Academia Navala ”Mircea Cel Batran”

Salvarea maritima organizata

la nivel mondial. Coordonarea
operatiunilor SAR

Studenti: Pavel Gabriela, Omer Belghin

Grupa: 413 C
Profesor coordonator: Cretu Iulian
 Academia Navala ”Mircea Cel Batran”

SAR-Cautarea si salvarea pe mare presupune utilizarea resurselor disponibile in

scopul acordarii de ajutor/asistenta persoanelor si proprietatilor care se afla in
potential pericol sau in pericol.

Căutarea și salvarea maritimă se efectuează pe mare pentru a salva marinarii și

pasagerii aflați în suferință sau supraviețuitorii unei aeronave prabusite. Tipul de
agenție care efectuează căutarea și salvarea maritimă variază în funcție de țară;
acesta poate fi în mod diferit paza de coastă, flota militara sau organizații
voluntare.

Atunci când este localizată o navă aflată în dificultate sau dispărută, aceste
organizații implementează elicoptere, nave de salvare sau orice altă navă
adecvată pentru a le returna pe uscat. În unele cazuri, agențiile pot efectua o
salvare aer-mare (ASR)

Convenția din 1979, adoptată la o conferință de la Hamburg, avea ca scop

elaborarea unui plan SAR internațional, astfel încât, indiferent de locul în care se
produce un accident, salvarea persoanelor aflate în dificultate pe mare va fi
coordonată de o organizație SAR și, atunci când este necesară, prin cooperare
între organizațiile SAR vecine.

Cerințele tehnice ale Convenției SAR sunt cuprinse într-o anexă, care a fost
împărțită în cinci capitole. Tarile care fac parte din convenție sunt obligate să se
asigure că se fac aranjamente pentru furnizarea de servicii SAR adecvate în
apele lor de coastă.

Părțile sunt încurajate să încheie acorduri SAR cu statele vecine care implică
înființarea regiunilor SAR, punerea în comun a facilităților, stabilirea unor
proceduri comune, instruire și vizite de legătură.

Convenția continuă apoi să stabilească măsuri pregătitoare care ar trebui luate,

inclusiv înființarea de centre de coordonare și subcentre de salvare. Prezintă
procedurile de operare care trebuie urmate în caz de urgențe sau alerte și în
timpul operațiunilor SAR. Aceasta include desemnarea unui comandant la fața
locului și atribuțiile acestuia.
 Academia Navala ”Mircea Cel Batran”
Părțile la convenție trebuie să stabilească sisteme de raportare a navelor, în baza
cărora navele își raportează poziția la o stație radio de coastă. Aceasta permite
reducerea intervalului dintre pierderea contactului cu o navă și inițierea
operațiunilor de căutare. De asemenea, ajută la determinarea rapidă a navelor
care pot fi solicitate să ofere asistență, inclusiv ajutor medical atunci când este
necesar.

Beneficiile serviciilor SAR

-reducerea suferintei si a pierderii de vieti

-mediu sigur / securizat pentru industria maritima, comerț, recreere și călătorie

- resurse pentru acordarea ajutorului în timpul dezastrelor naturale, integrate în

sistemul național de gestionare a situațiilor de urgență

Agenții SAR internaționale

-Organizația Maritimă Internațională (IMO)

-Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI)

Documente SAR internaționale

 Academia Navala ”Mircea Cel Batran”
Organizarea SAR

• Lumea este impartita in Regiuni de Cautare si Salvare (SRRs).

• SRRs de obicei corespund Regiunilor de Informatii de Zbor (FIRs)

• SRR sunt stabilite de comun acord de catre partile implicate.

SRR este o zonă cu dimensiuni definite asociate cu un CCR în cadrul căreia sunt
furnizate servicii SAR.

Scopul de a avea un SRR este de a defini clar cine are principala responsabilitate
in ceea ce priveste coordonarea răspunsurilor in situațiile de urgenta.

Factorii care afectează dimensiunea SRR și dimensiunea și forma zonei de

responsabilitate sunt:

 densitatea și structura traficului aerian și maritim;

 disponibilitatea, distribuția, promptitudinea și mobilitatea resurselor SAR;
 fiabilitatea rețelei de comunicații;
 care stat este pe deplin capabil, calificat și dispus să își asume
responsabilitatea;

Salvarea maritima

Se organizează pe plan mondial;

Cuprinde (1):
 Academia Navala ”Mircea Cel Batran”
– sistemul de informare asupra pericolelor de navigaţie;

– semnale de salvare (în radiotelegrafie , radiofonie , semne vizuale , semnale

sonore);

– staţii de salvare de coastă dotate cu forţe şi mijloace pentru salvare;

– obligativitatea morală a intervenţiei pentru salvarea vieţii omeneşti pe mare.

Cuprinde (2):

– căutarea şi salvarea navelor aflate în pericol

– stabilirea metodelor şi procedeelor de salvare a oamneilor, navelor şi

bunurilor.

– manevra de "om la apă".

– dotarea navelor cu mijloace proprii de salvare în conformitate cu SOLAS şi

normele de registru.
 Academia Navala ”Mircea Cel Batran”
Fiecare Regiune de Cautare si Salvare (SRR) este controlata de un Centru de
Coordonare a Salvarii (RCC) si un Centru de Coordonare a Salvarii pe Mare
(MRCC).

Coordonarea operatiunilor de cautare si salvare

In conducerea operaţiunilor de căutare şi salvare o importanţă deosebită o are
coordonarea şi colaborarea între organizaţiile şi unităţile implicate, care pot fi
compuse din aeronave, nave şi mijloace de salvare costiere, în unele zone
autorităţile respective având în dotare nave şi aeronave specializate, oricând
disponibile de a interveni şi a îndeplini misiunile stabilite.

Coordonarea operaţiunilor se poate face de către:

- autorităţile de la coastă sau

- de la locul sinistrului.

Responsabilitatea coordonării operaţiunilor de căutare şi salvare revine

autoritaţilor specializate de la uscat. Sarcinile sunt însă de regulă îndeplinite prin
unitatea stabilită pentru coordonarea operaţiunilor în zona respectivă de la locul
sinistrului.

Navele comerciale, în general sunt apte să participe la operaţiuni de căutare şi

salvare, în asemenea situaţii staţiile de coastă având un rol important întrucât,
pot fi în contact direct cu autorităţile specializate în operaţiuni de căutare şi
salvare. Cel mai adesea, nave comerciale suni implicate în operaţiuni de salvare,
fie solitar fie în colaborare cu nave specializate. în oricare din cele două cazuri,
se va stabili un Coordonator de Căutare la Suprafaţă, care se recomandă să fie o
navă sau aeronava specializată, dacă cel puţin una este implicata, iar daca nu
este posibil, o nava comercială va trebui să-şi asume acest rol (fiind preferabil ca
aceasta sa fie nava cel mai bine dotata tehnic).

Stabilirea Coordonatorului de Căutare la Suprafaţă este preferabil să se facă

înainte de a se ajunge la locul sinistrului, dar nava care ajunge prima în zona
precizată va începe căutarea sau va acorda asistenţa solicitată dacă obiectul
căutat a fost deja localizat.
 Academia Navala ”Mircea Cel Batran”
Stabilirea coordonatorului căutării de suprafaţă, C.S.S.
Desfăşurarea efectivă a operaţiunilor de căutare şi salvare impune cooperarea
între unităţile implicate care pot fi aeronave, nave sau alte facilităţi de salvare de
la uscat.

Metodele prin care această coordonare se face, variază depinzând de organizarea

din fiecare regiune.

Dacă unităţile de salvare nu sunt disponibile sa-şi asume îndatoririle C.S.S., dar
un număr de nave comerciale sau alte nave şi aeronave participă la operaţiuni în
regiunea respectivă, una dintre acestea va fi desemnată de RCC, sau prin acord
mutual, ca CSS (co-ordinator of surface search).

Atribuţiile CSS sunt de a organiza şi coordona operaţiunile de căutare şi salvare

întreprinse la navele comerciale. Se stabileşte de preferat în ordinea sosirii la
locul sinistrului, prin înţelegere între navele

participante, în funcţie de ETA şi de posibilităţile tehnice (mijloace de

comunicaţie pe frecvenţele radio 2182kHz şi 156,8 MHz şi 500kHz pentru
telegrafie).

CSS va ţine permanent legătura cu o staţie de radio costieră, pe care o

informează permanent asupra modului de desfăşurare a operaţiunilor de căutare
şi salvare. Pentru identificare, Coordonatorului Căutării de Suprafaţă, pe timp de
zi va arbora pavilioanele "FR" iar pe timp de noapte va purta lumini distincte pe
care le va face cunoscute navelor angajate în operaţiunea de căutare şi salvare.

Sarcinile C.S.S.
Atunci când acestea nu sunt îndeplinite de RCC/RSC

- determinarea poziţiei probabile a obiectului cãutãrii, limita probabilã a erorii

poziţiei şi aria de cãutare;

- să stabilească distanţa între unitãţile implicate pe durata cãutãrii;

 Academia Navala ”Mircea Cel Batran”
- stabilirea schemelor de cãutare potrivite pentru navele care participã la
operaţiune şi atribuirea acestor scheme pe grupuri de nave;

- stabilirea navei ce va efectua operaţiunea de salvare, când obiectul cautat a

fost localizat;

-coordonarea comunicaţiilor;

- să întocmească planul de conducere a operaţiunilor, ordonat de CCS, prin

RCC/RSC;

- modificarea planului ordonat şi comunicarea acestuia cãtre Centrul de Cautare

şi Salvare;

- întocmirea rapoartelor periodice şi transmiterea lor cãtre Centrul de Cautare şi

Salvare.

-ţinerea unui jurnal detaliat al acţiunilor întreprinse;

- să anunţe Centrului de Cautare şi Salvare privind eliberarea de sarcini unor

nave care nu mai sunt necesare în zonã;

- raportarea situaţiei supravieţuitorilor, numãrul şi numele acestora, cerând la

nevoie asistenţă suplimentară ca de exemplu evaluări medicale ale unor
accidente grave, precum şi a navelor pe care au fost ambarcaţi.

Numirea şi îndatoririle O.S.C. –ului

Atunci când unităţile de salvare sunt pe cale să se angajeze în operaţiuni de
căutare şi salvare, RCC sau RSC, va trebui să numească un comandant la locul
acţiunii OSC, cât mai repede şi de preferinţă înainte de a ajunge în zona
sinistrului. Dacă acest lucru nu este posibil unităţile implicate îşi vor alege un
OSC prin acord mutual, sau dacă pana la ajungerea la locul sinistrului nu a fost
numit un OSC, prima unitate carte ajunge la faţa locului îşi va asuma automat
îndatoririle şi responsabilitatea OSC-ului.

OSC -ul are următoarele sarcini, atunci când acestea nu sunt îndeplinite de RCC
sau RSC:
 Academia Navala ”Mircea Cel Batran”
- determinarea poziţiei probabile a obiectului căutării, limita probabilă a erorii
poziţiei şi aria de căutare;

- să separe din motive de securitate unităţile angajate in căutare prin stabilirea

distanţei ce va fi menţinută între unităţile implicate pe durata căutării;

- stabilirea schemelor de căutare potrivite pentru navele care participa la

operaţiune şi atribuirea acestor scheme pe grupuri de nave;

- stabilirea navei ce va efectua operaţiunea de salvare, când obiectul căutat a

fost localizat;

- coordonarea comunicaţiilor de căutare şi salvare;

- să îndeplinească (întocmească) planul de conducere a operaţiunilor de căutare,

ordonat de Centrul de Căutare şi Salvare, prin RCC sau RSC;

- modificarea planului ordonat în funcţie de situaţia la faţa locului şi

comunicarea acestuia către Centrul de Căutare şi Salvare;

- întocmirea rapoartelor periodice şi transmiterea lor către Centrul de Căutare şi

Salvare (aceste rapoarte vor include şi informaţii privind starea vremii şi a mării
în zonă, acţiunile întreprinse, următoarele planuri sau recomandări);

- ţinerea unui jurnal detaliat al acţiunilor întreprinse;

- să anunţe Centrul de Căutare şi Salvare, privind eliberarea de sarcini a unor

nave care nu mai sunt necesare în zonă;

- raportarea situaţiei supravieţuitorilor, numărul şi numele acestora, cerând la

nevoie asistenţă suplimentară (evaluări medicale ale unor accidente grave,
precum şi a navelor pe care au fost ambarcati).

RCC- Centru de coordonare a salvarii

Caracteristici:

-persoane instruite disponibile timp de 24 de ore

 Academia Navala ”Mircea Cel Batran”
-persoane calificate care cunosc limba engleza

-harti care se aplica SRR: Aeronautice, nautice, topografice și hidrografice

-mijloace de marcare/trasare

-capacitatea de a primi alerte de urgenta

-comunicari imediate cu: unitati ATS SI RSCs

-comunicari rapide si fiabile cu: agentii SRU si RCC

-mesaje de alerta

-planuri de operare

-capacitatea de a coordona asistenta medicala

Functii:

Poarta întreaga responsabilitatea pentru îndeplinirea misiunii

• Identifica resursele pentru SAR

• Desemnează On-Scene Commander.

• Coordonează şi controlează şi conduce unităţile de Search & Rescue (SRUs).

• Cooperează sau coordonează alte RCCs daca este necesar.

Planul SAR
Fiecare RCC va pregăti în avans un plan detaliat pentru dirijarea/conducerea
misiunilor SAR.

– O lista a facilitaţilor SAR disponibile.

– Organizarea comunicaţiilor.

– Metode de alertare a participanţilor.

 Academia Navala ”Mircea Cel Batran”

– Etapele acţiunii pe care Coordonatorii Salvării le vor întreprinde in mod

normal On-Scene

Coordonarea căutării de către autorităţile de la coastă, forţe şi mijloace

participante

Unele guverne împuternicesc autorităţile costiere să execute coordonarea

generală a operaţiunilor de căutare şi salvare şi să controleze conducerea
operaţiunilor de căutare şi salvare în zonele desemnate numite (R.C.C.) - Centre
de coordonare ale salvării, sau (R S C.) - Subcentre de coordonare a salvării, iar
zonele respective (SRR) - zone de căutare şi salvare.

În unele zone, aceste autorităţi deţin nave şi aeronave specializate (unităţi

SAR). Nave şi aeronave aparţinând marinei militare, sau cu altă apartenenţă
aflate în zona respectivă de responsabilitate, care dispun de posibilităţi de
căutare şi salvare pot fi de asemenea folosite, după nevoi.

În zonele îndepărtate, unităţile SAR şi mai ales aeronavele nu pot participa astfel
că se apelează la navele comerciale de transport maritim aflate în trafic în aceste
zone. În acest context staţiile radio costiere (CRS) sunt în contact direct cu
autorităţile costiere de căutare şi salvare de la uscat.
 Academia Navala ”Mircea Cel Batran”

Coordonarea căutării de la locul sinistrului, forţe şi mijloace participante

Nava care îndeplineşte rolul de CSS la locul sinistrului trebuie să fie o navă sau
aeronavă SAR specializată, dar dacă acest lucru nu este posibil, nefiind nici una
dintre acestea implicată în operaţiunile de căutare şi salvare, o navă comercială
va prelua acest rol, cea mai bine dotată tehnic. Acest lucru se va întâmpla înainte
de ajungerea la locul sinistrului, iar nava care ajunge prima în zona, respectivă a
sinistrului va începe imediat căutarea, sau va acorda asistenţă dacă obiectul
căutat a fost deja localizat. Navele comerciale pot fi implicate în operaţiunile de
căutare şi salvare, împreună cu unităţile specializate, sau independent.