CUV1NT INAINTE

Identificarea judiciara constituie o activitate indisolubil legati

de implinirea actului de justilie qi de prevenire a fenomenelor anti-
J""i"rJ.-5lr"op"tii"i infrlctorilor, ideritificarea recidivigtilor, prola-
iea-comiterii'unor fapte penale'Ei a vinovdfiel, determinarea im-
pieluraritor in care .-^u' proa.rs, precum qi a altor situafii, .inclusiv
^""td tinitta de solutionarea litigiilbr civile, reclamd in mod necesar
stabilirea identitdtii persoanelor Ei obiectelor'
Principala modalitate de a se aj918e-la identificared j{i:i"ll
aqare nu numat ca
o repreziritd identificarea iriminalistici. Ea ne judiciare.
.rr, ,iiito", dar qi ca o premis6 a identific5rii
Identificarea criminalisticd a pelsoanei care a ldsat urme sau
a obiectului creator d" ,r-" nu se limiteazd la procedeeleeuprinde tehnice
a"- (traseologice, fizico-ctrimice, biologice- etc.),. ci
i""eiligatii lTestimoniale, cercetarea locului f_aptei, confrun-
""ufi"a
$i "fi
iad t""o"stitiiri "t"). il primul caz este vorba de cercetiri de
i"U.iruto., i" uf aoifl"'-au u&irritali de urmdrire penalS Ei de jude-
l"aiterent de cine a fost fdcutd identificarea E] qe.forma pro-
"iti.
cesualS in care s-a concretizat (expertizd, proces-verbal, interogator'
perchezilie etc.), conexiu"ea aintie fapte- $i .nels9anarcri obiectul
identificit revine in exclusivitate orgahutui luaifiar- Prin corobo-
mijloace
ru."i de ldentitate cu datel-e furnizate de alte .de
"o""fuziei
;;;G,-le;;iificarea criminalisticd devine judiciard. Relalia dintre
Li" putea fi definiti ca un raport de tipul parte-intreg, in care
partea"n Lste identificarea criminalisticd iar fntregul identificarea ju-
'diciara.
Aieasta decurge din succesiunea lor (prima precede pe a
doua), din pozilia p" o ocupe in cadrul probaliunii (prima este
tr8A N 9?3-29-0190 X "It"
suboidonati ceiei de a doua) qi, mai ales, din con{inutul qi am-
ploarea fiecdreia. Astfel, identificarea criminalisticd priveqte anu-
mite a*p.cte concret-individuale, in timp ce identificarea judiciar5
,ru pout" fi conceputS decit ca integrald, prin luarea in consideratie
a tuturor probelor administrate in cauzi. Pe de alti parte, este
posibil ca identificarea criminalisticd si fie incompletd, sub formi
de identificare genericd sau probabild, ceea ce nu este de admis in ABREVIENI
cazul identificdrii judiciare, care trebuie sd fie intotdeauna certd.
Dacd ansamblul probelor nu este concludent se recurge la prezum-
{ia de nevinovifie, dedusd din principiul in dubic pro r€o;
Generalizarea jurisprudenlei qi a practicii de expertizd a con-
dus Ia elaborarea, ln cadrul criminalisticii, a unei teorii a identi-
ficdrii, util6 deopotrivd speciatiEtilor gi celor ce aplicd legea. Pentru
primii ea reprezintd o metodoiogie Ei un instrument de lucru, pentru
ceilal{i un ghid de interpretare corectd a datelor determinate sti-
infific.
Apelind la experienfa celor 30 de ani de activitate gi la vastul
material bibliografic. de care am dispus, vom incerca sd prezentdm
principalele probleme Ei implicalii ale identificdrii criminalistice in
Probl. crim. crtminol. ,,Probleme de criminalistic6 9i criminologie"
contextul exigenfelor actuale de integrare a gtiinfei Ei ' .i tehnicii in fiir
.ii:,.: Arch. fiir Krim. ,,Archiv Kriminologie"
Rev. int. crim. Pol. tech. ,,Revue internationale de criminologie et de
La prirna vedere nofiunile de ,,identitate(. gi ,,identificar"cr''par police technique"
simple. ln practica insd li se atribuie uneori sensuri variate si chiar Rev. int. pol. crim. ,,Revue internationale de police criminelleo'
deformate, cu posibile consecinfe pe planul vinova{iei gi aI rdspun- Journ. Foren. Sc. ,,Journal of Forensic Sciences"
derii penale. De aceea, ne propunem sd desprindem semnifica{iile Foren. Sc. Int. .,Forensic Science International "
de bazS qle identificdrii criminalistice, indeosebi dupd urme. Ca- Journ. Foren, Sc, Soc. ,,Journal of the Forensic Science Society"
zuistiea laboratoarelor de criminalistici qi opiniile exprimate de al{i Probl. med. jud. crim. ,,Probleme de medicind judiciard gi crimina-
aUtori lgi vor gdsi reflectarea, sperdm, adecvatd. Iistic6"
Cit privegte metodele instrumentale, acestea au un caracter Vop, teor. krim. sud. exP. ,,Voprosl teorii kriminelistiki i sudebnoi ex-
pur exemplificativ. Numeroasele tehnici proprii sau preluate din pertizi"
alte qtiinte progreseazd mereu, pe cind principiile ,de aplicare igi Probl. sud. exp. ,,Problemi sudebnoi exPertizl"
p6streazd valabilitatea. Probl. teor. sud. exP. ,,Problemt teorii sudebnoi expertizl"
FireEte cd lucrarea nu are preten{ia de a epuiza toate aspec- Vop. krim. sud. exP. ,,Voprosi kriminalistiki i sudebnoi expertizl"
tele, constituind doar o primd sintezl in {ara noastrd a teoriei qi Congr" IAFS Congres aI Asocia{iei Internalionale de $tiiqfe
practicii in materie de identificare. Adresatd in egald mdsurd spe- Iircale (The, Intdrnational Association of Fo-
.rensic Sciences)
cialiqtilor qi juriEtilor, precum qi celor interesali de un subiect prea C" proc. pen. Codul de procedur6 Penali
des asociat cu senza{ionalul, am fi bucurogi dacd Ia sfirgit am rputea C. proc. civ. Codul de procedurd civild
spune : Quod, erat demonstrandum.

A.utorii
 Activitatea de cercetare Etiinlificd 9i de vaiorificare a prag- Ca$tolul lI
ge-nuri de
ticii s-a concretizat in elaborareain sesiuni
unor'monografil Pe
periodice 9i
exoertizd sau cu Etlinlifice NOTIUNEA DE IDENTIFICARE CEIMINALISTICA
"uru"t"r-g"tuiut,
a. tJut" departamentele interesate, precum qi
IlSr=i"i?i"";;e;;r;;; ln-nr9-
in articole de speciaiitate publicate in tar5.!i,in-ttt1tlaJ1,t-e'
zent rdspinOir"u ",l"oi;i"'t"I;; _ e" criminalisticd este _asiguratd de
trimes-
revista,,probleme a"-iri*i""listicd gi criminologie(( .editat5 Ia care se
trial de Procuratura Generali Ei gi de'Ministerul Justifiei,
revistele cu caracter juridic tehnic'
"auuga

Conceptul de identitate

' Identitatea constituie unul'dintre conceptele fundamentale ale

gindirii Ei, in acelagi timp, un mijloc important de cercetare a obiec-
telor lumii materiale, cu largd aplicare Ia cele mai diverse domenii
atre gtiinlei : fizica, chimia, biologia etc., inclusiv criminali.stica.
Aproape cd nu existd proces aI gindirii care sd se situeze in afara
principiului identitSlii. Cunoaqterea nu se reduce insd Ia identi-
ficare, dar o inglobeazd ca element constitutiv aI u.nui proces com-
piex gi inultilateral.
Id,entic (de la id.em : ,,acelaEi lucru((, ,,1a fel(, ,,tot aEa() este
un concept _- dupd unii imposibit de definit se aplici la :
a) ceea ce este unic, chiar dacd este cunoscut sub diferite denumiri ;
b) o persoand sau altd fiinfd, care este ,,aceeagic sau ,,identicd cu
ea insdqi( in diverse momente ale existenlei sale, cu toate schim-
birile considerabile ce pot interveni Ei c) doua sau mai multe
obiecte de gindire care, in stare numericl distinctS, sint considerate
ca prezentind exact aceleaEi proprietdli sau cantitdfi 1.
ldentitatea este caracterul a ceea ce este identic (unic) sau
,,pnoprietatea unr,ri obiect de a fi Ei a rdmine cel pufin un anumit
timp ceea ce este, calitatea sa de a-;i pdstra un anumit timp carac-
terele fundamentale( 2.
Sub aspeCtui sdu cel mai general, prin identitate se inlelege
deci categoria care exprimd concordanla, egalitatea obiectului cu
sine insu.gi. Precizdm cd termenul de egalitate nu este folosit aici
in sensul de egalitate a unit5lilor (Iucruri ce pot fi substituite) care
este altceva decit identitatea calitativd.
Natura nu se dubleazd, nu se repetd, aga ci doud obiecte, qi
cu atit mai mult doud fiinte nu sint niciodatd la fel. Fiecare se
1 A. Lalande, Vocabulaire technique et uitique de Philosoph.ie, Presses
Universitaires de France, ed. a 12-a, Paris, p. 454,
2 Colectiv, Diclionar de tilosofie, Editura Politicd, Bucuregti, 1978, p. 341-

4 - c.24 49
 de cele aseminitoare' astfetr' Hegel remarca faptul cd principiul logic conform cdruia A :
-pui"inclusiv
deosebeqte de toate celelalte' sub mai
cd ,,este identic """J-"" a fi m-ai multe sau apare r' A ,,este fdrd conlinut Ei nu duce mai departe( qi se pronun{a im-
sdu este unul" Chiar si potriva abuzului metafizic aI ,,identitdlii inertec. Ardtind cd ,,iden-
multe aspecte au, ii t*iit?" ii ]-";e"1 popular5 nu sint identice titatea abstractd cu sine incd nu inseamni via{d(', eI elaboreazd
cele ,,doud piceturi ie ape; din zicerei r5icaturi de apa ; identi- conceptul de ,,identitate in unitate cu diversitatea(.
decit dacd te privim?p5.ri.iii'""-ri-"ri
tatea tor este doar :#fir','"il tii"a nr,oii asemdndtoare. Preluind ideea Ei transpunind-o intr-o viziune materialistd,
Identitatea"orr""rrtt"u'iinsinetoateinsuqirile-saupropriet[lile Engels sublinia in ,,Dialectica naturiirt necesitatea de a se face dis-
Si- p1in aceasta le
deosebe$te de tin-1ie intre identitatea concretd Ei cea abstractS. Aceasta din urmd
unui obiect, fenomei""ti-lii"ta pttti"it principiului de bazd este valabild doar in matematicd, care opereazd cu construcfii ralio-
orice alt obiect, f.;;*;; "tT tii"ia'' indiscernabilelor(, nale. Frivitor Ia conceplia A : A, in care orice lucru este identic
at filosofiei lui L#;;;; a"""-ii ti.,,identitate^a adicd identice cu sine insugi, se aratd cd ,,totul era considerat ca permanent -
dou' obiecte sau tiiifr,"tf" "" fr"i itrair""rnabile,
;
gi'nu dupd sistemul solar, stelele, organismeie. $tiinfele naturii au dezminlit
ele difera intotdeauna dupd caracterele intrinreci,
nu se
.numai prin
definegte-doar aceastd tezd ln fiecare caz in parte, pas cu pas, dar in domeniul
pozitia lor in timp^^ii il;ii". Identitatei
Ele sint dous concepte teoriei ea persistd Ei astdzi qi adep{ii vechiului continud sd-I opund
##;:"^;";;;i;;i $i' ;;;;;' "b*'-'";
:;FJ'ii ilp;i;i';"i: "ii,fi;;;ia-""ii""r"i. este priv'egiat in noului un lucru nu poate fi in acelaqi timp el insuqi 9i altul. $i
purd "identicul
este
aii;tu"tu de neinchipuit( a' '
totugi Etiinlele naturii au demonstrat in ultimul timp in am5nunt
;;;ft; d^iferen[a^;'
intre identitatea faptul cd identitatea adevdratd, concretd, con{ine intr-insa deose-
Teoretic qi practic trebuie se se facA distinclie birea, modificarea(( 6.
u""'ii)Lriioiiz"'"irrr"rd
abstractd Si icientitatea concret5'
Iclentitatea abstractd nu este posibil6 in natura organicS. Vege-
existd num-qi pe pranur gindirii, atunci
1or, cu ignorarea talele, animalele, orice celul[ vie in fiece moment sint identice
cind obiectele sint ;frjid"}jl; in nedifeienlierea
fiecdruia dintre cu ele dar in acelaEi timp se deosebesc datoritd modificdrilor mole-
Iaturiior contradictoiii,;;;;;;bi;ilor. din structura
ut logicii formale, orice culare neintrerupte. ,,Orice corp remarcd Engels este supus
aceste obiecte. D#;;"iri- au ""a"ru sinJ insuqi-pe intregul in permanen{d acliunilor mecanice, - produc in
- fizice, chimice care
obiect, fenomen ,"; i'til'#-;qti"ia""tr"-cu
parcurs a1 existenfi 1 . *il
i+,1 *ll"t:a"^f,'^t^"-.ff :t":,
ca
tT'ilitl:?
T'*:
neglijare prac-
el mereu schimbdri, li modificd identitatea((. Folosind cunoscutul
exemplu aI celor doud cristale de sare, el conchide ci ,,identitatea
:#:$i it""il'""'i;aiscernabilitate obiectelor,
d"i?,I^1^*:t5:t^'"1fr?t
" cu sine insuEi are dintr-un inceput ca completare necesarl deose-
ticd a deosebirilot ".' O utu-""ea opticd
deosebirilori3"?;
ca birea de tot rcstul((.
li:i i#;"iil"iiir"i"- si"a"oi"ui.", ru considerarea
L-i"
-"iilii; "i';-hi;'""itr.t- ia""titagi. or, identitate f 6rd deose- Tot astfel, in filosofia romdneascd, Atanase Joja este de pdrere
bire nu exista.
cd ,,prin insdgi faptul cd subiectul se dezvoltd, identitatea gene-
- nu Ei
i..l"t* :lti"inicon- reaza diferenla(. De acord cu Hegel in aceastd privinld in
Princi piul i de nti tali i (,,pr incip ?tn n 1n!t'!y!'':: socoteEte cd ,,principiul identitSlii con{ine mai mult decit
A, d5flfiY'ii"l,'fiii:;,;"i:;il{i;;iffi;; ;;" cum
se va vedea altele
se crede - a exprima('. El aratd cd legea identitS{ii concrete, ca re-
tinuare, nu este suficient pentru.*"i*it{1,]y:: survin :i1t,c"? qi nici flectare logici a afirmaliei lui Fleraclid ,,unul care se diferenliazd
lt"ffi;fr i,i ti,il""Jli'HJ'-ti"#9,i9 .9r'fibirile
Trebuie
care "1i11?;
inleleasd ca stabi- de sine((, este ,,unitatea identitdlii qi diferenlei((, spre deosebire de
de conexiunile clintre ii"."ii.-faentitatea ntinrri 2
continua identitatea abstractd A : A. Legea identitdlii este fundamentald,
lr:#:?"'#'"-_'iiii"'ae pauzd in procesul de migcare dar ea nu se fundamenteazi cu adevdrat dacd nu este dublati
rnateriei. unita concomitent de legea identitd{ii concrete 7.
concretd se considerd aceea care relevS' ^^r +i
Iclentitatea "li?;;;;re,
ia ni.,et ulirtenlial orice obiect f iincl
i
Identitatea gi deosebirea dintr-un fenomen concret sint poli
di"rrlJ"rt'-T?ff;" care reprezintd o reaiitate numai in interacfiunea lor, de unde uni-
;;;;";;' tu o ti"tu'a ae taiuri contrare' tatea dintre identitatea abstractd (absolutd) 9i identitatea concreti
sJ.Lachelier,citatlnnot6deA'Lalande'op'cit''p'454' 6 F. Engels, Dialectica naturii, Editura Politicd, 1959, p. 196.
a L. Boisse. citat de A. Lalande, o!' ?t.:.P. ,u^_u.,,_.,n,^x
bgici, Editura $tiin{iricd ei -i r.r
Encicropedi 7 C. Noica, O remarcabi.ld conceplie filosoficd : legea identitd,fii concrete,
;a T;;f'";i;;";;,-i; ln ,,Revista de filosofie", nr. 2, 1982. p. 186.
Bucuregti, 1985, P. 144.

50 51
 Accepfiunea criminalisticd a identitdfii
(nelativi).Dinfaptulc'Sstareadeidentitateexprimdegalitateacu
*
$;;-; iotaUtatii'i*"qirii"" numai intr-un moinent dat static
rezults c5 atunci cind se anali-
i;':JJi;iilarii-"ui"trerupte.-- trebuie s5 se ia in conside- Parte integranti a identificdrii' judiciare, identificarea crimi*
zezzS.starea ae ioentitaie i'ouiectelor
impulsurilor interne nalisticd este destinatd sd serveascd scopurilcr acesteia. Ca urmare,
,"ri" au utun]"rrt", "rrr11 ar fi intensitatea modifics- cercetarea criminalisticd nu este chematd sd determine obiectul in
"riiu " externi, efemeritatea
;iJ-d";";i;;i ;;li;;"a factorilor obiectelor, timpul scurs
iltt-rni"rosistemet'orl-Ei a insuqirilor tntre sine, ci sd ajungd Ia o iclentitate probantd. Astfel, nu intereseazd
constatarea cd incdl{drnintea infractorului este identicd cu sine in-
stariledindiverseleperioadedeexisten{saieaceiuiaEiobiectetc.
sdqi intr-un anumit moment, ci faptul ci, datoritd reflectdrii carac-
oprimaparticularitatedefinitorieaidentitSliiconcreteconstd teristicilor sale in urma glsitd la locul faptei, ea poate fi identifi-
inaceeacdesteostarecontradictoriealucrurilorgiproceselorin Cu cit este mai catd Ei servi ca mijloc de proba.
cane fiecdrei laturi (tendinle) i se opune ccntrariul'
mai multe con- Este adevdrat cd, afirmind caracterul relativ al identitdlii, dia-
cornpfexa o.guniz"rJo materiei, cu atit va conline se referd lectica o inlelege ca pe o determinare catritativd a obiectului, dar
tradicfii. O a doua particularitate a. stirii de tendinlele' direc-
identitate
cum schimbiiriie lente nu afecteazd caracteristicile esnfiale, in-
La faptul cA contrariif" ti"t inseparabile' P5r!ile'
trec din- searnnd cd clin punct de vedere criminalistic noliunea de identitate
{lile contrare care se inclucl in identitate se intrepdtrund' se poate considera ca stabild, nai ales ci in rnajoritatea cazurilor
tr-unainalta,firdsdfievorbadeoimbinaremecanica'inconse- mij- intervalul de timp care a trecut de la sivirqirea infracliunii 9i pind
cinli, contopirea contrariilor nu duce la o medie' Ia cevanoi "de
forme
O"rl,'ci Ia disparilia stdrii de identitate gi la aparilia .unei constd in
(calitSg) materiale. In sfirgit, o a treia particularitate
Iupta dintre contrariil'e aflate in unitate'
de deose-
Toate contradicliiie identitdlii se exprimd in no{iunea
un
bjre. Termnrr.rl nr"'-Joud sensuri. Unui desemneazi anumit punct
raport de

al.teritate intre iucruri considerate identice dintr-un fijnlelor

de vedere, uOi"a p""pti"iutuu obie,ctelor' fenomenelor^qi
de a se diferenlia i"*r" a" altele, de a nu fi identice. celalalt sens
orice identi-
semnifica ciedublarea-unitarului in iaturi oplrs-e. cum.
acestea din
tate este un intre! atcatuit din asemdnlri gi d-eosebiri,. iar rolul
urmd constituie o caracteristicd determinante u l,'"'''oilor
lor in cunoaqtere nu este inferior asemdniirilor'
Ignorinddeosebirileincalitatealordecaracteristiciobiective
starii de iaeniitate, logica formala nu oferd criterii de
apre-
a.Le
determinarea corectd
ci.ere ale acestora. Or, ictrentificarea presupune
atit a ceea ce este stabil, cit Ei a ceea ce este schimbdtor' formal
concluzie, just in sfera gindirii teoretice' conceptul reale'
In
al identitd!1i devirie ingust gi uiilateral in sfera cunoaqterii
Conceptul dialectic afirira caracterul relativ
al identitilii qi include
deosebirea"n"t"*",'tconstitutiv.Egalitateacusineinsuqipecare
qi schimbdrile
o presupune ideniitatea nu este i'n''r'ubild' ci conline
externi, astfel cd
care se produc -;-;;, ";ea factoril.or interni Ei
identificareanrrqrmdreEtestabiiireaidentitSliiobiectrrluicusine FiS. 14. Identificarea inedlldmintei dupd reflectarea ca-
fenornene a1e lurnii ma-
insuEi, separat a"-o"^"rg-iactori qi de alte racteristicilor tdtpii,: A) Nlulajui urmei de la locul faptei;
B) Bocancul autorului furtului.
teriale.
52 53
 Stiinla criminaiisticii nu elaboreazd un concept de identitate
diferit de cel dialectic, dar pentru raliuni de ordin practic, izvorite
din specificul examindrii probelor materiale, apeleazd, cel pulin in
faza inifialS a cercetdrii, gi ia accepliunea pe care o dd identitdfii
logica formaid. Lucrul este posibil, datd fiind stabilitatea identitSfii
intr-un anumit moment, in care caracteristicile gi calitSlile unui
obiect pot fi considerate ca fixe. ln consecin{5, aplicarea legii iden-
titdtii prin care se urmdreqte stabilirea unui obiect sau fiin{e, res-
pectiv rezolvarea problemei ,,este sau nu este acel obiect(t, cores-
punde intru totul scopului identificdrii criminalistice.
Analiza conceptul.ui de identitate ar fi incompletd dacd s-ar
omite o a doua laturd, Ei anume identitatea dintre obiecte. Celor
doud laturi Ie corespund doud aspecte ale identificdrii: a obiectuiui
cu sine insugi (stabilirea faptului cd obiectul examinat este acelagi)
Fig. 15. Comparafie dactiloscopicd
^ : A) Urma incriminatd ; B) Impresiune Ei dintre obiecte (stabilirea faptului cd anumite obiecte sint iden-
p"f*"ti de Provenienla certd' tice trntre ele in ceea ce priveEte unele proprietdli). Orice obiect al
identificdrii este in acelaEi timp individual Ei asemdndtor ou alte
obiectelor Ei urmelor nu este obiecte sau, dupd expresia lui Ed. Goblot, obiectele sint totodatd
Ia descoperirea, fixarea Ei ridicarea
t"' principiului identitdlii' o,intrinsec identice Ei extrinsec diferite(( 9. Observdm cd intervine o
Drea mare. Aceasta corespunde "umui potrivit noud noliune, gi anume ,,asemdnarea((, care este acelagi lucru cu
'dar si celui aI contradicli-ei ("principiii
"ont'odictionis"l' ca un
raport este imposibil ,,analogia(( Ei ,,similitudinea((. Ea poate fi definitd ca ,,relafia dintre
ffi"i; il;;iJ$; ;ffi;' ;i;'iil-u"utu;i cloud. sau mai multe obiecte care au anumite proprietS{i comune,
h;;; ti sd nu fie(68'
fie 9i
lucrurilor' fiinlelor in aga fel incit cel pulin dintr-un punct de vedere ele pot fi practic
Chiar daca evoiulia este inerentdotuturor discutdm ea nu afecteazd
pe cqe-
si fenomenelor, in problema aL iae"tilicare. s5 1u5m exemplul
de cele mai multe 5;i ;;;;;.Ji- clesencle papilare nu numal
impresiunilor digitaie' f-- 'iatul 9e dar ele sint qi
cd sint unice 9i cleci proprii unei 'it'g;t"-n"ttoitt"'
cririrt i'i"1ii. Faptul cr celulele
stabile, practic ,.rur"rriiloite in tot se mdre;te dimensiunea creste-
dermei qi epidermei't"'ffi"iig'-"' 9?. din moment ce detaliile'
tor, nu influenleaJd;i;.;ty'-ft;',111['' r6min constante'
forma, structura qi p;'i|i" lor reciprocd in ace-
lnsuqirea oricarui obiect de a fi el insuqi'$i 9"^,::tYi:ti qi de '
cle a ti egat'cu' sine insuqi
lasi timp ,rn pro""' l" i"'"hlare' gi practica identifi-
a se cleosebi de sine, constituie gi penlrubrice obiec-t este considerat
te"oria
cdrii criminalistice lunciul de pt""""' din asumenari 9i deosebiri'
in criminalisticf, """;" i;i;;tG,;i;il"ii ale aceluiaEi deget nu
Reluind exempiut i"*^*"i-"^ia""iice' dgYa urme
Jace aparent sint fel' In-
vor fi niciodata 'tilt chiar 'la
J"' upfi'"ut"' suprafala impri-
tensitatea diferitd a apdsdrii ' unghiul
"ut"'u*iuu^ degetului-Ia una dintre
matd (in intregime s"i-puttiufl' apar- etc' sint tot atitea cauze care
urme, suportul diferit pe care stabilirii originii
pot genera a"o'"iiii, Hd? Iil]pi"i"lt-u"pt" Fig. 16. Asemdndri grafice in
semndturile a doi frati.
io-ntt" a amPrentelor'
e E. Goblot, Traitd de logique, Librairie Armand Colin, paris, 1932, p. sO.
8 G. Enescu, oPt. cit', P' 286'

55
 Fig. 17. Concluzie de neidentitate I
sint multe obiecte foarte ase-
confundate( to. tntr-adevir, in lume cum sint multe obiecte apa-
A) Urma de muEcdturd de Pe corPui
victimei ; B) Amprenta arcadei den-
mdndtoare fdrd a ii i[l"liJu'
aEa oupa tare superioare de la Persoana bA-
dar structura lor elementele de bazd nuit5.
rent deosebite,
""*^"""ii"'inu'"-at"rea dintre obiecte poatede fi
ale identitafii. Pe d; ;lu;;iu' nu este susceptibils
mai rnare sau mar ;ft:p:1i;hTa""lii"tea d"-t i""eul intregii sale existenle'
gradare, fiind propiil ;iia;i;i
continutul principal al exami-
In identificarea criminalisticduprecierea asemdnerilor, o totali- Fig. 18. Semndturd copiatd (alb) dup&
ndrii it constituie J"iA""ti"i"a 9ii"h*io"uie similare conducind La o semndturd autenticd (negru).
tate suficienta de';#;;il;i#i""il"iot de urrne qi implicit la' deosebirea
identificarea oUiectr]ilri c1e cele ale altor obiecte"
totalitdlii acestor J;;;"ri.ft;asemanafoare ti"' t" aseam5nS' trebuie s5
Dacd doui obiecte, urme' fenomene nu sint' putindu-sc- astfel spune
se caute in ce sint'iA"tii"u 9i iq Se de alti parte"
cd asemdnarea este fdi"i;fu"i
iaentitati ui"Ltttu' Pe obiec-
cognitiv'ieconcordanlele dintre
si deosebirile pot Ei deli-
";;;;;*I coniriUuinJG
tele sau urmele """ririltl"
ittAiniaualizarea
este
mitarea lor. In rit'iil"iir?, i;"+;q?"ritaie aceasta modalitate
aiJ'iiitiere','D: Ilt-{i' insecazux excorialiile produse de ceilalli dinli s-ar fi amplificat. Arcada in-
chiar denu*lffi i;;;;'if;i'""eii'
";-;; ltlit:d de evolufie superioarS vor i;;i;Ji u.r"u dir,lit tncilecali,.omotiv pentru O care marginiie incizale
unei scrisori urrotii'tu incdl[Sminte nu urmau un arc perfect, ci linie irintS' asemenea pozilie nu
elimina p"r.oun"tJ;; ;; I"ti;-i"r"tiot t r" o urmd de ;;"$;;J"" t t-utbt de pe ment^on, care erau dispuse sernilunar'
put'tloTii qi persoanele avind o
sau de picior goi tJ io'-Lx"l'au it"t i"fal*ia armele cu o aItS In consecinfa, numilul G. B. 11' a fost inl5turat ca posibil autor atr
mdsurd nct diferitb ; ta proicctil" 19 inugciturii prezentate de victimA
idtime ;i inclinare a ghinturtlor levll' cercul Judecata de asemdnare c1e tipul ,,acesta este Ia' fel ca celdlalt(L
Un exemplu de excludere care limiteazi.
P. 8., victima -":::p^"-"!'11::-tt
unei agresil-lnr' are o mare importanla ln activititea de expertizd Ei, in generaf in
oferS urmer" a" pJ=--""ioi.J
-
",r-lt"i in jos, indicau o procesul proiratir,rnii,'fird sd echivaleze insd cu judecata de identi-
Excoriatiile a" toi*a arcuitS, cu ctncavitatea suportului' ilig:6; ;;;;;, ii"u"iu combdtuta eroare cle acest gen' stera
tendinla de a exrinde no-
muscdturd p"n"t,u"la in regiune" .P;;;;Gia' -ut"'Aittlitor'
'outoiltaI{ematomu} tiunii de identitate la asemdnare. O frecventd
tare al maxilarut#'ii i"ai"Jlt" cind se vorbeEte
"'p'rt?tJr o muEcatutd nepenetranta'prin din iJ"tt"tj"" l"Ji"ilta, este cea care se face atunci
din regiun"u .tuil"iitoni*'a'indicaa" p" tr."tton au fost ridicate ;; :il;;tit"i""-"-a",ie urme((, cind in reaLitate ele sint doar asem6-
cauzaelasticitdlii;;;;i.^u;uin ,ratonr". Afirmindu-t", a" pildd, cd scrisul de pe documentui incri*
"Je"ilai-a"pa * !-; ::,i:*' :":Tt#i"(ifft'#:
murai (imagine la care s-au luat
;;.t este ,,identic(' cu scrisul persoanei de(a scrip.torului) cu iden- probe
experimentare' ale
rut?i"gfTil" ;:ffX'"?;'::[":11 ""deosebiri'
"'*"re Arcada superroara' identificare^a autorului
;;li;"-;;-";fundd (a-grafismului).
banuitului G. B' 'J"'flu" importante -titpt:" iiti"ur"u scrisului Experienla aratd cd specimenele
incisill|-,tateral dirr' de scris ale aceleiaqi persoane se asearndnd intre ele' dar nu vor
avea o edentalie f";l;; cu' o
n'uqa
ce .pe *tt\uit't tnentonului
locul res-
hemiarcada dreaptd), in timp triturantl a niciodati ?n cele mai mici detalii, pind Ia.suprapunere'
marginea
pectiv prezenta Il""ti"C Ju"i.u"tio"aseunghiut^'format de fala "or"*p,ttA"
4;-d;; intirnpla ininscrisul de tipar sau dactilografiat. ,La scrisul
" i;;iti;ii irontali u"!u" de mind identitatea sensul de asemdnare perfectd poate fi ob!i-
Lnui dinte. Apoi, rnare (ciria 45o)' motiv pentru nutd numai prin deci prin contrafacerea unui scris originaL,
nalatinald cu cea t'"'tint'tuta foarte i" tl"J *"gitul qi ca atare ar fi "opG",
ia scrisul ieaiizat in acest mod nu ,provine de
t*tt" r'19
care urmele lisate -e*coriatii existente in
ceea ce inseamnd
"t"" mult mai late a"ecit cele qi nu crea i.;";;;;a cereia ii uputii"e modelul' In acest caz "identitatea(c
trebuit s5 producS stinga era mai redus
menton. ln sfirqit, i*ititJ-r"t"ral puteinice a dinlilor, caz in care 11 L. Bobos, Identificarea perso.anei-d'upd urmere .!: gili: in colectiv'
-citiliatisttcd,
urme decit i, "orrii^iiifu'rtrttU""ii 20 de ani. ae erpertiLi Ministerul Justiliei, Bucureqti, 1978"
p. 167.
rE G. Enescu, oP- cit', P. 21'
57
56
 In ai doilea rind, specificul identificdrii criminalistice decurge
sub aspectul identificdrii criminalistice' din imprejurarea cd cercetarea are lntotdeauna un caracter retros-
materiala devine, priviti pectiv,
-fiind
ulterioard comiterii faptei. Evenimentul trecut nu poate
;;rdffliT!?i. ^fi.
observat nemijlocit, direct, ci doar reconstjtuit prin descifrarea
** pulin adevdrat "u
i:o;;:3"$;"*U:"39:ffs::;
ti'mar a' m a te r i ar d"' l a " i"a
qi interpretarea informa{iilor confinute in reflectdrile sale.
ffi ?::;i' Jl|'J.li'.?' ":1"1'y:t #il3l'lil#; a"i P'tu?l existente' In al treilea rind, dacS in criminalisticd scopul final al identi-
abstractic d" "''r"'tJ airu'"t't"
t":"*"iti""tj"" plan subiectiv (numere ficdrii iI reprezinti stabilirea concret-individuali a obiectelor 9i
p"'toia a'""i-ipu persoanelor, iar determinarea apartenenlei generice doar prima
cdci identitut"
egale, marimi ^"g"iEf i"o;'ili-"s*; ffi;""#],ul"1?:"1?;X ;!
""-L"itta btapd a procesului de identificare, in alte Etiin{e aceasta se con-
sidera de regula incheiata cu stabilirea genului, speciei, t-ipului, cu
subdiviziunil*e respective. in plus, in criminalisticd aria de exami-
thi**.*""fl lti"f;i:ni"fi ::Jif'",1*nis*0,:i"!**;;t r:lare este mult mai largd decit in fizicd, chimie, biologie etc. in-
tnucit, pe lingd analiza iaracteristicilor esen{iale com_une obiectelor
T#":t-x:'i*:,ij*:*#3:}{i3i"'r,"JniiH*;;;;')tn":"'iff
obiecte sau rellec "lii"i-"ii'm1tia' a" 't1
digitald de acelagi fel] se pun in valoare Ei particularitSlile de- provenien{6
e"""r "impresiunea intimpidtoare': inipuritdfi, abateri de la tehnologia de fabricafie,
asemdndtoare. De JJ r" a"E"iJ
gdsitr pe cas.a a" f,li'i'ut-""" #
th"':::;::;tyt#l! uzuri rezultate din exploatare etc.
ln aI patrulea rind, spre deosebire de alte gtiin{e, in crimina-
L'"t"' In iesdturdsint
i1"#:',""i',T"11",?uit$"tri"{ll4*!ff;"t"i*'roA"-'B'in-care cu listic5 pr"ii.rta o deosebit5 importanla nu numai stabilirea identi-
a sint oese;i"#i-iir"tite-ate,t["iti"Ei
ci B nu
'#;;;"ii-a"-"iau"ti;A?ryi """dTt11ite-(( sau a tefii dar Ei stabilirea neidentiidlii, prin care se infirmd o ipotezi
aceasta notam sau versiune de anchetd.
"' -ii"ntitot"o impresiuni di^gitale
sinonimi. co,"'po"i"iiiq ;'9lt9!ta
jo'iia a acestora' poate fi ob!i-
3-9""a In practica judiciard, identificdrii criminalistice i se mai atri-
doud semnaturi' deci ;stJqt 9d expertul nu buie unbori qi un alt inleles, ;i anume de individualizare a unui
nutd, dupa Iii^"?'i''i'"51 n1;1*"i;t; adicd pro- obiect clupd irn semn distinctiv, distrus sau modificat, intenfionat
"r*
este chema, ,, *fiUilLlrli'
ih-"ititut"u]^ "i ""tenticitatea' sau accidental. De pildd, relevarea seriei poansonate pe un corp
venienla cert6' rnetalic (identificarei seriei unui motor sau a unei arme), reconsti-
tuirea num[rului imprimat pe un document rdzuit, lPalat ori ars
didentificarea unei birrcnote,- obligalii CEC, act de identitate etc.).
Specificul identificirii criminalistice

constituie un concept delogica

care
Asa cum s-a ardtat' identitatea ao*""ii-ui" """ou;turii' ln
nu se pot dispen'J';;;;;;;;
;i"#-f;;;i" a" ['"# In
ea reprezinta una
;il;; i" J"t""tute in confor-
"r"-ei"ditii^c^orecte'
alte stiinte ,'ot""'"i'"ti" folositd ".
;i;"i" cu sarcinile fiecdreia' poalg" fie: definitd stabilirea prln
^o qtahi'
r^+i-i+x ca
criminatisticd
IdentiJicarea fiinte sau a unui obiect
tet
mijloace Ea este subordonatd scopu-
'ico-qti#iffi';"il"ititafli^.rr,"i
'care are legatura ;'il;;11'"1i**"i6' Fig. 19. Relevarea seriei de motor pilite'
.ii* pt""itE aie cercetdrii judiciare' rin4' din nece- Acest sens oarecum diferit al no{iunii de identificare este valabil
ln acest context specificut ei -ii rezult6' incuprimul probantd' de qi pentru fiin{e, cum ar fi identificarea persoanei care a desfdqurat
sitatea descoperirii;#'i;f
tit"utii valoare stricte ale le- o inumitd activitate sau care s-a aflat intr-o anumiti situafie, fdr6
unde obiigativitatJa]" ,a
li"-i^i""p.ititJ in limitete sa fie insd vorba de stabilirea identitdtii in modul descris mai sus
gislaiiei Procesuale' {dupn Semnalmente exterioare, amprente digitale, danturS, scris,
voce etc.). Un exemplu ne va ldmuri cel mai bine.
1'J.Gayet,Mon'ueldepolicesei'entifique'Payot'Paris'1961'
59
5B
 Varietatea problemelor pe care Ie ridicd identificarea in prac-
Obligalie CEC arsd"
Fiq' 20.
totog"iiiita in radialii infraroqii' tica juiticiard a tondus la elaborarea unei teorii a identificdrii.
ieoria ictentiJi.cdrii criminatisti,ce se constituie ca un sistem de
notiuni, requli Si metode pe baza cdrora se stabileEte identitateaa
iu.i n"iO"ttTitatea, cuprinzind totodatd gi criteriile- de .evaluare
conciuziilor de identiiicare. Elaborarea unei metodologii a p,roce-
sului cie identificare asigurS o tratare unitari a problemei identi-
;;t[ p;!];;-orice fel de i,r-", Iucruri Ei fiinle care formeazi obiect
cie cercetare criminalisticd'
Apdrutd ca rezultat firesc al generalizirii cazurilor tiqice de
stabiliie a identiti{ii, teoria identiflcdrii criminalistice s-a dovedit
de iud-qcLte-'
r ii ittAi.punsabild practicii de expertiz5, d-e ang',hetii 9icriminalisticd
ig;otir*J posibilitd^filor pe care le oferi identificarea
iiltr-un anumit stadiu de dezvoltare a gtiinlei gi tehnicii, ca Ei inter-
pretarea eronatd a datelor obfinute- i f5cut ca fapte _i'rportante
s5 r5mina necunoscute, impieclicind sau intirziind descoperirea
e"devdrulul.
Legat cle conlinutul icientificdrii criminalistice s-ar-r exprimat
mai multe puncte de vedere.
s. M. Potapov - considerat ca primul teoretician- c1e seami
care s-il ocupot cle aceasta problemi - susfinc cd .iclerrtificarea
c.ndifii meteorutiere nefa-
circ'lincl cu vitezd excesivd qicuinmizga reprezint5 o metodd uniuersuld. c1e stabillre a adevlrului in proce-
inghelate judiciare, rezotrvarea oricirrui aspcct care apare in
vorabile -- piatr. ."Ui"a-"""p"ritl
y^tt
-a virai spre -
stinga ^?":":
Sr s-a
u'..r}
turism a derapat ca urmare unui brusc cursul urmSririi penale sau judecdlii reducindu-se la icientificare'
"rrnou;terii
lovitdeuntreiler"*--ttuqio'''up"pu't"ucarosabiia'Dincoliziune Fentru a rdspuncle Ia clasicele intrebdri ,,cine ?{{' ,,ce ?((' ,,cum ?((
moartea unuia dintre cer .sauce scop ?({ ar fi hecesar sd se stabileascai intotcleauna
.,cincl ?(( qi ,,1n
a rezultat uvuri*reJ*u;;;il;i;d"1ui ,Ei ciuzr'
in s-a cerut sd se iden- neidehtitatea in cadrul sitr-ialiei de fapi examinate'
doi ocupanli. Ilrin ;ptt;i;; d;pusd Expertul criminalist 9i
;dentitatea
tirice perso"tu our"'T?"'#"t-1il;;tu"i;;;i'
";i;;;;"t expertizi au cbnstatat id locaiiza- klentificarea ar fi astfel scopul principal al tuturor investigaliilor
medicul legist care ;; criminalistice, atit tehnice cif Ei t-actice, Ei, in acelagi timp, mijlocul
la autopsie se core- de recunoaEtere a oricdrui fapt ce are sall ar putea avea valente
r.ea externa Ei interrii ul"r-i""ilor'inresistrate
drean"ta a autoturismului' provo-
Icazd cu distrtrgerea'i+ii Ji" f"!d stinga ale-'trailerului'
probatorii {3.
cata de impactul i,";iiti"'ai'bl" {h"eaie L'azinut ;i toracele -1numal Alli auiori, printre care S. P' Mitricev, A. I. Virrrberg qi A'.4:
Lcziuniie ccte mai-Jt"t;: lnt"re'i'-'A puteau fi,produse
ltli Eisman, vdd ln ldentificarea criininalistici un proces gi o slrcind
izbire,-
situate in zona ro"6i"pri".ipur"-a9 de examinare Ia care I. K. Crlov adaugd Ei metoda de cercetare
11'.
iata' Aceasth concluzie s-a
oasagerului care "JftJ t;;i;;;-;;pta de persoana rdmasd Identificarea criminalisiic5 nofiune complexS constituie
coroborat q, to;J;'iH*,tJ;+'-;iiot'*"r"tit" fatS' de fapt un mijloc de stabilire-a identitdlii cu -
valoare probrantd,
in vialA, "u"u"u aqezdrii u""tt"iu pe locui din stinga
"o,uJpu-ndea leziunilor indicau doar orru ru reallzeiz|, prin diverse metode concrete elaborate cle ;tiin{a
Astfel, repartilia, "#;;;"j"ii-i"t""titutea criminalisticd sau preluate clin alte gtiinfe 9i adaptate specificu-
uncontactcuanumitepiesedininteriorulcabinei(ogiindaretro-
;"i'ii;';
pu'urotu".'i j:
v rzo ar e, parasurdr"'1'
Yrzoare' t"'Yil:L lo:5:" centrifugi
: forla ^:: -":ili'r"""#1?
creatS'
lui sdu.
tilJ::"J; rr"a"5rl
"""ia""t"r proiectarea. corpului spre tr S. M. Potapov, Prinlipi krimi.nalisticeskoi identilica[iL, in ,,Sovetskoe
ffiil;",t",-1""t
;fllli[, evitindu-se-"rii"ii"t"ndarea .rot*.rntti in piept. ln raport gosudartsvo i pravo", nr. 1. 1940' p. 66.
14 I. K, orlov, spornie aoprosi, teorii id.entiJicalii; Ioghikognosologhi-
dreapta,
cle cele constatate, t-;";;;;hi.
ci persoana decedat6 a stat in fa{6 ceskie ispecti, in,;Probl' teor' iud. exp.", Sbornik 44, 1'980' p' a2'
a condus autoturismul"
cireapta, iar persoana care a supravietuit
61
60
 con{inutuiuti
O altd problemd discutatd este. cea-a. Nici9"ittn"J:i^.:i
in aceastS privinld nu
principiilor identifi&rii""riil".ristice.atttur' limitinclu-n1Ia opiniille
se constatd o ,r.u""'liiut"-au ""an51' romAn5' remarcdm cd unlr
exprimate in literat'#1"i" tpt"ialitate obiecteLor identificSrii' in timp
auiori pnn accent"i;; jrli i"lli,riii"r""
ce al{ii inc}ud, i" !=#;;j;i *u"1io"ot' qi stabilirea caracte- gene-
risticil.or u"."";"*iu aJtnt-inarea identitAtii' metodologia
esenliale ale pro-
"ur"
rald de cxaminare, ;'t;; ;i i"l.t", cotnponeutele
ce ului
s
r mul ar e a u nor pr in cipr
i-
3; i:Tlili""fl: ;tT'"tX"T",ii. " i3" ro apticaree in practicd
Intelescrca i,rrti u"nnii;;i;;
;g;liit;; 5i
;i'il;;!.,ti"i*nt" pcltr?
" ': -1j:ls:,,r3 :-lt:lllffi::: "t",'T$;'P.f;
uttiut,' multe din aqa-zisele prtnciptr. va-
eristenla lor' respectil-.:" auinte-
autori 1; conclitiile ;;;1" p"ntr" se
toare de element f;;i;"J"t"i:-t*" Gi' au Lazd- pe care
meiaz6 o teoric gtiinlific5'

crinninalistice
Fremisele ;tiinlifice ale ielentificXrii
Lrn Fig. 2l.Identificare pe baza c-oncordan{ei crestelor P-?PtJ3It'
A identifica inseamnd a discerne' g i::]11 ^1""?:t1ugu'u afii.*, aieiiale de p^e geam ; B) Impresiunea degetului creator.
obiecte aseindnitoare sau' in
probLema
obiect dintr-un nt'otnf it' Ae
creatoare de urrne 1n
prezumiiv
care ne intereseazi, cle oUiecte ta"tiiti"urea criminalisticb esle dualitatea este nai bine exprimati la nivel de deta!.iu, constatare
conditiile sdvirEirii'f"|i"i"pu""f."l .riUUta nu numai pentru uimele carc reclamd examindri traseolo-
stabiiita{ii relative q! re- gic", au. qi pentru alte genuri c1-e urme, cum ar-fi scl'isutr' Astfei'
obicctiv posibila o"t";It"^iriJividualitalii,
ir".liuitaiii lucrurilor sl fiinlelor' E"t"' ,rrai indivicluale gest*uri grafice sint cele rer.luse ca amploare,
I'ndiuictualitatel''il'il';;il;idualitateaY:::."::::ti:"ill;",]r'-?t? iii.rd ,,ur".rnse(( chiar-qi pent"ru titularul scrisului, ca si nu mai
vorbim cle falsificator. bintre acestea notim, pentru exemplificare,
Hiil":'#i:4;'",:ir$;:t.,:hr!"".fr :ill'3i:,Hll?'{i'i:,1""#,lil sedila minusculelor ,,9((, ,,!((, cdciuJ'a minusculelor ,,5c(, ,,i((, barele
obiect"in raport cu alte obiecte
neaz'a singularitat";;;i * i'*"ta dc proprietalea
ee fantrrl cd cste slngur in spela "' otlii I

irrir"rtitiii'tj =o d"ot"r'""qte. de-brice alt-obiect'

r

ittt.tgiti-proprii m-rrnaiI
triecare obiect prezinti u" n.r-ul"a" culitate' in virtu-
trui, sinteza u"n.to'uiffi;':;t;t*.ia-tr" "ut"goria
un-iyciu este :::.1 "" esteit'r- qi
tea cSreia ,,intr-un ,irt;;;; ;eratiitnaiviaualitatea unui obiect
noate fi cleterrninat lJ'a"".Iuiiiia. "to*"iti"it"tea
sa fatd de alte
seamni dcci o a"t"'-it'"'" caiitativ.a'
rucruri. Ea este d"#';;-;;*oi a"
l"Jii''ii;;it:ur"-"r" obiectulr:ri'
o"--lun"l"utie' clar 9i de celle
de r:ildd "*t" p"ot'ni-'ii'i ir"-ptocesul
qi l'tii mult decit atit'
dobindite ulterior' ;il toio''ii'" ""piouiuie' ai:solut intimpldtor' For-
in cazul- asocierii rott'"" ii"-""t"' "pdiute
1". observatia cd indird-
ticularizarea devine mai pronunlatd. "i"i
---; D. A Stoney, Fund'amental. princi'ples i'n tlte eualuati'on of cssa
Vancouver' 1987. Fig, 22. Gesturi grafice neaparente
tiue euiaeni' 6o*"itit""u Congr' rAFS'
18 Dlc!'ionar d"e Jilosofie' P' 93'
63
62
 Fig1. 23. Variabilitate graficd : Scri-
slab impriTu!:^':1:'intrerupte sul aceleiaqi persoane Ia interval
si trdsdturile de legare,;" trdsdturile
-
l;;i;a 1uE*tt,t"iitele migc'ri ,,in aer(l de 50 ani.
cu toate ca migcarsel'
qi ,,fit"l" de P[ianien()'
neconceput in afara genera-
Individualul lsingularui) e.ste cle
i"'"-"*- g*eralul' - se manifesti
iului. Ambete atcatuftif'J^l"it"tu^in siie ee'neralui' Trec-erea de Ia
orin individuat, iar ?c"Jsi" """!1-t"
i;ttryqt qi-e" ia acesta la individual se
seneral la particula conceput ca
'iteiU i"ai"idttdri"a'e-' Getteralul'informational'
7 ealizeaz'' pri,' opJioiifi; Fig" 24. Deregldri grafice in scri-
o sferi largf, de ""tt'J'i'i, ;;'^;;i
;;";l;;oniinutut sul unui sinucigag.
Prin restringerea pro-
orezintd mai multS'g.t#'.g" Seneralitate. airr.tge la individual'
gresivf, in favoar.eJ Sreqterii "orrtir,,rt"i"i--t" irulfime' Delimi-
la obiectul ,o, r""qu singulard :"t:!"!'ai"tiio
trei etafrl ui-"""o"qt"reasau-obiectului'
tarea inclividuatujui'purc,irg" clasd'grupd de
adica ce reprczintf ff;)'il";dt-:.?'Ju'#;
obiectului jii" .iuuili.* identitalii
sale'
obiecte ; c) individ,rniirurJo if .c^onstituie tocmai
Temeiut qtiintific ii'ia"Jiii"lrii tumii""mui""iti"
.individuali-
;;;;il;. qi posibilitatea de
-pti"itu^
tatea, irepetabititatla ultim
d9 .991". similute iuit''t
a separa un obiectposibilitatea -""' se transform6
]1'^acest intot-
principiuia
aspeit notdm cd a"t"ritd {ie insuficientei
ceauna intr_o p"riilii;;il1""ri, """;r"ii,terrnice de investigafie ne-
manifestdri a insugirilor, fie
conclitiiior-
satisf Sciitoare.
Stabiiitatea retutLu(t' AEa cum arn
vizttt' mi5caren are un ca-
ractercontradictoril,fi ;;';;*p"t:^":.:fl.3i"" jl;i",,::-Htjlll:J; categorie, prin explorarea caracteristicilor cu o stabilitate pronun-
.Irri*nutu, intre tttigcare qi repaus' {atd, in care modificdrile sint neglijabile. Sub acest aspect, obiec-
Ln
slabil i'tate caf itcltiud tempo- tele supuse examenelor de identificare pot fi clasificate in :
sub forma .,rrui "ttiiittu'ii"i-i"'
"6';i;; ttt't;; iEi^'pattt""z6'
.c1e pentru o anumiti
'rsrd a sistemelor' a) Practic nemodificabile, de pildd desenul papilar care, dupd
t;J.t;;i
;; it't'i" * ceea ce este('17'
"a-i"a concretizdrii cum am vdzut, este unic, neschimbdtor gi nealterabil, decit cu riscul
nerioadd, un numdr "u'n
ilespunsul uou'u "n-'t"-"i"l producerii cicatricelor. Creqterea dimensiunii amprentelor pe md-
"'fti1";;-;i;l
iar pe pd";'5;":;gi:
"rtt'1"sit
",lf:l,l1:"i :H:Tin:I"' sura inaintirii in virstS nu atrage Ei o modificare a configurafiei
os"n1ei",
=-""5i#ff ;;;;;; i" ":iimp'
i'r,tir*"i; .;;;; schirnbsri sub ,""-
acliunea fac- desenului, acelaEi pentru toati viala.
i ru "'"*g:"f'-T*
rroat' #' b) Relativ modificabiie, de pildd scrisul de min5, caracterizat
o r'o r iinterni
ttcrilor nterni ssi.cxterm'
";:;; 4: ';;";ne ::i:t Jf;
nt,t." bContinua mirs-
prin variabilitate. Degi suferd un proces evolutiv, de Ia formare gi
"1."?1ii:
::Htrilxl;;:,,i1"*"f ',";*;i,i*,:1,*:':i*i:",x'-I?"1;;li':l1; pind la dezorganrzare datoritd bitrinefii, in majoritatea cazurilor
''ir,tJ:lt:"111" riat'J,a?*.';;:;;{ o"umite intervale de timp formele grafice rdmin constante. Tulburdri ale coordondrii miEcS-
:ffi, esenliale' rilor (disgrafii) pot apare ca o consecinld a st5rii psihosomatice
identif icarea rdmine iliui],t, T;^1 **t:Jilt,.llri,ll.
individualitatea apare - deosebite a scriptorului ; oboseal5, stdri nervoase, stres, emofii pu-
i" """tt context obiectelor varlaza in func- ternice, stare de ebrietate, sl5birea vederii, cele mai diverse boli
Trebuie ins5 precizat cd stabiiitateaUnele se moclificdL mai uqor (in special mentale). Alte modificdri pot fi determinate de cauze de
ay'
tie de natura i"suqiiiil p" "o'" |e^ futiouoi T"l 1ll"t"ngata' rnoment, cum ar fi suportul neobiEnuit sau instabil pe care se scrie,
si mai repede, urt"i"'ioui!*"-qi .intr-Jvl"'oza tocmal aceasti ultima
pozifia incomodd, instrumentul de scriere nefamiliar. De obicei ase-
be obicei, identificaie"'"riirrirruriutica menea schimbdri nu au repercusiuni notabile asupra identificdrii
gi Pe- scriptorului, mai ales dacd pentru comparalie se dispune de speci-
si istoric, Editura DidacticS rnene date in aceleasi conditii.
tt Filoso|ie. Materialismul d.ialectic
.Oaeogice, Bucureqti. 19?5' P' 73'
5 "-. e. 24 65
64
 deteriorate prin uzurb (in-
c) Modificabile, de pilda obiectele nrin traqeri repetate' anve-
ciltlmintea prtn purta'u' 1"uuu ulT."i
maqinii a!- scris frin dactilografiere]
lopa prin rulare, ";;;ilt"'l" externi (topirea zdpezli in care
sau prin inrcrvenlrl';;;;^i";i;ri t"^"tot LnLi accident de circu-
s-a inaprimat o talpd, distrugerea tr.J,rt^ ,rill*iot, corodarea levii
tatie de catru ,rchfiir;i;";;il uu
'"1h1"ii"." canalului)'
Ji[it"[a microprofilul . ---r:-^: cnminalistice
^-:^
In afara tuctorilor iiiurati, practica experti_zei
intenlionati, in scopu'
cunoa'te Ei cazuri',il;iliil"r.i alghizu;ea'propriului,scris,
_it"titi"i"1d, Etirbi-
derut'rii cercetdrili-:"i"il-i"." ' iifiirea voitd a degetelor' qtergerea
rea toporului prin i;ti;i;;i'- irilocrrirea pieselon
urmelor, spilarea rt"i""i"t, -utilarea. "uOutt*t"i'
avariate de Ia ""ili;;;''^*"rititttitea-- ^pagi$t9" -1lY.i-d"cumen:' Fig. 26. Deteriorarea lamei toporului prin tdieri repetate
aprecierea lor co- in materiale dure ; in detaliu tdietura unui cablu metalic.
pentru justa deter*iru." a acestor.modificiriii Ei 'revine sarcina de a
rect5 ln procesul ia""iiti"a.ii, criminaiisticii. -0" descoperi cauzeie fiin{elor, intr-un proces de influenlare reciprocS. In acest cadru,
a
studia factorii J;" il-'tfii "fotoau[a'
iae"tituieu,
ea este che'ratd sd elaboreze reflectarea constd in insugirea sistemelor materiale de a reproduce
care genereazd deo'sei'itiil' modificdrii urmelor $ii particularitSlile obiectelor aflate in conexiune, vizi-nd pe de o parte
p"n""""ii"-a
noi rietode tetrnico-iuctice deprecum de con- urma ca rezultat aI acliunii exterioare, iar pe de altd parte re-
gi procedee eficiente
obiectelor de Ia locul faptei, acfia de rdspuns la aceasti acliune. De cele mai multe ori reflec-
servare a stirii lor inifiaie' tarea se identifice cu rezultatul acliunii unui obiect asupra altuia.
Insuqirea materiei de a se reflecta este cu atit mai complexd
cu cit forma de migcare este mai evoluatd, mergind de la cele rnai
simple forme de reflectare mecanicd din lumea anorganici qi pin-d
la J'omplicatele procese din materia superior organrzati, cum ar fi
creierul uman care reflectd realitatea prin intermediul percep{iilor'
reprezentdrilor, noliunilor Ei celorlalte modalitdli de cunoagter:e.
Reflectarea corpurilor aflate in interacfiune reproduce structura
lor exterioari (reflectarea fizicd). Capacitatea de imprimare reci-
procd qi totodatd de modificare a suprafe{elor care vin ln contact
ia complicatele procese din materia superior organizatS, cum ar fi
ea nu redd insd intreaga structurd a obiectelor, totalitatea insuqi-
rilor acestora, astfel cd imaginile rezultate nu vor reprezenta nici-
odatd o ogiindire perfectd gi integralS. Cu alte cuvinte, nu toate
insugirile obiectelor sint impiicate in interacliune Ei, dealtfel, nici
nu este necesard pentru identificare o paritate, o echivalen{d a re-
flectdrilor.
De reguld, reflectarea caracteristicilor obiectului in urmd este
departe, de a fi ideald. Imperfecliunile se pot dbtora fie obiectului
primitor, fie celui creator, precum qi mecanismului de formare a
reflectate' cog-
In reflectarea exprimd esenta relatiei Mi'-
sens eoistemologic'
urmei. De aceea, deosebirile, de fapt caracteristici denaturate, pot
existen{a' avea ca origine o reflectare defectuoasd sau incompletd, datoriti
nitive dintre iubiect qi obiect, ;fi't;"
|"fiil'ii;tta. s'i
obiectelor qir rnodului de lmprimare (presiune redusd, alunecare pe suport), de-
carea lumii materiale se realizeila"rlt"ii"i"l"t;c{iunea formdrilor (proiectile ricoEate, tampondri in accidente), insuficientei
-- i'd'enti!.ieotion rnag be Just
a quarter plasticitdli Jau aderenle a obiectului primitor (pdmint cu granulalie
" M.C' Arrowood, A posi'tioe p' 440'
a,t&lt,lirie lJ*ttll", tt"' igt4' tg87'
67
66
 stratificate
mare, suprafald rugoase)' imbicsirii urmei cu substanlele doar parliala
(singe, noroi, tuq tudut"u inexactd sau 28. Urma de infundare pro-
-posiUii lig.
a caracteristicilor"t"Jl*fl"'ii.".tu
esie ca urma sd con{ind "caracteristici dusd in pdldria victimei cu o 6ard
false(., fdri corespondeni real Ia exemplarul original, Ei care astfel de lemn.

il;; i" ;;a "to""t^at"pl deosebiri ; de exemplu' intreruperi' con-

topiri de creste pupilur-e-arlifi"iul", datorate imprimdrii defectuoase
- degetului
a --bupa natura lor reflectSrile lmbraci urmStoarele forme pre-
dominante :
a)reflectaresubform5deurmecareredauparticularitaliieex-
terioare ale obiectelor qi fiinlelor;
;; i:h:ffi;;;6 i##"i epri ncrern"l !! "', ::,i"1"-l:, "?::'ii *:
pe
',ir.iiiiriiiiii',l,, il::ifti:,riril]] ri.:::!rl. tr,i::lf
*.r, Tir;;;;;;A Gi, a" vorbire in convorbirile inregistrate c) modificdri polimorfe, care nu fixeazd structura generalS qi
banda magneticd);

t"
; ;;i;;*;
.#ti=iJr";;;,
sub forma imaginilor
"i;.;i.;-;";t iretoda "TlJ*:,.1f1".t11?,?,131'""
,,portretului vorbit(') ;
nici cea individuaid a obiectelor aflate in interac{iune, intrucit cel
pu{in unul dintre acestea nu posedd o structurd stabild (substan{6
film, lichid6, viscoasd, pulverulentd).
d) reflectarea sub forma imaginilor vizuale (fotografii'
krandl video)' Criminalistic vorbind, noliunea de reflectare nu cuprinde orice
obiectele' fiinlele rezultat elementar aI interacliunii corpurilor materiale gi nici orice
Din muititudinea de interacliuni in care intrdgenuri principale' fel de modificare a stdrii de identitate, oricit de infimd ar fi. R,e-
trei
Ei fenomenete, crimilr"fitii" i"
pot deiimita
rezultate 9i anume: flectarea care intereseazd procesul de identificare constS in acea
il };;"ti" de'csracterul schimbdrilor care re{1u as; schimbare prin care pe sau intr-un obiect se produce'o modificare
a'' izomorfe, de genul ,,original-copie(('
rzv'rvrrv " lii-Ie (figuia de substan{d, imprimarea imaginii altui obiect sau a unora dintre
r^'ruur'L.rr
"i--oaifi"aricrrrrnrrr*l inehisiv a9!1-
detaliile (figura unei persoane Ei
pecte^ de ^-'{l-
ordin structural,.inclusiv Er
ci qmy\rpnte
^r' r-^^^{,rr:ri j,1-?,Tp::l:: insuqirile acestuia. in acest caz obiectul creator va fi cel reflectat
i'il!=t#l;i'i;;#;riA-'a"s""urPgp+3'-it1:u*yl:l- microrelierur cana- iar obiectul primitor cel care reflectS. De observat cd reflectarea
$:5;;;i;h';;?si"fi ,;i;;;, !{Xg n -i:t' primului de cdtre al doilea apare ca o imagine inversatd. Este vorba
ili"i t*ii si striatiunite de
---*bt*oAiti"ati' pe proiectilul tras)
c?{e,t"ilg"td,l
;
de simetria ,,reflectatd(t, aEa numita ,,chiralitatett (de la grecescul
,IiHt3H::'f;t'itli.""h""|f""::H;Hir;l;,_;"-"icaracteristicire
homomoife''
". adicd de o reflectare transformatd a obiectului
oblecJltli ;l;;
,,kheir((
- mind),
"""ih;'i,;'-"il J ""-t* "1" "u." s-a ::T::
a"
e
produs ii1, T3:slT\""
leziunea de infun- prin inversiune, conform cdreia imaginea in oglindd a miinii drepte
3;i:Tffir"[ijilr" "i""-"";i,ri-",' este mina stingd.
dare in calota craniand) ; Fentru o mai exactS. inlelegere a valorii identificatoare a re-
flectdrii in criminalisticd, ca efect de un gen aparte al interac{iunii
obiectelor, fdrd semnifica{ie pentru alte gtiinle, credem cd se impun
qi alte explicalii.

Fi.o. 27. Identificarea

arirei pe baza strialiu-
nilor formate de canalul
tevii : A) Proiectilul
corp-delict ; B) Proiec-
iilul tras exPerimental' Fig. 29. Parafd falsificat6 : A) Ima-
ginea hegativS; B) imaginea
pozitivd.

69
 ). tr'alsificaru 9"-. DancnoH \sclqrrs/ . 1
Fig.
ii#;;;;;;atlva); e) Bancnota lalsa (rnragine.pozitiv5). . ,,, ^; ^t
t
" #trl"r
;;:'; " - " "t
ar ea
e.tl"i,
^
*
i'l ^," 1".-, J; ;:
:""*,i "lactiv poate
obiectul "f,,1,"
",? Tit?::1
"o"""j&,|tl$Hru?"'ru'.p"irl
ti,13ur*ll5tLt; digitald'
a configuraiiei cxterioare (amprcnta
giitu;ttt"i mdqtii
urma de adincime
i" ir.el't"#"ii"i, l*irt"ii"""i
ir"i""t""t" a unui autovehicul) ; ro' cu
(tdicrea c, un cleEte'
clegte, despicarea
d
b) ca o ""l'i""ii 31. Urme reciproce create prin coliziunea a doud autovehicule: pdtrun-
"o^t""ffi""
cutoporul,p".tu'"u'Itameniutuiti''"'i'il"-uprinsqi'spart'urmele
Fi.91,
. I(jl (ia capetelor gasiuiui de la Skoda (stinga) in portiera de la Wartburg
il "ri"t"o""tutn;' rr-^t^n^ d^ i caracte- i
(dreapta).
lnalcloilearind,inreflectare.sereproducnunuma,
j;;"; qi';ut" ale procesului de in-
obiectului
risticile ,"1i"""i, g"' ener- nivclul Genurile identificdrii crirninalistice
teractiune' r,utt,"'l'i'(;+*;i,'chimica' biologica)' ormele rnultiple de reflectare la care ne-am referit contu-
;:,;i;^;il;tq lt d" opri*::^;"Fffit'"["*f';:tj:;,ff" "ffi F
""gil'i ac tii'
r"r:rrzd, in ultima instanfd, doud genuri de identificare distincte :
"i' J : T,",i::i3' T," lff "lit J".i"' ;;' " ii !' e, io ntrGradul
ct
lclentificarea dupA irnaginiie fixate material gi identificarea dupi
i:",".:t': "t^:f
schimburi o"
" t";;;;;;; Je turstanta'
depinde qi de
'inraginile fixate in memorie. Primul reprezintd modalitatea cea rnai
"r,"riin,-iran.mite*- cles intilnitd Ei se obfine, in principal, prin compararea urmelor cu
sau plenituAinea reufllttar?i'
"Ui""l.rf "i'"T.""?ti""""?a olciectele presupuse a le fi creat sau cu reflectdrile acestora. Al
;':T#;;;;t;i;1.Jiil-ri'1'.";i*'13,"1ffi cioilea gen de identificare se bazeazd pe puterea de memorizate a
"t?";:;:,,:l:l?"q1f"",;
" iffiru ; "' e-aii"ii ai n t re. obr e tur i c
sr:biectului care, in anumite condi{ii spaliale gi temporale, a per-
ff l,:i,' "; ff :lL"#]" t:1l'.htff i
" ccput car acteristicile unui obiect, fiin{e sau fenomen. Deqi in opinia
*tt"rl "1: rroastrS imaginile mentale nu reprezintd urme, ele permit identifi-
il
:tt.',;lti$""' esential p.""T: criminaiisticd ^reprezint'
oui""i"r presupus a fi aclionat' lrrca in urmdtoarele doui situalii :
compatibilitat"a aiif;";"ilil;;. Ei ' cincl obiectul de identificat este clescris de subiect: invi-
- victima, martorul relateazd cu privire la persoanele vdzute
r.rr.ritul,
d"'t;il; acliunea' orice reflec-
EianumedacdreflecL'*-(tt"nu)''"to"Jiiuiecatacteris^ticileobiec-
tului creato, qi -o;;'f;" ;;;^;:;asupra originii Ei mecanismului for- nr locul faptei, la obiectele sau anirnaiele abandonate, pierdute, dis-
tare contjne in sine iniormalii prirute sar furate, la zgomotele gi luminile percepute (de un anumit
p"t-?i- a"tl1minu11"-obiectului
mirii sale, care in"";;;i'" condilii
reftectar-ea,'"u-i*ugir're a obiectului ori t,ip, frecven!5.9i intensitate) ;
* cind subiectului i se d,escriu trasdturile obiectului de iden-
care i_a dat nagterel;;li"i,
iificat de catre anchetator sau o altd persoand.
a insugirilor ac€stula. cuilbLrLurs """'-"--i'
ainsueiritorn""rrr"iul"{:iii'ii?,-i"*'^'":.1t':T;tl":TJT#;i:
fie sens pozitiv, de determ In ambele cazuri, dupa audierea subiectului, se poate proceda
lJ""rt iaentificarea criminalisticd' negativ'
a obiectuiui' fin^i"t sens l;r recunoagterea obiectului sau fiinlei fie direct, fie dupd imaginea-
<

nare certd sau cu ;";Jiiit"*

excludere a acestuia 7,1
 oricdrui obiect. Pe cale de consecin{d, s-an acredita ideea falsd, cE
CaPitolul IV pe lingd obiecte ,,individuale( ar exista gi obiecte ,,neindividuale( r.
1r:l sens contrar, s-au exprimat pdreri potrivit cdrora determi-
ETAPELE IDENTIFICAtsIT
CRIMINALISTICE narea apartenen{ei generice Ei identificarea individuald ar repre-
zenta pro,cese independente, cu sarcini qi scopuri propriil cu
-doud
metode- gi concluzii diferite, gi deci ar constijui miitoace inaefen-
dente de probd. Incontestabil cd, ponderea lor in pr6baqiune diierd,
dar aceasta nu impieteazd asupia uniciti{ii procesului'in intregui
sau.
- In
ceie
practica de expertizd existd cazuri in care nu sint parcurse
doud etape ale identificdrii. Astfei, atunci cind din examenul
coml:arativ rezultd deosebiri cat_egorice in ceea ce priveqte genul,
Unitatea procesului dc identificare concnuzia va fi de excludere a identitdtii gi, ca atare^, cercetarea se
opreste Ia prima etapi. In acelaEi stadiu se rdmine si atunci cind
caracteristicile individualizatoar.e slnt insuficiente, urma este defec-
se rea\izeaz6' treptat' de la
general
tuos imprimat5, obiectul creator a suferit modificdri, de unde ab-
trdentificarea criminalisticd ui" obiecielor' fiinlelor' sint senla particularitSfiior necesare identificdrii individuale.
la particula.. t'atait"'irt lu'uct"ri'tio" tipu-
g"rrtrri, speciei, grupei, subgrupei' final se cunosc insd gi situalii in care stabilirea identitatii nu este
serectate prin deterJnui"u la i.rai.tia.tifizeirct .scopul gra- precedati in mod obtiga,toriu de o determinare genericd. De pildd
lui. modelului etc.,'pi"i"."-.funge acestei treceri un texb scurt, dactilografiat, dar care con{ine caricteristici specifice
al oricdrci cercetiri itt"tt""tttd*]Co'u=putzitor
pu'"t"g"-'dot'i rnari etape : determi- (."^tllc grafice deformate sau tocite, vddite dezalinieri etc) oferd
datc, proccsul de identificare - t suficiente elemente pentru a conchi,le ci a fost scris la o anumitd
;':;:;*
na r e a aparte nent e t'
"i:l}il":f ;ffiT;Gei;;
i *: rylt:;:l::^ 1l'*"',1;*t
;; ;;;""sului unica de i"
identi-i;}:l: Ftg" 43. Defecte de uzurd 9i dezalinieri
ih-i'" logici celei de-a cu valoare identificatoare: litere din ac-
ficare criminalisti"","piii-r]'i"*,'it*";"p;;;isa t';i in litigiu (stinga) Ei de la magina
uott t; expertizatd (dreapta).
'Ir6situra
r..ut,ura eserrl
eser'liald. a. acestul
tt::::,, #;
r::ffi X1# ob{inu
:"":tiiintermediare
,,ritut"
ili#':'J::ff :"'lJ';iiTl:,i?q1*:d;",txT:":1il;J"ffi
Curn orice obiect^ "91;
ii:":}"'",
iautt*lti"itii. "ii:' j: "tb.q"1ll^
^+-n^ qG nnate vorbi dc
c

lT*iTi';';,lf' ":i;' ::::"^ :t*?l:J;rbi

dif er#'i"ia{'ti1?ll1l",
cle con{inutur
"1" 'Tf
-"^T;-iff ff#:"
i:J:l'#";?"?'i#:?,"?*T:iT:l:",l::9,",?l#,J*"-"
cea ii ruErru[lLs^r^ g":f:*,:ii5;,31
r-- t
decit
redusa dec1tr
redusEr
"
lmptsiuilitatca 'i""!tf*li
identificarii ind ividuale include
o con(
?l'"tt",1ai"J?fii
"#;i
categoric' an iau"tiift#
' ""r?;#; *:ti:"
F;;-*# I*"'po"o""lni :1ft:1"' caracterist
;:t.,tt:it?*i"tu[;*;;fi "5;::l;ffi

t E. S. Kentler, citat de R. S. Bellrin si A.

t. d.lcaziudnie, Iuridiceskaia literatura, Mositva,
L-Vinberg
1969, p.
in Kriminalistika
110.

102
 nu apare in.toate caz'il-' De exemplu, ctrasificarea autovehiculelor se intregeqte cq clasifica-
masind. prin urmare, apartenenla tiina
-genericd
eviaentS'sau neridicind pro- nea anVelopelor dupd marcA, clasificarea maEinilor de scris se com-
rile ca o etapd airtiiiti"i""i""r,i, este impliciti' absorbit6
ptreteazd cu clasificarea semnelor de pe taste'
bleme speciale. o" ffi,*Jl F=i:XP' "t specific criminalistjcii este Ei clasificarea obiectului dup5 ma-ir
infazaadoua(inexempluldemaisus'identificareamaEiniiincluder nautrte'criterii. Astfel, urmele de picioare sint clasificate dupd pro-
;T ffi#ft;il ;i;;ii;cestei a)' constd in stabilirea a ceea
Determrnar"" "p"tt""iitt"i'generice datA' naturo sa' ce- 1oc ocup6'
filul tdlpii, dupd caracteristicile morfologice ale plantei, dupd par-
r icularitdlile mersului.
ce reprezintd in sine obiectul sau
urma
cdrui gen' etc' ii aparline' Totatritatea caracteristicilor obiectelor Ei fiin{elor permite' inclu-
in siitemul lucrurilir, .;pe3ie'-suUspecie
tucrurilor, astfel cd de- clerea lor in grupe tot mai restrinse de clasificare. De piidd, arrnele
Sistemule,rluturiuiil""la i"-"f"'.ificarf'aieln mare misurd de arn- de vindtoare se clasificd in arme lise, cu ghinturi Ei combinate' La
terminarea upurt""l'f,tli;";;t;;;'ddi"dt rlndul lor, cele ]ise se impart in arme cu o leavd 9i cu doud !evi'
;:#H;j-p;t;;il"; ac"estor clasiricdri' a lr
tl:tut" Considerind categoria armelor de vindtoare drept gen, cele lise vor
^ Clasifi.ur"u opera1ie losicd de inciudere qi
obiect intr-o
"ot!titi'ii"""niri punct ;""""d; criminatistic
ut,r*iti'trlJ'
a!' reprezenta specia, iar cele cu o {eavd sau doud subspecia. La fel
upu'u*ou L sarcini independenti clasificarea in arme cu leavd lungd. qi scurtd (genul), iar acestea din
probatiunii iudiciare clasificarea- este narcotic)' dar qi ca ulrr:ld in revolvere Ei pistoale (specia), care la rindul lor se subclivid.'
(de exemplrr, g9"1 o- se stabileascd apoi
"'U'ta"p "utt"'o*"te
etapd intermedrara itip"r ti"t'-ticului' r"pr.ri"ta
ln funclie de aLte elemente constructive (subspecia). Stabilirea ge-
"i"tJ-ta o etaps a identili- nului sau grupei imbracd un caracter general sau special. De exem-
orovenienlu). at,rr"\"5iiiH;;ii;;;;;' obiectulrri ptru, pistoiul ,,Browing model 1960(( apare ca o nofiune speciaiS*
td.ii, expurtur trebuie sd contin".
"lii ;;!'-i;^'ii"uaiui*"
in tentativa de a sq fa{a de no{iunea generald de pistol ,,Brrwing((, iar aceasta ca o no-
intr-o unitate a" trliti"lt" *ui ingusta'
individual' giune speciata taqa de cea de ,,armd de foc de mind((.
' rnai mutt de . ,^-^^-:^^ d^ onarae Xn literatura de specialitate se poartd discufii in legdturd cu'
""t"oi" "ii a"t"r-i'r,Ii";';;;ffi",ts'- q:1"1'.::-:,"^-"p-".1-",?:,i
ijentru ll ,lll.5-i
Eriinielor..naturii si tertt
*,rr "rill"i"":#ii#;ii" $l:r;il"tyi1Tr" care refle
." iut-"uracJeristicile a substan-'
clenumirea celor doud etape ale procesului de identificare crimina-
listicd. Curn controversele nu au un caracter pur terminologic, ci
nice. Drept criterii i"'"j"iiti*r" ctrimici
construclia obiectelor, structura tut-t I'izeazd lnsegi noliunile de identitate 9i identificare, socotim nece-
"o"iiozitia
*ice' psihice' fiziologice etc'
lelor, iar pentru fiifid" #:i;t-t+F
sar6 o incursiune in aceastd problem5.
crinninaLis-
pe de alta parte,'"r"riii"aritu intureiina'identificareaanume de a Unii autori sint pentru termenii de ,,identificare genericS$ Ei'
's;;r;';r^;"" rp""tti"ur acesteia, Ei ,,identificare individual5(. Allii ii considerd nepotrivili 9i propun'
ticS trebuie s5 lind acest aspect putindu-se face
servi ca mijloc d" p;;;'i; l"ttiti"i suu folosirea expresiilor,,deterrninarea apartenenfei grupale( saLl,,sta-
'bilirea aparteneu{ei generice(
urmdtoarele observa{ii' Ei,,stabilirea identitetii(.
narticularitatea de a a
Clasificarea criririnalisticd prezint5 grupe rninimale de obit Referitor la aceste discu{ii se pune mai intii problema rapor-'
dreot sarcina prioritai! d'ete'minargu 3rttui ttrl.ui clintre noliunea de gen gi cea de grupd'. Pentnu cei mai rnul{i,
;;;5;"i;;iiitSze identificarea celui cdutat' lntre ,,apartenen{a genericd(( qi ,,apartenenla grup,ald(' nu_ existd nici'
Incrimindiisticdvaloareacriteriilordectrasificarediferddecl,e&; o diferen{a sau }.}u o cautd. in realitate fiecare dintre ele re}rnegte'
00ate fi extrem de irnpor: s;i delirniteazd obiectele pe baza altor criterii, Ei anume genul dup6
din alte domenii. alti-j,""^"rracteristicS iti"ulie in ai clorlea'
tantd in primul "J"'ii' ffpriril. a" ori"lto*"nii nu asiguri o sufi+ caracteristicile materiei, ale substanlei, iar grupa dupd caracteris-
Atunci cina crJsifici"fiu- Ait'u'"urot ""rot elaboreaZS clasificdri ticitre specifice ale cazului concret, cum ar fi condiliile de formare
cienti individualir"r" i "Ui""teior, criminuiitti."
-a"
fi clasificarea obiectelof sau de eristen![ (exploatare, depozitare, transport etc.)' Atunci cind
oronrii. in funclie a-" i"t"i"if" 'ute' "u- urmelor dtipi se stal:ilegte apartenenfa Ia un gen, specie sau Ia o altd impdrfire'
clasificarea cle clasificare vorbim de ,,apartenenfa genericS((, de exemplu' r1a-
iAentiticarii, ctasific"at*"tit"tif"*opica' tle lovire- $i de sprr-
modul de formare, llutitit"'"a instiumLntelor. clasificarea sc-risurilor de tura chirnic5 a cernelei. Dacd lnsd se stabileqte apartenen{a la o'
sere, clasificarea J;;i;;";i*muni{iiior' de reprodus' gnup5 special delimitatd, alcdtuitd prin luarea in considerafie a'
mine. clasificarea #"iiir1";'a"'i.rir, u' aitpoiitivelor imprejuiqritror concrete ale cauzei Ei ale scopului probaliunii, vom'
:ilrft1";;;;^."*""r*"ntelor persoanei' , r^^^ *^-l^ nr
din, care face parte obiectul d'(
l lntrebuinla expresia de ,,apartenente grupald(, de pildl prove-
In scopul restringerii grupei la clasificdri suplirnentaroi nienla a clou6 mostre de cernealS din acelagi lot de fabrica{ie.,
identi{ieat, ln criminJlistici se recurge
105
10,.
Fresupunind cd se poate stabiii cd 1u fdcut
parte din aceeaEi c5- Privitor la termenii de ,,identificare genericds Ei ,,identificare
Limard sau ,"r"rio" de stilou, ne vom afla in situa'tia ulul individualS(, unii autori obiecteazd cd, intrucit, filosofic vorbind,
,identificdri individuai;. 1; ;;Gcin!5, determinarea apartenenlei un obiect poate fi identic numai cu sine insuEi, termenul de iden-
sau
,grupaie ne apare * "" ut doit"u st'adiu lntr-un caz"substadiu"
ca un al tificare geheric6 ar fi incorect. Contra acestei opinii se pronunld
primei etape a proJ.rul"i de identificare. s-a constatat M. I. Sega,i care pleacd de Ia faptul cd in filosofie nu se are in ve-
ci la tiparir"u ,r.ror""fiiui" a" ip".tu"ol s-au omis doua procese teh- dere numai obiectui individual determirrat, ci Ei substanla sa ca
nologice : aplicarea iu"t" tolorate cu rol de proteclie Eiinperfo- nofiune general5. In consecinfd, este justificat ca nu numai in chi-
""ui
rarea in vederea ,rutu.,"tii *drcii de contramarcd'
Luindu-se con- rnie, fizicl etc. sd se vorbeascd de identificarea colorantului, a hir-
siderafie caracterisii;ii; l];;FiYf , hittiti ei tuEului' s-a stabilit mai tiei, a sticlei e,tc. ; obieotul de identificat nu va fi nurnai unul sin-
de unde proveneau' gular, ci un anume material, substanfi, astfel ci s-ar impune men-
i"iii upu.t"nenla ["""ti"a, inclusiv imorimeria {,inerea in criminalisticd a tertnenilor de ,,identificare genericS( Ei
biletele, qi apoi ei'1g"ra, ry Pi:?^?T::T,'P' 3'i?il3l"|";
"""iTi"Tl'5;;i';".e "p"?;;;;;ficontesti apartenenlei generice calitatea de' ,,identificare individuald(
1*.

,identificar" criminalistici, socotind ce ar reprezenra.

,identificare ""- q"i--l*:;
iepr-ezenta. urr E'|€u rrru Mulli autori opteazd pentru termenul de ,,apartenenfd gene-
,J""d""i a" ".i-i.,"ilriid^t"""ii"ti-cd
2. in legdturi cu aceastd opini.e' s-a avans ricd(, motivind cd ce1 de ,,identificare genericdri ar putea fi con-
'I# ff ili, ;;il;i;;
;J,;;;;i;;
"x"*i.tut"- a L Ta."fii ti c?1" ",. s pe ci f icE *i"Tl?li'l1l : j1
d"- echivarenta determinsrii apartenen'
fundat cu ,,identificarea individualS(. Noi nu credem ci termenul
de ,,identificare genericd( gi ,,identificare individualdtt ar fi greEi[i'
"iusili"are(,
'tei generice, care
$ "|.ii"; la
i-;.i" fi^ a" "o-p"t""e^::t:l"iil::*:r,+t-t::1
"J""-i"ari1e-lntreprinse in
'vederea
determindrii na
Cu privire la prirnul, cind se determind un obiect, o substanld etc.,
se siabileqte iatura sa, prin diferen{ierea de toate celelaite obiecte
i: sau substante avind alte caracteristici, deci alt gen. Cit priveqte ter-
't"'iili p'"venienlei- ouiecletol
';1' *::"9 1Y^TT:"
din"'1.fizicd,-chimie,
;;": "'"r5;td.i^ a"-bf".ifi"are qtiinteie biologie etc'*::"1
care menul de ,,ider.rtificare individuald((, s-ar putea obiecta cd ,,indivi-
-t""t"""r! a" .pu"iuiL,Ui in tehnice qi naturaie',19: * dual.ul( se include in ,,identitate(( qi, ca atare, precizarea apare inu-
;;;it" ; pregitire criminalistiq? D: 1"::::l:::"* tila, constituind o tautoiogie. intr-un fel a;a qi este, dar numai
este necesar ca in toute cazurile sd se dispund
"t"-T,91-"-11 o. exry1!13.1^qe1 atunci cind se adoptd pentru prima etapd denumirea de ,,aparte-
O"l""."i"utea apartenenlei generice, de pildd pentril, t!l?yt::: :: nenfd genericd(. Cind se folosegie insd cel de ,,identificare genericd(,
ffiilTH;-"Jit"E i" vindloare sau pentru a stabili dacd un cu pentru delimitarea celor doud etape se impune in mod necesar addu-
;;-i;ti;;tie induitrial[ este sau-nu armi a1b5' asemenea probler garea adjectivului,,individual(.
putind fi rezolvatc de organul judiciar'. Independent de disculiile purtate, se poate considera deci ci
Aceste puncte Ou-.t?J"t""restrictivc nu s-au !1"^t:ti:" terrnenul de ,,determinare a apartenenlei genericert este echivalent
-ur*-u"ol, fe plan ieoretic Ei, cy atit mai mult' practic-' tr'xpel
-"""fi" din punctul de vedere al fondului problemei cu ceL de ,,identificare
.'rit"i"ufitt iru'poate-ii de la a9a-zisa """p"tti31,1-" generic6(. Tot aga, termenii de ,,identificare(( (propriu-zisn) 9i 'rqt1-
ficare(( intrucit u"uu-=tu- constituie prima,
^de.
etapd,a cercetarilor in ":l bilire a ide,nti,td$ii( sint echivalen{i cu cei de ,,iclentificare indivi-
;;il;"; ptortemei identitalii' Pe altd parte' tlil11Yt .:?1. dual5(c.
'tizd d.e identiticare'i nu este adecvat $i-."igi nu acoperd irrtrei
;; a; preo"upari a expertizei criminali:!1::;-?:td-,"Y:,:u^i qi fapte ce
,€a nu.se reduce tu piontd*a identificdrii, cuprinzind Determinarea apartenenfei genenilce
;;ffi"r;p"ri"r Od identitate, cum ar fi stabilirea Etergerii t
':..rir,-i"."ilstituirea sciisutui inifiai, depistarea addugirilor et'c'
Determinarea apartenenfei generice reprezintS, a,:a dupi cum
2 A. r. Vinberg, osnounie _pri.n[ipl. .soue.ts.\"i -Yyi!jy*tf::::i:^2f.
voproit' teorii identificalii u saete- xsparT, am vdzut, pririra etapd a identificdrii crirninatristice. In cazul unui
'iiriiiitin" ; v' 5" Mit"i""',,,-
rwroskvi,'r.qes
?I'itiaoi'tur"g:::":o krirninatisticeskoi er rezultat pozitiv, adicd atgnci cind se constat5 ci obiectele compa-
t-it^irisuii;_" ,o
i" ,,V"F.-t""r. krim. sud. exp'", nr' II, 1969' p' 11' nate prezintd aceleagi caracteristici generale, se continud examina-
3 A. A. Eisman, fr"iiii'i"*ioi'oi' t6o:,ti issleilouania -oescest-uennih
trv'' P' e Y:-9; rea pind la determinarea identitdlii. Aceastd etapi poate sd nu mai
rnzntetsu. in
+azatelsu, in voprosi iiililliltiii-Cosiut'aat,
Voprosi kr|m,ina,llstlKl' Moskva' 199-21-p:.!"i
Go-slurzoar' f,Yru>rv4'
jn
h:;ffi. 'p,;;";i;'1"-";;;i;;;'"{,i"iiihfiii"i'ioi 9Fl7!t!?i
Materiati nc
4 M. L Segai, Krirninalkticeslcais. i.dentificatia in Krirninalistika i stt-
I1i,'i"it;ttr"'i";;;i";,;";;;;,;ii;;:;;iiminatisTiceskoierpertizi' d,ebnai,a ercpertiza, Kiev, 1957.
$..958, p. 31.

106 LG7