1

Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

SUMAR
I. OBŞTEA SĂTEASCĂ
Cum au trăit românii la începuturile Evului Mediu?
II. AUTONOMIILE LOCALE
Care au fost primele forme de organizare politică ale
românilor?
III. FORMAREA STATELOR MEDIEVALE
Când, unde şi cum s-au format primele state
româneşti?
IV. INSTITUŢIILE STATELOR MEDIEVALE
Cum s-au organizat statele româneşti în cursul Evului
Mediu?

2
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

INTRODUCERE

 La începutul Evului Mediu are loc etnogeneza popoarelor

europene, printre care şi a românilor.
 Toate popoarele europene evoluează spre noi forme de
organizare politică: statele medievale.
 În spaţiul românesc se formează statele medievale:
Transilvania, Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea.
 Spaţiul românesc: zonă de contact a mai multor factori de
civilizaţie: ortodoxă, catolică, musulmană.
 Ţările române au fost supuse presiunilor politice, militare şi
religioase ale marilor puteri ale vremii.

3
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

I. OBŞTEA SĂTEASCĂ
Cum au trăit românii la
începuturile Evului Mediu?

4
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Context istoric

Obştile săteşti = formă primară de comunitate a românilor.

Criterii de organizare
obşti săteşti

De convieţuire
Teritorial Agrar socială
întindere bine principalele iniţial îi grupa pe
ocupaţii: agricultura descendenţii unui
delimitată în zone şi creşterea
greu accesibile. stămoş comun, care
animalelor. locuiau în sate.
5
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Obştile Uniuni de Autonomii

săteşti obşti locale

Cneaz Origine slavă Voievod Origine slavă

Jude Duce Origine latină
Origine latină

atribuţii
administrative şi judiciare;
caracter politic şi militar

6
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

II. AUTONOMIILE LOCALE

Care au fost primele forme de organizare

politică ale românilor?

7
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

A. Context
istoric

organizarea politică -
proces îndelungat
Sec. IX - atestaţi în
izvoarele istorice Autonomiile locale se
românii – organizaţi în menţin până în sec.
autonomii locale. XIII în zone ferite din
  calea migratorilor.

8
Hartă
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

B. Autonomii locale în spaţiul românesc

10
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

1. Spaţiul intracarpatic
(viitoarea Transilvania)- sec. IX-XI
Gesta Hungarorum - cronică maghiară scrisă
Sec. al IX-lea de notarul regelui maghiar Bella al III-lea.

Anonymus despre formaţiunile politice găsite de unguri în Transilvania

Menţionate 3 autonomii locale româneşti:
 voievodatul lui Glad, în Banat, cu cetatea de scaun la Cuvin
 voievodatul lui Gelu, în centrul Transilvaniei, cu cetatea de scaun la
Dăbâca
 voievodatul lui Menumorut, în Crişana, cu cetatea de scaun la
Biharea.
Legenda Sfântului Gerard
Menţionate două voievodate româneşti:
Sec. al XI-lea  voievodatul condus de Gyla, în centrul Transilvaniei
 voievodatul condus de Ahtum, în Banat.
Document
Imagine 11
Hartă
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

2. Spaţiul extracarpatic
(viitoarea Ţară Românească) - sec. XIII

Diploma cavalerilor Ioaniţi

1247 Act acordat de regele Ungariei, Bela al IV-lea, cavalerilor Ioaniţi

Cnezatul Ţara
Severi
lui Ioan
nului

Diploma Voevodatul lui

cavaleril
or Seneslau
Ioaniţi

Voevodatul Cnezat
lui Litovoi ul lui
Farcaş Document
Imagine 19
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

3. Spaţiul extracarpatic, la est de Carpaţi

(viitoarea Moldova) - sec. XII-XIII

Cronicile ruseşti menţionează

Sec. XII o “ţară Berlad”

Sec. XIII Documentele cancelariei maghiare şi

papale atestă “ţara brodnicilor”

Cronică rusească atestă o

Sec. XIII
“ţară a bolohovenilor”

Documentele atestă existenţa unor autonomii locale cu numele de:

„codrii” – Codrii Cosminului; „câmpuri” – Câmpul lui Dragoş, „ocoale”, „cobâle”
22
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

4. Spaţiul extracarpatic, între Dunăre şi Mare(viitoarea

Dobrogea) - sec. X-XIII

Sec. al X-lea atestat

un “jupanat” condus Sec. al XI-lea atestată o unitate
teritorial-administrativă “Thema
de jupân Gheorghe.
Paristrion”, sub autoritate
bizantină.
A doua jumătate al sec. al XI-lea în
“Alexiada” scrisă de Ana Comnena
sunt atestate formaţiunile conduse de
Tatos, Satza şi Sestlav.

Imagine 23
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

C. Semnificaţia formării autonomiilor locale

Existenţa
autonomiilor locale
este atestată de
izvoarele istorice în
contextul ultimelor
migraţii (sec. IX-XIII)

Statele medievale
româneşti sunt
continuatoare ale
autonomiilor locale

Autoritatea
obştilor săteşti
este consolidată în
contextul
migraţiilor

26
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

III. FORMAREA STATELOR MEDIEVALE

Când unde şi cum s-au format primele state
româneşti?

27
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

A. Context istoric şi factori favorizatori

28
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Imagine 29
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

31
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

B. Statele medievale

32
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

1. Întemeierea statului medieval

Etape:
Transilvania
sec. XI
sec. unificarea
IX-X: Voievodatele
sec. XI: Voievodatele
autonomiilor
conduse de:din sec. IX- XI
conduse destat:
într-un singur
Gelu, Glad, (ţara de
TRANSILVANIA
Gyla şi Ahtum
Menumorut
dincolo de păduri).

în a
dou
a
jum
ătat
ea
sec.
XI -
lea
înc
epe
cuc
erir
ea
sist
em
atic
ăa
Tra
nsil
van
iei
de
cătr
e
Reg
atul
Un
gari
ei.
33
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Cucerirea Voievodatului Transilvaniei

Formarea Regatului Maghiar
Începe expansiunea maghiară spre est
Începutul sec.  expediţii militare însoţite de
al XI-lea organizarea politico-administrativă
Transilvaniei.

Spaţiul intracarpatic - organizat ca

Începutul sec. voievodat autonom în cadrul Regatului
al XIII-lea Maghiar, până în 1541.

34
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Consolidarea stăpânirii maghiare în

Transilvania
Maghiarii aduc forme de organizare specifice

Comitate Episcopii catolice

●
rămasă
Populaţia “ţările
majoritară
românea româneş
scă păstrează vechile ti”
forme

35
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Saşii Secuii
- origine germanăorigine necunoscută - avangarda
- aşezaţi
armatei - aşezaţi în zonele
în regiunea Sibiului, Bistriţei, Cavalerii teutoni
Târnavelor şi Subcarpaţilor de
Ţara Bârsei – autonomi, -(1211 - 1225) colonizaţi de
Curbură, autonomi - cu rol
contribuie la consolidarea regele maghiar Andrei al II-lea,
militar, de apărare a trecătorilor
aşezaţi în Ţara Bârsei - scopul
economică a voievodatului. din Carpaţi.
militar (apărarea hotarelor) şi
religios (extinderea religiei
Consolidarea stăpânirii catolice).
maghiare
sec. XII-XIII
colonizarea populaţiilor
de religie catolică.

Document
Imagine 36
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Neagu Djuvara
despre saşi

Fragment audio “O scurtă

istorie a românilor
povestită celor tineri”

41
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

2. Întemeierea statului medieval Ţara Românească

Existenţa formelor de organizare politică prestatală - autonomiile
locale (Diploma cavalerilor Ioaniţi).
Voievodul Litovoi (probabil urmaş al celui menţionat în 1247)
Prima etapă
-încearcă anularea raportului de vasalitate faţă de coroana
maghiară.
Tradiţia istorică a descălecatului, la sfârşitul secolului al XIII - lea,
semilegendarul Negru-Vodă din Ţara Făgăraşului descalecă la
A doua etapă Câmpulung.
Realitatea istorică: Basarab I Întemeietorul (?1310 - 1352) - unifică
autonomiile locale şi întemeiază statul.
În 1324, Basarab I - numit de către regalitatea maghiară ,,voievodul
nostru transalpin”, recunoaşte suzeranitatea maghiară; i se
A treia etapă recunoaşte statul şi domnia.
În 1330 - Posada - confruntarea între Basarab I şi Carol Robert de
Anjou, regele maghiar; consecinţa: independenţa statului Ţara
Românească.
Consolidarea statală - în timpul domniei urmaşilor lui Basarab I.
Document
Imagine 42
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Neagu Djuvara
despre formarea Ţării
Româneşti

Basarab

Fragment audio “O scurtă

istorie a românilor
povestită celor tineri”

45
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

3. Întemeierea statului medieval Moldova

Prima etapă
Descălecatul lui Dragoş (mijlocul sec. al XIV-lea)

Descălecatul lui Bogdan (a doua jumătate a sec. al XIV-lea)

A doua etapă

Alipirea sudului Moldovei (sfârşitul sec. al XIV-lea)

A treia etapă

Document
46
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Teoria descălecatului – susţinută de istoricul Gheorghe Brătianu

în „Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti”

Primul descălecat.
Descălecatul lui Dragoş
1350 - regele maghiar Ludovic I de
Anjou campanie militară la est de
Carpaţi - participă şi Dragoş din
Maramureş.
Al doilea descălecat.
Descălecatul lui Bogdan
1359 - Dependenţa de coroana ungară
determină revolte – participă şi
Bogdan din Cuhea, Maramureş –
„descalecă la est de Carpaţi”.

Regalitatea maghiară întemeiază o 1364 - atestată Moldova - stat

marcă de apărare condusă de
Dragoş, cu reşedinţa la Baia –
Moldova Mică – sub suzeranitate
maghiară.
independent.
Sub urmaşii lui Bogdan – consolidarea
statului prin acţiuni de organizare
instituţională şi desăvârşire
teritorială.

Document
48
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

4. Întemeierea statului medieval Dobrogea

Dobroge
a

Teritoriul între Dunăre şi Marea

1388 –Dobrogea alipită Neagră aflat sub autoritatea
de Mircea cel Bătrân, Imperiului Bizantin prima
Ţării Româneşti, până jumătate a sec. al XIII-lea
atestată Ţara Cavarnei - nucleul
în 1417. viitorului stat dobrogean.

Balica – atestat
Ivanco conducător, în
prima jumătate a
(1386 – 1388) sec. al XIV-lea

Dobrotici - titlul de
„despot” – unifică
teritoriul dintre
Dunăre şi Mare sec. al
XIV- lea.

52
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

C. Semnificaţia întemeierii statelor medievale

Statele medievale au constituit cadrul politic în care s-a perpetuat şi dezvoltat civilizaţia românească.
Alături de majoritari au contribuit la crearea şi dezvoltarea civilizaţiei din spaţiul românesc şi alte grupuri
etnice:

prezenţi în Dobrogea în secolul

oraşe autonome: Armenopolis, al VII-lea î.Hr. şi aduşi ca domni
Armeni azi Gherla, judeţul Cluj
Greci
fanarioţi în secolul al XVIII-lea

populaţie slavă aşezată

stabiliţi în judeţele în zona Maramureşului
Bulgari Ucrainieni
Timiş, Arad, Dâmboviţa şi Bucovinei în secolul
al VI-lea

comunități primele atestări

Evrei evreiești în secolul al XII-lea, Sârbi
orașele Roman,  vestul României
Bacău şi Galaţi
atestaţi prima dată în spaţiul
românesc în secolul al XIV-lea,
Ţigani/
Germani au fost robi ai statului, ai
Romi boierilor sau ai mănăstirilor
până în 1855-1856
secolul al XII-lea – grupul
saşilor, secolul al XVIII-lea
Maghiari
cea mai numeroasă minoritate
- grupul şvabilor în Banat şi
etnică din Transilvania
Satu Mare 53
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

IV. INSTITUŢIILE STATELOR MEDIEVALE

Cum s-au organizat statele româneşti în cursul
Evului Mediu?

54
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

A. Context istoric

Transfer de putere
Voievodul are
politică a cnezilor
nevoie de
şi voievozilor locali
instituţii pentru
către un
stabilitate – Sfatul
conducător ales
Domnesc,
(titlul de mare
voievod) Biserica etc.

55
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Principalele instituţii medievale româneşti

56
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Principala instituţie
centrală în Ţara
1. Domnia Românească şi
Moldova

Forma de organizare:
monarhie de tip feudal
(model occidental) – cu
trăsături specifice
(feudalismul românesc)

Succesiunea: Titlul domnesc: originea

ereditar – electivă divină a puterii (Io),
(uneori prin asocierea „mare voievod”, „domn”,
la tron a fiului) „singur stăpânitor”

Document
57
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Sfârşitul secolului al XVI-lea–

începutul secolului al XVII-lea :

Imperiul Otoman – asociază

Atribuţiile
domniei
(politică
domnia unei funcţii administrative
internă şi externă)

Politica domnitorilor controlată

prin intermediul boierilor greci

Creşte influenţa marilor familii

boiereşti, instituindu-se regimul
boieresc (nobiliar)

Regimul fanariot (1711, 1716 – 1821):

Domni străini numiţi direct de Poartă, prin plata unor sume de bani

Imagine 59
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Transilvania - voievodatul se menţine până în secolul al XVI-lea

din 1699 -
Transilvania -
provincie a
Imperiului
din 1541 –
Habsburgic condusă
principe - de împărat prin
confirmat de sultan; intermediul unui
condusă de un
principe ales de
guvernator;
Dietă acesta era ales de
până în 1541 - către Dietă şi
voievod (atribuţii confirmat de către
miltare, judiciare, Curtea din Viena.
administrative) numit
de regele Ungariei
Imagine 61
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

2. Sfatul domnesc

În Moldova
şi Ţara
Domnul era ajutat în Alcătuit din dregători, boieri
Românească
exercitarea autorităţii de cu funcţii specifice: vornic, De la sfârşitul secolului
logofăt, vistiernic, spătar, al XVI-lea Sfatul
Sfatul domnesc, instituţie postelnic, Banul Olteniei
centrală de guvernare, cu domnesc se va numi
(Ţara Românească), Portarul
rol consultativ. Sucevei (Moldova).
Divan.
63
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Transil
vania

În
Imperiul Habsburgic crează la
Viena - Cancelaria aulică a
Transilvaniei – atribuţii executiv
(guvern).

64
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

3. Adunările de stări
Mari
boie
ri
Caracter
consultativ,
convocată
MAR sporadic

EA
ADU
Cler
NARE
A
ul
înalt

ŢĂRII
în Ţara
RomâneaÎn timpul regimului
scă şi fanariot, a scăzut
Moldovasemnificativ rolul
instituţiei
Boierim
ea mică
şi
mijlocie

65
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

în
Transilvania

Document
66
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

4. Organizarea judecătorească

în Ţara ●
„obiceiul pământului” (jus valahicum)
Românească şi ●
În secolele XIV – XV – apar scrieri cu
caracter juridic
Moldova

în ●
Codul de legi Tripartitum –
Transilvania ul lui Werboczy - 1517

Document
69
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

5. Armata
în
în Ţara Românească şi Transilvania
Moldova

Domnitorul – „mare voievod” –

comandantul suprem al armatei Voievodul
Armata - „oastea cea mare” şi „oastea cea mică”
Din sec. al XV-lea – armele de foc şi mercenarii
conduce
Rol important: sistemul de apărare al cetăţilor: armata, ca
Neamţ. Hotin, Cetatea Albă, Chilia, Turnu, Giurgiu,
Cetatea de Baltă, Ciceu reprezentant
al regelui
Din sec. al XVIII – lea –nu mai au dreptul de a Ungariei
deţine armată

Imagine 71
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Cetatea Neamţ

Documentar care prezintă

o scurtă istorie a cetăţii Neamţ.

74
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Ţara
6. Administraţia Românească

●
judeţe
Scaunele
Scaune şi
secuieşti (unităţi Districte
Comitatul regal districte săseşti
maghiar (unitate
judiciar româneşti
(conduse de juzi)
administrative)
administrativă şi (conduse de Moldova
militară) cnezi,oraşele
juzi) „burguri”
– conduse de un
sfat orăşenesc şi
un jude
Transilv ●
ţinuturi
ania

75
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

7. Biserica

Mitropoli
a Nicolae
Alexandr
Mitropolia PetruînMuşat,
Ţara la Suceava recunoscută deu, în
în Moldova
Românescă
Patriarhia de la Constantinopol în 1401 1359, la
Curtea de
Argeş

Biserica susţinută de domni.

Mitropolitul era numit de domn.
Domnul încoronat şi uns de către
Mitropolit.
Biserica subordonată Patriarhiei de la
Constantinopol – influenţe culturale
bizantine şi slave.
Document
Imagine 76
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

în Transilvania
●
Religia
1366 ortodoxă – religie
XVI–XIV
Religia Diplomele regale
●
Sec.
● Sec.
Predomină
„tolerată” - Regatul
religii recepte:
emise de Ludovic de Anjou
● maghiar
●
începutulîncearcă
Lacatolică, luterană,
sec. XVIII o să
funcţie = nobil
ortodoxismul
românilor
nouă confesiune : greco-
calvină,catolicismul
● impună
nobil unitariană
catolică= catolic

80
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Consecinţele formării instituţiilor medievale româneşti

Afirmarea Reglemen
structurilor a relaţii
politice,
sociale
administrative,
juridice, economi
religioase de politi
româneşti extern
81
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
 Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Statele medievale
româneşti se integrează în
tiparul european feudal

Statele medievale = barieră

creştină împotriva expansiunii
otomane
Concluzii
Evoluţia formelor de
organizare (de la obşte la
state) perpetuează
civilizaţia românească

Tipul de feudalism este

unul specific, românesc
82
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor