TOPOGRAFIE CAP SI GAT; ORGANELE CAPULUI SI GATULUI

Scheletul capului este format din neurocraniu si viscerocraniu.

Neurocraniul cuprinde 8 oase, 4 neperechi (frontalul, etmoidul, sfenoidul si occipitalul), si 2 perechi,
parietalul si temporalul.
 
Etmoidul
Face parte din osele neurocraniului, dar datorita pozitiei este considerat ca facand parte din
viscerocraniu. Are forma de balanta.
Este constituit din:
1. lama verticala
2. lama orizontala
3. masele laterale

REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE CAPULUI sunt:

1. reg. Frontala
2. reg. Sprancenoasa
3. reg. Orbitala (palpebrala)
4. reg. Nazala
5. reg. Labiala (orala)
6. reg. Mentoniera
7. reg. Infraorbitala
8. reg. Bucala
9. reg. Parotido-maseterina
10. reg. Zigomatica
11. reg. Auriculara
12. reg. Mastoidiana
13. reg. Temporala
14. reg. Occipitala
15. reg. Parietala
1.Regiunea frontală; 2.Regiunea temporală; 3.Regiunea occipitală; 4.Regiunea nazală; 5.Regiunea orală;
6.Regiunea mentală; 7.Regiunea temporală; 8.Regiunea orbitală; 9.Regiunea infraorbitală; 10.Regiunea
bucală;11.Regiunea parotidomaseterică; 12.Regiunea cervicală anterioară; 13.Regiunea
sternocleidomastoidiană; 14.Regiunea cervicală laterală

Regiunea labiala sau orala

 
Stratul muscular
 
Muşchii capului
 
Muşchii capului se împart în două categorii:
A. muşchii mimicii
B. muşchii masticatori
Muşchii mimicii sunt denumiti şi muşchi pieloşi deoarece unul din capete este legat de piele.Ei dau
expresia feţei, iar sub acţiunea sistemului nervos ei se contractă, permiţând exteriorizarea stărilor
psihice.Când contracţia încetează, pielea revine la normal, la poziţia iniţială.

MUSCHII MIMICII
 
Caractere generale
 
1. sunt asezati subcutanat, nefiind acoperiti de fascie (cu exceptia m. buccinator);
2. au un capat fix ce se insera pe oasele fetei si altul mobil ce se insera in stratul profund al dermului;
3. au tendoane elastice, astfel ca dupa contractie trasaturile pielii revin la forma initiala;
4. au volum si forta mica;
 
Sunt dispusi in jurul:
 
A. orbitei:
- mm. sprancenos,
- coborator al sprancenei,
- orbicularul ochiului

B. gurii:
- mm. orbicularul gurii,
- buccinator,
- ridicator al buzei superioare si al aripii nasului,
- ridicator al unghiului gurii,
- coborator al unghiului gurii,
- coborator al buzei inferioare,
- mental,
- zigomatic mic,
- zigomatic mare,
- rizorius
 
C. nasului:
- mm.coborator al septului nazal,
- procerus,
- ridicator al buzei superioare si al aripii nasului
 
D. pavilionul urechii :
- m.auricular superior,
- m. auricular inferior,
- m. auricular posterior

E. calotei:
- m. epicranian
- Sunt inervati de n. facial (motor)si de nervul trigemen (senzitiv)
- Vascularizati de a. Faciala.
- Sunt asezati in doua straturi: profund si superficial.
- Exprima stari psihice.
 
MUŞCHII GÂTULUI
 
A. Muşchii prevertebrali
ocupă planul cel mai profund al gâtului fiind aplicaţi direct pe coloana vertebrală. Sunt inervaţi de ramuri
profunde ale plexului cervical.
Sunt:
- Muşchiul lung al gâtului
- Muşchiul mic drept anterior al capului
- Muşchiul marele drept anterior al capului
- Muşchiul drept lateral al capului
B. Muşchii regiunii laterale a gâtului
Sunt:
- platysma
- sternocleidomastoidian
- scaleni: anterior, mijlociu si posterior
 
B. Muşchii regiunii anterioare a gâtului
* Grupul suprahioidian
-Muşchiul digastric;
-Muşchiul stilohioidian;
-Muşchiul milohioidian;
-Muşchiul geniohioidian.
* Grupul infrahioidian:
-Muşchiul sternohioidian;
-Muşchiul sternocleidomastoidian;
-Muşchiul omohoidian;
-Muşchiul tirohioidian.
Artera carotida externa
 
Ramuri colaterale:
1. artera tiroidiana superioara
2. artera linguala
3. artera faciala
4. artera faringiana ascendenta
5. artera auriculara posterioara
6. artera occipitala
7. ramuri parotidiene
 
Ramuri terminale:
1. artera temporala superficiala
2. artera maxilara interna
Pulsul la artera faciala se ia la 3-4 cm anterior de gonion pe marginea inferioara a mandibulei, unde
aceasta intalneste marginea anterioara a muschiului maseter.
Nodurile limfatice submentoniere si submandibulare dreneaza limfa capului, astfel ca in caz de cancer
al buzei inferioare, de exemplu, extirparea tumorii trebuie sa vizeze neaparat bilaterala a nodurilor
limfatice.
Canalul Stenon - continua prelungirea anterioara a glandei parotide.

Trece peste marginea anterioara a muschiului maseter, se inflecteaza spre medial, perforeaza muschiul
buccinator si se deschide in vestibulul cavitatii bucale in dreptul celui de-al 2-lea molar superior, printr-
un orificiu al mucoasei bucale.

Canalul lui Stenon se exploreaza pe marginea anterioara a amuschiului maseter in contractie (pacientul
strange din dinti) prin rularea lui sub degete.

Glande salivare mari:

1. Parotida – cea mai voluminoasă, situată în fosa retromandibulară

2. submandibulară

3. sublinguală
Nervii cranieni
Sunt 12 perechi.
NCI - OLFACTIV
NCII - OPTIC
NCIII - OCULOMOTOR
NCIV - TROHLEAR
NCV - TRIGEMEN
NCVI - ABDUCENS
NCVII - FACIAL
NCVIII - VESTIBULOCOHLEAR
NCIX - GLOSOFARINGIAN
NCX - VAG
NCXI - SPINAL SAU ACCESOR
NCXII - HIPOGLOS
DINTII
- Sunt implantaţi în alveolele dentare de pe marginile libere ale maxilelor
- Există 2 dentiţii: de lapte (temporară) şi permanentă
- Dinţii temporari - apar în primii 2 ani de viaţă
- Dinţii permanenţi – apar între 6 şi 13 ani
- Fiecare dinte prezintă 3 regiuni: coroana, rădăcina şi gâtul
- dentiţia permanentă este formată din:
INCUSIVI – 8 - 4 centrali (2 sup şi 2 inf) şi 4 laterali (2 sup-2 inf)
CANINI – 4 (1-1 sup şi 1-1inf)
PREMOLARI – 8 (2-2 sup şi 2-2 inf)
MOLARI – 12 (3-3 sup şi 3-3 inf)
Laringele
 
- Reprezintă un segment tubular al căilor respiratorii intercalat între faringe şi trahee
- Are rol în trecerea aerului în timpul dinamicii respiratorii şi este organul fonaţiei
- Se găseşte în regiunea anterioară şi mijlocie a gâtului
- Este constituit din cartilaje, muşchi, vase şi nervi
Cartilajele laringelui sunt:
PERECHI: ARITENOIDE;
CORNICULATE;
CUNEIFORME;
SESAMOIDE
NEPERECHI: EPIGLOTA;
TIROID;
CRICOID
LIMBA
Este un organ musculos
Este format din varf, corp si radacina
Reprezinta segmentul initial al analizatorului gustative
Prezinta papilele gustative fungiforme, filiforme, foliate si valate
La nivelul limbii sunt percepute cele patru gusturi primare:
Dulce – la varful limbii
Sarat – pe marginile limbii
Acru – pe marginile limbii spre baza
Amar – la baza limbii