1. Definirea specialitatii de medicina familiei. Specificul medicinii de familie.

Principiile si
functiile medicinii de familie. Rolul MF in sistemul de sanatate

Particulatritatile consultatiei in medicina de familie. Particulatritatile diagnosticului in medicina

de familie. Particularitatile tratamentului in medicina de familie

Ce este asistenta medicala primara?

Asistenta medicala primara reprezinta furnizarea ingrijirilor de sanitate corespunzatoare, de prim

contact, indifferent de natura problemei de sanitate, in contextual unei relatii continue cu
pacientii, in prezenta sau absenta bolii.

Asistenta medicala primara este structurata pe activitati profilactice, diagnostic si curative

incluzand: Medicii de familie Medicina muncii Medicina scolara Ambulanta si unitatile de
primiri urgente Servicii de epidemiologie

Structura sistemului de sanitate Un triunghi: Baza: Asistenta medicala primara Mijloc: Asistenta
medicala secundara: sectii de specialitate, servicii de recuperare, laboratoare, centre de sanitate
Varf: Asistenta medicala tertiara: sectii specializate, institute de cercetare

Definitia medicinei de familie

Societatea Europeana de Medicina Familiei (WONCA) 2002: ”O specialitate cu identitate

propririe ce asigura asistenta medicala primara si continua a populatiei si care, prin actiuni
preventive, educationale, terapeutice si de recuperare contribuie la promovarea starii de sanitate a
individului, familiei si a comunitatii”

Medicina de familie este o disciplina academica si stiintifica ce are un continut propriu

educational, de cercetare, de medicina bazata pe dovezi si pe activitate clinica, precum si o
specialitate clinica orientate spre asistenta primara

Definitia medicului de familie

Colegiul Regal de Medicina Generala: Medicul de familie asigura asistenta primara si continua a
individului si familiei.

Grupul de la Leewenhorst: Medicul de familie asigura asistenta primara si continua individului,

familiei si comunitatii, indifferent de varsta, sex sau boala.

Functiile medicinei de familie

1. Asigurarea accesibilitatii populatiei la asistenta medicala - Este cea mai importanta deoarece
numai prin accesibilitate la asistenta medicala se poate vorbi despre indeplinirea celorlalte
functii, care implica o relatie directa medic-pacient - Accesibilitatea la asistenta medicala
inseamna ca orice persoana sanatoasa sau cu o boala acuta, cronica sau urgenta medico-
chirurgicala poate sa se adreseze medicului de familie - Pentru indeplinirea acestei functii,
cabinetele mediclio de familie trebuie sa fie cat mai aproape de domicilul pacientilor, cu un
program de activitate afisat care sa cuprinda un orar de unctionare la cabinet si in teren, cu un
numar de telefon afisat cu rol de informare, programare, solicitare la domiciliu sau indicatii incaz
de urgenta medico-chirurgicala.

Intalnirea medic-pacient se poate desfasura in urmatoarele moduri: - Pacientul examinat este

diagnosticat, nu ridica probleme speciale si poate fi tratat de medical de familie - Pacientul
examinat necesita ajutorul unui medic specialist - Pacientul examinat ridica probleme deosebite,
pentru care va fi internat

3. Functia preventiva - Preventia primara, prevenirea aparitiei bolilor: combaterea factorilor de

risc, cultivarea comportamentului sanogenic, educatia sanitara - Preventia secundara, depistarea
precoce a bolilor prin screening, control periodic si activitati intreprinse in cadrul consultatiilor
curente - Preventia tertiara: prevenirea complicatiilor, evitare handicapului, reinsertia sociala -
Preventia specifica, pentru anumite grupe de boli acute sau cronice: bolile copilariei, anemia
feripriva, gusa endemica, rahitism

4. Promovarea starii de sanatate Cuprinde o serie de masuri cu implicarea directa a individului,

familiei si comunitatii pentru mentinerea propriei stari de sanatate prin cultivarea unui stil de
viata sanogenic si combaterea factorilor de risc si patogeni.

5. Acordarea ingrijirilor medicale curente - consultatie - investigatii paraclinice - stabilirea

diagnosticului - stabilirea tratamentului - urmarirea evolutiei pacientului MF apeleaza la
specialisti in cazurile in care posibilitatile sale de investigatie si tratament sunt limitate

6. Facilitarea intrarii si a mediereii pacientului in sistemul medical Datorita multiplelor

specialitati, pacientul nu stie carui specialist sa se adreseze, fiind nevoit sa fie indrumat de MF.
Ex: un suspect de hepatita virala va fi indrumat catre boli infectioase Ex: un pacient cu tuse cu o
durata mai mare de 3 saptamani va fi trimis la ftiziologie In continuare, MF isi verifica
diagnosticul prezumtiv, colaboreaza cu medcii specialisti, urmareste evolutia bolnavului si in
final va avea o evidenta corecta a morbiditatii din teritoriu

7. Sinteza diagnostica si terapeutica In urma consulturilor interdisciplinare, pacientii se intorc la

MF cu mai multe diagnostice si recomandari. Acesta va ierarhiza bolile in functie de gravitatea
or si observa lebaturile dintre acestea pentru a lua o decizie corecta.

8. Coordonarea serviciilor medicale in functie de nevoile pacientului MF este un medic de prim

contact. El va orienta pacientul in functie de nevoile sale catre alte servicii medicale: laborator,
radiografie, ecografie, medici specialisti din ambulator, spital, servicii de urgenta, servicii de
recuperare.
9. Supravegherea medicala continua Boala poate evolua spre vindecare, cronicizare sau
complicare. In cazul afectiunilor cronice este nevoie dca MF sa urmareasca bolnavul d.p.d.v.
clinic, paraclinic, sa supravegheze tratamentul, sa sesizeze aspecte patologice noi, sa sesizeze
agravari sau complicatii

10. Asitenta medicala a familiei 11. Asitenta medicala a colectivitatii Starea de sanatate a
individului este in relatie de interdependenta cu starea de sanatate a familiei. Familia se afla intr-
o comunitate a carei stare de sanatate este influentata de factori bio-psiho-sociali si depinde de
starea indivizilor ce o compun

12. Recuperarea si reabilitarea pacientului In cazul in care recuperarea nu este integrala, MF va

recomanda un program de recuperare prin utilizarea altor servicii de specialitate: fizioterapie,
kinetoterapie, cure balneare. Scopul programului de recuperare este integrarea pacientului la
locul de munca sau in societate

13. Acordarea ingrijirilor medicale terminale si paliative In cazul stadiilor terminale, MF trebuie
sa aline sufernta pacientului in special prin mentinerea functiilor vitale si combaterea durerii.

14. Cercetarea stiintifica MF primeste si transmite informatii in toate directiile, fiind un adevarat
releu de prelucrare si stocare a informatiilor.

Rolul medicinei de familie

In regiunile fara sau cu putini medici de familie exista o aglomerare a spitalelor, cu costuri
suplimentare de diagnostic si tratament. Pe de alta parte, specialitatile de profil nu pot rezolva
toate peoblemele curente ale populatiei. Medicul de familie vine sa compenseze deficientele
generate de procesul de specializare.

Rolul MF in compensarea generate de procesul de specializare: - Asigura accesibilitate

bolnavilor la asistenta medicala - Asigura asistenta medicala curenta - Abordeaza pacientul in
toata integritatea sa - Efectueaza sisnteza diagnostica si terapeutica - Coordoneaza serviciile
medicale in functie de nevoile bolnavului - Selecteaza bolnavii care necesita asistenta medicala
de specialitate - Asigura continuitatea asistentei medicale - Supravegheaza bolnavii cronici

Desi exista o multitudine de specialitati, au ramas anumite domenii de activittae care sunt mai
putin abordate. Medicul de familie nu se ocupa numai de omul bolnav, ci si de omul sanatos, cu
nevoile sale in diferite etape ale dezvoltarii, cu probleme de profilaxie (primara si secundara),
precum si cu trecerea de la starea de sanatate la starea de boala. Medicina de familie are ca studio
si familia in care omul se naste, traieste, se imbolnaveste, se vindeca sau moare. Procesul de
specializare determina o mai mica atentie pentru anumite obiective legate de sanitate, care sunt
preluate de medicina familiei.
Rolul MF ca specialitate complementara - Asistenta medicala a omului sanatos - Asistenta
medicala a familiei - Asistenta medicala a comunitatii - Preventia primara - Preventia specifica -
Supravegherea starii de sanatate a populatiei

Particulatritatile consultatiei in medicina de familie

Particularităţile consultaţiei în MF reies din: - locul unde se desfăşoară consultaţia - structura

asistaţilor - timpul disponibil pentru consultaţie - dotarea tehnică şi umană a cabinetului de
medicina familiei - metoda de diagnostic folosită - scopul urmărit prin consultaţie

I. Particularităţile consultaţiei legate de locul de desfăşurare - Lipsa condiţiilor optime pentru

consultaţie - Necesitatea deplasării la domiciliul pacientului - Prezenţa altor persoane la
consultaţie în afară de bolnav - Abilitatea medicului de a efectua consultaţia în orice condiţii -
Abilitatea de a folosii condiţii minime pentru consultaţie - Utilizarea avantajelor consultaţiei la
domiciliu - Informarea asupra condiţiilor de viaţă a pacientului - Depistarea factorilor de risc
familial - Aprecierea condiţiilor de îngrijire a pacientului de către familie - Aprecierea
posibilităţii de a coopera cu familia pacientului

II. Particularităţile consultaţiei legate de structura pacienţilor - Orice pacient se poate prezenta la
o consultaţie la MF - În cadrul consultaţiilor medicul de familie trebuie să ia în considerare toată
patologia umană - El trebuie să fie familiarizat cu problemele medicale ale omului sănătos -
Medicul de familie trebuie să cunoască trecerea de la starea de sănătate la cea de boală - Medicul
de familie trebuie să cunoască formele de debut ale bolilor - Bolnavul va fi investigat integral -
Medicul de familie trebuie să aibă abilitatea de a trece repede de la un caz la altul

III. Particularităţi legate de timpul disponibil - MF dispune de un timp relativ scurt - MF trebuie
să utilizeze optim timpul disponibil - MF va conduce în timp optim dialogul - MF va fi capabil să
efectueze examenul fizic în timp util - MS va sesiza la timp în tip util toate problemele pe care le
prezintă bolnavul - MF va şti să-şi organizeze timpul în mod corespunzător

IV. Particularităţi legate de dotarea tehnică - MF dispune de puţine mijloace tehnice de

diagnostic şi tratament - MF are accesibilitate mai redusă la investigaţii paraclinice - MF pune
accentul pe metodele clinice de diagnostic - MF realizează o comunicare bună cu pacientul - MF
trebuie să facă o anamneză corectă - MF va face examenul obiectiv complet al pacientului - MF
trebuie să-şi dezvolte în permanenţă simţul clinic

V. Particularităţile legate de scopul urmărit prin consultaţie - Consultaţia preventivă are

particularităţi în funcţie de vârsta pacientului.

Particulatritatile diagnosticului in medicina de familie.

Particularităţile diagnosticului în medicina de familie reies din: - Asistenţa de prim contact -

Asistenţa medicală continuă - Dotarea tehnică - Asistenţa persoanei - Asistenţa familiei
Particularităţile diagnosticului determinate de obligaţia MF de a acorda asistenţă de prim contact
sunt: - Necesitatea de a lua în considerare întreaga patologie umană - Obligaţia de a interveni în
urgenţe - Obligaţia de a cunoaşte formele de debut ale bolilor - Obligaţia de a cunoaşte
debuturile atipice ale bolilor - Obligaţia de a face un diagnostic diferenţial complet - Obligaţia de
a sesiza trecerea de la starea de sănătate la starea de boală.

II. Particularităţile diagnosticului în MF determinate de obligaţia MF de a acorda asistenţă

medicală continuă sunt: - Necesitatea supravegherii bolnavilor cronici - Sesizarea în timp util a
modificărilor patologice apărute la bolnav - Stadializarea diagnosticului - Diagnosticul
complicaţiilor - Revizuirea diagnosticului în timp în funcţie de simptomatologia apărută -
Sesizarea apariţiei altor boli

III. Particularităţile diagnosticului clinic în medicina de familie - Diagnosticul poate fi stabilit cu

mijloace clinice uşor accesibile - Stabilirea acestuia nu necesită de obicei dotări speciale. -
Diagnosticul în MF confirmă importanţa observaţiei, anamnezei şi a examenului fizic al
bolnavului - Diagnosticul de certitudine impune confirmarea diagnosticului clinic prin
investigaţii paraclinice.

IV. Particularităţile diagnosticului determinate de obligaţia de a acorda asistenţă medicală

familiei - MF va ţine seama de factorii de risc, de obiceiurile şi de relaţiile din familie - MF va
lua în considerare bolile cu agregare familială. - MF va ţine seama de nivelul economic al
familiei din care provine asistatul - MF va ţine seama de nivelul cultural al familiei bolnavului.

V. Particularităţile diagnosticului determinate de necesitatea îngrijirii pacientului în toată

integritatea lui reies din: - Stabilirea un diagnostic integral al pacientului - Luarea în considerare
a tuturor modificărilor biologice, dar şi a factorilor psihici, familiali, sociali şi profesionali -
Necesitatea de a face o sinteză diagnostică în MF - Necesitatea de a diagnostica toate bolile şi a
face o ierarhizare a acestora

Particulatritatile tratamentului in medicina de familie

Particulatritatile tratamentului in medicina de familie sunt determinate de - posibilităţile limitate

ale medicului de familie - bolnavi - necesitatea de a interveni în urgenţe - necesitatea de a
colabora cu alţi specialişti - necesitatea de a acorda asistenţă medicală continuă şi integrală
pacienţilor asistaţi

I. Particularităţile tratamentului determinate de posibilităţile limitate ale MF sunt: - Necesitatea

de a acorda îngrijiri medicale în diferite afecţiuni - Necesitatea de a acorda primul ajutor medical
în toate urgenţele - Obligaţia de a efectua un tratament continuu al bolilor cronice - Confruntarea
cu unele cazuri care depăşesc posibilităţile MF - Necesitarea îngrijirii unor bolnavi care nu au
condiţiile minime necesare - Dependenţa tratamentului de cooperarea bolnavului şi a familiei
acestuia - Obligaţia MF de a îngriji bolnavul în toata integritatea lui - Obligaţia MF de a trata
familia - Necesitatea cooperării MF cu alţi specialişti
Medicul de familie se poate confrunta cu cazuri care depăşesc posibilităţile sale de tratament,
situaţii în care va solicita internarea bolnavului în spital.

Bolile care nu se pot trata de MF, care necesită internarea in spital sunt: - Bolile care pun in
pericol iminent viaţa bolnavului - Bolile care afectează grav funcţiile vitale - Bolile care necesita
intervenţie chirurgicală iminentă - Bolile care necesită o monitorizare permanentă - Bolile grave,
la ce nu există un diagnostic de certitudine - Bolile ce presupun o evoluţie nefavorabilă, la care
pot intervenii complicaţii grave - Bolile care necesită investigaţii si tratamente deosebite - Boli
psihice foarte grave - Unele boli infecţioase

II. Particularităţile tratamentului determinate de bolnavi Exista bolnavi, care chiar dacă nu
prezintă o boala foarte gravă, trebuie internaţi in spital pentru ca au o reactivitate deosebită sau
nu au condiţii minime de tratament la domiciliu (condiţii socio-economice deficitare).

Bolnavii care nu pot fi trataţi ambulatoriu sunt: - Bolnavii cu o stare generală alterată - Bolnavii
cu o reactivitate deosebită - Bolnavii alergici - Pacienţii care nu cooperează - Unii bolnavi cu
suferinţe psihice grave - Bolnavii care nu au condiţii minime de îngrijire la domiciliu - Bolnavii
din familii dezorganizate - Pacienţii singuri, părăsiţi

III. Particularităţile tratamentului legate de necesitatea de a interveni în urgenţe MF trebuie să

acorde primul ajutor medical în bolile grave, care pun in pericol iminent viata bolnavului,
indiferent de diagnostic, de particularităţile bolnavului şi de condiţiile sale materiale

1. Urgenţele care pot fi tratate acasă, fără a impune internarea bolnavului - Criza de astm bronşic
- Angina pectorală în criză - Colica renală - Colica biliară - Enterocolita acut - Amigdalita acută -
Entorsele - Pneumonia virală - Lumbago acut

2. Urgenţele care trebuie internate in spital sunt: - Starea de rău astmatic - Infarctul miocardic -
Retenţia acuta de urină - Hemoragia digestivă - Colecistita acută - Ocluzia intestinală - Abcesul
amigdalian - Fracturile - Insuficientele respiratorii acute - Lombosciatica paralizantă

IV. Particularităţile legate de necesitatea colaborării cu specialiştii Pentru rezolvarea cazurilor

care depăşesc competenţa sa profesională medicul de familie va colabora cu ceilalţi specialişti de
profil. Medicina familiei devine astfel una dintre specialităţile cele mai grele, impunând
cunoştinţe din aproape toate celelalte specialităţi. În cazul în care MF nu are aceste cunoştinţe
profesionale temeinice, acesta nu-şi va putea exercita profesiunea la un nivel corespunzător si
nici nu va putea colabora eficient cu ceilalţi specialiştii de profil.

V. Particularităţile legate de necesitatea tratamentului integral al bolnavului - Luarea în

considerare a tuturor bolilor de care suferă bolnavul - Stabilirea legăturilor etiopatogenice dintre
boli - Ierarhizarea bolilor din punct de vedere terapeutic - Considerarea condiţiilor de viaţa ale
bolnavului - Elaborarea unei sinteze terapeutice - Elaborarea unei conduite terapeutice optime -
Evitarea interacţiunilor medicamentoase si a efectelor adverse
VI. Particularităţile legate de necesitatea îngrijirii continue a pacientului Bolile cronice sunt
apanajul medicinii de familie, care va asigura îngrijirea continuă a pacienţilor săi. El va apela la
specialişti doar în situaţii ce depăşesc competenţa sa profesională, cum sunt în episoadele acute
ale unor boli cronice sau un cazul apariţiei complicaţiilor bolilor cronice. MF trebuie sa sesizeze
la timp când trebuie sa trimită un bolnav cronic la specialist, să stabilească pentru fiecare pacient
în parte ritmul în care trebuie să-l monitorizeze la dispensar sau la domiciliul acestuia.

2. Principii de profilaxie. Vaccinologie.

Promovarea sanatatii. Factori de risc Factori sanogenetici Educatia pentru sanatate

Promovarea sanatatii

Definitie: strategia de mediere intre persoane si mediul lor (ecosistem), care sintetizeaza alegerea
personala si responsabilitatea societatii fata de sanatate.

Principiile promovarii sanatatii:

1.Implica populatia ca un intreg, ceea ce impune necesitatea ca populatia sa fie informata. 2.Este
orientata asupra determinantilor sanatatii, adica asupra celor 4 grupe de factori care influenteaza
sanatatea: biologici, ambientali, mod de viata, servicii de sanatate. 3.Foloseste metode/abordari
diferite, complementare, deoarece sectorul sanitar nu poate singur sa promoveze sanatatea.
4.Urmareste asigurarea participarii publice, deoarece promovarea sanatatii este posibila numai
daca indivizii isi transforma cunostintele dobindite in comportamente, contribuind astfel toti la
promovarea sanatatii. 5.Implicarea cadrelor medico-sanitare in promovarea sanatatii, mai ales la
nivelul serviciilor primare.

Mijloacele de promovare a sănătăţii

Prevenirea îmbolnăvirilor prin controlul factorilor de risc

Cultivarea factorilor sanogenetici

Educaţia pentru sănătate

Prevenirea îmbolnăvirilor • identificarea şi combaterea factorilor de risc • combaterea factorilor

de risc interni • combaterea factorilor de risc externi • combaterea fumatului • combaterea
consumului de alcool • prevenţia specifică • supravegherea medicală a individului sănătos •
examenele de bilanţ • supravegherea medicală a colectivităţii • combaterea poluării • combaterea
rezervoarelor de virus etc.
Cultivarea factorilor sanogenetici • respectarea unei alimentaţii raţionale utilizarea factorilor
naturali • călirea organismului • practicarea exerciţiului fizic • antrenamentul • respectarea
perioadelor de odihnă adoptarea unui stil de viaţă cât mai adecvat

Educaţia pentru sănătate • privind respectarea normelor de igienă • prevenirea şi combaterea

factorilor de risc • combaterea fumatului • combaterea cosumului de alcool • privind alimentaţia
raţională • prevenirea bolilor infecţioase • prevenirea bolilor cronice-degenerative • prevenirea şi
combaterea cancerului • depistarea precoce a îmbolnăvirilor

Modele de abordare a promovării sănătăţii

1.Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor

a.Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare. b.Bolile determinate prenatal, dar dupa
fecundare c.Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carente sau agresiuni a factorilor de
risc din mediu. d.Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului

2.Modelul epidemiologic

3.Modelul etapelor vietii

1.Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor

a.Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare. • Sunt incluse defecte si afectiuni ale unei
singure gene, ce produc aberatii cromozomiale, independente de mediul ambiental si
comportament. • Aceste boli nu pot fi in mod practic influentate. • Desi numarul entitatilor
acestor afectiuni nu este mic, frecventa lor este insa rara, de unde faptul ca nu prezinta o
preocupare majora din punct de vedere al sanatatii publice; ele nu pot fi prevenite ci doar
interceptate.

b.Bolile determinate prenatal, dar dupa fecundare • Sunt incriminaţi factori ce apar in perioada
intranatala (nidarea oului si primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii
factori infectiosi, toxici, fizici (rubeola, talidomida, iradiere, fumat, unele droguri despre care nu
se stie prea mult, carenta de iod care este tot mai frecvent citata in literatura, etc.); rezulta ca
unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate.

c.Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carente sau agresiuni a factorilor de risc din
mediu. • bolile nutritionale-malnutritia; • bolile infecto-parazitare; • bolile legate de carente
igienice

d.Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului • Apar modificari de

comportament si bolile legate de stilul de viata.

2.Modelul epidemiologic. Se are in vedere frecventa bolilor si factorii care conditioneaza fiecare
clasa de boli (factori biologici, de mediu, stil de viata, servicii de sanatate). Riscul: este o
probabilitate care exprima in cifre frecventa aparitiei unei boli la o populatie a carei expunere
este definita. Factorii de risc: orice conditie care poate sa fie descrisa si dovedita ca se asociaza
unei frecvente crescute a bolii. Factor de protectie: orice factor care prin prezenta sa asigura o
stare de sanatate mai buna unei populatii.

3.Modelul etapelor vietii. Elementele nefavorabile apar aleator, dar cu o probabilitate diferita in
functie de momentele vietii, in functie de conditiile biologice, ocupationale, medicale, etc.
Aceasta abordare permite elaborarea unor pachete de servicii preventive specifice diferitelor
grupe de varsta

Factorii de risc

Factorii de risc contribuie, dar nu determina in mod obligatoriu apariţia bolii. Unii factori de risc
sunt influenţabili, iar alţii sunt neinfluenţabili. Aşa spre exemplu, noi nu vom putea influenţa
sexul, vârsta sau antecedentele heredocolaterale ale unui individ. Dacă părinţii unui individ au
avut infarct miocardic, neoplazie, spondilita anchilozanta sau schizofrenie, aceste antecedente
vor rămâne un factor de risc neinfluenţabil. Acesti factori de risc influentabili mai sunt denumiti
si factori de risc interni.

Prezenţa antigenelor HLA în unele boli poligcnice:

Antigenul HLA HLA - Boala asociată; B8,

DR3 - miastenia gravis tireotoxicoza boala Addison dermatita herpetiformă sindromul Sjogren
hepatita cronică lupusul eritematos sistemic;

B27 - spondilită anchilozantă sindromul Reiter uveita anterioară;

DR4, DR3, (B8, 15) - diabet zaharat tip I;

DR4 - artrita reumatoidă;

A3, B14 - hemocromatoza;

DR2 - scleroza multiplă;

B5 - Sindromul Behcet.

Principalii facori de risc externi (influentabili)

Bolile cardiovasculare • fumatul • HTA • hipercolesterolemia • diabetul • sedentarismul •

comportamentele

Bolile vasc. cerebrale • HTA

Cancerul • fumatul • alcoolul • dieta • comportamentul sexual • radiatia solara • radiatia
ionizanta • riscurile locului de munca • contaminantii mediului • medicamente • agenti
infectiosi

Ciroza • alcoolul • hepatitele

Gripa-pneumonia • starea vaccinala • rezistenta scazuta • fumatul

Diabetul • obezitatea

Factorii sanogenetici

Starea de sănătate depinde în proporţie de 49% de factorii biologici, de factorii de mediu şi de

îngrijirile medicale şi în proporţie de 51% de stilul de viaţă. De aceea stilul de viaţă
necorespunzător este vinovat de peste 50% din anii de viaţă pierduţi prematur de un individ.
Stilul de viaţă reprezintă deprinderile şi practicile care pot influenţa favorabil, dar de cele mai
multe ori influenţează defavorabil, starea de sănătate a individului. Deprinderi ca fumatul,
consumul de alcool, obiceiurile alimentare necorespunzătoare, privind compoziţia raţiei
alimentare, modul de preparare a alimentelor şi ritmul alimetaţiei, sedentarismul, nerespectarea
perioadelor de odihnă, viaţa agitată, reacţiile neadecvate la stres şi promiscuitatea sexuală, pot
influenţa negativ starea de sănătate a individului.

Dar pe lângă stilul de viaţă necorespunzător, poate exista şi un stil de viaţă sanogenetic, în care
individul respectă normele igienico-sanitare, normele de igienă personală, de igiena alimentaţiei,
de igiena locuinţei, de igiena mediului, în care evită factorii de risc şi factorii patogeni, nu
fumează, nu consumă prea mult alcool, nu mănâncă prea mult, nu mănâncă lipide saturate, nu
mănâncă glucide rafinate, nu consumă prea multe condimente, conserve, afumături, prea multă
sare, dar consumă mai multe cereale, mai multe legume, fructe, zarzavaturi şi produse lactate.
Respectă orele de masă şi ia masa într-o atmosferă plăcută de relaxare. Nu este sedentar. Face
exerciţii fizice. Se plimbă cel puţin 30-40 de minute pe zi. Face joging. Face ciclism, sau înnot.
Doarme corespunzător vârstei sale. Nu trăieşte izolat. Comunică cu rudele, cu vecinii, cu colegii,
cu prietenii. Este o fire deschisă, înţelegătoare şi tolerantă. Este o fire optistă. Trăieşte bucuriile
simple ale vieţii. Apreciază frumuseţile naturii. Face excursii. Iubeşte animalele. Ascultă muzică.
Citeşte literatură

Principalele caracteristici ale unui stil de viaţă sanogenetic

1 Evitarea factorilor de risc şi a factorilor patogeni

2 Respectarea normelor igienico-sanitare

3 Respectarea măsurilor de igienă personală

4 Respectarea măsurilor de igiena locuinţei

5 Evitarea fumatului

6 Evitarea consumului crescut de alcool

7 Asigurarea unei alimentaţii raţionale

8 Adaptarea valorii calorice la nevoile organismului

9 Compoziţia echilibrată a raţiei alimentare

10 Respectarea piramidei alimentare

11 Aportul corespunzător de glucide, proteine şi lipide

12 Aportul corespunzător de vitamine şi minerale

13 Reducerea lipidelor de origine animală

14 Reducerea glucidelor rafinate

15 Consumul crescut de fructe şi legume

16 Asigurarea nevoilor de fibre alimentare

17 Reducerea consumului de sare

18 Prepararea corespunzătoare a alimentelor

19 Evitarea alimentelor iritante

20 Repartizarea corectă a alimentaţiei

21 Respectarea ritmului şi a orelor de masă

22 Combaterea sedentarismului

23 Practicarea curentă a exerciţiului fizic

24 Plimbări uşoare de 30-40 minute pe zi

25 Exerciţii fizice de întreţinere

26 Odihnă activă

27 Respectarea perioadelor de odihnă

Educatia pentru sanatate

Fiecare individ trebuie să ştie că organismul uman are anumite limite şi anumite nevoi şi că
nerespectarea acestor limite şi nevoi duce, în mod inevitabil, la apariţia unor boli. De aceea
fiecare individ trebuie să aibă cunoştinţe generale, de igiena corporală, de igiena alimentaţiei, de
igiena locuinţei, de igiena mediului, de prevenirea bolior infecţioase, de combatere a factorilor de
risc şi aşa mai departe. Educaţia pentru sănătate presupune un complex de măsuri tehnico-
organizatorice care vizează creşterea gradului de cultură sanitară a individului în vederea
însuşirii şi practicării unor comportamente capabile să asigure păstrarea şi îmbunătăţirea stării
sale de sănătate.

Definitie: educatia pentru sanatate este un sistem care include: constiinta starii de sanatate,
procesul de predare/invatare, participare. Educaţia sanitară se referă atât la însuşirea
cunoştinţelor şi deprinderilor igienice necesare prevenirii îmbolnăvirilor, cât şi la însuşirea
cunoştinţelor şi deprinderilor necesare îngrijirii bolilor acute, a bolilor cronice şi a primului
ajutor medical.

Educatia pentru sanatate are urmatoarele scopuri: • ridicarea nivelului de cunostinte medicale al
populatiei in principal in domeniul sanogenezei, protectiei mediului si preventiei bolilor; •
formarea si dezvoltarea unor deprinderi corecte care sa promoveze sanatatea; • crearea unei
pozitii active fata de sanatatea individuala si fata de problemele sanatatii publice, in sensul
atragerii si capacitarii maselor la participarea activa in realizarea consolidarii sanatatii.

Educatia pentru sanatate formala • este rezultatul unui proces planificat de transmitere de
experiente, cunostinte, ce vizeaza toata populatia (socializare secundara a individului, cu efort de
predare/invatare). • necesita educatori.

Educatia pentru sanatate nonformala • vizeaza acele componente din conduita indivizilor care
se formeaza prin experienta sau imitatie (socializarea primara a individului). • nu necesita efort
cu caracter de educatie, de transmitere a cunostintelor.

Abordari posibilie în educaţia pentru sănătate 1.medicala; 2.educationala; 3.orientata spre

individ (personalizare); 4.schimbarea sociala.

1.Abordarea medicala • Medicul este cel ce pune diagnosticul de boala sau incapacitate, deci el
este cel ce prescrie masuri cu caracter preventiv sau de control si le realizeaza prin persuasiune
sau prin autoritatea de care dispune fata de bolnav. • Medicul urmareste formarea la pacient a
unor atitudini, comportamente conforme cu principiile sale pentru sanatate.

2.Abordarea educationala • Transmite cunostinte asupra unor comportamente favorabile

sanatatii sau defavorabile sanatatii. • Cel ce primeste informatii este liber sa faca ceea ce
doreste, sa aleaga. • Faciliteaza adoptarea unor decizii comportamentale, nu impune un anumit
comportament. • Acesta abordare tine insa de conditiile socio-economice care favorizeaza un
anumit comportament.
3.Abordarea orientata spre individual (personalizare) • Rolul profesionistului (educatorului) este
de a explica, de a transmite persoanei care doreste sa stie, pentru a adopta o anumita decizie.

4.Abordarea ce necesita o schimbare de mediu • Medicul transmite cunostinte, individul

intelege, dar societatea nu-i favorizeaza schimbarea sau alegerea comportamentului.

Metodele educatiei pentru sanatate

In functie de calea de transmitere • mijloace auditive (sau orale): • convorbirea individuala •

convorbirea de grup • lectia • conferinta • radioemisiunea • mijloace vizuale • cu rol dominant
textul: lozinca, articolul, brosura, formele beletristice; • cu rol dominant imaginea: afisul,
pliantul, plansa, diapozitivul, macheta, expozitia; • mijloace audiovizuale: • filmul, emisiunea
TV, teatrul

In functie de adresabilitate • mijloace individuale: o sfatul medicului; • mijloace de grup: o

convorbirea de grup, lectia, instructajul; • mijloace de larga informare: o conferinta, filmul,
emisiunea TV sau radiofonica, tipariturile.

Cea mai eficientă educaţie pentru sănătate este cea care se referă la cazuri concrete din mediul de
viaţă al indivizilor respectivi. În fiecare zi, în cadrul discuţiilor cu pacienţii sau cu rudele lor, MF
are ocazia să abordeze anumite teme de educaţie pentru sănătate. Aşa spre exemplu în cadrul
unor vizite la domiciliu, MF are ocazia să abordeze problema consumului de lipide, a fumatului,
a sedentarismului, a obezităţii şi aşa mai departe. În cazul în care într-o colectivitate predomină
anumite boli, aşa cum ar fi hepatita, gripa sau dizenteria, MF are ocazia să atragă atenţia aspura
lor.

Etapele planificarii si evaluarii educatiei pentru sanatate

1.Identificarea si caracterizarea consumatorilor. 2.Identificarea nevoilor si ierarhizarea lor.

3.Formularea de scopuri si obiective strategice, tactice. 4.Identificarea resurselor pentru a forma
un comportament favorabil sanatatii. 5.Elaborarea continutului si alegerea metodelor de folosit.
6.Actiunea propriu-zisa de influentare, de formare de atitudini, comportamente. 7.Evaluarea
rezultatelor procesului.

Conţinutul educaţiei pentru sănătate în funcţie de vârsta individului

Vârsta /Conţinutul

Copii preşcolari - însuşirea deprinderilor de igienă personală spălatul mâinilor spălatul pe dinţi
pieptănatul, baia alimentaţia îngrijirea generală prevenirea accidentelor mişcarea fizică şi jocul

Copii şcolari - aprofundarea deprinderilor de igienă personală igiena şcolară învăţatul alimentaţia
sportul, odihna călirea organismului programul zilnic prevenirea bolilor infecţioase importanţa
vaccinărilor
Tineri - respectarea măsurilor de igienă personală alimentaţia practicarea sportului călirea,
antrenamentul noţiuni de sexologie, igiena intimă prevenirea bolilor cu transmitere sexuală
graviditatea, avortul evitarea consumului de droguri evitarea fumatului evitarea alcoolului
importanţa stilului de viaţă

Gravide - igiena sarcinei alimentaţia în timpul sarcinei igiena sexuală dezvoltarea intrauterină a
fătului tulburările din timpul sarcinei evitarea factorilor de risc regimul de viaţă şi de muncă
medicamentele şi sarcina pregătirea pentru naştere leuzia îngrijirea noului-născut alimentaţia
sugarului importanţa alimentaţiei la sân

Preventia primara, secundara, tertiara

profilaxia primara – evitarea initierii si declansarii procesului patologic;

profilaxia secundara – evitarea depistarii tardive a bolii;

profilaxia tertiara – evitarea urmarilor nefaste ale bolii (incapacitate, invaliditate, handicap,
deces).

Tipul de prevenţie / Scopul / Mijloacele

Preventia primara-scop-Prevenirea apariţiei bolilor

-mijloace-Acţiuni asupra individului, Educaţie sanitara Imunizări, Combaterea

factorilor de risc intern, Satisfacerea nevoilor organismului, Respectarea limitelor Acţiuni asupra
mediului Combaterea factorilor patogeni Combaterea factorilor de risc extern Cultivarea
factorilor sanogenetic.

Prevenţia secundară-scop- Diagnosticul precoce al bolilor

-mijloace-Depistarea suspecţilor Sesizarea semnelor minore, Efectuarea

investigaţiilor paraclinice, Controlul periodic Screeningul.

Prevenţia terţiară-scop- Prevenirea complicaţiilor şi recuperarea

-mijloace-Precizarea diagnosticului Individualizarea tratamentului,

Supravegherea tratamentului, Controlul periodic Sesizarea în timp util a modificărilor
Reconsiderarea tratamentului

Tipuri de preventie

, Preventia primara, secundara, tertiara Preventia specifica Vaccinarea

Profilaxia primară Profilaxia primara se adreseaza oamenilor sanatosi, in dorinta de a ramine
sanatosi, de a nu face boala. Profilaxia primara urmareste • evitarea aparitiei bolii la nivelul
individului; • scaderea incidentei bolii la nivelul populatiei prin schimbarea factorilor de risc in
populatie.

Pentru a putea realiza o prevenţie primară eficientă, MF trebuie să ştie că unele boli, aşa cum
este cazul mongolismului, al sindromului Marfan, al fenilcetonuriei, al galactozemiei şi al
hemofiliei, pot să fie produse de factori genetici. Alte boli, aşa cum ar fi traumatismele, arsurile
şi carenţele, pot să fie produse de factori de mediu. Iar alte boli, aşa cum ar fi diabetul zaharat,
hipertensiunea arterială şi schizofrenia, sunt produse atât de factori genetici cât şi de factori de
mediu De aceea pentru a realiza o prevenţie primară eficientă, MF va trebui să acţioneze atât
asupra individului, cât şi asupra familiei şi asupra mediului în care aceasta trăieşte.

Acţiuni profilactice: • Acţiuni de prevenire asupra individului o Acţiuni nespecifice o Actiuni

specifice • Actiuni asupra familiei • Actiuni asupra mediului

Metode (mijloace) de profilaxie primara: • imunoprofilaxie; • chimioprofilaxia TBC; •

fluorizarea apei; • igiena; • educatie sanitara pentru schimbarea comportamentelor nefavorabile
sanatatii; • identificarea cazurilor la risc inalt; • utilizarea unor tratamente (de ex. tratamente
hormonale).

Alte sectoare trebuie sa instituie masuri de sanitatie privind mediul (aerul, apa, solul),
alimentatia, medicina ocupationala.

Profilaxia secundară Are drept scopuri: • depistarea precoce a bolii (deci se adreseaza esecului
masurilor profilaxiei primare), pentru a evita consecintele bolii (durata, incapacitate, etc.); • sa
controleze evolutia bolii, sa previna consecintele, schimbind cursul nefavorabil al evolutiei bolii
la nivelul individului.

Depistarea precoce a bolilor se poate realiza prin: • depistarea pasiv-activa • examenele

periodice • examene medicale la intrarea intr-o colectivitate organizata • screening •
dispensarizarea

• depistarea pasiv-activa o se face cu ocazia examenelor medicale curente (consultatii) cind

pacientul se prezinta la medic pentru anumite acuze iar medicul, dupa consultatia acordata pentru
acuzele pacientului, aplica procedee si tehnici de investigatie pentru boala/bolile pe care doreste
sa le depisteze; o MF trebuie să ţină seama nu numai de semnele clinice, ci şi de prezenţa
factorilor de risc. o Aşa spre exemplu, pentru depistarea precoce a aterosclerozei, care poate
începe încă din copilărie, este necesară mai întâi descoperirea factorilor de risc, aşa cum sunt
antecedentele heredo-colaterale, excesul de lipide animale, sedentarismul, fumatul şi stresurile
psihice, şi pentru că boala evoluează o perioadă foarte îndelungată fără nici o simptomatologie
clinică, după cercetarea factorilor de risc, MF trebuie să recurgă la investigaţiile paraclinice
corespunzătoare, aşa cum ar fi colesterolemia, trigliceridele şi electrocardiograma, pentru
descoperirea unor tulburări cardiace latente. Dacă se descoperă prezenţa unor factori de risc,
atunci se va suspecta diagnosticul de atroscleroză chiar şi înaintea apariţiei semnelor clinice. o
MF dispune de metode simple pentru depistarea precoce a HTA, a DZ, a surdităţii, a cancerului
de sân, a cancerelor cutanate şi în felul acesta el poate îmbina activitatea curativă cu activitatea
preventivă.

• examenele periodice o la varste nodale (mai ales copii, in unele tari si adulti) ocazie cu care se
cauta bolile care au o frecventa asteptata mai mare la vista respectiva; o la persoanele la risc
inalt care sunt supuse unor examene la intervale regulate in vederea determinarii aparitiei bolii
(sugari, gravide, etc.); • examene medicale la intrarea intr-o colectivitate organizata

• screening o reprezintă o examinare de masa care consta in aplicarea unui ansamblu de

procedee si tehnici de investigatie asupra unui grup populational in scopul identificarii de
prezumtie a unei boli, anomalii sau factori de risc. • dispensarizarea o vizeaza supravegherea
activa, medicala si individualizata a unor grupe de persoane, bolnave sau sanatoase. o etape:
1.Depistarea; 2.Stabilirea planului terapeutic, stabilirea de obiective; 3.Control activ;
4.Evaluare periodica si finala.

Profilaxia terţiară

Prevenţia terţiară urmăreşte prevenirea apariţiei complicaţiilor şi a agravării ei.

Cuprinde o serie de masuri care urmaresc: • evitarea handicapului; • recuperarea medicala,

profesionala, sociala; • evitarea incapacitatii complete prin stabilizarea morfo-functionala ca
urmare a aplicarii masurilor terapeutice; • asigurarea unei autosatisfactii a vietii si a unei
autosuficiente in dezvoltarea unor activitati cu caracter social.

Preventia specifica

Unele boli, aşa cum ar fi unele boli infecţioase, ca tuberculoza, difteria, febra tifoidă,
poliomielita, rujeola, tetanosul, heapatita B şi altele, beneficiază de o prevenţie specifică prin
vaccinare. Unele boli carenţiale pot beneficia de asemenea de o prevenţie specifică, aşa cum ar fi
adminitrarea de iod, pentru prevenţia guşei endemice tireopate, de flor pentru prevenirea cariilor
dentare, de vitamina D pentru prevenirea rahitismului, fier in anemia feriprivă la gravidă sau la
copii în creştere.

Vaccinarea

Vaccinurile sunt preparate biologice cu proprietati antigenice, care declanseaza apariţia

raspunsului imun la organismele supuse vaccinarii. Vaccinurile convenţionale constau în: -
microorganisme vii atenuate - microorganisme inactivate - componente microbiene purificate,
proteice ori polizaharidice conjugate proteic - proteine recombinate.

Principalele vaccinuri existente şi căile lor de administrare

Vaccinul (anti...) \Calea de administrare

Tuberculoza i.d.*

Poliomielita (virus viu atenuat) oral

Poliomielita (virus omorât) s.c.**/i.m.***

Tetanos i.m./profund s.c.

Difterie i.m./profund s.c.

Tusea convulsivă s.c./i.m.

Rujeola i.m./s.c.

Hepatita B i.m./s.c./i.d.

Hepatita A i.m./s.c.

Rubeola s.c.

Parotidita i.m./s.c.

Gripa (cu virus omorât) s.c./i.m.

Infecţii cu H. influenzae b i.m./s.c.

Adenoviroze (cu virus viu atenuat/omorât) oral/s.c.

Infecţii cu pneumococ i.m./s.c.

Febra tifoidă, paratifoidă A şi B s.c./i.m.

Febra tifoidă (cu agenţi vii atenuaţi) oral

Dizenteria bacilarâ (cu agenţi vii atenuaţi) oral

Holeră cu vibrioni omorâţi s.c./i.m.

Holeră cu vibrioni vii atenuaţi oral

Schema de imunizari în România, cuprinde: • vaccinari obligatorii: vaccinarea BCG, DTP, DT,
antipolio, antihepatita B, vaccinare anti Haemophilus influenzae tip B (HiB), antipneumococic,
antirujeolica-rubeolica-urliana • vaccinari obligatorii în situatii epidemiologice speciale, în
teritorii cu risc mare de îmbolnavire sau în caz de necesitate: vaccinare antitifoidica,
antidizenterica, antimalaric, antirabic • vaccinari optionale: antivariceloasa, antihepatita A,
antigripala, antimeningococica
Calendarul vaccinărilor în funcţie de vârsta copilului

Vârsta \Vaccinul

naştere BCG, HB1

2 luni DTP1, HB2

4 luni DTP2

6 luni DTP3, HB3

2-7 luni VPOT1

4-9 luni VPOT2

9-15 luni VVR1

10-17 luni VPOT3

12 luni DTP4

30 luni DTP5

6-7 ani DT, VPOT4, VVR2

14 ani DT, BCG

Mijloace de realizare a profilaxiei Examenul de bilant – controlul medical periodic

Mijloace de realizare a profilaxiei

Prevenirea bolilor transmisibile Prevenirea bolilor non-transmisibile

Prevenirea bolilor transmisibile prin: - aplicarea programelor de imunizare a întregii populaţii

asistate, stabilirea contraindicaţiilor vaccinărilor. - efectuarea triajului epidemiologic în şcoli,
colectivităţi umane temporare şi/sau migratorii, şantiere de lucru, etc.

Prevenirea bolilor non-transmisibile prin: - efectuarea examenului medical în masă şi/sau la

anumite grupuri populaţionale - depistarea activă şi pasivă a stărilor incipiente de boală prin
examene medicale la intrare în colectivităţi preşcolare şi şcolare, angajare, recrutarea tinerilor,
consultul premarital - activitatea de orientarea şcolară - activitatea de orientare şi reorientare
profesională pentru elevi şi ucenici - supravegherea la locul de muncă a tânărului, adolescentului,
a femeii - supravegherea adaptării la specificul locului de munca pentru noii angajaţi sau a
tuturor angajaţilor în caz de locul de muncă cu risc de îmbolnăvire - controlul periodic clinic/
laborator la muncitorii din mediu cu noxe - dispensarizarea personalului sănătos, dar expus
noxelor
Curs 3

• Indicaţii de nutriție optimă: • este necesar ca aportul caloric să fie egal cu cheltuiala energetică,
la un nivel total de calorii calculat

• Necesarul energetic • zilnic la majoritatea indivizilor se află în intervalul 1500–3000 kcal

• Componentele principale ale consumului energetic şi anume: metabolismul bazal (nivel minim
obligatoriu de energie necesar mentinerii vieţii), termogeneza şi activitatea fizică pot rezulta din
calcule

1. se determină valoarea metabolismului bazal (după formula Schofield) • Vârsta (ani) Bărbat
Femeie • 15 – 18 17,6xG + 656 13,3xG + 690 • 18 – 30 15,0xG + 690 14,8xG + 485 • 30 – 60
11,4xG + 870 8,1xG + 842 • > 60 11,7xG + 585 9,0xG + 656

2. se adaugă activitatea fizică şi termogeneza : • - imobilizat la pat + 10% • - activitate uşoară +

15-20% • - activitate medie + 25% • - pentru activitati grele si foarte grele sunt calcule speciale

• Evaluarea stării de nutriţie

• Indici antropometrici • IMC = greutatea/înălţimea2 (greutatea în kg şi înălţimea în m)

• Statusul nutriţional în funcţie de indicele de masă corporală • IMC Status nutriţional • < 10
Denutriţie grad V • 10 – 12,9 Denutriţie grad IV • 13 – 15,9 Denutriţie grad III • 16 – 16,9
Denutriţie grad II • 17 – 18,4 Denutriţie grad I • 18,5 – 24,9 NORMAL • 25 – 29,9 Suprapondere
• 30 – 34,9 Obezitate grad I • 35 – 39,9 Obezitate grad II • ≥ 40 Obezitate grad III

Considerații generale: • structura meselor/zi: 3 mese principale şi 2 gustări, la interval de 2,53 h.

• asigurarea unui necesar caloric optim pentru atingerea sau menţinerea greutăţii corporale ideale
(femei < bărbaţi). • carbohidraţi complecşi şi fibre (fructe şi legume crude, cereale integrale) •
grăsimi vegetale sănătoase (cu moderaţie), • proteine de calitate superioara (ouă, carne, peşte,
brânzeturi şi lactate semidegresate) • calciu (lactate) • hidratare corespunzătoare (de preferat
apă).

• evitarea alimentelor ambalate din comerţ cu adaos de zahăr, sare, grăsimi saturate/trans
(chipsuri, sticksuri, pufuleţi, napolitane, ciocolată, îngheţată, bomboane etc.). • evitarea
mâncărurilor tip fast-food,. • aport scăzut de băuturi alcoolice • respectarea restricţiilor impuse de
alergiile alimentare/intolerante şi de bolile digestive (ulcer, gastrită, litiază, boli inflamatorii
intestinale, sdr. colonului iritabil etc.). • metode de gătire: eviţarea prăjirii în ulei şi călirii
alimentelor; se preferă ca acestea să fie fierte, înăbuşite, gătite la abur, la cuptor, la grătar. •
fructele, se preferă ca acestea să fie consumate integral, cu coajă.
• Grăsimi: • aport total de grăsimi< 30% din total calorii/zi; • evitarea grăsimilor animale (carne
grasă, untură, brânzeturi şi lactate cu conţinut ridicat de grăsimi) în favoarea celor vegetale
(varietăţi de nuci, ulei de măsline, floarea soarelui, seminţe, avocado).

Carbohidraţi: • consum de fructe, legume şi leguminoase, varietate de nuci şi cereale integrale. •

trebuie să aducă 50-55% din aportul energetic zilnic • ~ 400 g (5 porţii) de fructe şi legume/zi și
introducerea acestora la fiecare masă • aport de zaharuri simple <10% din total calorii; reducerea
<5% aduce beneficii suplimentare. • alimentele cu conţinut bogat în glucide complexe şi cu
index glicemic mic • evitarea băuturilor răcoritoare/carbogazoase din comerţ (conţinut crescut de
zahăr).

• Indexul glicemic (IG) al unui aliment măsoară cât de repede creşte glicemia acel aliment (şi
declanşează mecanismele de reglare a glicemiei).

• Ca etalon s-au folosit pâinea albă şi glucoza, cărora li s-a conferit o valoare a IG de 100%; în
funcţie de acesta s-au putut compara diferite alimente, împărţite ulterior în alimente cu index
glicemic mare (>70), mediu (55-70) şi mic (<55).

• IG este influenţat de concentraţia în glucide a alimentelor, dar şi de o serie de alţi factori, cum
ar fi conţinutul în proteine, lipide şi fibre alimentare, prezenţa amidonului greu digerabil,
mărimea particulelor de amidon, conţinutul în apă al alimentelor, modul de preparare a hranei,
amestecul de alimente etc. • De exemplu, un aliment bogat în lipide consumat concomitent cu un
aliment cu index glicemic mare, îi scade acestuia din urmă indexul glicemic. • Un glucid rapid
consumat la sfârşitul unei mese se comportă la fel ca un glucid lent.

• Index glicemic

• Mare (> 70) • glucoză, miere, fulgi de porumb, pâine albă, pâine integrală, cartofi prăjiţi sau
piure, biscuiţi, banane coapte, orez, morcovi

• Mediu (55 – 70) • cartofi copţi sau fierţi, sucuri de fructe, compoturi, ananas, paste făinoase

• Mic (< 55) • piersici, mere, portocale, lapte, iaurt, fasole păstăi, arahide, soia, legume verzi,
mazăre verde sau uscată, ciuperci, struguri, portocale, grapefruit, sucuri de legume

Sare: • aport de sare iodată <5 g/zi pentru reducerea riscului de hipertensiune, boală cardiacă şi
accident vascular cerebral.

• Ghiduri de alimentatie sanatoasa

• Hipocrate 400 BC • Mâncarea să fie medicament si medicamentul să fie mâncarea • • secolul

18 • gruparea Amino NH2 • aminele vitale = vitamine

• vitamine • minerale • macro/ micro nutrienți

• conceptul de esențialitate condiționată sau nutriție compensatorie • 1920 • cistina • șoareci de
laborator au crescut mai repede • a devenit esențial • metionina • în cantități suficiente a eliminat
necesarul de cistina • exemplu • un deficit genetic enzimatic poate fii compensat printr un aport
mai mare decât normalul a vitaminelor corespunzătoare co-enzimei pentru ca în final să poată fi
satisfacute anumite nevoi nutritive

• modul de alimentație • dieta terapeutică

• pentru prevenirea cancerului • World Cancer Research Fund / American Institute for Cancer
Reasearch • 2007

• fii cât se poate de slab fără a deveni subnutrit • fii activ fizic cel puțin 30 de minute în fiecare zi
• evită băuturile dulci, limitează consumul de alimente bogat energetice • mănâncă o mare
varietate de vegetale, fructe, cereale integrale, și leguminoase precum fasolea, mazărea •
limitează consumul de carne roșie, evita carnea procesată • limitează băuturile alcoolice la două
porții pentru bărbați și o porție pentru femei zilnic • limitează consumul de alimente sărate și
alimente procesate cu sare • nu folosi suplimente secție împotriva cancerului • este bine ca
mamele să își alimenteze copiii exclusiv natural până la vârsta de 6 luni • după tratament,
supraviețuitorii de cancer trebuie să urmărească recomandările de prevenție

* o unitate de alcool este echivalentă cu 12 grame de alcool pur (1 sticla de 0,33 l de bere, 40 de
grame de tarie sau 1 pahar de vin)

• dieta pentru reducerea LDL • fructe, vegetale, cereale integrale • pui, pește, legume • nuci • ulei
vegetal non tropical • limitări • dulce • băuturi dulci • carne roșie

• grăsimi saturate • cinci șase procente din calorii

• reducerea grăsimilor saturate • reducerea LDL predominant • reducerea HDL

• caloriile din grăsimile nesaturate pot fi inlocuite • în ordinea următoare • acizi grași
polinesaturați • acizi grași mononesaturați • carbohidrați cereale integrale • carbohidrați rafinați

• dieta pentru scăderea tensiunii arteriale • maxim 2400 mg Na / zi • ideal 1500 • dacă nu se
obține ținta: reducerea sodiului 1 gram pe zi din aportul inițial

• evaluarea alimentației • chestionare ale dietei pe 24 de ore • participanții sunt rugați să descrie
alimentele și băuturile consumate în ultimele 24 de ore

• FFQ • chestionare ale frecvenței alimentelor • ultima lună sau în ultimul an • non cantitative:
colectează informații numai despre frecvență • semi cantitative: colectează informații despre
frecvență și porții

• healthy eating index • 2010 măsoară calitatea dietei • a fost asociat cu reducerea riscului de
boală cardiovasculară, cancer și mortalitatea pe toate cauzele
• alternative healthy eating index

• test de evaluare • USDA: supertracker (renuntat)

.o alimentație sănătoasă începe în uter beneficiile alimentației la sân după naștere și în primele
luni

• laptele uman este foarte recomandat ca singură sursă nutriente la nou născuți, preferabil în
primele șase luni de viață • alimentele solide • nu mai devreme de 4 luni • preferabil de la 6 luni

Farfuria sanătoasă .

Principii:

• jumătate din conţinutul farfuriei trebuie să fie reprezentat de fructe şi legume (aport de fibre,
vitamine, minerale); acestea scad riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral şi
anumite tipuri de cancer • un sfert este ocupat de cereale integrale (orez brun, pâine integrală,
fulgi integrali de ovăz); • ultimul sfert: carne (pasăre, vită, porc), fructe de mare, ouă, nuci,
leguminoase uscate, lactate/brânzeturi semidegresate. Consumul de peşte este încurajat în 2
porţii/săptămână (ton, macrou, scrumbie) • gustările dintre mese: fructe/legume crude, cereale
integrale (biscuiţi, produse de panificaţie); carne slabă, brânzeturi şi lactate semidegresate, ouă;
varietăţi de nuci sau seminţe nesărate; • reducerea consumului zilnic de sare (2.000 mg sodiu/ 5 g
sare/ linguriţă), de zahăr 8 linguriţe zahăr/40-55 g

Dieta mediteraneana

Beneficii ale dietei mediteraneene

• Limitează aportul de alimente bogate în grăsimi saturate, ar fi carnea roșie, brânzeturi și cârnați,
care sunt responsabili, dacă în exces, de niveluri ridicate de colesterol și, prin urmare, de risc
aterosclerotic. • Implică aportul de fructe și legume in cantitati mare, care sunt bogate în fibre
care limitează absorbția intestinală a grăsimilor și încetinesc absorbtia de zaharuri, prevenind
astfel vârfuri glicemice. • Prevede consumul de ulei de măsline, nuci și migdale, bogate în acizi
grași mono și polinunaturați, care reglementează colesterolemia și imbunatatesc sensibilitatea la
insulină, reducând riscul de diabet zaharat de tip 2.

• Este bogată în alimente cu conținut ridicat de antioxidanți, ar fi affine

• Este bogată în alimente cu conținut ridicat de antioxidanți, ar fi afine, varză verde, sfeclă roșie,
roșii, spanac, și, în special, usturoi și ceapă care au rol de prevenirea dezvoltarea arerosclerozei.
• Prevede utilizareă ierburi aromatice, care permit reducerea aportului de sare contribuind astfel
la reglarea tensiunii arteriale.

• Este moderat scăzut de calorii, bogate in fibre care cresc senzatia de satietate și modulează
absorbția de diverși nutrienți, favorizând controlul de greutate corporală.

Activitatea fizica

• Inactivitatea fizică este o problemă majoră de sănătate • Activitatea fizică regulată este asociată
cu scăderea mortalității de toate cauzele precum si a scăderea riscului de dezvoltare a obezității,
bolii cardiovasculare coronariană, accident vascular cerebral, demența, alte boli cronice.

• ghidul american de activitate fizică din 2008 recomandă pentru adulți cel puțin 150 pe
săptămână de activitate moderată • 75 minute viguroasă • sau o combinație între acestea • în plus
recomandă 8-10 exerciții de forță pentru grupele musculare majore de două ori pe săptămână •
pentru vârsta cuprinsă între 6 și 19 ani • recomandă 60 minute pe zi

• consilierea pentru activitatea fizică în medicina primară • numai 50 procente din intervențiile
cadrelor medicale pentru creșterea activității fizice au fost eficiente • pe de altă parte, eficiența a
fost observată la până la sută la sută din intervențiile personalului medical care are ca preocupare
sănătatea

• folosirea pedometrelor

• unele studii în medicina primară au arătat că folosirea pedometrelor poate fii eficientă pentru
motivarea pacienților sedentari • ansamblul format din • pedometru • obiectivul zilnic • urmărirea
de către un cadru medical • sau nemedical care are ca preocupare sănătatea • duce la o creștere cu
2.500 de pași pe zi

• beneficiile asupra sănătății

• copii și adolescenți • evidențe puternice • îmbunătățește funcția cardio respiratorie și musculară

• îmbunătățește sănătatea oaselor • îmbunătățește compoziția corporală • evidențe moderate •
reduce simptomele depresiei

• adulți și vârstnici

• evidențe puternice • scade riscul de moarte prematură • scade riscul de boală coronariană •
scade riscul de accident vascular cerebral • scade riscul de hipertensiune arterială • scade riscul
de dislipidemie • scade riscul de diabet zaharat tip 2 • scade riscul de sindrom metabolic • scade
riscul de cancer de colon • scade riscul de cancer de sân • prevină creșterea ponderală •
favorizează scăderea în greutate, în special când este combinată cu reducerea aportului caloric •
îmbunătățește funcția cardio respiratorie și musculară • previne căderile • reduce depresia •
îmbunătățește funcția cognitivă

• evidențe moderate-puternice • îmbunătățește statusul funcțional al vârstnicului • reduce

obezitatea abdominală

• evidențe moderate • scade riscul de fractură de șold • scade riscul de cancer pulmonar • scade
riscul cancer endometrial • păstrează greutatea după scăderea ponderală • crește densitatea
osoasă • îmbunătățește calitatea somnului

• studiul Harvard Alumni Study • 1977-1993 • activitatea fizică recomandată a fost asociată cu
reducerea cu 25% a bolii coronariene • efect în forma literei L • odată ajuns la nivelurile de
activitate fizică recomandată, sau mai mult, nu se mai observă reduceri suplimentare ale riscului

• studiul Aerobics Center Longitudinal Study • test de efort până la 85% din frecvența cardiacă
maxima

• Fumatul

• fumatului i se atribuie unul din cinci decese

• în general, mor în medie cu 14 ani mai devreme decât nefumătorii

• Fumatul este legat de apariția neoplaziei la nivelul a 18 zone din diferite organe si de cel puțin
13 boli cronice, cardiovasculare, pulmonare, reproductive, etc.

• mulți fumători doresc sau știu că ar trebui să renunțe dar numai 5% aceștia folosesc metode
efective • medicamente, consiliere • și numai 3% reușesc o renunțare pe termen lung de minim 6
luni

• sfatuirea pacienților pentru renunțarea la fumat sau simpla întrebare legată de statusul de
fumător motivează pacientul pentru renunțarea la fumat

• fumatul reprezintă un obicei cronic care presupune perioade de renunțări și recăderi • de aceea
este nevoie de un screening regulat

• tratamentul farmacologic • tratament de suplinire cu nicotină • medicamente non-nicotinice

• tratamentul de suplinire cu nicotină • eliberare acută: guma, spray • eliberare continua: patch

• reduce semnele fizice asociate abstinenței • pacienții pot învăța metodele de comportament
necesare pentru renunțarea la fumat, în contextul unui suport social • se pot administra asociat:
patch plus guma

• medicamente non-nicotinice
• Bupropion (Zyban) • crește eliberarea de dopamină și noradrenalină la nivelul sistemului
nervos central • antidepresiv • 7-12 săptămâni • poate fi folosit până la șase luni • durata mai
mare are un succes mai mare

• Varenicilina • Champix • agonist partial de receptor de nicotină • prin efect antagonist, de

blocare a nicotinei, reduce efectul de plăcere subiectivă determinată de fumat • 12 săptămâni •
până la 24 săptămâni

• simptomele renunțării la fumat respectiv deficitul de nicotină începe la 24 48 cu un vârf în

prima săptămână urmat de o perioadă de două patru săptămâni

• simptomele • cefalee • picarea apetitului • creșterea ponderală • iritabilitate • anxietate •

depresie

• pacientul trebuie informat și susținut • în cazul tratamentului de suplinire cu nicotină • controlul

strict al simptomelor în primele trei săptămâni • crește semnificativ șansa de renunțare la fumat
la sfârșitul celor 12 săptămâni de tratament

5 A • ask • Advise • Assess • Assist • Arrange

• strategii de consiliere pentru renunțarea la fumat

• consiliere practică • educație • informare asupra simptomelor secundare renunțării la fumat

• identificarea triggerilor • comportament • consum de cafea, alcool • petrecerea timpului cu alți

fumători

• gânduri • fumatul mă relaxează

• sentimente • depresie, stres, plictiseală, nervozitate

• dezvoltarea tehnicilor de coping • comportament • evitarea situațiilor trigger • schimbarea

rutinii • intensificarea activităților incompatibile cu fumatul (spălatul vaselor)

• cognitiv • stimularea gândurilor pozitive • utilizarea tacticilor de distragere

• consiliere suportivă

• încurajarea pacientului de a identifica motivele pentru renunțarea la fumat • empatie • discuții

despre îngrijorările pacientului legate de renunțarea la fumat

• Consumul de alcool

• consumul nesănătos de alcool • pacienți la risc • bărbați sub 65 de ani: peste patru unități pe zi
sau 14 pe săptămână • bărbați peste 65 de ani: peste trei unități pe zi sau șapte unități pe
săptămână • femei de ce vârstă: peste trei unități pe zi sau șapte unități pe săptămână
5A

Ask

• screening • consumați alcool, bere, vin • în ultimul an, de câte ori ați băut cinci unități de alcool
într-o zi

Advise

• oferiți sfaturi directe • empatic • fără comentarea modului consumului de alcool • oferiți motive
de îmbunătățire a sănătății proprii, sănătății familiei, motive sociale și legale

Assess

• discuții despre consumul de alcool: plăceri și neplăceri • discuții despre obiectivele în viață •
discuții despre de modificare a stilului de viață • discuții despre un obiectiv acceptabil

Assist

• ajutorul pacientului pentru a realiza modificarea • obiective specifice: câte zile, câte porții •
identificarea situațiilor de risc • identificarea rețelei de suport

Arrange

• vizita de control • telefon • tratament de specialitate

• Farmacoterapie

• Acamprosate • Campral • modulator N metil D aspartat • 3x1 tb/zi • scade recurența

alcoolismului • NNT 12

• Naltrexona • antagonist opioid • 50 mg /zi, o doza • NNT 12-20 • eficient și la cei mai
dependenți

• Disulfiram • studiile nu au arătat reducerea consumului de alcool, poate fi eficient la anumiți

pacienți.

Somnul

• somnul este influențat de factori biologici și de comportament • perioada din zi dedicată

somnului este determinată biologic • intervin factori sociali și de comportament precum •
obligații familiale și sociale • programul de lucru

• alți factori • dieta • activitate fizică redusă

• boli legate de somn • insomnia • sindromul de apnee în somn

• două mecanisme importante contribuie la ritmul somn veghe

• mecanismul S • foamea de somn acumulata pe o perioadă de 24 de ore

• mecanismul C • ritmul circadian, ritm intern biologic generat de nucleul suprachiasmatic la

nivelul hipotalamusului

• nepotrivirea celor două mecanisme poate duce la probleme de somn • deprivarea de somn +
trezirea normală = somnolență reziduală • somn după amiază = foame de somn scăzută =
insomnie

• igiena somnului

• programul de somn

• să nu mergi la culcare decât dacă îți este somn • scoală-te din pat dacă te ai trezit de 20 de
minute • folosește patul doar pentru somn și intimitate • evită fragmentele de somn • permite-ți
suficient timp pentru somn: 7-8 ore pe noapte

• activități premergătoare somnului

• să nu mergi la culcare flămând • ultima masă este cu două ore înainte de somn • baie caldă •
câteva minute de citit

• dormitorul

• întunecat și liniștit • măști pentru ochi • aparat pentru sunet alb • opriți telefonul, tablet

• comportamente sănătoase

• evitarea cafeinei după masă

• evitarea alcoolului înainte de somn

• evitarea țigărilor și nicotinei înainte de somn

• evitarea sau limitarea somniferelor

• îndepărtarea ceasurilor pentru a rezista tentației de a verifica ora

• exerciții fizice
• managementul stresului, relaxare

• evaluarea somnului

• istoricul de igienă a somnului • factori care generează probleme de somn, stresul • efectele
asupra activități zilnice, performanța muncii, funcționalitatea familială și socială • screening
pentru sindrom de apnee în somn sau boala picioarelor neliniștite, care pot coexista cu insomnia
• probleme medicale și psihiatrice

• măsuri • jurnalul de somn • ora de culcare • ora de adormire • treziri în timpul nopții • durata
estimată a somnului • ora de trezire • fragmente de somn în timpul zilei

• opțional • alcool • cafea • exerciții fizice

• alte metode de evaluare • chestionarul STOP: (Snoring, Tired, Obesity, bloodPressure) •

Epworth Sleepness Scale • Insomnia Severity Index

• tulburările de somn

• somnul insuficient • International classification of sleep disorders • perioade de adormire în

timpul zilei asociat unei perioade scurte de somn, mai mică decât cea corespunzătoare vârstei, la
o perioadă de minim 3 luni • recomandări • perioade mai lungi de somn în weekend și vacanțe

• insomnia • afectează aproximativ 10% din populație • 30% din adultul vârstnic • International
classification of sleep disorders • dificultatea inițierii și sau menținerii somnului sau trezirea mai
devreme • cel puțin de trei ori pe săptămână, de minim 3 luni • produce oboseală, modificări de
dispoziție, somnolență diurnă • se diferențiază de somnul insuficient prin faptul că pacientul are
circumstanțele adecvate pentru somn • creștere riscul de hipertensiune, diabet, mortalitate de
toate cauzele

• sindromul de apnee în somn • se caracterizează prin pauze repetate în respirație datorită

colapsului căilor aeriene • este prezent la 2 4% din adulți • 20% din adultul vârstnic • treziri
nocturne frecvente, hipoxie intermitentă, reducerea somnului profund • adormire diurnă • crește
riscul de evenimente cardiovasculare, AVC, diabet zaharat • scade calitatea vieții

• Shift work • 20% din populație este implicată intr-o în muncă ce necesită shift work • Shift
work = servici seara târziu, peste noapte, dimineața devreme • un pacient care începe serviciul la
ora 6:00 trebuie să se trezească la ora 4:00 • datorită nepotrivirii cu ritmul circadian, durata de
somn scade până la 1-4 ore • în programul zilnic intervin și factorii familiali și sociali precum
îngrijirea copiilor
• creșterea progresivă a perioadei de timp cu care pacientul se culcă mai devreme • până la 60
minute • reduce simptomele de depresie la adolescenți • scade tensiunea arterială în timpul
somnului

• Insomnia - tratament • psihoterapie cognitiv comportamentală • intervenții cognitive și de

comportament • perioadă standard de 6 sesiuni

restricția de somn • crește timpul de somn și descrește timpul petrecut în pat • se calculează
timpul total de somn împărțit la timpul petrecut în pat • 6 ore somn : 8 ore petrecut în pat =
eficiență 75% • obiectiv: creșterea eficienței la 80- 90% • ex: 5 ore somn în 9 ore pat ( între ora
10 și 7) • 6 ore somn ( între ora 12 și 6) • eficiența somnului se evaluează săptămânal și se
ajustează timpul petrecut în pat cu aproximativ 15 minute

controlul stimulilor • evitarea acțiunilor în pat care nu promovează somnul • cititul, mâncatul,
privitul la televizor

intervenții cognitive • reducerea îngrijorării referitoare la somnul pierdut • managementul

consecințelor de a doua zi

exercițiu aerobic, meditație, yoga, tai chi

Curs 4

Simptome comune
Cefaleea

• intensitate • sediu • caracteristicile durerii • durata • prezența simptomelor asociate – greața –

vărsături – fotofobie – fonofobia

Cefalee primară • migrena • cefaleea de tip tensional • cefalii trigeminal-vegetative

Cefalee secundară • traumatism cranian / cervical • patologie vasculară cerebrală/ cervicală •

afecțiuni intracraniene vasculare • medicamente / sevraj • infecții • tulburări de homeostazie:
hipoxie, hipercapnie, tensiunea arterială, preeclampsia, eclampsia, hipotiroidism • patologia
craniului: oasele craniului, afecțiuni cervicale, afecțiuni ORL, afecțiuni ale dinților, afecțiuni ale
articulației temporo mandibulaire • afecțiuni psihice • nevralgii: trigeminala, glosofaringiana, a
nervului facial, occipitală, optică, zona zoster
Anamneza • debut • migrena începe în copilărie, adolescență sau în perioada de adult tânăr •
debutul recent sau modificarea caracteristicilor necesită investigații suplimentare • debut brusc =
suspiciune de patologie vasculară cerebrală • la trezire • medicație excesivă • sindrom de apnee
în somn

Examen clinic • general • examinarea aparatului respirator, cardiac, digestiv • examenul

neurologic

• Investigații suplimentare • CT/RMN cranian • electroencefalografie • puncție lombară • •

Analize de sânge – hemoleucograma – VSH – proteina C reactivă – metanefrine, catecolamine
urinare • pulsoximetrie • polisomnografie • fundul de ochi: hipertensiune arterială, formațiuni
tumorale intracraniene • tonometrie: glaucom

• Tratament

• evitarea factorilor iritativi

• repausul in mediu liniștit

• cameră întunecată

• antiemetic • analgezic

• sumatriptan 100 mg

• Tusea

• reprezintă al cincilea simptom ca frecvență ce determină pacientul să solicite un consult

medical

• simptom singular • sau asociat cu – expectorație – hemoptizie – durere toracică – dispnee –

febră

• tusea uscată – iritativă spastică – faringita – laringita – bronșita acută la debut – pleurezie –
neoplasm bronșic

• tusea chintoasa – accese repetitive, spastice – urmate de inspir profund

• tusea productiva – bronșita acută și cronică – pneumonie – BPOC – neoplasm bronșic

• tuse acută • tuse cronică - durată peste trei săptămâni

• infecții de căi respiratorii superioare – tuse acută

• traheobronsita/ pneumonie – tuse acută uscată, apoi productiva, • spută mucopurulentă, durere
toracică, febra
• tuberculoză pulmonară – tuse cronica productiva • oboseală, scădere ponderală, febra,
transpirații nocturne • confirmare • examenul sputei • radiologie • testare IDR la PPD

• astmul bronșic – tuse cronică uscată / productiva • wheezing, dispnee • confirmare • spirometrie
• sindrom obstructiv pulmonar

• bronșita cronică – tuse cronică productivă • spută mucopurulentă • acutizări frecvente • dispnee
moderată la efort

• BPOC – tuse cronică productivă la fumători • dispnee • raluri bronșice • expir prelungit

• neoplasm bronșic – tuse cronică uscată / productivă • dureri toracice • dispnee, • anorexie, •
scădere în greutate • istoric de fumător • confirmare • radiografie, CT, • citologie, examen
histologic

• Cauze extrapulmonare

• sindromul de rinoree posterioară – radiografia sinusurilor – sinuzită acută sau cronică

• tusea psihogenă – rar – diagnostic de excludere

• boala de reflux gastroesofagian – regurgitare – pirozis – tuse ca simptom izolat – confirmare –

endoscopie • tratamentul HTA cu IECA – tuse cronică uscată – nocturnă • Alte cauze de tuse
acută – embolie pulmonară – insuficiența cardiacă – aspirație

Anamneza • infecție de tract superior = sindrom de rinoree posterioară • expunere la praf sau
alergeni = astm bronșic • tuse cronică cu expectorație purulentă la fumători = BPOC, neoplasm
pulmonar • pirozis, disfonie, tuse cronică nocturnă = BRGE

Examen fizic • examenul oro-rinofaringelui – rinită, sinuzită, rinoree posterioară • raluri

sibilante, wheezing – astm bronșic • raluri crepitante – pneumonie, edem pulmonar acut

• Paraclinic – radiografia pulmonară – formațiuni parenchimatoase

• teste funcționale pulmonare – sindrom obstructiv

• examenul sputei – spută purulentă – bronșită cronică – pneumonie – abces pulmonar

Complicații • durerea pereților toracici și abdominal • incontinența urinară • sincopa prin

reducerea întoarcerii venoase • fracturi costale = osteoporoza, metastaze, mielom multiplu

Tratament

• eliminarea agenților iritanți exogeni – fumul de țigară - inclusiv expunerea pasivă – radiații
ionizante – carcinogeni industriali – IECA

• eliminarea triggerilor endogeni – rinoree posterioară – refluxul gastroesofagian

Tratament specific • infecțiile de tract respirator superior • astm bronșic = bronhodilatatoare •
sinuzita acută și cronică = antibiotice cu spectru larg, antiinflamatoare

Tratament nespecific • antitusive • Codeină 10- 20 mg per os la fiecare 4-6 ore • expectorante

Profilaxie • renunțare la fumat • evitarea expunerii la factori iritanți • vaccinare antigripală •

vaccinare antipneumococica

• Dispneea

tahipnee • 16-18 /min • amplitudine mică

hiperpnee • creșterea amplitudinii mișcărilor respiratorii

bradipneea • sub 10/min

• dispneea + expir prelungit + wheezing = astm bronșic, emfizem pulmonar • dispneea = inspir
prelungit = afecțiuni obstructive ale căilor respiratorii superioare – stridor, tiraj

Respirație neregulată: • respirația Cheyne Stokes – polipnee, bradipneea, apnee – hemoragie

cerebrală – insuficiența cardiacă severă – intoxicații cu morfină – meningita • respirația
Kussmaul – inspir profund - apnee - expir brusc - apnee – acidoza diabetică, uremica

Clasificare în funcție de severitate • dispneea la eforturi mici - gradul I • eforturi moderate,

activități obișnuite - gradul II • eforturi mici, activități casnice minime gradul III • dispneea de
repaus - gradul IV

• Ortopnee • în clinostatism

• Dispneea paroxistică nocturnă

Dispnee acută • astm bronșic • pneumonii • edem pulmonar acut • pneumotorax • embolie
pulmonară • drum de detresă respiratorie a adultului • infarct miocardic • atac de panică •
afectarea nervului frenic

Dispneea cronică • dispneea permanentă • BPOC • afecțiuni pulmonare interstițiale • boli

vasculare pulmonare • astmul bronșic cu obstrucție persistentă

Dispneea episodică • insuficiență cardiacă congestivă • astm bronșic • embolie pulmonară

recurentă

Anamneza • senzație de sufocare sau sete de aer – insuficiență cardiacă • senzație de constricție
toracică – astm bronșic • senzație de efort respirator – BPOC – pneumopatie interstițială – boli
neuromusculare • dispneea, tuse cu expectorație – BPOC – obstrucția căilor aeriene
• wheezing – astmul bronșic – insuficiența cardiacă • dispneea intermitentă – reflux
gastroesofagian – aspirație – trombembolismul pulmonar recurent • dispneea care se ameliorează
în timp – decondiționare

Examen obiectiv • sonoritate pulmonară diminuată • frecatura pleurala – revărsat pleural • raluri
bronșice – ICC • wheezing – astm bronșic – BPOC – ICC • distensie jugulară, edem – ICC

• tahicardie – ICC – anemie • hepatomegalie – ascită – reflux hepatojugular – IC dreapta –

hipertensiune pulmonară • hipocratism digital – cancer pulmonar – bronșiectazii – fibroză
pulmonară

Investigații: • hemoleucograma • glicemie • creatinina • ionograma

• ECG • ecocardiografie • radiografie toracică • explorare funcționala respiratorie • pulsoximetrie

• BNP si NT-proBNP – cauză cardiacă vs cauză pulmonară

• D- dimeri – trombembolism

LP-1

Structura cabinetului, dotarea și echipa de lucru Evidențele și formularele utilizate in cabinetul

de MF Rapoarte statistice utilizate în medicina de familie

Structura cabinetului, dotarea și echipa de lucru

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească spațiul, dotarea și echipa de lucru sunt reglementate
de către: Direcția de Sănătate Publică, Colegiul Medicilor, Casa deAsigurări de Sănătate

și sunt verificate cu ocazia acreditării cabinetului medical.

❑ Condiții legate de spațiu

1. Cabinetul trebuie semnalizat printr-o firmă care să conţină numele, gradul şi specialitatea
medicului 2. Trebuie să fie asigurat accesul facil pentru persoanele cu handicap (rampă) 3.
Încăperi: a. Cabinet de consultaţii cu suprafaţă minimă de 14 mp, prevăzută cu podea lavabilă
(gresie sau linoleum) şi chiuvetă; b. Sală de tratamente prevăzută cu chiuvetă; c. Sală de
sterilizare prevăzută cu chiuvetă;

d. Cabinet de vaccinări; e. Fişier; f. Cameră pentru investigaţii de laborator şi explorări

funcţionale; g. Cameră pentru asistente; h. Depozit de materiale; i. Oficiu; j. Grup sanitar k.
Izolator pentru bolile transmisibile
l. Sală de aşteptare dotată cu : • scaune, mese, pliante informative, • programul de lucru (cabinet
şi teren), • numele şi gradul asistentului medical, • afişe privind drepturile şi obligaţiile
pacienţilor, • interzicerea fumatului, • interzicerea accesului cu animale, • programările
consultaţiilorşi ale examenelor de bilanţ, • lista preţurilor pentru serviciile care nu sunt decontate
de către CAS)

4. Condiţiile igienico-sanitare: a. Să fie salubră b. Să aibă lumină naturală c. Să fie racordată la

reţeaua de energie electrică d. Să aibă apă curentă e. Să aibă o sursă de încălzire f. Să respecte
condiţiile de evacuare a reziduurilor biologice (contract cu o firmă de incinerare a deşeurilor
biologice, acreditată de CAS) g. Să aibă telefon.

❑ Condiţii legate de dotare A. Cabinetul de consultaţii • birou, scaune, dulap de haine, cuier •
canapea de consultaţii • masă de consultaţii pentru sugari • măsuţă de instrumente • masă
ginecologică şi lampă cu picior • tensiometru, stetoscop • termometru

• cântar pentru adulţi şi pentru sugari • taliometru, pediometru • pelvimetru • centimetru •

apăsător limbă; • deschizător gură; • ciocănel pentru reflexe • negatoscop pentru radiografii;

• dulap de medicamente - semnalizat cu „cap de mort" - să existe autorizaţie pentru substanţe

toxice cu precizarea persoanelor care au acces - caiet pentru descărcarea medicamentelor - lista
cu medicamentele existente - medicamentele să fie în termen.

• trusă de mică chirurgie – casolete, – cutii cu instrumente, – bisturiu, foarfece, ace, portac, aţă,
pense • valve ginecologice şi pense de col; • canule rectale; • canule uretrale; • canule vaginale; •
specul auricular • seringă Guyon pentru spălături auriculare; • atele Kramer;

• materiale: – vată, – comprese sterile, feşi, – leucoplast • seringi de unică folosinţă • soluţii
antiseptice: – apă oxigenată, – rivanol, – alcool sanitar, – betadină • soluţii antiseptice pentru
instrumentar: – Cloramină – Secusept

• facultativ: – oscilometru, – otoscop, oftalmoscop, – EKG, ecograf, – glucometru

B. Sala de tratamente: • canapea de tratamente • măsuţă de instrumente • recipiente pentru

deşeuri • frigider pentru păstrarea vaccinurilor, – termometru pentru frigider – caiet cu evidenţa
zilnică a temperaturii.

C. Sala de sterilizare: • pupinel sau autoclav • caiet de evidenţă a sterilizării, zilnic bandeleta de
test biochimic, numele persoanei care a efectuat sterilizarea, test biologic lunar efectuat de
sanepid. • pe cutii şi casolete trebuiesc trecute data şi ora sterilizării.

❑Echipa de lucru

1. Medic titular MF (specialist sau primar) aflat în relaţie contractuală cu CAS

2. Asistent medical generalist angajat obligatoriu cu carte de muncă (cu 1/2 normă pentru
cabinetele cu mai puţin de 1.000 de pacienţi, cu normă întreagă pentru mai mult de 1.000 de
pacienţi, doi asistenţi pentru mai mult de 2.000 de pacienţi)

3. Facultativ: - medici MFangajați sau de alte specialități - psihologi - asistentă de ocrotire -

asistentă de igienă - moașă - asistentă socială - secretară - contabil ți administrator -
informatician - personal auxiliar (Iiftier, portar, fochist, telefonist, sofer, curier)

❑Programul de lucru

• medici - program de 7 ore zilnic dintre care minim 5 ore de cabinet şi celelalte de teren

• asistenţi - program zilnic de 8 ore dintre care minim 5 ore de cabinet. Asistenţii medicali au un
caiet de evidenţă zilnică a tratamentelor.

• în perioadele de absenţă mai mici de 2 luni, MF va organiza preluarea activităţii de către un alt
medic acreditat, iar pentru absenţele mai mari de 2 luni CAS va desemna un medic înlocuitor.

Evidențele și formularele utilizate in cabinetul de MF

Evidențele și formularele utilizate in cabinetul de MF

A. Evidenţe de bază

1. Lista de capitaţie • actualizată lunar cu ocazia raportării către casa de asigurări • cuprinde
datele de identitate ale pacienţilor • categoria din care fac parte asiguraţii • data intrării pe lista de
capitaţie a actualului medic de familie.

2. Fişa de consultaţie • cuprind obligatoriu datele de identitate ale pacienţilor • dovada calităţii de
asigurat - pentru cei care beneficiază de retete gratuite: actul doveditor (legitimaţie veteran
război, deţinut politic, certificat revoluţionar, handicapat, deportat politic) • data şi locul
consultaţiei • diagnostic şi cod de boală • tratament recomandat • recomandarea consulturilor de
specialitate şi a investigaţiilor • rezultatele investigaţiilor • se anexează scrisorile medicale
primite de la specialiştii din ambulatoriu sau spital.

4. Registrul de consultație pentru pacienții 0-1 an și peste 1 an, In care se menționează zilnic
toate consultațiile efectuate la cabinet sau la domicililu pacientului - numaru: de ordine - data şi
locul consultaţiei - Numele și prenimele pacientului - Vârsta, sexul - Adresa - Numărul fișei
medicale - Diagnostic - Tratament - recomandări

5. Registrul de tratamente, în care sunt menționate obligatoriu toate tratamentele injectabile

efectuate la cabinet sau la domiciliul pacientului, curative sau profilactice. In acesta se înscriu: •
numărul de ordine, • data, • numele și prenumele pacientului, • vârsta, sexul, • adresa, •
tratamentul efectuat (nume medicament, forma farrnaceutică, doza, modul de administrare).
6. Registrul de imunizari, în care se vor nota toți copiii vaccinați pe ani și luni calendaristice,
conform programului national de irnunizari. Se vor menționa: data nașterii, numele și prenumele
copilului, adresa, datele la care au fost efectuate vaccinările.

7. Tabele de catagrafie se folosesc pentru înregistrarea pacienților care vor beneficia de anumite
servicii medicale, respectiv numele și prenumele pacientului, CNP, adresa, nurnarul de telefon
vaccinări efectuate, examene de bilanț, dispensarizarea bolilor cronice, examene de screening.

8. Registrul de evidență gravide • se inregistrează gravidele luate în evidență, • consultatiile pre-

și postnatale. • numărul de ordine, • data luării în evidență • datele de identificare a gravidei, •
vârsta sarcinii la luarea în evidență. • datele consultațiilor prenatale pe săptămâni de sarcină,
greutate, talie, pelvimetrie, înălțime fund uterin, • data ultimei rnenstruații, • data perceperii
primelor mișcări active fetale, • data probabilă a nașterii,

• patologia caracteristica sarcinii, • evoluția greutății și a tensiunii arteriale, • rezultatele

examenului de urină, • grupul sanguin și Rh, • rezultatul VDRLși HIV, • Vitaminizari • Data
efectuării vaccinării antitetanice • Antacedentele gravidei (număr de sarcini, nașteri, avorturi) •
Locul unde se recomandă nașterea • Locul și data probabilă a nașterii • Date privind nou-născutul
• Data scoatrii din evidență • Data acordării concediului medical pre- și postnatal • Data
efectuării consultului lehuzei

9. Registrul de evidență a bolnavilor cu afecțiuni cronice pentru adulți și copii. În registru se

rnenționează: • numărul de ordine, • numele și prenumele pacientului, • data nașterii, • adresa, •
data luării în evidență, • diagnosticul, • data efectuării controalelor periodice • data scoaterii din
evidență. La copii se vor preciza: • cazurile de rahitism carențial comun, anemii, rnalnutriție,
prematuritate, malformații congenitale.

10. Planul de activitate cuprinde obiectivele principale ale activității: • asistența peroanelor
sănătoase și bolnave • prevenție primară • educația pentru sănătate • asistența comunitară
obiectivele specifice: • Programarea vaccinărilor • Depistarea BTS și TBC • Examen de bilanț •
Supravegherea gravidei și lehuzei

11. Registrul consultațiilor la domlciliu (curative, profilactice, active sau pasive): • data, ora, •
nume pacient, • vârsta, • adresa, • diagnosticul, • tratamentul.

12. Registrul chemărilor medicului la domiciliul pacienților: • data, • ora apelului, • numele
solicitantului, • problema de sanatate, data • data și ora programării vizitei medicului.

B. Registre de evidență 1. Registru cu evidență bolilor infecțioase de grup A și B: • numele și

prenumele pacientului, • data nasterii, • domiciliul, • diagnostic, • data luării în evidență, • data
scoaterii din evidență. 2. Registru de evidență a • anginelor STR, • bolilor diareice acute •
plăgilor tetanigene
3. Registrul de evidență a cazurilor de : • difterie, • malarie, • rabie, • hepatită acută, • TBC, •
HIV/SIDA, • sifilis și alte BTS, • parazitoze etc..

4. Registru cu înregistrarea cazurilor de • IACRS, • pneumonii, • bronhopneumonii, • gripa (în

sezonul rece) și a cazurilor de • boli diareice acute (în sezonul cald).

5. Registru de informări epidemiologice: circulare primite privind modul de diagnostic și

supraveghere a unor boli contagioase apărute în comunitate.

6. Registru cu evidenta citirii cicatricilor BCG luna calendaristica, numele și prenumele

copilului, data nasterii, vârsta copilului la citirea cicatricii, diametrul cicatricii vaccinale;

7. Registru cu evidenta sterilizarli instrumentarului din dotare: data și ora sterilizării, temperatura
de sterilizare, instrumentrul sterilizat;

8. Registru cu programarea vaccinarilor: se notează în fiecare lună calendaristică copiii născuți și

luați în evidență, precum și luna când se vor programa la vaccinări.

9. Registru cu evidență pacienților care au călătorit în zone endemice: numele și prenumele, data
ieșirii din țară, data intrării în țară, locul deplasării, vaccinări efectuate, testări biologice.

10. Registru cu evidență a consumului medicamentelor din trusa de urgență: • data, • numele
pacientului, • tipul medicamentului utilizat, • doza administrată, • stoc existent;

11. Registru cu evidență medicamentelor cu regim special (stupefiante);

12. Registru de investigații paraclinice efectuate în cabinet;

13. Registru cu evidență surselor de apa potabilă (numai pentru mediul rural).

C. Formularele utilizate în cabinetul de medicină de familie

1. Reţete tip CNAS folosite pentru prescrierea medicamentelor eliberate în regim compensat şi
gratuit, sunt completate şi generate în format electronic;

2. Carnet cu reţete cu timbru sec folosite pentru prescrierea medicamentelorpsihotrope

{calmante) şi stupefiante;

3. Carnet cu reţete simple;

4. Carnet cu bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice sunt formulare tipizate în 2

exemplare; un exemplar se înmânează pacientului şi unul rămâne la furnizorul de servicii
medicale. Cuprinde date privind : • casa de asigurări la care este asigurat pacientul • unitatea
medicală, • date pacient {nume şi prenume, CNP, adresa), diagnosticul diagnosticul clinic, •
tipurile de investigaţiirecomandate, • numărul de investigaţii solicitate, • data eliberăriibiletului
de trimitere;
5. Carnet cu bilete de trimitere pentru consult de specialitate/internare sunt formulare tipizate în
2 exemplare; un exemplar se înmânează pacientului şi unul va rămâne la furnizorul de servicii
medicale. Cuprinde: • casa de asigurări la care este asigurat pacientul, • unitatea medicală, • date
pacient {nume şi prenume, CNP, adresa), • diagnosticul clinic, • motivul trimiterii;

6. Carnet cu certificate de concediu medical: se eliberează persoanelor salariate care nu pot fi

prezente la locul de muncă din cauza incapacităţii temporare de muncă: • boală acută, •
acutizarea/decompensarea unor boli cronice, • sarcina şi lehuzia, • îngrijirea copilului bolnav, •
urgenţe medico-chirurgicale, • traumatisme şi accidente, • boli contagioase etc. Numărul maxim
de zile de concediu medical acordate de către medicul de familie: 10 zile, maximum 30 de zile în
3 etape în 365 de zile calendaristice de la data primei zile de concediu medical.

7.Adeverinţe medicale pentru : • scutirea absenţelor pe motiv de boală, • apt/inapt educaţie fizică,
• dosar şomaj, • încadrare în categorii de persoane cu grad de handicap, înscriere la
şcoală/colegiu/facultate, • plecare în străinătate, • susţinerea examenelor, • angajare etc.; 8.
Certificat medical prenupţial care cuprinde: • datele pacientului, • rezultatul examenului clinic, •
evaluarea neuropsihică, • rezultatul VDRLşi MRF;

9. Certificat medical constator al decesului - se eliberează după 24 ore de la deces, de către

medicul de familie, în situaţia decesului pacienţilor înscrişi pe lista proprie de capitaţie şi după
constatarea decesului. Nu se eliberează de către medicul de familie în următoarele situaţii: •
moarte subită, • moarte violentă, • moarte suspectă, • suicid, • omucidere, • deces în locuri
publice, • deces prin accidente rutiere, • înec.

Certificatul cuprinde: • datele de identificare a decedatului, • data şi ora decesului, • data

înregistrării, • locul decesului, • numele şi specialitatea medicului care constată decesul, • cauzele
decesului etc.;

10. Certificatul medical constatator al naşterii poate fi completat de medicul de familie numai
dacă naşterea a avut loc la domiciliu şi acesta a asistat naşterea. Această situaţie poate fi valabilă
în zonele rurale izolate. În alte situaţii certificatul este eliberat de maternitatea unde a fost născut
copilul. 11. Avizele epidemiologice au valabilitate 24 de ore şi sunt necesare la intrarea copilului
în colectivitate. Pentru elevii de clasa 1 sunt necesare doar dovezile de vaccinare. Dovezile de
vaccinare pot fi solicitate şi la plecarea în străinătate, înscrierea la diverse forme de învăţământ
sau concursuri, precum şi la angajare.

Rapoarte statistice utilizate în medicina de familie

Documentele medicale utilizate în practica MF au următoarele roluri: ❑ păstrarea informaţiei

medicale privind pacienţii;

❑ păstrarea confidenţialităţii informaţiei medicale (în cazul fişelor de consultaţie);

❑ efectuarea rapoartelor statistice periodice (lunare, trimestriale şi anuale);

❑ efectuarea de studii epidemiologice şi de cercetare ştiinţifică.

1. Raportarea activităţii curente (centralizatorul de activitate medicală pentru servicii medicale):

lunar/trimestrial; • total consultaţii, • consultaţii pe grupe de vârstă, • consultaţii la
cabinet/domiciliu, • număr tratamente efectuate, • număr gravide luate în evidenţă şi aflate în
evidenţă, • număr de vaccinări; 2. Raportarea lunară a vaccinărilorefectuate;

3.Analiza certificatelor de concediu medical eliberate: • număr total de concedii medicale

eliberate; • număr total de zile de concedii medicale; • indicatori de ITM: - indice de frecvenţă
(IF} = nr. certificate medicale/nr. total pacienţi x 100; - indice de gravitate {IG) = nr. zile de
concediu medical/nr.total pacienţi x 100; - indice de durată medie {IDM) = IG/IF.

4. Centralizatorul lunar al morbidităţii, cazurile noi de îmbolnăvire, morbiditatea studiată prin

incidenţă, care este pe grupe de vârstă şi codificările se fac conform listei OMS;

5. Centralizatorul cazurilor noi de boli infecţioase şi parazitare (unele boli se raportează în 24, 48
sau 72 de ore de la depistare);

6. Centralizatorul morbidităţii studiate prin prevalenţă (cazurile noi şi vechi de îmbolnăvire);

7. Raportarea săptămânală a bolilor diareice acute în sezonul cald;

8. Raportarea săptămânală a bolilor respiratorii acute în sezonul rece;

9. Dare de seamă lunară privind: • raportarea numerică a cazurilor de: BDA, dizenterie bacilară,
encefalite primare, encefalite infecţioase, gripa, parotidita epidemică, rujeola, trichineloza, tusea
convulsivă; • raportarea nominală a cazurilor de: dizenterie amoebiană, antrax, botulism,
bruceloză, difterie, febră butonoasă, febră Q, febră tifoidă sau paratifoidă, hepatite acute virale,
holeră, leischmanioză, leptospiroză, malarie, meningită epidemică, ornitoză, psitacoză, rabie,
scarlatină, tetanos, tifos exantematic, tularemie, poliomielită, pestă.

10. Raportarea lunară a cazurilor de boli transmisibile {BTS, TBC) după confirmarea de către
medicul specialist;

11. Situaţia trimestrială a trimiteri lor către asistenţa secundară/terţiară: • nr. bilete de trimitere în
ambulatoriu, • nr. trimiteri investigaţii paraclinice, • nr. bilete internare, • nr. scrisori medicale
primite din ambulatoriu de specialitate/spital;

12. Raportarea imediată, telefonic, a evenimentelor deosebite (îmbolnăviri în masă, accidente

colective, catastrofe natural

LP-2
Modalitati de prescriere a medicamentelor

Modalitati de prescriere a medicamentelor conform legislatiei Exista patru subliste de

medicamente: • A, care sunt compensate in proportie de 90% din pretul de referinta, ramanand ca
restul de 10% sa fie suportat de pacient • B, care sunt compensate in proportie de 50% din pretul
de referinta si compensate 90% pentru pensionarii care au pana in 900 de lei. • C, care sunt
compensate 100% din pretul de referinta, cuprinde DCI-urile corespunzatoare medicamentelor
de care beneficiaza asiguratii inclusi in programele nationale de sanatate si copiii <18ani,
studentii sub 26 de ani, precum si gravide si lauze. Lista C cuprinde trei subgrupe: C1 C2 si C3. •
D, compensate 20% din pretul de referinta.

• Potrivit Normelor tehnice, pe formularul de prescriptie medicala medicul de familie este obligat
ca pentru pensionarii care realizeaza venituri din pensii si indemnizatie sociala pentru pensionari
de pana la 900 lei/luna inclusiv, indiferent daca realizeaza sau nu alte venituri, sa bifeze la
categoria „0-900 lei", • pentru a beneficia de compensare pensionarii vor trebui sa prezinte
medicului de familie ultimul talon de pensie si actul de identitate. • Medicul de familie va trebui
sa consemneze in fisa medicala a pensionarului/in registrul de consultatii numarul talonului de
pensie si cuantumul pensiei si indemnizatiei sociaIe pentru pensionari. • Prescrierea
medicamentelor cu si fara contributie personala se face conform normelor cuprinse in ordinul
comun al ministrului Sanatatii si al presedintelui Casei Nationale deAsigurari de Sanatate.

Formularele de prescriptii se completeaza in ordinea cronologica a consultatiilor. Medicii

prescriu medicamentele sub forma denumirii comune internationale – DCI In cazuri justificate
medical, precum si in cazul produselor biologice, prescrierea se face pe denumirea comerciala,
cu precizarea pe prescriptie si a denumirii comune internationale – DCI corespunzatoare. In
functie de tipul evolutiv al bolii, prescriptia se poate face pentru • maximum 7 zile in bolile
acute, • 8-10 zile in bolile subacute • 30-90/91/92 zile in bolile cronice. Ridicarea
medicamentelor de la farmacie se poate face • in 24-48 de ore in cazul retetelor pentru boli acute
sau subacute • in 30 de zile in cazul celor pentru boli cronice.

Pentru bolile cronice, medicii pot prescrie unui asigurat medicamente cu si fara contributie
personala, cu respectarea urmatoarelor conditii: • Pentru sublistele A, B, si D – o prescriptie/mai
multe prescriptii lunar, • care sa nu depaseasca cumulativ 7 medicamente diferite pe toate
prescriptiile aferente unei luni. • Valoarea totala a medicamentelor din sublista B, calculata la
nivelul pretului de referinta, este de pana la 330 lei pe luna; In situatia in care intr-o luna se
prescrie un medicament din sublista B notat cu #, cu o valoarea maxima a tratamentului pe o
luna, calculata la nivelul pretului de referinta, mai mare de 330 lei, nu se mai prescriu in luna
respectiva si alte medicamente din sublista B; Pentru sublista C sectiunea C1 – pe fiecare cod de
boala, o singura prescriptie/maximum doua prescriptii lunar, cu maximum 3 medicamente;
Pentru sublista C sectiunea C3 – o singura prescriptie lunar, cu maximum 4 medicamente.
O serie de medicamente sunt prescrise conform regulilor stabilite prin protocoale terapeutice
privind prescierea medicamentelor aferente denumirilor comune internationale prevazute in
anexa Ordinului ministrului Sanatatii si al presedintelui Casei Nationale deAsigurari de Sanatate
nr. 475/308/2017.

Formularele de retete folosite sunt reprezentate de • retete electronice – folosite pentru

majoritatea medicamentelor • formulare speciale de culoare verde pentru prescrierea preparatelor
psihotrope • formulare speciale de culoare galbena pentru preparate stupefiante (Legea
339/2005).

• Prescriptia medicala pentru preparatele stupefiante si psihotrope se emite in patru exemplare

destinate: pacientului, farmaciei, Casei de Asigurari de Sanatate si medicului prescriptor.

• Sunt permise maximum 2 modificari confirmate prin semnatura si stampila.

• Valabilitatea prescriptiei este de 10 zile de la data prescrierii pentru produsele stupefiante si de

30 zile pentru produsele psihotrope.

• O reteta poate cuprinde cel mult 3 preparate, un preparat in maximum 2 forme farmaceutice
diferite si poate fi prescrisa cantitatea pentru 30 zile.

Reguli de completare a formularelor • se vor nota toate diagnosticele pacientului pentru care au
fost prescrise medicamente. Pe acelasi formular nu se vor combina tipurile de diagnostic acut,
subacut, cronic. • prescriptia propriu-zisa: • se noteaza procentul corespunzator de compensare
aferent listei din care face parte medicamentul • pentru medicamentele din sublista C se va nota
si categoria de boala (G1G31) • denumirea comuna internationala, forma farmaceutica,
concentratia si denumirea comerciala pentru cazurile justificate medical. • Pentru afectiunile
acute sau subacute un asigurat poate beneficia, ori de cate ori este nevoie, de prescriptii medicale
cu medicamente din sublista A si/sau B, emise in aceleasi conditii ca pentru afectiunile cronice
(ca numar de medicamente sau ca valoare pe fiecare prescriptie).

Metodologia eliberarii scutirilor medicale pentru sport

Eliberarea scutirilor medicale pentru sport Metodologia eliberarii scutirilormedicale pentru sport
• Scutirile medicaIe de la orele de educatie fizica se elibereaza de medicul unitatii scolare sau
studentesti pe formularul adeverintei medicaIe. In functie de forma clinica si deficientele
functionale consecutive, scutirile pot fi: A.Anuale B. Temporare (pe durate variabile, sub un an
scolar/universitar, recomandate de medic)

A.Anuale: • inapti total pentru activitatea de educatie fizica, fara nota la acest obiect. • La
recomandarea medicului se pot efectua in cadrul orei de educatie fizica unele exercitii usoare de
dezvoltare fizica armonioasa. • inapti total pentru activitatea de educatie fizica, fara nota, dar cu
recomandarea de cultura fizica medicala recuperaterie in cabinete sau centre de specialitate. •
Elevilor si studentilor care invata in localitati fara posibilitati de recuperare prin cultura fizica
medicala Ii se va recomanda un program diferentiat de exercitii in cadrul orelor de educatie
fizica. • inapti partial, numai pentru unele dintre activitatile impuse de programa analitica a
lectlilor de educatie fizica, cu nota la acest obiect.

B. Temporare (pe durate variabile, sub un an scolar/universitar, recomandate de medic):

• inapti total pentru activitatea de educatie fizica;

• inapti partial numai pentru unele dintre activitatile impuse de programa analitica a lectiilorde
educatie fizica.

• Scutirile medicale de orele de educatie fizica nu pot fi eliberate retroactiv, ele fiind valabile din
ziua acordarii lor (cu exceptia adeverintelor medicale de motivare pentru perioadele cand un
elev/student este absent de la toate obiectele de invatamant din cauza de boala).

• Scutirile medicale de educatie fizica vor fi inscrise pe formularul de adeverinta medicala.

• Indicatiile terapeutice vor fi inscrise separat si se vor alatura adeverintei medicale sus-numite.

• Baremul de afectiuni pentru care se acorda scutiri medicale de educatie fizica este cuprins in
anexa 4.

Metodologia acordarii concediului medical

Acordarea concediului medical :

• lnstructiunile privind completarea si eliberarea certificatelor de concediu medical sunt aprobate

printr-un ordin comun al Ministerului Sanatatii si al CNAS, nr. 60/32/2006, modificat prin
ordinul comun nr. 43/8/2016. • Exista un model unic al certificatului de concediu medical, ca
imprimat cu regim special, care constituie ordin de plata si in baza caruia se acorda indemnizatia
de asigurari sociaIe. • Medicul care elibereaza certificatul de concediu medical este responsabil
de realitatea datelor inscrise in rubricile completate. Necompletarea rubricilor conform
instructiunilor acestui ordin si/sau completarea eronata a acestora atrag neplata indemnizatiei
asigurarilorsociale.

Completarea rubricilor de catre furnizorul de servicii medicale care acorda certificatul de

concediu medical • Luat in evidenta de medicul de familie • in cazul in care certificatul a fost
eliberat de catre un alt medic din ambulatoriu sau spital, medicul de familie va nota in fisa
pacientului si in registrul de consultatii • seria si numarul certificatului vizat, • codul de
indeminzatie • codul de boala. • Urgenta medico-chirurgicala, boli infecto-contagioase din
grupaA: • medicii care elibereaza certificatele vor semna si vor parafa numai pentru bolile din
lista aprobata prin hotarare a guvernului.

• Initial/in continuare: se bifeaza casuta corespunzatoare. • Prin concediu medical initial se

intelege orice certificat care nu prelungeste un concediu anterior. • In cazul in care asiguratul a
avut un concediu medical pentru o afectiune si, in continuare, la expirarea concediului respectiv,
se imbolnaveste de alta afectiune care necesita concediu medical, se va elibera un certificat nou
cu mentiunea initial. • Pentru certificatele medicale „in continuare”, data acordarii nu poate fi
mai mare decat data la care se termina valabilitatea certificatelor de concediu medical acordate
anterior pentru aceeasi afectiune. • Valabil pentru luna: se va inscrie luna in care se elibereaza si
pentru care este valabil certificatul. • In cazul in care concediul medical depaseste luna in curs,
pentru diferenta de zile se va elibera un nou certificat cu indicativul „in continuare” si cu
specificarea seriei certificatului ce se prelungeste.

• Cod indemnizatie: • se va inscrie pentru fiecare diagnostic codul corespunzator al indemnizatiei

de asigurari sociale, in cifre si conform specificarii de pe verso-ul certificatului. • In cazul
prelungirii unui concediu pentru aceeasi afectiune, se va mentine codul indemnizatiei inscris in
certificatul initial. • Certificatele de concediu medical se completeaza si se elibereaza la data la
care are loc consultatia medicala, indicandu-se numarul de zile de concediu necesar in viitor. • In
cazul in care medicul nu a putut consulta asiguratul, se pot acorda certificate cu retroactivitate de
24 ore.

Se pot elibera la o data ulterioare certificate de concediu medical: • sarcina si lauzie • pentru
perioada de internare in spital • pentru aparat gipsat, la scoaterea gipsului numai de catre medicul
ortoped/chirurg • situatii pentru care este necesar avizul medicului expert al asigurarilor sociale
pentru prelungirea CM peste 90 zile. Medicii de familie au dreptul de a elibera certificate
medicale cu durata de cel mult 10 zile calendaristice,in una sau mai multe etape, prelungirea
acestora putandu-se face de catre medicul curant din ambulatoriul de specialitate, in etape
succesive de maximum 30 zile calendaristice, pana la totalul de 90 zile calendaristice in decursul
unui an, socotite din prima zi de imbolnavire.

• Incepand cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de catre medicul specialist pana la 183 zile,
cu aprobarea medicului expert al asigurarilorsociale. • Prelungirea concediului medical peste 183
zile se face pentru cel mult 90 zile, conform procedurilor stabilite de Casa Nationala de Pensii si
Alte Drepturi de Asigurari Sociale, denumita in continuare CNPAS, impreuna cu CNAS, in
raport cu evolutia cazului si cu rezultatele actiunilor de recuperare. • Medicul de familie poate
acorda 7 zile de concediu medical in continuarea unui certificat de concediu medical eliberat de
catre o unitate spitaliceasca, daca in biletul de externare este specificat acest lucru. • Medicul de
familie nu poate prelungi un certificat medical eliberat de un medic din unitati medicale din
ambulatoriu. • Durata cumulata a concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru un
asigurat nu poate depasi 30 de zile calendaristice in ultimul an, socotite de la prima zi de
imbolnavire, indiferent de cauza acesteia.

Concediul medical pentru maternitate

• Se acorda pe o perioada de 126 de zile calendaristice, din care 63 de zile inainte de nastere si 63
zile pentru lauzie, pentru cel mult 30/31 de zile calendaristice de catre medicul de familie sau de
catre medicul de specialitate obstetrica-ginecologie.

• Perioadele mentionate se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului curant
si de optiunea persoanei beneficiare, nu mai putin de 42 zile postnatal.

Dreptul la concediu de risc maternal

• se acorda in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind

protectia maternitatii la locurile de munca, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
25/2004.

• Durata concediului de risc maternal este de 120 zile, acordat integral sau fractionat.

Concediul medical pentru ingrijirea copilului bolnav

• in varsta pana la 7 ani sau a copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 18 ani, pentru
afectiuni intercurente, altele decat handicapul propriu-zis, se acorda pentru maximum 14 zile pe
an, in mai multe etape, de catre medicul de familie. • Durata de acordare a concediului medical
pentru ingrijirea copilului bolnav este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un
copil, cu exceptia situatiilor in care copilul este diagnosticat cu boli infecto-contagioase,
neoplazii, este imobilizat in aparat gipsat, este supus unor interventii chirurgicale; durata
concediului medical in aceste cazuri va fi stabilita de medicul curant, iar dupa depasirea
termenului de 90 de zile, de catre medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al
asigurarilor sociale.

LP-3

Catagrafia vaccinărilor

Vaccinurile sunt preparate biologice cu proprietăţi antigenice, care declanşează apariţia

răspunsului imun la organismele supuse vaccinării. Vaccinurile convenţionale constau în: -
microorganisme vii atenuate - microorganisme inactivate - componente microbiene purificate,
proteice ori polizaharidice conjugate proteic - proteine recombinate.

Schema de imunizări în România, cuprinde: • vaccinări obligatorii: vaccinarea BCG, DTP, DT,
antipolio, antihepatită B, vaccinare anti Haemophilus influenzae tip B(HiB), antipneumococic,
antirujeolicărubeolică-urliană • vaccinări obligatorii în situaţii epidemiologice speciale, în
teritorii cu risc mare de îmbolnăvire sau în caz de necesitate: vaccinare antitifoidică,
antidizenterică, antimalaric, antirabic • vaccinări opţionale: antivariceloasă, antihepatită A,
antigripală, antimeningococică
Catagrafia vaccinărilor

Vaccinări obligatorii • BCG - o primă doză la externarea din maternitate. Ulterior se poate
administra încă o doză, în funcţie de rezultatul testării IDR la PPD, în clasa a 8-a. • DTP - se
administrează, ca primo - vaccinare , la 2 , 4 şi 11 luni , cu rapelul 6 ani şi rapelul la 14 ani. •
DT- se administrează la 14 ani (clasa a 8-a). • DT- la gravide în luna a 8-a de sarcină şi periodic
adulţii de ambele sexe, ca rapel (la intervale de 10 ani). • Antipolio - se administrează ca primo-
vaccinare la 2, 4 şi 11 luni, urmată de doze de rapel la 6 ani • Hep B- se administrează la naştere,
la 2, la 4 luni, la 11 luni, • ROR- se administrează în locul vaccinului antirujeolic, o primă doză
între 12 şi 15 luni şi o doză de rapel la 5 ani. • anti HPV - la fetele de 12-13 ani, în clasa a VI-a,
se administrează 3 doze. • Anti - HiB - se administrează ca primo-vaccinare la 2, 4 şi 11 luni.
Între 6 şi 11 luni, la cei nevaccinaţi anterior, se administrează 2 doze, la interval de 4-8
săptămâni. La copiii de peste 12 luni nevaccinaţi şi la adulţii care prezintă factori de risc se
administrează o singură doză de vaccin. • Antipneumococica -la 2, 4, 11 luni . Catagrafia
vaccinărilor

• Vaccinări opționale • Antivariceloasă : – la cei între 1 şi 12 ani, 2 doze la interval de cel puţin 6
săptămâni – o doză unică la cei peste 12 ani. • Antihepatită A - începând cu vârsta de 1 an şi 9
luni, o doză iniţială urmată de un rapel peste 6 luni. • Antigripal- după vârsta de 6
luni,anual,înaintea sezonului gripal (luna octombrie). • Antipneumococică - la categoriile de risc
şi la persoanele de peste 60 ani. • Antimeningococică - la sugari şi copiii mici, cu vârsta de 2 luni
- 2 ani, se recomandă administrarea vaccinului antimeningococic conjugat. După vârsta de 2 ani
se indică vaccinarea cu vaccin antimeningococicA+ C. Catagrafia vaccinărilor

Contraindicații si precauții • necesitatea cunoaşterii excipienţilor fiecărui vaccin pentru evitarea

unor reacţii adverse epinefrina (adrenalina) este necesar a fi disponibilă în cazul apariţiei unor
reacţii alergice care pot merge până la şoc anafilactic • apariţia unor efecte secundare grave la
prima administrare (colaps, şoc encefalită, convulsii etc.) contraindică repetarea dozei următoare
dacă apar reacţii adverse la componenta pertussis a DTP, aceasta va fi omisă, la vaccinarea
următoare folosindu-se DT evitarea administrării vaccinului în boli acute care ar putea
compromite răspunsul imun, cu excepţia unor infecţii minore, fără febră sau alte manifestări
sistemice • folosirea alcoolului sau a altor agenţi dezinfectanţi la locul injecţiei poate inactiva un
vaccin cu virus viu, dacă nu se aşteaptă evaporarea agentului dezinfectant • evitarea administrării
intramusculare a vaccinurilor la persoane cu boli hematologice (hemofilie, trombocitopenie)
Catagrafia vaccinărilor

Dacă este necesară administrarea a două vaccinuri cu virus viu, care nu sunt compatibile în
prepararea combinată, ele pot fi administrate simultan doar în locuri diferite şi cu seringi diferite
(preferabil la un interval de minim 3 săptămâni)vaccinurile cu virus viu sunt contraindicate în
următoarele situaţii: • femei însărcinate - din cauza riscului malformaţiilor la făt (numai dacă
gradul expunerii este foarte mare) • administrarea de imunoglobuline contraindică folosirea
vaccinurilor cu virus viu la interval mai mic de 3 săptămâni înainte sau după administrare •
persoanele cu malignităţi (leucemie, limfoame, tumori) • imunodeprimaţi (HIV/pozitiv,
imunosupresoare, corticosteroizi, radioterapie) Catagrafia vaccinărilor

• sugarii pot dezvolta o infecţie rujeolică uşoară sau severă după • vaccinarea AR la 9 luni - în
acest sens se recomandă o doză minimă la 6 luni sau administrarea după vârsta de 1 an (1 an şi o
lună) • indivizii cu infecţie HIV simptomatică au contra indicat vaccinul BCG sau febrei galbene
• copiii şi femeile la vârsta procreării cu HIV pozitiv simptomatic ar trebui să primească vaccinul
DTP, VHB şiAP • antecedente anafilactice la vaccin sau la constituenţii vaccinului • boli acute
cu evoluţie moderată sau severă, cu sau fără febră • tratamentele imunosupresive, chimio şi
radioterapia, corticoterapia impun amânarea vaccinării cu 3 luni • gravidele, infectaţii cu HIV şi
imunosupresaţii au contraindicaţie pentru vaccinurile vii • la copiii care au prezentat febră mare,
plâns neconsolabil, convulsii • șoc la o doză DTP • infecţiile respiratorii uşoare, reacţiile locale
uşoare şi moderate, terapia cu antibiotice, convalescenţa bolilor acute, antecedentele
postvaccinale severe în familie, diareea nu constituie contraindicaţii. Catagrafia vaccinărilor

Vaccinarea BCG • vaccin din tulpini vii atenuate • administrare intradermică in prima zi de viață
• doza-0,1ml • regiunea deltoidiană a braţului stâng • după 3 săptămâni apare un mic nodul, iar
după 2-3 luni apare o pustulă care fistulizează sau nu şi va lăsa o cicatrice depigmentată şi uşor
denivelată Contraindicaţie absoluta - reacţia pozitivă la tuberculină, HIV pozitivi. • IDR la PPD :
- administrare intradermică în antebraţ a 0,1 ml PPD - se citeşte după 72 de ore - negativă când
papula indurată are 0-9 mm - pozitivă când are peste 9 mm sau are aspect de flictenă, necroză,
ulceraţie. Complicaţii: - abcese la locul inoculării - limfadenită - infecţie BCG diseminată
Catagrafia vaccinărilor

Vaccinarea AHB • Vaccin recombinat (Engerix B) sau vaccin inactivat • Administrare

intramusculară de 0,5 ml in prima săptămâna de viata • Eficient cel puţin 10 ani, apoi
determinare anticorpi anti-HBs Contraindicaţii: reacţii anafilactice la constituenţi. Reacţii
adverse: - subfebrilitate - dureri abdominale - cefalee - astenie, ameţeală - erupţii - semne locale
Catagrafia vaccinărilor

Vaccinarea DTP • Conţine anatoxină difterică, anatoxină tetanică şi vaccin corpuscular pertussis
inactivat • Administrare intramusculară de 0,5 ml Contraindicaţii: - encefalopatia cu debut la 7
zile după prima doză - febră mai mare de 40,5°C în primele 48 ore - colaps/şoc în primele 48 ore
- plâns persistent în primele 48 ore {peste 3 ore) - convulsii în primele 3 zile după vaccinare.
Reacţii adverse: • - locale: eritem, nodul, durere spontană sau la palpare • - generale: febră.

Catagrafia vaccinărilor

Vaccinarea antipoliomelitica • conţine tulpini inactivate (VPI) sau vaccin viu atenuat (VPOT) •
VPOT se administrează per os de 0,2 ml (2 picături), dacă apare regurgitare în primele 5-10
minute se readministrează. (în prezent această formă nu se mai folosește) Reacţii adverse: • -
faringită • - 1-2 scaune moi Catagrafia vaccinărilor
Vaccinarea ROR • Se folosesc vaccinuri cu virusuri vii atenuate. • Două doze de vaccin sunt
eficiente împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei • Revaccinarea previne apariţia rujeolei, chiar
şi la cei la care nu s-a realizat seroconversia la prima vaccinare. Efecte secundare • Rareori poate
cauza trombocitopenie, urticarie sau anafilaxie (0,1-5 per 100.000 dintre cazuri). • La copiii cu
sistem imunitar compromis s-au înregistrat decese cauzate de infecţia virală asociată vaccinului.
Studii recente indică un răspuns serologie excelent şi eficacitate clinică similară la copiii
vaccinaţi între 12 şi 14 luni (deoarece anticorpii materni scad mai rapid la mamele vaccinate
decât la cele la care anticorpii sunt consecinţă a infecţiei naturale). Catagrafia vaccinărilor

Vaccinarea antihepatitica A -in România face parte dintre vaccinările opţionale. • vaccin
monovalent, se administrează începând de la vârsta de 1 an şi 9 luni. Vaccinarea constă în 1 doză
administrată iniţial, urmată de un rapel la interval de 6-12 luni. • vaccin bivalent (vaccin
combinat HepA-HepB) se folosesc 3 doze la 0, 1 şi 6 luni . • Eficacitatea imunizării a fost de
94% la 12 luni şi de 100% la cei care au primit a doua doză la 17,5 luni. Efecte secundare •
Reacţii locale uşoare (durere, sensibilitate crescută, tumefacţie şi roşeaţă) şi simptome sistemice
minore (febră, migrenă, stare de disconfort). Simptomele sunt mai accentuate după a doua sau a
treia doză. Catagrafia vaccinărilor

Vaccinarea anti-Hib • Este eficientă în prevenirea infecţiilor cu Haemophilus influenzae tip b,

care, alături de meningococ şi pneumococ, este una dintre principalele bacterii ce produc infecţii
invazive cu potenţial letal, la vârsta copilăriei. • O doză la 2 luni, apoi la 4 luni, apoi la 11 luni •
La copiii de 15-59 luni se administrează o singură doză. • După vârsta de 59 de luni, vaccinul nu
mai este recomandat decât pentru cei aflaţi la risc: asplenici, imunodeficienţi, infecţie HIV
asimptomatică. • vaccinul Hib există sub formă de vaccin monovalent sau inclus în vaccinuri
plurivalente (vaccinuri hexavalente DTaP+ AP + AHB + Hib) (Infanrix hexa sau Hexacima) • La
sugarii între 6 şi 11 luni neimunizaţi anterior, se recomandă administrarea a 2 doze de vaccin
Hib, la interval de 4-8 săptămâni, cu o rată a seroconversiei de 93-100%. Şi în acest caz este
necesar un rapel în al doilea an de viaţă. • La copiii nevaccinaţi anterior care au depăşit vârsta de
1 an şi la adulţii din grupele de risc, este suficientă administrarea unei doze unice de vaccin.
Eficacitate • Vaccinul Hib conţine fracţiuni polizaharidice capsulare (FPR) • Faţă de vaccinul
polizaharidic pur, cel conjugat conţine o proteină purtător recunoscută de limfocitele T,
stimulând imunitatea T-dependentă, provocând un răspuns imunitar la haptena polizaharidică.
Catagrafia vaccinărilor

Vaccinarea antipneumococica • se foloseşte în schema obligatorie, vaccinarea cu vaccin

pneumococic polizaharidic conjugat (13-valent, adsorbit), care se administrează la 2 luni, 4 luni
şi 11 luni. Persoane imunocompetente: • - vârstnicii de 65 de ani şi peste • - bolnavii cu boli
cardiovasculare cronice, boli pulmonare cronice sau diabet zaharat • - bolnavii cu alcoolism, boli
hepatice cronice sau pierderi de LCR • - persoane care trăiesc în medii sociale defavorizate sau în
condiţii de mediu speciale • - persoane cu asplenie anatomică sau funcţională Persoane
imunocompromise: • bolnavii cu infecţie HIV, leucemie, limfom, boală Hodgkin, mielom
multiplu, malignităţi generalizate, insuficienţă renală cronică, sindrom nefrotic, chimioterapie
imunosupresivă, transplant de măduvă sau organe. Vaccinul pneumococic conjugat hepta- valent
este indicat pentru imunizarea activă a sugarilor şi copiilor între 2 luni şi 2 ani împotriva bolii
pneumococice invazive determinate de serotipurile incluse în vaccin: Catagrafia vaccinărilor

• La sugarii între 6 şi 11 luni - 2 doze de vaccin la interval de minimum 1 lună între doze. • Se
recomandă o doză de rapel în al 2-lea an de viaţă. la copiii de 12-23 de luni se adminis- trează 2
doze la un interval de cel puţin 2 luni între ele. • Vaccinul polizaharidic pneumococic 23-valent
se administrează începând de la vârsta de 2 ani, în doză unică, la categoriile de risc. Este eficace
pentru o perioadă de 4-5 ani. Sunt necesare doze de rapel la interval de 5 ani. • un nou vaccin
pneumococic heptavalent (7 antigene pneumococice polizaharidice) conjugat cu CRM197
(PREVENAR), cu o eficacitate de 94% împotriva bolilor pneumococice invazive cauzate de
tulpini acoperite de vaccin- recomandat la toate grupele de vârstă. • Din aprilie 2009 s-a aprobat
folosirea vaccinului decavalent (SYNFLORIX) care previne apariţia mai multor boli pneumococi
de- cât varianta heptavalentă, oferind protecţie împotriva altor trei tulpini pneumococice
(serotipurile 1, 5, 7F)recomandat numai la copilul sub 2 ani.

Catagrafia vaccinărilor

Vaccinarea antimeningococica • Vaccinarea cu un vaccin antimeningococic C conjugat • La

sugari, vaccinul se administrează la vârsta de 2, 4 şi 6 luni. • La sugari între 4 şi 11 luni
neimunizaţi anterior, li se reco- mandă 2 doze de vaccin la interval de cel puţin 4 săptă mâni. •
La copiii între 1 şi 4 ani, adolescenţi şi adulţi tineri neimunizaţi anterior se administrează o doză
unică de vaccin. • Pentru copiii peste 5 ani până la adolescenţă se indică administrarea unei doze
unice de vaccin. Vaccinarea antivariceloasa • Vaccinul varicelo-zosterian cu tulpină vie atenuată
Oka are o eficacitate de 98% în prevenirea varicelei. • Durata protecţiei postvaccinale este de 7-
10 ani, după 17-20 de ani numai 2 din 96 de adulţi vaccinaţi în copilărie au prezentat infecţie
clinică însă cu forme mult atenuate. • Se administrează subcutanat.

Catagrafia vaccinărilor -Vaccinuri opționale

Vaccinarea antirotavirus • Rotarix se utilizează pentru vaccinarea sugarilor începând de la 6

săptămâni pentru prevenirea gastroenteritei cauzate de infecţia cu rotavirus. • Rotarix este un
vaccin ce se administrează pe cale orală, conţine o formă atenuată a rotavirusului uman, previne
gastroenterita produsă de tipul G1 şi tipul nonG1 (G3, G4 şi G9). • Este disponibil în două
forme: - ca pulbere şi solvent care se amestecă pentru a obţine o suspensie orală, ce se
administrează imediat după constituire. - ca suspensie orală aflată într-un aplicator preumplut.
Catagrafia vaccinărilor

• RotaTeq vaccin ce se administrează pe cale orală, conţine o formă atenuată a rotavirusului

uman, previne gastroenterita produsă de tipul G1, G2, G3, G4 şi P1). • Vaccinul se administrează
în două doze, la un interval de cel puţin 4 săptămâni. Este de preferat ca ambele doze să se
administreze înainte de 16 săptămâni, nu mai târziu de 24 de săptămâni. • Rotarix se poate
administra concomitent cu alte vaccinuri. • Nu este necesară oprirea alimentaţiei sugarului,
sugarul se poate alăpta şi înainte şi după adminstrarea vaccinului. • Este contraindicată
administrarea vaccinului la sugarii care au fost diagnosticaţi cu malformaţii congenitale ale
tractului gastroin- testinal sau prezintă hipersensibilitate la componentele vaccinului, la sugarii
cu deficite imunologice sau neoplazii. • De asemenea, nu se administrează sugarilor care prezintă
boli diareice acute sau vărsături. Catagrafia vaccinărilor

Eficacitate • Se consideră 78-95% seroprotecţie postvaccinală, prin apariţia de anticorpi de tip

lgA. • Efectele Rotarix au fost studiate iniţial pe modele experimentale, apoi pe pacienţi umani. •
În total, studiile clinice asupra utilizării Rotarix la pacienţii umani au inclus 72.000 de copii şi s-
au desfăşurat în mai multe ţări. Studiul principal randomizat, dublul orb, comparativ cu placebo,
a evaluat eficacitatea şi siguranţa Rotarix şi a implicat peste 63.000 de copii. Eficacitatea a fost
măsurată prin evaluarea numărului de copii la care a apărut gastroenterita severă produsă de
rotavirus după vaccinare. Efecte adverse • Cei mai multi pacienţi (1 din 10) au prezentat
iritabilitatea şi pierderea poftei de mâncare. Alte efecte secundare: tuse, diaree, febră în primele
24 de ore. Catagrafia vaccinărilor

Vaccinarea antiHPV • lnfecţia cu HPV (Human Papilloma Virus) poate fi asimptomatică şi poate
produce verucile veneriene sau neoplazii. Sunt cunoscute peste 100 de serotipuri de HPV
(Human Papilloma Virus): - HPV-1 determină veruci plantare, - HPV-6 şi HPV-11 veruci
veneriene (anogenitale), - HPV-16 şi HPV-18 determină displazii cervicale. Există trei tipuri de
vaccinuri împotriva HPV: • Gardasil/Silgard (conţine antigene împotriva serotipurilor 6,11,16,18
de HPV, microparticule asamblate prin recombinare genetică} • Cervarix (conţine antigene
împotriva serotipurilor 16,18 de HPV, microparticule asamblate prin recombinare genetică) •
Gardasil 9/Silgard 9 (conţine antigene împotriva serotipurilor 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52, 58 de
HPV). Catagrafia vaccinărilor

Eficacitate • vaccinarea nu asigură vindecarea în cazul în care există deja infecţia cu tulpinile
oncogene 16 şi 18 de HPV. • la fetiţele din grupa de vârstă 10-15 ani, răspunsul imun al
organismului la vaccinarea anti-HPV, măsurat prin nivel de anticorpi specifici anti-HPV, este de
două ori mai ridicat decât la fetele şi femeile din grupa de vârstă 16-25 de ani. • luând în
considerare şi faptul că este de preferat ca vaccinarea antiHPV să se realizeze înainte de debutul
vieţii sexuale pentru a preveni o eventuală infecţie încă de la primele contacte sexuale, statele
care au hotărât introducerea în programele naţionale de prevenţie împotriva cancerului de col
uterin au decis ca vaccinarea să fie efectuată în jurul vârstei 10-15 ani. Catagrafia vaccinărilor

Efecte adverse • 6% efecte adverse majore • S-au semnalat câteva cazuri de sindrom Guillain-
Barre. • Tromboembolism pulmonar la persoane ce prezentau factori de risc pentru
tromboembolism • 94% efecte adverse minore : • durere la locul injecţiei, febră, cefalee, greaţă,
şoc anafilactic, bronhospasm. • Cu frecvenţă mai scăzută: epilepsie, paralizii, atacuri de panică,
tulburări circulatorii, stare de rău, căderea părului, amenoree, dureri articulare, eritem, oboseală
accentuată, tremurături, parestezii (senzaţie de arsură) la picioare şi la faţă. Catagrafia
vaccinărilor
Vârsta recomandată Tipul de vaccinare Comentarii

Primele 24 ore 2-7 zile

Hep B BCG

În maternitate

2 luni

DTPa-VPI Hib-Hep B, Pneumoconjugat

Medic de familie

4 luni

DTPa-VPI-Hib-Hep B, Pneumoconjugat

Medic de familie

11 luni DTPa-VPI-Hib-Hep B, Pneumoconjugat

Medic de familie

12 luni ROR Medic de familie 5 ani ROR Medic de familie

6 ani

DTPa-VPI

Medic de familie

14 ani

Vaccine diftero-tetanic adulţi/vaccin diftero-tetano-_pertussis acelular Medic de familie

Catagrafia vaccinărilor Calendarul national de vaccinare

Tipul de vaccin Vârsta minima de administrare a primei doze

Numarul de doze recomandate

Intervalul minim intre doze

Varsta maxima de administrare a ultimei doze

Hep B nn 3 dzunivaccin 4 dzmultivaccin

Dz I-Dz II = 4 săpt. Dz II-Dz III= 8 săpt. Dz I-Dz III = 16 săpt. Dz III-DzIV= 8 săpt.
DTPa-IPV- HemHepB

6 săpt. 3 dz Dz I-Dz II = 8 săpt. Dz II-DzIII= 16 săpt.

Vacc < 2 ani (sau 3 ani, in functie de producator)

DTPa-IPV 4 ani 1 dz

Rotaviral 6 săpt. 2 dz Dz I-Dz II = 4 săpt. 24 săpt. Pneumococic 3 dz dacă vacc< 2ani 1dz dacă
vacc> 2ani Dz I-Dz II = 8 săpt. Dz II-DzIII= 16 săpt. ROR 9 luni in epidemii 3 dz Dz II la
copilul peste 12 luni 12 luni 2 dz Dz II la copilul de 5 ani

Catagrafia vaccinărilor Principii generale de recuperare vaccinala

Tipul de vaccin 2 ani 5 ani 6 ani 14 ani

BCG 1 1 1 1

Hep B 3-4 3-4 3-4 3-4

Difterie 3 3 4 5

Pertussis 3 3 4 4

Tetanos 3 3 4 5

Polio 3 3 4 4

Hemophilus B 3 3 3 3

ROR 1 2 2 2

Pneumococic 3 1 (vaccinare>2 ani)

1 (vaccinare>2 ani)

1 (vaccinare>2 ani

LP-4

Examenul medical de bilant

• Controalele medicale periodice fac parte din serviciile medicale asigurate de medicul de familie
şi au loc astfel: • pentru copiii 0-2 ani - la externarea din maternitate, la o lună, la 2 luni, la 4
luni, la 6 luni, la 9 luni, la 12 luni, la 15 luni şi la 18 luni; • pentru copiii 2-18 ani annual • pentru
adulţi - între 18 şi 39 ani o dată la trei ani pentru cei fără FR şi anual pentru cei cu FR prezenţi,
peste 40 de ani anual, în luna de naştere a pacientului sau în cursul aceluiaşi trimestru.

• După prima vizită a medicului la nounăscutul sănătos, acesta este încadrat întrun program de
urmărire sistematică bazat pe examene de bilanţ periodice. • Fiecare examen de bilanţ va consta
în: anamneză, examen clinic global, efectuarea unor investigaţii minimale în raport cu specificul
grupei respective. Se vor face recomandări pentru unele teste de screening, regim de viaţă,
consiliere pentru factorii de risc şi vaccinări. • Examenul de bilanţ se încheie cu o concluzie
asupra stării de sănătate a pacientului.

• Grupa 0-10 ani • A. Interventii in populatia generala • Screening • Greutatea şi inălţimea la

naştere • Tensiunea arterială • Nivelul fenilcetonuriei (la naştere) • T4 / TSH (la naştere) • Pentru
hemoglobinopatie (la naştere) • Pentru retinopatia prematurului • Pentru hipoacuzie la nou-
născuţii cu risc (surditate familială, prematuritate, suferinţă la naştere) • Testarea vederii (la 3-4
ani) • Dieta si exercitii fizice • Promovarea alimentaţiei la sân • Formule imbogăţite cu fier •
Limitarea grăsimilor şi colesterolului • Menţinerea balanţei calorice cu accent pe fructe şi legume
• (peste 2 ani) • Activitate fizică regulată • Evitarea folosirii unor substanţe (fumat pasiv)

• Consiliere • Prevenirea accidentelor: • folosirea scaunului de siguranţă a copilului În maşină (<

5 ani) • folosirea centurii de siguranţă (>5 ani) • cască de protecţie pentru biciclişti • evitarea
mersului pe bicicletă in apropierea traficului • oprirea focului in timpul somnului • evitarea apei
fierbinţi • protejarea ferestrelor şi scărilor cu grilaje • păstrarea in condiţii de siguranţă a
medicamentelor, substanţelor toxice, chibriturilor • Cursuri de educaţie pentru părinţi • Sanatate
dentara • Vizite periodice la stomatolog • Spălatul sistematic pe dinţi • Tratamentul sistematic al
cariilor dentare • Imunizări • Vaccinare BCG • Vaccinare DTP • Vaccinare AP • Vaccinare ROR
• Vaccinare anti-haemophilus influenzae tip B • Vaccinare AHB • Vaccinare antivaricelă

• B. Interventii pentru populatia cu risc • Prematuritate sau greutate mică la naştere •

Hemoglobină / hematocrit • Copii care provin din mame cu infecţie HIV • Testare HIV •
Populaţie cu domiciliu flotant / imigranţi • Hemoglobină / hematocrit, PPD • Contacţi TBC •
PPD • Călătorii in ţări tropicale • Vaccinări specifice • Fluorinarea inadecvată a apei •
Suplimentarea zilnică cu fluor • Familii cu istoric de cancer al pielii • Evitarea expunerii la
soare / folosirea de soluţii protectoare

• C. Cele mai frecvente cauze generatoare de deces • • cauze cu origine perinatală • • anomalii
congenitale • • sindromul morţii subite • • accidente

• Grupa 11-24 ani • A. Interventii in populatia generala • Screening • Înălţime, greutate •

Tensiune arterială • Testul pentru chlamidia (femei< 20 ani) • Testul Papanicolau • Serologie
pentru rubeolă sau vaccinare (fete> 12 ani) • Dietă şi exerciţii • Limitarea consumului de grăsimi
• Menţinerea unei balanţe calorice echilibrate • Accent pe fructe şi legume • Consum suficient de
calciu (pentru femei) • Activitate fizică regulată
• Sănătate dentară • Controale regulate la serviciul de stomatologie • Spălarea dinţilor cu pastă
fluorurată • Imunizări • Rapel pentru: • DT (11-16 ani) • AHB • ROR (11-13 ani) • Consiliere •
Prevenirea accidentelor • Centură de siguranţă • Cască pentru biciclişti şi motociclişti • Evitarea
fumatului • Siguranţa păstrării armelor de foc • Evitarea abuzului de substanţe • Evitarea
conducerii maşinii şi a inotului după consum de alcool • Prevenirea bolilor cu transmitere
sexuală • Contracepţia sarcinilor nedorite

• B. Interventii in populatia cu risc • Comportament sexual cu risc • Testare VDRL, HIV,

gonoree, chlamidia • Consum de droguri • VDRL HIV. vaccinare AHB • Contacţi TBC • MRF,
PPD • Transfuzii de sânge • HIV, markeri pentru hepatite B şi C • Persoane instituţionalizate sau
care lucrează in laboratoare • Vaccinare AHB, antigripală, testare PPD • Antecedente de sarcină
cu risc crescut pentru defecte de tub neural • Administrare de acid folic • Apa insuficient
fluorinată • Suplimentare zilnică cu f/uor

• C. Cauzele cele mai frecvente de deces • • accidente • • omucidere, sinucidere • • neoplasme • •

boli cardiace

• Grupa 25-64 ani • A. Interventii inpopulatia generala • Screening • TA • Talie şi greutate •

Colesterol seric (bărbaţi 35-65 de ani, femei 45-65 de ani) • Test Papanicolau • Test hemocult (>
50 de ani) • Examenul clinic al sânilor, mamografie • Evaluarea consumului de alcool • Serologie
/ vaccinare antirubeolică (femei in perioada fertilă) • Consiliere • Abandonul fumatului •
Interzicerea consumului de droguri • Evitarea / limitarea consumului de alcool • Limitarea
consumului de grăsimi, colesterol şi menţinerea balanţei calorice echilibrate • Accent pe
consumul de fructe, legume şi cereale • Consum adecvat de calciu • Activitate fizică regulată

• Prevenirea accidentelor • Centură de siguranţă • Cască de protecţie (bicicletă, motocicletă) •

Detectoare de fum • Siguranţa manevrării şi păstrării armelor • Comportament sexual •
Prevenirea BTS • Evitarea comportamentului sexual riscant • Mijloace contraceptive pentru
evitarea sarcinilor nedorite • Chimioproftlaxie • Aministrare de multivitamine şi acid folic
femeilor in perioada fertilă • Profilaxie hormonală la femei in pre- şi postmenopauză • Imunizări
• Rapel la DT • Anti rubeolă la femei in perioada fertilă • Sănătate dentară • Consulturi
stomatologice periodice • Spălatul corect pe dinţi

• Grupa peste 64 ani • A. Interventii inpopulatia generala • Screening • TA • Talie si greutate •

Hemocult si/ sau sigmoidoscopie • Mamografie ± examen clinic al sanilor (femei ≤ 69 ani) • Test
Papanicolau • Screening al vederii • Evaluarea problemelor consumului de alcool

• Consiliere • Oprirea fumatului • Evitarea consumului de alcool in timpul conducerii auto,

inotului, etc. • Dieta: aport adecvat de calciu (la femei) scaderea consumului de grasimi saturate
si cholesterol • Activitate fizica regulate

• Imunizari • Vaccinarea antipneumococica • Vaccinarea antigripala • Vaccinarea DT – rapel

• Chimiprofilaxie • profilaxie hormonala la femei aflate la menopauza

• B. Interventii in populatia cu risc • Comportament sexual riscant • Testare VDRL, gonoree,

HIV, chlamidia • lnjectare de droguri • Testare VDRL, HIV, hepatită B • Contacti TBC • MRF,
PPD • Zone inundabile • Vaccinare AHA • Transfuzii de sânge • Screening pentru HIV, hepatită
B şi C • Persoane instituţionalizate sau categorii profesionale expuse • Vaccinare AHB,
antigripală, testare PPD • Antecedente de sarcină cu risc pentru defecte de tub neural •
Administrare de acid folic • Zone guşogene • Administrare de iod

• Femeile insarcinate • A. Interventii in populatia generala • Screening • Prima vizită • Măsurarea

TA • Determinarea Hb /Ht • AgHBs • VDRL • Screening pentru chlamidia • Serologie pentru
infecţia rubeolică sau vaccinare • Screening pentru sindrom Down (> 13 săptămâni) sau
amniocenteză (15-18 săptămâni, vârsta> 35 de ani) • Oferta pentru markeri multipli de testare
(15-18 săptămâni) • Testare HIV • Aprecierea riscului privind consumul de alcool • Urocultură
(12-16 săptămâni)

• Consiliere • Oprirea fumatului; efectele fumatului pasiv • Alcool sau alte droguri • Nutriţie -
incluzând un aport adecvat de calciu şi fier • Încurajarea alăptatului • Purtarea centurii de
siguranţă / folosirea scaunului de siguranţă pentru copil • Prevenirea BTS • Chimioproftlaxie •
Administrarea de multivitamine cu acid folic

• B. Interventii in populatia cu risc • Comportament sexual cu risc • Screening pt. chlamidia,

gonoree, HIV, AgHBs VDRL • Transfuzii de sânge / manevre sângerânde • Testare HIV, AgHBs
• Femei Rh negative • Ac anti D (24-28 săptămâni) • Risc pentru sindrom Down • Oferta pt. CVS
– chorionic villus sampling (trim. III) / amniocenteză • Pericol de sarcină cu defect de tub neural
• Acid folic 5 mg/zi / amniocenteză

• Situatii in care medicul trebuie sa ramana in alerta • Sugar şi copil mic(> 3 ani) • Semne şi
simptome de hipoacuzie • Sugar şi copil • Defecte de vedere (strabism) • Copii • Evitarea unor
carii precoce, malocluzie dentară, pierderea prematură a molarilor de lapte, dinţi strâmbi şi
tulburări de masticaţie • Adolescenţi • Curburi patologice ale coloanei vertebrale • Adolescenţi,
adulţi tineri, persoane cu risc crescut pentru depresie • Sindrom depresiv, tentative de suicid •
Fumători, consumatori de alcool • Semne şi simptome de cancer • Vârstnici, fumători, diabetici •
Simptome de arteriopatie obliteranta membre inferioare • Vârstnici • Modificări ale
performanţelor fizice şi psihice • Populaţia generală • Leziuni ale pielii cu caracteristici maligne •
Variate forme de violenţă familială • Semne şi simptome datorate abuzului de droguri • Semne
datorate neîngrijirii dinţilor: carii, inflamaţie gingivală, căderea dinţilor