A.

Ciclurile curriculare reprezintă periodizări/ segmentări ale şcolarităţii pe mai mulţi

ani de studiu (funcţie de nivelurile de dezvoltare cognitivă, afectivă şi fizică ale elevilor), care au
în comun anumite finalităţi educaţionale şi sisteme metodologice şi care trebuie să asigure: -
continuitatea firească a demersului instructiv-educativ de la un nivel de învăţământ la altul;
continuitatea abordărilor didactice, îndeosebi prin transfer de metode de la un ciclu la altul; -
stabilirea de conexiuni intra- şi interdisciplinare la nivelul curriculumului;
construirea unei structuri a sistemului de învăţământ mai bine corelată cu vârsta psihologică a
elevilor, cu particularităţile lor, structură care accentuează importanţa procesului de învăţământ,
îl valorizează.
Curriculum-ul Național din țară noastră cuprinde următoarele cicluri curriculare,
fiecare din ele având obiective specifice, care conferă diferitelor etape ale școlarității o serie
de dominante care se reflectă în structura programelor școlare:
1. Ciclul achizițiilor fundamentale (grădiniță - clasa a ÎI-a) are că obiectiv
major acomodarea la cerințele sistemului școlar și alfabetizarea inițială:
-        asimilarea elementelor de baza ale principalelor limbaje convenționale (scrisul, cititul,
calculul aritmetic)
-        stimularea copilului în vederea perceperii, cunoașterii și stăpânirii mediului apropiat
-        stimularea potențialului creativ al copilului, a intuiției și imaginației sale
-        formarea motivației pentru învățare, înțeleasă că o activitate socială.
2. Ciclul de dezvoltare (clasa a III-a - clasa a VI-a) are că obiectiv major formarea
capacităților de baza necesare pentru continuarea studiilor:
-        dezvoltarea achizițiilor lingvistice și încurajarea folosirii limbii române, a limbii materne și
a limbilor străine pentru exprimarea în situații variate de comunicare
-        dezvoltarea unei gândiri structurate și a competenței de a aplică în practică rezolvarea de
probleme
-        familiarizarea cu abordarea pluridisciplinară a domeniilor cunoașterii
-        constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratică și pluralistă
-        încurajarea talentului, a experienței și a expresiei în diferite forme de artă
-        dezvoltarea responsabilității pentru propria sănătate și dezvoltare
-        dezvoltarea unei atitudini responsabile față de mediu.
            3. Ciclul de observare și orientare (clasa a VII-a - clasa a IX-a), vizează că obiectiv
major orientarea în vederea optimizării opțiunii școlare și profesionale ulterioare:
-        descoperirea de către elev a propriilor afinități, aspirații și valori pentru construirea unei
imagini de sine pozitive
-        dezvoltarea capacității de analiză a nivelului de competențe dobândite prin învățare, în
scopul orientării spre o anumită carieră profesională
-        dezvoltarea capacității de a comunica, inclusiv prin folosirea de limbaje specializate
-        dezvoltarea gândirii independente și autonome și a responsabilității față de integrarea în
mediul social.
            4. Ciclul de aprofundare (clasa a X-a - clasa a XI-a) are că obiectiv major adâncirea
studiului în profilul și specializarea aleasă, asigurând, în același timp, o pregătire generală pe
baza opțiunilor din celelalte arii curriculare. El vizează:
-        dezvoltarea competențelor cognitive care permit relaționarea informațiilor din domenii
înrudite ale cunoașterii
-        dezvoltarea competențelor socio-culturale care permit integrarea activă în diferite grupuri
sociale
-        formarea unei atitudini pozitive și responsabile față de acțiunile personale cu impact asupra
mediului social
-        exersarea imaginației și creativității că surse ale unei vieți personale și sociale de calitate.
            5. Ciclul de specializare (clasa a XII-a) are că obiectiv major pregătirea în
vederea integrării eficiente în învățământul universitar de profil sau pe piață muncii. El vizează:
-        dobândirea încrederii în sine și construirea unei imagini pozitive asupra reușitei personale
-        luarea unor decizii adecvate în contextul mobilității condițiilor sociale și profesionale
-        înțelegerea și utilizarea modelelor de funcționare a societății și de schimbare socială.

Ariile curriculare reprezintă o categorie fundamentală a Curriculum-ului Național și

grupează/ reunesc mai multe discipline școlare funcție de dominantele lor educaționale. Astfel,
ele reunesc mai multe domenii ale cunoașterii și oferă o viziune mulți- și/ sau interdisciplinară
asupra disciplinelor de studiu pe care planul de învățământ le include și le interrelaționează
            Ariile curriculare sunt stabilite în mod științific, pe baza unor criterii epistemologice și
psihopedagogice; în timpul școlarității obligatorii și a liceului, ariile curriculare rămân neschimbate
că denumire, dar ponderea lor pe cicluri și pe clase este variabilă.
 În țară noastră, Curriculum-ul Național este structurat pe următoarele șapte arii
curriculare: Limba și comunicare, Matematică și științe ale naturii, Om și
societate, Arte, Educație fizică și sport, Tehnologii, Consiliere și orientare.  
Ariile curriculare rămân aceleiași pe întrega durata a școlarității obligatorii (în cazul
nostru pentru învățământul preșcolar și primar) dar ponderea lor pe cicluri și pe clase este
variabilă. Domeniile experiențiale sunt adevărate ``câmpuri cognitive integrate`` (Lazăr
Valsceanu) care transced granițele dintre discipline și care în contextul dat de prezentul
curriculum se întâlnesc cu domeniile tradiționale de dezvoiltare a copilului, respectiv:
domeniul psihometric, domeniul limbajului, domeniul socio-emoțional, domeniul cognitiv.
Astfel avem următorele domenii experiențiale: domeniul estetic și creativ, domeniul om și
societate, domeniul limba și comunicare, domeniul științe, domeniul psiho-motric.
B. Nivelurile și ciclurile de învățământ
Sistemul național de învățământ din România are următoarele niveluri de învățământ:
• Educația timpurie (0—6 ani)
• Învățământul primar (ISCED 1)
• Învățământul secundar inferior (ISCED 2) sau gimnazial
• Învățământul secundar superior (ISCED 3)
• Învățământul terțiar nonuniversitar (ISCED 4)
• Învățământul superior (ISCED 5-8)
• Educația adulților
• Şcolarizarea la domiciliu
Ciclurile de dezvoltare vizează dobândirea încrederii în sine şi construirea unei imagini
pozitive asupra reuşitei personale, luarea unor decizii adecvate în contextul mobilităţii condiţiilor
sociale şi profesionale, înţelegerea şi utilizarea modelelor de funcţionare a societăţii şi de
schimbare socială.
Filierele de învăţământ reprezintă segmentări ale curriculumului pe orizontală, în
sectoare – acest lucru fiind posibil doar în ciclul secundar superior (liceu). Deci , nivelurile
și ciclurile de învățământ segmentează curriculumul pe verticală, în timp ce filierele de
învățământ segmentează curriculumul pe orizontală.
 Învăţământul secundar superior/ liceal românesc este centrat pe dezvoltarea şi
diversificarea competenţelor-cheie şi pe formarea competenţelor specifice în funcţie de
filieră, profil, specializare sau calificare si cuprinde clasele de liceu X - XII, cu următoarele
filiere și profiluri:
 filiera teoretică, cu profilurile umanist și real
 filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului
 filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic
(articolul 31, alineatul (1) din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/ 2011 cu modificările şi
completările ulterioare – http://legeaz.net/legea-educatiei-nationale-1-2011/).
Aceste filiere sunt menite să ajute elevul în alegerea viitoarei cariere în funcție de
afinități.