? Ce ai fi
simit intr-o astfel ae situaie? ncurajm participanii s Iie empatici si s-si exprime emoiile.
,A fost corect? De ce? Sunt ntrebri eseniale pentru stimularea dezvoltrii morale.
14. Evideniem legturile dintre interveniile participanilor. Acest lucru oIer coeren si
pertinen temei discutate si comentariilor participanilor, Iacilitnd nelegerea conceptelor
abordate.
15. Rezumm ideile principale. nainte de a Iinaliza dezbaterea, este recomandat s Iacem un
sumar al punctelor cele mai importante aprute de-a lungul discuiei si s elaborm concluzii
innd cont de obiectivele stabilite.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
27
16. Asigurm un climat de cordialitate si acceptare ntre participani, evitnd conIruntrile sau
orice Iorm de agresivitate (critici sistematice, glume ironice, dispre etc.). Mediem divergenele
prin reIormularea punctelor de vedere opuse din perspectiva toleranei.

5. Modelarea comportamentului
Zilnic suntem asaltai de modele - din partea media, a Iamiliei, a colegilor de serviciu sau a
prietenilor modele care ne spun cum s ne iubim soul, cum s trim sntos, cum s ne
mbrcm etc. Asa c uneori ne e greu s lum o decizie cu attea modele n jur. Modelul poate
Ii reprezentat de consilier, de ctre un membru al grupului, care stpneste comportamentul care
se doreste a Ii dobndit sau modiIicat.
Modelarea comportamentului presupune modiIicarea unor comportamente inadecvate sau
ineIiciente, indirect, prin intermediul unor istorisiri analogice, povestiri metaIorice, exemple
similare etc.
Prezentm participanilor un model corect al comportamentului care se doreste a Ii Iormat.
Acestia observ comportamentul, iar apoi l imit pentru a-l nva, observnd consecinele
pozitive sau negative.
Recomandri:
1. Prezentm diverse modele de comportament, astIel nct observatorul s dispun de o gam
variat de comportamente, care i permit s depseasc o situaie asemntoare. Artm
participanilor c acel comportament Iormat nu este singura Iorm corect de comportament, ci
una dintre posibilele moduri de a nIrunta o situaie concret.
2. Ne orientm atenia spre aspectele separate, speciIice, ale situaiei, astIel nct s diminum
complexitatea comportamentului care trebuie imitat si s Iacilitm nvarea.
3. Prezentm comportamentele n ordine cresctoare, n Iuncie de gradul de diIicultate, de la
cele cu grad sczut la cele cu grad crescut de diIicultate, pentru a obine rezultate mai bune

6. 1ocul de rol
Un joc de rol este o metod sau tehnic prin care consilierul stabileste un scenariu, n care
participanilor le sunt atribuite diIerite roluri. Aceste roluri se regsesc n situaiile care pot Ii
ntlnite de participani n viaa de zi cu zi. Jocul de rol are ca scop exersarea de ctre participani
a unui comportament sau a unei abiliti dintre cele prezentate n cadrul activitilor cu prinii,
prin tehnici de modelare, studiu de caz sau discuii, pn cnd participanii si nsusesc acel
comportament sau acea abilitate.
Membrii grupului pun n scen o problem sau o situaie, pe baza unui text scris. Scena este n
mod obisnuit urmat de o dezbatere si poate Ii jucat din nou cu schimbare de persoane sau de
circumstane. Participanii se angajeaz, Ir repetiie, ntr-o dramatizare neoIicial, jucnd
rolurile unor personaje diIerite, n anumite situaii si n mod spontan pentru a deveni constieni
de sentimentele altcuiva. Ei vor vedea situaia prin ochii altcuiva sau vor aIla cum ar Ii reacionat
ei n situaia speciIic n care sunt introdusi.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
28
Obiectivul Iinal al tehnicii este de a realiza o generalizare a comportamentelor, astIel nct
subiectul s le introduc n viaa real si n condiii diIerite de cele care au ghidat nvarea
iniial.
Prin joc de rol se Iurnizeaz o experien apropiat de realitate, pentru a nelege si intui propria
persoan sau a altuia; se presupune c n msura n care un participant este capabil s se
identiIice si s se implice singur n ceea ce este pus n scen, el poate Ii capabil s-si evalueze
propriile sale aciuni sau s neleag estura de relaii n care este implicat si consecinele
acestora.
Uneori, participanii se arat reticeni Ia de participarea la activiti de joc de rol. n acest caz,
poate Ii util, ca iniial consilierul s participe activ la ncercri. De asemenea, un lucru care
Iaciliteaz participarea este oIerirea de roluri simple sau secundare n timpul ncercrilor
realizate de alte persoane. n anumite situaii, va Ii util exersarea comportamentelor pe perechi
sau n grupuri mici, nainte de a reprezenta situaia n Iaa ntregului grup.
Avantaje:
Schimbarea de atitudine. Prin schimbarea rolurilor, participanii realizeaz importana
recunoasterii unicitii precum si a diIerenelor dintre oameni, experimenteaz atitudini si valori
diIerite de cele personale.
Constientizarea consecinelor anumitor comportamente asupra celorlali. OIer participanilor
oportunitatea de a ,se pune n pielea altcuiva, s exploreze cum se poate simi si aciona dac
este n situaia altcuiva; prin schimbarea sau alternarea rolurilor participanii au ocazia s
experimenteze si s neleag punctele de vedere ale prii opuse n situaii de negociere, conIlict
sau ostilitate.
Explorarea abordrilor alternative ale unor situaii reale.
nsusirea si dezvoltarea unor abiliti necesare n relaiile umane.
Dezvoltarea empatiei si a sensibilitii.
Dezvoltarea dialogului si a comunicrii.
Rezolvarea mai eIicient a problemelor grupului.
Stimulativ, distractiv, poate Ii si spontan nu trebuie urmat neaprat un scenariu.
OIer un cadru sigur n care participanii pot explora problemele pe care nu le pot aborda n
viaa de zi cu zi.
Poate lua Iorma unui dialog pe care protagonistii l gsesc diIicil (conIlicte cu copiii sau
partenerii, exprimarea sentimentelor despre ceilali).
Recomandri:
1. Avem clar n minte scopul pe care l urmrim prin jocul de rol;
2. Alegem abilitatea sau comportamentul care va Iace obiectul jocului de rol;
Putem pleca de la un studiu de caz, de la un model sau de la o discuie;
Centrm jocul de rol pe un obiectiv concret, controlabil si usor de cuprins;
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
29
Lucrm pe situaii relevante pentru participani sau care s se aIle n centrul problemelor
actuale sau susceptibile a Ii astIel ntr-un viitor apropiat;
Utilizm diIerite contexte, situaii si interlocutori pentru a Iacilita generalizarea noilor
abiliti.
3. ncurajm toi participanii s aduc ct mai multe date pentru a descrie si mbogi scena,
astIel nct situaia s Iie ct mai apropiat de realitate. ncurajm subiectul s colaboreze prin
descrierea situaiei, a personajelor sau scenariilor si s nu se limiteze la reprezentarea unui rol;
4. ncepem cu situaii simple si selectm actorii dintre persoanele cu cea mai mare
disponibilitate de implicare. Ordonm situaiile si comportamentele pe care urmeaz a Ii
reprezentate de la cele cu grad de diIicultate sczut, la cele cu grad de diIicultate mai ridicat;
5. Pregtim actorii astIel nct s-si neleag rolurile si situaia;
6. Aranjm spaiul astIel nct audiena s stie ce implic situaia;
7. OIerim observatorilor instruciuni clare legate de ce urmeaz s observe;
8. Acordm actorilor cteva minute pentru a putea intra n rol, nainte de reprezentaie. Atenie!
actorii pot Ii ,furai de rol (devin emoionai, se implic personal, gndesc n stereotipuri) sau
nu reusesc s intre n rol. n aceast situaie se recomand intervenia consilierului, care le
reaminteste participanilor c triesc o situaie ipotetic (,ca i cum), care nu trebuie conIundat
cu realitatea;
9. Putem ntrerupe reprezentaia atunci cnd considerm c exist inIormaii suIiciente pentru a
discuta situaia;
10. Discutm situaia reprezentat (studiul de caz): mai nti oIerim interpreilor oportunitatea de
a comenta despre evoluia lor; apoi, restul grupului si expune impresiile, Iace sugestii sau
discut despre aspecte exprimate de ctre interprei. n acest timp, dirijm discuiile cu scopul de
a explica, justiIica si corecta comportamentele reprezentate;
11. OIerim participanilor Ieedback si ntrire pentru a-si perIeciona comportamentele Iormate.
Feedback-ul este reprezentat de inIormaiile pe care le primeste un participant n legtur cu
comportamentul su n jocul de rol. Feedback-ul ajut participantul s se apropie progresiv de un
nivel optim de execuie al comportamentului. Forma cea mai obisnuit de oIerire de Ieedback
este prin intermediul comentariilor realizate de consilierul scolar, de restul prinilor sau chiar de
subiect.
Utilizarea ntririlor contribuie la cresterea motivaiei prinilor pentru mbuntirea evoluiei
de-a lungul jocurilor de rol si ajut la meninerea n timp a abilitilor dobndite. ntririle cele
mai des utilizate n Iormarea abilitilor sociale sunt cele verbale (recunoastere public, aplauze
etc.) si pot Ii Iolosite Iie de consilierul scolar, Iie de ceilali membrii ai grupului. De asemenea,
este util dezvoltarea capacitii de autontrire. De exemplu: Ielicitndu-se pe sine nsusi sau
realiznd o activitate plcut dup ce a pus n practic una dintre abilitile Iormate.
Urmrim cu atenie maxim jocul de rol pentru a putea identiIica comportamentele care trebuie
ntrite. n cazul n care subiectul are o evoluie Ioarte slab, putem Iace comentarii cu privire la
interesul maniIestat sau eIortul realizat.
12. Mulumim actorilor si i scoatem din rol; ntrebm actorii cum s-au simit jucnd acel rol;
rugm audiena s-si prezinte impresiile si observaiile; discutm diversele reacii Ia de ceea ce
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
30
s-a ntmplat; ntrebm participanii ce au nvat din acest exerciiu si ce legtur exist ntre
situaia jucat si realitate; Iormulm concluzia.
13. Instruim observatorii ca la oIerirea Ieedback-ului s se adreseze personajelor si nu actorilor.

7. Lecturi scurte
Au ca scop Iamiliarizarea participanilor cu texte scurte, pe care consilierul le citeste n Iaa
grupului sau participanii le citesc individual. Textul conine o inIormaie speciIic n vederea
provocrii participanilor pentru a-si exprima punctul de vedere sau opinia Ia de acel coninut.
Aceast metod diIer Ia de lectura tradiional prin Iaptul c, Iiind vorba de un text scurt,
atenia participanilor este Iocalizat asupra unor idei-cheie care sunt supuse dezbaterii sau
discuiei n grup. Lecturile scurte se Iolosesc mai mult ca element introductiv si sunt obligatoriu
urmate de activiti interactive ale grupului.
Recomandri:
1. Pregtim un text scurt pentru lectur si materialele necesare pentru continuarea activitii
grupului;
2. Prezentm grupului inIormaia-cheie;
3. Acordm timp discutrii aspectelor contradictorii sau neclare;
4. Concluzionm si Iacem trecerea la urmtoarea parte a sesiunii, dac situaia o cere.

8. Turul galeriei
Presupune evaluarea interactiv si Iormativ a produselor realizate de grupuri de participani.
Recomandri:
1. n grupuri de trei sau patru, participanii lucreaz nti la o problem care se poate materializa
ntr-un produs personalizat (de ex. o Ioaie de Ilipchart cu tema ,factori familiali ae risc pentru
consumul ae aroguri), pretndu-se la abordri variate (modul de realizare a produsului este la
alegerea grupului: text scris, desen, colaj, poezie etc.).
2. Produsele sunt expuse pe pereii slii.
3. La semnalul moderatorului, grupurile se rotesc prin clas, pentru a examina si a discuta Iiecare
produs. si iau notie si pot Iace comentarii pe hrtiile expuse.
4. Dup turul galeriei, grupurile si reexamineaz propriile produse prin comparaie cu celelalte
si citesc comentariile Icute pe produsul lor.

9. Metoda SINELG
,Sistemul interactiv ae notare pentru eficienti:area lecturii i ganairii (SINELG) este o
modalitate de codiIicare a textului care permite celui care nva s citeasc si s neleag n
mod activ si pragmatic un anumit coninut.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
31
Ca metod este tipic pentru etapa de realizare a sensului (nvare, comprehensiune), SINELG
presupune urmtoarele etape:
n timpul lecturii se marcheaz n text (sau se noteaz pe hrtie n timpul prelegerii):
- cunostinele conIirmate de text
- cunostinele inIirmate sau contrazise de text
- cunostinele noi, nentlnite pn acum
- cunostinele incerte, conIuze, care merit s Iie cercetate ?
Dup lectur, inIormaiile se trec ntr-un tabel:

\ - ?



InIormaiile obinute individual se discut n perechi sau grupuri etc., apoi se comunic de ctre
perechi sau grupuri moderatorului care le centralizeaz ntr-un tabel similar la tabl.
Cunostinele incerte pot rmne ca tem de cercetare pentru leciile urmtoare.

EVALUAREA PROGRAMULUI ,Eu yi copilul meu

A. RAPORTAREA ACTIVITILOR PROGRAMULUI ,Eu yi copilul meu
1. Chestionarele de evaluare a activitilor
Chestionarele si Iisele de evaluare ale activitilor (prezente n Ghid la Anexe) au Iost realizate
pentru o mai bun organizare a activitilor cu prinii. Rolul acestora este de a oIeri un Ieedback
constructiv din partea prinilor. Nu toate reaciile sau prerile reIeritoare la activitile
programului pot Ii citite pe Ieele prinilor sau descoperite n cadrul discuiilor. De aceea, le
vom propune la Iinele Iiecrei activiti s completeze o Iis de evaluare.
Aceste evaluri ne vor oIeri inIormaii despre: atmosIera din cadrul activitilor propuse (cum s-
au simit), utilitatea temelor discutate, problemele care i preocup pe prini.
2. Chestionarele de satisfacie privind participarea la program.
Chestionarele de satisIacie privind participarea la program (Anexa 11) se aplic la Iinalul
activitilor programului ,Eu i copilul meu.
Evaluarea stiiniIic a programului ,Eu i copilul meu se Iace pe baza analizei datelor extrase
din:
1. Chestionarele sau Iisele de evaluare ale activitilor;
2. Chestionarele de satisIacie privind participarea la programul ,Eu i copilul meu.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
32
3. Raport de activitate yi tabelul nominal cu prinii prezeni la Iiecare ntlnire se vor
transmite prin e-mail coordonatorului judeean de la CJRAE, dup Iiecare ntlnire, dar nu
mai trziu de nceperea urmtoarei activiti. Rapoartele semnate, tabelele de prezen cu
semnturile prinilor, chestionarele de evaluare completate de prini si chestionarele de
satisIacie, precum si Raportul Iinal vor Ii transmise coordonatorului judeean n termen de o
sptmn de la ncheierea programului.
4. Raportul final judeean al programului yi rapoartele de monitorizare vor Ii transmise de
ctre coordonatorul judeean reprezentantului CPECA, responsabil cu aceast activitate.

B. Monitorizarea consilierilor ycolari
Activitatea consilierilor va Ii monitorizat de ctre coordonatorul judeean de la CJRAE si
specialistul CPECA. Monitorizarea poate consta n: asisten la activiti, intervizarea periodic,
ntlniri ale tuturor consilierilor implicai, pentru discutarea unor probleme comune sau speciIice
etc. n urma monitorizrii va Ii elaborat un Raport de monitorizare (Anexa nr.15) care va Ii trimis
prin post coordonatorului naional, mpreun cu toate celelalte documente transmise de
consilierii din jude.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
33
ACTIVITATEA 1: S FACEM CUNOSTIN

Materiale necesare
Pixuri si mape pentru participani (n care si vor aduga Iisele si brosurile pe parcursul
programului);
Ecusoane pentru participani;
Flipchart, markere;
Opional: Aparat Ioto (pentru realizarea pozei de grup);
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 3: Acordul de parteneriat al prinilor;
Anexa 4: Calendarul activitilor.

Argument
Pentru o bun implicare n programul ,Eu i copilul meu si pentru a garanta succesul
activitilor, este important s cunoastem care sunt caracteristicile si obiectivele programului. De
asemenea, trebuie s stabilim mpreun un regulament de participare.
Factori familiali de risc pentru consumul de tutun, alcool yi droguri
4
:
1. Legturi aIective slabe ntre prini si copii. Absena aIeciunii n Iamilie (absena prinilor
sau a unor tutori capabili s oIere iubire copiilor lor) poate Ii corelat, pe termen lung, cu
dezvoltarea unor comportamente de consum de alcool, tutun si droguri ilicite.
2. Modele educaionale inconsecvente sau Ioarte severe. Extreme educaionale Iamiliale -
excese de severitate (interdicii Irecvente si nejustiIicate copilului, pedepse severe) sau de
toleran (totul i este permis copilului Ir a i se cere nimic n schimb), oscilaii constante
ntre aceste dou extreme.
3. Comunicare si interaciune deIicitar ntre prini si copii.
4. ConIlicte Iamiliale Irecvente.
5. Reguli Iamiliale neclare sau inexistente cu privire la comportamentul copiilor.
6. Lipsa de supraveghere a copiilor.
7. Atitudini si comportamente Iamiliale care Iavorizeaz consumul de tutun, alcool si droguri
ilicite. Exemplul oIerit de ctre prini, prin propriul lor consum, inIlueneaz semniIicativ
consumul de tutun, alcool si droguri ilicite de ctre copii.

4
LARRIBA, Jaume, DURAN, Antoni M., SUELJES, Josep M. Protego - Formare familial in abiliti eaucative pentru
prevenirea arogoaepenaenelor Bucureti, Agenia Naional Antiarog (2005), pag.105
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
34
n cursul aciunii lor educative, prinii pot inIluena de asemenea toi Iactorii de risc, cum ar Ii
anturajul de prieteni sau colegi consumatori, iniierea precoce a consumului de tutun, alcool sau
droguri sau diIiculti scolare.

Factorii familiali de protecie, fa de consumul de tutun, alcool yi droguri:
1. Legturi aIective pozitive ntre prini si copii.
2. Existena regulilor Iamiliale de comportament clare si stabile.
3. Utilizarea de metode de ntrire (disciplinare) pozitiv a comportamentului copiilor.
4. Implicarea activ si semniIicativ a prinilor n viaa copiilor.
5. Supravegherea comportamentului copiilor (activiti n aIara casei, relaii si prietenii,
randamentul scolar etc.).
6. Impulsionarea si sprijinirea din partea prinilor a participrii si implicrii copiilor n diverse
activiti de socializare, extrascolare si de timp liber.
7. Dezaprobarea Iamiliei Ia de consumul de tutun, alcool si de droguri;
8. OIerirea unui model adecvat copiilor, de ctre prini, bunici etc. prin atitudinea si
comportamentul lor n ceea ce priveste tutunul, alcoolul si drogurile.
Evaluarea diIeritelor programe de prevenire Iamilial ne arat c este posibil s consiliem
prinii n scopul modiIicrii si mbuntirii abilitilor educative si de gestionare Iamilial,
astIel nct s reduc Iactorii de risc si s creasc Iactorii de protecie la care sunt expusi copiii.
Dintre diIeritele modele de intervenie Iamilial, Iormarea abilitilor de gestionare Iamilial este
modelul care se bazeaz pe cel mai mare sprijin empiric n ceea ce priveste eIiciena. Aceste
intervenii sunt orientate spre dobndirea si mbuntirea unor abiliti cum ar Ii: comunicarea
prini-copii, supravegherea comportamentului copiilor, stabilirea de reguli comportamentale etc.
Diverse studii de evaluare arat c acest tip de programe pot aduce beneIicii semniIicative
copiilor si adolescenilor cu diIiculti de adaptare social si scolar si, de asemenea, prinilor
acestora (mbuntind climatul Iamilial, crescnd percepia cu privire la eIiciena educaiei etc.).
n plus, eIectele sale pozitive par a se generaliza la celelalte medii, ca de exemplu scoala si a se
perpetua n timp.
Programul ,Eu i copilul meu Formare Iamilial n abiliti educative privind prevenirea
consumului de tutun, alcool si droguri - doreste s contribuie la mbuntirea situaiei anterioare.
Programul pune la dispoziia consilierilor scolari un instrument Iundamentat stiiniIic elaborat, n
concordan cu stadiul actual al cunostinelor cu privire la Iactorii de risc si de protecie.
O diIicultate important n acest moment n aplicarea interveniilor preventive orientate spre
prini n ceea ce priveste mediatorii comportamentului copiilor se aIl n obinerea
participrii si implicrii personale. n Statele Unite, ca si la noi, cea mai mare parte a
programelor de prevenire se desIsoar n mediul scolar. n rile Uniunii Europene, unde
sistemul serviciilor sociale este mai dezvoltat si oIer acoperire universal, serviciile sociale pot
juca de asemenea un rol decisiv, pentru oIerirea aciunilor preventive care intervin asupra
copiilor si adolescenilor aIlai n situaii de risc, direct sau, asa cum si propune acest program,
prin intermediul prinilor.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
35
Pentru a Ii eIiciente, programele de prevenire trebuie s conin n egal msur att inIormare,
ct si schimbare de atitudini si Iormare de abiliti. Programul ,Eu i copilul meu este structurat
ca un program de prevenire Iamilial, de tip selectiv care, punnd clar accentul pe Iormare de
abiliti, include de asemenea inIormarea si schimbarea de atitudine.
n sIrsit, din perspectiv psiho-social, pre-adolescena si nceputul adolescenei sunt momente
adecvate pentru implementarea interveniilor preventive de tip Iamilial n populaia cu risc. Mai
departe, cresterea autonomiei copiilor limiteaz posibilitile prinilor de supraveghere si
restricionarea contactului cu colegi care au probleme. n acest caz, persistena problemelor de
comportament si a diIicultilor de adaptare provenite din etape anterioare poate interIera cu
procesul de integrare social a adolescenilor si poate evolua spre probleme grave. Datorit
acestora, programul ,Eu i copilul meu se orienteaz spre activitatea de prevenire cu prinii
pre-adolescenilor aIlai n situaii de risc Ia de consumul de tutun, alcool si droguri.

_Bun venit participanilor (5`)5`]
Salutm participanii cu naturalee si amabilitate pe msur ce acestia intr n sal. Le solicitm
numele si prenumele pentru a Ii notate n tabelul de prezen si i invitm s ocupe un loc pe unul
din scaunele asezate n cerc.
Le mulumim pentru Iaptul c au ajuns la timp, subliniind Iaptul c acesta este un beneIiciu
pentru ntregul grup. n caz contrar, le amintim c una dintre regulile programului este s Iie
punctuali si i ndemnm s respecte acest lucru.
Urm bun-venit grupului si ne prezentm, explicnd pe scurt experiena proIesional si rolul n
cadrul programului.

^ ^^ ^Obiectivele Activitii 1 (1`)6`]
Pentru astzi ne propunem:
S ne cunoastem;
S stabilim mpreun regulile de grup;
S ne Iamiliarizm cu activitile programului ,Eu i copilul meu;
S semnm acordul de parteneriat.

{ {{ {Activitate de energizare (9`)15`]
,De ce m numesc..
Invitm prinii s se aseze pe unul din scaunele asezate n cerc. OIerim Iiecrui printe un
ecuson (necompletat) si un marker (culoarea este la alegere). Solicitm prinilor s si scrie pe
ecuson prenumele si s explice de ce poart acest prenume (cine l-a numit astIel?, de ce? ce stie
despre prenumele su?, ce ntmplri curioase legate de prenumele su cunoaste?). ncepem
prezentarea chiar noi pentru a da un exemplu celor prezeni.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
36
Dup ce s-au prezentat toi participanii, ntrebm cte persoane poart acelasi prenume? A cui
istorioar vi s-a prut cea mai amuzant?
ncurajm participanii s se adreseze unii altora Iolosind prenumele!

4 44 4Reguli de participare n grup (15`)30`]
Brainstorming
Subliniem importana participrii active si a exprimrii punctelor de vedere. Explicm Iaptul c
toate aceste ntlniri vor cuprinde activiti de cunoastere, dezbateri sau discuii n grup si
exerciii pentru a pune n practic ceea ce va Ii nou pentru prini.
Prezentm si discutm cu prinii lista cu regulile de grup (le scriem pe Ilipchart). Foaia de
Ilipchart va rmne aIisat la vedere pe tot parcursului programului si se va Iace reIerire la reguli
ori de cte ori situaia o va impune.

Propunem urmtoarele reguli:
1. Oprim teleIoanele mobile!
2. Pstrm conIidenialitatea! Nu comentm n aIara grupului despre opiniile personale sau ale
celorlali participani. AstIel, toat lumea se va simi conIortabil si si va putea exprima deschis
punctele de vedere.
3. Ascultm si respectm toate opiniile celorlali, chiar dac nu coincid cu cele proprii. Totusi,
ne putem exprima dezacordul, Iolosind un limbaj decent.
4. Vorbim pe rnd! Nu intervenim pn cnd nu a terminat de vorbit cellalt.
5. Ne implicm! Participm la discuiile de grup ct si n cele din cadrul exerciiilor.
6. Ne Iacem tema pentru acas. Punem n practic acas ce am nvat la ntlniri si povestim
grupului cum ne-am descurcat.
7. Participm la toate ntlnirile grupului de prini. ncercm s venim mpreun cu partenerul.
8. Ajungem cu 5 minute mai devreme de nceperea activitii.
9. Alte reguli propuse de grup.
ntrebm participanii dac au nelmuriri. n cazul n care acestea exist, le clariIicm si
solicitm participanilor s respecte regulile de grup. Dm exemple concrete despre urmrile
nerespectrii unor reguli elementare (Iolosirea teleIonului mobil, suprapunerea vorbitorilor etc.)
asupra ntregului grup. Le spunem participanilor s analizeze pn data viitoare regulile si
modul democratic n care au Iost stabilite si s ncerce s compare acest lucru cu modul n care
se stabilesc regulile n Iamiliile lor. De asemenea, li se comunic Iaptul c ntlnirea viitoare va
Ii ultima sans de a modiIica regulile. Tot n grup se vor stabili de comun acord care vor Ii
consecinele nerespectrii regulilor, precum si a nclcrilor repetate. Pentru variaie si
amuzament, pot Ii stabilite ,sanciuni diIerite pentru Iiecare regul.

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
37
{ {{ {Activitate de energizare (15`)45`]
1oc de intercunoaytere: prezentarea n diade
Prinii se vor grupa cte doi, avnd ca sarcin intervievarea reciproc, cu scopul de a aIla ct
mai multe inIormaii despre cellalt, avnd la dispoziie dou minute Iiecare. Pentru structurarea
interviului, vom avea pregtit o list de ntrebri care s vizeze vrsta, proIesia, locul de munc,
numrul de copii si vrsta acestora, Iel de mncare si butura preIerat, hobby-uri si interese etc.
Fiecare participant si poate nota inIormaiile aIlate, pentru a Iacilita prezentarea partenerului de
discuie.
Feedback: Vom explica participanilor importana intercunoasterii pentru crearea unui climat de
grup relaxant si suportiv, care s Iaciliteze comunicarea n interiorului grupului.

4 44 4Calendarul activitilor programul ,Eu yi copilul meu (15`)60`]
Comunicm prinilor motivele pentru care scoala a hotrt implementarea programului, de ce au
Iost ei selecionai, ce avantaje au din participarea la acest program, ce asteptri avem de la ei si
care sunt asteptrile lor (le vom centraliza si discuta).
Prezentm prinilor pe scurt Iiecare activitate si stabilim mpreun calendarul ntlnirilor (data,
ora si locaia Iiecrei activiti). Fiecare printe si va nota data Iiecrei ntlniri n brosura
primit.
Data Iiecrei activiti se stabileste mpreun cu prinii si nu se modiIic dect n mod
excepional, caz n care se anun coordonatorul judeean.
Anexa 4: Calendarul activitilor cu prinii se transmite n Iormat electronic coordonatorului
judeean n cel mult trei zile de la prima activitate
n cadrul Iiecrei activiti vom nva cum s ne comportm ntr-o anumit situaie, astIel nct,
la Iinalul programului, s comunicm mai bine cu copiii. Comportamentele nou nvate le vom
exersa si acas, cu copiii, ca tem.
Programul nu si propune s rezolve problemele individuale ale Iiecrui participant, ci oIer
modele de comportament utile n educaia copiilor.
Vom preciza prinilor c, pentru a veni n ntmpinarea unor probleme speciale, pe care nu le
putem mprtsi grupului de prini, putem discuta separat n cadrul unei sedine de consiliere
individual despre aceste probleme.

> >> >Acordul de parteneriat (10`)70`]
OIerim cte un exemplar din acordul de parteneriat (Anexa 3), Iiecrui printe, subliniind
importana semnrii acestuia pentru buna desIsurare a programului. Dup ce l citesc, vom
semna mpreun cu prinii ambele exemplare (cel din brosura pentru prini si cel oIerit
anterior). Un exemplar rmne la printe, iar cellalt la consilierul scolar.

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
38
5 55 5Evaluarea activitii (10`)80`]
Rugm toi participanii s oIere verbal un Ieed-back cu privire la cum s-au simit n cadrul
acestei activiti a programului ,Eu i copilul meu, ce le-a plcut, ce nu le-a plcut, dac ar dori
s abordm si alte subiecte?
Solicitm opinia grupului cu privire la cele prezentate anterior: Ce prere avei aespre programul
,Eu i copilul meu? Credei c subiectele abordate sunt adecvate? Dorii s abordm si alte
subiecte?

Tema pentru acas: (5`)85`]
Transmitem copiilor inIormaii primite n cadrul acestei ntlniri.
Ne gndim mpreun cu toat Iamilia la un set de ,Reguli ae comportare in buctrie i la
mas` (cine si ce atribuii are n buctrie, cum ne comportm la mas etc.) pe care le scriem pe
o Ioaie de hrtie si le prezentm data viitoare n Iaa grupului. (Not pentru consilier: Acest set
de reguli va Ii Iolosit ulterior, prin mbuntirea lui, pentru exersarea tehnicilor de stabilire
corect a regulilor.)
Fiecare participant va veni la ntlnirea urmtoare cu un obiect reprezentativ pentru copilul lui.
n cadrul exerciiului de energizare, vor explica de ce au ales acel obiect si ce anume l Iace
reprezentativ pentru copilul lor.

ncheierea Activitii 1 (5`)90`]
Rugm participanii s semneze n tabelul de prezen. Ne desprim de grup mulumindu-le
pentru prezen si participare, anunnd data, tema si obiectivele activitii urmtoare si
solicitnd punctualitate. Solicitm, de asemenea, ca nainte de a iesi s lase pe mas ecusonul cu
numele.
&Facem o IotograIie de grup, pentru a marca evenimentul nceperea oIicial a programului
,Eu i copilul meu!

Pregtirea yi transmiterea documentaiei aferente Activitii 1
La Iinalizarea Activitii 1 completm, pregtim, veriIicm, semnm si stampilm, introducem n
plic si transmitem coordonatorului judeean urmtoarele documente n original: anexa 1: Tabelul
de prezen; anexa 2: Raportul de activitate; anexa 3: Acordul de parteneriat; anexa 4: Calendarul
activitilor.
FotograIia de grup (opional) si Anexa 4 vor Ii transmise si n Iormat electronic, pe e-mail,
coordonatorului judeean.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
39
ACTIVITATEA 2: NEVOILE COPILULUI MEU

Materiale necesare
Ecusoane pentru participani;
Pixuri si mape sau alte suporturi pentru ca participanii s poat completa Iisele de lucru;
Flipchart, markere;
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 5: Fiyele de evaluare ale Activitii 2.

Argument
Exprimarea consecvent a iubirii Ia de copil st la baza educaiei eIiciente. Nu conteaz dac
ea variaz ca Iorm de exprimare n Iuncie de timp si spaiu. Ceea ce conteaz cu adevrat este
ca prinii s satisIac nevoile copilului si ca acesta s se simt iubit cu adevrat.
5

Factori Iamiliali de risc pentru consumul de tutun, alcool si droguri
6
: legturi aIective slabe ntre
prini si copii. Absena aIeciunii n Iamilie (absena prinilor sau a unor tutori capabili s oIere
iubire copiilor lor) poate Ii corelat, pe termen lung, cu dezvoltarea unor comportamente de
consum de alcool si droguri.
Factorii Iamiliali de protecie, Ia de consumul de tutun, alcool si droguri: legturi aIective
pozitive ntre prini si copii.
Activitatea si propune inIormarea prinilor cu privire la schimbrile complexe ale copiilor, n
planul dezvoltrii somatice, psihice si sociale n perioada preadolescenei, sensibilizarea acestora
cu privire la modelul si climatul educaional oIerite copilului si implicit a consecinelor acestora
asupra evoluiei lui ulterioare. Prin asigurarea unui climat Iamilial bun - Iactor de protecie - pot
Ii diminuai Iactorii de risc pentru consumul de tutun, alcool si droguri: diIicultile de
comunicare Iamilial; lipsa stimei de sine; nrutirea climatului Iamilial.

_Bun venit participanilor (2`)2`]
Salutm participanii cu naturalee si cordialitate pe msur ce acestia intr n sal. i invitm s
si pun ecusonul si s ocupe un loc pe unul din scaunele asezate n cerc. Le mulumim pentru
Iaptul c au ajuns la timp, amintindu-le c acesta este un beneIiciu pentru ntregul grup. n caz
contrar, le amintim c una dintre regulile programului este s Iie punctuali si i ndemnm s
respecte acest lucru.

5
Ross Campbell, 'Eaucaia prin iubire`, Eaitura Curtea Jeche, Bucureti, 2001, pag.11
6
LARRIBA, Jaume, DURAN, Antoni M., SUELJES, Josep M. Protego -Formare familial in abiliti eaucative pentru
prevenirea arogoaepenaenelor Bucureti, Agenia Naional Antiarog (2005), pag.105
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
40
{ {{ {Activitate de energizare (5`)7`]
,Stai de-o parte a liniei
Trasm o linie pe mijlocul slii (cu cret, sIoar, band adeziv sau cteva scaune) si solicitm
prinilor s se aseze de o parte sau de alta a liniei, n Iuncie de preIerinele, calitile sau hobby-
urile copiilor lor. De exemplu: Cine are copii care practic sportul? Cine are copii care se trezesc
usor? Cine are copii care si Iac singuri curat n camer sau dulap? Cine are copii care ajut la
curenie? Etc.

_ __ _,Nu vreau s-mi laud copilul dar. (8`)15`]
Invitm prinii s se gndeasc timp de 1-3 minute la acele laturi ale personalitii copilului lor
pe care le apreciaz cel mai mult (comportament, intelect, pasiuni etc.). Fiecare printe si va
prezenta copilul ntregului grup astIel ,Sunt . (prenumele) mama sau tatl lui . (prenumele
copilului) i nu vreau s-mi laua copilul, aar.
n paralel cu prezentrile prinilor, vom scrie cele menionate de ei pe Ilipchart. La Iinalul
prezentrilor vom discuta despre ce apreciaz cel mai Irecvent prinii la copiii lor.

w ww wRecapitularea Activitii 1 (5`)20`]
Data trecut ne-am cunoscut, am stabilit mpreun regulile de grup, ne-am Iamiliarizat cu
activitile programului ,Eu i copilul meu si am semnat un acord de parteneriat.

Verificarea temei pentru acas (14`)34`]
Ai discutat cu copiii despre ce am Icut aici data trecut? Ai stabilit mpreun cu toat Iamilia
,Reguli ae comportare in buctrie i la mas (cine, ce atribuii are n buctrie, cum ne
comportm la mas etc.)? Ai realizat sarcina? A Iost greu? Doreste cineva s prezinte grupului
regulile stabilite n Iamilie? Dac nu ai realizat tema, care au Iost motivele? V rugm s
ncercai s o realizai pan la urmtoarea ntlnire. n cazul n care un printe nu si-a Icut tema,
putem Iace o paralel ntre situaia n care se aIl si cea n care s-ar aIla propriul copil, cnd nu-si
eIectueaz temele pentru acas. Se aduce n discuie Iaptul c printele constituie un model
pentru copil.
De asemenea, ai avut ca sarcin s aducei cte un obiect reprezentativ pentru copilul vostru. V
rugm s ne prezentai, pe rnd, aceste obiecte si s ne explicai de ce sunt ele reprezentative
pentru copii.

^ ^^ ^Obiectivele Activitii 2 (1`)35`]
Pentru astzi ne propunem:
S nelegem particularitile de vrst speciIice preadolescenei;
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
41
S nelegem rolul Iamiliei n educaia copiilor, n Iormarea deprinderilor de via;
S nelegem importana legturilor aIective puternice dintre prini si copii;
S identiIicm problemele de comportament ale copiilor.

_ __ _,Portretul robot al preadolescentului (20`)55`]
Pasul 1: Rugm prinii s citeasc ,Portretul robot al preaaolescentului notnd n dreptul
Iiecrei idei unul din semnele de mai jos.
Pasul 2: Centralizm, pe o Ioaie de Ilipchart, mprit n patru cadrane (conIorm semnelor pe
care prinii le-au Icut pe Iisa lor de lucru, respectiv ,!, ,- , ,, ,?), rspunsurile prinilor,
punnd accent pe ideile ce se cer aproIundate, detaliate.

Citii cu atenie textul, notnd n dreptul Iiecrei idei unul din semnele de mai jos:
+ - ! ?
Sunt de acord Nu sunt de acord Este ceva nou pentru mine! Doresc s
aflu mai
multe despre
acest aspect

Portretul robot al preadolescentului
Are ntre 10 si 13 ani.
A crescut dintr-odat (peste noapte, ca din ap) n nlime si greutate. Uneori se
plnge de dureri osoase si musculare, pare anemic si stngaci n miscri,
minile Iiind mai lungi dect trunchiul, nasul disproporionat n raport cu Iaa,
ntreaga conIormaie lsnd impresia unei Iiine desirate. Din cauza hainelor
vesnic mici are o stare de disconIort.

Poate s aib cosuri, transpir Ioarte mult si miroase neplcut. i apare prul
pubian si are vocea n schimbare.

Dac e Iat, au nceput s-i creasc snii, apare prima menstruaie (sau
urmeaz.).

Dac e biat este Ioarte preocupat de mrimea penisului propriu, Iiind interesat
s se compare cu ali biei, prerea acestora avnd o mare inIluen.

A devenit mai rusinos, mai pudic Ia de prini sau persoane de sex opus, cnd
se discut despre aspecte ,delicate ale nIisrii sale sau ale modiIicrilor
Iizice aprute.

E Ioarte preocupat de Ielul cum arat: se spal mai des, uneori exagernd grija
pentru Irez si vestimentaie (se schimb de mai multe ori nainte de a pleca de
acas).

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
42
Cum se simte?
Uneori e Ioarte vesel, rde din orice, iar alteori are momente de oboseal, de
apatie. Trieste intens att bucuriile, ct si nereusitele.

Copilul seamn cu un cactus. Are mare nevoie de aIeciune, dar si ascunde
sentimentele, aprndu-se de lumea exterioar. Deseori e anxios (are Irici Ir
motiv), are aversiune Ia de (anumii) colegi, poate Ii instabil, iritabil si
exploziv n maniIestarea emoiilor.

Uneori are reacii violente, de Iurie sau de plns, pentru ca ulterior, dac este
ajutat de aduli, s redevin calm.

Simte nevoia de a-si exterioriza propriile triri, de cele mai multe ori prin
imagini si idei artistice, prin poezii, schie sau povestiri.

Cum nva?
ncepe s gndeasc logic, analizeaz situaiile, evenimentele persoanele sau
propria persoan, mai mult si mai proIund, dar acest proces este puternic
inIluenat de mediul n care se dezvolt.

Nu mai nva mecanic, nu mai ,tocete, nva doar ce i Iace plcere (Iie
datorit subiectului sau materiei, Iie datorit calitilor proIesorului care pred).

Poate avea rezultate mai proaste la scoal, si poate pierde interesul Ia de
nvtur.

Acord mai mult, timp, interes si atenie pasiunilor si activitilor de timp liber
(sport, dans, muzic, jocuri pe calculator, mod, internet etc.)

Cum se comport cu prinii?
Total diIerit! Nu mai vrea s stea de vorb, nu mai spune tot prinilor. Nu le
mai mprtseste nimic, zicnd c oricum nu vor pricepe. E introvertit (nchis n
el), negativist, se ceart din orice si vrea s-si impun propriile reguli. Se
eschiveaz de la ndeplinirea obligaiilor elementare.

Suport cu greu autoritatea prinilor, cu care se contrazice chiar si n cele mai
banale situaii. Poate Ii Ioarte ndrtnic, chiar si atunci cnd nelege c nu are
dreptate.

A devenit irascibil, agresiv si greu de controlat. La orice replic rspunde
grosolan. La orice sIat reacioneaz invers.

A devenit ,incomoa, cu el te poi nelege greu, nu-i este Ioarte clar cum s
procedezi n anumite situaii.

Vorbeste mai tot timpul la teleIon. Casa e plin de prieteni permanent. Ascult
muzic cu volumul dat la maximum, deranjnd vecinii.

Este Ioarte curios Ia de tot ce l nconjoar, are o puternic nevoie de a
cunoaste si de a nelege Ienomenele lumii naturale si sociale.

Este Ioarte independent, are iniiative personale pozitive sau negative, n ultima
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
43
categorie Iiind incluse absenteismul sau abandonul scolar, comportamentul
agresiv (violena Iizic si sau verbal), Iuga de acas etc.
Simte nevoia de a lua hotrrile singur.
Este deseori nemulumit, aspect datorat dorinei sale de ,a arae etapele de a se
maturiza si de a Ii ,cineva de aici rezultnd pendularea ntre nehotrre si
luarea de decizii.

Se teme de: animale, abandon, ntuneric, schimbri de aspect Iizic (obezitate,
disproporii datorate cresterii naturale, cosuri etc.), critica prinilor.

Cine sunt prietenii lui?
Relaiile de prietenie devin mai trainice si mai apropiate, avnd cel mult 2 - 3
prieteni si Iiind trite Ioarte intens, orice rupere a prieteniilor Iiind resimit ca o
adevrat tragedie.

Prin relaiile de prietenie pe care le stabileste, preadolescentul si satisIace de
Iapt unele trebuine precum cele de integrare social, de apartenen la grup, de
supunere sau de dominare si nevoia de a Ii aIectuos cu ceilali.

Este mult mai sensibil si mai receptiv la inIluenele grupului de prieteni sau a
persoanelor de aceeasi vrst, n detrimentul Iamiliei.

Dac simte c este neglijat, neneles sau ignorat, reacioneaz violent Ia de
grup si Ia de membrii acestuia, pentru a atrage atenia asupra lui.

Dac este respins de un grup, se poate ndrepta spre alte grupuri, inclusiv ctre
cele predispuse la comportamente antisociale (inIraciuni, agresivitate, consum
de droguri), situaie n care copilul se conIormeaz la regulile grupului,
indiIerent dac acestea sunt n acord sau nu cu propriile convingeri sau cu
prerea Iamiliei.


Sugestii de teme pentru discuii:
Ce urmri poate avea apartenena copilului dvs. la un grup n care este utilizat limbajul sau
comportamentul vulgar?
Cum ar trebui s v comportai, astIel nct copilul dvs. s v vad ca pe niste primi si adevrai
prieteni?
Este bine s comparm propriul copil cu Iraii lui sau cu alii de aceeasi vrst?
Considerai c ar Ii necesar sau util o discuie cu copilul dvs. despre modiIicrile Iizice si de
comportament aprute la aceast vrst?
Considerai c ar Ii necesar o discuie privind educaia sexual a copilului dvs.? n cazul unui
rspuns aIirmativ, Iie alocm nc 15 minute activitii urmtoare, Iie organizm o ntlnire n
aIara programul ,Eu i copilul meu pe tema educaiei sexuale.


Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
44
_ __ _,Copiii nva ceea ce triesc (15`)70`]
Pasul 1: Rugm prinii s citeasc textul din brosur si s sublinieze comportamentele speciIice
propriului copil. n Iuncie de speciIicul grupului, poezia poate Ii prezentat si n alt Iorm
(citit de consilier, proiectat pe un ecran, prezentare Power Point cu Iond muzical etc.)
Pasul 2: Centralizm pe Ilipchart comportamentele subliniate de prini, dirijnd discuia pe
baza acestora.

Dac un copil trieste n critic, nva s condamne.
Dac un copil trieste n dusmnie, nva s se bat.
Dac un copil trieste n ridicol, nva s Iie timid.
Dac un copil trieste n rusine, nva s se simt vinovat.
Dac un copil trieste n nelegere, nva s Iie rbdtor.
Dac un copil trieste n ncurajare, nva ce este ncrederea n sine.
Dac un copil trieste n adevr, nva s aprecieze.
Dac un copil trieste n neprtinire, nva ce este dreptatea.
Dac un copil trieste n siguran, nva s aib ncredere.
Dac un copil trieste n aprobare, nva s Iie mulumit de sine.
Dac un copil trieste n acceptare si prietenie, nva s gseasc dragostea n lume.

Sugestii de teme pentru discuii:
Ce ai simit cnd ai citit aceste rnduri?
Ce comportament al copilului ai dori s mbuntii sau s corectai?
Ce comportamente ai dori s introducei n relaia dvs. cu copilul?

Recomandri:
1. n cazul n care n sal exist conexiune la internet si aparatura necesar, proiectm clipul
,Chilaren see, chilaren ao (Copiii va, copiii fac) sau recomandm prinilor s
acceseze pagina de internet: http: / / www.youtube.co / watch?vxIx2P1HG3-k.
2. n limita timpului disponibil, realizm o sintez a nevoilor copilului, prin exerciiul ,stiu,
vreau s stiu, ce am aIlat nou despre copil.
3. Pornind de la poezie si de la vizionarea Iilmului identiIicm mpreun cu prinii
comportamentele problematice ale copiilor.


Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
45
> >> >Evaluarea activitii (10`)80`]
Rugm toi participanii s oIere verbal un Ieed-back cu privire la cum s-au simit n cadrul
acestei activiti a programului ,Eu i copilul meu, ce le-a plcut, ce nu le-a plcut, dac ar dori
s abordm si alte subiecte? Distribuim prinilor chestionarul de evaluare a activitii (Anexa 5)
si i rugm s-l completeze.
Tema pentru acas: (5`)85`]
Citii si discutai mpreun cu copiii ,Portretul robot al preaaolescentului si ,Copiii inva ceea
ce triesc.

ncheierea Activitii 2 (5`)90`]
Rugm prinii s semneze n tabelul de prezen. Ne desprim de grup mulumindu-le pentru
prezen si participare, anunnd data, tema si obiectivele activitii urmtoare si solicitnd
punctualitate. Solicitm, de asemenea, ca nainte de a iesi s lase pe mas ecusonul cu numele.
Pregtirea yi transmiterea documentaiei aferente Activitii 2
La Iinalizarea Activitii 2 completm, pregtim si veriIicm urmtoarele documente:
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 3: Raportul de activitate;
Anexa 5: Fisele de evaluare ale activitii.
Transmitem pn la urmtoarea ntlnire coordonatorului judeean raportul de activitate n
Iormat electronic.

Preocupri frecvente ale prinilor
,Toat :iua st in oglina. Mereu se vait c nu are cu ce s se imbrace...`
Preadolescenii se preocup Ioarte mult de Ielul cum arat. Dac ei sunt convinsi c tutunul,
alcoolul si drogurile le vor aIecta aspectul Iizic si sntatea, este puin probabil c vor consuma.
Arat-i cum consumul de droguri aIecteaz aspecte importante pentru un adolescent, cum sunt
sportul, obinerea si pstrarea permisului auto, sntatea si modul cum arat, viaa social sau
relaia cu sexul opus.
,Copilul meu are aificulti colare (lipsete ain cana in cana ae la coal, notele sunt mai mici
aecat in semestrul trecut, iar airiginta imi spune c aeranfea: orele ae curs)..Pot aceste
aificulti s-l imping spre consumul ae tutun, alcool i chiar aroguri?`
DiIicultile scolare si problemele sociale creeaz sentimentul de nencredere n propria
persoan, tristee, nsingurare si uneori, complexe de inIerioritate. AstIel, copilul devine
vulnerabil n Iaa consumului de droguri, care l Iace s evadeze din viaa real si s se desprind
de problemele pe care le are.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
46
ACTIVITATEA 3: CE FEL DE PRINTE SUNT?

Materiale necesare
Ecusoane pentru participani;
Pixuri si mape sau alte suporturi pentru ca participanii s poat completa Iisele de lucru;
Flipchart, markere;
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 6: Fiyele de evaluare ale Activitii 3.

Argument
Uneori prinii sunt Ioarte severi (interzic multe lucruri copilului, Ir s explice de ce, aplic
pedepse severe), alteori sunt Ioarte tolerani (totul i este permis copilului Ir a i se cere nimic n
schimb) sau sunt inconsecveni n educaia copilului, trecnd de la o extrem la alta. n aceste
condiii, copiii sunt nesiguri, conIuzi, Iiind mai usor tentai s gseasc relaxare si rezolvarea
problemelor cu prinii n consumul de tutun, alcool sau droguri.
Existena regulilor Iamiliale de comportament clare si stabile, reprezint n schimb Iactori
Iamiliali de protecie, Ia de consumul de tutun, alcool si droguri.

_ __ _Bun venit participanilor (5`)5`]
Salutm participanii pe msur ce acestia intr n sal. i invitm s si pun ecusonul si s
ocupe un loc pe unul din scaunele asezate n cerc. Le mulumim pentru Iaptul c au ajuns la timp,
amintindu-le c acesta este un beneIiciu pentru ntregul grup. n caz contrar, le amintim c una
dintre regulile programului este s Iie punctuali si i ndemnm s respecte acest lucru.

{ {{ {Activitate de energizare (5`)10`]
n Iuncie de particularitile grupului, alegem una din activitile de energizare de mai jos:

,Cine are."
Participanii sunt asezai n cerc, toate scaunele Iiind ocupate. Adresm participanilor ntrebarea
,Cine are . un obiect vestimentar purtat de minim 2 participani (ex. pantalonii negri, ochelari
sau cmas alb etc.). Persoanele care au acel obiect vestimentar schimb locurile ntre ele.
Putem continua cu animale (ex. cine are cine, pisic, psri n curte sau animale n gospodrie),
bunuri (o masin etc.) si ncheiem cu copil n clasa a V-a sau a VI-a, astIel nct toi participanii
s se ridice si s schimbe locurile de pe scaune.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
47
,Salutul"
Participanii stau n picioare, n cerc. Primul participant i salut pe ceilali membrii ai grupului
(verbal sau nonverbal). Cel de-al doilea repet salutul primului si apoi va propune propriul salut,
urmtorul repet salutul primilor doi si apoi salut si el grupul; exerciiul continu pn cnd toi
participanii ,salut grupul.

,Data nayterii"
Rugm participanii s se aseze n sir indian, n Iuncie de data nasterii (ziua, luna), precizndu-
se c la un capt se vor aseza cei nscui n luna ianuarie, iar la captul opus se vor aseza cei
nscui n luna decembrie, comunicnd doar nonverbal. La Iinal, veriIicm corectitudinea
asezrii participanilor n ordine cronologic.

w ww wRecapitularea Activitii 2 (5`)15`]
Data trecut ne-am Iamiliarizat cu particularitile de vrst speciIice preadolescenei. Vi le mai
amintii? De asemenea, am ncercat s nelegem ct de important este ce nva copiii n Iamilie
si cum pot Ii inIluenai de Ielul n care ne comportm cu ei.

Verificarea temei pentru acas (4`)19`]
Ai avut de realizat si o tem pentru acas: s discutai mpreun cu copiii materialele primite si
s le aIisai la loc vizibil n cas. A Iost realizat? Cum a Iost realizat? Au existat diIerene ntre
ceea ce au crezut ei si ce a considerat copilul prin citirea poeziei ,Copiii inva ceea ce triesc?
Dac nu ai realizat sarcina, care ar Ii motivele? etc.

^ ^^ ^Obiectivele Activitii 3 (1`)20`]
Pentru astzi ne propunem:
S descoperim ce stiluri educative pot avea prinii;
S nelegem care este rolul prinilor n educaia copiilor;
S aIlm ce este si cum s reIormulm comportamentul problematic al copilului;
S nvm cum s acionm pentru a schimba comportamentul problematic al copilului.

> >> >Stiluri educative ale prinilor (20`)40`]
Studiu de caz ,Ce fel de printe sunt?"
S ne imaginm urmtoarea situaie: ,Copilul avs. a fost prins ae ctre profesorul ae serviciu
btana un coleg. Acesta v sun i v invit la coal ca s v spun ce a fcut copilul. Cum
reacionai?
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
48
Rspunsuri posibile BiIeaz
1. mi pedepsesc imediat copilul si i trag o btaie zdravn, ca s se nvee minte si s
nu mai bat altdat copiii, s vad si el ce nseamn s Iii btut. l amenin cu o
pedeaps si mai mare dac m mai Iace de rusine. i spun c e un nerusinat, un
derbedeu, l Iac n toate Ielurile, ca s-i intre bine n cap si s nu mai Iac asa ceva.

2. M preocup dac copilul este bine, dac a Iost cumva rnit n btaie. Eventual l duc
la doctor s i Iac un consult amnunit si s m asigur c nu are nimic... De ce s-a luat
la btaie? O Ii si vina mea c nu l-am supravegheat suIicient? Discut cu copilul si sunt
de acord s l iert de data aceasta, pentru c a Iost prima oar.

3. i spun ,Neruinatule' Te aauc eu pe calea cea bun'`, si ntruct Iapta este Ioarte
grav, nu mai stau la discuii cu el si l pedepsesc 3 luni Ir bani de buzunar. A doua
zi, pentru c a luat o not bun la scoal, l iert pentru ce a Icut cu o zi nainte si i dau
bani s-si cumpere ceva, pentru a-l ncuraja s nvee si mai bine.

4. Nu a Icut mare lucru. Exagereaz proIesorii. Toi copiii Iac prostii din cnd n cnd
si e mai bine s-i bat el pe alii dect s vin el acas btut. Asa nva s se descurce
n via. Voi discuta alt dat cu copilul pentru c am attea probleme, c numai de asta
nu-mi ardea mie acum.

5. Vorbesc cu copilul Ia n Ia, acas, n liniste, ncercnd s neleg ce anume l-a
determinat s ajung la btaie. ncerc s i neleg motivele, dup care i voi spune c
acestea nu i dau dreptul s loveasc pe cineva. Vom cuta mpreun argumente care
Iac acest comportament inacceptabil. Dup aceasta, i stabilesc o pedeaps rezonabil,
(dup Iapt si rsplat) pe msura greselii si i voi spune c e de datoria lui s
vorbeasc cu cellalt copil, s-si cear scuze dac a gresit si s se mpace.

Pasul 1: prezentm grupului cazul.
Pasul 2: solicitm prinilor s biIeze varianta de rspuns care se potriveste cel mai bine cu ceea
ce ar Iace n situaia prezentat.
Pasul 3: dup alegerea variantei de rspuns, grupm prinii n Iuncie de opiunile lor (cei care
au biIat n dreptul lui 1 - o grup, n dreptul lui 2 - alt grup etc.) si le solicitm s identiIice
care sunt consecinele stilului lor parental asupra educaiei copilului (avantaje si dezavantaje).
Pasul 4: Iiecare echip va prezenta pe scurt concluziile sale grupului si cerem Ieed-back. De
asemenea, vom interveni pentru a puncta eventualele avantaje sau dezavantaje care nu au Iost
menionate, concluzionnd care sunt cele 5 stiluri parentale.
n Iuncie de rspunsul dat, v vei regsi n una din caracterizrile de mai jos:
1. Printele autoritar (Domnul sau Doamna Perfeciune). Controleaz tot timpul copilul, Ir
a-l sprijini suIicient, l sancioneaz, l critic si l ceart pentru orice greseal, orict de mic.
Vrea s ajung cineva n via, asa c nu trebuie s-i ias din cuvnt. Copilul trebuie s respecte
tot ce a stabilit printele c altIel e pedepsit aspru. Prin centrarea excesiv a printelui pe reguli si
norme, acest stil parental conIer printelui o Ials impresie de conIort si siguran.
Copilul este timid, Iricos, nu are iniiativ, nu prea stie s comunice cu ceilali. i este Iric de
esec, i e team s nu dezamgeasc si trieste cu convingerea c ar Ii putut s Iac lucrurile mai
bine. Dac e criticat permanent, copilul va gresi, va esua si nu va avea ncredere n propriile
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
49
Iore, simindu-se mai slab, mai nepregtit dect ceilali copii.
Relaia dintre printe si copil este unidirecional, ca un drum cu sens unic!
2. Printele hiperprotectiv (Cloyca). OIer copilului sprijin n toate situaiile, chiar si cnd ar
trebui s-l lase s se descurce singur. RsIa exagerat copilul, este posesiv si exagerat de
implicat n viaa acestuia. i este Ioarte Iric de un pericol care s-ar putea s apar n orice
moment n care copilul nu e supravegheat. De multe ori este nehotrt, nestiind care e cea mai
bun decizie pentru copilul su. De obicei mama are acest rol, inIluennd dezvoltarea
armonioas a personalitii copilului.
Copilul va deveni tot mai dependent de adulii din jur, mai Iricos cnd va Ii conIruntat cu situaii
si experiene noi si mai puin dornic s Iac ceva singur. Dac e lsat s-si asume
responsabiliti, va Ii incapabil s devin un adult responsabil, va avea o slab ncredere n
Iorele proprii si n ceilali.
Relaia dintre printe si copil este controlat numai de printe!
3. Printele inconsecvent (Cnu om sucit). Cnd controleaz excesiv copilul, cnd l las de
capul lui, acum l ceart si l pedepseste, iar dup 5 minute i pare ru c l-a certat si l iart.
Copilul este Ioarte stresat, este conIuz si se teme n permanen c va gresi. Copilul se adapteaz
cu greu si conIund deseori realitatea cu Iantezia.
Relaia dintre printe si copil este Ioarte Iragil, ca un drum cu suisuri si coborsuri.
4. Printele dezinteresat, indiferent. Nu controleaz copilul si nici nu-l protejeaz. Oricum
copilul se descurc si singur.
Copilul ia singur decizii, nu stie cum s si controleze comportamentul, are un autocontrol slab,
poate avea probleme de sntate.
Relaia dintre printe si copil este inexistent, Iiecare Iace ce vrea!
5. Printele democrat. Controleaz suIicient copilul Iixnd reguli clare, sprijin copilul si l
ncurajeaz s Iie independent, discut aciunile cu copilul.
Copilul stie s se descurce singur, are deprinderi sociale, este ncreztor n Iorele proprii, este
responsabil.
Relaia dintre printe si copil este stabil si bine sudat!

NOTE:
1. Precizm prinilor c, n general, predomin un stil parental dominant, dar se pot regsi si
celelalte la acelasi printe, n Iuncie de vrsta copiilor, de temperament, de situaie, de mediul
Iamilial etc.
2. Pe parcursul acestei aplicaii este Ioarte important s reamintim participanilor regula de a
respecta opinia celuilalt, chiar si atunci cnd nu suntem de acord cu ea, pentru a evita conIlictele
dintre prini.

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
50
_ __ _Printele inconsecvent (10`)50`]
Studiu de caz.
,Copilul vine acas ain nou la ora 22.00, aei tie c luai masa, intreaga familie, la ora 19.00.
Tatl, este foarte furios pe copil c a inclcat iar regula, il ceart, iar mama ii ia aprarea,
aup care incl:ete mancarea i o auce in camera copilului.`

Sugestii pentru discuii:
1. Ceilali membrii ai Iamiliei sunt de acord cu hotrrile pe care le luai n educaia copilului?
2. Copilul asist la discuiile contradictorii ntre dvs. si ceilali membrii ai Iamiliei?

Concluziile activitii (pe Ioi de Ilipchart):
Comportamentul tuturor celor care particip la educaia copilului trebuie s Iie n consens;
Toi membrii Iamiliei se pun de acord n stabilirea pedepselor si recompenselor acordate
copiilor;
Copilul nu asist la discuiile contradictorii ntre prini privind educaia copilului.

4 44 4Rolul prinilor n educaia copiilor (5`)55`]
Brainstorming ,Control yi sprijin!"
mprim Ioaia de Ilipchart n dou, n stnga trecem control n dreapta sprijin. IdentiIicm
mpreun cu prinii caracteristicile (exemple concrete) corespunztoare Iiecrui rol si le notm
pe Ioaie.
Deseori credem c educaia este responsabilitatea scolii. Acest lucru este adevrat n ceea ce
priveste dobndirea unor abiliti (a citi, a scrie, a Iace calcule matematice etc.) si cunostine
(istorie, stiine naturale etc.). Totusi exist cunostine si abiliti care nu se pot dobndi doar n
scoal, cum ar Ii:
Ce nseamn respectul;
Ce obligaii avem (s respectm proprietatea celorlali; s ne implicm n treburile casnice;
s-i ajutm pe ceilali membrii ai Iamiliei atunci cnd au probleme);
Ce drepturi avem (orice drept al tu dispare atunci cnd ncalci dreptul altuia);
Cum s ne comportm n societate (,cei 7 ani ae acas).
Prinii au dou roluri cheie n educarea copiilor astIel nct, atunci cnd acestia vor Ii aduli, s
poat Ii persoane capabile s triasc n societate, autonome si sntoase. Aceste roluri sunt de
sprijin si de control:
1. Sprijin. Toi avem nevoie de sprijin din partea Iamiliei, mai ales n situaii critice, ca atunci
cnd unul dintre membrii Iamiliei este bolnav, are probleme la locul de munc etc. AstIel,
Iamilia asigur att bunstarea Iizic a copiilor (alimentaie, mbrcminte, protecie), ct si cea
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
51
emoional (aIeciune, nelegere si aprobare).
2. Control. De cnd copiii sunt Ioarte mici, prinii ncearc s-i disciplineze, s-i nvee care
sunt regulile de comportare n viaa zilnic. Multe dintre diIicultile pe care trebuie s le
depseasc prinii n educaia copiilor lor apar n ncercarea de a gsi un punct de echilibru ntre
aceste dou Iuncii, cea de control si cea de sprijin. AstIel, o Iamilie care oIer doar sprijin, ns
nu are nici un Iel de control asupra copiilor, va Ii superprotectiv, rsInd copiii. O Iamilie care
controleaz, Ir a oIeri suIicient sprijin, va Ii autoritar si represiv. Atunci cnd prinii oIer
sprijin copiilor si i controleaz ntr-un mod echilibrat, Iamilia are rol beneIic, ajutnd astIel pe
copii s devin autonomi si responsabili.
Concluzie: multe dintre diIicultile cu care se conIrunt prinii n educaia copiilor apar atunci
cnd ncearc s gseasc un punct de echilibru ntre aceste dou roluri, cel de control si cel de
sprijin.

4 44 4Probleme de comportament ale copiilor n familie (5`)60`]
Brainstorming ,Lista problemelor de comportament ale copiilor n familie (Ne reamintim
comportamentele problematice identiIicate la Activitatea 2)
Majoritatea prinilor stiu cum s-si creasc copiii, cum s se comporte cu ei, cum s-i sprijine si
s-i neleag, dar sunt si situaii cnd bunele intenii nu sunt suIiciente. Copiii au nevoie de
dragoste, protecie, securitate material si de un comportament constant din partea prinilor.
Prinii si pun mereu ntrebri: ,am proceaat bine?, ,cum ar trebui s m comport cu copilul
meu?`, ,ae ce se poart copilul meu aa?.
Notai n tabelul de mai jos 3 probleme de comportament ale copilului:

1.
2.
3.
Solicitm participanilor s identiIice problemele pe care le ntmpin n Iamilie n educaia
copiilor, s vorbeasc despre probleme concrete, care i preocup n legtur cu comportamentul
copiilor acas, n relaiile lor cu acestia etc. Enumerm pe Ilipchart o ,list a problemelor ae
comportament ale copiilor in familie. Aceasta va Ii utilizat n urmtorul exerciiu.

_ __ _Cum reformulm comportamentul problematic al copilului (15`)75`]
Pasul 1: prezentm urmtoarele puncte pe Ilipchart.
Cum redefinim problema? Pentru a rezolva problemele de comportament ale copiilor
este necesar s ne propunem obiective de schimbare:
a) Realizabile, realiste. De exemplu, dac copilul abia reuseste s treac clasa, nu ne propunem
s Iie premiant n urmtorul an scolar!
b) Adecvate. De exemplu, nu mpiedicm copilul s si vad prietenii, pentru c nu este adecvat
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
52
s Iie privai de o necesitate social, dar i putem cere s vin acas la o anumit or.
c) Observabile. Schimbrile dorite n comportamentul copiilor trebuie s Iie vizibile pentru
prini, direct sau indirect. AstIel, nu putem s vedem dac copilul este atent n clas, dar
putem veriIica dac dedic timp studiului, dac ia note bune sau putem ntreba proIesorii
despre comportamentul copilului n clas etc.
d) Msurabile. Aceasta nseamn c se poate spune dac au Iost realizate sau nu. De exemplu,
dac vrem s ajung mai devreme acas, trebuie s stabilim ora maxim de intrare n cas.
Exemple de reIormulare a comportamentelor problematice ale copiilor:

PROBLEMA REFORMULARE
,Nu faci nimic in cas' ,Mi-ar plcea s m afui s pun masa.`
,A aori s-i pui hainele muraare in coul ae rufe.`
,Eti foarte ae:oraonat' ,Jreau ca in fiecare sambt s ii faci curenie in
camer.
,Eti un btu. Nicioaat nu eti
cuminte'`.
,A vrea s te stpaneti mai mult.`
,Stai toat :iua la televi:or sau
calculator'`
,Mi-ar plcea s stai aoar 3 ore la televi:or sau
calculator'`

Pasul 2: Relum lista problemelor de comportament ale copiilor notat pe Ilipchart. Discutm n
grup dou sau trei dintre problemele identiIicate. Solicitm ctorva participani s reIormuleze
problema de comportament, dup exemplele de mai sus.

> >> >Evaluarea activitii (5`)80`]
Rugm toi participanii s oIere verbal un Ieed-back cu privire la cum s-au simit n cadrul
Activitii 3 a programului ,Eu i copilul meu, ce le-a plcut, ce nu le-a plcut, dac ar dori s
abordm si alte subiecte?
La Iinalul activitii prinii vor completa Iisa de evaluare a Activitii (Anexa nr.6).

Tema pentru acas (5`)85`]
V rugm s identiIicai nc 2-3 situaii problematice si s le scriei n brosur, pe pagina alocat
temei acestei activiti. V rugm s inei cont, n realizarea acestui exerciiu, de tot ceea ce ai
nvat astzi.
La ntlnirea urmtoare vom discuta tema pentru acas.

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
53
ncheierea Activitii 3 (5`)90`]
Ne desprim de grup mulumindu-le pentru prezen si participare, anunnd data, tema si
obiectivele activitii urmtoare si solicitnd punctualitate. Solicitm, de asemenea, ca nainte de
a iesi s lase pe mas ecusonul cu numele.

Pregtirea yi transmiterea documentaiei aferente Activitii 3
La Iinalizarea Activitii 3 completm, pregtim si veriIicm urmtoarele documente:
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 6: Fisele de evaluare ale Activitii 3.
Transmitem pn la urmtoarea ntlnire coordonatorului judeean raportul de activitate n
Iormat electronic.

Preocupri frecvente ale prinilor
,I-am fcut toate poftele, i-am aat orice a vrut, a fcut ce a vrut i totui...`
O educaie excesiv de tolerant l poate Iace pe copil s cread c totul i este permis, c totul i se
cuvine Ir prea mari eIorturi si c tot ceea ce si doreste trebuie s i se ndeplineasc cu orice
pre. Sumele mari de bani date zilnic copiilor, Ir a cunoaste exact cum vor Ii cheltuite, pot
constitui o tentaie n a-si Iace rost de igri, alcool sau droguri, mai ales dac n anturajul lor
exist deja consumatori de tutun, alcool sau droguri.
n plus, o astIel de educaie transIorm dorinele copilului n ceva ieItin. Dup ce s-a ludat cu
mobilul, apoi cu hainele, cu banii, ce lucru deosebit i mai rmne de Icut? Dac primeste tot
timpul imediat ceea ce solicit, obinerea unui lucru interzis este cu att mai atractiv. Copilul va
ncerca s Iac lucruri iesite din comun, Iie pentru a cstiga atenia prinilor, Iie pentru a-i
pedepsi.
,Sunt la serviciu toat :iua, catig bani muncina ain greu, aar nu vreau s-i lipseasc nimic
copilului meu'`
n zilele noastre prinii sunt din ce n ce mai ocupai si nu mai au timp s stea de vorb cu copiii
lor. Lipsa de comunicare poate da copilului sentimentul c nu este neles, c prinii lui nu sunt
interesai de ceea ce se ntmpl cu el, mai ales c la aceast vrst oscileaz ntre sentimente de
ncredere si nencredere, ntre stri de tristee si bucurie, nu pune la ndoial ceea ce aIl de la
alii si vrea s experimenteze, s ncerce lucruri noi, chiar dac asta nseamn s-si riste viaa.
La aceast vrst apar probleme legate de identitatea de sine, de locul pe care l ocup n grupul
de prieteni si sunt puine persoane cu care poate s discute aceste diIiculti, iar cnd prinii nu
au timp s vorbeasc cu copilul, totul se desIsoar nuntrul lui. n astIel de situaii poate cuta
nelegere n alt parte si sprijin n altceva.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
54
De aceea, este important s acordm copiilor ct mai mult timp, s stm chiar si 5 minute zilnic
de vorb, s i ascultm, s le nelegem strile prin care trec, s i ajutm s depseasc mai usor
situaiile diIicile.
Chiar dac le oIerim copiilor tot ce-si doresc, tot ce au nevoie, ca s nu le lipseasc nimic,
trebuie s nu uitm c de cele mai multe ori copiii nu au nevoie doar de bani, ci de dragostea
prinilor, de prezena lor, de o privire nelegtoare. Au nevoie s Iie ascultai, au nevoie s stie
c ntr-adevr ne preocup situaiile de via prin care uneori trec si c suntem alturi de ei. Vor
sti toate lucrurile astea doar dac i vom nconjura de sprijinul si de dragostea de care au nevoie.
,Imi cresc singur() copilul .`
ntr-o Iamilie n care exist un singur printe, ca urmare a divorului sau a decesului celuilalt,
consumul de tutun, alcool sau droguri poate s apar Ioarte usor. Copilul se poate simi vinovat
pentru divorul prinilor sau pentru decesul acestora. Se ntmpl de multe ori ca printele cu
care a rmas s nu Iie cel mai apropiat de copil sau, mai grav, s-l considere vinovat pe acesta
pentru evenimentele din Iamilie.
Aceast situaie este la Iel de grea, att pentru printe ct si pentru copil. Printele se simte
depsit, are sentimente de vinovie, se simte singur si deprimat. Dar nu trebuie s treac singur
prin toate aceste ncercri ale vieii, mai ales cnd copilul are acum atta nevoie ca printele s-i
Iie aproape.
Dac v aIlai ntr-o astIel de situaie, putei apela la specialisti (consilier scolar, psiholog,
serviciile de protecia copilului si cele de asisten social), care v pot ajuta s trecei mai usor
peste astIel de diIiculti. n plus, chiar dac pare nedrept, trebuie s Iii responsabil pentru
bunstarea copilului, deci trebuie s reusii s Iacei Ia situaiei ct mai bine pentru amndoi.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
55
ACTIVITATEA 4: CUM COMUNICM EFICIENT CU COPIII

Materiale necesare
Ecusoane pentru participani;
Pixuri si mape sau alte suporturi pentru ca participanii s poat completa Iisele de lucru;
Flipchart, markere;
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 7: Fiyele de evaluare ale Activitii 4.

Argument
Comunicarea si interaciunea deIicitar ntre prini si copii reprezint Iactori Iamiliali de risc, n
timp ce comunicarea si interaciunea bun ntre prini si copii, relaiile apropiate, deschise si
aIectuoase din Iamilie sunt Iactorii Iamiliali de protecie Ia de consumul de tutun, alcool si
droguri.
ConIorm studiilor eIectuate pe diverse segmente ale populaiei scolare, ntre cauzele identiIicate
cu privire la consumul de alcool, tutun si droguri se nscriu diIicultile de comunicare Iamilial
si interaciunea deIicitar ntre prini si copii. Relaionarea acestora cu o stim de sine sczut
Iactor de risc recunoscut pentru consumul de droguri, este de o mare importan n activitatea
preventiv. Asigurarea unui bun climat Iamilial (relaii Iamiliale satisIctoare) reprezint un
Iactor de protecie deosebit de important, care alturi de ceilali, abordai n acest program, se cer
a Ii ntrii n vederea ndeplinirii obiectivelor propuse.

_Bun venit participanilor (5`)5`]
Salutm participanii pe msur ce acestia intr n sal, invitndu-i s se aseze. Le solicitm s si
pun ecusoanele cu numele. Le mulumim pentru Iaptul c au ajuns la timp, amintindu-le c
acesta este un beneIiciu pentru ntregul grup. n caz contrar, le amintim c una dintre regulile
programului este s Iie punctuali si i ndemnm s respecte acest lucru.

{Activitate de energizare (15`)15`]
,Spate n spate"
Solicitm prinilor s se grupeze cte doi si s discute timp de 2 minute (cte un minut Iiecare),
stnd cu spatele unul la cellalt, despre ce au Icut n ultima sptmn. Dup expirarea timpului,
le propunem s continue discuia, stnd Ia n Ia, timp de 2 minute (cte un minut Iiecare).
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
56
Solicitm Ieedback, rugnd prinii s rspund la ntrebrile: n care situaie au ntmpinat
diIiculti n a povesti? n care situaie le-a Iost greu s urmreasc interlocutorul? Le sunt
Iamiliare aceste situaii n relaia cu copilul? Ct este de important s l urmrim pe cellalt n
timp ce ne comunic un mesaj?

wRecapitularea Activitii 3 (5`)20`]
Data trecut am descoperit care sunt stilurile educative ale prinilor; am neles rolul prinilor
n educaia copiilor; am identiIicat problemele de comportament ale copiilor; am exersat cum s
redeIinim si cum s schimbm comportamentul problematic al copilului.

Verificarea temei pentru acas (4`)24`]
Ca tem pentru acas ai avut s identiIicai nc 2-3 situaii problematice. V-ai descurcat? A
Iost greu? V rog acum pe Iiecare s prezentai cte o situaie problematic, si mpreun cu
ceilali s o redeIinim.

^Obiectivele Activitii 4 (1`)25`]
Pentru astzi ne propunem:
S descoperim temele de discuie cu copiii si diIicultile ntlnite;
S nelegem care sunt modalitile ineIiciente de comunicare;
S exersm alternative, Iorme si ci eIiciente de comunicare cu copilul.

4Vorbim suficient cu copiii? (15`)45`]
Discuie dirijat
Despre ce vorbim? Ce diIiculti ntmpinm? Este Ioarte important s comunicm deschis n
Iamilie (att ntre parteneri, ct si ntre prini si copii). Atunci cnd Iamilia este unit, exist si o
bun relaie ntre membri, iar comunicarea si implicit educarea copiilor este mai eIicient.
Unele subiecte sunt mai incomode sau mai diIicil de discutat cu copiii dect altele. n acelasi
timp, despre aceste subiecte, adesea importante, conteaz mai mult s primim inIormaii reale
sau semniIicative de la copii: ce cred cu adevrat, ce simt, ce i atrage, de ce le este team, ce
preocupri au etc. AstIel ne este mai usor s i orientm n luarea deciziilor.
V rugm s completai tabelul de mai jos:

Despre ce ai vorbit ultima dat cu copiii?

Ct de des discutai cu copiii?
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
57
Aproape n
Iiecare zi
O dat pe sptmn O dat pe lun Rareori

n ultimele trei luni, ai vorbit vreodat cu copilul despre:
prietenii si (ce
relaie are, cum si
petrec timpul)
subiecte mai delicate
precum sex, SIDA (de ex.
cum se poate inIecta si cum
se poate proteja) tutun,
alcool sau alte droguri
muzic, Iilme, computer (de
ex.: un tip de muzic sau o
Iormaie care i place, Iilme,
jocuri sau programe pe
calculator preIerate)
scoal (ce-i
place sau ce
nu-i place la
scoal etc.)?

Ce anume este
important s
vorbim cu
copilul?

De ce este
important s-i
ascultm CU
A1EAIE?


ReIlectai acas asupra rspunsurilor date!
Ai observat c n tabelul pe care l-ai completat ai ntlnit verbe precum: a asculta, a vorbi, a
discuta. Acestea sunt reprezentative pentru comunicare. Prin comunicare nelegem transmiterea
unui mesaj ntre un emitor si receptor (de exemplu printe si copil), printr-un canal de
comunicare (verbal, nonverbal, paraverbal). Sugestie: putem utiliza schema graIic a
comunicrii.
Recomandm s se Iac trimiteri la exerciiile de energizare ,Data nasterii si ,Spate n spate,
pentru exempliIicarea comunicrii nonverbale si paraverbale, dar si a barierelor care pot aprea
n cazul n care una sau dou dintre acestea lipseste.

_ __ _ / Copilul chiuleyte yi fumeaz (15`)55`]
Studiu de caz sau joc de rol (n Iuncie de particularitile grupului alegem o singur metod).
Pasul 1: prezentm prinilor urmtorul studiu de caz: ,S ne imaginm urmtoarea situaie.
Primii un telefon ae la aoamna airigint care v spune c l-a prins pe copilul avs. fumana in
curtea colii, in timpul unei ore ae curs. Cum reacionai?
Pasul 2: centralizm rspunsurile pe o Ioaie de Ilipchart si discutm eIiciena sau ineIiciena
acestor reacii.
J regsii n rspunsurile de mai jos?
1. ,Tu intotaeauna imi faci probleme`, ,tu nicioaat nu eti cuminte`, ,nici nu invei, nici nu
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
58
afui in cas, nu faci nimic'` (generalizm!).
2. ,Eti un chiulangiu i un aerbeaeu (criticm persoana n loc s-i criticm
comportamentul!).
3. Strig, ridic vocea pentru a m impune, pentru a m Iace auzit.
4. ,Nenorocitule, numai prostii faci, eti un nemernic, vin la coal i te fac ae ras in faa
clasei...`.(l acuzi, l insuli, l faci de ruyine, l amenini, i reproyezi).
5. ,Eu tiu c tu chiuleti tot timpul ae la coal ca s fume:i cu toi golanii ae pe straa...`
(ghiceyti, faci presupuneri).
6. ,Pan i tu ai putut s o faci. Nici nu te-a aus mintea s te ascun:i. Cum ae numai pe tine te
prinae c faci prostii?` (eyti sarcastic sau ironic).

Pasul 3: propunem prinilor comportamente alternative.
1. Definim clar motivul discuiei: ,Doamna airigint m-a sunat i mi-a spus c ai fumat in
curtea colii in timpul unei ore ae curs . Tu ce poi s imi spui aespre acest lucru?`
Ascultm ce are copilul de spus.
2. Menionm cum ayteptm s se comporte copilul. De exemplu: ,Stii c am stabilit
impreun c nu ai voie s fume:i i nici s lipseti ae la ore`
J. Tratm un singur subiect de fiecare dat, centrndu-ne pe prezent. Nu amestecm
subiectele. Nu reprosm alte comportamente ale copilului, care ne-au deranjat n trecut,
evitm s cdem ntr-o ,avalan de nvinuiri. De exemplu, nu i reprosm notele mici pe
care le are.
4. Utilizm persoana nti pentru a ne reIeri la problem, explicnd cum ne simim: ,Sunt
foarte ae:amgit (furios, ingriforat) ae faptul c ai lipsit ae la ore i ai fumat`.
5. VeriIicm dac suntem nelesi de copil. n cazul n care nu ne-a neles bine, vom explica
acelasi lucru, cu alte cuvinte.
6. ncurajm copilul s si exprime punctul de vedere sau opinia.

_ __ _Cum s comunicm mai eficient cu copiii? (15`)70`]
Pasul 1: mprim sala n dou: o parte corespunde obiceiurilor pozitive de comunicare, iar
cealalt parte obiceiurilor negative de comunicare. Sugestie: pentru a delimita ,spaiul, poate Ii
Iolosit o sIoar sau poate Ii trasat o linie cu creta pe podea;
Pasul 2: Fiecare printe va extrage, pe rnd, dintr-o cutie, cte un bileel pe care este descris cte
un obicei de comunicare (Iie pozitiv, Iie negativ). Printele citeste coninutul bileelului si decide
ce tip de obicei este, plasndu-se de partea corespunztoare a liniei.
Pasul 3: Cu prinii situai de o parte si de alta a liniei, discutm Iiecare obicei de comunicare n
parte, analiznd motivele ncadrrii acestuia ntr-o anumit categorie si intervenim atunci cnd
este cazul.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
59
NOTE:
Alegem maxim 6 obiceiuri pozitive si 6 obiceiuri negative, scriem bileelele si le punem n cutie.
Dac grupul are un numr de participani mai mic dect numrul de bileele pregtite, repetm
exerciiul.

OBICEIURI NEGATIVE DE COMUNICARE
Atunci cnd i vorbim copilului:
Generalizm, i reprosm ce ne deranjeaz n general la comportamentul lui. Ex.. ,tu
intotaeauna`, ,tu nicioaat...`, ,nici nu invei, nici nu afui in cas, nu faci nimic'`.
Criticm copilul n loc s-i criticm comportamentul. Ex.. ,Eti un lene'` in loc ae ,Nu i-ai
fcut treaba i nici mcar nu i-ai fcut patul`.
Ne enervm, ridicm vocea, strigm la copil pentru a ne Iace auzii.
Acuzm, insultm copilul, l Iacem de rusine, l ameninm, i reprosm, l umilim, l
ridiculizm. Ex.. ,m vei termina`, ,prostii, nu tii ce vorbeti...`.
Facem presupuneri, ghicim: ,eu tiu c tu...` sau ,ceea ce vrei tu este s...`.
Suntem ironici: ,pan i tu ai putut s o faci`.

Atunci cnd ascultm ce ne spune copilul:
Ne gndim la altceva (ex. ,ce s fac ae mancare, ce trebuie s cumpr, ce am fcut la serviciu
etc.).
Ne gndim la dou lucruri n acelasi timp: la ceea ce mi spune copilul si la o alt activitate care
necesit atenia mea: gtim, citim ziarului, ne uitm la televizor etc.
Nu suntem ateni.
Nu avem rbdare s ascultm pn la capt, l ntrerupem, nu-l lsm s termine ce are de spus.

OBICEIURI POZITIVE DE COMUNICARE
Atunci cnd i vorbim copilului:
i spunem clar motivul pentru care vrem s vorbim cu el, ce anume ne ngrijoreaz si ce vrem s
Iac n continuare. Ex.. ,A:i ai lipsit la trei ore. M ingriforea: faptul c ai inceput s chiuleti.
Jreau s inelegi c nu sunt ae acora s lipseti ae la ore`.
Vorbim despre o singur problem de comportament. Nu amestecm subiectele. ,Jreau s
aiscut cu tine aespre faptul c ai inceput s fume:i.`
Ne centrm pe situaia prezent. Vorbim despre comportamentul care ne deranjeaz acum, n
prezent. Nu i reprosm si alte comportamente, care ne-au deranjat n trecut. Evitm s cdem
ntr-o ,avalan de nvinuiri.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
60
Spunem copilului cum ne Iace s ne simim comportamentul lui. ,Sunt foarte ingriforat() ae
faptul c ai lipsit ae la ore la fel ca i semestrul trecut. i explicm cum ne simim din cauza
comportamentului su. ,Sunt foarte preocupat ae faptul c ai lipsit ae la coal la fel ca i
semestrul trecut`. ,M ingriforea: foarte mult faptul c ai inceput s fume:i.`
VeriIicm dac am Iost nelesi de copil. n cazul n care nu ne-a neles bine, vom explica
acelasi lucru, cu alte cuvinte.
ncurajm copilul s-si exprime punctul de vedere sau opinia. i dm posibilitatea s vorbeasc!
Facem pauze, i lsm suIicient timp s neleag, s se gndeasc si apoi s ne rspund.
Punem ntrebri potrivite! Ne ajut s nelegem mai bine ceea ce a vrut s ne spun.
Folosim propoziii deschise care invit la dialog (,Pari suprat a:i.` sau ,Spune-mi ce se
intampl.`, ,Poi s-mi spui mai multe...`, ,Ineleg c...`).
Folosim un limbaj simplu si cald, evitm ameninrile, jignirile, cuvintele dure. Nu riaicm
tonul'
ncercm s-i vorbim despre experiene personale, similare cu ale lui. i spunem ce am simit,
cum am iesit din acea situaie si ce am nvat din experiena respectiv.
Crem o atmosIer n care copilul s se simt conIortabil! Limbajul non-verbal este usor de
neles de copil, asa c e bine s Iim ateni la tonul vocii, la privire si la expresia Ieei.

Atunci cnd ascultm ce ne spune copilul
Ascultm cu atenie! ncercm s ne dm seama ce l preocup cu adevrat.
Suntem ateni. Ne uitm n ochii copilului, l aprobm dnd din cap etc.
Suntem nelegtori cu copilul atunci cnd ne spune cum se simte.
Rezumm din cnd n cnd mesajul copilului pentru a-i arta c am neles si pentru a veriIica
dac am neles bine: ,Dac am ineles bine, te preocup reacia prietenilor ti atunci cana le
vei spune c trebuie s pleci pentru c prinii ti...`.
Avem rbdare si-l ascultm pn la capt nainte de a-i rspunde.
Ne concentrm pe coninut, nu pe Iorm. ncercm s ignorm greselile gramaticale sau de
comportament. Ceea ce vrea s ne spun e mai important!

> >> >Evaluarea activitii (10`)80`]
Rugm toi participanii s oIere verbal un Ieed-back cu privire la cum s-au simit n cadrul
acestei activiti a programului ,Eu i copilul meu, ce le-a plcut, ce nu le-a plcut.
Participanii sunt rugai s completeze Iisa de evaluare a Activitii 4, conIorm celor trei
categorii (ce a descoperit nou, ce a simit, la ce ar renuna) (Anexa 7).
Tema pentru acas (5`)85`]
Completai tabelul de mai jos cu 3 obiceiuri pozitive de comunicare si 3 obiceiuri negative de
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
61
comunicare, ntlnite n Iamilia dvs.

Nr.
Crt.
Obiceiuri pozitive de comunicare Obiceiuri negative de comunicare
1.
2.
3.

V reamintim s reIlectai asupra rspunsurilor notate de dvs. n tabelul de la exerciiul ,Jorbim
suficient cu copiii?

ncheierea Activitii 4 (5`)90`]
Rugm prinii s semneze n tabelul de prezen. Ne desprim de grup mulumindu-le pentru
prezen si participare, anunnd data, tema si obiectivele activitii urmtoare si solicitnd
punctualitate. Solicitm, de asemenea, ca nainte de a iesi s lase pe mas ecusonul cu numele.

Pregtirea yi transmiterea documentaiei aferente Activitii 4
La Iinalizarea Activitii 4 completm, pregtim si veriIicm urmtoarele documente:
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 7: Fisele de evaluare ale Activitii 4.
Transmitem pn la urmtoarea ntlnire coordonatorului judeean raportul de activitate n
Iormat electronic.

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
62
Preocupri frecvente ale prinilor

Copilul meu mi-a spus: Prima mea reacie a
fost s...
Un rspuns mai bun ar fi fost...
Prietenul meu a nceput s
Iumeze, dar prinii lui nu
stiu.
i spun c o sun
imediat pe mama
copilului! Cineva
trebuie s-i spun si
asta o s Iac!
Ce crezi despre Iaptul c prietenul
tu a nceput s Iumeze, iar
prinii lui nu stiu?
Marijuana nu poate Ii chiar
att de nociv. Am prieteni
care consum si nu au
nimic.
Va Ii vai de capul lor,
dac aIl prinii i
omoar cu btaia. O s
nIunde puscria!
As vrea s vorbim despre niste
lucruri pe care le-am citit n
legtur cu eIectele pe care le d
n timp Iumatul de marijuana. Tu
ce crezi?

Tu ai trit n anii 70! De ce
nu m lasi s triesc si eu
Ir s te bagi?!
Nu vreau s Iaci
aceleasi greseli pe care
le-am Icut si eu!
As vrea s-i spun cum era pe
vremea mea treaba cu Iumatul si
cu alcoolul. Despre droguri nici
nu se auzise. Poate mi spui tu ce
se ntmpl acum...

Nimeni nu mai are prini
att de restrictivi. Parc ai
tri nc pe vremea
comunistilor!
Ai s vezi tu cnd o s
Iii ca mine! ntr-o zi o
s-mi mulumesti
pentru asta!

Tu ce ai Iace n locul meu?
Cum poi s-mi spui s nu
Iumez, cnd tu Iumezi dou
pachete de igri pe zi? Nu
crezi c esti ipocrit?

S nu ndrznesti s
vorbesti asa cu mine!
Stiu c nu-i dau un exemplu bun.
mi este Ioarte greu, dar vreau
Ioarte mult s m las...
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
63
ACTIVITATEA 5: CUM CONTROLM CONFLICTELE DIN
FAMILIE

Materiale necesare
Ecusoane pentru participani;
Pixuri si mape sau alte suporturi pentru ca participanii s poat completa Iisele de lucru;
Flipchart, markere;
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 8: Fiyele de evaluare ale Activitii 5.

Argument
n relaiile dintre prini si copii apar Irecvent conIlicte. Cele mai Irecvente si mai intense apar
cnd prinii controleaz comportamentul copiilor, iar copiii ncearc s scape de sub control.
Acest aspect atinge un punct maxim la adolesceni.
Este Ioarte important s reducem conIlictele n Iamilie (ntre prini, ntre copii, ntre prini si
copii), att n intensitate ct si ca numr. n cazul n care conIlictele apar zilnic sau sunt Ioarte
intense, pot aIecta ntr-un mod negativ relaiile din Iamilie. Comunicarea se deterioreaz, iar
copiii nu mai apeleaz la sprijinul prinilor atunci cnd au diIiculti.
Relaia dintre prini este de asemenea un model de comportament pentru copii. Dac prinii se
ceart mereu, nu se neleg si nu si controleaz Iuria, exist o probabilitate mai mare ca si copiii
s imite aceste modele de comportamente conIlictuale ca: bti, absene la scoal, randament
scolar sczut, toi acestia Iiind Iactori de risc, n timp ce relaiile apropiate, aIectuoase dintre
prini si copii sunt Iactori de protecie ce previn consumul de tutun, alcool si droguri.
Factori familiali de risc pentru consumul de tutun, alcool yi droguri
7
: Conflicte familiale
frecvente.
Partea cea mai gresit neleas n privina Iormrii copilului se reIer la momentele de Iurie. De
Iapt (...) pentru prini cel mai diIicil este s-si nvee copiii s-si stpneasc n mod matur
mnia. Puini prini stiu s si stpneasc propria mnie, pentru c majoritatea nu au Iost
educai astIel. Si puini prini sunt constieni c lor le revine rspunderea de a-si pregti copiii n
aceast direcie
8
.
Furia necontrolat st la baza celor mai multe probleme din viaa noastr de zi cu zi, de acas si

7
LARRIBA, Jaume, DURAN, Antoni M., SUELJES, Josep M. Protego - Formare familial in abiliti eaucative pentru
prevenirea arogoaepenaenelor Bucureti, Agenia Naional Antiarog (2005), pag.105
8
.Ross Campbell, 'Eaucaia prin iubire`, Eaitura Curtea Jeche, Bucureti, 2001, pag.20
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
64
din societate. Motivul este Iaptul c modalitile de a ne stpni mnia trebuie nvate, pentru c
nu vin de la sine. O abordare matur a mniei trebuie nvat nc de acas si totusi aceasta se
ntmpl tot mai rar n ziua de azi.(...) Foarte puini prini sunt constieni de Iaptul c trebuie s-
si nvee copiii s-si stpneasc mnia, aceasta reprezentnd una din principalele lor rspunderi.
Nici prini nu-si dau seama c acesta este cel mai diIicil aspect al educaiei.
9

Relaia prini-copii este o surs de poteniale conIlicte Ioarte variate. Cele mai Irecvente si mai
intense au legtur cu exercitarea Iunciei de control a prinilor asupra comportamentului
copiilor si ncercrilor acestora de a scpa de sub control. Acest Iapt, desi este aplicabil n
perioada copilriei, ating un punct maxim n adolescen.
Este important limitarea la maxim a conIlictelor Iamiliale (ntre prini, ntre copii, ntre prini
si copii), att n intensitate, ct si ca Irecven. n cazul n care sunt persistente sau Ioarte intense,
pot aIecta ntr-o msur negativ calitatea relaiilor Iamiliale. Aceasta presupune:
a) Deteriorarea comunicrii
b) Pierderea valorii prinilor ca persoane de referin n ceea ce priveste comportamentul
atunci cnd copiii au diIiculti (ceea ce este Ioarte probabil s se ntmple n perioada
adolescenei)
Modul de relaionare al prinilor, ntre ei si cu copiii, este de asemenea un model de
comportament pentru copii. Dac prinii au diIiculti n gestionarea conIlictelor, exist o
probabilitate mai mare ca si copiii s aib aceleasi probleme. Si, n cazul n care preadolescenii
au diIiculti de relaionare sau ntmpin probleme n controlarea impulsurilor, tind a prezenta
mai multe comportamente conIlictuale, ca: bti, randament scolar sczut, consum de tutun,
alcool sau droguri etc.

Cauzele conflictelor
Cauzele conIlictelor sunt diverse: interpretarea diIerit a realitii, subiectivismul, inIormaiile
insuIiciente sau chiar lipsa lor, conIuzii; prejudecile, stereotipurile; neimplicarea eIectiv n
clariIicarea ideilor; dezinteresul maniIestat Ia de cineva; comunicare deIectuoas; Irustrri
repetate; lipsa de ncredere n sine si n ceilali; insuIicienta rbdare cu ceilali; tolerana sczut
la Irustrare; presiunea timpului; situaiile stresante, de criz; diIerenele de temperament, de ritm
sau de stil personal; diIerenele de valori; invadarea spaiului personal; consumul de alcool sau
droguri etc.

_Bun venit participanilor (5`)5`]
Salutm participanii pe msur ce acestia intr n sal, invitndu-i s se aseze. Le solicitm s si
pun ecusoanele cu numele.
Le mulumim pentru Iaptul c au ajuns la timp, amintindu-le c acesta este un beneIiciu pentru
ntregul grup. n caz contrar, le amintim c una dintre regulile programului este s Iie punctuali si
i ndemnm s respecte acest lucru.

9
Ross Campbell, 'Eaucaia prin iubire`, Eaitura Curtea Jeche, Bucureti, 2001, pag.106
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
65
{Activitate de energizare (10`)15`]
,Cursa cu obstacole"
Prinii se mpart n echipe de cte doi. Unul dintre membrii echipei este legat la ochi, iar cellalt
are sarcina de a-l conduce prin sal, unde sunt plasate o serie de obiecte care vor reprezenta
obstacole. Cel care l conduce are sarcina de a-l ghida printre obstacole.
Dup 2-3 minute rolurile se inverseaz.
La Iinal, ntrebm prinii: ,Cum v-ai simit pe aurata exerciiului? In care ain situaii v-ai
simit mai bine?`
Recomandri: ghidm discuia n direcia stabilirii unei analogii ntre acest exerciiu si relaia de
zi cu zi printe copil. Accentum rolul pe care l are printele n a ghida copilul printre
tentaiile sau obstacolele speciIice vrstei. O bun comunicare ntre printe si copil, precum si o
relaie apropiat, l ajut pe printe s-l ghideze ct mai bine pe copil n via.

w ww wRecapitularea Activitii 4 (5`)20`]
Data trecut am vorbit despre temele de discuie cu copiii si diIicultile ntlnite; cum s
identiIicm modalitile ineIiciente de comunicare; cum s exersm alternative eIiciente de
comunicare cu copilul.

Verificarea temei pentru acas (4`)24`]
Ai avut ca tem s completai tabelul cu obiceiuri pozitive si negative de comunicare ntlnite n
Iamilia dvs. si s reIlectai asupra rspunsurilor notate de dvs. n tabelul de la exerciiul ,Jorbim
suficient cu copiii?. Cine doreste s nceap?

^ ^^ ^Obiectivele Activitii 5 (1`)25`]
Pentru astzi ne propunem:
S nelegem ce este un conIlict;
S descoperim cauzele care duc la apariia conIlictelor;
S nvm si s exersm cum s aplanm conIlictele.

4 44 4Ce este conflictul (5`)30`]
Brainstorming
Participanii sunt rugai s spun ce cred ei c este conIlictul. Rspunsurile le centralizm pe o
Ioaie de Ilipchart.
ConIlictele sunt nenelegeri ntre dou sau mai multe persoane sau idei. ConIlict nseamn mai
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
66
ales interaciune si dialog. n mod speciIic, conIlictele exist cnd dou pri aIlate n
interdependen sunt aparent incompatibile din cauza percepiei diIerite a scopurilor, a valorilor,
a resurselor sau a nevoilor. Prin interdependen nelegem situaia n care orice ar Iace una
dintre pri n cadrul conIlictului, ea o aIecteaz pe cealalt.
10


4 44 4Cauzele conflictului (15`)45`]
Brainstorming
Fiecare persoan a trit o situaie conIlictual sau poate chiar o trieste acum. Este ceva normal,
chiar dac majoritatea dintre noi nu recunoaste acest lucru. Auzim de multe ori ,eu nu m cert cu
nimeni, nu am niciun conIlict, nu am nicio problem cu ceilali..., dar vedem comportamentul,
care contrazice aceast aIirmaie. De asemenea, avem prieteni, membrii ai Iamiliei, vecini, care
mereu sunt n conIlict cu cineva, si, la Iel de bine, sunt persoane pe care nu le-am vzut s se
certe vreodat. Uneori altcineva a nceput cearta, iar alteori ai provocat-o, dar de Iiecare dat v-
ai implicat.
Dar ce anume ne Iace s intrm n conIlict cu cineva, care sunt cele mai Irecvente motive pentru
care ne trezim deja implicai n miezul unui conIlict? Ce anume poate duce la apariia unui
conIlict sau chiar poate provoca un conIlict?
Participanii sunt rugai ca timp de 2 minute s identiIice ct mai multe cauze ale unui conIlict.
Le explicm c nu exist rspunsuri bune sau rele.
Centralizm pe Ioi de Ilipchart rspunsurile prinilor, apoi le selectm doar pe cele valabile.
Sugestii pentru discuii:
Cum v simii ntr-o situaie conIlictual?
Cum v-ai simit la ultimul conIlict?
Cum credei c s-a simit cealalt persoan implicat n conIlict?

_ __ _,Fereastra conflictului (20`)65`]
Gndii-v la ultimul conIlict (ceart) n care ai Iost implicat, conIlict rezolvat sau pe cale a se
rezolva si completai Iiecare din cele 4 Ierestre. ConIlictul poate Ii cu oricine, nu numai cu
copilul.

10
Shapiro, D. ,Conflictle i comunicarea. un ghia prin labirintul artei ae a face fa conflictelor`, Eaitura Arc, Bucureti, 1998,
p. XJII
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
67

Analizai conIlictul nu numai din perspectiva personal, ci si din perspectiva celeilalte persoane
implicate.
Participanii au la dispoziie 5 minute s completeze Iiecare din cele 4 Ierestre, dup ce s-au
gndit n prealabil la ultimul conIlict din viaa personal, Iamilial sau social, rezolvat sau pe
cale de a se rezolva. ConIlictul poate Ii cu oricine, nu numai cu copilul. Cele patru Ierestre sunt:
cu ce am generat eu conIlictul? Cu ce a generat cellalt conIlictul? Cu ce am contribuit eu la
rezolvarea conIlictului? Cu ce a contribuit cellalt la rezolvarea conIlictului?
Solicitm prinilor s ncerce s analizeze conIlictul nu numai din perspectiva personal, ci si
din perspectiva celeilalte persoane implicate.

Sugestii pentru discuii:
Cum a Iost s identiIicai cauzele care au generat conIlictul din propria perspectiv?
Dar s vedei contribuia celuilalt n rezolvarea conIlictului?
n ce situaie suntei de cele mai multe ori: generai un conIlict, contribuii la rezolvarea lui,
asteptai ca cellalt s gseasc soluii?
Ce stil abordai n rezolvarea conIlictelor? Renunare, compromis, negociere, rezolvare de
probleme, cstig-cstig? (Renunare cedez total pentru rezolvarea conIlictului; compromis
sunt dispus s renun parial pentru rezolvarea conIlictului; negociere Iiecare cstig si
pierde cte ceva; rezolvare de probleme cytig - cytig gsim soluia n care amndoi
primim ce dorim si se rezolv si conIlictul).
Ce ai dori s schimbai n modul n care reacionai n situaii de conIlict? Ce anume v
nemulumeste n legtur cu modalitatea n care v implicai n conIlicte?
ncercm s ncadrm mpreun cu prinii 2-3 soluii gsite de ei n una din categoriile de mai
sus, pentru a exempliIica Iiecare categorie n parte cu exemple concrete, din viaa participanilor.

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
68
_ __ _Cum s gestionm conflictele din familie (15`)80`]
Studiu de caz:
Pasul 1: Solicitm prinilor s si imagineze urmtoarea situaie:
Mama ajunge acas deja nervoas din cauza Iaptului c a avut o discuie aprins la serviciu.
Intrnd n cas, constat c Iiul su nu si-a Icut leciile, pentru c s-a jucat la calculator de cnd
a venit de la scoal, iar n camera sa este o dezordine de nedescris. Se nfurie, reprosndu-i
copilului c niciodat nu este n stare s Iac ceva dect mpins de la spate, c ntotdeauna las
pe ultimul moment temele sau curenia din camer, c asa este el mereu, un copil ru si
neasculttor, care o va Iace pe ea s se mbolnveasc. Copilul, la rndul su riposteaz, ipnd
c toat ziua l cicleyte, c nici ea nu este mereu lng el s vad si lucrurile bune pe care le
Iace, de exemplu cnd a splat vasele lsate n chiuvet. ConIlictul degenereaz si copilul iese
plngnd din camer.
Pasul 2: Solicitm pe rnd cte un printe din grup (nu mai mult de trei, patru). Folosim trei
scaune goale asezate n mijlocul ncperii, pe Iiecare Iiind scris ,Mama, ,Copilul,
,Observatorul. Printele voluntar se mut pe rnd pe Iiecare din scaune si spune cum vede
situaia din perspectiva Iiecrui personaj implicat, dar si dintr-o perspectiv neutr, cea a
observatorului detasat care i vede pe cei doi certndu-se, cum se simte, ce ar gndi. Solicitm
mai multe opinii si perspective diIerite.
Pasul 3: mprim o Ioaie de Ilipchart n dou coloane, dup modelul de mai jos:

Ce comportamente ineficiente ale
mamei au dus la creyterea conflictului?
Ce ai face ntr-o situaie asemntoare pentru a
diminua sau a preveni creyterea conflictului?






Pasul 4: Discutm cu participanii cteva din soluiile oIerite.

> >> >Evaluarea activitii (5`)85`]
Distribuim prinilor chestionarul de evaluare a activitii (Anexa 8) si i rugm s-l completeze.
,Exerciiul 3C - Participanii sunt rugai s rspund la ntrebrile Ce am tiut? Ce am aflat? Ce
imi propun s aflu?

Tema pentru acas (5`)90`]
Gndii-v la un conIlict care a aprut n Iamilia dumneavoastr si pe care l-ai rezolvat.
Completai n brosur cele patru csue din ,fereastra conflictului. La urmtoarea ntlnire vei
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
69
prezenta tema si celorlali prini.

ncheierea Activitii 5 (5`)95`]
Rugm prinii s semneze n tabelul de prezen. Ne desprim de grup mulumindu-le pentru
prezen si participare, anunnd data, tema si obiectivele activitii urmtoare si solicitnd
punctualitate. Solicitm, de asemenea, ca nainte de a iesi s lase pe mas ecusonul cu numele.

Pregtirea yi transmiterea documentaiei aferente Activitii 5

La Iinalizarea Activitii 5 completm, pregtim si veriIicm urmtoarele documente:
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 8: Fisele de evaluare ale Activitii 5.
Transmitem pn la urmtoarea ntlnire coordonatorului judeean raportul de activitate n
Iormat electronic.

Preocupri frecvente ale prinilor
,Copilul meu face frecvent aaevrate cri:e ae nervi aac nu obine ce vrea. ip, url i arunc
cu obiecte. Nici nu tiu cum s-i mai intru in voie...`
ncercai s rmnei calmi. Nu ajut la nimic s Iacei si dumneavoastr o criz. Nu cedai si nu
Iacei nimic care s dea impresia copilului c au obinut o victorie. Cnd totul s-a terminat,
punei-l s Iac ordine dup el si reluai-v treburile obisnuite.
,Soul meu nu m afut cu nimic in treburile casnice. Asear, spre exemplu, nu a splat vasele
ca s-mi fac in ciua...`
Atunci cnd ne deranjeaz comportamentul unei persoane, nu suntem, de cele mai multe ori,
obiectivi. Din contr, adeseori reacionm n Iuncie de interpretrile pe care le Iacem cu privire
la comportamentul altei persoane (ghicim motivele sale), Ir a ne pune si n locul celeilalte
persoane. AstIel, putem s ne gndim la lucruri cum ar Ii: ,Nu a splat vasele ca s-mi fac in
ciua si s reacionm conIorm acestei suspiciuni cnd, de asemenea, puteam s ne gndim
c: ,Nu a splat vasele, pentru c a trebuit s ia copilul ae la coal, aeoarece eu aveam mult ae
lucru.
Comportamentul nostru l inIlueneaz pe al celorlali si, atunci cnd suntem nervosi, de obicei,
ceilali reacioneaz sau ne rspund pe acelasi ton, deoarece ei nsisi s-au simit aIectai de
comportamentul nostru. Dac ne gndim nainte la reacia pe care comportamentul nostru si
rspunsurile noastre le pot provoca la ceilali, vom evita multe conIlicte si ne va ajuta s avem o
discuie pozitiv. n schimb, dac nu inem cont de aceasta putem ,face ain anar armsar si
putem aIecta negativ relaia cu copiii si cu partenerul.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
70
Pentru a evita acest lucru, putem Iolosi dou strategii:
1. S comunicm pozitiv.
2. S ne controlm yi s evitm exploziile de furie.
Dac nu ne controlm exploziile de Iurie cnd vorbim cu copilul sau cu partenerul, atunci:
n loc s atragem atenia celuilalt asupra comportamentului su care ne deranjeaz sau ne
preocup, l vom determina s nu mai reacioneze deloc (se limiteaz la a suporta scandalul) sau
s riposteze agresiv (insult, njur, ne reproseaz, ne amenin etc.).
Copilul (sau partenerul) va Ii de asemenea dezgustat si poate reaciona cu provocri verbale
(,Dac asta e ceea ce cre:i, atunci plec ae acas, ,S va aac inar:neti) sau non-verbale
(ex.: pleac trntind usa).
Aceasta ne irit si mai mult si putem pedepsi copilul sau ne putem maniIesta mnia ntr-un mod
exploziv (ipnd pe scar c nu trebuie s se ntoarc, aruncnd cu ceva n us etc.). De
asemenea, putem s nu Iacem nimic si s ne limitm la a acumula mnia.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
71
ACTIVITATEA 6: CUM STABILIM REGULI SI PEDEPSE

Materiale necesare
Ecusoane pentru participani;
Pixuri si mape sau alte suporturi pentru ca participanii s poat completa Iisele de lucru;
Flipchart, markere;
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 9: Fiyele de evaluare ale Activitii 6.

Argument
Atunci cnd stabilim reguli si modele de comportament clare si coerente, oIerim copiilor
protecie mpotriva consumului de tutun, alcool sau droguri. n schimb, o educaie Ioarte sever
sau inconsecvent, reprezint un Iactor de risc pentru consumul de droguri si alte comportamente
problematice, datorit Iaptului c genereaz conIlict, distaneaz prinii de copii si mpiedic
supravegherea comportamentului.
Noi, prinii, preIerm s impunem anumite reguli si sanciuni din obisnuin, chiar dac
Iuncioneaz sau nu, cu toate c observm c acestea provoac opoziia sau revolta copilului si,
adesea, ele sunt nclcate sau ocolite. Din acest motiv, copilul nu trebuie s Iie un spectator pasiv
al ncercrilor de educare ale prinilor, ci un actor activ si responsabil, care nu doar respect
regulile de teama sanciunilor, ci contribuie la instituirea acestora (reguli si sanciuni),
nelegndu-le si asumndu-si-le.

_Bun venit participanilor (5`)5`]
Salutm participanii pe msur ce acestia intr n sal, invitndu-i s se aseze. Le solicitm s si
pun ecusoanele cu numele. Le mulumim pentru Iaptul c au ajuns la timp, amintindu-le c
acesta este un beneIiciu pentru ntregul grup. n caz contrar, le amintim c una dintre regulile
programului este s Iie punctuali si i ndemnm s respecte acest lucru.

{ {{ {Activitate de energizare (10`)15`]
Pasul 1: Rugm participanii s se aseze n cerc. Le explicm Iaptul c jocul urmtor este un
exerciiu, nu este ceva real, dar Iiecare trebuie s joace ca si cum ar Ii adevrat.
Pasul 2: Explicm Iaptul c pentru ntlnirea urmtoare a Iost impus, de ctre organizaia care
coordoneaz programul, o regul nou de participare. La Iel ca n cazul celorlalte reguli de grup,
cine nu se va supune acestei reguli va Ii exclus din program.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
72
Pasul 3: n Iuncie de speciIicul grupului, le comunicai noua ,regul, care trebuie s Iie una
relativ aberant, ns cu o motivaie puternic. Spunem grupului doar regula, rugnd Iiecare
participant s gseasc o posibil motivaie sau explicaie a acesteia.
Pasul 4: Dup ce Iiecare (sau majoritatea) si-a expus prerea, artm participanilor motivul
,real al noii reguli si discutm n grup dac, n noile condiii, ar putea s o accepte. Conducem
discuia ctre importana pe care motivaia, sanciunea si recompensa unei reguli o pot avea
asupra celor care trebuie s o accepte. Nu uitm la Iinal s le reamintim c a Iost un joc, nimeni
nu trebuie s respecte regula discutat.
Exemplu practic. Pentru ntlnirea de data viitoare avem o nou regul: toi participanii trebuie
s-si vopseasc prul n verde (Iiecare primeste n acest sens un plic cu nuanator vopsea care
dispare la splat eventual chiar pregtim plicuri cu o substan n ele Iin, ipsos, caIea,
semine etc.). Fiecare participant expune posibile motive, apoi le prezentm adevratul motiv:
organizaia care coordoneaz programul are un puternic caracter ecologist si acord premii n
biciclete pentru cel mai original proiect care s promoveze culoarea organizaiei, verdele. Fiecare
dintre participani va cstiga o biciclet pentru copilul su. Regula este doar pentru o sedin si
are ca si consecin excluderea din grup dac nu este ndeplinit.
Alte exemple de reguli aberante:
- Iiecare trebuie s vin cu un animal la ntlnire (motivaia: organizaia srbtoreste ,Ziua
prietenului meu necuvanttor; recompensa: hran pentru animalul respectiv pentru un an);
- toat lumea trebuie s vin mbrcat n echipamentul sportiv al echipei de Iotbal a Romniei
vor primi n acest sens pantaloni scuri si tricouri (motivaia: organizaia este sponsor al echipei
naionale de Iotbal; recompensa: echipament sportiv la alegere pentru copiii participanilor).

w ww wRecapitularea Activitii 5 (5`)20`]
Data trecut am nvat s identiIicm cauzele care genereaz un conIlict, s descoperim noi
modaliti de aplanare a conIlictelor. Adresm participanilor 2-3 ntrebri, cu grad de diIicultate
sczut, n legtur cu tematica activitii precedente. Ex.: ,Care sunt cele mai frecvente cau:e ae
conflict in familie? Cum reuim s evitm escalaaarea conflictului? In ca:ul apariiei unui
conflict familial, cum il aplanm?

Verificarea temei pentru acas (4`)24`]
Ca tem pentru acas, ai avut s analizai un conIlict Iamilial rezolvat si s completai n brosur
cele patru csue din ,fereastra conflictului. Rugm civa prini s prezinte tema.

^ ^^ ^Obiectivele activitii (1`)25`]
Pentru astzi ne propunem:
S nelegem rolul regulilor n comportamentul copiilor;
S exersm cum s stabilim reguli de comportament copiilor;
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
73
S ne Iamiliarizm cu modaliti eIiciente de comunicare a regulilor de comportament;
S constientizm necesitatea aplicrii de consecine (recompense, pedepse) adecvate
comportamentului copiilor.

4 44 4Reguli de baz (5`)30`]
Discuie dirijat
,J place fotbalul? Cunoatei regulile ae ba:? Ce reguli ain fotbal v amintii?`
Notm pe Ilipchart sau pe tabl regulile identiIicate de prini si i coordonm astIel nct s
puncteze att reguli proprii jocului (de ex.: s nu ating mingea cu minile), ct si reguli
destinate s protejeze integritatea Iizic a juctorilor (de ex. s nu Iaulteze adversarii).
,Care sunt motivele care fustific aceste reguli? Ce sanciuni acora arbitrul in ca:ul inclcrii
regulilor ae foc?`
NOT: n cazul n care o bun parte din grup nu cunoaste suIicient regulamentul din Iotbal,
putem nlocui acest exerciiu si exemplele din acest sport cu o alt tem: regulile de circulaie,
ale unei instituii de nvmnt sau orice altceva ar Ii adecvat pentru majoritatea participanilor.

4 44 4 De ce este necesar s stabilim reguli n comportamentul copiilor (10`)40`]
Discuie dirijat
Comportamentul uman poate Ii explicat astIel: antecedentele (stimulii din mediul intern si
extern), care declanseaz apariia unui comportament (dezirabil sau nu), acesta Iiind urmat de
consecine (ntrire pozitiv sau negativ, pedeaps). ntrirea are scopul de a creste Irecvena
unui comportament, n timp ce pedeapsa conduce la stingerea si dispariia unui comportament.
Rolul regulilor, n general, este de a clariIica, de a comunica modul de conduit adecvat ntr-o
anumit situaie, cum ar Ii de exemplu, cel puin o dat pe sptmn servim cina n Iamilie,
pentru c este un bun prilej de a comunica, conversa, de a pstra unitatea si stabilitatea
conceptului de Iamilie.
La Iel cum jocul de Iotbal are un regulament care reglementeaz comportamentul juctorilor si le
arat ce pot Iace si ce nu pot Iace, si n Iamilie este important s stabilim reguli, care le arat
copiilor ce comportamente asteapt prinii de la ei, ce au voie si ce nu au voie s Iac n viaa de
zi cu zi.
Solicitm participanilor s explice cteva dintre regulile pe care le-au stabilit n Iamilia lor n
relaie cu copiii si le notm pe o Ioaie de Ilipchart sau tabl.

4 44 4Cum stabilim reguli de comportament (10`)50`]
Pasul 1: Explicm prinilor cum se stabileste o regul, conIorm celor descrise mai jos.
Atunci cnd stabilim o regul n comportamentul copiilor este bine s inem seama de
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
74
urmtoarele:

I. Cum stabilim o regul?
Atunci cnd stabilim o regul n comportamentul copiilor este bine s inem seama de
urmtoarele:
1. La nceput stabilim o singur regul. Dup ce copilul o nelege si o respect, mai putem
introduce o nou regul, astIel nct s nu zpcim copilul impunnd brusc o serie de reguli noi.
2. Precizm clar si explicm copilului motivele pentru care este necesar s stabilim o regul.
Motivele trebuie s Iie bine justiIicate, s nu Iie arbitrare (,uite-aa sau ,ae-aia), s nu se
bazeze pe autoritate (,pentru c aa spun eu care sunt tatl tu) si nici pe tradiie (,pentru c
aa e bine).
3. Stabilim regula mpreun cu copilul si lum n considerare posibilitatea de a o negocia sau
modiIica, dac aduce argumente suIiciente. Totusi, dac nu suntem de acord, ca prini, ne
asumm responsabilitatea n educaia copilului si impunem regulile pe care le considerm
potrivite.
4. Explicm nc o dat copilului regula stabilit.
5. Stabilim mpreun ce sanciune primeste dac ncalc regula.
6. Odat Iixate, regulile nu se schimb si respectarea lor este urmrit consecvent si permanent,
pe ct posibil de ambii prini. De asemenea, n cazul n care copiii nu respect o regul, ar Ii de
preIerat ca ambii prini s aplice sanciunea prevzut pentru nclcarea regulii. Nu pedepsim
copilul de dou ori pentru aceeasi greseal.
7. n cazul nclcrii regulii aplicm de Iiecare dat pedeapsa stabilit!
8. Nu schimbm regulile dect atunci cnd nu mai sunt valabile! AstIel, ora la care se poate
ntoarce acas, timpul de joac si de odihn sau timpul alocat studiului trebuie s varieze si n
Iuncie de vrsta copilului. ns, nu pot Ii schimbate n Iiecare sptmn! Un semestru cel puin
sau un an scolar reprezint o perioad rezonabil de valabilitate.
9. Model de stabilire si negociere a regulilor de comportament:
Vreau s vorbesc cu tine despre (comportamentul problem) ......................................................
ca s stii cum doresc s te compori n legtur cu aceast problem.
Eu consider c (regula) .............................................................................., pentru c (motivele
regulii)................................................................................................................
AstIel, poi s (comportamentul n cadrul limitelor) ...................................................................,
ns nu poi s (comportamentul n afara limitelor) ........................................................................
Dac respeci aceast regul, atunci (recompensa pe care o vei primi)...........................................
Dac nu respeci aceast regul, atunci (sanciunea pe care o vei primi)........................................
Ai neles?.......... Esti de acord? (spaiu pentru negociere) ...........................................
Negociem?............................
Nu G 1) TOTUL ESTE CLAR G FINAL
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
75
Da G 2) NU SUNT DE ACORD CU NEGOCIEREA G REPET REGULA G FINAL
Da G 1) SUNT DE ACORD CU MODIFICAREA G
2) REDEFINESC REGULA G
3) FINAL

Acest model poate Ii unul verbal sau poate Ii transIormat ntr-un ,contract scris ntre printe si
copil, semnat de Iiecare si pus la vedere.
1. Exemplul 1: ,Jrem s vorbim (vreau s vorbesc) cu tine despre ora la care trebuie s
afungi acas in ca:ul in care mergi la o :i onomastic. Creaem c eti suficient ae responsabil
pentru a te intoarce mai tar:iu ae ora obinuit ae pan acum. Ins, ae asemenea creaem c nu
trebuie s ii petreci noaptea in afara casei i nici s te intorci mai tar:iu ae orele 23.00.
Credem (cred) acest lucru pentru c, oaat ce s-a intunecat afar, persoanele care rman pe
straa pot fi mai agresive, pentru c unele aintre ele au but prea mult. In plus, trebuie s
aormi, chiar aac mergi la petrecere. Astfel, poi afunge acas cel tar:iu la 23.00. Dac afungi
mai tar:iu, asta nseamn c nu eti atat ae responsabil cum creaeam i urmtoarea sear
special va trebui s te intorci la aceeai or ca in orice sambt obinuit. Ai neles?"

Pasul 2: solicitm dou persoane voluntare care s reprezinte (tat sau mam si Iiu sau Iiic)
cum se comunic regula si sanciunea ntr-o situaie cu care s-au conIruntat recent n Iamilie.
Solicitm celui care interpreteaz rolul copilului s se comporte asa cum crede c ar reaciona
propriul copil.
Pasul 3: rugm celelalte persoane din grup s aduc critici constructive. Acordm atenie tonului
vocii (neutru), justiIicrii regulii, posibilitii de negociere si inIormrii asupra sanciunii n caz
de nerespectare etc. Repetm, n cazul n care este necesar, nc o dat sau de dou ori, pn cnd
nelege toat lumea.

4 44 4Cum stabilim yi cum aplicm o sanciune (10`)60`]
Discuie dirijat
Desi impunem copiilor reguli bine justiIicate, desi adaptm permanent regulile la
comportamentul copiilor si desi am czut de acord cu ei la nceput, uneori copiii nu respect
regulile stabilite. Acest lucru este normal pn la un punct. Cu toate acestea, trebuie s-i
sancionm de Iiecare dat cnd ncalc o regul. Dac nu i sancionm de Iiecare dat, desi i
ameninm c data viitoare pedeapsa va Ii mai sever, copiii vor Ii si mai tentai s ncalce
regulile.
Niciunui printe nu i Iace plcere s si pedepseasc copilul. Asa c, deseori, copilul nu este
pedepsit dac nu respect o regul, iar atunci cnd se vd ns obligai s o Iac, prinii
improvizeaz devenind inconsecveni (o dat l pedepsim si alt dat nu, pentru acelasi
comportament) sau impunnd pedepse Ioarte aspre.
Atunci cnd stabilim o regul mpreun cu copiii, este necesar s stabilim si pedeapsa pe care o
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
76
primeste n cazul n care o ncalc, evitnd reaciile de tipul: ,nu m ateptam.
Pn nu demult se obisnuia lovirea copiilor atunci cnd trebuiau pedepsii, att acas ct si la
scoal. Astzi, la scoal acest lucru nu se mai ntmpl; totusi, n multe Iamilii, prinii continu
s aplice pedepse Iizice copiilor. Din punct de vedere educativ, aceast modalitate de a corecta
comportamentul copilului nu este indicat, deoarece:
1. l nva pe copil s foloseasc el nsuyi fora yi violena fizic atunci cnd vrea s obin
ceva sau cnd doreste s-si rezolve conIlictele cu ceilali.
2. Se poate transforma n tratamente rele mai ales cnd suntem Ioarte nervosi si nu ne
putem controla att pentru copil (leziuni grave, resentimente, tulburri emoionale etc.), ct si
pentru prini (remuscri, respingere social, probleme juridice).

Cum stabilim o pedeaps?
Cnd stabilim o pedeaps corespunztoare nclcrii unei reguli, este bine s inem seama de
urmtoarele:
1. Aplicm pedepse mici, dar le aplicm de fiecare dat cnd se ncalc regula. Este mai
eIicient si mai usor de realizat s aplicm pedepse mici, n mod consecvent (ntotdeauna atunci
cnd copilul are un comportament gresit), dect s aplicm pedepse severe n mod inconsecvent
(o dat da, o dat ba).
2. Aplicm pedepse pe msura gravitii comportamentului. Ca s nu devin un abuz asupra
copilului, intensitatea pedepsei trebuie s Iie pe msura gravitii comportamentului pedepsit. n
cazul unui comportament gresit, pentru care nu am stabilit o regul, trebuie s asteptm s ne
linistim nainte de a stabili si impune o pedeaps.
3. Stabilim pedeapsa n funcie de comportamentul problem. Acest lucru arat copiilor
legtura dintre comportamentul problem si consecinele acestuia (dac..atunci..). De
asemenea, pedeapsa are o mai mare valoare educativ, este mai usor de neles si de acceptat de
ctre copil.
Exemplu: Ce pedeaps poate primi un copil care vine acas ntr-o smbt mai trziu dect i se
permite?
a) Prinii lui nu l vor lsa s ias ziua urmtoare sau,
b) Prinii l vor pedepsi punndu-l s Iac curat n toat casa n ziua urmtoare.
Evident, are mai mult sens prima dect cea de-a doua variant, pentru c ntreinerea cureniei
n cas nu trebuie privit ca o pedeaps, ci mai degrab ca o responsabilitate a Iiecruia. n
schimb, dac n loc s ajung acas trziu, ar Ii organizat o petrecere n cas cu un grup de
prieteni, Ir a cere permisiunea prinilor, iar apartamentul ar Ii rmas un dezastru dup aceasta,
atunci ar Ii avut mai mult sens (mai mult legtur cu comportamentul problem) ca ziua
urmtoare s l pun s Iac curat n cas, si nu s Iac curat prinii, iar pedeapsa lui s Iie
interdicia de a iesi din cas.
4. Nu pedepsim n plus yi ali membri ai familiei. Unele pedepse care pot Ii impuse copiilor
sunt de asemenea o pedeaps pentru prini si pentru ceilali membri ai Iamiliei. O pedeaps de
dou sptmni de stat n cas poate Ii un chin si pentru prini, mai ales dac este vorba despre
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
77
un preadolescent. Curnd vor aprea rugmini insistente, promisiuni de schimbare, discuii,
negocieri.
5. Urmrim eficiena pedepsei yi nu revanya. Pedepsirea unui comportament gresit ajut la
corectarea comportamentului copilului. O pedeaps a Iost eIicient dac se reduc consecinele
sau se evit repetarea comportamentului, Ir ca pedeapsa s aib consecine negative si nici
,aureroase pentru copil. Este suIicient s Iie doar ,nerecompensatoare.
Retragerea sau limitarea unui privilegiu (sau a accesului la un lucru apreciat) este o bun metod
de a asocia consecine ,nerecompensatoare pentru nclcarea regulilor de ctre copii. Evident,
privilegiul retras sau limitat trebuie s Iie n Iuncie de controlul prinilor si s Iie suIicient de
apreciat de copii.
Exemplu: O Iat de 13 ani vine acas ntr-o smbt cu o or mai trziu dect i se permite.
Prinii i interzic s ias ziua urmtoare cu prietenii, asa cum obisnuia s Iac duminica.
Aceasta ar Ii, probabil, o pedeaps eIicient dac, pe lng Iaptul c poate Ii destul de important
pentru ea c petrece duminica cu prietenii, prinii pot controla ndeplinirea pedepsei. n schimb,
dac prinii nu sunt acas n ziua urmtoare, nu o pot veriIica dac pedeapsa a Iost respectat.
De asemenea, ar putea s nu Iie o pedeaps eIicient dac, desi prinii rmn acas, o las s si
invite prietenele s si petreac ntreaga zi la ea acas.

_ __ _Cum comunicm copiilor pedeapsa stabilit? (10`)70`]
Cnd comunicm copilului pedeapsa este important s inem cont de urmtoarele aspecte:
1. Discutm pe ton Ierm, dar calm.
2. Dac ne dm seama c nu va respecta regula stabilit (se Iace trziu si nc nu a nceput s
nvee, se apropie ora mesei si nu pune masa etc.), i dm dou sau trei avertismente nainte de a-
l pedepsi.
3. Reamintim copilului regula si pedeapsa pentru nclcarea regulii stabilite.
4. Aplicm pedeapsa.
5. Nu intrm n discuii si negocieri.
Exemplu: ,Stii c ai obligaia ae a merge la toate orele. Dac lipseti, vei rmane in urm cu
coala i ii va fi mult mai greu s recupere:i materia pieraut, iar in urmtorul an colar vei
avea mari aificulti. Din acest motiv, consiaerm c aoar aac mergi la toate orele, vei putea
continua s foci fotbal. In schimb, aac vei lipsi ae la ore, nu vei avea voie s iei la fotbal timp
ae o sptman. In consecin, nu poi s mergi la fotbal in urmtoarele opt :ile, astfel c va
trebui s rmai acas i cana ai antrenamente i in timpul meciurilor.
Solicitm la 2 sau 3 dintre prini s discute n grup reguli si sanciuni pe care le aplic n
Iamilie.
i ajutm pe prini s deIineasc pedeapsa ntr-un mod clar, concret, obiectiv, astIel nct s
poat prevedea si modalitatea de veriIicare a ndeplinirii pedepsei.

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
78
4 44 4Cum recompensm respectarea regulilor (5`)75`]
Discuie dirijat
Este important ca prinii s pedepseasc copiii de Iiecare dat cnd ncalc regulile. Dar cnd
copiii dau dovad de responsabilitate si respect regulile stabilite, trebuie s-i ncurajm, s
ntrim comportamentul pozitiv, n special prin laud si recunoastere verbal (recomandm ca
recompensa material s Iie aplicat cu moderaie, iar printele s gseasc si alte modaliti de a
recompensa Iaptele bune ale copilului). n acest Iel, vom crea un climat Iavorabil pentru discuii.
Exemple:
,Sunt mulumit() s va c respeci ceea ce am stabilit i c in fiecare sear ii faci temele cana
vii ae la coal. Cum te simi? Te aescurci mai bine acum? Te pot afuta cu ceva?` sau,
,Suntem mulumii s veaem c nu ne-am inelat cana am consiaerat c eti suficient ae
responsabil pentru a veni mai tar:iu aecat ae obicei, cana mergi la o petrecere i c vei veni la
ora stabilit. Ieri ai afuns chiar mai aevreme. Te-ai aistrat? Cum a fost?`
,Crea c eti manaru ae tine c ai reuit s-i corecte:i nota la matematic.`
Solicitm participanilor ncurajri (ntriri) privind comportamentul copiilor pentru Iaptul c au
respectat regulile la care s-au gndit n exerciiile anterioare.
Prezentm cteva modaliti de a recompensa comportamentele dezirabile ale copiilor si
respectarea regulilor stabilite de comun acord:
planul de recompensare cu puncte sau buline de diIerite culori sau jetoane: copilul primeste
un punct sau jeton dac a respectat regula si i se retrage punctul sau jetonul n caz contrar;
transIormarea jetoanelor sau punctelor n ceva ce-si doreste copilul, cum ar Ii de exemplu
pentru 10 puncte acumulate copilul primeste un bilet la Iilm sau, mpreun cu prinii, copilul si
cumpr obiectul vestimentar dorit.
asocierea comportamentelor dezirabile de ctre printe cu o list a dorinelor copilului; sunt
importante recompensele mici care pot Ii acordate Irecvent (nu doar recompense materiale), cum
ar Ii ntrirea sub Iorma unor Iaciliti, activiti plcute, n aer liber, jocuri comune.
Iixarea numrului de puncte sau jetoane necesar unor recompense suplimentare, de exemplu
pentru o biciclet sau excursie sunt necesare un numr dublu de jetoane;
realizarea unei liste cu dorinele copilului pentru o perioad determinat de timp (un an
scolar), precum si stabilirea punctajului sau numrului de jetoane pentru satisIacerea dorinei.
Not: Recomandm acordarea jetoanelor pentru deprinderea unor comportamente dorite, ns,
aceast metod dezvolt preponderent motivaia extrinsec.

> >> >Evaluarea activitii (5`)80`]
Rugm toi participanii s oIere verbal un Ieed-back cu privire la cum s-au simit n cadrul
acestei activiti a programului ,Eu i copilul meu, ce le-a plcut, ce nu le-a plcut, dac ar dori
s abordm si alte subiecte? Distribuim prinilor Iisa de evaluare a activitii (Anexa 9) si i
rugm s o completeze.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
79
Tema pentru acas (5`)85`]
Pn la urmtoarea ntlnire, stabilii si comunicai copilului o regul de comportament,
recompensa pentru respectarea ei, precum si sanciunea pe care o va primi dac ncalc regula.
De asemenea, stabilii mpreun cu copilul o regul privind comportamentul dumneavoastr ca
printe: de exemplu, respectarea intimitii copilului prin a bate la usa camerei copilului nainte
de a intra; evitarea discuiilor conIlictuale la mas cu oricare din membrii Iamiliei. La urmtoarea
ntlnire, vom discuta mpreun tema pentru acas.

ncheierea Activitii 6 (5`)90`]
Rugm prinii s semneze n tabelul de prezen. Ne desprim de grup mulumindu-le pentru
prezen si participare, anunnd data, tema si obiectivele activitii urmtoare si solicitnd
punctualitate. Solicitm, de asemenea, ca nainte de a iesi s lase pe mas ecusonul cu numele.

Pregtirea yi transmiterea documentaiei aferente Activitii 6
La Iinalizarea Activitii 6 completm, pregtim si veriIicm urmtoarele documente:
Anexa 1: Tabelul de prezen; Anexa 2: Raportul de activitate; Anexa 9: Fisele de evaluare ale
Activitii 6.
Transmitem pn la urmtoarea ntlnire coordonatorului judeean raportul de activitate n
Iormat electronic.
Preocupri frecvente ale prinilor
,Mi-e team s nu fiu prea strict aac impun reguli copilului meu.`
O educaie excesiv de sever poate crea copilului sentimentul c nu este iubit. Copilul va avea
sentimente de inIerioritate, va crede c nimic din ceea ce Iace nu este bine si c Iaptele lui nu
valoreaz prea mult. El va cuta s evadeze din Iamilie pentru a-si gsi un grup de prieteni care
s-l accepte asa cum este.
Stabilii un set de reguli si pedepse mpreun cu copilul. n acest Iel, el va Ii responsabilizat si va
respecta ntr-o mai mare msur regulile. AIisai aceste reguli si nu Iacei excepie de la nici una!
,Soul meu nu este ae acora cu regulile stabilite ae mine. M consiaer prea sever.`
Inconsecvena prinilor n educaie l Iac pe copil conIuz si s nu mai stie ce s cread, cum s
se comporte. Este probabil ca el s caute stabilitatea n alt parte, si anume n grupul de prieteni
care are un set de reguli precise, pe care, n general, toi le respect.
,Copilul meu e foarte ae:oraonat. Camera lui arat in ultimul hal. Mi-e i ruine s-l las s
invite alt copil acas la noi...`
E o greseal. n general, copiii in cont de prerea celor de-o seam cu ei. Cnd un prieten le
spune c au o camer ca o cocin, mesajul are de vreo zece ori mai mult Ior dect cea mai
inspirat intervenie printeasc. Dac orice altceva esueaz, putei insista s in usa nchis.
Asta l nva c ceea ce Iace i aIecteaz si pe alii.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
80
ACTIVITATEA 7: CUM SUPRAVEGHEM ANTURA1UL
COPILULUI

Materiale necesare
Ecusoane pentru participani;
Pixuri si mape sau alte suporturi pentru ca participanii s poat completa Iisele de lucru;
Flipchart, markere;
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 10: Fiyele de evaluare ale Activitii 7;
Anexa 2: Raportul de activitate.

Argument
Supravegherea copilului permite prinilor s-i cunoasc mai bine comportamentul. De
asemenea, copilul trebuie s stie c prinii se intereseaz de el si sunt preocupai de locul unde
se aIl si ce Iace de-a lungul zilei acas, la scoal (n clas si n curtea scolii, cum nva, dac si
Iace temele, dac chiuleste de la scoal), la activitile extrascolare (cultural-artistice, sportiv-
turistice, tehnico-stiiniIice, n cluburi si palate ale copiilor, cluburi sportive scolare, scoli de art,
aIter-school etc.), n timpul liber (unde merge si cu cine, ce anturaj are, ce comportament au
prietenii si etc.). Lipsa de supraveghere a copilului este un Iactor de risc pentru consumul de
tutun, alcool si droguri.
Preadolescenii pot aluneca usor ctre ceea ce grupul de prieteni consider c este mai potrivit.
ndoiala i poate Iace vulnerabili Ia de ,re:olvarea imeaiat a problemei pe care ei cred c le-
o oIer igrile, alcoolul sau drogurile.

_Bun venit participanilor (5`)5`]
Salutm participanii pe msur ce acestia intr n sal, invitndu-i s se aseze. Le solicitm s si
pun ecusoanele cu numele.
Le mulumim pentru Iaptul c au ajuns la timp, amintindu-le c acesta este un beneIiciu pentru
ntregul grup. n caz contrar, le amintim c una dintre regulile programului este s Iie punctuali si
i ndemnm s respecte acest lucru.

{ {{ {Activitate de energizare (10`)15`]
Pasul 1: Trei voluntari din grupul de prini vor iesi puin din ncpere, n timp ce le explicm
celor din sal c vor interpreta rolul de ,prieteni ai copilului (unul dintre cei 3 voluntari) care l
vor ndemna pe acesta la comportamente negative: consum de alcool, de tutun, chiul, vandalism,
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
81
jocul excesiv pe calculator, reIuz de a nva, Iurt etc. Fiecare va avea un mesaj ct mai atractiv
cu care va ncerca s-l ademeneasc pe copil. De exemplu ,prietenul care l ndeamn s
consume alcool i va descrie eIectele plcute ale acestuia, cel care l ndeamn s chiuleasc i va
descrie ce activiti plcute vor Iace n timp ce chiulesc de la scoal, cel care l cheam la jocuri
pe calculator l provoac la un concurs etc.)
Pasul 2: Voluntarii sunt invitai s revin n ncpere. Explicm celor trei voluntari c doi vor
juca rolul de prini, iar al treilea rolul copilului lor. Ceilali sunt prietenii copilului si vor Iorma
un cerc n jurul celor trei, care se va roti ncet. Cei doi ,prini au la dispoziie 3 minute s
discute sincer si deschis cu copilul lor, astIel nct s-l conving s aib un comportament
pozitiv, n general. Le spunem prinilor c au dreptul de a vorbi tare, s combat mesajele
,prietenilor, dar nu au voie s ridice tonul sau s se adreseze celor din cerc. ,Prietenii vor
ncerca s-l atrag pe copil de partea lor, spunndu-i mesajul ncet, toi odat, n timp ce se
rotesc n jurul copilului.
Pasul 3: Dup cele trei minute, jocul este oprit, participanii Iiind chestionai n legtur cu
rolurile interpretate. Este ntrebat n primul rnd ,copilul care au Iost mai convingtori, prinii
sau prietenii. Nu se insist prea mult, dar se precizeaz clar Iaptul c scopul exerciiului a Iost ca
prinii s neleag de ce n aceast perioad prietenii sunt n permanen n mintea copilului si
sunt Ioarte importani pentru el. AstIel, prinii trebuie s Iie Ioarte ateni la anturaj si la inIluena
acestuia. De asemenea sunt sItuii s aleag cu grij modul n care discut cu copiii lor, mai ales
subiectele delicate.

w ww wReamintirea Activitii 6 (5`)20`]
La ntlnirea de data trecut am vorbit despre necesitatea regulilor n comportamentul copiilor,
cum le stabilim si cum le transmitem. De asemenea, am discutat si despre modaliti de
recompensare si sancionare a respectrii sau nclcrii regulilor de ctre copii.

Verificarea temei pentru acas (4`)24`]
Ca tem pentru acas ai avut s stabilii si s comunicai copiilor o regul de comportament,
precum si sanciunea ce va Ii aplicat n cazul nclcrii ei. Ai realizat tema? Cum ai procedat?
Dac nu, care au Iost motivele? etc. ClariIicm nelmuririle punctual, n cazul n care acestea
exist.

^ ^^ ^Obiectivele Activitii 7 (1`)25`]
Pentru astzi ne propunem:
S nelegem cum poate Ii inIluenat copilul de anturaj;
S nvm cum s supraveghem comportamentul copilului.


Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
82
4Cum este influenat copilul de anturaj (25`)50]
Este important ca ambii prini s Iie de acord nu numai atunci cnd stabilesc reguli, pedepse si
recompense, ci si atunci cnd supravegheaz comportamentul general al copilului: n cas, la
scoal, pe strad, cu prietenii, cu vecinii etc.
La aceast vrst (preadolescena), copilul se simte Ioarte apropiat de grupul din care Iace parte
(sau din care si-ar dori s Iac parte). Prin urmare, copilul poate Ii tentat s Iac diverse lucruri,
chiar dac stie c nu e bine ce Iace, doar din dorina de a Ii acceptat de ceilali membri ai
grupului.

Studiu de caz
Prezentm prinilor urmtorul studiu de caz, invitndu-i la dezbateri:
S ne imaginm urmtoarea situaie: ,Sptmana trecut, aou eleve au chiulit ae la coal o :i
intreag, anunana telefonic airigintele c nu se simt bine. Intre timp, au mers la barul ain
apropierea casei, aorina s ii cumpere un suc. Acolo s-au intalnit cu caiva colegi mai mari
care le-au propus s le fac cinste cu bere. Fetele au acceptat i au consumat aestul alcool cat
s se ameeasc. fiina necesar s fie ause acas ae ctre colegi. Seara, cana s-au intors prinii
ae la serviciu, fetele au spus c nu se simt bine. A aoua :i, airectorul i airigintele au aflat ce s-a
intamplat ae la ali copii. Prinii, care nu tiau ce se intamplase, au fost chemai ae urgen la
coal, unae au aflat cum au petrecut fetele lor :iua.`

Sugestii pentru discuii:
Cum ai Ii procedat ntr-o asemenea situaie?
Ce putem Iace pentru a preveni asemenea situaii?
Cunoastei prietenii copilului dvs.?
Stii unde merg si ce Iac atunci cnd sunt mpreun?
Notm pe Ilipchart sau tabl prerile participanilor, pentru a le dezbate apoi cu argumente pro si
contra.

Cum abordm copilul ntr-o astfel de situaie?
Unele cuvinte ncurajeaz conversaia, n timp ce altele l Iac pe copil s bat n retragere. Cnd
o ntrebare ncepe cu ,De ce... copilul se simte de parc ar Ii ameninat sau obligat s Iac un
anumit lucru. De exemplu ,De ce nu ai fost la coal? sun mai mult a comand dect a
ntrebare. D impresia c printelui nu-i pas prea mult de rspuns, iar copilul va rspunde
probabil aprndu-se, invocnd o scuz.
Dac ne dorim s avem o discuie autentic si apropiat cu copilul, ar Ii bine s punem alte
ntrebri dect cele care ncep cu ,De ce.... De exemplu, putem ntreba ,Care sunt motivele
pentru care nu ai Iost la scoal? ntrebarea sun mai prietenos si oIer mai multe ci pentru a se
rspunde la ea.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
83
4 44 4Cum supraveghem comportamentul copilului (25`)75`]
Suntem constieni c nu putem supraveghea copilul 24 de ore din 24, de aceea considerm
importante discuiile deschise si sincere cu copilul, legate de acele subiecte sau momente ale zilei
la care nu avem acces. Bazndu-ne pe ncrederea si responsabilitatea copilului, putem s
construim o relaie sntoas printecopil, iar supravegherea comportamentului nu nseamn
alocarea de timp si nivel energetic ridicat, ci, mai degrab unul eIicient.

Discuie dirijat
Ce aspect al comportamentului copilului l supravegheai cu regularitate? Cum Iacei acest lucru?
Ce anume din comportamentul copilului nu ai supravegheat si credei c ar trebui supravegheat?
(de exemplu, cum si petrece timpul cu prietenii, discuiile la teleIon sau pe internet, site-urile
deschise pe internet, programul de la televizor etc.)
Ce diIiculti ai ntlnit n supravegherea copilului?
Notm pe Ilipchart sau tabl aspectele nesupravegheate si diIicultile ntlnite.
Cum credei c pot Ii depsite aceste diIiculti?
Vom supraveghea mai eIicient copilul dac:

1. Organizm programul copiilor.
Ae implicm direct. Ne este cunoscut programul scolar al copilului (orele de curs, disciplinele
scolare, activitile extrascolare), deci stim n care zile din sptmn copilul depune un eIort
Iizic si intelectual mai intens. Asadar, ne putem interesa sau observa dac el aloc timpul optim
necesar pregtirii activitilor din ziua urmtoare.
Afiym programul ycolar yi extraycolar al copilului ntr-un loc vizibil din cas (pe usa camerei
copilului, pe Irigider, pe cuier, pe oglinda de la baie etc.).
Ae interesm dac n comunitate exist posibilitatea implicrii copilului n activiti plcute de
timp liber, care s nu interIereze cu programul scolar, s-i plac si lui, dar s nu Iie
suprasolicitant.
Discutm cu copilul condiiile Iavorabile studiului. Explicm inIluena negativ, distragerea
ateniei produs de televizor, teleIon, radio, calculator n timpul nvrii sau eIecturii temelor
de cas, genernd regula. Stabilim mpreun cu copilul timpul necesar parcurgerii drumului de la
scoal acas si generm regula ,dup terminarea activitilor scolare, venim direct acas.

2. Observm comportamentul copilului.
Stim unde este si ce Iace ntr-un anumit moment, unde urmeaz s mearg dup scoal si cu cine,
dac nva sau dac si ndeplineste ndatoririle atunci cnd spune etc.
VeriIicm din cnd n cnd dac este unde ar trebui s Iie, vorbim periodic cu dirigintele
copilului pentru a aIla cum se descurc la scoal, dac lipseste etc.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
84
Invitm prietenii copilului acas. Crem o atmosIer relaxat si plcut, intrm ct mai discret n
discuie cu prietenii si, abordnd teme precum vestimentaia, timpul liber, planuri de viitor,
sportul, evenimente interesante si inedite din comunitate, de la scoal. Recomandm ca
abordarea acestor discuii s Iie ct mai natural, Ir a lsa impresia Iorat a unui interviu sau
interogatoriu. ncercm s aIlm un minimum de inIormaii despre situaia socio-Iamilial a
prietenilor copilului: unde locuiesc, scoala pe care o Irecventeaz, date despre prini.
l supraveghem atent. Copilul trebuie s stie c prinii se intereseaz de el si sunt preocupai de
locul unde se aIl si ce Iace de-a lungul zilei acas, la scoal (n clas si n curtea scolii, cum
nva, dac si Iace temele, dac chiuleste de la scoal), la activitile extrascolare (cultural-
artistice, sportiv-turistice, tehnico-stiiniIice, n cluburi si palate ale copiilor, cluburi sportive
scolare, scoli de art, aIter-school, activiti de voluntariat etc.), n timpul liber (unde merge si cu
cine, ce anturaj are, cum se comport prietenii si etc.).
S nu conIundm ns, o atent supraveghere cu o lipsire total de libertate sau cu suIocarea
copilului; acesta simte nevoia s poat lua decizii n legtur cu timpul lui liber; sarcina noastr
ca prini este s-l ajutm s ia decizii corecte, s le pun n aplicare si nu s-i dictm modul n
care si organizeaz timpul. Trebuie s gsim, n timp, un echilibru ntre atenia acordat
copilului prin supraveghere (de care copilul are nevoie si pe care o apreciaz, chiar dac uneori
lucrurile par a sta invers) si o oarecare doz de libertate, dat cu cresterea n vrst a copilului,
important n dezvoltarea autonomiei.

> >> >Evaluarea activitii (5`)80`]
Rugm toi participanii s oIere verbal un Ieed-back cu privire la cum s-au simit n cadrul
acestei activiti a programului ,Eu i copilul meu, ce le-a plcut, ce nu le-a plcut, dac ar dori
s abordm si alte subiecte, timpul, alocat Iiecrui printe l reprezint arderea unui chibrit.
Distribuim prinilor Iisele de evaluare a activitii 7 (Anexa10) si i rugm s le completeze.

Tema pentru acas (5`)85`]
Alegei o zi din sptmna urmtoare n care s discutai cu copilul despre prietenii lui, unde
merg si ce Iac cnd sunt mpreun, ce locuri Irecventeaz, cum le-au ales etc. Notai n brosur
ce ai aIlat.

ncheierea Activitii 7 (5`)90`]
Ne desprim de grup mulumindu-le pentru prezen si participare, anunnd data, tema si
obiectivele activitii urmtoare si solicitnd punctualitate. Solicitm, de asemenea, ca nainte de
a iesi s lase pe mas ecusonul cu numele.



Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
85
Pregtirea yi transmiterea documentaiei aferente Activitii 7
La Iinalizarea Activitii 7 completm, pregtim si veriIicm urmtoarele documente:
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 10: Fisele de evaluare ale Activitii 7.
Transmitem pn la urmtoarea ntlnire coordonatorului judeean raportul de activitate n
Iormat electronic.

Preocupri frecvente ale prinilor
,Copilul meu are un anturaf foarte aubios ae prieteni...`
Copiii de vrst scolar sunt nerbdtori s creasc si s devin independeni. Prietenii devin tot
mai importani, iar ei par s in cont numai de opiniile acestora. Acceptarea ntr-un grup si
respectarea regulilor impuse de acesta sunt Ioarte importante. AstIel, opiniile grupului despre
consumul de alcool, tutun si alte droguri, pot intra n conIlict cu cele ale prinilor.
Fr a le denigra prietenii, explicai-le care sunt adevratele valori si de ce sunt importante
deciziile pe care le luai pentru binele lor. Vorbii cu prinii prietenilor copiilor. Asigurai-v c
si ei au aceleasi reguli n privina consumului de tutun, alcool sau droguri.
ntre 10 si 15 ani, e caracteristic copiilor s treac usor de la o stare la alta. Uneori au o prere
bun despre ei, se adapteaz usor, si Iac repede prieteni, respect regulile etc., alteori au
sentimente de insecuritate, Irustrare, ndoial si revolt sau au o prere proast despre ei.
Din cauza schimbrilor majore care au loc n aceast perioad, preadolescenii caut sprijin la cei
de vrsta lor. ,Grupul hotrste cum s se mbrace, ce muzic s asculte si ce s Iac n timpul
liber. Poate prea amenintor pentru prini s vad c valorile grupului de prieteni au o
importan att de mare n viaa copiilor. Desi preadolescenii nu renun usor la ideile lor,
prinii i pot ajuta s ncerce s vad lucrurile din mai multe perspective.
Preadolescenii pot aluneca usor ctre ceea ce grupul de prieteni consider c este mai potrivit.
ndoiala i poate Iace vulnerabili Ia de ,re:olvarea imeaiat a problemei pe care ei cred c le-
o oIer igrile, alcoolul sau drogurile. Bazai-v pe Iapte si nu pe ameninri cnd le vorbii
despre consecinele consumului de droguri.
Este important s cunoastei toi prietenii copiilor, s stii unde si petrec timpul liber, s stii pe
ce cheltuiesc banii.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
86
ACTIVITATEA 8: CUM AFECTEAZ FAMILIA CONSUMUL
DE TUTUN, ALCOOL SI DROGURI

Materiale necesare
Ecusoane pentru participani;
Pixuri si mape sau alte suporturi pentru ca participanii s poat completa Iisele de lucru;
Flipchart, markere;
Aparat Ioto (pentru poza de grup, Iacultativ);
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 11: Fiyele de evaluare ale Activitii 8;
Anexa 12: Chestionare de satisfacie privind participarea la programul ,Eu yi
copilul meu.
Sugestie: la aceast activitate poate Ii invitat un specialist n adicii din cadrul Centrului de
Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog sau dintr-o instituie guvernamental sau
nonguvernamental care se ocup de problematica drogurilor. De asemenea, se recomand
utilizarea unor materiale audio-video, pliante, brosuri, aIise care s oIere inIormaii suplimentare
legate de tematica activitii.

Argument
Traiul ntr-un mediu social n care se consum Irecvent tutun, alcool sau chiar droguri, anturajul
de consumatori, absenteismul, chiulul sau chiar abandonul scolar, dezinteresul prinilor Ia de
educaia copiilor sau exemplul negativ pe care l dau prinii, influeneaz semnificativ
consumul de tutun, alcool yi droguri ilicite de ctre copii.
Dimpotriv, dezaprobarea Iamiliei Ia de consumul de tutun, alcool si droguri, exemplul pozitiv
al prinilor, prin abinerea de a consuma alcool si de a Iuma n Iaa copiilor, reprezint Iactori
Iamiliali de protecie care in copilul departe de aceste obiceiuri.
Prevenirea consumului de droguri presupune posibilitatea de a modiIica Iactorii care contribuie
la dezvoltarea unei probleme corelate cu consumul de tutun, alcool sau droguri. Riscul de
consum abuziv de tutun, alcool sau droguri nu este acelasi pentru toat lumea, Iiind corelat cu
expunerea la diIerii Iactori care cresc sau scad probabilitatea ca o anumit persoan s consume
abuziv alcool sau droguri si care sunt denumii factori de risc yi factori de protecie. Unii dintre
acestia pot Ii biologici si ereditari; totusi, au Iost identiIicai, de asemenea, Iactori de risc si de
protecie asociai cu mediul social si Iamilial, cum ar Ii: traiul ntr-un mediu social Ioarte
permisiv sau Iavorabil consumului de droguri, asocierea cu alte persoane care consum droguri,
legturi reduse cu scoala sau Iaptul c persoana respectiv provine dintr-o Iamilie n care
educaia este deIicitar.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
87
Multe programe de prevenire au Iost centrate pe Iaptul c adolescenii care consum alcool sau
droguri au prieteni care sunt la rndul lor consumatori de astIel de substane. Este posibil ca
acesti adolesceni s nu Iie capabili s Iac Ia presiunii grupului (prieteni, colegi de scoal etc.)
pentru a consuma alcool sau droguri. Din aceast cauz, destul de multe programe de prevenire
se bazeaz, n cazul adolescenilor, pe Iormarea abilitilor de a rezista presiunii grupului,
nvndu-i s Iie mai asertivi, artndu-le implicaiile reale pe care le are consumul de alcool
sau droguri n adolescen (care adeseori nu este att de Irecvent pe ct cred ei).
n acest program ne intereseaz n special factorii de risc yi de protecie familiali. Este
cunoscut Iaptul c exist anumite aspecte ale vieii de Iamilie care cresc riscul apariiei unei
probleme legate de consumul de tutun, alcool sau droguri.

Factori familiali de risc pentru consumul de tutun, alcool yi droguri
11
:
1. Legturi aIective slabe ntre prini si copii. Absena aIeciunii n Iamilie (absena prinilor
sau a unor tutori capabili s oIere iubire copiilor lor) poate Ii corelat, pe termen lung, cu
dezvoltarea unor comportamente de consum de alcool si droguri.
2. Modele educaionale inconsecvente. Extreme educaionale Iamiliale - excese de severitate
(interdicii Irecvente si nejustiIicate, pedepse severe aplicate copilului) sau de toleran (totul
i este permis copilului Ir a i se cere nimic n schimb), oscilaii constante ntre aceste dou
extreme.
3. Comunicare si interaciune deIicitar ntre prini si copii.
4. ConIlicte Iamiliale Irecvente.
5. Reguli Iamiliale neclare sau inexistente cu privire la comportamentul copiilor.
6. Lipsa de supraveghere a copiilor.
7. Atitudini si comportamente Iamiliale care Iavorizeaz consumul de tutun, alcool si droguri
ilicite. Exemplul oIerit de ctre prini prin propriul lor consum, inIlueneaz semniIicativ
consumul de tutun, alcool si droguri ilicite de ctre copii.
n concluzie, n cursul aciunii lor educative, prinii pot inIluena de asemenea toi Iactorii de
risc, cum ar Ii anturajul de prieteni sau colegi consumatori, iniierea precoce a consumului de
tutun, alcool sau droguri etc.

Factorii familiali de protecie, fa de consumul de tutun, alcool yi droguri:
1. Legturi aIective pozitive ntre prini si copii.
2. Existena regulilor Iamiliale de comportament clare si stabile.
3. Utilizarea de metode de ntrire (disciplinare) pozitiv a comportamentului copiilor.
4. Implicarea activ si semniIicativ a prinilor n viaa copiilor.

11
LARRIBA, Jaume, DURAN, Antoni M., SUELJES, Josep M. Protego -Formare familial in abiliti eaucative pentru prevenirea
arogoaepenaenelor Bucureti, Agenia Naional Antiarog (2005), pag.105
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
88
5. Supravegherea comportamentului copiilor (activiti n aIara casei, relaii si prietenii,
randamentul scolar etc.).
6. Impulsionarea si sprijinirea din partea prinilor a participrii si implicrii copiilor n diverse
activiti de socializare, extrascolare si de timp liber.
7. Dezaprobarea Iamiliei Ia de consumul de tutun, alcool si de droguri;
8. OIerirea unui model adecvat copiilor de ctre prini prin atitudinea si comportamentul lor n
ceea ce priveste tutunul, alcoolul si drogurile.

_Bun venit participanilor (5`)5`]
Salutm participanii pe msur ce acestia intr n sal, invitndu-i s se aseze. Le solicitm s si
pun ecusoanele cu numele.
Le mulumim pentru Iaptul c au ajuns la timp, amintindu-le c acesta este un beneIiciu pentru
ntregul grup. n caz contrar, le amintim c una dintre regulile programului este s Iie punctuali si
i ndemnm s respecte acest lucru.

{ {{ {Activitate de energizare (10`)15`]
Pasul 1. mprim participanii n grupuri de trei. n Iiecare grup, unul va Ii copilul, ceilali doi
prini (tipul I si tipul II). Fiecare printe primeste o list cu ntrebri (,Cum a fost :iua ta? Ce ai
fcut la coal? Ai planuri pentru aisear?).
Pasul 2: Fiecare ,printe din grup va avea la dispoziie 2 minute (consilierul cronometreaz) s
discute cu ,copilul despre ziua acestuia. Primul printe l va asculta cu atenie, va pune ntrebri
suplimentare, l va luda pentru Iaptele bune si i va arta suport si sprijin dac a ntmpinat
probleme. De asemenea, se va arta interesat de planurile de petrecere a timpului liber si si va
arta aIeciunea Ia de copil. Dup expirarea timpului, cellalt printe va discuta si el cu copilul,
punnd aceleasi ntrebri dar avnd o evident atitudine de superIicialitate: n acelasi timp citeste
un ziar, schimb canalele la televizor, si strig soul sau soia s i aduc ceva de but, ntrerupe
copilul, i cere s repete lucrurile la care nu a Iost atent etc.
Pasul 3: Fiecare ,copil e rugat s spun n care din discuii s-a simit mai bine, mai conIortabil.
Subliniem importana pe care o are petrecerea unui timp de calitate cu copilul, Iie si doar cteva
minute pe zi. Rugm prinii s se gndeasc atent Iiecare ce Iel de printe este: tipul I sau tipul
II.

w ww wRecapitularea Activitii 7 (5`)20`]
Data trecut am discutat despre cum este inIluenat copilul de anturaj si cum supraveghem
comportamentul copilului. Recapitulm mpreun cu participanii cele dou subiecte abordate n
Activitatea 7.

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
89
Verificarea temei pentru acas (4`)24`]
Ai avut ca tem pentru acas s discutai cu copilul despre prietenii lui, unde merg si ce Iac cnd
sunt mpreun, ce locuri Irecventeaz, cum le-au ales etc. Ce ai aIlat?

^ ^^ ^Obiectivele Activitii 8 (1`)25`]
Pentru astzi ne propunem:
S nelegem de ce e necesar s stabilim reguli clare cu privire la consumul de tutun, alcool si
droguri;
S identiIicm Iactorii de risc si de protecie reIeritori la consumul de tutun, alcool si alte
droguri.

4 44 4Importana regulilor familiale (15`)40`]
Asa cum un printe cumpr haine Irumoase sau nclminte de calitate pentru copilul su, tot
asa el trebuie s se preocupe pentru a cstiga aIeciunea si respectul acestuia, s descopere n el
partea pozitiv. Printele trebuie s-si observe cu atenie copilul, s se apropie de el. Cine poate,
mai bine dect un printe, s observe schimbrile care apar la propriul copil? Iat de ce, atunci
cnd observ aceste prime semne ngrijortoare, el trebuie s intervin cu tandree, Ir violen.
Printele trebuie s cunoasc cercul de prieteni si locurile pe care copilul le Irecventeaz, pentru
c alunecarea n prpastia drogurilor se realizeaz rapid. Nu este nevoie dect de un pas pentru
ca un copil sau un tnr inocent s cad n capcan. n general, prinii nu au experien n
problematica antidrog. Trebuie s stim c nu exist numai experiene deIinitive, Ir ntoarcere.
Este posibil ca, atunci cnd intervenim la timp, s l readucem pe calea cea bun. Si cine poate
Iace mai bine acest lucru dect un printe, dect propria Iamilie?
Din aceste motive, prinii trebuie s stabileasc reguli clare cu privire la ce pot si ce nu pot Iace
copiii lor n legtur cu consumul de tutun, alcool si alte droguri.
Multe din aceste reguli au legtur cu activiti din viaa zilnic, cum ar Ii ora la care trebuie s
se ntoarc acas sau ndeplinirea activitilor scolare (s mearg la scoal, s si Iac temele la
timp, s nvee etc.).
Desi este stiut c discuiile n legtur cu consumul de tutun, alcool si droguri sunt Ioarte
importante pentru viaa copiilor, uneori este diIicil s vorbesti despre aceasta sau s stabilesti
niste reguli.

Discuie dirijat:
ntrebm participanii dac au stabilit n Iamilie reguli cu privire la tutun, alcool si celelalte
droguri. Notm rspunsurile pe Ilipchart sau tabl.
Sugestii pentru discuii:
Copiii dvs. au voie s Iumeze? Dac da, n ce situaii ? (ntotdeauna, doar la petreceri etc.)
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
90
Le permitei copiilor s consume buturi alcoolice? Dac da, n ce situaii?
Consum alte droguri cum ar Ii marijuana? Consum plante etnobotanice? Dac ai aIla c da,
care ar Ii reacia dvs.?
Ce s-ar ntmpla dac Iiul sau Iiica dvs. s-ar mbta?
n cazul n care ai vedea c un prieten de-al copilului dvs. Iumeaz, consum alcool sau alte
droguri, i-ai spune copilului? Dac da, ce anume? Dar prinilor lui?
La sIrsit, n urma discuiilor, selectm si subliniem un numr de reguli general valabile, care s
rmn n atenia prinilor, atrgnd atenia c ele pot Ii completate n timp, n Iuncie de
caracteristicile temperamentale si vrsta copiilor.

_ __ _Studiu de caz (20`)60`]
Pasul 1: citim prinilor urmtorul studiu de caz: ,Alin are 13 ani i a fost invitat ae un prieten
la o petrecere ae aniversare la el acas, sambt seara, prinii si fiina plecai. Fiina
programat sambt seara, petrecerea poate s se termine cana aoresc copiii. Fiecare invitat
trebuie s aauc ceva la petrecere, iar copilul meu s-a ganait s auc o sticl ae lichior ae
fructe. Imi cere permisiunea ae a merge la petrecere i bani pentru a cumpra butura...`.
Pasul 2: invitm prinii, ca pe baza experienei proprii, precum si a celor discutate la temele
anterioare, s-si exprime opiniile Ia de situaia prezentat, notndu-le pe Ilipchart sau tabl.
Pasul 3: pornind de la opiniile participanilor, propunem o discuie interactiv, avnd ca reper
ntrebrile de mai jos:
J-ai confruntat cu o situaie similar? Cum ai proceaat? Care a fost rspunsul copilului in
urma aeci:iei luate ae a-voastr? Cum v-ai simit in situaia respectiv? Din experiena a-
voastr, ce ai recomanaa altor prini?
Care sunt consecinele consumului ae alcool la aceast varst?
Dac ain aiscuii apar i alte aspecte care ar putea aeveni reguli, facem completrile ae rigoare
la cele stabilite mai aevreme in caarul aiscuiei airifate.

_ __ _Factori de risc yi factori de protecie (15`)75`]
Pasul 1: mprim prinii n dou grupe. O grup are sarcina de a stabili cauzele consumului de
tutun, alcool si droguri la adolesceni (factorii de risc), iar cealalt grup are sarcina de a stabili
ce poate Iace Iamilia pentru a preveni consumul de tutun, alcool si droguri (factorii de
protecie).
Pasul 2: discutm n grupul mare rspunsurile Iiecrei grupe, completnd inIormaiile sau
clariIicnd aspectele gresite.
Pasul 3: prezentm lista cu Iactorii Iamiliali de risc si de protecie din ARGUMENTUL
activitii 8, apreciind Iaptul c, mpreun, au reusit s identiIice cea mai mare parte dintre
acestia.

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
91
Factori de risc yi de protecie n familie
Consumul de tutun, alcool sau droguri este un subiect care i preocup pe muli prini. n
schimb, uneori nu cunoastem suIicient riscurile pe care le reprezint abuzul de alcool sau
obiceiul de a Iuma ntre adolesceni, dou comportamente care pot avea un impact negativ asupra
sntii si bunstrii sale pentru tot restul vieii.
Experimentarea consumului de tutun, alcool si droguri ncepe de obicei n adolescen. De Iapt,
nu exist practic niciun consumator adult de astIel de substane care s nu Ii nceput s consume
nainte de 18 ani. Copiii care ncep Ioarte devreme s consume tutun si alcool prezint un risc
mai mare de a ncerca si de a consuma alte droguri ulterior. AstIel, dac se evit consumul de
tutun si alcool la vrste Ioarte Iragede, se reduce si riscul de a ajunge s consume alte droguri.
Exist muli factori de risc care pot determina un copil s nceap s consume tutun, alcool sau
alte droguri, cum ar Ii:
curiozitatea si dorina de a Iace lucruri noi (caracteristici ale adolescenei);
inIluena grupului de prieteni;
inIluena publicitii;
inIluena Iamiliei (ex. prini care au consumat sau sunt consumatorii de tutun, alcool sau alte
droguri).
Este cunoscut Iaptul c exist anumite aspecte ale vieii de Iamilie care cresc riscul apariiei unei
probleme legate de consumul de tutun, alcool sau droguri. AstIel, lipsa de supraveghere a
copiilor, comunicarea ineIicient ntre prini si copii, reguli insuIiciente sau neclare, stilul
educativ inconsecvent, neadaptat nevoilor copiilor, conIlictele din Iamilie si, nu n ultimul rnd,
atitudinile si comportamentele Iamiliale Iavorabile consumului de tutun, alcool si droguri, sunt
Iactori de risc n debutul consumului de droguri.
Pe de alt parte, exist Iactori de protecie care reduc riscurile apariiei de comportamente
nesntoase n Iamilie. Relaiile apropiate dintre prini si copii, oIerirea sprijinului copiilor
atunci cnd au nevoie, ncurajarea copilului s vorbeasc despre propriile opinii si sentimente;
reguli clare si stabile n Iamilie, metode de educare pozitive, implicare n viaa copiilor.
Prinii sunt cele mai importante persoane pentru copiii lor, iar copiii vor ine seama de opinia
prinilor cu privire la ce este bine sau ru, sntos sau periculos, atunci cnd exist o bun
comunicare ntre prini si copii.

> >> >Evaluarea activitii yi a programului (5`)80`]
Pasul 1 feed-back verbal: rugm toi participanii s oIere un Ieed-back verbal cu privire la cum
s-au simit n cadrul acestei activiti a programului ,Eu i copilul meu. ncercm s atragem n
discuii ct mai muli participani. Nu ne exprimm propria opinie n legtur cu rspunsurile
participanilor. Descurajm critica. Fiecare are dreptul s-si spun propria opinie Ir a Ii judecat.
Pasul 2: feed-back scris: distribuim prinilor Iisa de evaluare si chestionarul de satisIacie.

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
92
Tema pentru acas (5`)85`]
Fiecare pereche printe copil va Iace acas un program ,Eu i copilul meu; programul poate
lua Iorma unui poster sugestiv, a unui material audio-video, a unui obiect sau artizanat, desen,
pictur, poezie etc. La ultima ntlnire, Iiecare diad printe - copil prezint n Iaa celorlalte
perechi, timp de 3 minute, programul su.

ncheierea Activitii (5`)90]
Ne desprim de grup mulumindu-le pentru prezen, participare si implicare si le reamintim
Iaptul c, desi este ultima activitate din cadrul programului ,Eu si copilul meu vom continua s
ne ntlnim si s-i sprijinim n educaia copiilor!

Pregtirea yi transmiterea documentaiei aferente Activitii 8
La Iinalizarea Activitii 8 completm, pregtim si veriIicm urmtoarele documente:
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 11: Fisele de evaluare ale Activitii 8;
Anexa 12: Chestionarele privind satisIacia prinilor cu privire la participarea la programul ,Eu
si copilul meu.
Transmitem pn la urmtoarea ntlnire coordonatorului judeean raportul de activitate n
Iormat electronic si IotograIia de grup.

Preocupri frecvente ale prinilor
,Mi-e greu s vorbesc cu copilul aespre aroguri...`
E diIicil s vorbim cu copiii despre droguri, si, de multe ori, ne simim nepregtii cnd trebuie s
vorbim despre acest subiect. Nu stim cum o s reacioneze, dac explicaiile pe care i le dm sunt
suIicient de convingtoare. Totusi, dac nu discutm cu copiii pe aceast tem, gndii-v c
oricum vor aIla de la altcineva!
Dac v este greu s abordai acest subiect n Iaa copiilor, trebuie s stii c nu este nimic gresit
s spunei copiilor c este un subiect despre care v este greu s discutai. Oricum vor sesiza
acest lucru. AstIel, copiii vor nelege c disconIortul nu este determinat de ceea ce au Icut sau
au zis si c v preocup cu adevrat aceast problem.
Pentru a v Ii mai usor, ar Ii de preIerat s mprii aceast responsabilitate cu partenerul. Asa va
Ii Ioarte clar pentru copii c amndoi considerai acest subiect Ioarte important.
,Mi-e team s nu-i aau iaei...`
V preocup Iaptul c, discutnd cu copiii despre droguri ai putea chiar s-i Iacei curios n
aceast privin? Nu v ngrijorai, discuiile nu-i transIorm pe copii n consumatori. De Iapt,
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
93
asa suntei siguri c i-ai avertizat asupra consecinelor pe care le poate avea consumul de alcool,
tutun sau alte droguri. Discutnd despre acest subiect, se clariIic inIormaiile pe care le au si
copiii afl i care este prerea prinilor, iar acest lucru nu-i ncurajeaz s consume.
Cnd vorbim cu copiii despre consumul de droguri, s nu uitm c lor le este greu s se
gndeasc la consecinele pe termen lung, pentru c prezentul (aici si acum) este mai important
pentru ei. Oricum, copiii nu neleg motivul pentru care li se impun anumite reguli. Stabilii
mpreun cu copiii reguli clare, astIel nct s stie ce le este permis s Iac si ce nu, att acas ct
si la scoal.
,Nu vreau s par ipocrit...aar i eu fume: i beau cate un pahar ain cana in cana...`
Prinii sunt primele modele pentru copiii lor. Simplul Iapt de a Iuma o igar sau de a bea o bere
n Iaa copilului e un model care poate Ii imitat cu usurin. De cele mai multe ori, copiii sunt
oglinda prinilor. n Iamilie copilul nva ce e bine si ce e ru, nva s respecte regulile,
oamenii, nva s iubeasc, s ajute, s druiasc sau, dimpotriv, nva cum s Iie egoist, cum
s evite sau s ncalce regulile, cum s Iie ru si cum s urasc.
Dac Iumai, v Iace plcere s consumai buturi alcoolice ocazional sau chiar ai ncercat
droguri, atunci vorbii deschis cu copilul din experiena personal. Nu trebuie s fii perfect
pentru a putea comunica eficient' Suntem oameni si uneori mai gresim, iar acesta este un mesaj
important pe care trebuie s-l transmitem copiilor.
Dac ns Iumai mult sau consumai zilnic buturi alcoolice, dac n Iamilie sunt certuri
Irecvente, o atmosIer tensionat si trist, exist o probabilitate mai mare ca si copiii s preia
acest model, chiar Ir s Iie constieni de asta.
Dac suntei Iumtor, cel mai bun lucru pe care putei Iace este s v lsai de Iumat si s oIerii
un model pozitiv copiilor!
Evitai s Iumai n Iaa copiilor! Suntei primul model pe care copiii l imit, iar n acest mod,
copiii devin Iumtori pasivi!
Evitai s Iumai n cas sau n masin!
Nu inei igri ,ae re:erv n cas! Nu mprstiai scrumiere, brichete peste tot prin cas!
n cazul n care copiii v vd Iumnd (din neatenie), plngei-v de tutun si de ct de ru v Iace
tutunul, de ct de greu v este s renunai, ce urt v miroase gura, ct de repede obosii, cum vi
s-au nglbenit degetele si dinii de la nicotin, ct de urt v miros hainele, cum nu mai putei
Iace sport ca nainte.
Nu oIerii igri nimnui! Nu ncurajai consumul la alii!
Nu trimitei copiii s v cumpere igri! Legea interzice vnzarea de igri ctre minori!
Dac obisnuii s consumai alcool, evitai s consumai alcool n Iaa copiilor!
Nu dai copiilor s guste buturi alcoolice! Vor crede c suntei de acord cu acest comportament.
Nu trimitei copiii s v cumpere buturi alcoolice! Legea interzice acest lucru.
Nu v urcai la volan dac ai consumat alcool! Este o inIraciune si te pui pe tine si pe ceilali
pasageri din masin n mare pericol. Nu vei aprecia bine viteza si distanele si nici nu vei evalua
corect riscul.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
94
,Crea c a consumat aroguri.`
Este greu pentru oricine s-si imagineze c propriul copil poate deveni consumator de droguri.
Totusi, muli adolesceni se vor conIrunta cu ntrebarea ,S incerc sau s nu incerc? Dac
suspectai copilul de consum de droguri, trebuie s luai imediat msuri! ntrebai-l direct dac ia
droguri. Dac neag, iar explicaiile pe care vi le d nu sunt convingtoare, atunci trebuie s
gsii o alt cale de a veriIica dac ceea ce spune e adevrat.
Trebuie s Iii deschis la explicaiile pe care vi le d copilul dar, n acelasi timp, trebuie s Iii
intolerant Ia de consumul de droguri si s stabilii o serie de reguli Ioarte clare n acest sens!
Ex. ,Dac eti la o petrecere i ve:i c se consum alcool sau aroguri, regula este s pleci
imeaiat' Sun-m i o s vin s te iau.
Cerei ajutor! Discutai cu partenerul, cu prietenii, cu proIesorii, cu specialistii n domeniu.
,Se vana aroguri la colul str:ii. Mai pot eu s fac ceva?`
Dac stii c se vana aroguri la colul str:ii, in primul rnd trebuie s anunai poliia. Putei s
discutai cu vecinii care au copii de aceeasi vrst si s le atragei atenia.
Discutai cu copiii si avertizai-i n aceast privin. Putei Iolosi aceast situaie pentru a ncepe
o discuie cu copiii despre drogurile ilegale, consumul lor, ce nseamn traIicul de droguri si alte
Iorme de a cstiga bani mai usor n mod ilegal, ce urmri pentru sntatea si libertatea persoanei
aduc consumul si traIicul de droguri.
E bine s stii c dac drogurile sunt usor accesibile (copiii cunosc persoane care consum si
chiar distribuitori de droguri n jurul locuinei sau scolii, Irecventeaz locuri n care se consum
droguri), atunci tentaia de a consuma droguri creste, mai ales c adolescenii sunt atrasi, n
general, de ceea ce le este interzis.
,Reclamele TJ sunt mult prea multe i incit la consumul ae alcool i tutun.`
Reclamele deja Iac parte din viaa noastr si este greu s le controlm. Cel mai bun lucru pe care
putem s-l Iacem este s discutm cu copiii despre diIerenele dintre realitate si Iiciune,
avantajele si dezavantajele consumrii produsului cruia i se Iace reclam (avantajele si
dezavantajele consumului de tutun sau alcool). Reclamele prezint ntotdeauna un personaj
Irumos, atrgtor, sntos, independent, sigur pe el. De Iapt, att alcoolul, ct si tutunul creeaz
dependen, accelereaz procesele de mbtrnire si nu ne mai Iac att de atractivi n Iaa
prietenilor, ne sporesc gradul de nesiguran, ducnd la pierderea complet a controlului. n
cazuri extreme dependena de alcool sau droguri ne distruge relaiile cu Iamilia sau prietenii. Le
putei da exemplul actorului din reclama de la Marlboro, care a murit relativ tnr, bolnav de
cancer la plmni, cauzat de Iumatul excesiv.

MITURI LEGATE DE DROGURI
,Consumul unui drog o singur dat nu are efecte negative!
Fals! Orice consum de droguri poate avea consecine grave: comportamente sexuale de risc,
accidente de masin, intoxicaie sau chiar moarte. Unele droguri dau dependen dup primul
consum. n plus, dac prima experien este plcut, copilul va Ii mult mai tentat s o repete.
,Adolescenii, tinerii nu pot deveni dependeni!"
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
95
Fals! Dependena nu are limite de vrst, ras sau poziie social.
,Este uyor s te opreyti dac vrei!"
Fals! Cei care consum alcool sau alte droguri cred c pot s renune oricnd, dar este un proces
diIicil, care necesit un ajutor de specialitate.
,Consumul de alcool sau droguri i rezolv problemele!"
Fals! Alcoolul si drogurile (inclusiv nicotina) aIecteaz grav organismul si i creeaz multe
probleme de sntate Iizic si psihic. Acestea reduc capacitatea de concentrare si scad eIiciena
creierului, ceea ce duce la o accentuare a problemelor.
,Drogul te face s comunici mai uyor!"
Fals! Te izoleaz si te ndeprteaz de ceilali.
,Drogul te face s te simi liber!"
Fals! El te Iace dependent, lipsit de control asupra vieii tale si poate provoca moartea.
,Aumai indivizii slabi ajung dependeni de droguri!"
Fals! Oricine poate deveni dependent de droguri dac nu este constient de consecinele
consumului. Voina conteaz doar cnd respingi orice experien de consum, ulterior dependena
e mai puternic dect cea mai tare voin.
,Drogurile sunt oferite numai de strini!"
Fals! Cel mai adesea sunt oIerite de un cunoscut, un coleg, care doreste s aib un partener n
consumul de droguri. De multe ori prima doz e oIerit gratuit, pentru a o Iace mai atractiv.

SEMNE, SIMPTOME SI EFECTE ALE CONSUMULUI DE DROGURI
Vrei s ai un copil sntos care s nu consume droguri? Muli prini au diIiculti n a
recunoaste consumul imediat de droguri, mai ales c multe semne si simptome care apar n cazul
consumului de droguri sunt perIect normale la adolesceni, cum ar Ii: are absene sau randament
scolar sczut; este izolat, trist, obosit; se mbrac nengrijit; este ostil sau rebel; are ochii rosii, i
curge nasul, tuseste, slbeste, are pe corp urme de ace, tieturi, zgrieturi; cere mai muli bani de
buzunar; e mai rece cu Iamilia si cu prietenii din copilrie; are ali prieteni; i scade interesul
pentru hobby-uri, sport sau lucruri care nainte i plceau; miroase a alcool si mestec gum
mentolat; mnnc mult mai mult sau mult mai puin dect nainte; doarme mai mult si are un
somn mai agitat; are n buzunare sau n camera lui Ioie de igar, pipete, garou, ace, linguri cu
coada ntoars, brichete, pipe; miroase strident a parIum sau deodorant; Ioloseste deodorante de
camer; are multe secrete, si ncuie dulapurile, biroul, usa; are substane inhalante sau chimice
(aceton, prenadez, aurolac etc.).

PRINCIPALELE DROGURI SI EFECTELE LOR
1. Nicotina
Este substana din tutun care creeaz dependen si care ajunge la creier n cteva secunde, ea
Iiind absorbit rapid de organism.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
96
Dac a fumat, atunci: poate avea n buzunare sau n camer resturi de tutun sau igri, brichete;
este obosit si nu mai mnnc; a sczut n greutate; gura, minile, hainele i miros a tutun si
mestec gum mentolat; tuseste; Ioloseste n mod excesiv deodorant sau parIum.
Pe termen lung, nicotina determin: miros urt al gurii si al respiraiei; nglbenirea degetelor si
a dinilor; riduri; scderea rezistenei la eIort si a imunitii organismului; alterarea mirosului;
boli cardiovasculare (cresterea tensiunii arteriale, inIarct miocardic); boli ale aparatului respirator
(accelerarea respiraiei, tuse, laringit, bronsit, pneumonie, edem pulmonar, TBC, cancer).

2. Alcoolul
Alcoolul nu este considerat ntotdeauna un drog, Iiind acceptat de societate. Cu toate acestea,
alcoolul este ntr-adevr un drog, iar Iolosirea lui abuziv a crescut pn la a deveni, cu
certitudine, o serioas problem social.
Dac a consumat alcool, atunci: respiraia i miroase puternic a alcool; si coordoneaz greu
miscrile; are privirea tulbure; vorbeste greoi, nclcit; este irascibil, nervos si impulsiv; nu se
poate concentra; este somnolent.
Pe termen lung, alcoolul poate determina: tulburri de vedere; aIeciuni digestive (ulcer
duodenal, pancreatit, diaree, boli hepatice); tulburri hormonale, scderea libidoului, tulburri
ale ciclului menstrual, impoten; tulburri cardiovasculare (hipertensiune arterial); tulburri
neurologice (tremuratul minilor, pleoapelor, limbii, muschilor Ieei, gurii; crize de epilepsie;
aIecteaz capacitatea de orientare n spaiu si timp; tulburri ale memoriei; halucinaii; scderea
randamentului scolar sau proIesional pn la abandon scolar sau pierderea locului de munc;
probleme de cuplu (violen Iamilial, abuz Iizic si emoional, divor), comportament violent;
pierderea prietenilor; dependen Iizic si psihic.

3. Marijuana
Dac a consumat marijuana, atunci: poate avea n buzunare sau n camer Ioi de igar, pipe,
brichet, igri; este somnoros si Ir vlag; are pupilele mrite si ochii Ioarte rosii; rde Ir
motiv; are un mers nesigur si este ameit; i este Ioame tot timpul si mnnc multe dulciuri; i
este sete n permanen; nu si aminteste ceea ce tocmai s-a ntmplat; are un miros speciIic de
Irunze arse.
Pe termen lung, marijuana poate determina: diIerite tipuri de cancer; tulburri ale sistemului
respirator (tuse, strnut, sunt mereu rcii), sistemului imunitar si ale organelor de reproducere;
tulburri ale memoriei; diIiculti de nvare.

4. Heroina
Dac a consumat heroin, atunci: este Ioarte palid; nu mai are poIt de mncare; are pupilele
contractate, ca ,acele ae gmlie; Iumeaz Ioarte mult; e detasat, indiIerent Ia de cei din jur;
are un miros speciIic de oet; poi gsi la el sau n camera lui un adevrat arsenal: pliculee cu
pudr alb, galben sau maro, cu gust amar, pipe, ace, seringi, garou, Iolie de aluminiu, brichete,
lingurie, Iiole cu ap distilat, hellas (suc concentrat de lmie) sau sare de lmie.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
97
Pe termen lung, consumul de heroin determin: dependen Iizic si psihic; boli contagioase
(SIDA, hepatita de tip B si C); sclerozarea vaselor de snge; inIecii bacteriene; inIecia
esuturilor inimii si a valvelor; artrita si alte probleme reumatologice.

5. Cocaina
Dac a consumat cocain, atunci: poate avea asupra lui pliculee cu pudr alb cristalin, cu
gust amar, cu miros slab de benzin; are ochii injectai si i lcrimeaz n permanen; are
pupilele dilatate; este Ioarte comunicativ, vorbre; are o atitudine superioar; are un sentiment
de Iericire si energie; este Ioarte sensibil la lumin si la sunet.
Pe termen lung, consumul de cocain determin: iritabilitate, dispoziie schimbtoare,
neliniste; tulburri psihice (halucinaii, paranoia); tulburri Iiziologice (perIorarea septului nazal,
aIectarea auzului); dependen Iizic si psihic.

6. Amfetamina
Dac a consumat amfetamin, atunci: are pupilele dilatate; are un comportament agresiv; este
mai vorbre, conIuz; nu mai are poIt de mncare; poate s aib asupra lui tablete, capsule cu
diIerite nscrisuri si de diIerite culori, pliculee cu pudr Iin sau mai puin Iin de culoare
albicioas sau glbuie; Iebr, transpiraie, tremurturi; dureri de cap, vedere dubl si ameeli; are
sentimentul c este puternic; respiraie accelerat.
Pe termen lung, consumul de amfetamine determin: scderea imunitii organismului; scdere
n greutate; tulburri psihice; comportament necontrolat, violent si iraional; Iebr Ioarte ridicat,
stop cardiac sau deces datorit spargerii unor vase de snge din creier (anevrism).

7. MDMA (Ecstasy)
Dac a consumat Ecstasy, atunci: este conIuz; are insomnii sau somn agitat; are sentimente de
Iric nejustiIicate; are sentimentul c este urmrit; scrsneste din dini; are senzaia de grea; are
privirea tulbure; tremur; transpir abundent; are tensiunea arterial crescut.
Pe termen lung, consumul de Ecstasy determin: aIeciuni ale Iicatului; dependen; tulburri
ale memoriei; tulburri ale gndirii.

8. Benzodiazepine
Dac a consumat benzodiazepine (calmante, somnifere), atunci: este apatic; are ameeli; si
controleaz cu greutate musculatura; este mai inhibat; nu se mai poate concentra; i scade poIta
de mncare; transpir, tremur.
Pe termen lung, consumul de benzodiazepine determin: tulburri ale memoriei si alterarea
capacitii de a asimila inIormaii noi; insomnie, probleme digestive; sentimente de Iric;
modiIicarea acuitii senzitive (insensibilitate si modiIicarea sensibilitii la lumin, sunet si
mirosuri); psihoze si convulsii; dependen Iizic si psihic; n combinaie cu alcoolul, poate s
aib consecine Iatale.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
98
9. Inhalantele
Dac a consumat inhalante, atunci: este ameit (ca si cnd ar Ii consumat alcool); vorbeste
nearticulat; are diIiculti n a-si controla musculatura; are iluzii si halucinaii; si poate pierde
constiina; este somnolent; are dureri de cap; este nervos, agresiv, apatic; are capacitate redus de
a judeca; nu are poIt de mncare; are reIlexe ncetinite, si poate pierde echilibrul; este
dezorientat; are capacitate slab de concentrare a ateniei.
Pe termen lung, consumul de inhalante determin: tulburri de crestere; tulburri ale aparatului
genital; scderea imunitii, anemie accentuat; boli ale aparatului respirator; comportamente
deviante; dependen Iizic si psihic.

10. Substanele etnobotanice
Denumirea agreat de statele membre ale Uniunii Europene pentru produsele comercializate prin
intermediul ,maga:inelor ae vise este de ,noi substane cu proprieti psihoactive, ce sunt
disponibile n stare pur sau n combinaii.
n urma analizei eIectuate de ctre Laboratorul Central de Analiz si ProIil al Drogurilor din
cadrul Direciei de Combatere a Criminalitii Organizate a Iost evideniat Iaptul c principalele
substane cu proprieti psihoactive identiIicate n produsele comercializate au Iost cele din
categoria ,cabinoi:ilor sintetici si ,amfetamine-like.
Produsele sunt comercializate sub Iorm de igri, comprimate, pulberi, Iragmente vegetale
ambalate n plicuri.

11. Cabinoizi sintetici:
Riscuri n plan fiziologic:
respiratorii: tuse cronic si bronsit n cazul persoanelor ce consum n mod regulat doze
mari;
cardiovasculare: ampliIicarea simptomelor cardiace la persoanele ce suIer de
hipertensiune sau insuIicien cardiac;
ale sistemului endocrin: alterarea hormonilor responsabili cu sistemul reproductor si cu
maturizarea sexual;
reducerea capacitii de Iuncionare a sistemului imunitar.
Riscuri n plan psihologic:
consumul zilnic poate ncetini Iuncionarea mecanismelor psihice, ca de exemplu
capacitatea de nvare, concentrarea ateniei si memoria;
trebuie menionate eIectele asupra executrii unor sarcini complexe care necesit
luciditate mental si coordonare psihomotorie cum ar Ii, aceea de a conduce un
automobil. Pot aprea reacii acute de panic si de neliniste;
n cazul persoanelor cu predispoziii patologice pot aprea o serie de tulburri psihiatrice
de tip schizoIrenic.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
99
ACTIVITATEA NR. 9: GALA DE PREMIERE A
ABSOLVENILOR PROGRAMULUI ,EU SI COPILUL MEU

Activitate comun prini - copii

Materiale necesare
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 13: Diplome de absolvire pentru participani;
Anexa 14 Raportul final de activitate;
Aparat Ioto (Iacultativ).

Argument
Scopul acestei activiti const n crearea unui cadru care s Iaciliteze socializarea copiilor si
adulilor. Participanii la program au ocazia s discute, ntr-un cadru nonIormal (curtea scolii,
sala Iestiv, sala de sport, casa de cultur sau alte locaii din comunitate, cadru natural), ceea ce
s-a ntmplat pe parcursul programului, cum au evoluat ei ca persoane si, mai ales, care au Iost
urmrile n relaia cu copiii lor.

_Bun venit participanilor (5`)5`]
Salutm participanii pe msur ce acestia sosesc. Le mulumim pentru Iaptul c au ajuns la timp,
amintindu-le c acesta este un beneIiciu pentru ntregul grup.

^ ^^ ^Obiectivele Activitii 9 (1`)6`]
Pentru astzi ne propunem:
S organizm o activitate recreativ comun la care vor lua parte toi cei implicai n
program: prini, copii si consilierul scolar;
S petrecem un timp de calitate mpreun, copii si prini, n care adulii pot pune n
aplicare ceea ce au nvat pe parcursul programului.

_ __ _ / ,Cntec, joc yi voie bun (54`)60`]
Recomandri pentru realizarea activitii:
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
100
Alegem un cadru nonIormal plcut. Dac este o perioad a anului propice, putem organiza un
picnic n apropierea scolii.
n Iuncie de resursele pe care le avem la dispoziie, organizm activitatea astIel nct s Iie
agreabil pentru toi participanii: alegem un traseu relativ scurt, pentru a nu petrece jumtate din
timp pe drum, asigurm gustri, n Iuncie de durata activitii; nu alegem trasee diIicile dac n
grup exist persoane bolnave sau care nu agreeaz activitatea Iizic; inem cont de cerinele
speciale dac exist si sunt rezonabile (de exemplu, pregtim si gustri vegetariene sau de post
dac este necesar).
Stabilim un program pentru cteva ore, dar suntem totodat deschisi la sugestii, cu condiia ca
acestea s nu aIecteze bugetul de timp.
ncurajm discuiile deschise, la care s poat asista sau interveni inclusiv copiii.
Evitm crearea a dou grupuri distincte: aduli si copii. Activitatea recreativ este o ocazie de a
ne simi bine unii cu alii (prini si copii), de a ne relaxa si de a nelege c petrecerea ctorva
ore alturi de copilul nostru poate Ii extrem de plcut si distractiv. Reamintim prinilor c
aceasta este o ocazie deosebit de a-i cunoaste pe colegii copiilor lor, de a se pune la curent cu
noutile si nevoile generaiei lor.

Cuvntul cheie al activitii este socializarea!
n cazul picnicului, organizm activiti care s antreneze deopotriv prinii si copiii, de genul
jocurilor sportive, concursurilor distractive ntre echipe Iormate din Iamilii, Ierindu-ne de a
stabili un cstigtor anume (,Raele i vantorii, ,ar, ar vrem ostai, cursa cu roaba,
aruncat la int, alergare n saci etc.).
Atenie! Prinii sunt mai sensibili la aIirmaiile pe care le Iacem de Ia cu copiii lor! Evitm
critica sau reproyurile de orice gen! n cazul n care apar conIlicte, le dezamorsm cu
diplomaie sau apelm la ali participani pentru o mediere. De asemenea, atragem atenia c,
desi este o activitate de timp liber si relaxare, buturile alcoolice nu sunt permise.
ncurajm comunicarea deschis din partea tuturor celor prezeni, dar suntem pregtii cu
subiecte posibile de discuii, provocri si cu jocuri sau activiti care s menin o atmosIer
energic si s permit utilizarea ct mai eIicient a timpului petrecut mpreun.

Verificarea temei pentru acas (60`)120`]
Fiecare pereche printe copil a avut de adus, n cadrul acestei ntlniri, programul ,Eu i
copilul meu; program care poate lua Iorma unui poster sugestiv, a unui material audio-video, a
unui obiect sau artizanat, desen, pictur, poezie etc.
Fiecare diad printe - copil prezint n Iaa celorlalte perechi, timp de 3 minute, programul su,
care este apreciat / analizat de grup, din punct de vedere al mesajului transmis. Vom ntreba
grupul dac programul este admis si diada printe copil poate primi diploma de absolvire a
programului ,Eu i copilul meu.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
101
Accentum Iaptul c toi suntem cstigtori, c activitatea este un bun prilej de a consolida
relaiile din Iamilie, de a nva unii de la alii prin observarea si mprtsirea experienelor
individuale si comune.

Festivitatea de premiere a absolvenilor (30`)150`]
La Iinalul activitii nmnm prinilor Diploma de absolvire a programului ,Eu i copilul meu
(Anexa 13), ocazie cu care reamintim c sarcina noastr, ca si consilieri scolari, este de a sprijini
elevii si Iamiliile acestora, n probleme diverse, legate sau nu de scoal, dar care pot aIecta
evoluia copiilor.
Amintim participanilor c trirea acestei experiene comune i-a transIormat ntr-un grup, care
are datoria de a-si susine membrii; astIel, ei se pot ntlni n continuare, pentru a-si mprtsi
experienele generate de ceea ce au nvat n cadrul programului ,Eu i copilul meu sau doar,
pur si simplu, pentru a discuta sau pentru a petrece diverse evenimente mpreun. Insistm
asupra beneIiciilor pe care le poate aduce pstrarea relaiilor dintre membrii grupului.
Iat-ne la Iinalul acestui program! Suntem gata de absolvire! Suntem mai pregtii s Iacem Ia
provocrilor copiilor nostri? Poate c mai avem multe de nvat si, cu siguran, copiii ne vor
oIeri de azi nainte multe provocri, dar si multe bucurii.
Am nvat mpreun c este Ioarte important s comunicm cu copiii, s avem o relaie deschis
cu ei, bazat pe ncredere, sprijin, dar si control. Am trit mpreun o experien comun care ne-
a transIormat ntr-un grup. Am nvat s ne susinem unii pe alii, s ne mprtsim unii altora
asteptrile. Am nvat unii de la alii. Am discutat mai timid la nceput, poate mai aprins uneori,
am Iost Iuriosi sau tristi, dar ne-am si simit bine mpreun.
Este important s rmnem unii si s ne pstrm bunul obicei de a ne ntlni n cadrul acestui
grup, dac nu sptmnal, cel puin o dat pe lun. Dac prin participarea la acest program am
urmat ,o cale` si ne-am propus ,s aevenim prini mai buni`, pentru a ,forma copii mai
buni`, experiena acumulat pe drumul spre suIletul copiilor o putem transmite mai departe si
altor prini. Meseria de printe nu este usoar, muli ntmpin greuti si nu stiu cum s le Iac
Ia. Suportul si ajutorul venit din partea participanilor la acest program poate Ii determinant.
Programul nostru se ncheie aici, dar sperm c amintirea clipelor petrecute mpreun, pe
parcursul celor 9 activiti, ne vor Iace de Iiecare dat s zmbim...

> >> >Evaluarea activitii yi a programului (10`)160`]
Rugm diadele printe copil s-si oIere un Ieed-back reciproc privind modul n care programul
,Eu i copilul meu a mbuntit relaia printe-copil, pe parcursul a 3 minute. Vom oIeri
posibilitatea celor care doresc s prezinte n Iaa grupului Ieed-back-ul. Subliniem, de asemenea,
c Iiecare participant poate aduga, completa momentul Ieed-back-ului cu impresii si opinii
personale la adresa experienei programului si a consilierului scolar.


Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
102
&Poza de grup
Pentru a marca Iinalul acestui program, Iacem o poz de grup pe care o vom trimite apoi Iiecrui
participant si coordonatorului judeean (pe e-mail).

Pregtirea yi transmiterea documentaiei aferente Activitii 9
La Iinalizarea Activitii 9 completm, pregtim, veriIicm, semnm si stampilm, introducem n
plic si transmitem coordonatorului judeean urmtoarele documente n original:

La Iinalizarea Activitii 9 completm, pregtim si veriIicm urmtoarele documente:
Anexa 1: Tabelul de prezen;
Anexa 2: Raportul de activitate;
Anexa 14: Raportul Iinal de activitate;

FotograIia de grup va Ii transmis n Iormat electronic, pe e-mail, coordonatorului judeean!

Transmitem, n termen de o sptmn, prin post sau personal, coordonatorului judeean,
urmtoarele documente, n Iormat scris, n original:
- acordurile de parteneriat semnate de ctre prini la activitatea 1;
- rapoartele de activitate si tabelele de prezen semnate de participani pentru activitile 1 9;
- Iisele de evaluare pentru activitile 1 8;
- chestionarele de satisIacie ale prinilor de la activitatea 8;
- raportul Iinal de activitate semnat de consilierul scolar si de directorul scolii.
Raportul activitii 9, raportul Iinal si IotograIia de grup (dac exist) vor Ii transmise
coordonatorului judeean n Iormat electronic.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
103
Anexa 1: Tabel de prezen

Activitatea nr. .... desIsurat n data de ......
n cadrul programului ,Eu i copilul meu
Nr. Numele si prenumele printelui Numele si prenumele copilului Clasa Semntura
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

NUMELE SI PRENUMELE
CONSILIERULUI SCOLAR
SEMNTURA






Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
104
Anexa 2: Raportul de activitate

1UDEUL LOCALITATEA UNITATEA DE
NVMNT
ACTIVITATEA DATA



Puncte tari ale activitii




Puncte slabe ale activitii




Intervenii deosebite ale
participanilor




NUMELE SI PRENUMELE
CONSILIERULUI SCOLAR
SEMNTURA
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
105
Anexa 3: Acord de parteneriat

ncheiat n data de ntre consilier scolar , n
calitate de aplicant al programului ,Eu si copilul meu n scoala din
localitatea judeul si n calitate
de printe al copilului , din clasa ,
scoala localitatea , judeul .
Obligaiile prilor:

1. Obligaiile consilierului ycolar
1.1. S organizeze cele 9 activiti din cadrul programului ,Eu si copilul meu, conIorm
standardelor impuse de program;
1.2. S Iurnizeze inIormaiile si materialele speciIice programului tuturor prinilor participani;
1.3. S oIere sprijin si consiliere prinilor n relaia cu copilul;
1.4. S respecte calendarul activitilor, ntocmit mpreun cu prinii;
1.5. S stabileasc, de comun acord cu prinii, regulile de desIsurare a activitilor.

2. Obligaiile printelui
2.1. S participe la toate ntlnirile conIorm calendarului de activiti;
2.2. S realizeze temele pentru acas dup Iiecare ntlnire;
2.3. S respecte regulile stabilite de comun acord cu grupul de participani;
2.4. S trateze cu seriozitate activitile programului;
2.5. S aplice n mod constant n Iamilie ce a nvat n cadrul activitilor;
2.6. S nu se prezinte la activiti n stare de ebrietate sau sub inIluena substanelor legale si sau
ilegale.

CONSILIER SCOLAR PRINTE

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
106
Anexa 4: Calendarul activitilor cu prinii

1UDEUL LOCALITATEA UNITATEA DE NVMNT




ACTIVITATEA DATA, ORA yi
LOCAIA
1. S Iacem cunostin
2. Nevoile copilului meu
3. Ce Iel de printe sunt
4. Cum comunicm eIicient cu copiii
5. Cum controlm conIlictele din Iamilie
6. Cum stabilim reguli si pedepse
7. Cum supraveghem anturajul copilului
8. Cum aIecteaz Iamilia consumul de tutun, alcool si droguri
9. Gala de premiere a absolvenilor programului ,Eu i copilul meu

NUMELE SI PRENUMELE
CONSILIERULUI SCOLAR
SEMNTURA


Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
107
Anexa 5: Chestionar de evaluare a Activitii 2

1. Cum vi s-a prut activitatea de astzi?


E deloc interesant E interesant E Ioarte interesant

2. Ce v-a plcut la aceast activitate?
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
..............................................................
3. Ce credei c putem mbunti la aceast activitate?
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
................................................................................................................
4. Ce informaie, din cele primite azi, vi se pare util n educaia copilului dumneavoastr?
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
................................................................................................................
5. Ce alte subiecte, legate de educaia copiilor, vi s-ar prea utile?
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
................................................................................................................
6. Cum apreciai prestaia consilierului ycolar?

` `` ` ` `` `
E nesatisIctoare E bun E excelent


V mulumim!
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
108
Anexa 6: Fiya de evaluare a Activitii 3

Scriei cuvintele cheie care v-au rmas in minte in urma acestei activiti, precum i ailemele pe
care vi le-ai clarificat











Completai ceea ce nu ai ineles bine sau intrebrile care au aprut in urma acestei activiti




Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
109
Anexa 7: Fiya de evaluare a Activitii 4


J rugm rspunaei la urmtoarele intrebri.













Ce am descoperit nou n aceast activitate?
Ce am simit?
La ce as renuna din ceea ce Iac acum?


Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
110
Anexa 8: Fiya de evaluare a Activitii 5

J rugm rspunaei la urmtoarele intrebri.

Ce am tiut?







Ce am aflat?









Ce imi propun s aflu?









Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
111
Anexa 9: Fiya de evaluare a Activitii 6

1. Cum vi s-a prut activitatea de azi?
E Ioarte util E util E oarecum util E inutil
2. Ce v-a plcut la activitate? BiIai n csuele corespunztoare!
E Exerciiul de energizare
E VeriIicarea temei pentru acas
E Cum stabilim reguli de comportament?
E Cum stabilim si cum aplicm o pedeaps?
E Cum comunicm copiilor pedeapsa stabilit?
E Cum recompensm respectarea regulilor?

3. OIerii o not de la 1 la 5 prestaiei consilierului scolar (1 nesatisIctor, 5 excelent)
1 (nesatisIctor) 2 (satisIctor) 3 (bun) 4 (Ioarte bun) 5 (excelent)


4. Cum apreciai organizarea acestei activiti?
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................

V mulumim!
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
112
Anexa 10: Fiya de evaluare a Activitii 7
Marcai pe intele de mai jos ct de mult v-au plcut activitile (Ioarte mult 10 puncte; mult
5 puncte puin 1 punct):










Jocul de energizare Activitatea ,Cum este influenat copilul ae
anturaf













Activitatea ,Cum supraveghem
comportamentul copilului
Activitatea consilierului












Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
113
Anexa 11: Fiya de evaluare a Activitii nr. 8

1. Cum apreciai utilitatea activitii de astzi?
E Ioarte util E util E oarecum util E inutil

2. Care dintre urmtoarele activiti realizate azi le considerai mai interesante? BiIai opiunile
d-voastr n caseta corespunztore!
Exerciiul de energizare
Tema pentru acas
Sistemul de reguli al Iamiliei aplicat la consumul de droguri
Studiul de caz
Factorii de risc si Iactorii de protecie n cazul consumului de droguri

3. Menionai ce anume vei aplica din activitatea de astzi n educaia copilului d-voastr?
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
4. OIerii o not de la 1 la 5 prestaiei consilierului scolar (1 nesatisIctor, 5 excelent)
1 (nesatisIctor) 2 (satisIctor) 3 (bun) 4 (Ioarte bun) 5 (excelent)


5. n ce msur suntei mulumii de inIormaiile achiziionate?
n mic msur n mare msur n totalitate



V mulumim !
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
114
Anexa 12: Chestionare de satisfacie privind participarea la
programul ,Eu yi copilul meu

Urmtoarele Iraze se reIer la posibilele impresii cu privire la participarea n programul ,Eu i
copilul meu. V rugm s artai n ce msur suntei de acord cu Iiecare dintre ele. Pentru a
Iace acest lucru, marcai cu ,x rspunsul care se potriveste cel mai bine n cazul dvs. Fiecare
Iraz are patru posibiliti de rspuns. Citii-le pe toate nainte de a rspunde.

1. Dup participarea la acest program, mi dau mai bine seama de responsabilitatea pe care o
am ca printe n educaia copiilor.
TOTAL DE
ACORD

DE ACORD

DEZACORD

DEZACORD TOTAL

2. Dup participarea la acest program, m simt mai capabil() dect eram nainte s reacionez
la conIlictele cu copiii mei.
TOTAL DE
ACORD

DE ACORD

DEZACORD

DEZACORD TOTAL

3. n activitile din cadrul acestui program am nvat cum s mbuntesc comportamentul
copilului meu.
TOTAL DE
ACORD

DE ACORD

DEZACORD

DEZACORD TOTAL

4. M simt satisIcut() de Iaptul c am participat la acest program.
TOTAL DE
ACORD
DE ACORD

DEZACORD

DEZACORD TOTAL

5. Dac acest program s-ar repeta si un printe cu copii de vrsta copiilor mei mi-ar cere
prerea, le-as recomanda s participe.
TOTAL DE
ACORD

DE ACORD

DEZACORD

DEZACORD TOTAL


MULUMIM PENTRU COLABORARE!
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
115
Anexa 13: Diplom de participare

Se acord..............................................
pentru participarea activ n cadrul programului ,Eu i copilul meu,
desIsurat n perioada ..........................

CONSILIER SCOLAR

DIRECTOR



Data Unitatea de nvmnt

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
116
Anexa 14: Raport final de implementare a programului ,Eu yi
copilul meu

1UDEUL LOCALITATEA UNITATEA DE
NVMNT
ACTIVITATEA DATA




Puncte tari ale
programului



Puncte slabe ale
programului



Intervenii deosebite
ale participanilor



Recomandri pentru
mbuntirea
activitilor yi
materialelor din
program

Exemple de bun
practic propuse
pentru ghidul final


NUMELE SI
PRENUMELE
SCOLAR
SEMNTURA NUMELE SI
PRENUMELE
DIRECTORULUI
SEMNTURA SI
STAMPILA
UNITII




Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
117
Anexa 15: Raportul de monitorizare

Indicatori de performan Nesatisfctor Satisfctor Bine Foarte bine
1 2 3 4
Implicarea tuturor
participanilor n activitate

Coeziunea de grup
Climat de lucru stimulativ
Managementul eficient al
timpului

Tema pentru acas
Evaluarea activitii
Motivarea extrinsec a
participanilor

Motivarea intrinsec a
participanilor

Asimilarea de cunoytine de
ctre participani

Formarea de abiliti specifice
Originalitate / creativitate n
derularea activitilor

Gradul de satisfacie al
prinilor fa de activitate

TOTAL PUNCTA1
Puncte tari:
Puncte slabe:
Nereguli:
Alte observaii:
Nume yi prenume responsabil
monitorizare

Semntur responsabil
monitorizare

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
118
Anexa 16: Model acord colaborare C1RAE - CPECA

ACORD DE COLABORARE

Centrul Judeean de Resurse si de
Asisten Educaional
Nr..... / .....2011
Centrul de Prevenire, Evaluare si
Consiliere Antidrog
Nr..... / .....2011

Acest acord se ncheie ntre:
1. Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog......., cu sediul n
......., reprezentat prin (nume si prenume), n calitate de (Iuncia)
yi
2. Centrul Judeean de Resurse si de Asisten Educaional....., cu sediul n
......., reprezentat prin (nume si prenume), n calitate de (Iuncia)
Art. 1. Obiectul acordului de colaborare:
(1) Implementarea programului ,Eu i copilul meu n unitile scolare din judeul
.......
Art. 2. Obiectivele colaborrii:
(1) Organizarea si desIsurarea n comun a activitilor din program;
(2) Promovarea activitilor programului (pe web, prin publicaiile realizate, n pres etc.);
(3) Colaborare dintre personalul CJRAE si specialistii CPECA n iniierea, implementarea si
evaluarea activitilor din program.
Art. 3. Obligaiile prilor semnatare ale acordului:
(1) Centrul de Prevenire, Evaluare yi Consiliere Antidrog se oblig:
(1.1) s pstreze legtura permanent cu reprezentanii CJRAE, prin persoana desemnat n
acest sens, respectiv ..................... (nume si prenume persoan Iormat pe program);
(1.2) s acorde sprijin n implementarea programului n scoal, atunci cnd este solicitat;
(1.3) s participe cu personal specializat la derularea unor activiti din cadrul programului;
(1.4) s pun la dispoziia consilierilor scolari materiale inIormaionale de specialitate.
(2) Centrul 1udeean de Resurse yi de Asisten Educaional se oblig:
(2.1) s pstreze legtura permanent cu reprezentanii CPECA, prin persoana desemnat n
acest sens, respectiv .............................. (nume si prenume persoan Iormat pe program);
(2.2) s implementeze programul n scoli, prin consilierii scolari Iormai n acest sens;
(2.3) s asigure respectarea graIicului activitilor, conIorm termenelor stabilite n program;
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
119
(2.4) s susin activitatea consilierilor scolari n unitile de nvmnt.
(3) Obligaii comune:
(3.1.) s organizeze un eveniment de lansare, respectiv de nchidere a programului;
(3.2.) s monitorizeze evoluia implementrii programului;
(3.3.) s promoveze activitile si rezultatele programului;
(3.4.) s analizeze posibilitile de Iinanare din partea autoritilor publice locale si s
depun diligenele necesare pentru obinerea acestora;
(3.5.) s organizeze n comun campanii de strngere de Ionduri pentru a asigura o parte din
resursele necesare implementrii programului.
Art. 4. Dispoziii finale
(1) Acordul intr n vigoare la data semnrii lui de ctre ambele pri, Iiind valabil pentru o
perioad de 1 an, cu posibilitatea prelungirii acestuia, pe baza acordului scris al prilor;
(2) Acordul poate Ii modiIicat sau completat numai prin nelegerea scris a prilor;
(3) Prile se vor inIorma reciproc asupra tuturor aciunilor ntreprinse n demersurile
organizrii si desIsurrii programului, atta timp ct acestea Iac obiectul obligaiilor
asumate de Iiecare parte;
(4) Prile si vor notiIica intenia de declinare a acordului de colaborare cu cel puin o lun
nainte de ntreruperea activitilor, pe baz de solicitare scris, numai dup ce au ncercat
soluionarea pe cale amiabil a nenelegerilor .
Prezentul acord de colaborare s-a ncheiat azi, .................., la ......................, n dou
exemplare originale, cte unul pentru Iiecare parte.


Centrul Judeean de Resurse si de
Asisten Educaional
Centrul de Prevenire, Evaluare si
Consiliere Antidrog

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
120
Anexa 17: Model acord colaborare CPECA - Unitate ycolar


Unitatea de nvmnt

Nr..... / .....2011
Centrul de Prevenire, Evaluare si
Consiliere Antidrog
Nr..... / .....2011


ACORD DE COLABORARE

Acest acord se ncheie ntre:
1. Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog......., cu sediul n
......., reprezentat prin (nume si prenume), n calitate de Coordonator
yi
2. Unitatea de nvmnt ....., cu sediul n ......., reprezentat prin
(nume si prenume), n calitate de Director

Art. 1. Obiectul acordului de colaborare:
(2) Implementarea programului ,Eu si copilul meu n unitatea scolar din judeul
.......

Art. 2. Obiectivele colaborrii:
(1) Organizarea si desIsurarea n comun a activitilor din program;
(2) Promovarea activitilor programului (pe web, prin publicaiile realizate, n pres etc.);
(3) Colaborarea personalului unitii scolare cu specialistii CPECA n implementarea
activitilor din program.

Art. 3. Obligaiile prilor semnatare ale acordului:

(4) Centrul de Prevenire, Evaluare yi Consiliere Antidrog se oblig:
(1.5) s pstreze legtura permanent cu reprezentantul scolii, prin persoana desemnat n
acest sens, respectiv ................... (nume si prenume persoan Iormat pe program);
(1.6) s acorde sprijin n implementarea programului n scoal, atunci cnd este solicitat de
consilierul scolar ce implementeaz programul n unitatea scolar..;
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
121
(1.7) s participe cu personal specializat la derularea unor activiti din cadrul programului;
(1.8) s pun la dispoziia consilierului scolar materiale inIormaionale de specialitate.

(5) Unitatea ycolar...................... se oblig:
(2.1) s pstreze legtura permanent cu reprezentanii CPECA si CJRAE, prin persoana
desemnat n acest sens, respectiv ............... ;
(2.2) s asigure cadrul necesar implementrii programului n unitatea sa scolar (sala
adecvat activitilor cu prinii);
(2.3) s promoveze programul ,Eu si copilul meu n unitatea sa scolar si prin
(2.4) directorul / coordonatorul unitii scolare asist la prima, respectiv ultima ntlnire din
program
(2.5) s asigure respectarea graIicului activitilor, conIorm termenelor stabilite n program;
(2.6) s susin activitatea consilierului scolar n unitatea de nvmnt..

Art. 4. Dispoziii finale
(5) Acordul intr n vigoare la data semnrii lui de ctre ambele pri, Iiind valabil pentru o
perioad de 1 an, cu posibilitatea prelungirii acestuia, pe baza acordului scris al prilor;
(6) Acordul poate Ii modiIicat sau completat numai prin nelegerea scris a prilor;
(7) Prile se vor inIorma reciproc asupra tuturor aciunilor ntreprinse n demersurile
organizrii si desIsurrii programului, atta timp ct acestea Iac obiectul obligaiilor
asumate de Iiecare parte;
(8) Prile si vor notiIica intenia de declinare a acordului de colaborare cu cel puin o lun
nainte de ntreruperea activitilor, pe baz de solicitare scris, numai dup ce au ncercat
soluionarea pe cale amiabil a nenelegerilor .
Prezentul acord de colaborare s-a ncheiat azi, .................., la ...., n dou exemplare
originale, cte unul pentru Iiecare parte.

Unitatea scolar

DIRECTOR
Centrul de Prevenire, Evaluare si
Consiliere Antidrog
COORDONATOR

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
122
REZULTATELE OBINUTE N URMA IMPLEMENTRII
PROGRAMULUI ,EU SI COPILUL MEU

Prin intermediul programului ,Eu i copilul meu s-a urmrit cresterea Iactorilor de protecie si
diminuarea Iactorilor de risc
12
, obiectivul general al programului Iiind cresterea implicrii
prinilor n educaia oIerit copiilor, n scopul reducerii incidenei debutului n consumul de
droguri sau a ntrzierii tranziiei de la consumul experimental la cel regulat pentru tutun, alcool,
canabis si alte substane. Evaluarea inIluenei pe care prinii o au n educarea copiilor, a
nevoilor de inIormare-Iormare a prinilor cu privire la droguri licite si ilicite si eIectele acestora
si a evoluiei perIormanelor n urma aplicrii programului de intervenie s-a realizat printr-un
chestionar cu 21 de itemi orientat spre identiIicarea unor posibile situaii Iacilitatore sau riscante
care pot aprea n relaia dintre prini si copii. Tehnica de anchet utilizat pentru acest studiu a
Iost chestionarul autoaplicat (o durat de aproximativ 30 de minute), completat simultan de mai
multe persoane.
Itemii chestionarului au Iost analizai de trei experi (psihologi respectiv sociologi), care au
primit toate variantele de rspuns n bloc si au avut sarcina de a le ordona pe o Ioaie de lucru n
dreptul variabilelor utilizate n chestionar. A urmat o analiz comun a rezultatelor, urmat de
discutarea itemilor care nu au Iost ncadrai corect. Acestia au Iost ajustai si clariIicai.
Pentru variabilele dihotomice care msoar cunostinele, atitudinile si practicile prinilor n
raport cu copiii lor si cu rolurile si responsabilitile de printe s-a calculat coeIicientul de
consisten intern Alpha Cronbach lund n considerare toate chestionarele aplicate n Iaza
pretest (N 50). S-au recodiIicat itemii astIel ca pentru Iiecare comportament, atitudine sau
cunostin pozitiv variabila dihotomic are valoarea 1, iar pentru cele negative -1. S-au avut n
vedere variabilele grupate n Iuncie de dimensiunile studiate:
OB1 - abilitile prinilor de identiIicare a nevoilor / problemelor cu care se conIrunt
proprii copii si de comunicare cu acestia;
OB2 - comportamente (ale cuplului sau ale copiilor) de mbuntire a relaiilor n Iamilie si
de evitare / rezolvare a conIlictelor;
OB3 - modalitile de stabilire de limite n comportamentul copiilor si a unor norme Iamiliale
eIiciente de convieuire.
n Iinal s-a calculat adecvarea acestor dimensiuni la structura de ansamblu a instrumentului,
respectiv la descrierea nivelului de cunostine atitudini si practici ale prinilor privind eIectele /
consecinele consumului de droguri si a Iactorilor de risc si protecie Ia de consumul de tutun,
alcool si droguri ilicite.

12
ConIorm celor menionate n metodologia de planiIicare a studiului 'Modelul factorilor de risc yi de protecie a Iost stabilit
pe baza concluziilor cercetrilor ntreprinse n scopul evalurii eIicacitii programelor de prevenire scolar, Iamilial si
comunitar si este promovat de National Institute on Drug Abuse USA (Institutul Naional privind Abuzul de droguri, SUA)
1997: 1997a NIDA and NIH (National Institutes Ior Health) Publication - "Preventing Drug Use among Children and
Adolescents A Research - based Guide", no 97-4212.; 1997b Rockville: NIDA and NIH - Drug Abuse Prevention Ior AT-Risk
Individuals apud Gabriel Cicu - Factori de risc si de protecie n consumul si abuzul de droguri (http: / / www.ana.gov.ro / rom /
studii2.htm)
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
123
Tabel nr. 1. Coeficientul ae consisten intern Alpha Cronbach, pentru chestionarul aplicat
prinilor
Alpha
Cronbach
OB1 - abilitile prinilor de identiIicare a nevoilor / problemelor cu care se
conIrunt proprii copii si de comunicare cu acestia;
0,702
OB2 - comportamente (ale copiilor sau ale cuplului) de mbuntire a relaiilor n
Iamilie si de evitare / rezolvare a conIlictelor;
0,708
OB3 - modaliti de stabilire a limitelor n comportamentul copiilor si a unor
norme Iamiliale eIiciente de convieuire.
0,732
Obiectiv final - nivelul de cunostine, atitudini si practici ale prinilor privind
eIectele / consecinele consumului de droguri si a Iactorilor de risc si protecie Ia
de consumul de tutun, alcool si droguri ilicite.
0,717

Att ntreg instrumentul, ct si dimensiunile conceptuale studiate au un coeIicient peste 0,7 astIel
c putem spune c itemii chestionarului msoar acelasi construct psihologic, cu att mai mult cu
ct n analiza consistenei constructelor nu au Iost identiIicate corelaii negative ntre itemi.
Analiza rezultatelor interveniei pe baza designului experimental randomizat controlat
Metoda de evaluare
Metoda de evaluare aleas a Iost evaluarea experimental (designul experimental) controlat pe
baza testrii pre-test si post-test a grupului experimental si compararea rezultatelor cu cele
obinute n urma evalurii pre-test post-test a unui grup de control alctuit din membri cu
caracteristici aproximativ identice cu cele ale membrilor grupului experimental.
Designul experimental - trstura deIinitorie a experimentului este dat de obiectivul de
cunoastere pe care si-l propune, respectiv identiIicarea unei relaii cauzale ntre variabila
independent (Vi ) si variabila dependent (Vd) denumit si rezultat (Anitei, M. 2007).
Designul experimental Iolosit n aceast lucrare a Iost cel cu dou grupuri: experimental si de
control:
un grup de control, compus din 146 de subieci care nu au beneIiciat recent de niciun
program de prevenire n Iamilie a consumului de substane psihoactive, care a Iost comparat cu
un grup experimental Iormat din 1001 de subieci care au beneIiciat de pregtire prin
participarea la programul ,Eu si copilul meu.
Instrumentul de evaluare a Iost aplicat nainte de eIectuarea interveniei (pre-test) si ain nou,
ulterior aplicrii interveniei, pentru a se constata aac inaicatorii vi:ai (cunostinele,
atitudinile si practicile prinilor n raport cu copiii lor, privind eIectele / consecinele
consumului de droguri si a Iactorilor de risc si protecie Ia de consumul de tutun, alcool si
droguri ilicite -OB1; OB2; OB3) au suferit schimbri in urma interveniei.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
124
Pentru asigurarea conIidenialitii rezultatelor s-a construit un cod unic personal de identiIicare.
Fiecare subiect a primit urmtorul Iormular de autogenerare rapid a codului nsoit de
instruciuni. Codul obinut a Iost notat pe prima pagin a chestionarului.
Codul unic

Nume
Prenume



Data nasterii

(zz / ll / aaaa)


Prenume
mam

Prenume
tat

Prenumele
bunicii din
partea tatlui

Culoarea
ochilor


Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
125
Reguli pentru stabilirea codului unic:
- Se va completa o sigur liter pentru Iiecare csu;
- Nu se vor Iolosi diacritice sau alte caractere speciale;
- Numele / prenumele se scrie Ir liniue de desprire sau spaii goale (ex. Anamaria, nu Ana-
Maria / Ana Maria);
- Se va Iolosi O n loc de 0;
- Dac csua colorat rmne goal deoarece numele este prea mic, se completeaz cu O;
- Dac respondentul nu si aminteste anumite inIormaii / nu cunoaste anumite inIormaii (ex.
provine din casele de copii si nu cunoaste numele prinilor) se completeaz cu O.
Ipoteze generale statistice care urmeaz a fi testate pe baza designului experimental
A. Presupunem c exist diIerene semniIicative privind gradul de dezvoltare a cunostinelor,
atitudinilor si practicilor prinilor n raport cu copiii lor, privind eIectele / consecinele
consumului de droguri si a Iactorilor de risc si protecie Ia de consumul de tutun, alcool si
droguri ilicite ntre Iaza test si re-test, n urma desIsurrii programului de intervenie ,Eu i
copilul meu.
B. A doua ipotez presupune c n lipsa programului de intervenie o populaie similar nu
maniIest mbuntiri semniIicative ale cunostinelor atitudinilor si practicilor vizate n Iaza de
re-test.
C. Exist diIerene statistic semniIicative ntre rezultatele obinute privind gradul de dezvoltare a
cunostinelor, atitudinilor si practicilor prinilor n raport cu copiii lor privind eIectele /
consecinele consumului de droguri si a Iactorilor de risc si protecie Ia de consumul de tutun,
alcool si droguri ilicite la grupul experimental n urma aplicrii programului de intervenie (post
test) si cele ale grupului de control (post test).
Jariabila inaepenaent(Ji). are dou nivele:
( pentru grupul experimental - intervenie privind dezvoltarea cunostinelor, atitudinilor si
practicilor prinilor n raport cu copiii lor privind eIectele / consecinele consumului de droguri
si a Iactorilor de risc si protecie Ia de consumul de tutun, alcool si droguri ilicite. Manipularea
Vi se Iace prin aplicarea celor 8 sesiuni de Iormare conIorm protocolului stabilit;
( pentru grupul de control - non-intervenie privind dezvoltarea cunostinelor, atitudinilor si
practicilor prinilor n raport cu copiii lor privind eIectele / consecinele consumului de droguri
si a Iactorilor de risc si protecie Ia de consumul de tutun, alcool si droguri ilicite.
Jariabila aepenaent. competena parental speciIic de reducere a Iactorilor de risc si crestere a
Iactorilor de protecie privind consumul de tutun, alcool si droguri ilicite (obiectiv Iinal) obinut
pe baza integrrii armonioase de ctre prini de cunostine, atitudini si practici privind eIectele /
consecinele consumului de droguri si Iactorii de risc si protecie Ia de consumul de tutun,
alcool si droguri ilicite.
Operaionalizarea Vd, respectiv a competenei parentale speciIice const n msurarea nivelului
cunostinelor, atitudinilor si practicilor prinilor n raport cu copiii lor privind eIectele /
consecinele consumului de droguri si a Iactorilor de risc si protecie Ia de consumul de tutun,
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
126
alcool si droguri ilicite (Ob. IinalOB1OB2OB3). Toate aceste scale au constituit unitatea de
msur pentru Vd, att n Iaza de pre-test si post-test.
Limite
n varianta Iolosit, instrumentul se bazeaz doar pe autoevaluare, lsnd la latitudinea
subiecilor cercetrii, aprecierea gradului n care acestia posed / si-au nsusit anumite cunostine,
atitudini / practici speciIice, utile n reducerea Iactorilor de risc si cresterea Iactorilor de protecie
privind consumul de tutun, alcool si droguri ilicite.
Ipoteze de lucru (operaionale)
1. A. Participarea prinilor la programul ,Eu i copilul meu va duce la cresterea abilitilor
acestora de identiIicare a nevoilor / problemelor cu care se conIrunt proprii copii si de
comunicare cu acestia.
B. Neparticiparea prinilor la programul ,Eu i copilul meu nu va conduce la variaii
semniIicative ale nivelului de dezvoltare a abilitilor lor de identiIicare a nevoilor / problemelor
cu care se conIrunt proprii copii si de comunicare cu acestia.
C. Exist o perIorman pozitiv, statistic semniIicativ privind nsusirea abilitilor prinilor de
identiIicare a nevoilor / problemelor cu care se conIrunt proprii copii si de comunicare cu
acestia n cadrul grupului experimental, n urma aplicrii programului de intervenie, comparativ
cu perIormana nregistrat n cadrul grupului de control.
2. A. Participarea prinilor la programul ,Eu i copilul meu va duce la mbuntirea
semniIicativ a practicilor (ale cuplului sau ale copiilor) de mbuntire a relaiilor n Iamilie si
de evitare / rezolvare a conIlictelor.
B. Neparticiparea prinilor la programul ,Eu i copilul meu nu va conduce la variaii
semniIicative a practicilor (ale cuplului sau ale copiilor) de mbuntire a relaiilor n Iamilie si
de evitare / rezolvare a conIlictelor.
C. Exist o perIorman pozitiv, statistic semniIicativ privind nsusirea unor practici (ale
cuplului sau ale copiilor) de mbuntire a relaiilor n Iamilie si de evitare / rezolvare a
conIlictelor n cadrul grupului experimental n urma aplicrii programului de intervenie,
comparativ cu perIormana nregistrat n cadrul grupului de control.
3. A. Participarea prinilor la programul ,Eu i copilul meu va duce la mbuntirea
semniIicativ a modalitilor de stabilire a limitelor n comportamentul copiilor si a unor norme
Iamiliale eIiciente de convieuire.
B. Neparticiparea prinilor la programul ,Eu i copilul meu nu va conduce la variaii
semniIicative ale calitii modalitilor de stabilire a limitelor n comportamentul copiilor si a
unor norme Iamiliale eIiciente de convieuire.
C. Exist o perIorman pozitiv, statistic semniIicativ, privind nsusirea modalitilor de
stabilire a limitelor n comportamentul copiilor si a unor norme Iamiliale eIiciente de convieuire
n cadrul grupului experimental, n urma aplicrii programului de intervenie comparativ cu
perIormana nregistrat n cadrul grupului de control.
Pentru a considera intervenia evaluat, ntr-un program eIicient nu este necesar ca Iiecare
ipotez de lucru s se conIirme. Este necesar ca scorul cumulat al acestora s conIirme ipotezele
generale ale evalurii.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
127
I. Analiza eyantioanelor cercetrii
Tabel nr. 2 Distribuia responaenilor in funcie ae tipul eantionului, momentul aplicrii i
fuaeul ae reeain
ConIorm metodologiei
stabilite, au Iost aplicate un
numr de 2294 de
chestionare
13
:
grup experimental: 1001
respondeni - n cazul
grupului int esantionarea
a Iost exhaustiv (toi
participanii la intervenie
Iiind inclusi n evaluarea
eIicienei interveniei);
grup martor: 146 de
respondeni - selecia
subiecilor s-a Icut n mod
aleator, din uniti de
nvmnt diIerite de cele
n care s-a realizat intervenia
14
, dup criterii identice cu cele Iolosite pentru grupul int
15
.
Intervenia s-a realizat n scolile din judeele IlIov, Constana si Bihor.
n cadrul programului au Iost inclusi prini / reprezentani legali / tutori ai elevilor nscrisi la
cursurile scolare ale claselor V-VI, selecia
16
att pentru grupul experimental ct si pentru grupul
martor Icndu-se dup urmtoarele criterii:
mediu socio-economic deIavorizat (venituri sczute, beneIiciaz de ajutor social, Iamilii
monoparentale sau dezorganizate);
Iamilii cu conIlicte;
Iamilii n care exist consum Irecvent de tutun, alcool sau droguri;
nivelul de educaie: minim patru clase primare absolvite (s stie s scrie si s citeasc);
numrul de copii n Iamilie (prioritate pentru prinii cu un numr mai mare de copii).
Scorurile subiecilor cercetrii au Iost introduse n baza de date si prelucrate cu SPSS.

13
au fost eliminate ca:urile auble, erorile ae introaucere a aatelor etc.
14
pentru a nu crea nemulumiri privina neincluaerea in program.
15
este important ca grupele ae prini s fie cat mai omogene posibil in ceea ce privete profilul necesitilor, caracteristici
socio-aemografice, varsta copiilor etc.
16
prin intermeaiul cabinetelor psiho-peaagogice colare, la recomanaarea consilierilor colari sau a altor caare aiaactice ain
unitatea ae invmant
momentul aplicrii judeul
Tip esantion
grup experimental grup martor Total
anterior
interveniei
Bihor 328 48 376
Constana 334 48 382
IlIov 339 50 389
Total 1001 146 1147
post intervenie
Bihor 328 48 376
Constana 334 48 382
IlIov 339 50 389
Total 1001 146 1147
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
128
Pentru nsumarea scorurilor individuale, opiunile nregistrate pentru cele 21 de cunostine,
abiliti si practici individuale au Iost grupate n 3 Iactori structurai / dimensiuni ale cercetrii
(OB1; OB2; OB3 - descrise pe larg n raportul anterior) utile activitii de reducere a Iactorilor
de risc si de crestere a Iactorilor de protecie privind consumul de tutun, alcool si droguri ilicite.
Ulterior s-a calculat un scor mediu general pentru Iiecare subiect, ca medie a celor 3 dimensiuni
speciIice.
Pentru a putea testa si interpreta diIerenele care apar n evaluarea indicatorilor comuni privind
cunostinele, atitudinile si practicile prinilor, n raport cu copiii lor, privind eIectele /
consecinele consumului de droguri si a Iactorilor de risc si protecie Ia de consumul de tutun,
alcool si droguri ilicite n cadrul grupului experimental vs. control, pre-test si post test,
normalitatea variabilelor a Iost testat cu ajutorul testului Kolmogorov-Smirnov. Majoritatea
variabilelor testate au o distribuie cvasi-normal si de asemenea, majoritatea distribuiilor
analizate au coeIicientul de asimetrie negativ
17
, ceea ce indic o concentrare a rspunsurilor ctre
categoriile superioare si o alungire a Iormei distribuiilor ctre stnga (,coaaa spre stnga).
CoeIicientul de boltire (kurtosis) este n majoritatea cazurilor negativ
18
, ceea ce indic distribuii
platikurtice (mai puin nalte dect distribuia normal). innd cont de teorema limitei centrale,
ce ne asigur cu privire la normalitatea distribuiei de esantionare pentru esantioane care
depsesc N30, am decis s Iolosim teste parametrice pentru testarea ipotezelor experimentale.
Pentru evaluarea semniIicaiei statistice a diIerenei dintre mediile pentru cele dou seturi de
scoruri (pre si post test) s-a Iolosit testul t pentru esantioane perechi (pentru compararea a dou
esantioane de scoruri corelate / relaionate) care ghideaz spre acceptarea / inIirmarea ipotezei
conIorm creia exist o diIeren real ntre cele dou medii si este puin probabil ca acestea s
Iie un eIect aleatoriu datorat esantionrii.

17
Anexa 1, 2
18
Anexa 1, 2
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
129
Caracteristici socio-demografice ale respondenilor
Sex
Tabel nr. 3 Distribuia responaenilor in funcie ae tipul eantionului, sexul subiectului i fuaeul
ae reeain


ConIorm datelor, att n cadrul grupului experimental ct si al celui martor, mai puin de 1 / 5
dintre subieci (17,4 vs. 12,7) sunt de sexul masculin; cea mai mare proporie Iiind n judeul
Bihor (23,2 vs. 15,6), iar cea mai mic n judeul IlIov (12) pentru grupul experimental si
n judeul Constana pentru grupul martor (10,4).

tipesantion judeul
sex
masculin Ieminin Total
grup experimental
Bihor 23.2 76.8 100.0
Constana 17.2 82.8 100.0
IlIov 11.9 88.1 100.0
Total 17.4 82.6 100.0
grup martor
Bihor 15.6 84.4 100.0
Constana 10.4 89.6 100.0
IlIov 12.0 88.0 100.0
Total 12.7 87.3 100.0
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
130
Vrst
Tabel nr. 4 Distribuia responaenilor in funcie ae tipul eantionului i varsta subiectului (inaic.
ae tenain central i ae aispersie i histograme)

Sintetiznd, pe baza indicatorilor de tendin central (de poziie
19
si de Iorm a distribuiei
20
) si
de dispersie
21
se observ c: desi intervalul aIerent este mai mare n cadrul grupului
experimental, se observ c att media, ct si abaterea standard a celor 2 grupuri sunt
aproximativ egale (38,5 ani vs. 38,4 ani, respectiv 6,6 vs.6,4). Histogramele sunt usor asimetrice,
pozitive
22
(0,9 si 1,6) si leptocurtice (mai ascuite)
23
comparativ cu distribuia normal (1,4 si
3,9).

19
Reaau printr-o singur valoare numeric nivelul general al valorilor seriei (meaie, meaian i moa) Rotariu, Traian
(coora.) (2006) Metoae statistice aplicate in tiinele sociale, Iai. Polirom, p.42
20
Inaicatori ae oblicitate (skewness, in engl.) i boltire (kurtosis, in engl.)
21
Msoar graaul ae imprtiere a inaivi:ilor in caarul seriei ae valori pe care acetia le iau (ex. amplituaine, abatere
stanaara) T. Rotariu (coora.)(2006)- op. cit., p.49
22
Skewness - inaice ae asimetrie / oblicitate (inaice al asimetriei sau ,inclinrii` aistribuiei scorurilor pentru o variabil, fa
ae meaie) este po:itiv aac scorurile sunt asimerice spre stanga, se anulea: pentru aistribuiile simetrice i este negativ aac
scorurile sunt asimetrice spre areapta in Howitt, Dennis i Cramer, Duncan (2010, ea.a II- a rev:ut i aaugit)
Introaucere in SPSS pentru psihologie. versiunea 16 i versiunile anterioare, Iai. Polirom, p. 79, se consiaer aistribuie
normal pentru valori in intervalul [-0,80 i 0,80{ Lewis-Beck (1995) in Sava, F. (2004) op.cit. pg.7
23
Kurtosis - inaice ae aplati:are / boltire (cat ae ascuit sau ae plat este aistribuia scorurilor pentru o variabil, comparativ
cu aistribuia normal) este po:itiv pentru curbe cu frecvene ascuite (leptocurtice)i negative pentru curbe plate (platicurtice)
in D. Howitt i D. Cramer (2010, ea.a II- a rev:ut i aaugit), op. cit. p. 79
grup experimental
Minim 21

Maxim 70
Media 38.5
Mediana 37.0
Mod 35
Abatere standard 6.6
Skewness 0.92
Kurtosis 1.40
grup martor
Minim 25

Maxim 65
Media 38.4
Mediana 38.0
Mod 36
Abatere standard 6.4
Skewness 1.55
Kurtosis 3.93
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
131
Tabel nr. 5 Distribuia responaenilor in funcie ae tipul eantionului, fuaeul ae reeain i
varsta subiectului (inaicatori ae tenain central i ae aispersie i histograme)

Bihor Constana Ilfov
g
r
u
p

e
x
p
e
r
i
m
e
n
t
a
l

Minim 26 ani
Maxim 69 ani
Suma 26100 ani
Media 39.79
Mediana 39.00
Mod 40
Abatere standard 6.44
Skewness 0.83
Kurtosis 0.74
Minim 22 ani
Maxim 70 ani
Suma 25689 ani
Media 38.45
Mediana 38.00
Mod 38
Abatere standard 6.63
Skewness 1,04
Kurtosis 2,23
Minim 21 ani
Maxim 66 ani
Suma 25364 ani
Media 37.41
Mediana 36.00
Mod 34
Abatere standard 6.60
Skewness 1.00
Kurtosis 1.54
g
r
u
p

m
a
r
t
o
r

Minim 30 ani
Maxim 59 ani
Suma 3680 ani
Media 38.33
Mediana 37.5
Mod 35
Abatere standard 5.23
Skewness 1.42
Kurtosis 2.70
Minim 30 ani
Maxim 54 ani
Suma 3695 ani
Media 38.49
Mediana 38
Mod 38
Abatere standard 5.24
Skewness 1.08
Kurtosis 2.22
Minim 25 ani
Maxim 65 ani
Suma 3834 ani
Media 38.34
Mediana 36.5
Mod 36
Abatere standard 8.27
Skewness 1.57
Kurtosis 2.95
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
132
Analiznd datele, comparativ pe cele 3 judee, se observ urmtoarele:
n cadrul grupului experimental se nregistreaz att cea mai mare vrst a subiecilor (70 de
ani - judeul Constana), ct si cea mai mic (21 de ani judeul IlIov);
pentru grupul experimental: cel din judeul Bihor nregistreaz cea mai mare sum (261000
ani), medie (39,79 ani), median (39 ani) si mod (40 de ani), iar cel din Constana cea mai mare
valoare pentru abaterea standard (6,63) si pentru indicatorului de boltire (kurtosis 2,23);
pentru grupul martor: cel din judeul Constana nregistreaz cea mai mare medie (38,49 ani),
median (38 ani) si mod (38 de ani), iar cel din IlIov cea mai mare valoare pentru sum (3834
ani), abaterea standard (8,27), indicatori de oblicitate (skewness 1,57) si pentru indicatorului de
boltire (kurtosis 2,95).
Mediu rezidenial yi status marital
Grafic nr.1 Distribuia responaenilor in funcie ae tipul eantionului, meaiul ae re:iaen i
statusul marital al subiectului

ConIorm graIicelor alturate se observ c:
pentru grupul experimental subiecii provin ntr-o mai mare msur din mediul urban
(56,4) si sunt ntr-o proporie mai mic cstorii (74,2);
pentru grupul martor subiecii provin ntr-o mai mare msur din mediul urban (53,8)si
sunt ntr-o proporie mai mare cstoriii (85,3).
grup experimental grup martor
56.4%
43.6%
urban
ruraI

46.2%
53.8%
urban
ruraI


Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
133
Testul eyantioanelor independente grup experimental vs. grup control
A Iost testat dac caracteristicile grupului experimental variaz sau nu semniIicativ n raport cu
grupul de control. Pentru compararea mediilor a dou populaii s-a veriIicat dac deviaiile
standard la nivelul celor dou grupe sunt semniIicativ diIerite, deoarece prin ipoteza de nul se
presupune c cele dou populaii au variane egale. S-a Iolosit n acest scop testul Levene ae
egalitate a varianelor ( Levenes test for equality of Jariances). Dac nivelul de semniIicaie
observat pentru acest test este mic (de exemplu mai mic de 0,05) atunci se Iolosesc variane
aistincte (Equal variance not assumea) pentru testarea mediilor. Dac acest nivel este mare
atunci se Iolosesc variane comune ( Equal variances assumea).
Aplicarea testului T pentru esantioane independente
24
, pentru variabilele demograIice: sex,
vrst, mediu status marital, precum si pentru variabilele compuse prin suma valorilor scorurilor
la cele 3 dimensiuni prezentate anterior (OB1, OB2; OB3), dar si pentru o variabil calculat ca
medie a celor 3 scoruri ale dimensiunilor conceptuale care particip la constructul psihologic al
chestionarului de evaluare, va permite, n Iinal, observarea diIerenelor semniIicative ntre grupul
experimental si grupul de control pentru nivelul de cunostine, atitudini si practici ale prinilor
privind eIectele / consecinele consumului de droguri si a Iactorilor de risc si protecie Ia de
consumul de tutun, alcool si droguri ilicite.
Deoarece varianele pentru cele 2 grupuri:
sunt diIerite semniIicativ (p 0.05) n cazul variabilelor sex (F6.08), status marital
(F30.32), scor ponaerat OBtotal (F13.35) si OB3 (F24.52) si a Iost utilizat un test t pentru
variane inegale;
nu sunt diIerite semniIicativ (p ~ 0.05) n cazul variabilelor varst (F3.46), meaiu ae
re:iaen (F1.61), OB1 (F1.29) si OB2 (F3.71) si a Iost utilizat un test t pentru variane
egale.

24
Semnificaia statistic presupune c cele 2 eantioane aifer pan la un punct, aceast aiferen nefiina aatorat intamplrii
i nefiina o consecin a eantionrii. Jariabilitatea inerent a acestor variabile ae aate este utili:at pentru a estima
probabilitatea apariiei oricrei aiferene intre cele 2 meaii, aac nu ar fi nici o aiferen intre cele 2 eantioane in D. Howitt i
D. Cramer (2010, ea. a II- a rev:ut i aaugit), op. cit. p.107
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
134
Tabel nr. 6 Testul eantioanelor inaepenaente grup experimental vs. grup control
Independent Samples Test
Testul Levene
pt. egalitatea
varianelor t-test pt. egalitatea mediilor
F Sig. t dI
SemniIic.
(2-tailed)
diIerena
mediei
Eroarea
standard a
diIerenei
95 interval de
ncredere
limit
inIerioar
limit
superioar
sex
Equal
variances
assumed
6.076 .014
-
1.180
1145 .238 -.039 .033 -.103 .026
Equal
variances
not
assumed

-
1.275
200.870 .204 -.039 .030 -.099 .021
vrsta (ani
mplinii)
Equal
variances
assumed
3.456 .063 .334 1145 .738 .1950 .5837 -.9502 1.3401
Equal
variances
not
assumed

.345 194.186 .730 .1950 .5647 -.9187 1.3087
mediu de
reziden
Equal
variances
assumed
1.609 .205
-
2.087
1145 .097 -.092 .044 -.178 .005
Equal
variances
not assumed

-
2.072
188.882 .060 -.092 .044 -.179 -.004
status
marital
Equal
variances
assumed
30.321 .000 2.793 1145 .005 .317 .113 .094 .539
Equal
variances
not
assumed

3.406 224.432 .001 .317 .093 .133 .500
scor
ponderat
OBtotal
Equal
variances
assumed
13,354 ,000 1,567 1145 ,117 ,03650 ,02329 -,00920 ,08220
Equal
variances
not
assumed

1,309 171,995 ,192 ,03650 ,02787 -,01852 ,09152
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
135
OB1
Equal
variances
assumed
1,289 ,256 ,713 1145 ,476 ,02371 ,03327 -,04158 ,08900
Equal
variances
not assumed

,683 184,724 ,496 ,02371 ,03473 -,04480 ,09222
OB2
Equal
variances
assumed
3,713 ,054 ,407 1145 ,684 ,01372 ,03370 -,05240 ,07984
Equal
variances
not assumed

,365 177,974 ,715 ,01372 ,03758 -,06043 ,08787
OB3
Equal
variances
assumed
24,520 ,000 2,687 1145 ,067 ,07206 ,02681 ,01944 ,12467
Equal
variances
not
assumed

2,117 167,814 ,086 ,07206 ,03403 ,00488 ,13923
ConIorm datelor:
mediile pentru valorile variabilelor sex (t - 1,28, DF 200,87, two-tailed p 0,20), vrst
(t 0.33, DF 1145, two-tailed p 0,74), mediu de reziden (t -2.09, DF1145, two-tailed p
0,10), scor ponderat OBtotal (t 1,31, DF 171,99, two-tailed p 0,19), OB1 (t 0,71, DF
1145, two-tailed p 0,48), OB2 (t 0,41, DF 1145, two-tailed p 0,68) si OB3 (t 2,12, DF
1145, two-tailed p 0,09) nu sunt semniIicativ mai mari pentru grupul experimental dect pentru
grupul martor si putem spune c nu exist diIerene semniIicative ntre cele dou grupuri
(experimental vs. control)
25
;
mediile pentru valorile variabilei status marital (t 3.41, DF 224,32, two-tailed p 0,001)
sunt semniIicativ mai mari pentru grupul experimental dect pentru grupul martor putem spune
c exist diIerene semniIicative ntre cele dou grupuri
26
.
II. Analiza datelor cercetrii
Testarea diIerenelor n urma aplicrii interveniei pentru variabilele care vizeaz nivelul de
cunostine, atitudini si practici ale prinilor privind eIectele / consecinele consumului de
droguri si a Iactorilor de risc si protecie Ia de consumul de tutun, alcool si droguri ilicite.
Scor ponderat OB minimul este -0,61, iar maximul este 1; media este 0,63, mediana este 0,68,
iar modul este 0,90; histograma e usor asimetric (nclinare a distribuiei scorurilor, n sensul de
deplasare a valorii modale la dreapta) negativ si leptocurtic comparativ cu distribuia normal,

25
Intervalul ae increaere 95 pentru aceste aiferene conin punctul 0,00, ceea ce inseamn c aiferena nu este statistic
semnificativ la nivelul ae semnificaie two-tailea ae 5
26
Intervalul ae increaere 95 pentru aceast aiferen este ae la 0,13 la 0,50. Deoarece intervalul nu conine punctul 0,00,
aiferena este statistic semnificativ la nivelul ae semnificaie two-tailea ae 5
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
136
iar deviaia standard
27
este 0,253. Ulterior interveniei, se observ o crestere a valorii de minim, a
mediei si medianei, a sumei si a indicelui de asimetrie, precum si o scdere a indicelui de boltire
si a deviaiei standard. Pentru grupul martor se observ cresteri ale sumei, mediei, medianei si a
indicelui de asimetrie.
Dimensiunea OB1 (abilitile prinilor de identiIicare a nevoilor / problemelor cu care se
conIrunt proprii copii si de comunicare cu acestia) minimul este -1, iar maximul este 1; media
este 0,76, mediana si modul sunt 1; histograma e usor asimetric si leptocurtic comparativ cu
distribuia normal, iar deviaia standard este 0,373. Ulterior interveniei, se observ o crestere a
valorii mediei si medianei, a sumei si a indicelui de boltire, precum si o scdere a indicelui de
asimetrie si a deviaiei standard. Pentru grupul martor se observ cresteri mici ale sumei, mediei
si a indicelui de asimetrie.

27
Evaluare a msurii in care scorurile aifer, in meaie, fa ae meaia scorurilor pentru variabila respectiv... un soi ae cantitate
meaie cu care scorurile aifer (se abat) ae la meaie, in sine, are intotaeauna o valoare po:itiv, aar cercettorii un numr ae
abateri stanaara peste meaie (aaic ,` relativ la meaie) sau un numr ae abateri stanaara sub meaie (aaic ,-` relativ la
meaie) - D. Howitt i D. Cramer (2010, ea.a II- a rev:ut i aaugit), op. cit. p. 79,90- 91
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
137
Tabel nr. 7 Inaicatori ae aispersie i ae tenain central pentru scor ponaerat OB i
aimensiunile OB1, OB2 i OB3


Pre-
test
Post-
test
Histograma
Pre-test Post-test
S
c
o
r

p
o
n
d
e
r
a
t

O
B

G
r
u
p

e
x
p
e
r
i
m
e
n
t
a
l

N valid 1001 1001
Media .6339 .7498
Mediana .6762 .8011
Mod .90 .90
Std.
Deviation
.2530
9
.2035
9
Skewness -1.301 -1.721
Kurtosis 2.59 4.99
Minim -.61 -.54
Maximu
m
1.00 1.00
Sum
634.5
1
750.5
6
G
r
u
p

m
a
r
t
o
r

N valid 146 146
Media .5974 .6098
Mediana .6741 .6852
Mod .90 .90
Std.
Deviation
.3226
4
.3278
8
Skewness -1.224 -1.149
Kurtosis 1.045 .817
Minim -.45 -.45
Maximu
m
1.00 1.00
Sum 87.22 89.03
O
B

1

G
r
u
p

e
x
p
e
r
i
m
e
n
t
a
l

N valid 1001 1001
Media .7634 .8813
Mediana
1.000
0
1.000
0
Mod 1.00 1.00
Std.
Deviation
.373 .266
Skewness -1.900 -2.903
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
138
Kurtosis 3.987
10.46
7
Minim -1.00 -1.00
Maximu
m
1.00 1.00
Sum
764.2
0
882.2
0
G
r
u
p

m
a
r
t
o
r

N valid 146 146
Media .7397 .7438
Mediana
1.000
0
1.000
0
Mod 1.00 1.00
Std.
Deviation
.3947
0
.3621
7
Skewness -1.630 -1.410
Kurtosis 2.256 1.619
Minim -.60 -.60
Maximu
m
1.00 1.00
Sum
108.0
0
108.6
0

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
139


Pre-
test
Post-
test
Histograma
Pre-test Post-test
O
B

2

G
r
u
p

e
x
p
e
r
i
m
e
n
t
a
l

N valid 1001 1001

Media .6043 .7480
Mediana .7778 .7778
Mod 1.00 1.00
Std.
Deviation
.3724
5
.3125
8
Skewness -.799 -1.508
Kurtosis -.168 2.357
Minim -.56 -.78
Maximu
m
1.00 1.00
Sum
604.8
9
748.7
8
G
r
u
p

m
a
r
t
o
r

N valid 146 146
Media .5906 .5944
Mediana .7778 .7778
Mod 1.00 1.00
Std.
Deviation
.4311
7
.4331
1
Skewness -1.111 -1.002
Kurtosis .635 .012
Minim -.78 -.56
Maximu
m
1.00 1.00
Sum 86.22 86.78
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
140

O
B

3

G
r
u
p

e
x
p
e
r
i
m
e
n
t
a
l

N valid 1001 1001


Media .5339 .6201
Mediana .5714 .7143
Mod .71 .71
Std.
Deviation
.2865
7
.2740
0
Skewness -.702 -.692
Kurtosis .684 .112
Minim -.71 -.43
Maximu
m
1.00 1.00
Sum
534.4
3
620.7
1
G
r
u
p

m
a
r
t
o
r

N valid 146 146
Media .4618 .4912
Mediana .5714 .5714
Mod .71 .71
Std.
Deviation
.3963
4
.3977
3
Skewness -1.196 -1.181
Kurtosis 1.719 1.451
Minim -1.00 -1.00
Maximu
m
1.00 1.00
Sum 67.43 71.71
Dimensiunea OB 2 comportamentele (copiilor sau ale cuplului) de mbuntire a relaiilor n
Iamilie si de evitare / rezolvare a conIlictelor: minimul este -0,56, iar maximul este 1; media este
0,6, mediana este 0,78, iar modul este 1; histograma e usor asimetric si platicurtic comparativ
cu distribuia normal, iar deviaia standard este 0,372. Ulterior interveniei, se observ o crestere
a valorii mediei si sumei si a indicelui de boltire, precum si o scdere a valorii de minim, a
indicelui de asimetrie si a deviaiei standard. Pentru grupul martor se observ cresteri usoare ale
sumei, mediei si a indicelui de asimetrie.
Dimensiunea OB 3 modalitile de stabilire de limite n comportamentul copiilor si a unor
norme Iamiliale eIiciente de convieuire: minimul este -0,71, iar maximul este 1; media este 0,53,
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
141
mediana este 0,57, iar modul este 0,71; histograma e usor asimetric negativ si leptocurtic
comparativ cu distribuia normal, iar deviaia standard este 0,286. Ulterior interveniei, se
observ o crestere a valorii de minim, a valorii mediei si sumei si a indicelui de asimetrie,
precum si o scdere a indicelui de boltire si a deviaiei standard. Pentru grupul martor se observ
cresteri usoare ale sumei, mediei si a indicelui de asimetrie.
Tabel nr. 8 Testul T pentru eantioane aepenaente (pretest postest pentru grupul experimental
i grupul ae control)
Paired Differences
Mean
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
95 ConIidence
Interval oI the
DiIIerence
t dI
Sig. (2-
tailed) Lower Upper
g
r
u
p

e
x
p
e
r
i
m
e
n
t
a
l

Ob1premean - Ob1post -
,11788
,35101 ,01109 -,13965 -,09611
-
10,625
1000 ,000
Ob2premean - Ob2post -
,14375
,39018 ,01233 -,16795 -,11954
-
11,656
1000 ,000
Ob3premean - Ob3post -
,08620
,32519 ,01028 -,10637 -,06603 -8,387 1000 ,000
Obponderattotalpretest -
Obponderattotalposttest
-
,11594
,25132 ,00794 -,13153 -,10035
-
14,596
1000 ,000
g
r
u
p
u
l

d
e

c
o
n
t
r
o
l

Ob1premean - Ob1post -
,00411
,32924 ,02725 -,05796 ,04974 -,151 145 ,880
Ob2premean - Ob2post -
,00381
,36524 ,03023 -,06355 ,05594 -,126 145 ,900
Ob3premean - Ob3post -
,02935
,29821 ,02468 -,07813 ,01942 -1,189 145 ,236
Ob ponderat totalpretest
Ob ponderat totalposttest
-
,01242
,25619 ,02120 -,05433 ,02948 -,586 145 ,559
Media dintre diIerena scorurilor variabilelor msurate n Iaza iniial, respectiv Iinal este
negativ. Constatm astIel c s-a nregistrat o diIeren pozitiv, semniIicativ (p 0,01) privind
cunostinele, atitudinile si practicile prinilor n raport cu copiii lor privind eIectele /
consecinele consumului de droguri si a Iactorilor de risc si protecie Ia de consumul de tutun,
alcool si droguri ilicite n urma desIsurrii programului de intervenie Eu si copilul meu.
Alternativ, diIerena dintre scorurile pretest la grupul de control si cele post test nu prezint
diIerene semniIicative (p ~0.05), astIel c putem s aIirmm c evoluia n grupul int nu se
datoreaz ntmplrii.
Toate cele trei dimensiuni studiate precum si scorul general ponderat prezint diIerene
semniIicative. Mediile acestor variabile au Iost mbuntite semniIicativ dup cum se observ
cu ajutorul testului t. Pentru a Ii mai ilustrativ, vom prezenta un tabel cu diIerenele dintre medii
pentru variabilele aIlate sub observaie.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
142
Grafic nr. 2 Diferenele aintre meaii pentru variabilele OB1,OB2, OB3 i OB ponaerat total
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
media 0.7634 0.8813 0.6043 0.748 0.5339 0.6201 0.6339 0.7498
Ob1pretest Ob1posttest Ob2pretest Ob2posttest Ob3pretest Ob3posttest
Obponderatt
otalpretest
Obponderatt
otalposttest

Pentru OB1 perIormana autodeclarat privind abilitile prinilor de identiIicare a nevoilor /
problemelor cu care se conIrunt proprii copii si de comunicare cu acestia s-a mbuntit
semniIicativ de la un scor mediu de 0,76 la 0,88 (13) n urma aplicrii interveniei.
Cea mai mare evoluie s-a nregistrat la OB2 unde perIormana autodeclarat privind practicile
(copiilor sau ale cuplului) de mbuntire a relaiilor n Iamilie si de evitare / rezolvare a
conIlictelor s-a mbuntit semniIicativ de la un scor mediu de 0,60 la 0,75 (25) n urma
aplicrii interveniei.
Pentru OB3 perIormana autodeclarat privind modalitile de stabilire a limitelor n
comportamentul copiilor si a unor norme Iamiliale eIiciente de convieuire s-a mbuntit
semniIicativ de la un scor mediu de 0,53 la 0,62 (16,9) n urma aplicrii interveniei.
Si perIormana autodeclarat privind scorul Iinal sau competenta speciIic Iamilial de prevenire
a consumului de droguri ilicite tutun si alcool (Obiectiv final) s-a mbuntit semniIicativ de la
un scor mediu de 0,63 la 0,75 (19) n urma aplicrii interveniei. Aceasta evoluie poate fi
consiaerat ae excepie pentru o intervenie limitat in timp i resurse.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
143
Tabel nr. 9 Testul t pentru eantioane perechi (pre i post test) pentru grupul experimental,
pentru Ob ponaerat total si aimensiunile OB1, OB2 i OB3, la nivel regional

1UDEUL item
Media N Std. Deviation
Std. Error
Mean
Corelaia ntre
itemi Sig.
BIHOR
OB tot
Pre-test .6478 328 .23619 .01304
.511 .000
Post-
test
.7464 328 .21072 .01163
OB1
Pre-test .7768 328 .36138 .01995
.506 .000
Post-
test
.8738 328 .28764 .01588
OB2
Pre-test .6009 328 .36740 .02029
.385 .000
Post-
test
.7151 328 .33523 .01851
OB3
Pre-test .5658 328 .26912 .01486
.300 .000
Post-
test
.6503 328 .25637 .01416
CONSTANA
OB tot
Pre-test .6484 334 .26324 .01440
.395 .000
Post-
test
.7529 334 .18590 .01017
OB1
Pre-test .7689 334 .37774 .02067
.413 .000
Post-
test
.8796 334 .26029 .01424
OB2
Pre-test .6507 334 .36721 .02009
.355 .000
Post-
test
.7881 334 .28508 .01560
OB3
Pre-test .5257 334 .29735 .01627
.414 .000
Post-
test
.5911 334 .27228 .01490
ILFOV
OB tot
Pre-test .6060 339 .25710 .01396
.346 .000
Post-
test
.7500 339 .21354 .01160
OB1
Pre-test .7451 339 .37896 .02058
.394 .000
Post-
test
.8903 339 .24948 .01355
OB2
Pre-test .5618 339 .37820 .02054
.337 .000
Post-
test
.7404 339 .31238 .01697
OB3
Pre-test .5112 339 .29019 .01576
.260 .000
Post-
test
.6195 339 .28946 .01572
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
144

Paired Differences
1UDEUL item
Mean
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
95 CI
t dI
Sig. (2-
tailed) minim maxim
BIHOR
OBtot -
.09854
.22211 .01226
-
.12266
-
.07441
-
8.035
327 .000
OB1 -
.09695
.32882 .01816
-
.13267
-
.06123
-
5.340
327 .000
OB2 -
.11416
.39068 .02157
-
.15660
-
.07172
-
5.292
327 .000
OB3 -
.08449
.31095 .01717
-
.11827
-
.05072
-
4.921
327 .000
CONSTANA
OBtot -
.10454
.25526 .01397
-
.13201
-
.07706
-
7.484
333 .000
OB1 -
.11078
.35960 .01968
-
.14948
-
.07207
-
5.630
333 .000
OB2 -
.13739
.37664 .02061
-
.17793
-
.09685
-
6.667
333 .000
OB3 -
.06544
.30909 .01691
-
.09871
-
.03217
-
3.869
333 .000
ILFOV
OBtot -
.14402
.27153 .01475
-
.17303
-
.11501
-
9.766
338 .000
OB1 -
.14513
.36235 .01968
-
.18384
-
.10642
-
7.374
338 .000
OB2 -
.17863
.40111 .02179
-
.22148
-
.13578
-
8.200
338 .000
OB3 -
.10830
.35252 .01915
-
.14596
-
.07064
-
5.657
338 .000
Analiznd datele la nivel regional, se observ c pentru toate cele 3 judee, pentru toate cele trei
dimensiuni studiate precum si pentru scorul general ponderat, media dintre diIerena scorurilor
variabilelor msurate n Iaza iniial, respectiv Iinal este negativ ceea ce implic nregistrarea,
n urma desIsurrii programului de intervenie Eu si copilul meu, a unor diIerene pozitive si
semniIicative (p 0,01) privind cunostinele, atitudinile si practicile prinilor n raport cu copiii
lor privind eIectele / consecinele consumului de droguri si a Iactorilor de risc si protecie Ia de
consumul de tutun, alcool si droguri ilicite. Alternativ, diIerena dintre scorurile pretest la grupul
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
145
de control si cele post test nu prezint diIerene semniIicative (p ~0.05), astIel c putem s
aIirmm c evoluia n grupul int nu se datoreaz ntmplrii.
Pentru a Ii mai ilustrativ, vom prezenta un tabel cu diIerenele dintre medii pentru variabilele
aIlate sub observaie.
Grafic nr. 3 Diferenele aintre meaii pentru variabilele OB1,OB2, OB3 i OB ponaerattotal, la
nivel regional
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
Bihor 0.7768 0.8738 0.6009 0.7151 0.5658 0.6503 0.6478 0.7464
Constanta 0.7689 0.8796 0.6507 0.7881 0.5257 0.5911 0.6484 0.7529
IIfov 0.7451 0.8903 0.5618 0.7404 0.5112 0.6195 0.6060 0.7500
pretest postest pretest postest pretest postest pretest postest
Ob1 Ob2 Ob3 ObpondtotaI

OB1 - perIormana autodeclarat privind abilitile prinilor de identiIicare a nevoilor /
problemelor cu care se conIrunt proprii copii si de comunicare cu acestia, s-a mbuntit n
urma aplicrii interveniei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,78 la 0,87 (11,5);
Constana - de la un scor mediu de 0,77 la 0,88 (14,3);
IlIov - de la un scor mediu de 0,74 la 0,89 (20,3).
OB2 - perIormana autodeclarat privind practicile (copiilor sau ale cuplului) de mbuntire a
relaiilor n Iamilie si de evitare / rezolvare a conIlictelor, s-a mbuntit n urma aplicrii
interveniei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,60 la 0,72 (20);
Constana - de la un scor mediu de 0,65 la 0,79 (21,5);
IlIov - de la un scor mediu de 0,56 la 0,74 (32,1).
OB3 - perIormana autodeclarat privind modalitile de stabilire a limitelor n comportamentul
copiilor si a unor norme Iamiliale eIiciente de convieuire s-a mbuntit n urma aplicrii
interveniei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,57 la 0,65 (14);
Constana - de la un scor mediu de 0,53 la 0,59 (11,3);
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
146
IlIov - de la un scor mediu de 0,51 la 0,62 (21,6).
Ob final - scorul Iinal sau competenta speciIic Iamilial de prevenire a consumului de droguri
ilicite tutun si alcool s-a mbuntit n urma aplicrii interveniei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,65 la 0,75 (15,4);
Constana - de la un scor mediu de 0,65 la 0,75 (15,4);
IlIov - de la un scor mediu de 0,61 la 0,75 (23).
ConIorm datelor cel mai bun rezultat s-a nregistrat n judeul IlIov (23) si pentru dimensiunea
OB2 (ntre 20-32). Aceasta evoluie poate fi consiaerat ae excepie pentru o intervenie
limitat in timp i resurse.
Diferenele ntre rezultatele posttest la grupul experimental yi rezultatele posttest la grupul
de control
Dup cum se observ, pentru toate dimensiunile studiate, exist diIerene statistic semniIicative
ntre rezultatele nregistrate la grupul experimental post-test si rezultatele nregistrate la grupul
de control post test. AstIel, am izolat inIluena unor Iactori arbitrari care ar Ii putut interveni n
perioada de timp n care s-a desIsurat intervenia si putem aIirma c n urma interveniei
rezultatele s-au mbuntit semniIicativ si acest lucru nu se datoreaz unor Iactori arbitrari ci
inIluenei programului de Iormare.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
147
Tabel nr. 10 Testul eantioanelor inaepenaente T intre scorurile post test la grupul experimental
i scorurile posttest la grupul ae control

Levene's
Test Ior
Equality oI
Variances t-test Ior Equality oI Means
F Sig. t dI
Sig.
(2-
tailed)
Mean
DiIIerence
Std. Error
DiIIerence
95 CI oI the
DiIIerence
Lower Upper
Ob1post Equal
variances
assumed
46,218 ,000 5,544 1145 ,000 ,13748 ,02480 ,08883 ,18614
Equal
variances
not
assumed

4,416 168,544 ,000 ,13748 ,03113 ,07603 ,19894
Ob2post Equal
variances
assumed
40,546 ,000 5,252 1145 ,000 ,15366 ,02926 ,09625 ,21107
Equal
variances
not
assumed

4,133 167,728 ,000 ,15366 ,03718 ,08026 ,22706
Ob3post Equal
variances
assumed
33,266 ,000 4,973 1145 ,000 ,12890 ,02592 ,07804 ,17976
Equal
variances
not
assumed

3,787 165,654 ,000 ,12890 ,03404 ,06170 ,19610
Obponderat
totalposttest
Equal
variances
assumed
66,899 ,000 7,081 1145 ,000 ,14001 ,01977 ,10122 ,17881
Equal
variances
not
assumed

5,021 161,692 ,000 ,14001 ,02789 ,08494 ,19509
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
148
Prezentarea evoluiei pentru fiecare item
Pentru a vedea mai clar care sunt modiIicrile datorate programului n privina abilitilor de
comunicare si de identiIicare a nevoilor propriilor copii vom Iace o descriere a rezultatelor
obinute pentru variabilele care compun Iiecare dimensiune.
Itemii care intr n alctuirea dimensiunii OB1 - abilitile prinilor de identiIicare a nevoilor /
problemelor cu care se conIrunt proprii copii si de comunicare cu acestia - sunt urmtorii:
Q7. Discut Irecvent cu copilul meu despre ceea ce si doreste s Iac n viaa de zi cu zi;
Q8. i cunosc bine pe prietenii apropiai ai copilului / copiilor meu / mei;
Q9. Cunosc problemele care l preocup pe copilul meu n prezent;
Q10. Stiu / cunosc / m interesez mereu unde si petrece copilul meu timpul;
Q14. Sunt destul de mulumit() de modul n care mi cresc / educ copilul.
Grafic nr. 4 Distribuia responaenilor pentru itemii aimensiunii OB1 in funcie ae tipul
eantionului i momentul aplicrii ( calculat la total rspunsuri valiae)
0
25
50
75
100
125
pre test 86.0 14.0 85.0 15.0 89.4 10.4 97.2 2.8 84.4 15.6 81.418.6 84.2 15.8 87.6 12.4 95.2 4.8 87.5 12.5
post test 94.3 5.7 92.0 8.0 96.7 3.3 98.6 1.4 90.6 9.4 78.621.4 84.2 15.8 89.7 10.3 94.5 5.5 89.5 10.4
da nu da nu da nu da nu da nu da nu da nu da nu da nu da nu
Q7. Q8. Q9. Q10. Q14. Q7. Q8. Q9. Q10. Q14.
Grup experimental Grup martor

ConIorm datelor din graIicul anterior, se observ c exist diIerene pentru cei 5 itemi ai
dimensiunii OB1 (abilitile prinilor de identiIicare a nevoilor / problemelor cu care se
conIrunt proprii copii si de comunicare cu acestia):
Grupul experimental - Q7: 8,3, Q9: 7,3, Q8: 7, Q14: 6,2, Q10: 1,4;
Grupul martor - Q9: 2,1, Q14: 2, Q8: 0, Q10: -0,7, Q7: -2,8.
ConIorm testului t pentru esantioane perechi:
exist corelaie ntre itemii perechilor att pentru grupul experimental, ct si pentru cel
martor (nivelul de semniIicaie 0.05);
grupul experimental: pentru toi cei 5 itemi ai dimensiunii OB1 aiferenele sunt
semnificative (nivelul de semniIicaie two-tailed este mai mic de 0,05), iar t ia valori ntre 2,34
(Q10) si 6,98 (Q7). DiIerena dintre cele 2 medii (pre si post test) variaz ntre 0,01 (Q10) si 0,08
(Q7) si eroarea standard estimat mediilor este de 0,01;
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
149
grupul martor: pentru toi cei itemi ai dimensiunii OB1 aiferenele sunt nesemnificative
(nivelul de semniIicaie two-tailed este mai mare de 0,05), iar t ia valori ntre -0,89 (Q7) si 1,34
(Q14). DiIerena dintre cele 2 medii (pre si post test) variaz ntre - 0,03 (Q7) si 0,03 (Q9 si Q14)
si eroarea standard estimat mediilor ntre 0,02 (Q14) si 0,03 (Q7).
Tabel nr. 11 Testul t pentru eantioane perechi pentru cele 2 grupuri (experimental vs. control)
pentru cei 5 itemi ai aimensiunii OB1

grup experimental grup martor
Paired Samples Statistics
Paired
Samples
Correlations Paired Samples Statistics
Paired
Samples
Correlations
Media N
Std.
Deviation
Std.
Error
Mean
Corelaia
ntre
itemi Sig. Media N
Std.
Deviation
Std.
Error
Mean
Corelaia
ntre
itemi Sig.
Q7 Pre-
test
1.14 988 .347 .011
.238 .000
1.19 145 .391 .032
.572 .000
Post-
test
1.06 988 .233 .007 1.21 145 .411 .034
Q8 Pre-
test
1.15 985 .358 .011
.376 .000
1.16 146 .366 .030
.690 .000
Post-
test
1.08 985 .272 .009 1.16 146 .366 .030
Q9 Pre-
test
1.10 980 .304 .010
.234 .000
1.12 145 .331 .027
.559 .000
Post-
test
1.03 980 .180 .006 1.10 145 .306 .025
Q10 Pre-
test
1.03 993 .166 .005
.134 .000
1.05 146 .214 .018
.228 .006
Post-
test
1.01 993 .118 .004 1.05 146 .228 .019
Q14 Pre-
test
1.15 982 .360 .011
.401 .000
1.12 144 .332 .028
.833 .000
Post-
test
1.09 982 .290 .009 1.10 144 .307 .026


Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
150
Paired Differences
tipesantion item
Mean
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
95 CI
t dI
Sig. (2-
tailed) minim maxim
grup
experimental
Q7 .082 .369 .012 .059 .105 6.984 987 .000
Q8 .071 .359 .011 .049 .094 6.208 984 .000
Q9 .069 .315 .010 .050 .089 6.891 979 .000
Q10 .014 .190 .006 .002 .026 2.339 992 .020
Q14 .060 .360 .012 .038 .083 5.223 981 .000
grup martor
Q7 -.028 .372 .031 -.089 .033 -.894 144 .373
Q8 .000 .288 .024 -.047 .047 .000 145 1.000
Q9 .021 .300 .025 -.029 .070 .831 144 .407
Q10 -.007 .275 .023 -.052 .038 -.301 145 .764
Q14 .021 .186 .015 -.010 .051 1.345 143 .181
n primul raport, reIeritor la itemii care compun dimensiunea OB1 (abilitile prinilor de
identiIicare a nevoilor / problemelor cu care se conIrunt proprii copii si de comunicare cu
acestia) se observ c cele mai multe carene apar n:
Cunoasterea anturajului cu care propriul / proprii copilul / copii si petrece timpul (Q8).
16,3 dintre prini declar c nu cunosc cei mai buni prieteni ai copilului lor. Aceast lips de
implicare n procesul de educaie se constituie intr-un Iactor de risc privind dependena de
substane, cunoscut Iiind usurina cu care adolescenii valorizeaz, accept si si nsusesc
modele de comportament promovate de grupul de prieteni.
SatisIacia Ia de modul n care prinii si cresc / educ copilul / copii (Q14). 14,5 dintre
prini nu sunt satisIcui de modul n care reusesc s si educe copiii. Desi aparent aceast
constatare ne relev o arie de risc, putem Iolosi ntr-un mod pozitiv capacitatea de autoevaluare a
prinilor orientndu-i spre achiziia unor cunostine si abiliti necesare abordrii unui stil
educativ eIicient si adecvat.
Comunicarea cu proprii copii si identiIicarea nevoilor acestora (Q7) 14,4 nu au comunicat
cu proprii copii privind problemele zilnice cu care se conIrunt acestia. 10,9 (Q9) declar c nu
cunosc deloc aceste probleme. Totusi, n larg majoritate prinii declar c cunosc locurile unde
copilul si petrece timpul liber 96,4 (Q10). Aceste ultime declaraii ne oIer tabloul unei
educaii superIiciale oIerite de un anumit segment de prini care se mulumesc s se asigure c
stiu unde este copilul lor Ir a Ii preocupai de problemele si dramele personale pe care acesta
le trieste la vrsta adolescenei.
Datele Iinale ale studiului arat c:
pentru toi cei 5 itemi s-au obinut schimbri pozitive semniIicative;
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
151
0
2
4
6
8
10
12
BH 6.1 4.3 4.9 0.3 7.0
CT 9.0 5.1 6.7 2.7 4.9
IF 9.5 10.2 9.6 0.6 6.3
Q7. Q8. Q9. Q10. Q14.
cea mai mare diIeren (8,3- ntre pre si post test) s-a nregistrat pentru itemul Q7 (,Discut
Irecvent cu copilul meu despre ceea ce si doreste s Iac n viaa de zi cu zi) ceea ce arat o
mbuntire a capacitii prinilor, care au participat la program, de a comunica cu proprii copii
si de a identiIica asteptrile / dorinele / inteniile acestora;
cea mai mic diIeren (1,4- ntre pre si post test) s-a nregistrat pentru itemul Q10 (,Stiu /
cunosc / m interesez mereu unde si petrece copilul meu timpul) care ntrunea o larg
majoritate si la nceputul interveniei (96,4 dintre prini declarau c cunosc locurile unde
copilul si petrece timpul liber).
Prezentarea evoluiei pentru fiecare item la nivel regional (grup experimental)
Grafic nr. 5 Diferena aintre posttest i pretest (grup experimental)
pentru itemii aimensiunii OB2 ( calculat la total rspunsuri valiae)

Analiznd diIerena
rezultat n urma
interveniei, n Iuncie de
judeele n care a avut loc
programul, se observ
urmtoarele:
n Iuncie de jude:
cele mai mari diIerene se
observ la grupul
experimental din judeul
IlIov (n cadrul cruia cea
mai mare diIeren se nregistreaz pentru itemul Q8 ,Ii cunosc bine pe prietenii apropiai ai
copilului / copiilor meu / mei, iar cea mai mic pentru Q10 ,Stiu / cunosc / m interese: mereu
unae ii petrece copilul meu timpul), iar cele mai mici pentru judeul Bihor (n cadrul cruia cea
mai mare diIeren se nregistreaz pentru itemul Q14 ,Sunt aestul ae mulumit() ae moaul in
care imi cresc / eauc copilul, iar cea mai mic pentru Q10 ,Stiu / cunosc / m interese: mereu
unae ii petrece copilul meu timpul);
n Iuncie de item: cele mai mari diIerene se observ pentru itemul Q7 ,Discut frecvent cu
copilul meu aespre ceea ce ii aorete s fac in viaa ae :i cu :i (cu cea mai mare valoare n
IlIov si cea mai mic n Bihor), iar cea mai mic pentru Q10 ,Stiu / cunosc / m interese: mereu
unae ii petrece copilul meu timpul (cu cea mai mare valoare n Constana si cea mai mic n
Bihor);
conIorm testului t pentru esantioane perechi, se observ c diIerenele ntre starea iniial si
cea Iinal sunt nesemniIicative (p~0.05) pentru itemul Q10 ,Stiu / cunosc / m interese: mereu
unae ii petrece copilul meu timpul pentru 2 judee: Bihor si IlIov, o posibil explicaie Iiind
ns nu neaprat existena unor probleme de implementare a programului ci, mai degrab Iaptul
c si anterior implementrii programului itemul respectiv ntrunea, n cele 2 judee, proporii mai
mari de 95 pentru varianta de rspuns da.

Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
152
Tabel nr. 12 Testul t pentru eantioane perechi pentru grupul experimental, pentru cei 5 itemi ai
aimensiunii OB1, la nivel regional

Paired Differences
jude item
Mean
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
95 CI
t dI
Sig. (2-
tailed) minim maxim
BIHOR
Q7 .059 .351 .020 .020 .097 3.004 323 .003
Q8 .059 .325 .018 .023 .095 3.259 320 .001
Q9 .052 .273 .015 .023 .082 3.457 324 .001
Q10 .009 .184 .010 -.011 .029 .904 325 .367
Q14 .068 .364 .020 .028 .108 3.370 321 .001
CONSTANA
Q7 .091 .380 .021 .050 .132 4.357 328 .000
Q8 .051 .388 .021 .009 .093 2.397 333 .017
Q9 .058 .350 .019 .020 .096 3.004 325 .003
Q10 .027 .196 .011 .006 .048 2.516 331 .012
Q14 .048 .318 .017 .014 .083 2.772 329 .006
ILFOV
Q7 .096 .375 .020 .055 .136 4.664 334 .000
Q8 .103 .359 .020 .064 .142 5.208 329 .000
Q9 .097 .317 .017 .063 .132 5.572 328 .000
Q10 .006 .189 .010 -.014 .026 .577 334 .564
Q14 .064 .396 .022 .021 .107 2.917 329 .004
Itemii care intr n alctuirea dimensiunii OB2 - comportamente (ale copiilor sau ale cuplului)
de mbuntire a relaiilor n Iamilie si de evitare / rezolvare a conIlictelor - sunt urmtorii:
Q15 - n ultimele 7 zile, m-am certat aproape zilnic cu copilul meu,
Q16 - n ultimele 7 zile, am avut o discuie plcut cu copilul meu,
Q17 - n ultimele 7 zile am rs sau am glumit mpreun cu copilul meu,
Q18 - n ultimele 7 zile, comportamentul copilului meu m-a enervat (am ipat la el, l-am
certat etc.),
Q19 - n ultimele 7 zile, l-am pedepsit Iizic pe copilul meu,
Q20 - n ultimele 7 zile, copilul meu s-a certat mai mult de trei ori cu Iraii sau prietenii lui,
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
153
Q21 - n ultimele 7 zile, a trebuit s-si amenine sau s-si pedepseasc copilul / copiii mei
pentru a-l / ai convinge s si ndeplineasc obligaiile.
Grafic nr. 6 Distribuia responaenilor pentru itemii aimensiunii OB2 in funcie ae tipul
eantionului i momentul aplicrii ( calculat la total rspunsuri valiae)
0
15
30
45
pre test 7.1 9.2 20.0 43.1 11.5 35.3 27.3 4.3 4.8 11.2 29.1 8.2 23.0 18.8
post test 6.2 9.0 18.1 38.9 11.0 25.5 22.1 4.9 10.6 17.4 38.9 11.8 27.6 31.0
Q16.-nu Q17.-nu Q15.-da Q18.-da Q19.-da Q20.-da Q21.-da Q16.-nu Q17.-nu Q15.-da Q18.-da Q19.-da Q20.-da Q21.-da
Grup experimentaI Grup martor

n urma aplicrii programului de intervenie exist diIerene pentru toi cei 7 itemi ai dimensiunii
OB2:
Q16 - proporia respondenilor, care declar c n ultimele 7 zile nu au avut o discuie plcut
cu copilul su, a sczut pentru grupul experimental cu 0.9 si a crescut pentru grupul martor cu
0.6;
Q17- proporia respondenilor, care declar c n ultimele 7 zile nu au rs sau am glumit
mpreun cu copilul su, a sczut pentru grupul experimental cu 0.2 si a crescut pentru grupul
martor cu 5.8;
Q15 - proporia prinilor, care declar c n ultimele 7 zile au avut certuri zilnice cu copilul
su, a sczut pentru grupul experimental cu 1.9 si a crescut pentru grupul martor cu 6.2;
Q18 - proporia prinilor, care declar c n ultimele 7 zile au fost enervai (au ipat la el, l-
au certat etc.) de comportamentul copilului su, a sczut pentru grupul experimental cu 4.2 si a
crescut pentru grupul martor cu 9.8;
Q19 - proporia prinilor, care declar c n ultimele 7 zile l-au peaepsit Iizic pe copilul su,
a sczut pentru grupul experimental cu 0.5 si a crescut pentru grupul martor cu 3.6;
Q20 - proporia prinilor, care declar c n ultimele 7 zile copilul su s-a certat mai mult de
trei ori cu Iraii sau prietenii lui, a sczut pentru grupul experimental cu 9.8 si a crescut pentru
grupul martor cu 4.6;
Q21 - proporia prinilor, care declar c n ultimele 7 zile copilul su s-a vzut nevoit s-si
amenine sau s-si pedepseasc copilul / copiii mei pentru a-l / ai convinge s si ndeplineasc
obligaiile, a sczut pentru grupul experimental cu 5.2 si a crescut pentru grupul martor cu
12.2.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
154
Tabel nr.13 Testul t pentru eantioane perechi pentru cele 2 grupuri (experimental vs. control)
pentru itemii aimensiunii OB2

grup experimental grup martor
Paired Samples Statistics
Paired
Samples
Correlations Paired Samples Statistics
Paired
Samples
Correlations
Media N
Std.
Deviation
Std.
Error
Mean
Corelaia
ntre
itemi Sig. Media N
Std.
Deviation
Std.
Error
Mean
Corelaia
ntre
itemi Sig.
Q15 Pre-
test
1.80 964 .400 .013
.223 .000
1.82 144 .386 .032
.595 .000
Post-
test
1.89 964 .313 .010 1.83 144 .380 .032
Q16 Pre-
test
1.07 978 .254 .008
.123 .000
1.06 144 .243 .020
.208 .012
Post-
test
1.04 978 .201 .006 1.05 144 .216 .018
Q17 Pre-
test
1.09 968 .291 .009
.267 .000
1.09 142 .289 .024
.526 .000
Post-
test
1.05 968 .211 .007 1.11 142 .308 .026
Q18 Pre-
test
1.57 976 .496 .016
.297 .000
1.61 144 .489 .041
.649 .000
Post-
test
1.71 976 .454 .015 1.61 144 .489 .041
Q19 Pre-
test
1.89 974 .315 .010
.135 .000
1.89 144 .315 .026
.555 .000
Post-
test
1.92 974 .272 .009 1.88 144 .324 .027
Q20 Pre-
test
1.65 959 .479 .015
.366 .000
1.74 145 .437 .036
.630 .000
Post-
test
1.77 959 .423 .014 1.72 145 .448 .037
Q21 Pre-
test
1.73 975 .446 .014
.291 .000
1.78 145 .416 .035
.506 .000
Post-
test
1.81 975 .392 .013 1.69 145 .464 .039


Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
155
Paired Differences
Tip esantion item
Mean
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
95 CI
t dI
Sig. (2-
tailed) minim maxim
grup
experimental
Q15
-.089 .449 .014 -.118 -.061
-
6.166
963 .000
Q16 .028 .304 .010 .009 .047 2.841 977 .005
Q17 .046 .310 .010 .027 .066 4.666 967 .000
Q18
-.141 .564 .018 -.177 -.106
-
7.828
975 .000
Q19
-.032 .387 .012 -.056 -.007
-
2.564
973 .010
Q20
-.122 .510 .016 -.154 -.090
-
7.415
958 .000
Q21
-.083 .501 .016 -.115 -.052
-
5.180
974 .000
grup martor

Q15 -.007 .345 .029 -.064 .050 -.242 143 .809
Q16 .014 .289 .024 -.034 .062 .576 143 .566
Q17 -.014 .291 .024 -.062 .034 -.576 141 .566
Q18 .000 .410 .034 -.067 .067 .000 143 1.000
Q19 .007 .301 .025 -.043 .057 .276 143 .783
Q20 .021 .381 .032 -.042 .083 .653 144 .515
Q21 .090 .440 .037 .017 .162 2.456 144 .015
ConIorm testului t pentru esantioane perechi:
exist corelaie ntre itemii perechilor att pentru grupul experimental, ct si pentru cel
martor (nivelul de semniIicaie 0.05);
grupul experimental: pentru toi cei 7 itemi ai dimensiunii OB2 aiferenele sunt
semnificative (nivelul de semniIicaie two-tailed este mai mic de 0,05), iar t ia valori ntre -7,8
(Q18) si 4,7 (Q17). DiIerena dintre cele 2 medii (pre si post test) variaz ntre -0,14 (Q18) si
0,05 (Q17) si eroarea standard estimat mediilor este de 0,01-0,02;
grupul martor: pentru 6 itemi ai dimensiunii OB2 aiferenele sunt nesemnificative (nivelul
de semniIicaie two-tailed este mai mare de 0,05). Pentru itemul Q21 (n ultimele 7 zile, copilul
meu s-a certat mai mult de trei ori cu Iraii sau prietenii lui) diIerena este semniIicativ (p
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
156
0,05), diIerena dintre cele 2 medii (pre si post test) variaz este 0,09 si eroarea standard estimat
a mediilor este 0,04.
n primul raport, reIeritor la itemii care compun dimensiunea OB2 (comportamente ale cuplului
sau ale copiilor de mbuntire a relaiilor n Iamilie si de evitare / rezolvare a conIlictelor) se
arta Iaptul c, desi existau comportamente (proprii, ale copiilor sau ale cuplului) de
mbuntire a relaiilor n Iamilie (astIel 92.9 dintre prini declarau c au avut o discuie
plcut cu copilul lor n ultimele 7 zile, iar 90.8 declarau c au rs si au glumit cu acesta), se
semnalau grave probleme de gestionare a strilor conIlictuale:
1 din 5 prini (20) declarau c au avut, n ultimele 7 zile, certuri zilnice cu copilul su;
aproape jumtate (43,1) c au Iost enervai (au ipat la el, l-au certat etc.) de
comportamentul copilului su,
unul din 10 (11,5) c n ultimele 7 zile l-au peaepsit Iizic pe copilul su,
mai mult de / (27,3) c s-au vzut nevoii s-si amenine sau s-si pedepseasc copilul /
copiii mei pentru a-l / ai convinge s si ndeplineasc obligaiile.
De asemenea, reiesea Iaptul c starea conIlictual prost gestionat de prini este preluat si
transmis mai departe de copii: mai mult de o treime (35,3) dintre prini declarau c, n
ultimele 7 zile, au sesizat certuri ntre copilul lor si Iraii sau prietenii acestora.
Datele Iinale ale studiului arat c pentru grupul experimental:
pentru toi cei 7 itemi s-au obinut schimbri pozitive semniIicative;
cele mai mari diIerene ntre pre si post test s-au nregistrat pentru itemii Q20 (9,8- ,n
ultimele 7 zile, copilul meu s-a certat mai mult de trei ori cu Iraii sau prietenii lui) si Q21
(5,2 - n ultimele 7 zile, a trebuit s-si amenine sau s-si pedepseasc copilul / copiii mei
pentru a-l / ai convinge s si ndeplineasc obligaiile) ceea ce poate implica Iaptul c o
mbuntire a capacitii prinilor, care au participat la program, de a comunica cu proprii copii
constituie un model pentru propriul / proprii copil / ii si inIlueneaz relaia acestuia / acestora cu
Iraii sau prietenii;
cea mai mic diIeren (0,5- ntre pre si post test) s-a nregistrat pentru itemul Q19 (,n
ultimele 7 zile, l-am pedepsit Iizic pe copilul meu). Acest aspect sugereaz c exist nc o
abordare tradiional conIorm proverbului romnesc ,Btaia este rupt din rai (pentru grupul
martor, s-a nregistrat o crestere pentru itemul Q19 de 3,6 si pentru itemul Q21 de 12,2-
diIeren semniIicativ) si, desi au existat rezultate pozitive, implic necesitatea mbuntirii
interveniei n acest sens.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
157
0
5
10
15
20
BH 2.5 2.2 7.5 8.2 5.2 11.9 4.4
CT 2.3 3.3 7.3 13.4 1.2 14.0 8.4
F 3.5 7.8 11.8 20.0 3.6 11.1 12.5
Q16.-nu Q17.-nu Q15.-da Q18.-da Q19.-da Q20.-da Q21.-da
Prezentarea evoluiei pentru fiecare item la nivel regional (grup experimental)
Grafic nr. 7 Diferena aintre posttest i pretest (grup experimental) pentru itemii aimensiunii
OB2 ( calculat la total rspunsuri valiae)

Analiznd diIerena rezultat n urma interveniei, n Iuncie de judeele n care a avut loc
programul, se observ urmtoarele:
n Iuncie de jude: cele mai mari diIerene se observ la grupul experimental din judeul
IlIov -70,3 (n cadrul cruia cea mai mare diIeren se nregistreaz pentru itemul Q18 ,In
ultimele 7 :ile, comportamentul copilului meu m-a enervat (am ipat la el, l-am certat etc.), iar
cea mai mic pentru Q16 ,In ultimele 7 :ile, am avut o aiscuie plcut cu copilul meu si Q19
,In ultimele 7 :ile, l-am peaepsit fi:ic pe copilul meu), iar cele mai mici pentru judeul Bihor -
41,9 (n cadrul cruia cea mai mare diIeren se nregistreaz pentru itemul Q20 ,In ultimele 7
:ile, copilul meu s-a certat mai mult ae trei ori cu fraii sau prietenii lui, iar cea mai mic
pentru Q16 ,n ultimele 7 zile, am avut o discuie plcut cu copilul meu si Q17 ,In ultimele 7
:ile am ras sau am glumit impreun cu copilul meu);
n Iuncie de item: cele mai mari diIerene se observ pentru itemul Q18 - 41,6 ,In ultimele 7
:ile, comportamentul copilului meu m-a enervat (am ipat la el, l-am certat etc.) (cu cea mai
mare valoare n IlIov si cea mai mic n Bihor), iar cea mai mic pentru Q16 8,3 ,In ultimele 7
:ile, am avut o aiscuie plcut cu copilul meu (cu cea mai mare valoare n IlIov si cea mai mic
n Bihor);
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
158
Tabel nr. 14 Testul t pentru eantioane perechi pentru grupul experimental, pentru itemii
aimensiunii OB2, la nivel regional

Paired Differences
jude item
Mean Std. Deviation Std. Error Mean
95 CI
t dI Sig. (2-tailed) minim maxim
BIHOR
Q16 .025 .295 .016 -.007 .057 1.515 320 .131
Q17 .025 .318 .018 -.010 .060 1.416 315 .158
Q15 -.072 .402 .022 -.116 -.028 -3.205 318 .001
Q18 -.085 .563 .032 -.147 -.023 -2.686 318 .008
Q19 -.053 .389 .022 -.096 -.010 -2.447 318 .015
Q20 -.120 .501 .028 -.175 -.064 -4.257 316 .000
Q21 -.044 .507 .028 -.100 .012 -1.549 317 .122
CONSTANA
Q16 .021 .277 .015 -.009 .052 1.402 325 .162
Q17 .037 .292 .016 .005 .069 2.282 324 .023
Q15 -.073 .458 .025 -.123 -.024 -2.901 326 .004
Q18 -.134 .512 .028 -.189 -.078 -4.734 328 .000
Q19 -.009 .371 .021 -.050 .031 -.447 326 .655
Q20 -.140 .514 .029 -.197 -.084 -4.882 320 .000
Q21 -.085 .454 .025 -.134 -.036 -3.400 328 .001
ILFOV
Q16 .036 .337 .019 .000 .073 1.955 330 .049
Q17 .076 .319 .018 .042 .111 4.339 326 .000
Q15 -.123 .484 .027 -.176 -.069 -4.520 317 .000
Q18 -.204 .609 .034 -.270 -.138 -6.074 327 .000
Q19 -.034 .401 .022 -.077 .010 -1.514 327 .131
Q20 -.106 .514 .029 -.162 -.050 -3.695 320 .000
Q21 -.119 .537 .030 -.177 -.061 -4.009 327 .000
conIorm testului t pentru esantioane perechi, se observ c diIerenele ntre starea iniial si
cea Iinal sunt nesemniIicative (p~0.05) pentru itemul Q16 ,In ultimele 7 :ile, am avut o aiscuie
plcut cu copilul meu pentru 2 judee: Bihor si Constana, itemul Q19 ,In ultimele 7 :ile, l-am
peaepsit fi:ic pe copilul meu pentru 2 judee: Constana si IlIov si pentru itemii Q17 ,In ultimele
7 :ile am ras sau am glumit impreun cu copilul meu si Q21 ,In ultimele 7 :ile, a trebuit s-i
amenine sau s-i peaepseasc copilul / copiii mei pentru a-l / ai convinge s ii inaeplineasc
obligaiile pentru judeul Bihor, o posibil explicaie Iiind ns nu neaprat existena unor
probleme n structura programului ci, mai degrab Iaptul c, si anterior implementrii
programului, itemii Q16, Q17 si Q19 ntruneau, n judeele respective, proporii relativ mari:
Q16da: 93,5, respectiv 93,7, Q19-nu: 91,5, respectiv 87,5, iar Q17da: 92,2. Pentru
itemul Q21, avnd n vedere c, pentru toate cele 3 judee, ntre scorurile pretest la grupul
experimental si cele la grupul de control nu exist diIerene semniIicative (p~0.05), iar pentru
scorurile post test exist ns diIerene ntre cele 2 grupuri pentru judeele Constana si IlIov, este
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
159
posibil ca diIerena nesemniIicativ, pentru acest item, din judeul Bihor Iie determinat de
modul de implementare a acestuia.
Tabel nr. 15 Testul eantioanelor inaepenaente T pentru itemul Q21, intre scorurile pretest la
grupul experimental i scorurile pretest la grupul ae control i intre scorurile post test la grupul
experimental i scorurile posttest la grupul ae control, la nivel regional


Levene's Test
Ior Equality
oI Variances
t-test Ior Equality oI Means
F Sig. t dI
Sig.
(2-
tailed)
Mean
DiIIerence
Std. Error
DiIIerence
95 CI oI the
DiIIerence
Lower Upper
BH
Pre-
test
g.experimental A* 3.899 .049 -.882 372 .378 -.063 .071 -.203 .077
g. de control B** -.922 63.626 .360 -.063 .068 -.199 .073
Post-
test
g.experimental A 2.757 .098 .931 366 .353 .065 .069 -.072 .201
g. de control B .883 59.896 .381 .065 .073 -.082 .211
CT
Pre-
test
g.experimental A 4.761 .030 1.202 378 .230 .075 .062 -.048 .198
g. de control B 1.097 58.138 .277 .075 .068 -.062 .212
Post-
test
g.experimental A 70.522 .000 6.510 377 .000 .347 .053 .242 .451
g. de control B 4.638 52.482 .000 .347 .075 .197 .496
IF
Pre-
test
g.experimental A 2.276 .132 -.718 382 .473 -.042 .059 -.158 .073
g. de control B -.770 66.199 .444 -.042 .055 -.152 .067
Post-
test
g.experimental A 40.803 .000
-
2.426
379 .016 -.167 .069 -.303 -.032
g. de control B
-
2.960
74.716 .004 -.167 .057 -.280 -.055
*A - Equal variances assumed, B**- Equal variances not assumed
Itemii care intr n alctuirea dimensiunii OB3 (modaliti de stabilire a limitelor n
comportamentul copiilor si a unor norme Iamiliale eIiciente de convieuire) sunt urmtorii:
Q1 - La noi n Iamilie este clar ce pot si ce nu pot Iace copiii n legtur cu tutunul si
buturile alcoolice,
Q2 - Am vorbit cu copilul meu / copiii mei despre ce poate si ce nu poate Iace n legtur cu
tutunul si buturile alcoolice,
Q3 - Obisnuiesc s Iumez n prezena copiilor (rspund doar cei care Iumeaz, N 526),
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
160
Q4 - mi las copilul s consume alcool deoarece, din cnd n cnd, un pahar ,Iace bine la
sntate
Q5 - Am vorbit cu copilul meu / copiii mei despre droguri ilegale si consecinele consumului
acestora,
Q6 - n Iamilia noastr, eu si soul / soia ne punem de acord n legtur cu educaia copiilor,
Q11 - n Iamilia mea Iiecare membru si exprim liber opiniile / prerile,
Q12 - n Iamilia mea eu sau soul / soia hotrm ce trebuie s Iacem, Ir s cerem prerea
copilului,
Q 13 - n Iamilia mea luam deciziile importante innd cont de prerea copilului nostru.
Grafic nr. 8 Distribuia responaenilor pentru itemii aimensiunii OB3 in funcie ae tipul
eantionului i momentul aplicrii ( calculat la total rspunsuri valiae)
0
25
50
75
pre test 56.2 5.7 54.6 7.6 5.1 16.3 8.5 7.7 22.3 60.9 9.4 51.4 5.5 15.3 35.2 16.2 12.4 33.6
post test 44.5 5.7 41.7 3.6 1.8 6.3 5.5 7.5 17.1 53.7 12.9 48.2 6.2 12.5 24.1 12.9 12.5 28.8
Q3da Q4da Q12da Q1nu Q2nu Q5nu Q6nu Q11nu Q13nu Q3da Q4da Q12da Q1nu Q2nu Q5nu Q6nu Q11nu Q13nu
Grup experimental Grup martor

n urma aplicrii programului de intervenie exist diIerene pentru itemii dimensiunii OB3:
Q3 - proporia subiecilor, care declar c obisnuiesc s Iumez n prezena copiilor a sczut
pentru grupul experimental cu 11,7 si cu 7,2 pentru grupul martor ( - calculat doar pentru
cei care Iumeaz, N 526);
Q4 - proporia subiecilor, care declar c permit copilului / copiilor s consume alcool
deoarece, din cnd n cnd, un pahar ,Iace bine la sntate a rmas la Iel pentru grupul
experimental (5,7) si a crescut cu 3,5 pentru grupul martor;
Q12 - proporia subiecilor, care declar c n Iamilia sa eu hotrsc doar cu soul / soia ce
trebuie s Iac, Ir s cear prerea copilului, a sczut cu 12,9 pentru grupul experimental cu
3,3 si cu 3,2 pentru grupul martor;
Q1 - proporia respondenilor, care declar c n Iamilia sa nu au Iost stabilite reguli clare
privind drogurile legale (tutun si alcool), a sczut pentru grupul experimental cu 4 si a crescut
pentru grupul martor cu 0.7;
Q2 - proporia respondenilor, care declar c nu au vorbit cu copilul su / copiii si despre
ce poate si ce nu poate Iace n legtur cu tutunul si buturile alcoolice, a sczut pentru grupul
experimental cu 3,3 si cu 2,8 pentru grupul martor;
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
161
Q5 - proporia respondenilor, care declar c nu au vorbit cu copilul su / copiii si despre
ce poate si ce nu poate Iace n legtur cu droguri ilegale si consecinele consumului acestora a
sczut pentru grupul experimental cu 10 si cu 11,1 pentru grupul martor;
Q6 - proporia subiecilor, care declar c nu se pun de acord cu soul / soia n legtur cu
educaia copiilor a sczut pentru grupul experimental cu 3 si cu 3,3 pentru grupul martor;
Q11 - proporia respondenilor, care declar c n Iamilia sa nu si exprim liber opiniile /
prerile Iiecare membru a sczut pentru grupul experimental cu 0,2 si a crescut cu 0,1 pentru
grupul martor;
Q 13 - proporia respondenilor, care declar c n Iamilia sa se iau deciziile importante
innd cont si de prerea copilului a sczut pentru grupul experimental cu 5,2 si cu 4,8 pentru
grupul martor.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
162
Tabel nr. 16 Testul t pentru eantioane perechi pentru cele 2 grupuri (experimental vs. control)
pentru cei 5 itemi ai aimensiunii OB3


grup experimental grup martor
Paired Samples Statistics
Paired Samples
Correlations
Paired Samples Statistics
Paired Samples
Correlations
Media N
Std.
Deviation
Std.
Error
Mean
Corelaia
ntre itemi
Sig. Media N
Std.
Deviation
Std.
Error
Mean
Corelaia
ntre itemi
Sig.
Q3
Pre-
test
1.38 486 .485 .022
.588 .000
1.36 73 .482 .056
.784 .000
Post-
test
1.46 486 .499 .023 1.44 73 .500 .058
Q4
Pre-
test
1.94 973 .233 .007
.185
.000 1.91 139 .292 .025
.612 .000
Post-
test
1.94 973 .233 .007 1.87 139 .337 .029
Q12
Pre-
test
1.46 928 .606 .020
.244 .000
1.48 140 .501 .042
.746 .000
Post-
test
1.58 928 .494 .016 1.52 140 .501 .042
Q1
Pre-
test
1.07 983 .262 .008
.089 .005
1.06 144 .230 .019
.814 .000
Post-
test
1.04 983 .188 .006 1.06 144 .243 .020
Q2
Pre-
test
1.05 981 .218 .007
.108 .001
1.15 144 .361 .030
.540 .000
Post-
test
1.02 981 .134 .004 1.12 144 .332 .028
Q5
Pre-
test
1.16 980 .369 .012
.158 .000
1.35 145 .479 .040
.631 .000
Post-
test
1.06 980 .244 .008 1.24 145 .429 .036
Q6
Pre-
test
1.08 930 .272 .009
.227 .000
1.15 139 .359 .030
.495 .000
Post-
test
1.05 930 .226 .007 1.13 139 .337 .029
Q11
Pre-
test
1.08 966 .264 .009
.145 .000
1.12 144 .332 .028
.746 .000
Post-
test
1.07 966 .261 .008 1.12 144 .332 .028
Q13
Pre-
test
1.22 971 .416 .013
.170 .000
1.34 146 .474 .039
.638 .000
Post-
test
1.17 971 .378 .012 1.29 146 .454 .038


Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
163
Paired DiIIerences
tipesantion item
Mean Std. Deviation Std. Error Mean
95 CI
t dI Sig. (2-tailed) minim maxim
grup experimental
Q3 -.082 .447 .020 -.122 -.043 -4.063 485 .000
Q4 .000 .297 .010 -.019 .019 .000 972 1.000
Q12 -.119 .682 .022 -.162 -.075 -5.296 927 .000
Q1 .038 .309 .010 .018 .057 3.822 982 .000
Q2 .032 .243 .008 .016 .047 4.068 980 .000
Q5 .099 .409 .013 .073 .125 7.584 979 .000
Q6 .027 .312 .010 .007 .047 2.629 929 .009
Q11 .002 .344 .011 -.020 .024 .187 965 .852
Q13 .050 .512 .016 .018 .083 3.070 970 .002
grup martor
Q3 -.082 .323 .038 -.158 -.007 -2.175 72 .033
Q4 .036 .280 .024 -.011 .083 1.515 138 .132
Q12 -.043 .357 .030 -.103 .017 -1.419 139 .158
Q1 -.007 .145 .012 -.031 .017 -.576 143 .566
Q2 .028 .333 .028 -.027 .083 1.000 143 .319
Q5 .110 .393 .033 .046 .175 3.381 144 .001
Q6 .022 .350 .030 -.037 .080 .726 138 .469
Q11 .000 .237 .020 -.039 .039 .000 143 1.000
Q13 .048 .395 .033 -.017 .113 1.465 145 .145
ConIorm testului t pentru esantioane perechi:
exist corelaie ntre itemii perechilor att pentru grupul experimental, ct si pentru cel
martor (nivelul de semniIicaie 0.05);
grupul experimental: pentru 7 itemi ai dimensiunii OB3 aiferenele sunt semnificative
(nivelul de semniIicaie two-tailed este mai mic de 0,05), iar t ia valori ntre -5,3 (Q12) si 7,58
(Q5) si diIerena dintre cele 2 medii (pre si post test) variaz ntre -0,12 si 0,1. Pentru itemii Q4
,permit copilului / copiilor s consume alcool deoarece, din cnd n cnd, un pahar ,Iace bine la
sntate si Q11 ,n Iamilia sa nu si exprim liber opiniile / prerile Iiecare membru exist
aiferene (Q4 - pentru grupul experimental a rmas la Iel -5,7 si a crescut cu 3,5 pentru
grupul martor; Q11- a sczut pentru grupul experimental cu 0,2 si a crescut cu 0,1 pentru
grupul martor) aar sunt nesemnificative (nivelul de semniIicaie two-tailed este mai mare de
0,05);
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
164
grupul martor: pentru 7 itemi ai dimensiunii OB3 aiferenele sunt nesemnificative (nivelul
de semniIicaie two-tailed este mai mare de 0,05). Pentru itemii Q3 ,obinuiesc s fume: in
pre:ena copiilor si Q5 ,nu am vorbit cu copilul meu / copiii mei aespre ce poate i ce nu poate
face in legtur cu aroguri ilegale i consecinele consumului acestora diIerena este
semniIicativ (p 0,05).
n primul raport, reIeritor la itemii care compun dimensiunea OB3 (modalitile de stabilire de
limite n comportamentul copiilor si a unor norme Iamiliale eIiciente de convieuire) se arta
Iaptul c:
mai mult de jumtate dintre prini (56,2 - N 526 ) obisnuiesc s Iumeze n Iaa copilului,
desi acest comportament nociv se constituie ntr-un Iactor de risc privind evoluia ulterioar a
copilului spre o Iorm de dependen, mai ales dac se are n vedere tendina adolescenilor de a
imita / adopta comportamente rezervate, n opinia lor, statutului de persoan matur;
desi 9 din 10 (92.3) prini care particip la program declar c n Iamilia sa Iiecare
membru si exprim liber opiniile / prerile, se observ tendina adoptrii unui stil educativ
autoritar si stabilirea clar de norme si reguli de comportament n cadrul Iamiliei: 54,6 - n
Iamilia mea eu sau soul / soia hotrm ce trebuie s Iacem, Ir s cerem prerea copilului;
22,3 - au optat pentru varianta de rspuns nu la itemul ,In familia mea luam aeci:iile
importante inana cont ae prerea copilului nostru; 92,4 - la noi n Iamilie este clar ce pot si
ce nu pot Iace copiii n legtur cu tutunul si buturile alcoolice. Att neimplicarea copilului n
actul deciziei, ct si disIunciile educative ale Iamiliei / stilurile parentale inconsistente (8,5 -
declar c n Iamilia lor exist diIerene ntre prini n legtur cu educaia copiilor) pot genera
nenelegeri, conIlicte si distanarea / nstrinarea adolescentului Ia de prini, ceea ce
constituie un Iactor de risc privind comportamentele adictive.
Exist diIerene n privina abordrii subiectelor privind drogurile legale (tutun si alcool) vs.
droguri ilegale 94,9 vs. 83,7, posibil si datorit lacunelor n cunostinele prinilor vizavi
de drogurile ilegale si consecinele consumului acestora. De asemenea, exist o prejudecat
conIorm creia drogurile ilegale nu reprezint o ameninare pentru proprii copii, ci doar pentru
ali adolesceni.
Datele Iinale ale studiului arat c pentru grupul experimental:
pentru 7 itemi s-au obinut schimbri pozitive semniIicative;
cele mai mari diIerene ntre pre si post test s-au nregistrat pentru itemul Q12 (12,9- ,In
familia mea eu sau soul / soia hotram ce trebuie s facem, fr s cerem prerea copilului).
De asemenea, a sczut de la 22,3 la 17,1 proporia celor au optat pentru varianta de rspuns
nu la itemul ,In familia mea luam aeci:iile importante inana cont ae prerea copilului nostru
si de la 8,5 la 5,5 proporia celor declar c n Iamilia lor exist diIerene ntre prini n
legtur cu educaia copiilor);
cea mai mic diIeren (0,2- ntre pre si post test) s-a nregistrat pentru itemul Q11 (,In
familia mea fiecare membru ii exprim liber opiniile / prerile).
De asemenea, n urma interveniei, diIerena n privina abordrii subiectelor privind drogurile
legale (tutun si alcool) vs. droguri ilegale se reduce considerabil 98,2 vs. 93,7, iar proporia
prinilor care declar c Iumeaz n Iaa copiilor s-a redus de la 33,5 la 28,2 ceea ce
reprezint un succes dac se are n vedere Iaptul c Iumatul este un obicei adictiv greu de sos din
tiparele sale.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
165
-5
0
5
10
15
20
BH 10.2 0.9 13.8 2.7 2.4 10.6 4.4 0.5 5.5
CT 13.4 -0.6 6.8 3 2.1 11.7 4.6 -3.1 5.2
F 10.8 -0.1 18.3 6.3 5.4 7.8 -0.1 3.4 5
Q3 Q4 Q12 Q1 Q2 Q5 Q6 Q11 Q13
Prezentarea evoluiei pentru fiecare item la nivel regional (grup experimental)
Grafic nr. 9 Diferena aintre posttest i pretest(grup experimental) pentru itemii aimensiunii
OB3 ( calculat la total rspunsuri valiae)
Analiznd diIerena rezultat n urma interveniei, n Iuncie de judeele n care a avut loc
programul, se observ urmtoarele:
n Iuncie de jude: cele mai mari diIerene se observ la grupul experimental din judeul
IlIov -56,8 (n cadrul cruia cea mai mare diIeren se nregistreaz pentru itemul Q12 ,In
familia mea eu sau soul / soia hotram ce trebuie s facem, fr s cerem prerea copilului,
iar cea mai mic pentru itemii Q4 ,Imi las copilul s consume alcool aeoarece, ain cana in cana,
un pahar ,face bine la sntate si Q6 ,In familia noastr, eu i soul / soia ne punem ae acora
in legtur cu eaucaia copiilor, pentru care s-au nregistrat mici diIerene negative n urma
interveniei), iar cele mai mici pentru judeul Constana - 43,1 (n cadrul cruia cea mai mare
diIeren se nregistreaz pentru itemul Q3 ,Obinuiesc s fume: in pre:ena copiilor, iar
diIerene negative n urma interveniei pentru Q11 ,In familia mea fiecare membru ii exprim
liber opiniile / prerile si Q4 ,Imi las copilul s consume alcool aeoarece, ain cana in cana, un
pahar ,face bine la sntate). Pentru itemii dimensiunii 3, desi s-a obinut un scor mai mic
dect n judeul IlIov, cele mai bune rezultate s-au obinut n urma interveniei implementate n
judeul Bihor dac se are n vedere Iaptul c n urma interveniei pentru 3 itemi s-au obinut
diIerene de peste 10 (Q3,Q5 si Q12) si pentru nici unul negative;
n Iuncie de item: cele mai mari diIerene se observ pentru itemii Q12 38,9 ,In familia
mea eu sau soul / soia hotram ce trebuie s facem, fr s cerem prerea copilului (cu cea
mai mare valoare n IlIov si cea mai mic n Constana) si Q5 - 30,1 ,Am vorbit cu copilul meu /
copiii mei aespre aroguri ilegale i consecinele consumului acestora (cu cea mai mare valoare
n IlIov si cea mai mic n Constana), iar cea mai mic pentru Q4 0,2 ,mi las copilul s
consume alcool deoarece, din cnd n cnd, un pahar ,face bine la sntate (cu cea mai mare
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
166
valoare n Bihor si negative n IlIov si Constana) si Q11 0,8 ,In familia mea fiecare membru
ii exprim liber opiniile / prerile (cu cea mai mare valoare n IlIov si negativ n Constana).
n concluzie, avnd n vedere c pentru aceeasi itemi pentru care s-a obinut diIerene negative,
n alt jude / alte judee s-au obinut rezultate bune se poate aIirma c intervenia este eIicient,
dar se recomand o mai mare atenie la implementare;
Tabel nr. 17 Testul t pentru eantioane perechi pentru grupul experimental, pentru itemii
aimensiunii OB3, la nivel regional

Paired Differences
jude item
Mean
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
95 CI
t dI
Sig. (2-
tailed) minim maxim
BIHOR
Q3 -.041 .374 .034 .029 .126 -1.215 120 .027
Q4 -.006 .266 .015 -.036 .023 -.426 311 .671
Q12 -.139 .588 .034 -.206 -.072 -4.108 301 .000
Q1 .025 .271 .015 -.005 .054 1.637 325 .103
Q2 .025 .248 .014 .004 .052 1.795 322 .044
Q5 .105 .396 .022 .062 .149 4.781 322 .000
Q6 .037 .299 .017 .003 .071 2.129 298 .034
Q11 .000 .317 .018 -.035 .035 .000 319 1.000
Q13 .057 .486 .027 .003 .110 2.075 317 .039
CONSTANA
Q3 -.095 .482 .036 -.166 -.024 -2.635 178 .009
Q4 .006 .301 .017 -.027 .039 .365 330 .716
Q12 -.079 .589 .033 -.145 -.014 -2.391 314 .017
Q1 .030 .309 .017 -.003 .063 1.773 332 .077
Q2 .021 .251 .014 -.006 .048 1.531 330 .127
Q5 .112 .465 .026 .062 .163 4.389 328 .000
Q6 .044 .304 .017 .010 .078 2.579 317 .010
Q11 -.031 .368 .020 -.071 .009 -1.511 322 .132
Q13 .049 .486 .027 .004 .102 1.818 327 .049
ILFOV
Q3 -.097 .455 .033 -.163 -.031 -2.902 185 .004
Q4 .000 .321 .018 -.035 .035 .000 329 1.000
Q12 -.174 .608 .034 -.241 -.106 -5.036 310 .000
Q1 .059 .342 .019 .021 .096 3.082 323 .002
Q2 .049 .230 .013 .024 .074 3.850 326 .000
Q5 .079 .358 .020 .040 .118 4.009 327 .000
Q6 .000 .330 .019 -.037 .037 .000 312 1.000
Q11 .037 .342 .019 .003 .075 1.955 322 .049
Q13 .046 .562 .031 .015 .107 1.481 324 .045
conIorm testului t pentru esantioane perechi, se observ c diIerenele ntre starea iniial si
cea Iinal sunt nesemniIicative (p~0.05) pentru itemul Q4 ,Imi las copilul s consume alcool
aeoarece, ain cana in cana, un pahar ,face bine la sntate pentru toate judeele, itemul Q11
,In familia mea fiecare membru ii exprim liber opiniile / prerile pentru 2 judee: Bihor si
Constana si pentru itemul Q1 ,La noi in familie este clar ce pot i ce nu pot face copiii in
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
167
legtur cu tutunul i buturile alcoolice n judeul Bihor, Q2 ,Am vorbit cu copilul meu /
copiii mei aespre ce poate i ce nu poate face in legtur cu tutunul i buturile alcoolice
pentru judeul Constana si Q6 ,In familia noastr, eu i soul / soia ne punem ae acora in
legtur cu eaucaia copiilor pentru judeul IlIov, o posibil explicaie Iiind ns nu neaprat
existena unor probleme n structura programului ci, mai degrab Iaptul c, si anterior
implementrii programului, itemii ntruneau, n judeele respective, proporii relativ mari de
peste 90.
Concluzii yi recomandri
Scopul principal al cercetrii a Iost evaluarea eIicienei programului de prevenire ,Eu i copilul
meu implementat n judeele IlIov, Constana si Bihor (care s constituie un punct de plecare n
evaluarea perIormanei si a necesitilor de mbuntire n asigurarea calitii programelor de
prevenire n Iamilie a consumului de droguri ilicite, tutun si alcool), iar obiectivul general al
programului: cresterea implicrii prinilor n educaia oIerit copiilor n scopul reducerii
incidenei debutului n consumul de droguri sau a ntrzierii tranziiei de la consumul
experimental la cel regulat pentru tutun, alcool, canabis si alte substane
Evaluarea inIluenei pe care prinii o au n educarea copiilor, a nevoilor de inIormare-Iormare a
prinilor cu privire la droguri licite si ilicite si eIectele acestora si a evoluiei perIormanelor n
urma aplicrii Programului ae prevenire in familie a consumului ae aroguri ilicite, tutun i
alcool ,Eu i copilul meu` s-a realizat printr-un chestionar autoaplicat cu 21 de itemi orientat
spre identiIicarea unor posibile situaii Iacilitatore sau riscante care pot apare n relaia dintre
prini si copii.
Pentru nsumarea scorurilor individuale, opiunile nregistrate pentru cele 21 de ntrebri privind
cunostinele, abilitile si practicile individuale au Iost grupate n 3 Iactori structurai /
dimensiuni ale cercetrii (OB1; OB2; OB3) utile activitii de reducere a Iactorilor de risc si
cresterea Iactorilor de protecie privind consumul de tutun, alcool si droguri ilicite.
OB1 - abilitile prinilor de identiIicare a nevoilor / problemelor cu care se conIrunt
proprii copii si de comunicare cu acestia;
OB2 - comportamente (ale cuplului sau ale copiilor) de mbuntire a relaiilor n Iamilie si
de evitare / rezolvare a conIlictelor;
OB3 - modalitile de stabilire de limite n comportamentul copiilor si a unor norme Iamiliale
eIiciente de convieuire.
Ulterior s-a calculat un scor mediu general pentru Iiecare subiect, ca medie a celor 3 dimensiuni
speciIice.
Ipotezele cercetrii s-au testat cu ajutorul testelor parametrice, respectiv testul t pentru esantioane
independente atunci cnd s-a avut n vedere compararea grupului experimental cu cel de control
si testul t pentru esantioane pereche (dependente) atunci cnd s-a urmrit evoluia perIormanelor
grupului experimental n urma aplicrii interveniei.
nainte de a trece la testarea ipotezelor s-a veriIicat dac grupul de control are aceeasi distribuie
/ structur sociodemograIic ca si grupul experimental cu ajutorul testului t al esantioanelor
independente si pe baza acestui test s-a concluzionat c nu exist diIerene semniIicative statistic
privind distribuia sociodemograIic ntre cele 2 esantioane.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
168
Se poate aIirma ca prima ipotez general A. ,Presupunem c exist aiferene semnificative
privina graaul ae ae:voltare cunotinelor, atituainilor i practicilor prinilor in raport cu
copiii lor privina efectele / consecinele consumului ae aroguri i a factorilor ae risc i protecie
fa ae consumul ae tutun, alcool i aroguri ilicite intre fa:a test i retest, in urma aesfurrii
programului ae intervenie ,Eu i copilul meu s-a confirmat prin respingerea ipotezei de nul
privind inexistena unei diIerene n cadrul grupului experimental, ntre Iaza iniial si cea Iinal
a programului, pentru variabila competen Iamilial speciIic, ce are la baza scorul Iinal
ponderat al celor 3 dimensiuni de baz studiate n urma desIsurrii interveniei ,Eu si copilul
meu. Mai mult, acesta ipotez este conIirmat pentru toate cele 3 dimensiuni studiate OB1;
OB2; OB3) n parte si nu doar prin nsumarea inIluenei acestora (Ip. 1A; 2A; 3A.). Toate
dimensiunile evaluate privind cunostinele, atitudinile si practicile prinilor, n raport cu copiii
lor, privind eIectele / consecinele consumului de droguri si a Iactorilor de risc si protecie Ia de
consumul de tutun, alcool si droguri ilicite au nregistrat o evoluie pozitiv n urma participrii
unui numr de 1001 prini din grupul experimental la programul de intervenie ,Eu i copilul
meu, iar aceste diIerene sunt statistic semniIicative.
S-a confirmat si ipoteza general B ,in lipsa programului ae intervenie o populaie similar nu
manifest in fa:a ae retest imbuntiri semnificative ale cunotinelor atituainilor i practicilor
vi:ate. prin respingerea ipotezei de nul privind existena unei diIerene ntre Iaza iniial si cea
Iinal, pentru grupul de control asupra cruia nu s-a intervenit, pentru variabila competen
Iamilial speciIic, care are la baz scorul Iinal ponderat al celor 3 dimensiuni de baz studiate
pe parcursul desIsurrii interveniei ,Eu i copilul meu. Mai mult aceast ipotez este
conIirmat pentru toate cele 3 dimensiuni studiate OB1; OB2; OB3) n parte si nu doar pentru
nsumarea inIluenei acestora (Ip. 1B; 2B; 3B.)
S-a confirmat si ipoteza operaional C ,Exist aiferene statistic semnificative intre re:ultatele
obinute privina graaul ae ae:voltare a cunotinelor, atituainilor i practicilor prinilor in
raport cu copiii lor privina efectele / consecinele consumului ae aroguri i a factorilor ae risc i
protecie fa ae consumul ae tutun, alcool i aroguri ilicite la grupul experimental in urma
aplicrii programului ae intervenie (post test) i cele ale grupului ae control (post test).
Aceast ipotez s-a conIirmat prin respingerea ipotezei de nul privind inexistena unei diIerene
n Iaza Iinal a programului, ntre grupul experimental asupra cruia s-a desIsurat intervenia si
grupul de control asupra cruia nu s-a intervenit, pentru variabila competen Iamilial speciIic,
ce are la baz scorul Iinal ponderat al celor 3 dimensiuni de baz studiate n urma desIsurrii
interveniei ,Eu i copilul meu. Mai mult aceast ipotez este conIirmat pentru toate cele 3
dimensiuni studiate OB1; OB2; OB3) n parte si nu doar prin nsumarea inIluenei acestora.(Ip.
1C; 2C; 3C.)
Pe baza analizei aproIundate a scorurilor obinute la variabilele si dimensiunile de interes, s-au
identiIicat si punctele tari si slabe ale programului ,Eu i copilul meu si s-a prezentat si o
perspectiv regional a perIormanelor, constieni Iiind de Iaptul c n designul experimental
exist limite astIel c variabila perIormanei resurselor umane care implementeaz un astIel de
program este mai puin evideniat. Avnd n vedere c pentru aceeasi itemi pentru care nu s-au
obinut rezultatele dorite, n alt jude / alte judee s-au obinut rezultate bune se poate aIirma c
intervenia este eIicient, dar se recomand o mai mare atenie la implementare si de asemenea,
diIerenierea interveniei n Iuncie de necesitile speciIice Iiecrui grup: pe baza evalurii
iniiale s se stabileasc itemii pentru care exist iniial cele mai mari carene (si care, asa cum a
reiesit n urma cercetrii, sunt diIerii de la o populaie la alta) si realocarea timpului astIel nct
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
169
s se intervin ntr-o mai mic msur asupra acelor cunostine, atitudini si practici ale prinilor
care sunt deja Iormate si trebuie doar mbuntite si accentuarea interveniei pentru Iormarea si /
sau mbuntirea celor cu carene.
n concluzie, pe baza testrii ipotezelor s-a putut identiIica eIiciena programului ,Eu i copilul
meu. Toate cele trei dimensiuni studiate precum si scorul general ponderat prezint diIerene
semniIicative. Mediile acestor variabile au Iost mbuntite semniIicativ n urma aplicrii
interveniei dup cum s-a observat cu ajutorul testului t:
Pentru OB1 (perIormana autodeclarat privind abilitile prinilor de identiIicare a nevoilor
/ problemelor cu care se conIrunt proprii copii si de comunicare cu acestia) s-a mbuntit
semniIicativ de la un scor mediu de 0,76 la 0,88 (13);
Cea mai mare evoluie s-a nregistrat pentru OB2 (perIormana autodeclarat privind
practicile cuplului sau ale copiilor de mbuntire a relaiilor n Iamilie si de evitare / rezolvare a
conIlictelor) care s-a mbuntit semniIicativ de la un scor mediu de 0,60 la 0,75 (25);
Pentru OB3 (perIormana autodeclarat privind modalitile de stabilire a limitelor n
comportamentul copiilor si a unor norme Iamiliale eIiciente de convieuire) s-a mbuntit
semniIicativ de la un scor mediu de 0,53 la 0,62 (16,9);
Si perIormana autodeclarat privind scorul Iinal sau competena speciIic Iamilial de
prevenire a consumului de droguri ilicite tutun si alcool (Ob. final) s-a mbuntit semniIicativ
de la un scor mediu de 0,63 la 0,75 (19).
La nivel regional, pentru toate cele 3 judee, pentru toate cele trei dimensiuni studiate precum si
pentru scorul general ponderat, media dintre diIerena scorurilor variabilelor msurate n Iaza
iniial, respectiv Iinal este negativ ceea ce implic nregistrarea, n urma desIsurrii
programului de intervenie Eu si copilul meu, a unor diIerene pozitive si semniIicative (p
0,01) privind cunostinele, atitudinile si practicile prinilor n raport cu copiii lor privind eIectele
/ consecinele consumului de droguri si a Iactorilor de risc si protecie Ia de consumul de tutun,
alcool si droguri ilicite:
OB1 - s-a mbuntit n urma aplicrii interveniei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,78 la 0,87 (11,5);
Constana - de la un scor mediu de 0,77 la 0,88 (14,3);
IlIov - de la un scor mediu de 0,74 la 0,89 (20,3).
OB2 - s-a mbuntit n urma aplicrii interveniei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,60 la 0,72 (20);
Constana - de la un scor mediu de 0,65 la 0,79 (21,5);
IlIov - de la un scor mediu de 0,56 la 0,74 (32,1).
OB3 - s-a mbuntit n urma aplicrii interveniei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,57 la 0,65 (14);
Constana - de la un scor mediu de 0,53 la 0,59 (11,3);
IlIov - de la un scor mediu de 0,51 la 0,62 (21,6).
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
170
Ob. final - scorul Iinal sau competenta speciIic Iamilial de prevenire a consumului de
droguri ilicite tutun si alcool s-a mbuntit n urma aplicrii interveniei:
Bihor - de la un scor mediu de 0,65 la 0,75 (15,4);
Constana - de la un scor mediu de 0,65 la 0,75 (15,4);
IlIov - de la un scor mediu de 0,61 la 0,75 (23).
ConIorm datelor cel mai bun rezultat s-a nregistrat pentru dimensiunea OB2 (ntre 20-32) si n
judeul IlIov (23).
Alternativ, diIerena dintre scorurile pretest la grupul de control si cele post test pentru grupul de
control nu prezint diIerene semniIicative (p ~0.05), astIel c se poate aIirma c evoluia n
grupul int nu se datoreaz ntmplrii. Pentru toate dimensiunile studiate, exist diIerene
statistic semniIicative ntre rezultatele nregistrate la grupul experimental post-test si rezultatele
nregistrate la grupul de control post test. AstIel, am izolat inIluena unor Iactori arbitrari care ar
Ii putut interveni n perioada de timp n care s-a desIsurat intervenia si putem aIirma c n urma
interveniei rezultatele s-au mbuntit semniIicativ si acest lucru nu se datoreaz unor Iactori
arbitrari ci inIluenei programului de Iormare, iar evoluia grupului experimental poate fi
consiaerat ae excepie pentru o intervenie limitat in timp i resurse.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
171
ANEXA 1: Descrierea variabilelor grupului experimental
One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test

N
Normal
Parameters Most Extreme DiIIerences
Kolmogorov-
Smirnov Z
Asymp.
Sig. (2-
tailed)

Mean
Std.
Deviation Absolute Positive Negative
sex 1001 1,83 ,375 ,505 ,326 -,505 15,977 ,000
vrsta (ani mplinii) 1001 38,49 6,624 ,095 ,095 -,059 3,002 ,000
mediu 1001 1,44 ,496 ,374 ,374 -,308 11,848 ,000
Status marital 1001 1,70 1,315 ,446 ,446 -,297 14,112 ,000
Q1. La noi n Iamilie
este clar ce pot si ce
nu pot Iace copiii n
legtur cu tutunul si
buturile alcoolice
1001 ,84 ,533 ,535 ,384 -,535 16,919 ,000
Q2. Am vorbit cu
copilul meu / copiii
mei despre ce poate si
ce nu poate Iace n
legtur cu tutunul si
buturile alcoolice
1001 ,89 ,444 ,539 ,405 -,539 17,056 ,000
Q3. Obisnuiesc s
Iumez n prezena
copiilor (rspund doar
cei care Iumeaz)
1001 -,07 ,768 ,221 ,221 -,204 6,979 ,000
Q4. mi las copilul s
consume alcool
deoarece, din cnd n
cnd, un pahar ,Iace
bine la sntate
1001 ,88 ,471 ,537 ,397 -,537 16,989 ,000
Q5. Am vorbit cu
copilul meu / copiii
mei despre droguri
ilegale si consecinele
consumului acestora
1001 ,67 ,739 ,503 ,327 -,503 15,927 ,000
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
172
Q6. n Iamilia noastr,
eu si soul / soia ne
punem de acord n
legtur cu educaia
copiilor
1001 ,79 ,571 ,516 ,359 -,516 16,324 ,000
Q7. Discut Irecvent
cu copilul despre ceea
ce si doreste s Iac
n viaa de zi cu zi
1001 ,72 ,694 ,514 ,341 -,514 16,257 ,000
Q8. i cunosc bine pe
prietenii apropiai ai
copilului / copiilor
mei
1001 ,70 ,714 ,510 ,335 -,510 16,132 ,000
Q9. Cunosc
problemele care l
preocup pe copilul
meu n prezent
1001 ,78 ,613 ,524 ,362 -,524 16,587 ,000
Q10. Stiu / cunosc /
m interesez mereu
unde si petrece
copilul meu timpul
1001 ,94 ,334 ,539 ,430 -,539 17,056 ,000
Q11. n Iamilia mea
Iiecare membru si
exprim liber opiniile
/ prerile
1001 ,84 ,538 ,531 ,380 -,531 16,812 ,000
Q12. n Iamilia mea
eu sau soul / soia
hotrm ce trebuie s
Iacem, Ir s cerem
prerea copilului
1001 -,09 ,978 ,349 ,349 -,305 11,057 ,000
Q13. n Iamilia mea
lum deciziile
importante innd
cont de prerea
copilului nostru
1001 ,55 ,829 ,475 ,293 -,475 15,014 ,000
Q14. Sunt destul de
mulumit() de modul
n care mi cresc /
educ copilul
1001 ,68 ,726 ,505 ,330 -,505 15,984 ,000
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
173
Q15. n ultimele 7
zile, m-am certat
aproape zilnic cu
copilul meu
1001 ,59 ,798 ,483 ,303 -,483 15,277 ,000
Q16. n ultimele 7
zile, am avut o
discuie plcut cu
copilul meu
1001 ,85 ,517 ,534 ,387 -,534 16,910 ,000
Q17. n ultimele 7
zile am rs sau am
glumit mpreun cu
copilul meu
1001 ,80 ,584 ,526 ,367 -,526 16,633 ,000
Q18. n ultimele 7
zile, comportamentul
copilului meu m-a
enervat (am ipat la el,
l-am certat etc.)
1001 ,138 ,9874 ,374 ,303 -,374 11,837 ,000


One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test

N
Normal
Parameters Most Extreme DiIIerences
Kolmogorov-
Smirnov Z
Asymp.
Sig. (2-
tailed)

Mean
Std.
Deviation Absolute Positive Negative
Q19. n ultimele 7 zile,
l-am pedepsit Iizic pe
copilul meu
1001 ,76 ,641 ,520 ,354 -,520 16,436 ,000
Q20. n ultimele 7 zile,
copilul meu s-a certat
mai mult de trei ori cu
Iraii sau prietenii lui
1001 ,29 ,948 ,408 ,259 -,408 12,911 ,000
Q21. n ultimele 7 zile,
a trebuit s-mi amenin
sau s-mi pedepsesc
copilul
1001 ,45 ,888 ,452 ,268 -,452 14,292 ,000
Q1 post 1001 ,92 ,387 ,538 ,413 -,538 17,018 ,000
Q2 post 1001 ,95 ,291 ,537 ,430 -,537 16,979 ,000
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
174
Q3 post 1001 ,07 ,793 ,231 ,193 -,231 7,314 ,000
Q4 post 1001 ,87 ,477 ,533 ,390 -,533 16,858 ,000
Q5 post 1001 ,86 ,492 ,535 ,390 -,535 16,914 ,000
Q6 post 1001 ,85 ,483 ,525 ,379 -,525 16,618 ,000
Q7 post 1001 ,88 ,469 ,538 ,398 -,538 17,011 ,000
Q8 post 1001 ,83 ,546 ,532 ,379 -,532 16,828 ,000
Q9 post 1001 ,92 ,370 ,538 ,418 -,538 17,032 ,000
Q10 post 1001 ,97 ,245 ,535 ,446 -,535 16,914 ,000
Q11 post 1001 ,83 ,535 ,528 ,377 -,528 16,715 ,000
Q12 post 1001 ,16 ,963 ,364 ,282 -,364 11,523 ,000
Q13 post 1001 ,65 ,752 ,495 ,319 -,495 15,668 ,000
Q14 post 1001 ,81 ,586 ,528 ,370 -,528 16,718 ,000
Q15 post 1001 ,76 ,634 ,516 ,351 -,516 16,317 ,000
Q16 post 1001 ,90 ,415 ,537 ,407 -,537 16,998 ,000
Q17 post 1001 ,89 ,442 ,535 ,398 -,535 16,921 ,000
Q18 post 1001 ,41 ,902 ,439 ,257 -,439 13,905 ,000
Q19 post 1001 ,82 ,555 ,529 ,374 -,529 16,727 ,000
Q20 post 1001 ,53 ,835 ,464 ,285 -,464 14,689 ,000
Q21 post 1001 ,62 ,779 ,489 ,311 -,489 15,485 ,000
Ob1premean 1001 ,7634 ,37275 ,354 ,263 -,354 11,186 ,000
Ob2premean 1001 ,6043 ,37245 ,191 ,144 -,191 6,037 ,000
Ob3premean 1001 ,5339 ,28657 ,134 ,083 -,134 4,234 ,000
Ob3post 1001 ,6201 ,27400 ,190 ,083 -,190 6,009 ,000
Ob1post 1001 ,8813 ,26590 ,451 ,328 -,451 14,255 ,000
Ob2post 1001 ,7480 ,31258 ,226 ,210 -,226 7,165 ,000
Obponderattotalpretest 1001 ,6339 ,25309 ,084 ,083 -,084 2,665 ,000
Obponderattotalposttest 1001 ,7498 ,20359 ,110 ,110 -,106 3,466 ,000
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
175

ANEXA 2: Descrierea variabilelor grupului de control
One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test

N
Normal
Parameters Most Extreme DiIIerences
Kolmogorov-
Smirnov Z
Asymp.
Sig. (2-
tailed)

Mean
Std.
Deviation Absolute Positive Negative
sex 146 1,87 ,338 ,520 ,350 -,520 6,282 ,000
vrsta (ani mplinii) 146 38,29 6,337 ,142 ,142 -,082 1,720 ,005
mediu 146 1,53 ,501 ,355 ,326 -,355 4,285 ,000
statusmarital 146 1,38 1,005 ,498 ,498 -,351 6,016 ,000
Q1 La noi n Iamilie
este clar ce pot si ce nu
pot Iace copiii n
legtur cu tutunul si
buturile alcoolice
146 ,88 ,463 ,538 ,401 -,538 6,497 ,000
Q2.Am vorbit cu
copilul meu / copiii
mei despre ce poate si
ce nu poate Iace n
legtur cu tutunul si
buturile alcoolice
146 ,68 ,722 ,504 ,331 -,504 6,095 ,000
Q3. Obisnuiesc s
Iumez n prezena
copiilor (rspund doar
cei care Iumeaz)
146 -,13 ,764 ,236 ,236 -,205 2,848 ,000
Q4.mi las copilul s
consume alcool
deoarece, din cnd n
cnd, un pahar ,Iace
bine la sntate
146 ,77 ,596 ,511 ,352 -,511 6,171 ,000
Q5. Am vorbit cu
copilul meu / copiii
mei despre droguri
ilegale si consecinele
consumului acestora
146 ,29 ,955 ,414 ,262 -,414 4,999 ,000
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
176
Q6.n Iamilia noastr,
eu si soul / soia ne
punem de acord n
legtur cu educaia
copiilor
146 ,66 ,738 ,494 ,321 -,494 5,967 ,000
Q7. Discut Irecvent cu
copilul despre ceea ce
si doreste s Iac n
viaa de zi cu zi
146 ,62 ,780 ,494 ,315 -,494 5,964 ,000
Q8.i cunosc bine pe
prietenii apropiai ai
copilului / copiilor mei
146 ,68 ,731 ,509 ,333 -,509 6,153 ,000
Q9.Cunosc problemele
care l preocup pe
copilul meu n prezent
146 ,75 ,662 ,519 ,351 -,519 6,269 ,000
Q10.Stiu / cunosc / m
interesez mereu unde
si petrece copilul meu
timpul
146 ,90 ,429 ,541 ,412 -,541 6,531 ,000
Q11.n Iamilia mea
Iiecare membru si
exprim liber opiniile /
prerile
146 ,75 ,662 ,519 ,351 -,519 6,269 ,000
Q12.n Iamilia mea eu
sau soul / soia
hotrm ce trebuie s
Iacem, Ir sa cerem
prerea copilului
146 -,03 ,989 ,337 ,337 -,323 4,075 ,000
Q13.n Iamilia mea
lum deciziile
importante innd cont
de prerea copilului
nostru
146 ,33 ,948 ,425 ,255 -,425 5,135 ,000
Q14.Sunt destul de
mulumit() de modul
n care mi cresc / educ
copilul
146 ,74 ,665 ,515 ,348 -,515 6,226 ,000
Q15.n ultimele 7 zile,
m-am certat aproape
zilnic cu copilul meu
146 ,63 ,770 ,493 ,316 -,493 5,953 ,000
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
177
Q16. n ultimele 7 zile,
am avut o discuie
plcut cu copilul meu
146 ,86 ,493 ,534 ,391 -,534 6,453 ,000
Q17.n ultimele 7 zile
am rs sau am glumit
mpreun cu copilul
meu
146 ,81 ,579 ,527 ,370 -,527 6,368 ,000
Q18.n ultimele 7 zile,
comportamentul
copilului meu m-a
enervat (am ipat la el,
l-am certat etc.)
146 ,219 ,9720 ,392 ,279 -,392 4,735 ,000


One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test

N
Normal
Parameters Most Extreme DiIIerences
Kolmogorov-
Smirnov Z
Asymp.
Sig. (2-
tailed)

Mean
Std.
Deviation Absolute Positive Negative
Q19.n ultimele 7 zile, l-
am pedepsit Iizic pe
copilul meu
146 ,77 ,630 ,524 ,360 -,524 6,328 ,000
Q20.n ultimele 7 zile,
copilul meu s-a certat
mai mult de trei ori cu
Iraii sau prietenii lui
146 ,49 ,873 ,462 ,278 -,462 5,578 ,000
Q21.n ultimele 7 zile, a
trebuit s-mi amenin
sau s-mi pedepsesc
copilul
146 ,55 ,831 ,478 ,296 -,478 5,775 ,000
Q1 post 146 ,86 ,493 ,534 ,391 -,534 6,453 ,000
Q2 post 146 ,74 ,665 ,515 ,348 -,515 6,226 ,000
Q3 post 146 -,04 ,751 ,220 ,218 -,220 2,664 ,000
Q4 post 146 ,71 ,674 ,501 ,335 -,501 6,051 ,000
Q5 post 146 ,51 ,857 ,468 ,285 -,468 5,658 ,000
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
178
Q6 post 146 ,71 ,676 ,497 ,332 -,497 6,007 ,000
Q7 post 146 ,57 ,821 ,481 ,300 -,481 5,814 ,000
Q8 post 146 ,68 ,731 ,509 ,333 -,509 6,153 ,000
Q9 post 146 ,79 ,609 ,529 ,368 -,529 6,395 ,000
Q10 post 146 ,89 ,457 ,540 ,405 -,540 6,525 ,000
Q11 post 146 ,74 ,665 ,515 ,348 -,515 6,226 ,000
Q12 post 146 ,03 ,986 ,336 ,319 -,336 4,065 ,000
Q13 post 146 ,42 ,908 ,449 ,263 -,449 5,426 ,000
Q14 post 146 ,78 ,616 ,523 ,361 -,523 6,315 ,000
Q15 post 146 ,64 ,759 ,496 ,319 -,496 5,989 ,000
Q16 post 146 ,89 ,441 ,536 ,402 -,536 6,481 ,000
Q17 post 146 ,77 ,622 ,516 ,354 -,516 6,233 ,000
Q18 post 146 ,22 ,972 ,392 ,279 -,392 4,735 ,000
Q19 post 146 ,75 ,649 ,518 ,352 -,518 6,257 ,000
Q20 post 146 ,45 ,895 ,452 ,268 -,452 5,457 ,000
Q21 post 146 ,38 ,926 ,435 ,250 -,435 5,251 ,000
Ob1premean 146 ,7397 ,39470 ,348 ,255 -,348 4,204 ,000
Ob2premean 146 ,5906 ,43117 ,209 ,171 -,209 2,526 ,000
Ob3premean 146 ,4618 ,39634 ,150 ,104 -,150 1,813 ,003
Ob3post 146 ,4912 ,39773 ,169 ,103 -,169 2,042 ,000
Ob1post 146 ,7438 ,36217 ,343 ,240 -,343 4,138 ,000
Ob2post 146 ,5944 ,43311 ,233 ,174 -,233 2,810 ,000
Obponderattotalpretest 146 ,5974 ,32264 ,146 ,108 -,146 1,769 ,004
Obponderattotalposttest 146 ,6098 ,32788 ,130 ,117 -,130 1,568 ,015
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
179
BIBLIOGRAFIE
ABRAHAM P.; Cicu G; Podaru D.; Moldovan A.M. Prevenire si consiliere antidrog Editura
Ministerului Administraiei si Internelor (2004).
ANDOLFI M. ,Family Therapy:An Interactional Approach, New York, Plenum, 1979.
ANDREWS J.A:, Hops H, Duncan S.C. (1997). Adolescent Modeling oI Parent Substance Use:
The Moderating EIIect oI the Relationship With the Parent. Journal of Family Psychology. 11
(3): 259-270.
Ashery R.S., Robertson E.B., KumpIer K.L. (Eds.) (1998). Drug Abuse Prevention Through
Family Interventions. NIDA Research Monograph 117. Rockville MD: National Institutes oI
Health.
BACUS A., ,Cum s avei autoritate n Iaa copilului, Editura Teora, Bucuresti 2009.
BARKER P. ,Basic Family Therapy, OxIord, Blackwell Science, 1998.
BECOA E. (1999). Bases teoricas que sustentan los proiectas ae prevencion ae arogas.
Madrid: Ministerio del Interior. Delegacion del Gobierno para el Plan Nacional sobre Drogas.
BOTIS Adina, Taru Anca, 2004, Disciplinarea pozitiv sau Cum s disciplinezi Ir s rnesti,
Editura ASCR, Cluj-Napoca
BROOK, J.S.; Brook, D.W.; Gordon, A.S.; Whiteman, M.y Cohen, P The psychological
etiology oI adolescent drug use. A Iamily interactional approach. Genetics, social gender and
psychology. Monograph (1990).
BUKOSKI W.J. (Ed.) (1997). Meta-Analysis of Drug Abuse Prevention Proiects. NIH
Publication No. 974146. Rockville M.D.: National Institutes oI Health (traducere n castelan:
Meta-analisis ae proiectas ae prevencion ael abuso ae arogas. Madrid: F.A.D. 1999).
BURSUC, Bogdana, Popescu, Alina, 2006, Managementul clasei (Ghid pentru proIesori si
nvtori-n cadrul proiectului ,Cum ar trebui proIesorii s previn problemele de comportament
ale elevilor-training: ,Proiectul de Iormare pentru proIesori privind managementul
comportamental al elevilor, Iinanat de ctre UNICEF Romnia si Centrul Parteneriat pentru
Egalitate - din Ionduri primite de la Fundaia pentru o Societate Deschis), Bucuresti
CABALLO V.E: (1992). Manual ae tecnicas ae terapia y moaificacion ae conaucta. Madrid:
Siglo XXI.
CAMPBELL, Ross (2001). Copiii nostri si drogurile, Curtea veche, Bucuresti.
Canadian Institute oI Cultural AIIairs, Toronto 2004 - Levels oI training evaluation
Crus D, Lungu V., ,Sedinele cu prinii eIiciente si antrenante, Editura ARC, Chisinu,
2008, pag.6.
Centrul Parteneriat pentru Egalitate (2004). Cum s ne dezvoltm un stil de via sntos.
Modaliti de integrare de dimensiunii de gen n educaia pentru sntate.
COHEN D., Rice J. (1997). Parenting Styles, Adolescent Substance Use, and Academic
Achivement. Journal of Drug Eaucation. 27 (2): 199-211.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
180
Consiliul Naional de Formare ProIesional a Adulilor - Ghidul de utilizare a standardelor
operaionale / de pregtire proIesional n elaborarea proiectelor de Iormare proIesional.
DALLOS R., Draper R. ,An Introduction to Family Therapy, Buckingham, Open University
Press, 2000.
DAVID Kolb nvarea expereinial
DISHION T.J. si colab. Proiecta ae Transicion Aaolescente. Manual ael Monitor ae Paares
(versiune castelan de J.L. Recio). Madrid: Universidad Complutense de Madrid. Documento
multicopiado.
DISHION T.J., Kavanagh K (2003). Intervening in Aaolescent Problem Behavior. New York:
GuilIord.
DOPFNER, M., Schurman, S. Lehmkuhl, G. (2004). Copilul hiperactiv i incpanat. Chid de
intervenie pentru copil cu tulburri hiperchinetice yi opoziionale. Editura ASCR, Cluj-
Napoca.
DRGAN Jenica, Dicionar de droguri, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2005
ENCHESCU Constantin (2003) Tratat de psihanaliz si psihoterapie, Polirom, Bucuresti
FABER, A.; Maslisc, E Comunicarea eIicient cu copiii.
FOLEY V.D. ,An Introduction to Family Therapy, New York, Grune & Straton, 1974.
GAUDET, Etiene;(2006). Drogurile si adolescena. Editura Minerva, Bucuresti.
GERMAIN M., Le Blanc M. - ,Typologie de la toxicomanie et de la criminalite
Gerrard M., Gibbons FX, Zhao L., Russell D.W., Reis-Bergan M. (1999). The eIIect oI peer`s
alcohol consumption on parental inIluence: A cognitive mediational model. Journal of Stuaies
on Alcohol. Supplement 13: 32-44.
GoldIried M.R., Davison G.C. (1981), Tecnicas terapeuticas conauctistas. Buenos Aires: Paidos.
Gordon R.S. (1983). An Operational ClassiIication oI Disease Prevention. Public Health
Reports. 98 (2): 107-109.
Hawkins J.D., Catalano R.F. (1998). Preparing for the Drug Free Years. Workshop Leaaers
Manual. Seattle: Developmental Research and Proiects.
Hawkins J.D., Catalano R.F., Miller J.Y. (1992). Risk and Protective Factors Ior Alcohol and
Other Drug Problems n Adolescence and Early Adulthood: Implications Ior Substance Abuse
Prevention. Psychological Bulletin. 112 (1): 64-105.
HOPS H., Andrews J.A., Duncan S.C., Duncan T.E., Tildesley E. (2000). Aaolescent Drug Use
Development. A social Interactional ana Contextual Perspective. A SameroII A.J., Lewis, Miller
S.M. (Ed.). Hanabook of Developmental Psychopathology. 2
na
Eaition. New York: Plenum
Press.
Irwin L. Goldstein & J. Kevin Ford, Wadsworth, Belmont USA, 2001 - Formarea n organizaiile
actuale
Izzarga S, Ayarra M. (2001). Entrevista Motivacional. Anales ael Sistema Sanitario ae Navarra.
24 (Supl.2): 43-53.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
181
nvarea activ, Ghid pentru Iormatori, MEC-CNPP, 2001 - Adaptare dup O. Pcurari (coord),
LARRIBA, Jaume, DURAN, Antoni M., SUELVES, Josep M. (2005). Protego -Formare
Iamilial n abiliti educative pentru prevenirea drogodependenelor Bucuresti, Agenia
Naional Antidrog
LIICEANU, A., POPESCU, A. (2001). ,Decizia e a mea! - Program Educaional pentru Clasa
a-VII-a, Bucuresti: Fundaia pentru Pluralism
MARTINEZ I., Salvador T., Catalogo ae Proiectas ae Prevencion ael Abuso ae Drogas.
Madrid: Comunidad Autonoma de Madrid. Agencia Antidroga.
MATTHEW Miles nvarea n grupuri de lucru
MILLER, R.William, Rolnick Stephen (2002) Interviul Motivaional. Pregtirea pentru
schimbare
MINUCHIN Salvador (1974) Families and Family Therapy, Harvard University Press,
Cambridge
MITROFAN Iolanda si colaboratorii (2001) Psihopatologia, psihoterapia si consilierea copilului
MOSHER Bob, Lesley Darling, Ellen Fike ,Trainig Ior Results, 1996 ZiII-Davis Publishing
company - Metode utilizate n analiza nevoilor de Iormare
Nacional Institute oI Drug Abuse (1997). Preventina Drug use Among Chilaren ana Aaolescents.
A Researchea-Basea Guiae. Rockville M.D.: National Institutes oI Health. NIH Publication No.
97-4212.
NICHOLS M.P. ,Family Therapy: Concepts and Methods, New York, Gradner Press, 1984.
OFFORD D. (2000). Selection oI Levels oI Prevention. Aaaictive Behaviors. 25 (6): 833-842.
Porras J., Comas D. (1996). Materiales ae formacion en prevencion ae arogoaepenaencias.
Moaulo Familias. Madrid: Proiecta de Prevencion de Drogodependencias en Centros Educativos
de la Comunidad de Madrid (P.P.D.)
PROCHASKA J.O., Norcross J.C. (2001). Stages oI change. Psychotherapy. Theory, Research
ana Practice. 38 (4). 443-448.
RSCANU Ruxandra, Alcool i aroguri."virtui" i capcane pentru tineri, Ed. Universitii din
Bucuresti, Bucuresti, 2004
RSCANU Ruxandra, Zivari Maria, Psihologie i psihopatologie in aepenaena ae arog, Ed.
Ars Docendi, Bucuresti, 2002
Robles L., Martinez J.M. (1998). Factores ae proteccion en la prevencion ae las
arogoaepenaencias. Idea Prevencion. 17: 58-70.
RODRIGUEZ, J.A.G. Dr. Copilul meu, drogurile si eu - Editura Ministerului de Interne,
(2002).
SANCHEZ-Turet M, Suelves J.M., Duran A., Larriba J., Romeo R. (1999). Effect of Parental
Attituaes on Aaolescent Alcohol Abuse. The Moaerating Effect of Parent-Chila Relationship.
Results from a Cross-sectional Stuay in a Sample of Spanish Stuaents. Comunicacion presentada
en el European Symposium on Community Action to Prevent Alcohol Problems. Oporto, 18-20
noiembrie.
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
182
SANDERS M.R. (2000). Community-Based Parenting and Family Support Interventions and the
Prevention oI Drug Abuse. Aaaictive Behaviors. 25 (6): 929-943.
SCOTT P. Sells, 2007, Adolescenii scpai de sub control, Editura Humanitas, Bucuresti.
SHAPIRO S., SKINULIS K., - Cum devenim prini mai buni, Editura Humanitas, Bucuresti
2008.
SHAPIRO, D. (1998) .ConIlictle si comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a Iace Ia
conIlictelor. Bucuresti: Editura Arc
STANTON M.D, Thomas T.C. (1982) Family Therapy oI Drug Abuse and Addiction
GuilIord Press, New York.
SUELVES J.M. (1998). Evaluacion ae proiectas escolares ae prevencion ael abuso ae arogas.
algunas inaicaciones aerivaaas ael meta-analisis. Idea-Prevencion. 16: 50-60.
SUELVES J.M., Romero R., Sanchez-Turet M. (2000). Prevencion del abuso de drogas en la
escuela secundaria tras la reIorma educativa. Implantacion de diversos proiectas en la ciudad de
Barcelona. Gaceta Sanitaria. 14 (2): 131-138.
The IT Trainer Development Proiecte, Corporate Learning, Ltd - Metode utilizate n analiza
nevoilor de Iormare
Tobbler N.S., Stratton H.H. (1997). EIIectiveness oI School-based drug prevention proiects: A
meta-analysis oI the research. Journal of Primary Prevention. 18 (1): 71-128.
Turner K.M., Markie-Dadds C., Sanders M.R. (1998). Triple P. Positive Parenting Proiect.
Facilitators Kit for Group Triple P. Milton QLD: Families International Publishing.
Weisinger H.D. (1988). Tecnicas para el control ael comportamiento agresivo. Barcelona:
Martinez-Roca.
World Drug Report 2007 / www.unodc.org
Ghia ae bune practici pentru consilierii colari ,Eu i copilul meu`, reali:at in caarul proiectului RO-0047 ,Formare familial in abiliti
eaucative privina prevenirea consumului ae tutun, alcool i aroguri` finanat prin Mecanismul Financiar al Spaiului Economic European
183
Date de contact:

Agenia Naional Antidrog:
Adresa: Bulevardul Unirii nr. 37, bl. A4, parter, Sector 3 Bucuresti
TeleIon: 021.318.44.00
Fax: 021.316.67.27
Pagina web: www.ana.gov.ro

TeleIon verde: 0 8008 700 700



Date despre proiectul RO 0047
http://www.youtube.com/user/EUSICOPILULMEU
http://www.Iacebook.com/people/Eu-Si-Copilul-Meu/100001664877993
http://groups.yahoo.com/group/RO0047FORMAREFAMILIALA/