ACASA > Ce sunt proiectele educationale > Demersuri creative in cadrul orelor de

istorie

Demersuri creative in cadrul orelor de istorie

Scris de Hobjila Daniela Ramona Luni, 10 August 2009 09:39

Proiecte Educationale 2010 - cadre didactice elevi - PROIECTUL EDUCATIONAL-

ACCES SUCCES CADRU DIDACTIC

 Schita unui proiect de lectie la disciplina istorie bazat pe metode de stimulare a

creativitatii elevilor

PROIECT DIDACTIC 
   Profesor: Hobjilă Daniela Ramona
   Şcoala: Grupul Şcolar Industrial „Ştefan Procopiu”.
   Clasa: a XII –a
   Disciplina: istorie
   Unitatea de învăţare: Popoare şi spaţii istorice
   Tipul de lecţie: lecţie de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor;
   Timp: 50 minute
 
Obiectivul general al lecţiei: de a sistematiza şi de a consolida cunoştinţele
referitoare la romanitatea românilor; de a forma şi de a dezvolta capacităţile de
investigare a diferitelor surse istorice; de a dezvolta capacităţile de selectare şi
de comunicare a rezultatelor cercetării;

Competenţe speciale vizate:

 formularea de judecăţi de valoare şi opinii utilizând limbajul specific

istoriei;
 formularea de argumente referitoare la un subiect istoric;
 examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane;
 construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative
la sursele istorice; 
 utilizarea variată a metodelor şi tehnicilor specifice ştiinţelor istorice în
analiza schimbărilor sociale trecute şi prezente;
 realizarea de analize comparative;
 examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane;

Valori şi atitudini vizate:

 dezvoltarea încrederii în capacitatea de argumentare;  
 gândire critică şi flexibilă;
 relaţionarea pozitivă cu ceilalţi;
  creativitatea şi originalitatea;    
  dezvoltarea capacităţii elevilor de a lucra împreună;   

Strategia didactică:
    mijloace: manual, hărţi, extrase din texte/documente istorice, fişe de
lucru;
    metode:  conversaţia, comparaţia, brainstorming, analizarea surselor
istorice,  învăţarea prin descoperire, atelierul de scriere, metoda Fishbone
map (coadă de peşte), metoda Spider map (pânza de paianjen),
aritmogriful istoric, explozia stelară ( Starbursting );
    activităţi de învăţare: exerciţii de explicare a termenilor istorici, exerciţii
de selectare a informaţiilor oferite de textele istorice, hărţi, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, alcătuirea de mici texte istorice pe o temă dată,
rezolvarea unui aritmogrif istoric, exerciţii de identificare a cauzelor şi
consecinţelor unor evenimente istorice;
    evaluare: se va urmări obţinerea unui feedback eficient prin
brainstorming;
    forme de organizare a activităţilor de învăţare: activitate frontală,
activitate individuală, activitate pe grupe, activitate pe grupe;
    forme de dirijare a învăţării: dirijată de profesor şi independentă;     

Scenariul didactic  

 I.Momentul organizatoric (absenţe, organizarea materialelor didactice)

           II.Captarea atenţiei elevilor: anunţarea obiectivelor urmărite, anunţarea modului de
desfăşurare a activităţii, organizarea clasei pentru activitatea pe grupe; împărţirea fişelor
de lucru; profesorul notează pe tablă titlul capitolului şi a lecţiilor care vor fi discutate pe
parcursul lecţiei, după cum urmează:
 
Cap. I. Popoare şi spaţii istorice
    Romanitatea românilor în viziunea istoricilor.
    Descoperitori de noi spaţii şi culturi în secolele XV – XIX. 
    Călători români acasă şi în lume.  
Profesorul anunţă obiectivele lecţiei. La sfârşitul lecţiei, elevii vor trebui:
 să cunoască semnificaţia următorilor termeni istorici: etnogeneză, romanizare,
continuitate dacă şi continuitate dacor-romană, teorie imigraţionistă, romanitate;
 să cunoască argumentele teoriei imigraţioniste;
 să cunoască argumentele aduse de istoricii şi filologii români pentru a combate teoria
imigraţionistă;
 să identifice cauzele şi urmările marilor descoperiri geografice;
 să cunoască numele unor călători români;

III. Desfăşurarea lecţiei

 
Elevii primesc fişele de lucru pentru lecţia „Romanitatea românilor în viziunea
istoricilor”; pentru sistematizarea cunoştinţelor de la această lecţie sunt propusee
următoarele activităţi:
 analiza unor texte istorice referitoare la procesul de etnogeneză românească;
 completarea unui aritmogrif istoric intitulat „Etnogeneza românească”;
 analiza pe text se va desfăşura sub forma unei activităţi frontale iar rezolvarea
aritmogrifului istoric sub forma unui concurs pe grupe. Se declară cîştigătoare
grupa care va termina prima rezolvarea corectă a întregului aritmogrif.

 
Elevii primesc fişele de lucru pentru lecţia „Descoperitori de noi spaţii şi culturi în
secolele XV – XIX”. Pentru această lecţie sunt propuse următoarele activităţi:
 identificarea cauzelor marilor descoperiri geografice pe baza metodei Fishbone
(coadă de peşte);
 descrierea cu ajutorul hărţii a traseului călătoriilor lui Vasco da Gama, Cristofor
Columb şi Fernando Magellan, John Cabot;
 pe baza unor surse selectate din „Jurnalul călătoriei lui Vasco da Gama”, elevii
vor redacta un jurnal de bord de circa 10 – 15 rânduri în care să prezinte
personalitatea comandantului, calităţile sale fizice şi psihice, ruta parcursă, viaţa
la bordul navelor; această activitate se va desfăşura pe grupe. Elevii vor avea la
dispoziţie 7 minute pentru a redacta textul poi se citesc 2 -3 compoziţii şi se fac
aprecieri pe baza acestora;
 urmările marilor descoperiri geografice vor fi sistematizate pe baza unei diagrame
(metoda „Spidermap”);

 
Elevii primesc fişele de lucru pentru lecţia „Călători români acasă şi în lume”. Pentru
această lecţie sunt propuse următoarele activităţi:
 activitate pe perechi cu tema „Nicolae Milescu Spătaru” – metoda starbursting
(explozia stelară) care presupune stimularea creativităţii elevilor prin elaborarea
unui număr cât mai mare de întrebări pe subiectul propus;
 activitate pe grupe sub forma unui concurs intitulat „Călători români”, elevii
trebuind să identifice numele a 10 călători români; va câştiga grupa care va
identifica cele mai multe nume.
 opţional, în funcţie de timp, se va propune elevilor comentarea unor aprecieri la
adresa firii românilor aparţinând unor călători străini prin Ţările Române;

  
IV. Conexiunea  inversă se realizează prin brainstorming; în finalul lecţiei, profesorul
face aprecieri asupra activităţii elevilor şi pune note.