UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

Facultatea de Ştiințe ale Mișcării, Sportului și

Sănătății
Calea Mărăşeşti, nr.157, Bacău, 600115
Tel./Fax: +40-234/517715
www.ub.ro; e-mail: fsmss@ub.ro

PROIECT
DESIGNUL ERGONOMIC AL UNUI LOC DE MUNCĂ

STUDIUL CONDIȚIILOR DE MUNCĂ ȘI DESIGNUL ERGONOMIC

PENTRU PERSOANE CU DISABILITĂȚI

COORDONATOR,
CONF. UNIV. DR CULEA CĂTĂLINA

STUDENT,
xxxxxxx ANDREEA
 UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
Facultatea de Ştiințe ale Mișcării, Sportului și
Sănătății
Calea Mărăşeşti, nr.157, Bacău, 600115
Tel./Fax: +40-234/517715
www.ub.ro; e-mail: fsmss@ub.ro
CUPRINS
CUNOAȘTEREA FIRMEI………………………………….....................................................4

1. Obiectul de activitate conform codului CAEN....................................................................... 4

2. Scurt istoric și amplasarea organizației .................................................................................. 4
3. Structura acționariatului ......................................................................................................... 5
4. Cota de piață absolută și relativă ............................................................................................ 5
5. Organigrama de ansamblu ...................................................................................................... 6

CAP I. APLICAREA PARAMETRILOR ANTROPOMETRICI ÎN PROIECTAREA

SPAŢIULUI ŞI POZIŢIEI DE LUCRU ŞI UTILIZAREA PRINCIPIILOR ECONOMIEI
MIŞCĂRII ÎN FOLOSIREA EFICIENTĂ A FORŢEI DE MUNCĂ………………………. ..9

1.1 Analiza procesului de muncă……..………………………………………………........…..9

1.2 Analiza locului de muncă ……..…………………………………………………........….14
1.3 Studiul dimensiunilor antropometrice în poziții dinamice de muncă și influența
echipamentelor de lucru în proiectarea locului de muncă ……………………..……....…17
1.4 Respectarea principiilor economiei miscării în cadrul procesului de muncă analizat…....20
1.5 Măsuri privind sistematizarea locului de muncă la SC WYZ PLAST HOLDING SRL pe
baza principiilor economiei mişcării…...........…………………………....…………...24

CAP II. SOLICITĂRILE FIZIOLOGICE LA OPERATORII DE APARATE DE

EXTRUDARE. INFLUENȚA FACTORILOR DE SOLICITARE ASUPRA
ORGANISMULUI…..............................................................................................…25

2.1 Solicitarea fizică la locul de muncă………………………………………….....….……..25

2.1.1 Formele activității musculare în efort. .................................................................... .....25
2.1.2 Solicitarea aparatelor cardiovascular și respirator în efort .................................... 27
2.1.3 Probleme medicale pe care le ridică solicitările la locul de muncă………….... ...29
2.1.4 Propuneri privind prevenirea apariției oboselii și atenuarea ei…………………..31
2.2 Solicitarea neuropsihică la locul de muncă ..…………….....………….………………....33
2.2.1 Încărcarea mentală în muncă………………..........................................................33
2.2.2 Propuneri privind reducerea încărcării informaţionale în muncă..........................35
2.3 Solicitarea vizuală și auditivă la locul de muncă................................................................36
2.3.1 Ambianța vizuală………………………………………………………………...36
2.3.2 Cromatica locului de muncă .................................................................................. 38
2.3.4 Expunerea la zgomot şi efectele asupra organismului. Influenţa traumei sonore
asupra analizei auditive. Probleme medicale………...……..….…………..…….41
2.3.5 Propuneri privind îmbunătăţirea cromaticii şi de combatere şi profilaxie a
potenţialului nociv al zgomotului...........................................................................46
2.4 Solicitarea kinestezică .......................................................................................................48
2.4.1 Acțiunea vibrațiilor de diferite frecvențe asupra organismului.............................48
2.4.2 Propuneri privind combaterea și prevenirea efectelor nefavorabile ale vibrațiilor49
2.5 Solicitări datorate factorilor climatici la S.C. WYZ PLAST HOLDING S.R.L............51
2.5.1 Posibilităţi de adaptare a organismului în muncă la temperaturi ridicate respectiv
scăzute..................................................................................................................51
 2.5.2 Propuneri privind combaterea acţiunii dăunătoare a microclimatului cald
respectiv rece........................................................................................................54

CAP III. MICROCLIMATUL INDUSTRIAL ÎN CADRUL FIRMEI WYZ PLAST

HOLDING SRL. REALIZAREA și MENȚINEREA UNUI CLIMAT INDUSTRIAL
FAVORABIL MUNCII............................................................................................................56

3.1 Valorile temperaturii și umidității în secția de extrudare ………………………....….…..56

3.2 Ventilarea optimă a microclimatului industrial...................................................................57
3.3 Iluminatul microclimatului industrial.................................................................................60
3.4 Zgomotul în cadrul firmei WYZ PLAST HOLDING....................................................63
3.5 Propuneri privind realizarea unui microclimat favorabil muncii........................................64
3.5.1 Propuneri privind prevenirea apariției oboselii și atenuarea ei………………….64
3.5.2 Propuneri privind combaterea potenţialului nociv al zgomotului.........................65
3.5.3 Semnalizarea riscurilor la locul de muncă............................................................65
CAP. IV ORGANIZARE ERGONOMICĂ A UNUI LOC DE MUNCĂ ÎN CADRUL UNUI
LABORATOR. UTILIZAREA SISTEMULUI MTM ÎN STABILIREA METODELOR DE
MUNCĂ LA PROCESELE DE MUNCĂ MANUALE EXISTENTE SAU PROIECTATE..65

4.1 Analiza locului de muncă în vederea organizării raționale a acestuia………………......65

4.2 Designul locului de muncă în varianta îmbunătățită......................................................75

CAP V. MĂSURI PRIVIND SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ ÎN VEDEREA

PREVENIRII ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ȘI A BOLILOR PROFESIONALE ÎN
CADRUL WYZ PLAST HOLDING S.R.L.........................................................................87

5.1. Legislaţia în domeniul securităţii și sănătății în muncă ……………...................…......87

5.2. Pregătirea și instruirea personalului...................................................................................88
5.2.1. Instructaj introductiv general în cadrul WYZ PLAST HOLDING .........89
5.2.2. Instructaj la locul de muncă în cadrul WYZ PLAST HOLDING..............91
5.2.3. Instructaj periodic în cadrul WYZ PLAST HOLDING............................91
5.3. Metode și tehnici de diseminare........................................................................................92
5.4. Dotarea cu echipament individual și de protectie în cadrul WYZ PLAST
HOLDING..................................................................................................................94
5.5. Acordarea materialelor igienico-sanitare și alimentaţiei de protecţie................................97

CONCLUZII.............................................................................................................................95

BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 98

3 din 101
 DESCRIEREA FIRMEI
1.1 Obiectul de activitate conform codului CAEN

Având drept activitate principală fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi profilurilor

din material plastic, conform Cod CAEN 2008 - 2521 - Fabricarea plăcilor, foliilor,
tuburilor şi profilelor din material plastic și Cod CAEN 2009 - 2221 - Fabricarea plăcilor,
foliilor, tuburilor şi profilelor din material plastic, S.C. WYZ PLAST HOLDING SRL s-a
specializat în producţia de folii şi ambalaje din polietilenă: folie pentru agricultură, huse
termocontractabile pentru europaleţi, saci pentru uz casnic şi industrial, folie
termocontractabilă.

1.2 Scurt istoric și amplasarea firmei

Informaţii registrul comerţului: S.C. WYZ PLAST HOLDING SRL

Stare societate: ÎNREGISTRAT din data de 10 august 1996

Cod Fiscal: 8593540
Număr Registrul Comerţului: J03/632/1996
Capital social: 200.000 ROL

WYZ PLAST HOLDING este o societate cu răspundere limitată (SRL), înfiinţată în

1996, cu capital integral privat, românesc, previzionând tendinţa pieţei de creştere a
consumului de produse din polietilenă, atât în industrie şi în agricultură, cât şi pentru uz
casnic.

Sediul social al companiei este situat pe Str. Depozitelor, Nr. 27A, XXX, Jud. XXX,
România.

Activitatea principală a organizației o reprezintă fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor

şi profilurilor din material plastic, fiind specializată în producția de folii şi ambalaje din
polietilenă: folie pentru agricultură, huse termocontractabile pentru europaleţi, saci pentru uz
casnic şi industrial, folie termocontractabilă. Datorită experienței în domeniu şi a celor 15 ani
de activitate continuă, WYZ PLAST HOLDING a reușit să devină lider pe piața foliilor
pentru agricultură.

În 1996, WYZ PLAST HOLDING realizează, pentru prima oară în România, după o
rețetă proprie, Glia, cea mai cunoscută marcă de folie pentru agricultură din România,
utilizată cu succes în marile bazine legumicole din ţară.

Din martie 2003, pentru a întruni cerinţele clienţilor din punct de vedere calitativ,
WYZ PLAST HOLDING a implementat Sistemul de Management al Calităţii conform SR
EN ISO 9001/2001, certificat de SIMTEX-OC Bucureşti.

Capacitatea de producţie a crescut datorită investiţiilor în personal, utilaje şi

construcţii, ajungând la 4.500 tone/an în 2008.

Activitatea de producţie este organizată în conformitate cu structura organizatorică a

firmei şi include 10 linii de extrudare (provenienţă: România, Germania, Italia, SUA), 7
sudeze, 6 linii de imprimare on-line, 1 linie de imprimare în 6 culori.

4 din 101
 Produsele fabricate şi comercializate de către S.C. WYZ PLAST HOLDING S.R.L.
cuprind cinci game:

 Glia este cea mai cunoscută marcă de folie pentru agricultură din România, acoperind
anual o suprafaţă de 15.000.000 de m2 de solarii. A fost realizată pentru prima oara în
România de WYZ PLAST HOLDING, în 1996, după o rețetă proprie, şi este utilizată cu
succes în marile bazine legumicole din ţară.
 ProTechtor cuprinde folii din polietilenă din înaltă şi joasă densitate, utilizată pentru
ambalarea, depozitarea şi manipularea produselor în deplină siguranţă.
 Europack cuprinde confecţii din folie de polietilenă, cu dimensiuni variabile, pentru
uz industrial.
 Vepla cuprinde saci pentru casă şi grădină super-rezistenţi, impermeabili, igienici,
netoxici, foarte uşor de folosit.
 Baufolie este un produs economic, realizat din materie primă reciclată, transparent sau
color, cu dimensiuni adaptate celor mai frecvente utilizări.

Capacitatea de transport zilnică este de peste 70 tone, susţinută de un parc auto de 23

autovehicule.

1.3 Structura acționariatului

SC WYZ PLAST HOLDING este o societate cu răspundere limitată (SRL), înfiinţată

în 1993, cu capital integral privat, românesc, având ca asociat unic pe domnul P. A. În
consecință părțile sociale aparțin în totalitate acestuia.

1.4 Cota de piață absolută și relativă

Cota de piaţă se poate calcula în două moduri: sub forma cotei de piaţă absolută şi a
cotei de piaţă relativă.
Cota de piaţă a firmei este calculată ca raport între volumul vânzărilor firmei şi
volumul total al vânzărilor pe piaţa plăcilor, foliilor, tuburilor şi profilurilor din material
plastic.
Cota de piață absolută se calculează astfel:

Vi
Cp  x 100 ,
Vt
unde:

Cp = cota de piată;
Vi = volumul de vânzări al firmei;
Vt = volumul vânzărilor totale pe piaţa de referinţă.

Astfel avem:

Vi = 33.788.461 ROL
Vt = 375.427.344 ROL

33.788.461
Cp  x 100 = 9 %
375.427.344

Cota de piaţă a firmei WYZ PLAST HOLDING pe piaţa foliilor şi ambalajelor din
polietilenă, pe care activează aproximativ 500 de producători, majoritatea încadrate în
5 din 101
categoria IMM, este de 9% care plasează astfel firma pe primul loc în cadrul organizaţiilor cu
acest profil de activitate din România.

Cota de piaţă relativă se calculează astfel:

cota de piata a firmei

C rp  , unde:
cota de piata a concurentului principal

C rp = cota relativă de piată.

Astfel avem:

Cp WYZ PLAST HOLDING S.R.L = 9 %

Cp PROINTERMED SRL = 7 %

9
C rp  = 1,29 %
7

Ţinând cont că WYZ PLAST HOLDING SRL este lider în domeniu, cota sa de piaţă
se raportează la cea a principalului concurent, S.C.PROINTERMED SRL, care deţine o cotă
de piaţă de 7 %, rezultând o cotă relativă de piaţă deţinută de firma WYZ PLAST HOLDING
SRL de 1,29 %.

1.5 Organigrama de ansamblu

S.C. WYZ PLAST HOLDING SRL SRL are o structură organizatorică de tip
piramidal, care îmbină structurile de tip ierarhic cu structurile funcţionale. Structura
organizatorică este desfăşurată pe următoarele nivele ierarhice:
Nivelul strategic este format din Directorul General, care este asistat în activitatea sa
de de către Asistentul Director General.
Nivelul tactic este format din membrii echipei de conducere – responsabilul logistică,
directorul marketing vânzări Business to Business, directorul marketing vânzări End User,
directorul tehnic, directorul de producţie, directorul comercial și responsabilul reciclare.
Departamentul de Control și Calitate se află în subordinea directorului de calitate, iar
Departamentul Financiar Contabil și cel de Resurse Umane este condus de către directorul
economic.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, fiind o societate comercială cu
raspundere limitatata cu asociat unic, SC WYZ PLAST HOLDING SRL este administrată de
către un Director General.
Principalele compartimente funcţionale la nivelul societăţii sunt următoarele:
 Compartimentul de producţie;
 Compartimentul de marketing;
 Compartimentul cercetare - dezvoltare;
 Compartimentul financiar - contabil;
 Compartimentul resurse umane;
 Compartimentul de control şi calitate;
Aceste compartimente sunt conduse de către directori, iar în cadrul acestora sunt
organizate servicii şi birouri cu funcţiuni specifice.
Organigrama firmei WYZ PLAST HOLDING SRL este prezantată în figura 1.

6 din 101
 Director General (DG)

Asistent dir. General

(AsDG)

Director Calitate (DC)

Director Executiv (DE)
Compartiment Calitate

Compartiment Metrologie CTC

Responsabil Director Marketing – Director Marketing Director Director Responsabil Director

Logistică (RL) Vânzări Business-to- – Vânzări Tehnic Producție Reciclare Economic
Business End User (DT) (DP) (RR) (DE)

Depozit D1 Depozite zonale: Depozite Comp. Secție Secție Comp.

 Arad zonale: Cercetare- Extrudare Reciclare Financiar -
 Cluj  București Dezvoltare Contabil
Compartiment  Constanța  Balta
Transport  Iași
Atelier
 Matca Atelier
extern Confecții Resurse
Mentenanță
Umane

Depozit D2
Figura 1. Organigrama firmei WYZ PLAST HOLDING SRL

7 din 101
 CAPITOLUL I

APLICAREA PARAMETRILOR ANTROPOMETRICI ÎN

PROIECTAREA SPAŢIULUI ŞI POZIŢIEI DE LUCRU ŞI UTILIZAREA
PRINCIPIILOR ECONOMIEI MIŞCĂRII ÎN FOLOSIREA EFICIENTĂ A
FORŢEI DE MUNCĂ

Antropometria este ştiinţa studiului corpului omenesc, al evoluţiei sale dimensionale. Ea

are un rol esenţial în designul ergonomic al muncii (spațiu de lucru, instrumente, temporizare
activități). Modalitatea de interferenţă a celor două ştiinţe – antropometria şi ergonomia – este
definită prin cinci principii:
1. Încă din faza de proiectare a locurilor de muncă, operatorul uman va fi luat în considerare
prin dimensiunile sale şi poziţia sa.
2. Operatorul uman trebuie imaginat funcţional ceea ce va conduce la crearea unei relaţii
antropomentrice juste în cadrul sistemului om-maşină.
3. Studiile ergonomice trebuie să ţină seama de factorii de variabilitate (interni şi externi) ai
dimensiunilor umane.
4. La proiectare trebuie prevăzute limite ample ale toleranţei spaţiale pentru operatorii
umani şi echipamente. Sub stresul activităţilor de muncă amplitudinea mişcărilor creşte.
5. Acomodarea şi performanţa se evaluează cu operatorul uman complet echipat, lucrând
la maşina complet dotată. Testarea se realizează pe subiecţi învăţaţi să lucreze la maşină
şi reprezentativi din punct de vedere al dimensiunilor lor antropometrice.

1.1 Analiza procesului de muncă

Procesul de muncă este acea latură a procesului de producție care reprezintă activitatea
executantului în cadrul producției materiale sau în indeplinirea unei functii în sfera neproducțiva.
Operația pe care o să o analizăm este operația de extrudare, adică operatia de realizare
a foliei pentru agricultură. Îndeplinirea acestei operații presupune utilizarea unui utilaj complex,
specializat pentru o astfel de operație numit mașină sau instalație de extrudare folie.
Mașina de extrudare-suflare folie este principalul utilaj de obținere a foliei pentru
agricultură. Pentru funcționarea normală a utilajului este necesară o tensiune de lucru cu o
variație față de cea nominală (380V) de maxim +/-3%. Instalația este destinată fabricării foliei
plane (agricole) cu lățime maximă de 8 m, dar poate fabrica și folie lată pentru sere (folie
agricolă).
Utilajul este dotat cu inele speciale de răcire balon cu 3 gulere, cap rotativ, unitate de
tratare Corona pentru imprimare, manometru pentru măsurarea presiunii polimerului topit,
unitate de răcire internă balon, turn oscilant, unitate de comandă, tensionare automată folie,
unitate dublă de înfășurare folie, unitate automată de încărcare granule. Utilajul este deservit de
un operator.

8 din 101
 În figura 1.1 se poate observa principiul de funcționare al instalației de extrudare-suflare
folie.

Figura 1.1 Schema instalației de extrudare - suflare folie

Instalațiile de extrudare-suflare de la WYZ PLAST HOLDING SRL sunt moderne și

foarte eficiente, capacitatea lor de producție fiind de 43 tone de folie pe zi.
Calitatea foliilor obţinute prin procesul de extrudare depinde de o serie de parametri ai
pulberii, dintre care cei mai importanţi sunt: forma particulelor, structura internă a particulelor,
calitatea și mărimea suprafeţei granulelor, gradul de compactare, compoziţia chimică şi filmul de
oxizi de la suprafaţa particulei.
Totuşi pot exista şi defecte în cadrul acestui proces din cauza condiţiilor nesatisfăcătoare
cum ar fi: lipsa lubrifierii maşinii de extrudat, unghiul mare de extrudare etc. Cele mai frecvente
defecte sunt fisurile de tip Chevron, acestea prezentând un vârf de săgeată ca în figura de mai
jos.

Figura 1.2 Fisuri de tip Chevron

9 din 101
 WYZ PLAST HOLDING SRL dispune în prezent de 3 instalații de extrudare folie. Una
dintre aceste instalații este prezentată în figura 1.3.

Figura 1.3 Instalația de extrudare-suflare folie a firmei WYZ PLAST HOLDING SRL

Acestă operație de producție folie se desfășoară în secția de extrudare din cadrul

departamentului de producție al firmei. În figura 1.4 este reprezentată amplasarea halei de
producție a firmei.

WYZ PLAST HOLDING

SRL

Figura 1.4 Amplasarea halei de producție a firmei

În figura 1.5 este reprezentată amplasarea secției de extrudare folie.

10 din 101
 Figura 1.5 Amplasarea secției de extrudare

Aceste utilaje sunt deservite de un operator, numit operator de extrudare. Munca unui
astfel de operator nu este deloc ușoară.
Un operator de extrudare (figura 1.6) este un angajat responsabil de administrarea
utilajelor care trasformă materiile prime în folie, în tuburi de plastic, bare, furtunuri etc.
De asemenea el este responsabil cu alimentarea utilajului cu materiale necesare realizării
foliei și a produselor din plastic, cu monitorizarea aparatelor de indicare a temperaturii, precum
și cu examinarea produselor finale pentru indendificarea defectelor.
Operatia de realizare a foliei necesită o atenţie constantă, în special la ieşirea din măsina
de extrudare, asigurându-se că dimensiunile produsului se află în parametrii stabiliti. În plus,
cadranele şi comenzile trebuie să fie ajustate în mod corect pentru a face fată presiunii înalte şi a
fluxului de materiale, pentru o producțivitate maximă.

Figura 1.6 Operator extrudare

În afară de monitorizarea măsinilor de extrudare, operatorii de extrudare trebuie să fie în

comunicare permanentă cu supraveghetorii lor pentru orice modificări în producţie, sau,
eventual, să poată să ajusteze dimensiunile produsului. Orice schimbare de ultim moment poate
afecta dramatic forma finală a produsului.
În urma operației de extrudare se obține folie din polietilenă pentru agricultură,
termocontractabilă de diferite mărimi, forme, culori și grosimi.
În tehnologia de obținere a foliei de polietilenă se utilizează următoarele materii prime:
11 din 101
  Polietilena de densitate joasă, sort A-2-3-F-B/035 și sort A-2-2-F-M-A/002 de la
S.N.P PETROM, sucursala ARPECHIM;
 Benzofenonă – fotoinițiator de reticulare, de la firma MERK (Germania);
 Tinuvin 770 – bis(2,2,6,6 – tetrametil – 4 - piperidil)sebacat - fotostabilizator de
tip HALS, de la firma CIBA – GEIGY (Elveția);
 Irganox 1076 – octadecil – 3 - (3’,5’ – di - terțbutil – 4 – hidroxifenil) propionat -
antioxidant, de la firma CIBA – GEIGY (Elveția).

În tabelele 1.1 și 1.2 sunt prezentate dimensiunile foliei termocontracctabile obținute în

urma procesului de extrudare.

Tabelul 1.1

Variante de lăţime şi abaterile corespunzătoare

Lăţimea foliei aplatizate Abateri

(mm) (mm)
Până la 400 ±5
401 …800 ± 10
801 …1200 ± 15
1201 … 1500 ± 20
1501 … 3500 ± 30
3501 … 4000 ± 40
4001 … 5000 ± 50
5001 … 6000 ± 60

Tabelul 1.2
Variante de grosime şi abaterile corespunzătoare

Grosimea foliei Abateri

(mm) (mm)
0,025 … 0,080 ± 0,010
0,081 … 0,100 ± 0,015
0,101 … 0,120 ± 0,020
0,121 … 0,150 ± 0,030
0,151 … 0,200 ± 0,040

De meneționat faptul că folia termocontractibilă este destinată ambalării alimentelor și va

fi executată din sortul A22 FNA/002 sau A23 FB/035, avizat din punct de vedere sanitar.
Operația de marcare și ambalare este executată de către un alt operator.
Foliile termocontractibile se rulează pe tuburi de carton sau PVC cu diametrul interior de
min. 75 mm.
Rolele trebuie să fie formate din folie de acelaşi tip şi aceeaşi culoare, rulate corect şi
strâns.
Fiecare rolă sau pachet de folie se etichetează cu bandă adezivă şi eticheta conform
mărcii respective şi se ambalează în huse de polietilenă, sigilate pentru asigurarea protecţiei la
manipulare, depozitare şi transport.
Apoi operatorul are sarcina de a aplica pe fiecare ambalaj o etichetă cu următoarele
specificaţii:
- denumirea producătorului;
- denumirea produsului şi tipul;
- lăţimea şi grosimea foliei;
12 din 101
 - numărul lotului;
- data fabricaţiei;
- semnătura şi ştampila verificatorului CTC;

Rolele sau pachetele ambalate se depozitează în magazii acoperite, curate şi uscate, ferite
de acţiunea directă a razelor solare, la o distanţă de cel puţin 2 m de orice sursă de căldură, la
o o
temperaturi cuprinse intre +5 C și + 25 C.
Nu se admite aşezarea altor materiale peste rolele depozitate.
Se admite stivuirea pe verticală a rolelor pe maxim cinci rânduri, pe palete de transport.
Această operație este realizată de către un operator stivuitor sub supravegherea
directorului de producție (figura 1.7).

Figura 1.7 Operator motostivuitor

1.2 Analiza locului de muncă

Activitatea principală a organizației o reprezintă fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi

profilurilor din material plastic, fiind specializată în producția de folii şi ambalaje din
polietilenă: folie pentru agricultură, huse termocontractabile pentru europaleţi, saci pentru uz
casnic şi industrial, folie termocontractabilă.
Firma S.C WYZ PLAST HOLDING SRL are o capacitate de producţie de peste 32
tone/zi, susţinută de: fabrică şi depozite având suprafaţa construită de 7.000 mp.
Tipul procesului de producţie îşi pune amprenta pe modul de organizare a locului de
muncă. Într-un fel se organizează în cazul concentrării pe acelaşi loc de muncă a tuturor
operaţiilor şi în alt fel când volumul de muncă poate fi divizat pe mai multe locuri de muncă
succesive.
Locul de muncă de la WYZ PLAST HOLDING SRL nu are un caracter global, ci este
un loc de muncă specializat, deoarece aici toate operațiile se desfășoară în diferite secții și
ateliere. De aceea în cadrul fimei vom întâlni secții de producție folie, secții de producție
materiale plastice (tuburi, țevi PVC etc.), compartimente de transport, depozite, compartiment de
verificare a calității etc. Astfel locul de muncă de la WYZ PLAST HOLDING SRL este un loc
de muncă specializat pe o operaţie, sau pe un grup de operaţii înrudite.
Un asemenea tip de loc de muncă poate fi organizat fie la o anumită maşină, fie la banc.
Un asemenea loc de muncă poate fi întâlnit fie autonom, fie încadrat într-un flux.

13 din 101
 Un exemplu de asemenea loc de muncă în cadrul fimei WYZ PLAST HOLDING SRL
este cel de operator maşină prelucrare mase plastice. Scopul unui astfel de operator este acela
de a conduce şi supraveghea maşini şi utilaje pentru obţinerea articolelor din material plastic.
Atribuțiile și sarcinile acestui post sunt:
 Pregătirea liniei de fabricaţie;
 Utilizarea documentelor de producţie (instrucţiuni de lucru, instrucţiuni de
verificare, planuri de verificare, formulare specifice) în vederea exploatării
liniei de fabricaţie;
 Fixarea parametrilor liniei de fabricaţie conform documentelor de
producţie;
 Pornirea liniei de fabricaţie;
 Reglarea parametrilor procesului conform documentelor de producţie;
 Verificarea şi înregistrarea caracteristicilor profilului PVC şi a calităţii pe
fluxul tehnologic;
 Înregistrarea corespunzătoare a rebutului şi tocarea lui;
 Inscripţionarea profilelor PVC;
 Aplicarea foliei de protecţie şi debitarea profilului;
 Ambalarea profilelor în container şi înregistrarea containerelor;
 Asigurarea în permanenţă a ordinii şi curăţeniei la locul de muncă;

Figura 1.8 Operator mașină prelucrare mase plastice (1)

14 din 101
 Figura 1.9 Operator mașină prelucrare mase plastice (2)

În acest caz, la locul de muncă vin numai materiale de prelucrat şi se foloseşte o gamă
restrânsă de unelte și utilaje specializate pentru operaţia, sau operaţiile respective, precum:

 MAȘINĂ IMPRIMAT FOLIE;

 MAŞINĂ EXTRUDAT;
 MAŞINĂ ÎNFĂŞURAT FOLIE;
 MAŞINĂ TĂIAT;
 ÎNFĂŞURĂTOR;
 MAŞINĂ SUDAT;
 PLATFORMĂ CÂNTAR;
 ELECTROCOMPRESOR etc.

În figura 1.10 se poate vedea cum arată astfel de utilaje.

Figura 1.10 Utilaje specializate pentru producția de mase plastice

Ca urmare spaţiile anexe de depozitare a materialelor şi uneltelor sunt minime.

Mijloacele de muncă puse la dispoziţia muncitorului sunt mai întins folosite la locurile de muncă
specializate.
Postul de operator mașină prelucrare mase plastice nu este un post comod și nici simplu.
El necesită îndemânare, pricepere și seriozitate, deoarece și cea mai mică greșeală compromite
întreg procesul de producție. Printre competențele necesare ocupării postului de operator se
numără și calificarea în meseriile de: operator prelucrare mase plastice, lăcătuş mecanic,
matriţer, maşinist, mecanic utilaje, electromecanic, electrician automatist, instalator.
Un astfel de post nu este simplu nu datorită numai competențelor necesare ocupării lui, ci
și datorită responsabilităților acestuia. Un operator are următoarele responsabilități:

15 din 101
  Răspunde de respectarea graficului de producţie;
 Răspunde în faţa şefului de schimb pentru activitatea desfăşurată ;
 Răspunde conform reglementărilor în vigoare, pentru neîndeplinirea sau
îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor care-i revin;
 Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea normelor generale şi specifice de securitate
şi sănătate în muncă, de prevenire şi stingere a incendiilor; participarea la
instructajul introductiv general şi la instructajele periodice planificate;
 Respectă Regulamentul intern al Societăţii;
 Respectă secretul profesional şi este responsabil de păstrarea documentelor cu
care intră în contact.

Calificarea şi specializarea muncitorilor de la WYZ PLAST HOLDING SRL se obţine în

timp mai scurt, datorită antrenamentului dobândit prin repetarea aceloraşi operaţii.

1.3 Studiul dimensiunilor antropometrice în poziții dinamice de muncă și influența

echipamentelor de lucru în designul locului de muncă

În designul ergonomic al locului de muncă, dimensiunile antropometrice şi forţa

organismului omenesc sunt două componente esenţiale la care trebuie să se racordeze alte
componente ale realţiei „om-solicitări”. Cunoaşterea şi aplicarea consecventă a principiilor
economiei mişcării constituie calea sigură către obţinerea unei eficienţe economice înalte în
utilizarea forţei de muncă.
Cunoaşterea dimensiunilor antropometrice este necesară la proiectarea maşinilor,
sculelor, instalaţiilor, a echipamentului de protecţie şi a clădirilor. Ca urmare, trebuie să se ţină
seama dacă maşinile sau sculele vor fi utilizate, în majoritate, de bărbaţi sau de femei, precum şi
de talia populaţiei ţării sau a unei regiuni sau zone din ţară, dacă acestea prezintă particularităţi
din acest punct de vedere.
Un operator de extrudare este responsabil cu alimentarea utilajului cu materiale
necesare realizării foliei și a produselor din plastic, cu monitorizarea aparatelor de indicare a
temperaturii, precum și cu examinarea produselor finale pentru indendificarea defectelor.
Toate aceste operații se efectuează în poziție ortostatică.

Figura 1.12 Zona de muncă în poziție ortostatică

16 din 101
 La una din operaţiile pe care le implică extrudarea, operatorul acționează cu ajutorul
mâinii drepte un buton al dispozitivului de lucru (figura 1.13), care îi permite acestuia rotirea la
45 de grade pentru a putea executa în continuare operaţia de alimentare cu plastic a
echipamentului. Forţa necesară apăsării pedalei, pentru a cupla mecanismul de rotire al
dispozitivului este de aproximativ 30-40 kgf, iar pentru a-l decupla şi a reveni cu dispozitivul în
poziţia iniţială este nevoie de o forţă de apăsare de aproximativ 20-30 kgf.

Figura 1.13 Operațiile de acționare buton și apăsare pedală

Operatorul de extrudare pe parcursul întregului proces realizează o serie de manevre, atât

corespunzătoare postului său, cât şi unele acţiuni ce preced operaţia de extrudare, respectiv o
urmează. Se vor prezenta pe rând aceste manevre:

 În cadrul operaţiei de topire materie primă (granule polietilenă) operatorul este

nevoit să apuce cu ambele mâini cutiile, iar după executarea operaţiei evacuează
produsul către postul următor.

 Operatorul îşi foloseşte simultan mâinile pe toată durata operaţiilor, fie că este
vorba de prinderea cadrului, de fixarea acestuia pe dispozitiv sau de evacuarea
semifabricatelor către posturile următoare.

 Maşina de extrudare are panoul de lucru amplasat corespunzător, astfel încât nu

generează solicitări privind observarea vizuală a detaliilor în zona de manipulare
(figura 1.14).

Figura 1.14 Zona de vizualizare

 Nivelul zgomotului şi al vibraţiilor maşinii nu creează greutăţi în comunicarea

operatorului cu ceilalţi angajaţi sau tulburări auditive.

17 din 101
 Manevrarea instalaţiei de către operator nu presupune efort static prelungit în
poziţii forţate, astfel că nu sunt generate tulburări osteomusculare.

 La procesul de compresie containerul cu materiale se află la nivelul şoldului

operatorului, fapt ce asigură o poziţie de lucru comodă şi satisfăcătoare.

 Tot în cadrul acestui proces, operatorul execută o singură apăsare cu piciorul pe o

pedală a utilajului cu o forţă de 40-50 kgf, ceea ce nu solicită un efort muscular
îndelungat (figura 1.15).

Figura 1.15 Apasarea pedalei utilajului

 La operația de extrudare, aranjare a plasticului în mod corespunzător pe

dispozitiv, operatorul execută o singură mişcare continuă, lină şi rectilinie fără a fi
nevoit să se oprească brusc sau să pornescă în poziţii dificile sau schimbări în
unghiuri ascuţite.

 Controlul vizual este necesar în cadrul acestei operaţii, extruderul fiind

responsabil să vizualizeze toate benzile dispozitivului, iar pentru o bună
vizualizare s-a trecut de la iluminarea centrală din plafon la o iluminarea locală cu
ajutorul a 3 neoane de 60W.

 Pentru operaţia de imprimare, vopselurile pe bază de alcool izopropilic sunt

aşezate în cutii special, astfel încât să nu fie afectate de particule sau substanţe
existente în mediul ambiant. Acestea sunt dispuse la nivelul braţelor operatorului
pentru ca acesta să le poată manipula cu cât mai redusă schimbare a poziţiei
corpului. Pistoletul de imprimat este confecţionat în aşa fel încât operatorul să îl
poată prinde dintr-o singură mişcare, iar degetul arătător să fie poziţionat direct pe
butonul de acţionare.

 În cadrul operaţiei de compresie, obţinere folie “planton” aplatizată, polietilena

este aşezată, atât în partea dreaptă, cât şi în partea stângă a dispozitivului; ordinea
de distribuire a acesteea a fost aleasă astfel încât operatorul să termine în partea
din dreapta unde este aşezat utilajul necesar următoarei operaţii.

 În cadrul operaţiei de aplatizare a foliei, opratorul este nevoit să întoarcă

dispozitivul de lucru la 180 de grade. Roata de acţionare a mecanismului de rotire
este amplasată la mijlocul dispozitivului, astfel încât operatorul să poată avea

18 din 101
 acces la acesta fără schimbarea poziţiei corpului şi cu cel mai mare avantaj
mecanic.

1.4 Respectarea principiilor economiei mișcării în cadrul procesului de muncă analizat

Problema economiei mişcării a constituit încă de la început una dintre preocupările

majore ale cercetătorilor în domeniul designului ştiinţific al muncii.
Obiectivul general al principiilor economiei mişcării, este realizarea unui rezultat
producțiv maxim, dar cu minimum de oboseală.

 Principii ale economiei mişcării1:

A. Principii ale economiei mişcării corpului omenesc:

1. Mâinile să înceapă şi să termine mişcările în acelaşi timp.

În cazul operației de extrudare, acest principiu este respectat intrucât operatorul
extruderului acționează cu ambele mâini asupra unor anumite comenzi efectuate de pe panoul de
comandă al utilajului (figura 1.16). Lucrul cu ambele mâini conduce la reducerea duratei de
efectuare a muncii şi la folosirea mai bună a capacităţii de muncă a mâinilor.

Figura 1.16 Panoul de comandă al instalatiei de extrudare

2. Mâinile să nu rămână inactive în acelaşi timp, cu excepţia perioadelor de odihnă.

Acest principiu este aplicat în cazul operațiilor de ambalare din cadrul atelierului de
confecții al WYZ PLAST HOLDING SRL, unde un angajat realizează operații (etichetare,
ștampilare) folosindu-și ambele mâini.

3. Mişcările braţelor să fie efectuate simultan, în sens opus şi simetric.

La operația de extrudare operatorul execută mișcări simultane și în sens opus, astfel cu
mâna dreaptă operatorul acționează butonul care reglează temperatura din interiorul utilajului,

1
Burloiu Petre, Ergonomia şi organizarea ergonomică a muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990,
p 38

19 din 101
efectuând mișcări repetate dreapta-stânga, iar cu mâna stângă ușor pe stânga reglând astfel viteza
trăgătorului și a rolelor de ghidare folie.

4. Mişcările mâinilor şi ale corpului trebuie limitate la clasele cele mai joase la care
este posibilă executarea sarcinii de muncă în mod corespunzător.
Operatorul de extrudare execută mișcări cu ambele mâini, mișcări ce trebuie executate
corespunzător deoarece operația de extrudare este o operație ce necesită precizie mare.

5. Momentul forţei trebuie folosit în ajutorul muncitorului ori de câte ori este
posibil şi să fie redus la minimum dacă el va trebui să fie depăşit de efortul muscular.
În timpul procesului de extrudare, operatorul execută o singură apăsare cu piciorul pe o
pedală a utilajului cu o forţă de 40-50 kgf, ceea ce nu solicită un efort muscular îndelungat.

6. Mişcările curbe, continui şi line ale mâinilor sunt preferate mişcărilor rectilinii în
care intervin schimbări de direcţie bruşte şi în unghiuri ascuţite.
La operația de extrudare, aranjare a plasticului în mod corespunzător pe dispozitiv,
operatorul execută o singură mişcare continuă, lină şi rectilinie, fără a fi nevoit să se oprească
brusc sau să pornescă în poziţii dificile sau schimbări în unghiuri ascuţite.

7. Mişcările balistice sunt mai rapide, mai uşoare şi mai precise decât mişcările cu
restricţii (opriri), sau “controlate”.
Atât în cadrul operației de extrudare, cât și a operației de ambalare nu se efectuează
miscări bruște, deoarece aceste operații trebuie executate cu o foarte mare precizie și dexteritate,
efectuânduse astfel mișcări calme, ușoare, line ale mâinilor.

8. Munca să fie în aşa fel organizată, încât să permită un ritm uşor şi natural,
oriunde este posibil.
Operația de extrudare nu este o operație foarte dificilă, doar că necesită foarte multă
atenție și îndemânare. Munca este organizată în aşa fel încât să permită un ritm ușor și natural,
fără complicații.

9. Mişcările succesive trebuie să fie legate astfel încât să permită trecerea uşoară la
mişcarea următoare; fiecare mişcare trebuie să se finalizeze într-o poziţie care să
favorizeze începerea următoarei acţiuni (principiul cursivităţii naturale a mişcărilor).
Mișcările pe care operatorul le efectuează sunt succesive, fiecare mișcare realizată
implică realizarea și a altei mișcări; astfel se poate spune că nu se poate realiza una fără cealaltă.

10. Succesiunea de mişcări care utilizează cel mai puţin divizarea mişcărilor în
elemente componente este mai eficientă pentru îndeplinirea sarcinii date.
Nu este cazul.

11. Ezitările sau opririle temporare, mici şi frecvente trebuie eliminate.

Nu există opriri frecvente în timpul operației de extrudare, instalația de extrudare
funcționează aproape în permanență, există doar două pauze mici de odihnă pentru operatori și
pentru utilaj și o pauză de masă, puțin mai mare.

12. O mişcare este mai puţin obositoare atunci când se efectuează într-o direcţie
care permite folosirea la maximum a gravitaţiei.
Nu se aplică.

13. Fixările ochilor să fie, pe cât posibil, cât mai puţine şi de durate cât mai scurte.

20 din 101
 În timpul operației de extrudare, operatorul trebuie să fie foarte atent la panoul de control
și să verifice permanent cu privirea, indicatoarele de temperatură și presiune.

14. Atunci când s-a stabilit că o anumită combinaţie de mişcări este cea mai
potrivită din punct de vedere al economiei energetice a organismului uman, această
combinaţie trebuie să fie aplicată fără nici o excepţie încă de la începutul instruirii (în
munca respectivă sau ocupație).
Acest principiu este respectat de către întreprindere; s-au facut măsurători, calcule și s-a
stabilit care este cea mai bună combinație de mișcări, atât pentru operația de extrudare, cât și
pentru celelalte operații (ambalare, marcare, transport, alimentare utilaje cu materie primă etc.).

B. Principii ale ergonomiei mişcării aplicabile în designul locului de muncă:

1. Pe suprafaţa de lucru să se menţină numai materialele care se utilizează în ziua

respectivă.
În secția de extrudare sunt menținute numai materiale utilizate în ziua de muncă
respectivă, precum sacii cu materie primă necesară fabricării foliei, sculele și dispozitivele
necesare realizării eficiente a muncii.

2. Sculele şi materialele să fie depozitate în locuri bine definite şi permanent

aceleaşi.
În cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL acest principiu este respectat de toate secțiile și
atelierele. În cadrul fiecărei secții sau a fiecărui atelier, mijloacele de muncă și obiectele muncii
au un loc fix și definit dinainte stabilit, astfel încât să poată fi apucat în poziția în care va fi
utilizat.
3. Sculele, dispozitivele, verificatoarele şi alte materiale trebuie să fie plasate
aproape de punctul de utilizare.
WYZ PLAST HOLDING SRL respectă și acest principiu prin faptul că fiecare
secție/atelier este prevăzut cu suporturi speciale pentru scule, dispozitive, verificatoare, situate
cât mai aproape de zona de lucru a muncitorilor, astfel încât să se evite pe cât posibil
întreruperea ritmului de muncă constant.

4. Cutiile şi containerele de alimentaţie prin gravitaţie, trebuie să ofere materialele

cât mai aproape de punctul de utilizare.
Sacii cu materie primă sunt aduși pe paleți de către un motostivuitor și sunt depozitați cât
mai aprope de utilajele de fabricație.

21 din 101
 Figura 1.17 Amplasarea sacilor cu materie primă

5. Degajarea locului de muncă de materiale şi semifabricate prin cădere liberă

trebuie să fie utilizată oriunde este posibil.
Nu se aplică.

6. Materialele şi sculele să fie astfel plasate încât să permită cea mai bună succesiune
de mişcări.
Materialele și sacii cu materie primă necesară producției de folie sunt așezați în imediata
apropiere a utilajului de extrudare astfel că, în momentul în care acesta rămâne fără materie
primă se poate face alimentarea rapid și eficient.

7. Fiecărui loc de muncă trebuie să i se asigure condiţii corespunzătoare de iluminat.

Un iluminat bun constituie prima cerinţă pentru o percepere vizuală satisfăcătoare.
Locurile de muncă de la WYZ PLAST HOLDING SRL sunt foarte bine iluminate, atât
pe cale naturală, deoarce există ferestre în toate secțiile, cât și pe cale artificială prin corpuri de
iluminat puternice.

8. Înălţimea suprafeţei de muncă şi a scaunului este preferabil să permită alternarea

poziţiei ortostatice (verticală) cu poziţia şezând.
Nu se aplică, deoarece operarea utilajului se face numai în poziție ortostatică (verticală).

9. Să se asigure fiecărui muncitor un scaun de un tip şi cu o înălţime care să-i

permită o poziție corectă în muncă.
Nu se aplică, deoarece operarea utilajului se face numai în poziție ortostatică (verticală).

C. Principii ale economiei mişcării aplicabile în proiectarea sculelor şi a echipamentului

industrial:

1. Mâinile să fie degajate de orice activitate care ar putea fi efectuată mai avantajos
de un instrument, dispozitiv de fixare sau de un dispozitiv acţionat cu membrul inferior
(picior).
Nu se aplică.

2. Două sau mai multe scule să fie combinate ori de câte ori este posibil.
22 din 101
 În cazul operației de extrudare este necesară o combinare eficace a mai multor utilaje.
Astfel instalația de extrudare este combinată cu trăgătorul de folie și cu aparatul de înfășurat
folia, aflat la capătul procesului de extrudare.

3. Obiectele de lucru şi materialele să fie prepoziţionate, ori de câte ori este posibil.
Nu se aplică.

4. În cazurile în care fiecare deget execută o mişcare specială (de exemplu:

dactilografie, operare pe calculator), sarcina să fie repartizată potrivit capacităţilor
specifice ale degetelor.
Nu se aplică.

5. Pârghiile, manivelele şi roţile de mână să fie astfel amplasate încât muncitorul să

le poată manevra cu o cât mai mică schimbare a poziţiei corpului şi cu cel mai mare
avantaj mecanic.
Panoul de control al aparatului de extrudare, nu este foarte mare, comenzile
acestuia fiind amplasate astfel încât operatorul nu efectuează decât o ușoară mișcare spre
dreapta și aceasta doar atunci când este nevoie.

1.5 Măsuri privind sistematizarea locului de muncă la SC WYZ PLAST HOLDING SRL
pe baza principiilor economiei mişcării

Prin sistematizarea locului de muncă se înţelege amplasarea raţională a tuturor obiectelor

cu care este dotat, precum şi fixarea punctului în care stă muncitorul, sau membrii formaţiei de
lucru.
Suprafaţa necesară pentru locul de muncă este determinată de numărul şi dimensiunile
utilajului de bază folosit, de numărul muncitorilor implicaţi la locul de muncă, de gradul de
specializare la locul de muncă etc.
Economia de suprafaţă este condiţionată de o amplasare mai compactă a utilajului şi a
celorlalte mijloace tehnico-materiale la locul de muncă. Această compactizare însă nu trebuie să
ducă la înghesuială, care să facă incomode mişcările muncitorului şi să împiedice servirea
normală a locului de muncă. Este raţională acea sistematizare a locului de muncă care asigură
economisirea muncii şi a suprafeţei de producţie, comoditatea deservirii locului de muncă,
respectarea riguroasă a regulilor de protecţia muncii şi tehnica securităţii muncii.
Conducerea fimeri SC WYZ PLAST HOLDING SRL a înțeles perfect acest lucru și, s-a
acționat în vederea amplasării raţionale a acestor obiecte, reducând la minimum suprafaţa locului
de muncă.
Sistematizarea locului de muncă constituie deci o cale sigură pentru realizarea unei
eficienţe economice înalte, prin aplicarea principiilor economiei mişcării.
Locurile de muncă globale pun probleme în ceea priveşte amplasarea numai în legătură
cu accesul la ele pentru deplasarea componentelor grele şi de mari dimensiuni şi în legătură cu
evacuarea produselor finite. În acest scop sunt amplasate fie în hale spaţioase, fie chiar în aer
liber. În vederea evacuării, montajul se face uneori pe platforme cu roţi pe şine, sau cu role.
În cazul locurilor de muncă specializate pe operaţii, sau pe grupe de operaţii, așa cum
sunt și cele din cadrul firmei SC WYZ PLAST HOLDING SRL, principala problemă care se
pune este aceea a reducerii distanţelor de deplasare între locurile de muncă la care se execută
operaţii succesive. Criteriul pe baza căruia este recomandabil să se facă amplasarea este acela al
frecvenţei relaţiilor dintre diferite locuri de muncă, apropiindu-le pe cele care au relaţii mai
frecvente şi depărtându-le pe cele între care sunt relaţii mai puţin frecvente, sporadice sau deloc.
În cazul grupului de maşini servit de un singur muncitor, criteriul frecvenţei este de
asemenea aplicabil. Diferenţele dintre maşini trebuie să fie cât mai mici, iar lungimea întregului

23 din 101
traseu trebuie să permită supravegherea din orice punct al lui şi posibilitatea de intervenţie la
oricare dintre maşini. Când traseul este pendular, sau circular maşinile se aranjează cu organele
de comandă pe partea pe care circulă muncitorul.
În cazul unor distanţe mari între maşini, este necesară instalarea unei semnalizări speciale
care să-l avertizeze pe executant despre terminarea operaţiei sau despre eventualele defecţiuni
apărute.

24 din 101
 CAPITOLUL II
SOLICITĂRILE FIZIOLOGICE LA OPERATORII DE APARATE DE
EXTRUDARE. INFLUENȚA FACTORILOR DE SOLICITARE ASUPRA
ORGANISMULUI

2.1 Solicitarea fizică la locul de muncă

Întreaga activitate la locul de muncă, trebuie organizată astfel încât exigențele

profesionale determinate de natura și caracteristicile sarcinilor de serviciu, specificul mediului
acestuia (inclusiv mediul psiho-social), interacţiunea operator-echipament tehnic și relaţiile
interumane să corespundă capacităţilor fizice, fiziologice și psihologice ale angajaţilor
asigurându-se astfel solicitări profesionale în limite normale, confort fizic și psihic, condiţii de
securitate și sănătate în muncă.

2.1.1 Formele activității musculare în efort

Activităţile profesionale de la WYZ PLAST HOLDING SRL implică din partea

angajatorilor, atât o participare neuromusculară (definită generic muncă fizică), cât și o
participare neuropsihică (denumită generic muncă intelectuală).
Postul de muncă pe care îl vom analiza este acela de operator aparat de extrudare.
Operatorul de extrudare pe parcursul întregului proces realizează o serie de manevre, atât
corespunzătoare postului său, cât şi unele acţiuni ce preced operaţia de extrudare, respectiv o
urmează.
Astfel, la una din operaţiile pe care le implică extrudarea, operatorul acționează cu
ajutorul mâinii drepte un buton al dispozitivului de lucru care îi permite acestuia rotirea la 45 de
grade, pentru a putea executa în continuare operaţia de alimentare cu plastic a echipamentului,
iar cu piciorul apasă pedala, pentru a cupla mecanismul de rotire al dispozitivului. Forţa necesară
apăsării pedalei este de aproximativ 30-40 kgf, iar pentru a-l decupla şi a reveni cu dispozitivul
în poziţia iniţială este nevoie de o forţă de apăsare de aproximativ 20-30 kgf. Acesta nu
presupune un efort muscular foarte mare.
În figura 2.1 se poate vedea poziţia muşchilor în timpul efectuării activităţii de apăsare a
pedalei.

(1) (2)

Figura 2.1 Activitatea musculară a piciorului în momentul relaxării (1) și în momentul

apăsării pedalei (2)

Această operație nu presupune un efort mare din partea operatorului, prin apăsarea
pedalei se realizează o contracție dinamică a mușchiului. În contracția musculară dinamică, se

25 din 101
realizează o alternanță între alungirea și scurtarea mușchiului, finalizând în acest fel travaliu
mecanic.
Acest tip de contracție musculară se definește ca izotonică (fără modificarea tonusului
interior, dar însoțit de mișcare).
Succesiunea periodică a încordării și destinderii mușchiului în travaliu dinamic, face ca
mușchiul să acționeze ca o pompă, ducând la o creștere a irigației sanguine în mușchi.
O altă operație pe care o execută operatorul de extrudare, care necesită un efort fizic
muscular mai mare, este aceea de alimentare a aparatului de extrudare cu materie primă.
Alimentarea aparatului se face prin intermediul sacilor care conțin materie primă. Aceștia sunt
transportați cât mai aproape de aparatul de extrudare, cu ajutorul stivuitorului, însă de aici aceștia
trebuie ridicați de către operatorul de extrudare și descărcați în instalația de extrudare.
Ei bine acest lucru presupune un efort mare din partea operatorului, deoarece fiecare sac
de materie primă cântărește aproximativ 20 kg, iar ridicarea acestora se face din mai multe
poziții, în funcție de modul cum sunt așezați. Astfel ridicarea sacilor se poate face fie din poziția
ghemuit, iar ridicarea unui sac de materie presupune un efort muscular mare, cu o forță asupra
apofizelor spinoase lombare de 147 kgf, fie din poziția stând înclinat înainte, cu genunchii
extinși, când ridicarea de la sol a unui sac presupune un efort muscular mult mai mare și o forță
asupra apofizelor spinoase lombare de 265 kgf.
În figura 2.2 se poate observa mișcarea pe care o face un operator în momentul ridicării
sacilor cu materie primă.

Figura 2.2 Metoda recomandată de ridicare a sacilor cu materie primă

În momemtul ridicării sacilor, contracția musculară la nivelul brațelor este una statică.
Contracția musculară statică este caracterizată de creșterea tensiunii interne a mușchiului, ce se
menține o perioadă mai lungă de timp.
Contracția statică este izometrică (nu este însoțită de mișcare, dar cu o creștere a
tonusului interior) și face ca vasele sanguine să se comprime datorită presiunii musculare
reducând irigarea până la anularea ei.
Potrivit Normelor Generale de Protecție a Muncii, (1996) activitățile profesionale se
clasifică în funcție de metabolismul energetic (nivelul degajării de căldură), astfel:
- Activități cu caracter static (în sens de repaus) până la 120 kcal/h
- Activități cu efort fizic mic – 121-175 kcal/h
- Activități cu efort fizic mediu - 176-300 kcal/h
- Activități cu efort fizic mare – peste 300 kcal/h

Această activitate este una extrem de solicitantă și se încadrează în categoria activităților

cu efort fizic mare, adică organismul consumă peste 300 kcal/h.
În activităţile profesionale cu efort fizic mare, repartizarea angajaţilor cu vârsta peste 45
ani se va face numai cu avizul medicului de medicină a muncii.

26 din 101
 Salariaţii firmei WYZ PLAST HOLDING SRL sunt periodic instruiţi şi informaţi
corespunzător asupra manipulării corecte a maselor şi asupra riscurilor care apar, mai ales dacă
aceste activităti nu sunt executate corect.
Conducătorii locului de muncă vor lua măsuri organizatorice adecvate sau vor folosi
mijloace adecvate, în special echipament mecanic, pentru a evita necesitatea manipulării maselor
de către lucrători.
Atunci când necesitatea manipulării maselor de către lucrători nu poate fi evitată, așa
cum este și cazul activității descrise mai sus prezentate, vor fi luate măsuri organizatorice
adecvate, folosirea mijloacelor tehnice corespunzătoare pentru reducerea riscului implicat de
manipularea manuală a unor astfel de greutăți.
În tabelul 2.1 sunt prezentate limitele maxime admise pentru ridicare, portare, tragere şi
împingere manuală a maselor.
Tabelul 2.1

Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor

(în kg)
Bărbaţi Femei
Tip de Frecvenţa
Vârsta (ani) Vârsta (ani)
manipulare operaţiilor
16-19 19-45 Peste 45 16-19 19-45 Peste 45
Rar 35 55 50 13 15 13
Ridicare Frecvent 25 30 25 9 10 9
Foarte frecvent 20 25 20 8 9 8
Rar 30 50 40 13 15 13
Purtare Frecvent 20 30 25 9 10 9
Foarte frecvent 15 20 15 8 10 8
Rar 15 10
Tragere
Frecvent 10 7
Rar 16 11
Împingere
frecvent 11 7,5

 rar: sub 5% din durata schimbului

 frecvent: între 6 şi 10% din durata schimbului
 foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului

Masele admise a fi transportate se reduce cu 75% pentru femeile gravide până în luna a
şasea. Femeile gravide peste luna a şasea nu pot fi repartizate în activitatea care implică purtat
sau ridicat greutăți.
Distanțele de transport manual al maselor nu pot depăşi 60 metri, iar diferenţele de nivel
nu pot fi mai mari de 4 metri (pe scară sau planuri înclinate). Înălţimea maximă la care pot ridica
mase manual, pe verticală este 1,5 metri.
Transportul manual al maselor pe plan înclinat nu va depăşi 30 kg pentru bărbaţi şi 12
kg pentru femei.

2.1.2 Solicitarea aparatelor cardiovascular și respirator în efort

În timpul muncii apar anumite modificări fiziologice ale diferitelor aparate sisteme și
funcții ale organismului.
Analizând acelaşi loc de muncă și aceeași activitate a operatorului aparatelor de extrudare
se constată modificări semnificative ale aparatelor cardiovascular și respirator.

27 din 101
 Rolul foarte important al aparatului cardiovascular în orice activitate, este de transport
al O2-ului necesar și îndepărtarea anumitor cataboliți care se formează în exces la nivelul
mușchilor solicitaţi de efortul profesional (acid lactic).
Astfel la operatia de alimentare instalație de extrudare, în timpul efectuării activităţii de
ridicare a sacilor cu materie primă, se constată:
- creşterea debitului cardiac de la circa 5 l/minut în repaus la 26 l/minut în efortul
maximal (deci de circa 5 ori la tineri adulţi neantrenaţi; la adulţi antrenaţi la efortul fizic
profesional poate crește mai mult de 5 ori;
- creşterea debitului sistolic de la 80-90 ml/min la 120-140 ml/min;
- creşterea frecvenței cardiace: la cei antrenaţi la efortul profesional, frecvența cardiacă de
repaus este mai mică și creşterea se face proporţional cu intensitatea efortului;
- creşterea tensiunii arteriale sistolice (Mx), tensiunea diastolică (Mn) crește mai puţin sau
nu se modifică și în consecinţă crește tensiunea diferenţială (creşterea tensiunii
diferenţiale indică o creştere a debitului sistolic, element favorabil de adaptare);
- creşterea tensiunii arteriale pulmonare sistolice în repaus: 15-20 mmHg tensiunea
sistolică pulmonară, 5-8 mmHg tensiunea diastolică pulmonară;
- creşterea capilarelor din muşchi: prin mărirea numărului lor (de la 300 la 3000/cm2 și
prin mărirea diametrului-vasodilataţie);
- redistribuirea debitului sanguin astfel: crește în muşchi, miocard, tegumente; scade în
rinichi, teritoriu splahnic; se menţine constant în teritoriul cerebral.

Aparatul respirator se ocupă de transportul oxigenului necesar procesului muncii către

sistemul muscular solicitat de efort și elimină dioxidul de carbon format în exces la nivelul
mușchilor.
La operația de alimentare instalație de extrudare, modificările ce se produc la nivelul
aparatului respirator în timpul activității de ridicare a sacilor cu materie primă sunt:
- creşterea debitului respirator de la 8-10 l/minut în repaus, la 20-40 l/minut, la adulţii
antrenaţi la efortul fizic profesional creşterea este proporţională cu intensitatea efortului;
- creşterea schimburilor respiratorii consumul maxim de oxigen poate fi de 4 l/minut de
O2.

Se observă clar că această activitate este foarte solicitantă și de aceea în cadrul firmei
WYZ PLAST HOLDING SRL se iau măsuri de prevenire a unor accidente de muncă -
personalul este periodic instruit şi informat corespunzător asupra manipulării corecte a maselor şi
asupra riscurilor care apar, mai ales dacă aceste activități nu sunt executate corect.
De asemenea, toți angajații firmei sunt supuși anual unui control medical, iar repartizarea
angajaților cu vârsta peste 45 ani în activităţile profesionale cu efort fizic mare, se va face numai
cu avizul medicului de medicină a muncii.
Măsurile de prevenire a unor accidente, de adaptare a aparatului respirator la efort
precum și importanța practică a cunoașterii acestor modificări ale aparatului respirator sunt:
- înlăturarea poziţiilor vicioase ale corpului în timpul muncii care îngreunează respiraţia;
- favorizarea muncii ritmice care realizează o bună adaptare;
- aprecierea stării de oboseală: mișcări respiratorii frecvente și superficiale.

În ceea ce privește aparatul cardiovascular, măsurile de prevenire a unor accidente și

importanța practică a cunoașterii acestor modificări ale aparatului cardiovascular sunt:
- urmărirea adaptării la locul de muncă a noilor încadraţi sau reveniţi după concedii de
boală;
- aprecierea intensităţii efortului fizic;
- aprecierea microclimatului profesional, prin probe funcţionale cardio-vasculare:
Teslenko, Crampton, Brouha;
- investigarea sistemului nervos vegetativ, prin probe funcţionale cardio-vasculare;
28 din 101
 - obiectivizarea stării de oboseală (scăderea tensiunii arteriale sistolice la sfârşitul
schimbului;
- atenţia asupra stării funcţionale renale și hepatice, în special la muncitorii ce vor
lucra în condiţii de efort fizic intens și/sau de lungă durată, cu expunere la
microclimat cald (organe ce prezintă o irigaţie mai mică în aceste condiţii).

2.1.3 Probleme medicale pe care le ridică solicitările la locul de muncă

Sănătatea, atât fizică, cât și psihică, este principalul aspect care are mai mult de suferit
din cauza timpului îndelungat petrecut în mod necorespunzător la locul de muncă. Cu toate
acestea, ea nu se bucură de atenţia tuturor exact atât cât ar trebui.
Ca orice alt loc de muncă și cel de la WYZ PLAST HOLDING SRL provoacă, într-o
măsură mai mică sau mai mare, anumite probleme de sănătate.
Cel mai expus la accidente și la probleme medicale este postul de operator extrudare,
datorită diversității de operații pe care un astfel de operator le are de efectuat.
Problemele cele mai dese cu care se confruntă angajații firmei WYZ PLAST HOLDING
SRL, atât cei din conducerea firmei, dar mai ales cei cu funcții de execuție sunt: STRESUL și
OBOSEALA.
STRESUL provocat la locul de muncă se poate prezenta sub forme diferite, cu efecte
diferite asupra corpului uman. Surse minore ale acestuia pot fi echipamente care nu funcţionează
sau telefoane ce nu se opresc din sunat. Sursele majore pot fi volumul excesiv de muncă,
volumul prea mic de muncă, prestarea unor activități nedorite, teama de a-și pierde locul de
muncă sau teama unor posibile neînţelegeri cu superiorii.
De obicei, sursele majore de stres sunt cele care duc la epuizare, depresie și scăderea
productivităţii muncii. Stresul provocat de locul de muncă poate influența sănătatea și viața
individului în afara serviciului. Nivele scăzute de stres pot trece nedectabile, nivele uşor mai
mari pot avea un efect pozitiv, ajutând individul să devină mai eficient și mai creativ, nivelele
mari pot fi dăunătoare ducând de cele mai multe ori la boli cronice.

Sursele majore ale acestui tip de stres se împart în şapte categorii:

- controlul - acest factor este cel mai strâns legat de apariţia stresului. Există studii care
demonstrează că acei ce cred că au o mare responsabilitate, dar o putere de decizie
redusă la locul de muncă, au un risc crescut pentru boli cardiovasculare și alte afecţiuni
în care stresul poate fi implicat;
- competența - teama de a nu se ridica la standardele cerute, de a nu avea o provocare
suficientă sau insecuritatea locului de muncă sunt factori declanşatori importanţi;
- claritatea - neînţelegerea îndatoririlor, modul în care acestea se pot schimba sau care
sunt obiectivele departamentului sau organizaţiei pentru care lucrează contribuie la stres;
- comunicare - atmosfera tensionată la locul de muncă apare de multe ori ca urmare a
lipsei de comunicare, care treptat poate amplifica stresul. Incapacitatea de a își exprima
temerile, frustrările sau alte emoţii pot cauza afecțiuni cunoscute legate de stres;
- sprijinul - lipsa sprijinului colegilor poate îngreuna rezolvarea unor probleme la locul
de muncă;
- importanța - stresul poate apare și ca urmare a faptului că unele persoane nu se simt
împlinite sau mândre de serviciul lor;
- responsabilități crescute - stresul poate apare și ca urmare a asumării unor
responsabilități adiţionale.
29 din 101
 În ceea ce privește oboseala s-a urmărit, pe baza unor studii efectuate în anii anteriori,
evaluarea gradului de oboseală pe baza efectelor clinice şi psihologice ale acesteea în cazul mai
multor categorii profesionale cu diverse condiţii de muncă şi diverse tipuri de solicitare.
A fost luat în lucru un număr mai mare de angajați ai firmei WYZ PLAST HOLDING
SRL, cu următoarele caracteristici ale locului de muncă:
- muncă în condiţii de izolare
- muncă cu solicitare neurosenzorială
- activitate cu efort fizic mediu/mare
- activitate cu efort fizic mediu, dar expunere la intemperii
- muncă de birou
- activitate cu efort fizic mic (operatori fără expunere la zgomot)
- activitate cu efort fizic mic (operatori cu expunere la zgomot).

Persoanele au fost examinate în Cabinetul de medicina muncii şi testate psihologic în

cadrul controalelor medicale periodice în perioada 2017-2018.
Au fost urmărite tulburările cardiovasculare, tulburările de vedere, bolile osteoarticulare,
tulburările psihiatrice şi diabetul zaharat, ca şi elemente clinice în relaţie cu oboseala
profesională, precum şi variaţia atenţiei distributive şi concentrate, ca indicator psihologic al
oboselii.
Tulburările clinice generate de oboseală sau potenţial agravate de oboseală ale
persoanelor studiate, sunt cuprinse în tabelul 2.2
Tabelul 2.2
Tulburările clinice generate de oboseală sau potenţial agravate de oboseală

Tulburări Tulburări Boli Tulburări Diabet

Nr.
Crt.
Condiţii de muncă cardiace de vedere osteoarticulare psihiatrice zaharat
(nr. pers) (nr. pers) (nr. pers) (nr. pers) (nr. pers)
Muncă în condiţii de
1 14 38 12 1 2
izolare
Muncă cu solicitare
2 16 36 38 2 3
neurosenzorială
Activitate cu efort
3 12 10 31 1 3
fizic mediu/mare
Activitate cu efort
fizic mediu, dar
4 24 12 35 2 4
expunere la
intemperii
5 Muncă de birou 26 36 36 2 2
Activitate cu efort
fizic mic (operatori
6 14 32 24 2 3
fără expunere la
zgomot)
Activitate cu efort
fizic mic (operatori
7 18 36 26 2 4
cu expunere la
zgomot)

Din datele prezentate se observă o pondere mai mare a afectărilor cardiace şi

osteoarticulare la lucrătorii care depun efort fizic mărit. La lucrătorii unde solicitarea este
predominant vizuală, predomină tulburările vizuale, zgomotul la această categorie augmentând
manifestările cardiace.

30 din 101
 Munca în condiţii de izolare, chiar dacă nu presupune efort fizic, nu este lipsită de
elemente patologice. Predomină patologia oculară, în mare parte reprezentată prin vicii de
refracţie, urmată de tulburările cardiovasculare şi osteoarticulare.
Lucrătorii cu solicitare neurosenzorială au prezentat predominant simptome
osteoarticulare, lucru care se datorează poziţiei şezând prelungite şi tulburări oculare.
Activităţile ce presupun efort fizic mediu sau mare necesită uneori şi ridicare sau
transport de greutăţi mari, ceea ce se reflectă în ponderea mare de afecţiuni osteoarticulare.
Modificările atenţiei distributive şi concentrate corelate cu oboseala în muncă sunt
ilustrate în tabelul 2.3.

Tabelul 2.3
Modificările atenţiei distributive şi concentrate

Aptitudini
Aptitudini
Nr. medii
Crt.
Condiţii de muncă slabe
și bune
(nr pers)
(nr pers)
1 Muncă în condiţii de izolare 20 95
2 Muncă cu solicitare neurosenzorială 9 99
3 Activitate cu efort fizic mediu/mare 20 85
Activitate cu efort fizic mediu,
4 24 86
dar expunere la intemperii
5 Muncă de birou 10 94
Activitate cu efort fizic mic
6 16 86
(operatori fără expunere la zgomot)
Activitate cu efort fizic mic
7 22 90
(operatori cu expunere la zgomot)

De asemenea, în cazul persoanelor care manipulează obiecte grele, cum este cazul
operatorului de extrudare s-au constatat afecțiuni musculo-scheletice (AMS).
AMS sunt cauzate în principal de manipularea manuală a greutăţilor, de aplecările și
răsucirile frecvente, de muncă fizică grea și de activităţile care implică vibrarea întregului corp.
Problema nu este însă numai de ordin fizic. Riscul de AMS poate crește odată cu ritmul muncii,
satisfacţia redusă a muncii, cererile ridicate și stresul. Există, de asemenea, o puternică legătură
între sistemul nervos și cel muscular: AMS afectează alte aspecte ale sănătății lucrătorilor, iar
alte afecţiuni ale sanătății pot declanşa AMS.
Nu există un paralelism între efortul fizic depus şi apariţia manifestărilor cardiace,
psihice, osteoarticulare. Cumulul de noxe cum ar fi poziţia non-ergonomică, suprasolicitarea
vizuală şi neurosenzorială, stresul, contribuie la declanşarea unei patologii diverse.
La activităţile cu efort fizic, asocierea stresului psihosocial şi a unor noxe fizice cum ar fi
zgomotul, frigul, umezeala, au efecte mai pronunţate asupra sistemului osteoarticular şi a
celorlalte aparate şi sisteme.
La profesiile care presupun muncă în cumul de noxe, pe lângă efortul fizic profesional,
oboseala psihică se alătură tulburărilor de sănătate şi oboselii fizice, reprezentând un factor
principal de îmbolnăvire profesională şi accidente de muncă.

2.1.4 Propuneri privind prevenirea apariției oboselii și atenuarea ei

Unii angajaţi consideră condiţiile stresante de muncă ca fiind un rău necesar - compania
trebuie să facă față presiunilor angajaţilor și să asigure sănătatea acestora pentru a rămâne

31 din 101
producțivă și profitabilă în condiţiile economiei actuale. Studiile arată că, în principal condiţiile
stresante de muncă sunt actualmente asociate cu creşterea absenteismului, întârzierilor și
intenţiile angajaţilor de a-și părăsi locul de muncă, toate acestea având un efect negativ pentru
companii.
Astfel companiile caută măsuri care să reducă pe cât posibil efectele negative pe care le
produc apariția oboselii și a stresului.
În continuare prezentăm câteva propuneri care duc la prevenirea apariției stresului la
locul de muncă din cadrul firmei WYZ PLAST HOLDING SRL:
 întrevederi cu superiorii cel puţin o dată pe an (o dată la 3 sau 6 luni este și mai
bine) - pentru a discuta despre performanțe și responsabilități, dacă evaluarea
performanțelor este cuprinsă în descrierea slujbei respective, trebuie tratată ca o
şansă de a clarifica problemele, identificate ca și cauze ale stresului. Trebuie avute în
vedere probleme ca aşteptările şefilor legate de postul respectiv, obiectivele
companiei și contribuţia angajatului la obţinerea lor, capacitățile, limitele și modul
de perfecţionare al salariatului, sprijinul pe care aceştia îl primesc din partea firmei și
posibilităţile de recompensă în cazul unor reuşite.
 managementul eficient al timpului - este foarte important ca activităţile prestate la
locul de muncă să nu fie continuate la domiciliu, chiar și în cazul în care biroul este
în interiorul locuinţei. Dacă timpul liber este redus pentru a face loc unor activități
legate de serviciu, simptomele stresului pot apare rapid. Dacă angajatorul oferă un
program de lucru flexibil, angajatul trebuie să profite de aceasta, de exemplu
începerea zilei de lucru mai devreme pentru a avea o pauză de prânz mai lungă sau
pentru a avea timp pentru o şedinţă de yoga sau aerobic.
 izolarea - tehnologiile actuale, cum sunt telefoanele mobile și internetul, fac posibilă
comunicarea cu oricine, inclusiv colegi și clienţi, oricând și oriunde. Nu trebuie
permis ca tehnologia să anuleze graniţele dintre timpul petrecut la serviciu și timpul
liber. Este indicat ca atunci când nu este absolut necesar, telefonul de serviciu să fie
închis și este bine ca în aceste perioade să se evite verificarea email-ului de serviciu.
 cunoaşterea limitelor - dacă cele de mai sus nu au avut nici un efect și
dacă stresul provocat de locul de muncă induce angajatului o stare de nefericire,
trebuie luat în considerare schimbarea locului de muncă. Acest lucru trebuie încercat
numai după ce s-a stabilit cu siguranţă dacă problema este legată de angajat ca
persoană sau de muncă în sine. Înainte de a renunţa este bine să se caute alte oferte
de muncă, deoarece şomajul este o altă cauză majoră de stres.
Obţinerea unei slujbe noi înainte de a renunţa la actuala este ideală, dar nu este posibilă
întotdeauna și de aceea trebuie ca angajatul să decidă care din cele două situaţii este mai puţin
stresantă.
În general, persoanele care manifestă simptome de oboseală fizică şi psihică au o
atitudine negativistă în relaţiile cu ceilalţi şi resimt o diminuare a respectului de sine.
În afara programului normal de lucru, remedierea şi prevenirea oboselii se poate realiza
prin:
- reglementarea duratei zilei de lucru
- reglementarea duratei săptămânii de lucru
- reglementarea concediilor de odihnă.
În timpul programului de lucru remediile pentru epuizarea şi pentru oboseala profesională
se pot asigura la două niveluri.
La nivelul vieţii personale angajaţii trebuie să-şi structureze activităţile astfel încât
acestea să le dea un sentiment de confort şi de siguranţă. Salariaţii trebuie să aibă o viaţă activă
în afara serviciului şi mediului acestuia.
Al doilea nivel se referă la responsabilităţile manageriale care trebuie să vizeze ajutarea
salariaţilor afectaţi de oboseală profesională prin recunoaşterea simptomelor acestui fenomen şi

32 din 101
prin instruirea personalului în vederea depistării lor, prin organizarea de întruniri ce pot fi
folosite pentru întrajutorarea membrilor personalului şi prin promovarea spiritului de echipă.
Pentru a nu permite răspândirea acestor simptome, managerii trebuie să le recunoască şi
să le prevină ori de câte ori este posibil. De asemenea, managerul are un rol esenţial în găsirea
unor corelaţii şi alternative optime între durata perioadelor de muncă, durata pauzelor pentru
odihnă, numărul, conţinutul şi momentul introducerii acestor pauze, astfel încât să se asigure o
eficienţă sporită, un nivel optim al capacităţii de muncă şi o bună stare a sănătăţii.
În ceea ce priveste măsurile tehnice de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale se
disting trei direcţii principale de acţiune: protecţia intrinsecă, colectivă şi individuală.
Protecţia intrinsecă este o modalitate de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale
care nu utilizează elemente concepute special pentru realizarea protecţiei muncii.
Protecţia colectivă se realizează prin dotarea instalaţiilor tehnologice cu dispozitive şi
aparate de protecţie a muncii suplimentare concepute independent de sarcinile procesului
tehnologic şi care au drept unic scop protejarea lucrătorilor în timpul desfăşurării procesului de
muncă. Prin aceasta modalitate de prevenire se corectează deficiențele maşinilor, utilajelor
precum şi parametrii mediului de muncă, în sensul aducerii lor în limitele de securitate.
Protecţia individuală constă în dotarea muncitorilor cu mijloace de protecţie (cască,
mască, cizme, costum, vezi EIP). Totalitatea mijloacelor individuale de protecţie care se atribuie
lucrătorului în timpul desfăşurării activităţii alcătuiesc echipamentul sau de protecţie individuală
(EIP). Prin această modalitate de prevenire nu se înlătură factorii de risc, echipamentul de
protecţie individuală, diminuând sau eliminând complet acţiunea factorilor de risc asupra
executantului.

2.2 Solicitarea neuropsihică la locul de muncă

2.2.1 Încărcarea mentală în muncă

Memoria este capacitatea de fixare, conservare, recunoaştere şi evocare a informaţiilor, a

experienţelor cognitive, afective şi volitive acumulate anterior. Este un proces dinamic, de
reflectare selectivă activă şi inteligibilă a experienţelor anterioare.
Între învăţare şi memorie este dificil de stabilit o separaţie netă, memoria fiind o
componentă esenţială şi centrală a învăţării, iar aceasta este, ca şi memoria, bazată pe un flux
informaţional cu semnificaţie pentru organism, la momentul respectiv.
Dar, între cele două procese nu se poate pune semnul egalităţii, deoarece învăţarea
implică memorie, are efecte modelatoare asupra memoriei, în timp ce memoria este un proces
prin excelenţă acumulativ.
Selectarea şi codificarea informaţiilor depinde de semnificaţia acestora şi de capacitatea
de stocare a creierului care, practic, este nelimitată.
Din totalul informaţiilor primite, de fapt numai o mică parte ajunge la creier, iar din
aceasta creierul stochează sub formă abstractă numai datele semnificative, conceptele şi
generalizările şi abia apoi detaliile. Procesul de selecţie a stimulilor, ca şi procesul uitării
protejează creierul de acumularea informaţiilor inutile (redundanța informațională).
Mecanismul memorării cuprinde trei etape esenţiale:
1. achiziţia informaţiilor;
2. stocarea şi conservarea informaţiilor;
3. evocarea informaţiilor.
Achiziţionarea presupune o funcţionare optimă a organelor senzoriale şi implicarea
ariilor corticale prefrontale. Stocarea şi conservarea implică mecanismul de selecţie, care se
produce în sistemul limbic, apoi transportul şi în cele din urmă codificarea prin mecanisme intra-
şi interneuronale.

33 din 101
 Stabilirea atenţiei este relativă, atât în timp, cât și în spaţiu, prezentând oscilaţii ale
intensităţii ori devieri de la un subiect la altul. Aceasta se întâmplă datorită oboselii centrilor
nervoşi, datorită monotoniei stimulilor.
Atenţia este distributivă, practic doar în aparenţă. Se pot, totuşi, efectua mai multe
activităţi în acelaşi timp, datorită următoarelor mecanisme:
 când una dintre activităţi este automatizată, stereotipă;
 când atenţia se comută rapid de la o activitate la alta, dând impresia de simultaneitate;
 când activităţile multiple sunt integrate într-un complex coordonat, stereotip şi
învăţat.

În continuare se vor prezenta câteva operaţii care prezintă o solicitare neuropsihică

ridicată în cadrul firmei WYZ PLAST HOLDING SRL

 În timpul operației de extrudare, operatorul trebuie să fie foarte atent la panoul de

control și să arunce permanent privirea pe indicatoarele de temperatură și presiune.
Controlul vizual este necesar în cadrul acestei operaţii, extruderul fiind responsabil să
vizualizeze toate benzile dispozitivului.

 Tot în cazul operației de extrudare, extruderul acţionează cu ambele mâini asupra unor
anumite comenzi efectuate de pe panoul de comanda al utilajului (figura 2.3) şi totodată
trebuie să se folosească de o serie de scule, dispozitive, verificatoare. Aceste acţiuni
trebuie realizate cu o mare precizie şi siguranţă astfel încât să se evite pe cât posibil
întreruperea ritmului de muncă constant, implicând o concentrare ridicată care poate crea
un grad de stres pentru operator .

Figura 2.3 Panoul de comandă al utilajului de extrudare

 Atât în cadrul operației de extrudare, cât și a operației de ambalare nu se efectuează

mișcări bruște. Operatorii trebuie să îşi controleze acţiunile efectuând astfel mișcări
calme, ușoare, line ale mâinilor, deoarece aceste operații trebuie executate cu o foarte
mare precizie și dexteritate.

 Un alt post unde atenţia vizuală a operatorului este solicitată este operația de
imprimare, care presupune o combinare eficace a mai multor utilaje. Astfel instalația de
imprimare este combinată cu trăgătorul de folie și cu aparatul de înfășurat folia, aflat la
capătul procesului de imprimare. În momentul efectuării controlului vizual, atenţia
operatorului se comută rapid de la o operaţie la alta dând impresia de simultaneitate.
34 din 101
  La operația de extrudare operatorul execută mișcări simultane și în sens opus, astfel cu
mâna dreaptă operatorul acționează butonul care reglează temperatura din interiorul
utilajului ( fig. 2.4), efectuând mișcări repetate dreapta-stânga, iar cu mâna stângă reglând
viteza trăgătorului și a rolelor de ghidare folie. Operatorului i se solicită foarte mult
atenţia, deoarece temperatura este diferită pentru fiecare tip de folie, astfel o temperatură
aleasă necorespunzător sau o viteză mai mare sau mai mică decât cea necesară poate
duce la distrugerea unei serii de producţie.

Figura 2.4 Reglarea temperaturii din interiorul utilajului de extrudare

2.2.2 Propuneri privind reducerea încărcării informaţionale în muncă

Solicitarea neuropsihică şi încărcarea informaţională datorate locului de muncă reprezintă

o ameninţare la sănătatea angajaţilor şi la sănătatea organizaţiilor.
Stresul legat de activitatea profesională apare atunci când solicitările mediului de muncă
depăşesc capacitatea angajaţilor de a le face faţă sau de a le menţine sub control.
Încărcarea informaţională nu este o boală în sine, dar dacă este intensă şi de durată, poate
să conducă la apariţia unor probleme de sănătate mentală şi fizică. Starea de presiune, poate să
îmbunătăţească performanţele şi să aducă o anumită satisfacţie în muncă, prin atingerea
obiectivelor urmărite. Dar atunci când solicitările şi presiunile depăşesc anumite limite, ele
conduc la stres. Şi această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi, nici pentru
întreprindere.
Pentru a elimina sau a reduce încărcarea informaţională în muncă, angajatorii trebuie:
 Să prevină riscurile de încărcare informaţională în muncă;
 Să evalueze riscurile de încărcare informaţională în muncă, prin identificarea
acelor solicitării şi presiuni ale activităţii care ar putea să genereze niveluri
crescute şi de durată ale încărcăturii informaţionale şi prin stabilirea angajaţilor
care pot fi afectaţi.
 Să acţioneze în mod adecvat pentru evitarea vătămărilor produse de încărcarea
informaţională.

La operația de imprimare, care presupune o combinare eficace a mai multor utilaje, iar
atenţia vizuală a operatorului este solicitată, reducerea încărcării informaţionale s-a făcut prin
creşterea numărului de operatori la trei, împărţind astfel munca şi diminuând sarcinile fiecărui
muncitor.

În cazul operației de extrudare, unde extruderul acţionează cu ambele mâini asupra

unor anumite comenzi efectuate de pe panoul de comandă al utilajului şi totodată trebuie să se
folosească de o serie de scule, dispozitive, verificatoare, operatorului i s-a adăugat un subordonat
care este delegat să îi înmâneze extruderului dispozitivul de care are nevoie, fără ca acesta să mai
fie nevoit să realizeze acţiuni în plus. Astfel se reduce încărcarea informaţională, cât şi timpul de
execuţie.

35 din 101
 La operația de extrudare la reglarea temperaturii din interiorul utilajului, prin efectuări
de mișcări repetate dreapta-stânga şi la reglarea vitezei trăgătorului și a rolelor de ghidare folie,
reducerea încărcării informaţionale s-a făcut prin introducerea unui robot care să realizeze aceste
operaţii.

2.3 Solicitarea vizuală și auditivă la locul de muncă

2.3.1 Ambianța vizuală

Senzaţiile vizuale şi analizatorul vizual joacă un rol preponderent şi în activitatea

profesională, fiind implicate în 90% dintre modalităţile de recepţie a informaţiilor. Datorită
acestui fapt, un iluminat corespunzător (artificial sau natural) constituie un element hotărâtor în
obţinerea performanţelor. Una dintre cele mai importante caracteristici ale ambianţei luminoase
o constituie intensitatea luminoasă, a cărei unitate de măsură este luxul, definit ca volumul
fluxului luminos ce cade pe o anumită suprafaţă (Saal, Knight, 1988).
La locul de muncă întâlnim două tipuri de iluminat (tabel 2.4.): natural şi artificial,
fiecare având o serie de particularităţi, avantaje, dezavantaje (Moldovan-Scholz, 2000).

Tabelul 2.4
Tipuri de iluminat
Felul
Mod realizare Avantaje Dezavantaje
iluminatului
 difuzare mare a luminii
 repartiţie limitată a
ferestre  economic
Natural fluxului luminos
luminatoare  igienic
 variaţii în timpul zilei
 nu oboseşte ochii
 emit o lumină gălbuie
lămpi cu  lumină obositoare pt. ochi
incandescenţă  nu sunt economice
becuri simple  dau o strălucire mare a
obiectelor
 dirijarea fluxului
corpuri de luminos
 nu sunt economice
iluminat  ocrotesc ochii contra
Artificial
strălucirii
 lumină apropiată de cea
naturală
lămpi cu  repartizare uniformă a
descărcări în fluxului luminos
gaze  elimină contrastele şi
umbrele
 economice

Sistemele de iluminat artificial se grupează în următoarele categorii:

 Iluminat general - difuzarea fluxului luminos pe toată suprafaţa încăperii de lucru, fără o
orientare precisă asupra unui anumit loc de muncă.

 direct: lumină dirijată direct pe suprafaţa de lucru;

36 din 101
  indirect - lumina este dirijată în proporţie de 90-100% spre plafon şi partea superioară a
pereţilor. Avantajul acestui tip de iluminat constă în faptul că elimină umbrele din
încăpere şi nu provoacă orbirea prin strălucire;
 semidirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre suprafaţa de lucru, restul de 40-
10% fiind dirijate spre plafon;
 semiindirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre plafon şi pereţi, restul spre
planul care trebuie iluminat;
 difuz - este superior celor prezentate anterior, asigurând o iluminare difuzată uniform în
toate direcţiile datorită surselor luminoase mascate.

WYZ PLAST HOLDING SRL foloseşte ambele surse de iluminat, atat iluminatul natural,
cat și iluminatul artificial.
În cadrul firmei WYZ PLAST HOLDING SRL iluminatul natural se face prin:
 ferestre înalte, pentru că permit pătrunderea luminii în profunzimea încăperilor;
 pervazul ferestrelor se afla situat la înălţimea meselor de lucru întrucât ferestrele cu
pervazul mai jos provoacă iarna o răcire accentuată a ambianţei de lucru, precum şi a
orbirii datorită zăpezii din exterior, iar vara datorită penetrării razelor solare. Orbirea
poate fi relativă, când este cauzată de contraste prea puternice în câmpul de lucru, sau
absolută, când strălucirea este aşa de puternică încât adaptarea nu mai este posibilă;
 luminatoare construite din panouri transparente care înlocuiesc o parte din
învelitoarea acoperişului.

Iluminatul artificial trebuie să fie dozat astfel încât să permită personalului

desfăşurarea activităţilor de muncă în cele mai bune condiţii de vizibilitate. În cadrul WYZ
PLAST HOLDING SRL iluminatul artificial se realizează conform tabelului 2.5:

Tabelul 2.5
Distribuţia fluxului luminos în cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL
Distribuţia
fluxului Destinaţii Observaţii
luminos

- iluminat industrial fără sarcini - în planul util se formează umbre

vizuale pretenţioase;
- iluminat în care prezenţa umbrelor nu
influenţează negativ activitatea;
Directă
- iluminat în încăperi cu înălţime mare
astfel încât plafonul nu se află în
câmpul vizual;
- spaţii de depozitare
foarte pronunţate;
- contrastul dintre suprafaţa luminoasă
a corpului de iluminat şi plafon este
foarte mare;
- conduce la un iluminat economic:
număr mic de corpuri în sistem şi
consum redus de energie electrică

- umbrele sunt pronunţate;

- contrastul corp de iluminat-plafon
-birouri, spaţii administrative; este ridicat;
Semidirectă - căi de circulaţie importante din - creşte costul sistemului de iluminat şi
clădire costul energiei electrice,
- confort mai bun decât al iluminatului
direct

37 din 101
2.3.3 Cromatica locului de muncă

Ambianţa cromatică poate constitui un factor de confort, dar şi de disconfort psihic,

acesta influenţând atât echilibrul psihofiziologic al omului, cât şi performanţele sale în muncă.
Importanţa cromaticii poate fi identificată în crearea unei ambianţe optime de muncă, în
tratamentul coloristic al echipamentului tehnic, ca sursă de semnale la pupitrele şi tabolurile de
comandă, ca element al mijloacelor de securitate şi protecţia muncii şi prin efectele psihologice
ale culorilor asupra muncitorilor. Opţiunile personalului muncitor converg, în general, spre o
ambianţă cromatică şi, în mod special, pentru o coloristică variată. Se constată o creştere a
randamentului dacă activităţile de muncă se desfăşoară într-o ambianţă cromatică, faţă de mediul
acromatic.
În tabelul 2.6 sunt prezentate efectele culorilor asupra organismului.

Efectele fiziologice şi neuropsihice ale culorilor
Culoarea Efectele fiziologice
Creşte presiunea sângelui
Ridică tonusul muscular
Roşu
Activează respiraţia
Accelerează pulsaţiile inimii
Portocaliu
Menţine presiunea sângelui
Favorizează secreţiile gastrice
Galben Influenţează funcţionarea
normală a sistemului
Dilată vasele capilare
Scade presiunea sângelui
Verde
Scade presiunea sângelui
Albastru Scade tonusul muscular
Calmează respiraţia
Creşte rezistența
cardiovasculară
Violet
Creşte rezistenţa plămânilor
Tabelul 2.6
Efectele neuropsihice
Culoare foarte caldă
Stimulator general
Stimulator intelectual
Produce senzaţii de apropiere în spaţiu
Culoare caldă
Stimulent emotiv
Produce senzaţia de apropiere foarte mare în
spaţiu
Culoare caldă şi veselă
Stimulează vederea
Calmant în psiho-nevroze
Produce senzaţia de apropiere în spaţiu
Culoare rece, liniştitoare
Dă impresia de prospeţime
Facilitează deconectarea nervoasă
Produce senzaţia de depărtare în spaţiu
Culoare foarte rece, liniştitoare
În exces poate provoca depresii nervoase
Produce senzaţia de depărtare în spaţiu
Culoare rece, neliniştitoare şi descurajatoare
Produce senzaţia de apropiere foarte mare în
spaţiu

Alegerea culorilor pentru zugrăvirea clădirilor şi a încăperilor, pentru vopsirea utilajelor,

mobilierului şi echipamentelor, prin care se urmăreşte atât efectul cromatic utilitar, cât şi cel
estetic şi psihologic, trebuie să se facă ţinându-se seama de caracteristicile de reflexie şi
absorbţie a luminii menţionate în tabelele de referinţă aflate în lucrările de ergonomie.
În tabelul 2.7 sunt prezentați indicii de reflexie ai diferitelor culori.

38 din 101
 Tabelul 2.7

Indicii de reflexie ai diferitelor culori

Indicele de reflexie
Culoarea
(%)

ALB 85
NEGRU 3
Culori deschise Crem 75
Gri 75
Galben 75
Albastru 55
Verde 65
Roz 51
Culori mijlocii Galben 65
Gri 55
Verde 52
Albastru 35
Culori închise Gri 30
Portocaliu 25
Roșu 13
Maro 10
Albastru 8
Verde 7

 Coloristica din cadrul secţiilor de producţie

În cadrul companieiWYZ PLAST HOLDING SRL, în secţiile de producţie predomină

nuanţele de gri, care sunt mai puţin „agresive”, nu distrag atenţia muncitorilor și sunt mai
„rezistente” la aşezarea prafului și a murdăriei. La locurile de muncă lipsite de lumină naturală şi
unde procesele de producţie se desfăşoară la temperaturi scăzute sunt folosite zugrăveli calde
(crem, piersică etc.). În secţia de extrudare din cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL, unde
utilajele tehnologice degajă foarte multă căldură s-a folosit culoarea albastră, care este o culoare
foarte rece.

 Coloristica echipamentului tehnic și tehnologic

Maşinile-unelte din cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL sunt vopsite în gri-mediu, iar
părţile lor componente în nuanţe de gri-maroniu luminos, pentru a releva mai pregnant părţile
periculoase ale utilajului şi pentru a permite concentrarea atenţiei muncitorului asupra obiectului
muncii.
Suprafeţele utilajelor sunt semilucioase, iar părţile lor interioare sunt vopsite în nuanţe
mai luminoase decât părţile exterioare pentru a înlătura umbrele, pentru a reflecta mai multă
lumină asupra suprafeţelor de lucru şi pentru a detecta mai uşor murdăria, în vederea înlăturării
acesteea.
Pentru părţile vitale şi periculoase ale maşinilor-unelte din secţiile de producţie ale
WYZ PLAST HOLDING SRL, cum sunt: mecanismele de viteză, margini tăioase, părţi mobile,
comutatoare, pârghii etc., sunt folosite contraste puternice în tonuri şi nuanţe de roşu, galben,
portocaliu şi albastru pentru a atrage atenţia muncitorilor şi pentru a se evita astfel accidentele de
muncă.

39 din 101
 Coloristica mijloacelor de securitate şi protecţie a muncii

În cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL valenţele cromatice în realizarea mijloacelor de

securitate şi protecţia muncii (afişe, pliante, diapozitive, dispozitive etc.) decurg din efectele
fiziologice pe care culorile le declanşează şi în funcţie de care se utilizează astfel:
 galbenul – are luminozitatea cea mai puternică şi, fiind uşor de observat de la distanţă
este util pentru atragerea atenţiei în legătură cu existenţa unor obstacole, balustrade;
 portocaliul – este folosit pentru marcarea părţilor periculoase ale maşinii-unelte care
pot tăia, zdrobi sau atenţionarea zonelor radioactive, cu pericol de explozie etc.;
 roşul – culoare vie, cu mare capacitate de mobilizare, se utilizează pentru
semnalizarea incendiilor şi identificarea materialelor ignifuge;
 albastrul – semnifică precauţia (nu atingeţi) culoare destinată avertizărilor;
 albul – sugerează necesitatea de curăţenie, marchează zonele libere de circulaţie,
ariile de depozitare, rezervoare mari.

2.3.4.Expunerea la zgomot şi efectele asupra organismului. Influenţa traumei sonore

asupra analizei auditive. Probleme medicale.

Politica managerială a firmei WYZ PLAST HOLDING SRL tratează cu interes maxim
problema stării de sănătate a angajaţilor săi, stare care influenţează spontan sau în perspective,
uneori în mod imprevizibil, aportul şi randamentul acestora. Starea de sănătate a angajaţilor este
dependentă de o serie de factori biologici, factori sociali, factori de mediu şi nu în ultimul rând
factori determinaţi de raporturile de muncă. Zgomotul la locul de muncă, acest ansamblu de
sunete indezirabile, de durată şi de nivel ridicat, conduce la diminuarea potenţialului lucrativ şi a
performanţelor individuale ale angajaţilor expuşi şi poate provoca efecte nedorite asupra muncii,
a stării de sănătate a angajaţilor, toate raportate în planul economic al firmei având în vedere
productivitatea.
Surditatea profesională în UE, ocupă un loc de top în cadrul bolilor profesionale
recunoscute şi în consecinţă în cuantumul costurilor pe care le generează, fapt pentru care
protecţia la zgomot este stipulată ca o cerinţă esenţială în Directiva Consiliului Europei
nr.89/106/CEE.

Zgomotul în cadrul firmei WYZ PLAST HOLDING SRL

Firma desfăşoară o activitate în domeniul prelucrării maselor plastice, având ca obiect de

activitate Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi pofilelor din material plastic, domeniu în
care se folosesc utilaje şi instalaţii generatoare de vibraţii şi zgomot.
Ţinând cont de complexitatea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională
specifici firmei, în procesul managerial, mediul fizic de muncă (vibraţii, zgomot) este analizat
ţinând cont de:
 pericol - proprietatea intrinsecă a echipamentelor tehnice ca surse de zgomot;
 risc - ca probabilitate de producere a traumelor auditive, în cazul expunerii la sursa de
zgomot;
 securitatea - ca sentiment de siguranţă şi de încredere faţă de orice pericol care poate să
conducă la daune materiale sau umane.
WYZ PLAST HOLDING SRL dispune de programe anuale de prevenire a accidentelor de
muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale datorate factorilor de solicitare specifici activităţilor pe
care firma le desfăşoară.

40 din 101
Conceptul managerial de reducere a expunerii la zgomot

La nivelul WYZ PLAST HOLDING SRL funcţionează Comitetul de Securitate şi

Sănătate în Muncă, organism specializat prin care se aplică politica managerială a firmei în
domeniu, având ca obiectiv principal evaluarea şi cunoaşterea reală a riscurilor fiecărui loc de
muncă din punct de vedere al securităţii în muncă şi de evaluare a măsurilor necesare pentru
prevenirea acestora şi asigurarea unui climat de securitate şi siguranţă. Reducerea expunerii la
zgomot, ca măsură organizatorică se regăseşte în strategia managerială a societăţii,
reflectându-se direct în rezultatele economice şi politica firmei.

Identificarea şi evaluarea surselor de zgomot din cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL

 Identificarea surselor de zgomot

Zgomotul este specific şi se regăseşte în aproape toate mediile de muncă. Activităţile
firmei WYZ PLAST HOLDING SRL desfăşurate în domeniul producerii şi prelucrării de mase
plastice, folosesc utilaje, instalaţii şi mijloace generatoare de zgomote.
Din acest punct de vedere în cadrul firmei s-au identificat:
 Surse generatoare de zgomot grupate după mobilitate în:
o a) surse fixe generatoare de zgomote, din care fac parte instalaţiile de obţinere a
foliei, instalaţii de obţinere a produselor din folie şi instalaţii de imprimat.
o b) surse mobile generatoare de zgomot, care includ mijloace de transport,
motostivuitoare.
 Medii de lucru expuse zgomotului cuprind zonele de lucru din vecinătatea instalaţiilor şi
utilajelor folosite de firmă.

 Evaluarea surselor de zgomot

Evaluarea punctelor de risc privind expunerea la zgomot s-a făcut în concordanţă cu
prevederile actelor normative în vigoare şi limitele admisibile stabilite prin STAS 11617/1990.
Pentru utilajele şi instalaţiile care prezintă risc din punct de vedere al expunerii la zgomot
s-au făcut măsurători de către instituţii autorizate şi s-a stabilit nivelul de zgomot prin atestate
tehnice emise pentru fiecare obiectiv şi zonă unde se consemnează factorul de risc, post de
comandă sau mediu înconjurător.

Măsurarea valorilor surselor de poluare prin zgomot existente în cadrul firmei

Din evaluările şi măsurătorile făcute la nivelul societăţii WYZ PLAST HOLDING SRL
s-au înregisrat 5 puncte de risc privind expunerea la zgomot, toate regăsindu-se la utilajele cu
amplasament fix, puncte de risc la care valorile măsurate se situează la nivelul sau peste nivelul
prevăzut de stat.
În tabelul următor sunt prezentate prin măsurători atestate nivelul zgomotului pentru
instalaţiile şi utilajele care prezintă risc de expunere la zgomot.
Tabelul 2.8

Utilaj/Instalatie Valoarea masurata(dB) valoarea stas(dB)

Extruder folie HDPE 75 75
Extruder folie HDPE, serie EP 77 75
Extruder folie MPE 75 75
Extruder Hemingstone 76 75
Extruder PVC 78 75

41 din 101
Măsuri de aplicare a strategiei manageriale privind reducerea expunerii la zgomot

Începând de la stabilirea raporturilor de muncă, între angajator şi angajat, aspectul

protecţiei muncii este în concoranţă cu legslaţia în vigoare, cu obiective şi responsabilităţi pentru
fiecare parte, astfel încât, pe parcursul desfăşurării activităţii, riscul de accidentare în muncă şi
îmbolnăvire profesională să fie eliminat.
Atribuţiunile şi responsabilităţile privind identificarea şi evaluarea riscurilor trebuie să se
reflecte în starea de sănătate a angajaţilor. Aplicarea programelor anuale, necesarul de resurse
materiale şi financiare pentru protecţia angajaţilor se urmăreşte şi se reglează periodic la nivel
managerial, reactualizând şi redefinind priorităţile care se impun.
Traseul informaţional-decizional referitor la eliminarea riscului de expunere la zgomot
este integrat în procesul managerial global al firmei WYZ PLAST HOLDING SRL. În legătură
cu expunerea la zgomot, controalele medicale periodice de specialitate relevă eventualele
afecţiuni ale analizatorului auditiv.

Figura 2.5 Acțiuni de reducere a expunerii la zgomot

În paralel cu dotarea de noi mijloace de muncă se impun parametrii tehnici şi funcţionali

cuprinşi în limitele stabilite de standard, iar în acelaşi timp se iniţiază şi acţiuni de atestare
tehnică a fiecărui mijloc de muncă ce prezintă risc de expunere la zgomot.
Programele anuale şi conceptuale manageriale au prevăzute acţiuni de măsurare periodică
sau în caz de eveniment a parametrilor care definesc pericolul de îmbolnăvire prin expunerea la
zgomot, astfel că în desfăşurarea procesului de muncă să se poată interveni în timp util şi real
pentru diminuarea sau eliminarea surselor de poluare sau pentru asigurarea măsurilor de
protecţie, în cazul expunerii la zgomot.

Probleme medicale legate de expunerea la zgomot a angajaţilor

Zgomotul poate produce asupra personalului expus profesional două categorii de efecte
adverse:

 EFECTE OTICE (SPECIFICE)

 reprezentate de hipoacuzie şi surditate profesională care figurează în tabelul cu
boli profesionale cu declarare obligatorie;

42 din 101
  EFECTE EXTRA-OTICE (NESPECIFICE)
 reprezentate de modificări şi tulburări ale diverselor aparate şi sisteme ale
organismului, fiind vorba de acţiunea zgomotului asupra întregului organism, care
sunt cuprinse în categoria bolilor legate de profesie şi trebuie cunoscute, depistate
şi comunicate.

 Efectele otice, hipoacuzia şi surditatea profesională

 Hipoacuzia profesională reprezintă scăderea permanentă a pragului auditiv
(deficit auditiv definitiv) la frecvenţa de 4.000 Hz, cu peste 30 dB inclusiv, după
aplicarea corecţiei de presbiacuzie, de tip percepţie, în general bilaterală şi
simetrică, fără interesarea frecvenţelor conversaţionale, de etiologie profesională.
 Surditatea profesională este scăderea permanentă a pragului auditiv (deficit
auditiv definitiv) la frecvenţele conversaţionale cu peste 25 dB inclusiv (media
aritmetică a valorilor la 500-1000-2000 Hz) după aplicarea corecţiei de
presbiacuzie, de tip percepţie, în general bilaterală şi simetrică, de etiologie
profesională.
Problemele încep prin ceea ce numim oboseală auditivă, când la trecerea dintr-o ambianţă
zgomotoasă într-o ambianţă liniştită, sunetele parvin atenuate, propria voce pare îndepărtată,
creând impresia că urechile sunt astupate.
Este prima fază de afectare a auzului. Atâta vreme cât pierderea auditivă rămâne
temporară (funcţia auditivă normală fiind recuperată într-o perioadă de 12-36 ore), este vorba de
oboseală auditivă, dar dacă expunerea se prelungeşte sau dacă zgomotul este mai intens, aceasta
se transformă în pierdere auditivă permanentă care poate evolua până la surditate.
Surditatea profesională este aşadar consecinţa unei expuneri prelungite la niveluri de
presiune acustică ridicată, sau poate fi datorată unui traumatism sonor. Urechea continuă să
primească unde sonore, dar nu mai are mijloacele cu care să le convertească în influx nervos
pentru a le trimite la creier datorită degradării celulelor ciliate. Evoluţia surdităţii este de obicei
progresivă.
Într-o primă etapă, după primele 10-20 de zile de la expunerea la zgomot, cel expus
prezintă acufene (ţiuituri în urechi) la sfârşitul zilei de muncă, însoţite de senzaţia de înfundare a
urechilor, uşoară cefalee, ameţeli, astenie.
Pierderea atinge 30-40 dB, fiind atinsă zona frecvenţelor centrate pe 4000 Hz.
A doua etapă durează de la câteva luni la câţiva ani, în funcţie de nivelul zgomotului şi de
susceptibilitatea individuală. Pierderea este de 60-70 dB fiind atinse frecvenţele din zona
conversaţională (500-2000 Hz). Subiectul nu mai aude anumite sunete, mai ales dacă sunt
ascuţite, cere să i se repete, având o jenă sensibilă în viaţa sa socială şi profesională.
În cea de a treia etapă pierderea de audibilitate atinge 100-110 dB la frecvenţa de 4000
Hz şi de 40-70 Hz în zona conversaţională. Subiectul observă că nu mai aude normal, ridică
nivelul de sunet al radioului, televizorului (spre nemulţumirea familiei), nu mai aude ticăitul
ceasului şi nu mai poate urmări o conversaţie.
În etapa a patra surditatea este profundă, comunicările în care se utilizează sunetul sunt
compromise (dificile sau imposibile).
Dintre surdităţile profesionale, în literatura de specialitate mai sunt amintite:
 surdităţi profesionale de transmisie, cum ar fi:
 arsuri ale conductului auditiv extern şi/sau perforaţii ale timpanului prin
scântei sau picături de metal topit;
 traumatisme craniene cu ruperea timpanului şi dislocarea lanţului de
oscioare;
 trauma barometrică a timpanului şi a urechii medii datorată unor
modificări bruşte de presiune atmosferică;
 surdităţi profesionale de percepţie ca:
 traumatisme craniene cu sau fără fractura bazei craniului;
43 din 101
  lovituri în bărbie;
 embolie gazoasă;
 intoxicaţii profesionale sau expunere la noxe chimice ca: CO, CS2, Pb,
tricloretilenă, benzen, bromură de metil, compuşi alchilmercurici.
Dintre factorii etiologici favorizanţi, în ceea ce priveşte vârsta s-a emis ipoteza că
subiecţii mai în vârstă sunt mai susceptibili la acţiunea zgomotului, cercetări mai recente arătând
însă că nu există nici o relaţie cauză-efect între vârstă şi sensibilitatea urechii la zgomot, cel puţin
la persoanele între 20-60 ani.
Deşi unii autori indică o sensibilitate mai mare a femeii la zgomot, în ceea ce priveşte
sexul nu sunt comunicate fapte experimentale sau epidemiologice concludente.
În ceea ce priveşte afecţiunile urechii medii, comunicările făcute sunt divergente: unele
afirmă rolul protector împotriva zgomotului al acestora, altele afirmă rolul favorizant, de creştere
a riscului de surditate profesională. În legislaţia noastră s-a ţinut seama că lanţul de oscioare ale
urechii medii constituie aparatul principal de protecţie al urechii împotriva zgomotului.
Nu s-a demonstrat încă rolul favorizant al fumatului şi alcoolismului.
Alţi factori etiologici favorizanţi sunt noxele asociate zgomotului capabile să potenteze
sau să inducă independent hipoacuzia sau surditatea profesională, noxe cum ar fi: CO, Pb, Mn,
CCl4, CS2, hipobarismul sau hiperbarismul.

 Efecte extraotice datorate zgomotului (Efecte nespecifice)

Înțelegerea mecanismelor prin care zgomotul acţionează asupra întregului organism,
presupune cunoaşterea căilor de conducere a influxului nervos şi a conexiunilor dintre aria
auditivă primară şi secundară cu alte arii de pe scoarţă şi alţi centri subcorticali.
Modificările fiziologice (observate la om şi la animale) sunt date de efectele asupra
sistemului nervos central cu dereglare diencefalo-hipofizară şi neuro-vegetativă.
În cazul expunerilor acute la zgomot s-au semnalat :
• creşterea tensiunii arteriale, a frecvenţei pulsului şi a respiraţiei;
• creşterea consumului de oxigen şi a tonusului muscular;
• scăderea secreţiei gastrice.
Expunerile cronice la zgomot pot duce la:
– creşterea rezistenţei vasculare periferice prin vasoconstricţie;
– creşterea secreţiei de hipoacizi;
– scăderea debitului cardiac;
– uşoară hipoglicemie;
– pierdere moderată în greutate;
– scăderea eliminărilor urinare.
Modificările patologice datorate expunerii prelungite la zgomot sunt: astenia, cefaleea,
iritabilitatea, depresiunea.
De asemenea zgomotul agravează şi întreţine afecţiuni preexistente ca: obsesiile la
anxioşi, depresia nervoasă la cei deprimaţi, afecţiunile gastroduodenale, şi mai ales zgomotul
neaşteptat poate provoca apariţia marilor crize de epilepsie şi isterie. De aceste efecte şi
modificări trebuie să se ţină seama la examenul medical la angajare, examenul medical de
adaptare şi controlul medical periodic.
Expunerea la zgomot poate avea efecte manifestate ca o reacţie sub formă de stres. Dacă
expunerea este temporară, organismul revine în mod obişnuit în câteva minute la normal sau la
starea anterioară expunerii la zgomot. Dacă expunerea persistă sau se repetă sistematic, pot
apărea alterări definitive la nivelul sistemului neuro-senzorial, circulator, endocrin, digestiv.
Zgomotul scade direct capacitatea de muncă prin:
– reducerea posibilităţii de concentrare intelectuală;
– scăderea preciziei şi eficienţei mişcărilor;
– scăderea sau distragerea atenţiei;
– mărirea cheltuielii de energie necesară pentru efectuarea unui efort fizic dat;
44 din 101
 – dificultatea perceperii informaţiilor verbale (ordine, comenzi);
– suprasolicitare vocală şi cerebrală.
Influenţa negativă a zgomotului asupra eficienţei şi randamentului în muncă este ilustrată
în cifre astfel: randamentul industrial general este cu 25% mai mare în locurile de muncă liniştite
decât în cele zgomotoase; 70% din erorile şi rebuturile în industria electronică se datorează
zgomotului; 29% din erorile de contabilitate; 52% din greşelile de dactilografie. În SUA s-a
evaluat că numai în muncile de birou, pierderile cauzate de scăderea randamentului datorită
zgomotului, costă anual 1,2 miliarde de dolari.
Zgomotul reprezintă şi o cauză importantă a creşterii şi frecvenţei accidentelor de muncă
prin:
– împiedicarea perceperii unor semnale sonore;
– scăderea şi distragerea atenţiei;
– scăderea preciziei mişcărilor;
– tulburări de echilibru.
Costul social şi uman pentru angajaţii afectaţi de surditate este dificil de estimat, dar se
pot evalua consecinţele financiare pentru întreprindere. Costul pentru surditatea profesională va
reveni exclusiv angajatorilor, care vor trebui să compenseze pierderea salariului datorată
incapacităţii permanente de muncă recunoscută a salariatului.
Combaterea zgomotului la locul de muncă aduce pe lângă avantaje financiare şi o
ameliorare a productivităţii muncii datorită îmbunătăţirii condiţiilor de muncă.
Fără o dorinţă clar exprimată a angajatorului şi fără ca toţi angajaţii implicaţi să se
alăture, o acţiune de atenuare a zgomotului în mediul de muncă are puţine şanse de reuşită.
Pentru a fi eficient, un program de combatere a zgomotului necesită mijloace, timp, şi o
investiţie umană şi financiară foarte importantă.

2.3.5 Propuneri privind îmbunătăţirea cromaticii şi de combatere şi profilaxie a

potenţialului nociv al zgomotului.

Propuneri privind combaterea potenţialului nociv al zgomotului

WYZ PLAST HOLDING SRL este o companie serioasă, atentă și preocupată de

rezolvarea problemelor cu care se confruntă angajatii. De aceea firma ia întotdeauna măsuri de
prevenire și de combatere a efectelor nocive ale zgomotului.
Operatorii de extrudare sunt cei mai expuși la efectele zgomotului datorită instalațiilor de
extrudare. Acestea produc degajări de căldură mari și zgomote uriașe.

1. Măsuri colective de combatere a zgomotului

• Organizarea lucrului în aşa fel astfel încât timpul petrecut în zonele zgomotoase să
fie limitat;
• Planificarea activităţilor producătoare de zgomot, astfel încât desfăşurarea acestora
să afecteze un număr cât mai mic de lucrători;
• Atenuarea propagării zgomotului aerian, prin utilizarea de incinte şi ecrane
fonoizolante;
• Utilizarea de materiale fonoabsorbante, pentru reducerea sunetelor reflectate;
• Combaterea zgomotului şi a vibraţiilor care se propagă prin sol, prin utilizarea unor
măsuri de amortizare (dale flotante);
• Implementarea unor programe de lucru prin care se ţine sub control expunerea la
zgomot.

45 din 101
 2. Mijloace individuale de protecţie a auzului

Dacă riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace,
lucrătorilor, ca ultimă soluţie, trebuie să li se pună la dispoziţie şi aceştia trebuie să utilizeze
mijloace individuale de protecţie auditivă. Atunci când sunt utilizate, trebuie respectate
următoarele principii:
• antifoanele trebuie purtate efectiv, iar utilizarea acestora trebuie impusă şi urmărită;
• antifoanele trebuie să fie adecvate genului de activitate, tipului şi nivelului de zgomot şi
să fie compatibile cu restul echipamentului de protecţie;
• lucrătorilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a alege, dintre diferite modele de
antifoane corespunzătoare mediului de lucru, pe cel mai confortabil;
• trebuie asigurată instruirea privind modul de utilizare, păstrare şi întreţinere a
antifoanelor.

În figurile următoare sunt prezentate mijloace de protecţie auditivă individuală.

Figura 2. 6 Antifoane interne Figura 2.7 Căşti antifon, atenuare

din cauciuc zgomot AF-004
AF – 003

Figura 2.8 Antifoane externe cu montare pe cască

Propuneri privind îmbunătățirea cromaticii

Deşi în cadrul firmei WYZ PLAST HOLDING SRL se utilizează culori care să nu
afecteze munca angajatilor întotdeauna este loc de mai bine. Astfel avem câteva propuneri pentru
îmbunătătirea cromaticii:

- folosirea de culori mai puţin „agresive” pentru utilaje, deoarece acestea nu atrag
atenţia muncitorilor;
- suprafeţele de lucru ale birourilor, bancurilor etc., situate lângă maşinile-unelte
nu se vor vopsi sau acoperi cu materiale de culoare închisă;

46 din 101
 - la repartizarea semnalelor luminoase pe suprafaţa pupitrelor şi tablourilor de
comandă trebuie să se ţină seama de sensibilitatea cromatică şi întinderea medie
a câmpului vizual al operatorului, cele mai importante semnale fiind localizate
în zona centrală a vizibilităţii, iar semnalele mai puţin semnificative fiind
plasate în porţiunile laterale;
- pentru operaţiunile de muncă de mare viteză, culorile roşu, portocaliu sau
galben au mare putere de mobilizare, iar pentru operaţiunile mai lente sunt
indicate verdele şi albastrul;
- între lumina ambianţei, strălucirea maşinii-unelte şi strălucirea luminii
semnalizatoare trebuie realizat un contrast programat.

2.4 Solicitarea kinestezică

2.4.1 Acțiunea vibrațiilor de diferite frecvențe asupra organismului

Pentru producția foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic la WYZ PLAST
HOLDING SRL se utilizează utilaje și instalații de mari dimensiuni cu putere uriașă, care
emană cantițăți de căldură mari și produc zgomote și vibrații cu efecte nocive asupra
organismului.
Operatorul de extrudare este expus atât temperaturilor mari, precum și zgomotului și
vibrațiilor uriașe pe care instalația de extrudare le produce.
Undele longitudinale din aer, atunci când vin în contact cu urechea, dau naştere senzaţiei
de sunet. Deci, putem afirma că sunetul reprezintă vibraţia acustică capabilă să producă o
senzaţie auditivă.
Urechea omenească este sensibilă la undele din intervalul de frecvenţă situat între
aproximativ 20 – 20.000 Hz.
Subliniem că 1Hz reprezintă frecvenţa unui fenomen periodic, a cărui perioadă este de 1s.
Cele mai simple unde sonore sunt undele sinusoidale de frecvenţă şi amplitudine
cunoscute. Când acestea ajung la ureche, provoacă vibraţia, cu aceeaşi frecvenţă şi amplitudine,
a particulelor de aer din apropierea timpanului. Aceste vibraţii pot fi descrise ca variaţii ale
presiunii aerului din acel punct.
Instalațiile de extrudare de la WYZ PLAST HOLDING SRL produc zgomote foarte
puternice al căror nivel de intensitate depăşeşte cu 85-90 dB pragul de audibilitate. Pe lângă faptul
că pot reduce la zero inteligibilitatea vorbirii, cauzează o pierdere treptată, până la surditate, a
sensibilităţii auditive. Surditatea permanentă poate să apară după numai 4-5 ani de activitate în
mediu cu zgomot deosebit de intens. Afecţiunile organului auditiv sunt însoţite aici şi de agravarea
tulburărilor psihice şi fiziologice amintite mai sus.
Acţiune negativă asupra organismului uman o au şi vibraţiile cu o frecvenţă mai mică de
20Hz (infrasunete). O primă situaţie este cea în care vibraţiile, acţionând simultan cu zgomote,
de intensitate apreciabilă, sunt sesizate de alte organite ale urechii interne şi conduc la o
suprasolicitare a întregului organ auditiv. Din figura 2.9 rezultă că aceste organite au maximum
de sensibilitate în jurul frecvenţei de 1 Hz.
Analog, ca la nivelurile de intensitate şi tărie ale zgomotelor, s-au introdus şi pentru
vibraţii niveluri de intensitate şi tărie numite vibrar şi respectiv pal.
Nivelul de tărie a vibraţiilor în pali este egal cu nivelul de intensitate în vibrări la frecvenţa de
referinţă de 1 Hz. Pentru această frecvenţă se admite că limita de percepere a acceleraţiei valoarea de
referinţă :
a0 = 3,16 x 10"3 m/s2.
În prezent se mai utilizează nivelele în dB cu valorile de referinţă
a0 = 105 m/s2 pentru acceleraţie, v0 = 108 m/s pentru viteza şi x = 1011 m pentru elongaţie.

47 din 101
 În figura 2.9 este prezentată limita de suportabilitate a organismului la vibrații.

Figura 2.9 Sensibilitatea la vibrații a organismului uman

Astfel, după numai 3-4 ani de lucru îm compania acestor utilaje de extrudare, circa 70 % din
muncitori (operatori extrudare) de la WYZ PLAST HOLDING SRL suferă de afecţiuni nervoase
(dureri de cap, ameţeli, stare de frică, iritabilitate sau stare emotivă semnificativă etc), aproape
40% sunt bolnavi de gastrită sau ulcer duodenal şi aproximativ 10% prezintă hipertensiune
arterială.
Efectele vibraţiilor şi zgomotelor se manifestă, funcţie de energia şi direcţia lor de acţiune,
prin deplasări relative, ruperi ale ligamentelor sau chiar hemoragii ale organelor interne.

2.4.2 Propuneri privind combaterea și prevenirea efectelor nefavorabile ale vibrațiilor

Mărimea de bază pentru descrierea vibraţiilor este acceleraţia, fie ca valoare eficace
analizată în benzi de treime de octavă, fie ca acceleraţie poderată. Măsurarea acceleraţiei eficace
a vibraţiilor, atât a celor cu acţiune generală, cât şi a celor care afectează sistemul mână-braţ,
trebuie efectuată în zona de transmisie a acestora.
48 din 101
 Depăşirea limitelor normate impune abordarea de măsuri pentru diminuarea acţiunii
vibraţiilor.
Echipamentul tehnic generator de vibraţii puternice se amplasează la parter sau la subsol
pe fundaţii masive, izolate de elementele de structură ale clădirilor. În cazul în care este necesară
amplasarea echipamentului individual pe pardoseala legată de structura clădirii, montarea
elementelor vibroizolante este obligatore.
Echipamentul tehnic care produce vibraţii datorită şocurilor ( ciocanele de forjă) se va
monta pe fundaţii vibroizolante, dimensionate corespunzător, amplasate independent de structura
construcţiilor.
Pentru vibraţiile cu acţiune generală, transmise întregului corp, măsurile de diminuare a
vibraţiilor se aplică pe căile de transmisie a vibraţiilor (scaune speciale, platforme vibroizolante,
mijloace individuale de protecţie).
Pentru vibraţiile cu acţiune locală transmise sistemului mână-braţ, trebuie luat un
ansamblu de măsuri preventive medicale, tehnice şi organizatorice:
a) înregistrarea expunerilor anterioare la vibraţii
b) avertizarea persoanelor care utilizează echipament tehnic vibrant asupra riscurilor
expunerilor la vibraţii
c) supravegherea medicală şi înregistrarea simptomelor posibile ale bolii de vibraţii
d) alegerea echipamentului sau a metodei cu nivel de vibraţii scăzut
e) utilizarea echipamentului conforma instrucţiunilor
f) instruirea corectă a angajaţilor
g) evitarea expunerii continue pe perioade lungi

Combaterea acţiunii vibraţiilor se face prin izolarea şi/sau amortizarea vibraţiilor.

Izolarea antivibratoare: proiectantul trebuie să evite rezonanța, să studieze

amplitudinea deplasării maşinii şi forţa transmisă la sol. În proiectarea unei izolări antivibratorii
se parcurg următoarele etape:
1) cunoaşterea maşinii: dimensiunile de gabarit, greutate, puterea, mărimea, frecvenţa
şi punctele de aplicaţie ale forţelor perturbatoare
2) cunoaşterea mediului: se realizează un desen care să arate amplasamentul maşinii şi
distanțele de la aceasta la clădiri şi alte obiecte
3) alegerea modelului de calcul şi a parametrilor acestuia: izolarea antivibratori se
poate obţine fie aşezând izolatori elastici între maşină şi pardoseală, fie fixând
maşina pe un bloc de beton armat, rezemat
4) ecuaţiile de mişcare: se scriu ecuaţiile de mişcare şi se determină pulsaţiile de
frecvențele proprii ale sistemului
5) calculul amplitudinilor vibraţiilor: se compară aptitudinile, deplasările maşinii cu
valorile admisibile
6) proiectarea de rezistență
7) măsurări.

În prezent, cauzele care declanşează acest sindrom al oboselii cronice nu sunt bine
cunoscute, iar diagnosticul pentru afecţiune este pus prin eliminarea altor probleme de sănătate.
Din acest motiv, este destul de greu să fie oferite sfaturi pentru evitarea oboselii cronice. Există
totuşi câteva metode care pot fi folositoare pentru sindromul oboselii cronice. Iată câteva dintre
acestea.

49 din 101
2.5 Solicitări datorate factorilor climatici la S.C. WYZ PLAST HOLDING SRL

2.5.1 Posibilităţi de adaptare a organismului în muncă la temperaturi ridicate respectiv

scăzute

 Munca la temperaturi ridicate

Locurile de muncă din industrie la care munca se desfăşoară la temperaturi ridicate sunt
numeroase. Temperatura în mediul ambiant al acestor locuri de muncă fiind ridicată, cantitatea
de căldură, pe care corpul omenesc poate încă să o cedeze acestui mediu prin convecţie şi
radiaţie, scade. Cedarea căldurii prin evaporarea transpiraţiei rămâne, în acest caz, singurul
mecanism de compensare pentru menţinerea echilibrului termic.2
Creşterea temperaturii mediului ambiant declanşează în organism următoarele procese de
adaptare:
 Creşterea tendinţei spre oboseală (cu scăderea corespunzătoare a capacităţii de muncă,
atât intelectuală, cât şi fizică).
 Tahicardie.
 Hipertensiune.
 Scăderea activităţii organelor digestive.
 Uşoară creştere a temperaturii interne a corpului şi creşterea puternică a temperaturii
superficiale a corpului (temperatura pielii trece de la 32 la 36 – 37°C).
 Creşterea considerabilă a irigaţiei sanguine a pielii (de la câţiva mililitri pe cm³ de ţesut
cutanat/min la 20 – 30 ml pe cm³/min).
 Creşterea transpiraţiei începând de la o temperatură a pielii de 34°C.
Durata muncii la temperaturi ridicate are o mare importanţă atât pentru sănatate, cât şi din
punct de vedere economic. Organismul suferă, se deshidratează, ritmul şi dispoziţia pentru
muncă scad, influenţând negativ producțivitatea muncii.
Pentru oamenii muncii expuşi la căldură, se poate recomanda aplicarea următoarelor
reguli de igienă:
 Să se bea continuu mici cantităţi de lichid; niciodată mai mult de ¼ l odată.
 Băuturile cele mai eficiente sunt ceaiul slab, îndulcit sau alternând cu cafea, uneori cu
supă. Băuturile reci, sucurile de fructe și băuturile alcoolice nu sunt recomandabile
deoarece trebuie să se evite orice efort inutil al organelor digestive.
 Cu cât munca este mai grea şi cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât pauzele
prescrise trebuie să fie mai dese şi de durată mai mare. Dacă valorile limită sunt depăşite
trebuie să se reducă durata zilei de muncă.
 Dacă radiaţia termică este intensă, oamenii muncii trebuie sa fie protejaţi contra arsurilor
la ochi sau la piele, prin ochelari, ecrane, mănuşi, îmbrăcăminte specială.

În cadrul firmei WYZ PLAST HOLDING SRL sunt folosite utilaje mari care degajă o cantitate
ridicată de căldură, care dacă nu este reglată prin instalaţii de climatizare şi ventilare
artificială poate avea efecte nocive asupra sănătăţii muncitorilor, în special în anotimpul
cald.
Pentru operatorii care execută operaţiile de extrudare şi comprimare, temperaturii din
secţie i se adaugă şi temperatura degajată în urma acestor procese, astfel temperatura la care este
supus un extruder în timpul executării operaţiei este de aproximativ 35-40o C, fapt ce îi solicită

2
Burloiu Petre, Ergonomia şi organizarea ergonomică a muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990,
p 369
50 din 101
acestuia sistemul circulator şi îi induce o stare generală de oboseală şi epuizare. Aşadar, în cadrul
societăţii în cauză s-a optat pentru un sistem care să asigure personalului întreprinderii un climat
propice realizării activităţilor specifice profilului întreprinderii, acesta ajutând la menţinerea
sănătăţii angajaţilor, fiind conform cu prevederile de protecţie socială.
Deoarece societatea WYZ PLAST HOLDING SRL produce plăci, folii, tuburi şi
profiluri din material plastic, aceasta impune prin natura activităţii utilizarea unor sisteme de
ventilaţie mecanice, care să elimine substanţele nocive din încăpere, şi să substituie aerul viciat
cu aer proaspăt. Ventilarea mecanică generală a fost considerată soluţia optimă, în acest context,
sistemul de ventilaţie fiind format din două instalaţii: o instalaţie care aspiră aerul viciat, şi o alta
care introduce aerul proaspăt.
În figura 2.10 se prezintă schema de principiu a circuitelor instalaţiei de ventilaţie.

Figura 2.10 Schema de principiu a circuitelor instalaţiei de ventilaţie

Circulaţia aerului pentru instalaţia de ventilaţie şi climatizare poate fi reprezentată

schematizat pe baza organigramei din figura 2.11.

În figura 2.11 se pot urmări legăturile dintre gurile de aspiraţie şi refulare, circuitele de
aer, chesoane de distribuţie, sau de extracţie a aerului, posibilitatea de realizare a recirculării unei
părţi din aerul din incintă, ca şi nivelul de presiune la care lucrează incinta.

51 din 101
 Figura 2.11. Organigrama sistemului de ventilaţie

Se remarcă prezenţa celor două ventilatoare de insuflare (Vi) şi de refulare (Vr), precum
şi a regulatoarelor de debit (Rd). Aerul extras din incintă (AE) poate fi parţial recirculat (Ar) sau
evacuat în totalitate (Ae). Aerul nou (AN) se introduce direct în incintă ca aer insuflat (Ai) sau se
amestecă cu aerul recirculat, rezultând aerul de amestec (Aa).
În funcţie de nivelul de presiune realizat în incintă prin acţiunea simultană, sau separată a
celor două ventilatoare, aceasta se poate afla în stare de suprapresiune, caz în care aerul va ieşi
din incintă ca aer de suprapresiune (As), sau în stare de depresiune, caz în care aerul va intra în
incintă ca aer de depresiune (Ad).

 Munca la temperaturi scăzute

Temperatura scăzută constitue un factor agresiv faţă de organismul uman care în aceaste
condiţii este forţat să cedeze mediului ambiant o cantitate din ce în ce mai mare din propria sa
căldură. Accelerează prin urmare termoliza. Frigul poate provoca printre altele degerături grave
şi chiar moartea. În afară de acesta, la cei care lucrează în frig şi umezeală, poate apărea răceala
şi alte boli, ca reumatismul, boli ale căilor respiratorii etc.3 Îndată ce organismul sesizează
scăderea de temperatură, frigul devine un factor perturbator, de disconfort, cu efecte negative la
nivelul productivităţii muncii.
Pentru protecţia muncitorilor împotriva frigului este indicat să se utilizeze îmbrăcăminte
adecvată. Aerul este un excelent izolator termic. Straturile de aer care se găsesc în ţesăturile
îmbrăcămintei, cât şi între diferitele obiecte de îmbrăcăminte, reprezintă de fapt izolatoare care
conduc greu căldura corpului şi o impiedică sa se piardă în afară. Îmbrăcămintea şi încălţămintea
să fie lejere, pentru a nu jena circulaţia sângelui şi uscate. Umiditatea accentuează frigul şi starea
de inconfort.
De remarcat că la frig scade foarte mult nevoia de lichide, datorită faptului că organismul
nu mai pierde prin evaporare decât o cantitate foarte mică de căldură; în schimb însă, creşte
necesitatea de a ne hrăni mai abundent. Aceasta este o urmare a arderilor mai puternice din corp:

3
Burloiu Petre, Ergonomia şi organizarea ergonomică a muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990,
p 374
52 din 101
dacă este nevoie de mai multă căldură, înseamnă că sunt necesare şi mai multe alimente care să
furnizeze substratul biochimic pentru aceste arderi.
Lipsa de variaţii ale temperaturii, lipsa curenţilor de aer, scad posibilitatea de reacţie a
organismului faţă de factorii meteorologici. În condiţii de microclimat perfect constante, funcţia
de termoreglare nu are prilejul să se exercite normal. Prin variaţii - în anumite limite - ale
temperaturii şi curenţilor de aer, organismul se căleşte şi nu mai este la fel de uşor afectat de
boală.
Deoarece hala întreprinderii este dotată cu un sistem de încălzire, iar obiectul de
activitate nu presupune deplasarea în exteriorul acesteea, munca la temperaturi scăzute nu se
aplică.

2.5.2 Propuneri privind combaterea acţiunii dăunătoare a microclimatului cald respectiv

rece

După cum am prezentat în capitolul anterior temperaturile mult prea ridicate la locul
de muncă afectează în mod direct productivitatea angajaţilor, scăzându-le puterea de concentrare
şi ritmul de muncă. Oboseala intervine mult mai repede decât dacă aceştia ar fi lucrat în condiţii
propice.
Se vor prezenta, aşadar, o serie de propuneri privind combaterea unor acţiuni dăunătoare
microclimatului:
 O primă propunere este amplasarea unor automate de apă în proximitatea
locurilor de muncă, pentru ca muncitorii să beneficieze de aportul de lichide
optim, fară a fi nevoiţi să părăsească sediul întreprinderii, astfel evitându-se
întreruperea activităţilor curente. Automatele de apă sunt dotate cu un dispozitiv
ce controlează temperatura apei, aceasta putând fi modificată în funcţie de
necesităţi.
 Montarea unui ventilator suplimentar pe unul din utilajele generatoare de căldură,
astfel diminuând seminificativ cantitatea de radiaţii calorice. Efectul acestei
investiţii este unul benefic, atât pentru confortul angajaţilor, cât şi la nivelul
costurilor întreprinderii, deoarece se reduc cheltuielile cauzate de utilizarea
instalaţiilor de climatizare.
 Având în vedere că obiectul de activitate al S.C. WYZ PLAST HOLDING SRL
presupune ca personalul întreprinderii să utilizeze substanţe chimice în operaţiile
curente de la locul de muncă, materiile prime utilizate având un efect nociv
asupra sănătăţii muncitorilor trebuie controlată în mod regulat puritatea aerului,
concentraţia maximă admisă din aceste substanţe în mediul ambiant fiind de 50
mg/m3 aer; valoarea admisă pt aceste substanţe în mediul ambiant fiind de 50
mg/m3 aer.
 Solicitarea unui control medical periodic, în medie de două ori pe an
 Măsurarea în mod frecvent a cantităţii de substanţe nocive din aer
 Utilizarea unor sisteme de ventilaţie corespunzătoare
 Oferirea unor suplimente de Ca angajaţilor pentru diluarea substanţelor inhalate
 Utilizarea măştilor pentru a evita inhalarea de substanţe chimice.

Acţiunea temperaturilor ridicate se combate prin măsuri tehnice şi prin măsuri de

protecţie individuală.

Măsurile tehnice cele mai importante sunt: mecanizarea procesului de producţie, izolarea
utilajului, amplasarea utilajului, măsuri tehnico-sanitare.
Prin mecanizarea proceselor de muncă se evită supraîncălzirea. Pe de altă parte, se reduce
numărul de muncitori care trebuie să lucreze în microclimat nefavorabil, iar timpul în care

53 din 101
aceştia lucrează în condiţii de radiaţii calorice intense se micşorează, de asemenea. Prin
automatizare, muncitorul este într-o şi mai mare măsură ferit de supraîncălzire.
Prin izolare termică a utilajului se împiedică sau se reduce pătrunderea căldurii radiante
la locul de muncă. În faţa utilajului care emană radiaţii calorice se pot pune diferite perdele
termoizolante din materiale care absorb radiaţiile respective sau împiedică trecerea lor.
Amplasarea raţională a utilajelor în spaţiul atelierului, la distanţe care previn şocul
caloric, precum şi evitarea trecerii frecvente a muncitorului pe lângă sursele de radiaţii calorice.
Una dintre măsurile tehnico-sanitare cele mai eficiente este ventilarea şi răcirea
pardoselei. Ele pot fi răcite prin stropirea cu apă rece, sau prin instalarea de pardoseli
performante sub care trece în permanenţă un curent de aer rece.

Măsurile de protecţie individuală se referă la regimul de muncă, duşuri de aer, perdele

de apă, ecrane umede, regimul apei de băut, duşuri şi semiduşuri de apă.
Regimul apei de băut.
În munca la temperaturi înalte muncitorul bea o cantitate mare de apă pentru a înlocui
apa pierdută prin transpiraţie. Acest consum mare de apă trebuie bine raţionalizat pentru a nu
produce tulburări în organism.
Duşuri şi semiduşuri de apă.
Pentru a crea muncitorilor posibilitatea să se răcorească în timpul pauzelor, este
recomandabil să se instaleze duşuri şi semiduşuri de apă în imediata apropiere a secţiilor calde.
Îmbrăcămintea muncitorilor care lucrează la temperaturi ridicate trebuie să îndeplinească
anumite condiţii:
 ţesăturile din care se confecţionează îmbrăcămintea trebuie să nu fie bune conducătoare
de căldură, să reziste la umezeală şi să fie permeabile la aer;
 ţesăturile trebuie să fie executate din fibre care absorb uşor apa provenită din transpiraţie
şi au proprietatea de a o ceda rapid;
 hainele nu vor fi croite strâns pe corp pentru a se asigura o bună ventilaţie între corp şi
haine, şi a nu se împiedica circulaţia sângelui şi respiraţia;
 pentru protecţia împotriva radiaţiilor calorice intense se utilizează haine, şorţuri, mănuşi
din ţesături laminate care au o capacitate mare de reflecţie a radiaţiilor.

Măsurile medicale
În primul rând nu pot fi încadraţi la locuri cu temperatură ridicată cei care suferă de
următoarele boli: leziuni valvulare ale inimii, miocardite cu tendinţă de decompensare,
hipertensiune, anemie, varice, flebite şi tromboflebite, astm bronşic, tuberculoză pulmonară,
emfizem pulmonar, diabet, nefrite şi nefroze, boli endocrine, epilepsie, nevropatii şi
psihopatii.

54 din 101
 CAPITOLUL III

MICROCLIMATUL INDUSTRIAL ÎN CADRUL FIRMEI WYZ PLAST

HOLDING SRL. REALIZAREA și MENTINEREA UNUI CLIMAT
INDUSTRIAL FAVORABIL MUNCII

3.1 Valorile temperaturii și umiditătii în secția de extrudare

În cadrul societăţi WYZ PLAST HOLDING SRL sunt folosite utilaje mari care degajă o
cantitate ridicată de căldură (utilaje de extrudare, aparate de imprimat folia etc.), care dacă nu
este reglată prin instalaţii de climatizare artificială poate avea efecte nocive asupra sănătăţii
muncitorilor, în special în anotimpul cald.
După cum am prezentat în capitolul anterior temperaturile mult prea ridicate la locul de
muncă afectează în mod direct producțivitatea angajaţilor, scăzându-le puterea de concentrare şi
ritmul de muncă. Oboseala intervine mult mai repede decât dacă aceştia ar fi lucrat în condiţii
propice.
Temperatura în secţiile de extrudare și imprimare are mărime potrivită dacă se
încadrează între următoarele valori:
- pentru extrudare între 20-24 grade C;
- pentru imprimare între 20-26 grade C.
Managerul întreprinderii a înţeles acest lucru, şi din dorinţa de a administra o companie
profitabilă a rezultat nevoia de a-şi proteja angajaţii.
O primă măsură adoptată de către managementul instituţiei a fost amplasarea unor
automate de apă în proximitatea locurilor de muncă, pentru ca muncitorii să beneficieze de
aportul de lichide optim, fără a fi nevoiţi să părăsească sediul întreprinderii, astfel evitându-se
întreruperea activităţilor curente. Automatele de apă sunt dotate cu un dispozitiv ce controlează
temperatura apei, aceasta putând fi modificată în funcţie de necesităţi.
O altă măsură adoptată pentru a asigura confortul termic angajaţilor a fost aceea de a
monta instalaţii de climatizare artificială în fiecare dintre cele două secții societăţii. Plasarea
acestora a fost realizată în funcţie de necesităţile tehnice impuse de poziţia utilajelor generatoare
de căldură. Muncitorii au fost instruiţi cum să utilizeze şi să programeze aceste instalaţii în
funcţie de temperatura sălilor de lucru, aceştia setându-şi singuri temperatura optimă.
Pentru operatorii care execută operaţiile de extrudare şi comprimare, temperaturii din
secţie i se adaugă şi temperatura degajată de utilaje în urma acestor procese, astfel temperatura la
care este supus un operator de extrudare în timpul executării operaţiei este de aproximativ 35-
40oC, fapt ce îi solicită acestuia sistemul circulator şi îi induce o stare generală de oboseală şi
epuizare. Aşadar, în cadrul societăţii în cauză s-a optat pentru un sistem care să asigure
personalului întreprinderii un climat propice realizării activităţilor specifice profilului
întreprinderii, acesta ajutând la menţinerea sănătăţii angajaţilor, fiind conform cu prevederile de
protecţie socială.
O măsură recent adoptată de către management a fost aceea de a monta un ventilator
suplimentar pe unul din utilajele generatoare de căldură (pe unul dintre utilajele de extrudare),
astfel diminuând semnificativ cantitatea de radiaţii calorice. Efectul acestei investiţii a fost unul
benefic, atât pentru confortul angajaţilor, cât şi la nivelul costurilor întreprinderii, deoarece s-au
redus cheltuielile cauzate de utilizarea instalaţiilor de climatizare.
Aceste măsuri de protecţie a angajaţilor împotriva temperaturilor ridicate au fost aplicate
şi îmbunătăţite în concordanţă cu nemulţumirile şi cerinţele muncitorilor, astfel având ca efect
menţinerea productivităţii muncii la un nivel constant în ultimii ani. De asemenea condiţiile de
muncă sunt importante pentru personal, aceştia devenind devotaţi obiectivelor generale ale

55 din 101
întreprinderii, datorită faptului că angajatorul le oferă anumite facilităţi ce au un efect benefic
asupra climatului de muncă.
După cum am observat din capitolele anterioare, în cadrul analizei economico-financiare,
productivitatea înregistrează o scădere din cauza faptului că în activitatea economică au fost
atrase mai multe resurse umane decât necesarul optim, astfel încât creşterea numărului
angajaţilor devansează creşterea numărului serviciilor prestate. Deşi în acest caz managementul
întreprinderii a luat o decizie incorectă, estimând eronat volumul activităţii viitoare,
productivitatea muncii nu a scăzut sub efectul condiţiilor nefavorabile de muncă. Însă pe lângă
costurile salariale propriu-zise, au crescut de asemenea şi costurile aferente măsurilor de
protecţie a angajaţilor, acest lucru agravând situaţia nefavorabilă creată de angajarea unui surplus
de personal.
În cadrul societăţi WYZ PLAST HOLDING SRL sunt folosite utilaje mari care degajă o
cantitate ridicată de căldură (utilaje de extrudare, aparate de imprimat folia etc.), astfel
temperaturile sunt ridicate și în consecință și umiditatea aerului este sub valorile relative (sub
35%).
Igiena modernă recomandă ca în încăperile încălzite umiditatea relativă a aerului să fie
cuprinsă între 35 şi 70%. De asemenea, cercetările efectuate demonstrează că pentru o relaţie
optimă între umiditatea relativă şi temperatura aerului, aceşti indicatori trebuie să aibă
următoarele perechi de valori:
Tabelul 3.1
Valori umiditate/temperatură
Umiditate relativă (%) Temperatura aerului (oC)
70 21,3
50 22,5
30 23,9

Pentru o relaţie optimă între umiditatea relativă şi temperatura aerului, în funcție de

anotimp, aceşti indicatori trebuie să aibă următoarele perechi de valori:
Tabelul 3.2
Valori umiditate/temperatură
Anotimp Temperatură (ºC) Umiditate (%)
Vara 20,8 60
Iarna -4,3 81

Dacă aceste proporţii nu se păstrează, apar efecte negative asupra aparatului respirator.

 Umiditatea sub 35% presupune uscarea mucoaselor precum și uscarea gurii.

 Umiditatea peste 75% și este cald afara se împiedică evaporarea.
Astfel pentru a rezolva problema umiditătii în cadrul secției de extrudare trebuie
rezolvată mai întâi problema temperaturii. Acest lucru a fost prezentat mai sus.

3.2 Ventilarea optimă a microclimatului industrial

Deoarece societatea WYZ PLAST HOLDING SRL produce plăci, folii, tuburi şi profiluri
din material plastic, aceasta impune prin natura activităţii utilizarea unor sisteme de ventilaţie
mecanice, care să elimine substanţele nocive din încăpere, şi să substituie aerul viciat cu aer
proaspăt. Ventilarea mecanică generală a fost considerată soluţia optimă, în acest context,

56 din 101
sistemul de ventilaţie fiind format din două instalaţii: o instalaţie care aspiră aerul viciat, şi o alta
care introduce aerul proaspăt.
Pornind de la organigrama prezentată în figura 3.1 se prezintă schema de principiu a
circuitelor instalaţiei de ventilaţie.

Figura 3.1 Schema de principiu a circuitelor instalaţiei de ventilaţie

Se remarcă prezenţa celor două ventilatoare de insuflare (Vi) şi de refulare (Vr), precum
şi a regulatoarelor de debit (Rd). Aerul extras din incintă (AE) poate fi parţial recirculat (Ar) sau
evacuat în totalitate (Ae). Aerul nou (AN) se introduce direct în incintă ca aer insuflat (Ai) sau se
amestecă cu aerul recirculat, rezultând aerul de amestec (Aa).
În funcţie de nivelul de presiune realizat în incintă prin acţiunea simultană, sau separată a
celor două ventilatoare, aceasta se poate afla în stare de suprapresiune, caz în care aerul va ieşi
din incintă ca aer de suprapresiune (As), sau în stare de depresiune, caz în care aerul va intra în
incintă ca aer de presiune (Ad).
Circulaţia aerului pentru instalaţia de ventilaţie şi climatizare poate fi reprezentată
schematizat pe baza organigramei din figura 3.2.
În figura 3.2 se pot urmări legăturile dintre gurile de aspiraţie şi refulare, circuitele de aer,
chesoane de distribuţie, sau de extracţie a aerului, posibilitatea de realizare a recirculării unei
parţi din aerul din incintă, ca şi nivelul de presiune la care lucrează incinta.

Figura 3.2 Organigrama sistemului de ventilaţie

57 din 101
 Aşa cum se observă din Figura 3.1 Schema de principiu a circuitelor instalaţiei de
ventilaţie, aceasta conţine două tipuri de ventilatoare. În continuare vom prezenta parametrii la
care funcţionează cele două ventilatoare şi caracteristicile acestora.
1. Ventilator de insuflare elicoidal axial de medie presiune

Motor asincron cu inducţie,cu grad de protecţie IP44 şi rotor montat pe rulmenţi cu bile.
Elice cu palete de forma aerodinamică, suprapuse, proiectate pentru reducerea nivelului de
zgomot provocat de turbulenţa aerului, confecţionate din propilenă indeformabilă cu un înalt
grad de rezistenţă şi stabilitate. Axul retezat este din aluminiu.
Rama prevăzută cu ajutaj pentru aspiraţie de secţiune aerodinamică, alungit, pentru a
facilita montarea pe conductele de evacuare şi calibrat pentru îmbunătăţirea trecerii aerului; este
confecţionată din tablă de oţel protejată cu vopsea poliesterică.
Grilaj de protecţie realizat din inele de oţel, protejat cu vopsea din exposy-poliester, de
culoare neagră, uşor de îndepărtat pentru a facilita curăţarea şi întreţinerea. Configuraţie
proiectată special pentru a asigura o funcţionare silenţioasă.
Viteza de rotaţie variabilă prin utilizarea unui variator de tensiune opţional.
Temperatura de funcţionare: -25oC/+40-70oC.
Aceste aparate pot fi aplicate cu refularea în conducte de ventilare sau în sisteme filtrante
şi pentru toate instalaţiile unde sunt prezente pierderi de sarcina. Aerul ventilat nu trebuie să
conţină praf, să fie acid sau coroziv.

Caracteristici:
Clasa de izolare: Cl.I
Debit de aer maxim (mc/h): 1120
Greutate (kg:) 6.1
P max (mm H2O_Pa): 14.5/142
Rotatii/min: 1400
Sursa V-Hz-Ph: Trifazic
Temp. max (grade Celsius): 70
Dimensiuni A_B_C_D_E(mm): A=320/B=280/C=279/D=256 D1=258,5/D2=264/D3=250
E=92/F=8/G=10
Nivel de zgomot maxim dB(A): 53

Figura 3.3 Ventilator de insuflare folosit la firma WYZ PLAST HOLDING SRL

58 din 101
2. Ventiloconvector carcasat

Ventiloconvectorul este utilizat pentru tratarea aerului ambiental, atât vara (alimentarea
bateriei cu apă rece), cât şi iarna (alimentarea bateriei cu apă caldă). Carcasa este realizată din
elemente de plastic şi tablă galvanizată, acoperită cu pulberi polimerizate la cald.
Structura portantă din oţel galvanizat. Baterie de schimb termic din ţevi de cupru cu
aripioare de aluminiu, cu pierderi reduse de presiune. Filtru de aer uşor de îndepărtat şi curăţat,
reutilizabil după spălare sau suflare - Grup ventilator cu motor cu 6 turaţii şi ventilator din
aluminiu. Gamă largă de dispozitive de comandă cu instalare fie pe unitate, fie la distanţă.

Caracteristici:
Capacitate (răcire) W: 1400
Capacitate (încălzire) W: 3650
Sursa V-Hz-Ph: 230/1/50
Debit de aer maxim (mc/h): 140/210/280
Greutate (kg): 20
Nivel de zgomot maxim dB(A): 35/42/48
Putere motor (W): 38

În figura 3.4 este prezentat ventiloconvectorul carcasat şi componentele sale:

Figura 3.4 Ventiloconvectorul carcasat

3.3 Iluminatul microclimatului industrial

Senzaţiile vizuale şi analizatorul vizual joacă un rol preponderent şi în activitatea

profesională, fiind implicate în 90% dintre modalităţile de recepţie a informaţiilor. Datorită
acestui fapt, un iluminat corespunzător (artificial sau natural) constituie un element hotărâtor în
obţinerea performanţelor. Una dintre cele mai importante caracteristici ale ambianţei luminoase
59 din 101
o constituie intensitatea luminoasă, a cărei unitate de măsură este lux-ul, definit ca volumul
fluxului luminos ce cade pe o anumită suprafaţă (Saal, Knight, 1988).
La locul de muncă întâlnim două tipuri de iluminat (tabel 3.3): natural şi artificial,
fiecare având o serie de particularităţi, avantaje, dezavantaje (Moldovan-Scholz, 2000).
Tabelul 3.3
Tipuri de iluminat
Felul
Mod realizare Avantaje Dezavantaje
iluminatului
difuzare mare a luminii
repartiţie limitată a fluxului
ferestre economic
Natural luminos
luminatoare igienic
variaţii în timpul zilei
nu oboseşte ochii
emit o lumină gălbuie
lămpi cu lumină obositoare pt. ochi
incandescenţă nu sunt economice
becuri simple dau o strălucire mare a
obiectelor
dirijarea fluxului luminos
corpuri de iluminat nu sunt economice
Artificial ocrotesc ochii contra strălucirii
lumină apropiată de cea
naturală
lămpi cu descărcări în repartizare uniformă a fluxului
gaze luminos
elimină contrastele şi umbrele
economice

Sistemele de iluminat artificial se grupează în următoarele categorii:

 Iluminat general - difuzarea fluxului luminos pe toată suprafaţa încăperii de lucru,
fără o orientare precisă asupra unui anumit loc de muncă. El poate fi grupat în
urmatoarele categorii:

 direct: lumină dirijată direct pe suprafaţa de lucru;

 indirect - lumina este dirijată în proporţie de 90-100% spre plafon şi partea superioară a
pereţilor. Avantajul acestui tip de iluminat constă în faptul că elimină umbrele din
încăpere şi nu provoacă orbirea prin strălucire;
 semidirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre suprafaţa de lucru, restul de 40-
10% fiind dirijate spre plafon;
 semiindirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre plafon şi pereţi, restul spre
planul care trebuie iluminat;
 difuz - este superior celor prezentate anterior, asigurând o iluminare difuzată uniform în
toate direcţiile datorită surselor luminoase mascate.

WYZ PLAST HOLDING SRL foloseşte ambele surse de iluminat, atat iluminatul
natural, cat și iluminatul artificial.
În cadrul firmei WYZ PLAST HOLDING SRL iluminatul natural se face prin:
- ferestre înalte, pentru că permit pătrunderea luminii în profunzimea
încăperilor;
- pervazul ferestrelor se afla situat la înălţimea meselor de lucru întrucât ferestrele
cu pervazul mai jos provoacă iarna o răcire accentuată a ambianţei de lucru,
60 din 101
 precum şi a orbirii datorită zăpezii din exterior, iar vara datorită penetrării
razelor solare. Orbirea poate fi relativă, când este cauzată de contraste prea
puternice în câmpul de lucru, sau absolută, când strălucirea este aşa de puternică
încât adaptarea nu mai este posibilă;
- luminatoare construite din panouri transparente care înlocuiesc o parte din
învelitoarea acoperişului.

 Iluminatul artificial trebuie să fie dozat astfel încât să permită personalului

desfăşurarea activităţilor de muncă în cele mai bune condiţii de vizibilitate.

În cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL iluminatul artificial se realizează conform

tabelului 3.4:
Tabelul 3.4
Distribuţia fluxului luminos în cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL

Distribuţia
fluxului Destinaţii Observaţii
luminos

- iluminat industrial fără sarcini

- în planul util se formează umbre foarte
vizuale pretenţioase;
pronunţate;
- iluminat în care prezenţa umbrelor
- contrastul dintre suprafaţa luminoasă a
nu influenţează negativ activitatea;
corpului de iluminat şi plafon este
Directă - iluminat în încăperi cu înălţime
foarte mare;
mare astfel încât plafonul nu se află
- conduce la un iluminat economic:
în câmpul vizual;
număr mic de corpuri în sistem şi
- spaţii de depozitare
consum redus de energie electrică

- umbrele sunt pronunţate;

- birouri, spaţii administrative;
Semidirectă - căi de circulaţie importante din
clădire
- contrastul corp de iluminat-plafon este
ridicat;
- creşte costul sistemului de iluminat şi
costul energiei electrice,
- confort mai bun decât al iluminatului
direct

3.4 Zgomotul în cadrul firmei WYZ PLAST HOLDING SRL

Firma desfăşoară o activitate în domeniul prelucrării maselor plastice,avand ca obiect de

activitate Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi pofilelor din material plastic ,domeniu în
care se folosesc utilaje şi instalaţii generatoare de vibraţii şi zgomot.
Din acest punct de vedere în cadrul firmei s-au identificat:
- Surse generatoare de zgomot grupate după mobilitate în:
a) surse fixe generatoare de zgomote, din care fac parte instalaţiile de obţinere a
foliei,instalaţii de obţinere a produselor din folie şi instalaţii de imprimat.
b) surse mobile generatoare de zgomot,care includ mijloace de
transport,motostivuitoare.
- Medii de lucru expuse zgomotului cuprind zonele de lucru din vecinătatea
instalaţiilor şi utilajelor folosite de firmă.
61 din 101
 Evaluarea punctelor de risc privind expunerea la zgomot s-a făcut în concordanţă cu
prevederile actelor normative în vigoare şi limitele admisibile stabilite prin STAS 11617/1990.
Pentru utilajele şi instalaţiile care prezintă risc din punct de vedere al expunerii la zgomot
s-au făcut măsurători de către instituţii autorizate şi s-a stabilit nivelul de zgomot prin atestate
tehnice emise pentru fiecare obiectiv şi zonă unde se consemnează factorul de risc,post de
comandă sau mediu înconjurător.
Din evaluările şi măsurătorile făcute la nivelul societăţii WYZ PLAST HOLDING SRL
s-au înregisrat 5 puncte de risc privind expunerea la zgomot toate regăsindu-se la utilajele cu
amplasament fix,puncte de risc la care valorile măsurate se situează la nivelul sau peste nivelul
prevăzut de stat.
În tabelul următor sunt prezentate prin măsurători atestate nivelul zgomotului pentru
instalaţiile şi utilajele care prezintă risc de expunere la zgomot.
Tabelul 3.5
Utilaj/Instalatie Valoarea masurata(dB) valoarea stas(dB)
Extruder folie HDPE 75 75
Extruder folie HDPE, serie EP 77 75
Extruder folie MPE 75 75
Extruder Hemingstone 76 75
Extruder PVC 78 75
Zgomotul reprezintă şi o cauză importantă a creşterii şi frecvenţei accidentelor de muncă
prin:
- împiedicarea perceperii unor semnale sonore;
- scăderea şi distragerea atenţiei;
- scăderea preciziei mişcărilor;
- tulburări de echilibru.
Costul social şi uman pentru angajaţii afectaţi de surditate este dificil de estimat, dar se
pot evalua consecinţele financiare pentru întreprindere. Costul pentru surditatea profesională va
reveni exclusiv angajatorilor, care vor trebui să compenseze pierderea salariului datorată
incapacităţii permanente de muncă recunoscută a salariatului.
Combaterea zgomotului la locul de muncă aduce pe lângă avantaje financiare şi o
ameliorare a productivităţii muncii datorită îmbunătăţirii condiţiilor de muncă.
Fără o dorinţă clar exprimată a angajatorului şi fără ca toţi angajaţii implicaţi să se
alăture, o acţiune de combatere a zgomotului în mediul de muncă are puţine şanse de reuşită.
Pentru a fi eficient, un program de combatere a zgomotului necesită mijloace, timp, şi o
investiţie umană şi financiară foarte importantă.

3.5 Propuneri privind realizarea unui microclimat favorabil muncii

Vom prezenta, aşadar, o serie de propuneri privind combaterea unor acţiuni dăunătoare
microclimatului (măsurile se adresează atât mediului industrial, cât și persoanelor expuse):

- Restricţii de expunere;
- Evaluări medicale continue ale angajatilor pentru a se asigura că acestia sunt
apti pentru a lucra în astfel de medii;
- Furnizarea şi utilizarea de articole de îmbrăcăminte adecvate;
- Instruire;
- Supraveghere;
- Măsurarea în mod frecvent a cantităţii de substanţe nocive din aer;
- Utilizarea unor sisteme de ventilaţie corespunzătoare;
- Oferirea unor suplimente de Ca angajaţilor pentru diluarea substanţelor inhalate;
62 din 101
 - Utilizarea măştilor pentru a evita inhalarea de substanţe chimice.

3.5.1 Propuneri privind combaterea acţiunii dăunătoare a microclimatului cald

Astfel, în cadrul secției de extrudare unde expunerea la temperaturi înalte este mare se
recomandă termoizolarea surselor de încălzire are o mare eficienta. Pentru aceasta se folosesc
paravane, straturi izolatoare de aer sau perdele de apa. De asemenea se recomandă menţinerea
echilibrului hidrosalin care se face prin acordarea de apa carbo-gazoasă salină (cu 1-2 g. NaCl la
litru).
Măsurile tehnice cele mai importante sunt: mecanizarea procesului de producţie, izolarea
utilajului, amplasarea utilajului, măsuri tehnico-sanitare.
Prin mecanizarea proceselor de muncă se evită supraîncălzirea. Pe de altă parte, se reduce
numărul de muncitori care trebuie să lucreze în microclimat nefavorabil, iar timpul în care
aceştia lucrează în condiţii de radiaţii calorice intense se micşorează, de asemenea. Prin
automatizare, muncitorul este într-o şi mai mare măsură ferit de supraîncălzire.
Prin izolare termică a utilajului se împiedică, sau se reduce pătrunderea căldurii radiante
la locul de muncă. În faţa utilajului care emană radiaţii calorice se pot pune diferite perdele
termoizolante din materiale care absorb radiaţiile respective sau împiedică trecerea lor.
Amplasarea raţională a utilajelor în spaţiul atelierului, la distanţe care previn şocul
caloric, precum şi evitarea trecerii frecvente a muncitorului pe lângă sursele de radiaţii calorice.
Una dintre măsurile tehnico-sanitare cele mai eficiente este ventilarea şi răcirea
pardoselii. Ele pot fi răcite prin stropirea cu apă rece, sau prin instalarea de pardoseli
performante sub care trece în permanenţă un curent de aer rece.

Măsurile de protecţie individuală se referă la regimul de muncă, duşuri de aer, perdele de apă,
ecrane umede, regimul apei de băut, duşuri şi semiduşuri de apă.

Regimul apei de băut.

În munca la temperaturi înalte muncitorul bea o cantitate mare de apă pentru a înlocui
apa pierdută prin transpiraţie. Acest consum mare de apă trebuie bine raţionalizat pentru a nu
produce tulburări în organism.

Duşuri şi semiduşuri de apă.

Pentru a crea muncitorilor posibilitatea să se răcorească în timpul pauzelor, este
recomandabil să se instaleze duşuri şi semiduşuri de apă în imediata apropiere a secţiilor calde.
Îmbrăcămintea muncitorilor care lucrează la temperaturi ridicate trebuie să îndeplinească
anumite condiţii:
- ţesăturile din care se confecţionează îmbrăcămintea trebuie să fie rău conducătoare de
căldură, să reziste la umezeală şi să fie permeabile la aer;
- ţesăturile trebuie sa fie executate din fibre care absorb uşor apa provenită din transpiraţie şi
au proprietatea de a o ceda rapid;
- hainele nu vor fi croite strâns pe corp pentru a se asigura o bună ventilaţie între corp şi
haine, şi a nu se împiedica circulaţia sângelui şi respiraţia;
- pentru protecţia împotriva radiaţiilor calorice intense se utilizează haine, şorţuri, mănuşi din
ţesături iluminate care au o capacitate mare de reflecţie a radiaţiilor.

Măsurile medicale
În primul rând nu pot fi încadraţi la locuri cu temperatură ridicată cei care suferă de
următoarele boli: leziuni valvulare ale inimii, miocardite cu tendinţă de decompensare,
hipertensiune, anemie, varice, flebite şi tromboflebite, astm bronşic, tuberculoză pulmonară,
emfizem pulmonar, diabet, nefrite şi nefroze, boli endocrine, epilepsie, nevropatii şi
psihopatii.
63 din 101
3.5.2 Propuneri privind combaterea potenţialului nociv al zgomotului

WYZ PLAST HOLDING SRL este o companie serioasă, atentă și preocupată de

rezolvarea problemelor cu care se confruntă angajatii. De aceea firma ia întotdeauna măsuri de
prevenire și de combatere a efectelor nocive ale zgomotului.
Operatorii de extrudare sunt cei mai expuși la efectele zgomotului datorită instalațiilor de
extrudare. Acestea produc călduri mari și zgomote uriase.

Măsuri colective de combatere a zgomotului

 Organizarea lucrului în aşa fel astfel încât timpul petrecut în zonele zgomotoase să fie
limitat;
 Planificarea activitaţilor producătoare de zgomot, astfel încât desfăşurarea acestora să
afecteze un număr cât mai mic de lucrători;
 Atenuarea propagării zgomotului aerian, prin utilizarea de incinte şi ecrane
fonoizolante;
 Utilizarea de materiale fonoabsorbante, pentru reducerea sunetelor reflectate;
 Combaterea zgomotului şi a vibraţiilor care se propagă prin sol, prin utilizarea unor
măsuri de amortizare (dale flotante);
 Implementarea unor programe de lucru prin care se ţine sub control expunerea la
zgomot.
Mijloace individuale de protecţie a auzului
Dacă riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace,
lucrătorilor, ca ultimă soluţie, trebuie să li se pună la dispoziţie şi aceştia trebuie să utilizeze
mijloace individuale de protecţie auditivă. Atunci când sunt utilizate, trebuie respectate
următoarele principii:
• antifoanele trebuie purtate efectiv, iar utilizarea acestora trebuie impusă şi urmărită;
• antifoanele trebuie să fie adecvate genului de activitate, tipului şi nivelului de zgomot şi
să fie compatibile cu restul echipamentului de protecţie;
• lucrătorilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a alege, dintre diferite modele de
antifoane corespunzătoare mediului de lucru, pe cel mai confortabil;
• trebuie asigurată instruirea privind modul de utilizare, păstrare şi întreţinere a
antifoanelor.

3.5.3 Semnalizarea riscurilor la locul de muncă

Conducerea societăţii SC WYZ PLAST HOLDING SRL asigură mijloacele şi

dispozitivele de semnalizare de securitate şi sănătate adecvate locurilor de muncă sau situaţiilor
periculoase şi ia măsuri pentru menţinerea acestora în stare de funcţionare.
Semnalizarea de securitate şi sănătate este de interzicere, de avertizare, de obligare, de
salvare sau prim ajutor şi se realizează după car în manieră permanentă şi ocazională.
Semnalizarea permanentă se realizează astfel:
 prin panouri (indicatoare, placi) şi/sau culori de securitate, când se refera la o
interdicţie, avertisment, o obligaţie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim
ajutor şi la riscurile de lovire de obstacole şi de căderea persoanelor.
 prin eticheta (pictograma sau simbol pe culoare de fond) în cazul
recipientelor şi conductelor aparente care conţin substanţe periculoase. Aceste
mijloace sunt plasate pe părţile vizibile, sub forma rigida, autocolanta, pictata intr-un
număr suficient de mare pentru a asigura securitatea zonei.
 prin panouri de avertizare adecvate sau etichete în cazul suprafeţelor, sălilor
sau incintelor utilizate pentru încărcarea, descărcarea şi depozitarea substanţelor

64 din 101
 periculoase. Mijloacele mai sus amintite sunt plasate aproape de suprafaţa de
depozitatore sau pe uşa de acces în hală.
 prin marcarea cailor de circulaţie
Semnalizarea ocazionala este realizata astfel:
 prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala în caz de
atenţionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor
pentru o acţiune specifica sau evacuare de urgenta
 prin gest semnal sau comunicare verbala în caz de ghidare a persoanelor care
efectuează manevrele ce presupun un risc sau un pericol
Salariaţii sunt instruiţi periodic privind semnalizarea de securitate şi sănătate utilizata la
locul de muncă.

65 din 101
 CAPITOLUL IV
DESIGNUL ERGONOMIC AL UNUI LOC DE MUNCĂ ÎN CADRUL UNUI
LABORATOR. UTILIZAREA SISTEMULUI MTM ÎN STABILIREA METODELOR
DE MUNCĂ LA PROCESELE DE MUNCĂ MANUALE EXISTENTE SAU
PROIECTATE

Una din condiţiile esenţiale pentru obţinerea unei înalte productivităţi a muncii, o
constituie organizarea ergonomică a muncii pe fiecare loc de muncă, veriga de bază a producţiei.
O astfel de organizare trebuie să asigure o muncă continuă şi de înaltă producțivitate a
muncitorilor, uşurând în acelaşi timp eforturile lor fizice prin:
 Designul ergonomic al procesului de muncă pe locul de muncă, pe baza respectării
principiilor ergonomiei mişcării;
 Designul unor condiţii de muncă ergonomice, în care munca să se desfăşoare cu un
consum de energie cât mai mic şi fără pericol de îmbolnăvire sau accidentare;
 organizarea necesară deservirii locului de muncă.

4.1 Analiza unui loc de muncă din cadrul unui laborator în vederea organizării raţionale a
acestuia

Metoda timpilor şi a mişcărilor (MTM) este o metodă folosită mai ales în analiza şi
diagnoza activităţilor manuale şi mecanizate şi constă în descompunerea mişcărilor complexe în
mişcări elementare sau gesturi şi evaluarea duratelor acestora. Această metodă urmăreşte
eliminarea mişcărilor inutile şi se face pentru organizarea şi redistribuirea mişcărilor pe
membrele superioare şi inferioare, reducerea timpilor de execuţie, creşterea calităţii execuţiei şi
reducerea efortului fizic.
Locul de muncă ales face parte din Laboratorul de analize fizico-chimice FCN din cadrul
secției Pulberi-Pastile.
Caracterizarea materialului nuclear (pulverulent, solid) presupune evaluarea în prima fază
a proprietăților fizice și chimice.
Numeroase rapoarte din literatura de specialitate fac referire la modul în care proprietățile
fizice ale UO2 influențează în mod obiectiv comportamentul pulberilor în procesul de fabricație
al combustibilului nuclear, precum și calitatea finală a pastilelor sinterizate.

66 din 101
 Determinarea porozității

În caracterizarea materialelor pulverulente o proprietate esenţială este reprezentată de

porozitate. Rezultatele unei analize de porozitate dau informaţii esenţiale în ceea ce priveşte
gradul de tasare a unei pulberi, pot fi corelate usor cu date de densitate, suprafaţă specifică etc. În
cazul laboratorului de analize fizico-chimice se pot efectua teste de porozitate, atât pentru
materiale pulverulente (pulberi UO2, DUA uscat-măcinat, alte materiale utilizate în fluxul
tehnologic), cât şi pentru materiale solide (pastile de UO2 sinterizat). Aparatul folosit este
porozimetrul cu mercur Poremaster 60; porozitatea este determinată prin introducerea sub
presiune – intruzia de mercur în spaţiile disponibile ale materialului (spaţiile pot fi inter- şi
intra- particule). Rezultatul este exprimat printr-o reprezentare “presiune vs. volum de
intruziune” din care, prin calcule matematice – ecuaţia Washburn – se poate determina, atât
distribuţia dimensiunii porilor, cât şi volumul total al acestora.

porozimetrul cu Hg penetrometru cu probă

Amplasarea ustensilelor, a operatorului şi a obiectelor muncii la locul de muncă sunt prezentate în fig. 4.1.:

67 din 101
 F
Masa de lucru 1 E
Analiză porozitate R
E
S
T
R
E

Vas colectare Penetrometre Tavă plastic L

deșeuri de sticlă protecție A
T
E
Canalizare R
radioactivă A
L
Garnituri Contacte Vaselina Betisoare E
metalice siliconică Curaţat

F
Masa de lucru 2 E
Analiza porozitate R
E
S
T
R
E

L
A
Analizor porozitate T
E
R
A
L
Pompă de Butelie E
vid Gaz inert

Exterior
atmosferă
Eliminare
gaze

68 din 101
 1- vas de colectare deşeuri
2- penetometre de sticlă
3- tavă plastic protecţie
4- canalizare radioactivă
5- garnituri
6- contacte metalice
7- vaselină siliconică
8- bețișoare curăţat
9- pompa de vid
10- butelie gaz inert
11-banc de lucru
La acest loc de muncă ales pentru analiză, se execută următoarele operațiuni:
A. Pregătirea probelor pentru analiza de porozitate
B. Determinarea porozităţii materialelor pulverulente
C. Curăţarea penetrometrelor
Activitatea mâinilor operatorului în executarea celor trei etape pentru analiza de
porozitate este prezentată în tabelele 4.1, 4.2 şi 4.3.
Analiza chimică: Determinarea porozităţii materialelor pulverulente

69 din 101
Tabelul 4.1

GRAFICUL ACTIVITĂŢII MÂINILOR

Operaţia: pregătirea probelor pentru analiza de Executant: operator 1
porozitate
Locul: Laborator proprietati fizice Metoda: Studiul Fila nr.
Existentă nr.1 1
Mâna stângă Simboluri Mâna dreaptă
M.S M.D
- Aşteaptă 1
- Ia penetrometrul de sticlă şi-l
1 introduce în cilindrul cu
acetonă
- Ţine cilindrul cu acetona - Scoate penetrometrul din
2 2
cilindru
- Ia penetrometrul 3 - Ia bețișorul de ştergere şi
3 șterge penetrometrul
- Ține penetrometrul 4 - Ia creuzetul cu material
4
pulverulent
- Ţine penetrometrul şi pâlnia
de alimentare 5 - introduce materialul în
5 penetrometru
6
- Ţine penetrometrul încărcat 6 - Pune pe masa de lucru
creuzetul şi pâlnia de
alimentare

- Ajută mâna dreaptă - Glisează vaselină pe marginea

exterioară a penetrometrului
8
- Introduce garniturile pe 8
stemul penetrometrului - Ţine penetrometrul

- Ajută mâna dreaptă - Fixează contactul metalic pe

circumferinţa gresată

- Introduce ansamblul de 10
10 - Înşurubează contactul metalic
prindere al penetrometrului
11
- Pune penetrometrul pe masa 11 - Aşteaptă
de lucru

- operaţie 5 9
- transport 5 1
- aşteptare 1 1
TOTAL 11 11

70 din 101
Tabel 4.2
GRAFICUL ACTIVITĂŢII MÂINILOR
Operaţia: determinarea porozității materialelor Executant: operator 1
pulverulente
Locul: Laborator proprietăți fizice Metoda: Studiul Fila nr.
Existentă nr.1 1
Mâna stângă Simboluri Mâna dreaptă
M.S M.D
- Scoate mantaua metalică de la - Ia penetrometrul pregătit
1 1
portul de joasă presiune pentru analiză

- Introduce penetrometrul
- Ajută mâna dreaptă încărcat în portul de joasă
3 presiune
- Fixează mantaua metalică 3 - roteşte mantaua metalică

- Aşteaptă
- Aşteaptă până la înregistrare
date (pătrunderea mercurului
în pori)
- Scoate mantaua metalică
- Fixează (imobilizează)
penetrometrul în port
- Scoate penetrometrul cu
pulbere şi mercur
- Ține penetrometrul cu
pulbere şi mercur
- Ajută mâna dreaptă
- Aşteaptă
- Trage sistemul de prindere
- Aşteptă
- Ajută mâna dreaptă
- Deşurubează sistemul de
prindere
- Ajută mâna dreaptă
- Ţine penetrometrul de stem
- Ajută mâna dreaptă
4
4 - porneşte programul de lucru
5
5 - Aşteaptă până la înregistrare
date (pătrunderea mercurului în
pori)
6
6
- Ajută mâna stângă
7
7 - Relaxează sistemul de
prindere
8 8
- Introduce tija de siguranţă
9
9
- Fixează şi înșurubează
mecanismul de prindere pentru
analiza la înaltă presiune
11 - Introduce penetrometrul în
11 portul de înaltă presiune
12 - Injectează ulei hidraulic în
12 partea superioară a
penetrometrului
13 - Strânge sistemul de prindere
13 la înaltă presiune
- Porneşte şi iniţiază programul
de analiză
15
- Relaxează sistemul de
15
prindere la înaltă presiune
- Scoate penetrometrul din
portul de înaltă presiune
17 - Realaxează și eliberează
17
mecanismul de prindere
- Scoate garniturile şi
deşurubează contactul metalic
- Eliberează mercurul din probă

- operaţie 9 12
- transport 5 5
- aşteptare 4 1
TOTAL 18 18
71 din 101
 Tabelul 4.3.
GRAFICUL ACTIVITĂŢII MÂINILOR
Operaţia: curățarea penetrometrelor Executant: operator 1
Locul: Laborator proprietăți fizice Metoda: Studiu Fila nr.
Existentă l nr.1 1
Simboluri
Mâna stângă Mâna dreaptă
M.S M.D
- Ajută mâna dreaptă - Introduce pensa de curăţare
şi eliberează amestecul
rezidual din penetrometru
- Introduce acetona în 1
1 - Imersează penetrometrul în
cilindrul de curăţare cilindru
- Execută mişcări de curăţare
- Ajută mâna dreaptă în plan vertical

- Eliberează conţinutul la
canalizarea radioactivă
- Ţine penetrometrul înclinat
la 45o
2 - Aşteaptă
2
- curăţă cu hârtie de filtru
3 interiorul penetrometrului
3

- operaţie 3 2
- transport 2 2
- aşteptare 0 1
TOTAL 5 5

Operaţia Mâna stângă Mâna dreaptă Total M.S + M.D

pregătirea probelor pentru analiza de porozitate 5 5 1 11 9 1 1 11 22
determinarea porozității materialelor pulverulente 9 5 4 18 12 5 1 18 36
curățarea penetrometrelor 3 2 - 5 2 2 1 5 10
TOTAL MIŞCĂRI M.S + M.D 68

Analiza detaliată a mânuirilor fiecărei operaţii în parte, presupune întocmirea Fișelor de

analiză detaliată. În continuare se prezintă Fişele detaliate mânuirilor specifice celor 3 operaţii
precizate la început (tabelele 4.4, 4.5 şi 4.6).

72 din 101
 Tabelul 4.4
FIŞA DE ANALIZĂ DETALIATĂ MTM - 1
Denumirea mânuirii: pregătirea probelor pentru analiza de porozitate
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mişcării f Simbol Simbol f Descrierea mişcării
Întinde mâna spre cilindrul de acetonă R20B 10
Apucă cilindrul de acetonă
Ţine cilindrul de acetonă G1A 2
9,4 R18B Întinde mâna spre penetrometrul
Apucă penetrometrul
5,6 G3 Introduce penetrometrul în cilindrul de
Ţine penetrometrul în cilindrul cu 5,1 M8A acetonă
acetonă

Deplasează penetrometrul din cilindru

5,1 M8A Întinde mâna spre beţişorul de ştergere
şterge penetrometrul
6,3 R10B

Întide mâna spre pâlnia de alimentare 2 M2A

Apucă pâlnia R20B 10
Ţine pâlnia Întinde mâna spre creuzetul cu material
G1A 2 pulverulent
Apucă creuzetul
9,4 R18B Introduce materialul în penetrometru

2 G1A
Pune pe masa de lucru creuzetul şi pâlnia de
Ţine penetrometrul încărcat 2 RL1
alimentare

Întinde mâna spre 2 G1A

vaselină Glisează vaselină pe marginea exterioară a
Apucă vaselina penetrometrului
R26B 11,7

Întinde mâna spre garnituri G1A 2

Apucă garniturile 2 M2A
Introduce garniturile pe stemul Ține penetrometrul
penetrometrului R28B 12,2

G1C1 7,3
Întinde mâna spre contactul metalic P1SE 5,6
Apucă contactul metalic Fixează contactul metalic pe circumferinţa
gresată

R20B 10
Introduce ansamblul de prindere al Înşurubează contactul metalic
penetrometrului G1A 2
5,6 P1SE

Pune penetrometrul pe masa de lucru

M2A 2
P1SSE
9,1
2
G1A
TOTAL 144,4
TOTAL DE REPORTAT 144,4
73 din 101
 Referitor la analiza detaliată a pregătirii probelor pentru analiza de porozitate, rezultă următoarele aspecte
critice:
 mişcarea „Întinde mâna” efectuată de ambele mâini, reprezintă 79 TMU, adică 54,7% din totalul TMU pe
mânuire. Mişcările de întindere a mâinii spre penetrometru şi cilindru de acetonă, presupun un oarecare grad
de control, la care participă indirect şi privirea; în schimb, mişcările de întindere a mâinii spre pâlnia de
alimentare sau garnituri se desfăşoară rapid, fără participarea privirii;

 mişcările referitoare la deplasarea penetrometrului, reprezentând 16,2 TMU, sunt combinate şi executate
preponderent de mâna dreaptă; în schimb, mişcările de deplasare a ansamblului de prindere reprezentând 2
TMU, sunt izolate şi necesită precizie şi precauţie din partea operatorului.

 - mişcarea de potrivire a contactului mecanic, reprezentând 14,7TMU, vizează o îmbinare strânsă cu presiune
mică, simetrică, pe când mişcările de potrivire a garniturilor, reprezentând 5,6TMU, presupun o îmbinare
medie, fără presiune şi cu utilizarea forţei de gravitaţie. Astfel, se uşurează efortul operatorului, avându-se în
vedere că mişcarea se execută în sensul gravitaţiei, devenind astfel mai puţin obositoare

74 din 101
 Tabelul 4.5

Fișă de analiză MTM-2

Denumirea mânuirii: determinarea porozităţii materialelor pulverulente
Mâna stângă Mâna dreaptă
TMU
Descrierea mişcării f Simbol Simbol f Descrierea mişcării
Întinde mâna spre mantaua metalică R30A 9,5
de la portul de joasă presiune
Scoate mantaua metalică de la portul
de joasă presiune M8A 5,1
6,3 R10B Întinde mâna penetrometrul pregătit pentru
analiză
Apucă penetrometrul pregătit pentru analiză
2 G1A Introduce penetrometrul încărcat în portul de
joasă presiune
Fixează mantaua metalică 6,8 M10B

P1SE 5,6 Roteşte mantaua metalică

5,1 M8A Porneşte programul de lucru

4,1 T60S

10,6 AP2 Fixează privirea şi aşteaptă până la

înregistrarea datelor

Întinde mâna spre mantaua metalică 7,3 EF

Scoate mantaua metalică
Fixează (imobilizează) penetrometrul R30A 9,5 Relaxează sistemul de prindere
în port
M8A 5,1
P1SE 5,6
Întinde mâna spre penetrometrul cu Introduce tija de siguranţă
pulbere şi mercur 5,6 P1SE

Ţine penetrometrul cu pulbere şi R30A 9,5 Fixează şi înşurubează mecanismul de

mercur prindere pentru analiza la înaltă presiune
Întinde mâna spre penetrometru
2 M2A Apucă penetrometrul
Introduce penetrometrul în portul de înaltă
presiune
9,1 P1SSE Injectează ulei hidraulic în partea superioară
a penetrometrului

11,3 R40A Strânge sistemul de prindere la înaltă

presiune
2 G1A Porneşte şi iniţiază programul de analiză
10,5 M20B Relaxează sistemul de prindere la înaltă
presiune
Trage sistemul de prindere 10,6 AP2

D2 7,5 Scoate penetrometrul din portul de înaltă

5,6 P1SE presiune
Relaxează şi eliberează mecanismul de
10,6 AP2 prindere
Deşurubează sistemul de prindere
5,6 P1SE Scoate garniturile şi deşurubează contactul
metalic

75 din 101
 Eliberează mercurul din probă
Ţine penetrometrul de stem M8A 5,1

10,5 M20B

5,6 P1SE

5,1 M8A

2 RL1

TOTAL 200,8
TOTAL DE REPORTAT 200,8

Aspectele critice referitoare la determinarea materialelor pulverulente vizează următoarele:

 în timp ce mâna dreaptă execută o serie de mişcări succesive, începând cu întinderea mâinii spre
penetrometru şi terminând cu cea de eliberare a mercurului din probă, mâna stângă fixează
penetrometrul în portul de joasă şi înaltă presiune. Din totalul de TMU pe mânuire, travaliul efectuat
de mâna stângă reprezintă 189,6 TMU, adică 90,5%. Se impune ca în procesul de muncă desfăşurat
de operator, să se aibă în vedere evitarea sau reducerea pe cât posibil a solicitărilor musculare statice
asociate cu eforturi importante;
 se manifestă tendinţa muncitorului de a depozita pe suprafaţa de lucru scule şi materiale care
depăşesc necesităţile unei zile de lucru. În acest caz, mişcările succesive nu sunt legate între ele în
aşa fel încât să se treacă de la o mişcare la cea următoare, mărindu-se astfel durata executării
mânuirii

76 din 101
 Tabelul 4.6

FIŞA DE ANALIZĂ DETALIATĂ MTM - 3

Denumirea mânuirii: curățarea penetrometrelor
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mişcării f Simbol Simbol f Descrierea mişcării
Întinde mâna spre pensa de curăţare R20B 10
Apucă pensa de curăţare
G1A 2
2 M2A Introduce pensa de curăţare în
penetrometru
2 RL1 Eliberează amestecul rezidual din
Întinde mâna spre acetonă penetrometru
Apucă acetona R20B 10
Introduce acetona în cilindru G1A 2
M14B 8,5
2 M2A Imersează penetrometrul în cilindru

Execută mişcări de curăţare în plan vertical

3,1 M4A
Eliberează conţinutul la canalizarea
radioactivă RL1 2
o
Ţine penetrometrul înclinat la 45
Curăţă cu hârtie de filtru interiorul
2 M2A penetrometrului

TOTAL 45,6
TOTAL DE REPORTAT 45,6

Referitor la analiza detaliată de curăţare a penetrometrelor, rezultă următoarele aspecte

critice:
 mişcarea „Întinde mâna” efectuată de ambele mâini, reprezintă 20 TMU, adică 43,8% din
totalul TMU pe mânuire. Mişcările de întindere a mâinii spre pensa de curăţare şi spre
acetonă se desfăşoară rapid, fără participarea privirii;

 mişcările referitoare la deplasarea penetrometrului, reprezentând 16,2 TMU, sunt

combinate şi executate preponderent de mâna dreaptă; în schimb, mişcările de deplasare a
penetrometrului în cilindru reprezintă 7,1 TMU, necesită precizie şi precauţie din partea
operatorului.

 prin nealternarea poziţiei ortostatice cu poziţia şezând, muncitorul nu are posibilitatea să

odihnească unele grupe de muşchi şi să schimbe poziţia atunci când doreşte să

77 din 101
 îmbunătăţească circulaţia sanguină.
Timpul operativ corespunzător celor trei operaţii va fi:
Top = 144,4+ 200,8 + 45,6
Top =390,8 TMU
Transformat în secunde, devine:
Top = 14,06 sec

4.2 Designul locului de muncă în varianta îmbunătățită

Locul de muncă la care se execută cele trei operaţii, a fost îmbunătăţit pornindu-se de la
situaţia iniţială cu amplasarea ustensilelor, a operatorului şi a obiectelor muncii, prezentată în fig.
4.1, urmărindu-se respectarea principiilor economiei mişcării aplicabile corpului omenesc,
organizării locului de muncă şi proiectării ustensilelor şi echipamentului de laborator. Varianta
îmbunătăţită a locului de muncă este prezentată în schema din fig 4.2. și 4.3

Fig 4.2

Masa de lucru 1
Analiza porozitate
Acoperită cu material rezistent la
actiunea agentilor corozivi

Vas colectare
deșeuri Penetrometre Tavă plastic
Sistem de colectare de sticlă Protecție
inox Stativ special pentru Tavă inox protecție
penetrometre

Canalizare
radioactivă Garnituri Contacte
metalice

Dulap special
materiale 1

Vaselină Bețișoare
siliconică curățat

Dulap special
materiale 2

78 din 101
 Îmbunătățirile mesei de lucru 1 au avut în vedere:
- protejarea suprafeţei de analiză prin utilizarea mterialelor rezistente la acţiunea
agenților chimici şi a coroziunii
- achiziționarea unor vase speciale din inox pentru colectarea reziduurilor toxice
radioactive
- protejarea accesoriilor fragile (penetrometre şi garnituri) prin depozitarea în
dulapul nr.1

- depozitarea materialelor vulnerabile la umezeală, căldură în dulapul nr.2

Fig 4.3 Masa de lucru 2

Analiză porozitate
Prevăzută cu o tavă de inox de dimensiune
acesteea

Pompa de
vid
Exterior
Butelie atmosferă
Gaz inert Eliminare
gaze

Sistem special de
prindere

Racordarea la sistem de
ventilație și purificare aer

Îmbunătățirile mesei de lucru 2 au avut în vedere:

- eliminarea scăpărilor accidentale de mercur prin amplasarea porozimetrului pe o tavă de inox
de dimensiunea mesei de lucru
- prevenirea riscurilor de accident provocat de explozie prin fixarea buteliior cu gaze inerte în
sisteme speciale de prindere
- racordarea aparatului la sistemul de ventilaţie conform normelor de protecţie a mediului
- echiparea laboratoarelor cu sisteme de aclimatizare pentru menţinerea umidităţii şi a
temperaturii în parametrii optimi de lucru
79 din 101
- utilizarea sistemelor insonorizante pentru pompa de vid şi a porozimetrului (maxim30 db).
Activitatea mâinilor muncitorului în executarea operaţiei a analizei de porozitate este prezentată
în tabelele 4.7, 4.8 şi 4.9

Tabelul 4.7

GRAFICUL ACTIVITĂŢII MÂINILOR

Operaţia: pregătirea probelor pentru analiza de Executant: operator 1
porozitate
Locul: Laborator proprietăți fizice Metoda: Studiul Fila nr.
Existentă nr.1 1
Simboluri
Mâna stângă Mâna dreaptă
M.S M.D
- Aşteaptă 1 - Ia penetrometrul de sticlă şi-l
1 introduce în cilindrul cu
acetonă
2 2
- Ia penetrometrul
- Ia bețișorul de ştergere şi
şterge penetrometrul
3
3
- Ţine penetrometrul şi pâlnia - introduce materialul în
de alimentare penetrometru
4
4
- Ţine penetrometrul încărcat - Pune pe masa de lucru
creuzetul şi pâlnia de
alimentare

- Glisează vaselină pe marginea

- Ajută mâna dreaptă
exterioară a penetrometrului
6
- Introduce garniturile pe 6
- Ţine penetrometrul
stemul penetrometrului

7 - Aşteaptă
7
- Pune penetrometrul pe masa
de lucru

- operaţie 5 6
- transport 1 1
- aşteptare 1 0
TOTAL 7 7

80 din 101
Îmbunătăţiri:

- 1 Mâna stânga ţine cilindrul cu acetonă, iar mâna dreaptă introduce penetrometrul; s-au
eliminat mişcări precum transvazarea cilindrului de la o mână la alta
- 2 Mâna dreaptă scoate penetrometrul din cilindrul și ajutată de mâna stângă

procedează la curățarea acestuia – o mai mare siguranţă a operaţiei

- 3 Mâna stângă ajutată de mâna dreaptă fixează penetrometrul (înclinat la 45o ) într-un

stativ; mâna stângă ţine pâlnia de alimentare, iar mâna dreaptă introduce materialul -
eliminarea riscului de contaminare şi siguranţa operaţiei, evitarea stresului operatorului
de a pierde din materialul cântărit
4
- Mâna dreaptă ajutată de mâna stângă desface penetrometrul din stativ şi glisează
vaselină pe marginea cilindrică a penetrometrului – siguranţa operaţiei
5
- Operaţia a fost eliminată fiind efectuată în etapa anterioară
- 6 Mâna stângă introduce garniturile şi sistemul de prindere, iar mâna dreaptă înşurubează
concomitent contactul metalic – eliminarea unei operaţii
- 7 Operaţia a fost eliminată fiind efectuată în etapa anterioară

81 din 101
 GRAFICUL ACTIVITĂŢII MÂINILOR
Operaţia: determinarea porozității materialelor pulverulente Executant: operator 1

Locul: Laborator proprietăți fizice Metoda: Studiul Fila nr. 1

Existentă nr.1
Simboluri
Mâna stângă Mâna dreaptă
M.S M.D
- Scoate mantaua metalică de la portul de - Ia penetrometrul pregătit pentru analiză
1 1
joasă presiune

- roteşte mantaua metalică

- Fixează mantaua metalică

3 3
- porneşte programul de lucru
- Aşteaptă

4 - Ajută mâna stangă

4
- Scoate mantaua metalică

5 - Introduce tija de siguranţă

5
- Scoate penetrometrul cu pulbere şi
mercur
6 - Fixează şi însurubează mecanismul de
6
prindere pentru analiza la înaltă presiune
- Ţine penetrometrul cu pulbere şi mercur
7 - Fixează sistemul de prindere pentru înaltă
- Ridică sistemul de prindere pentru înaltă 7
presiune
presiune
8 - Introduce penetrometrul în portul de înaltă
8 presiune
- Mâna stângă fixează seringa de
alimentare cu ulei

- Strânge sistemul de
prindere la înaltă presiune
- Alimentează penetometrul cu ulei 9 9

- Porneşte şi iniţiază programul de analiză

- Aşteptă
10
10
- Relaxează sistemul de prindere la înaltă
presiune
- Ajută mâna dreaptă
- Ridică sistemul de prindere
- Deşurubează sistemul de prindere 12
12
-Curăţă de ulei penetrometrul
- Scoate penetrometrul din port
13
13
- Ţine penetrometrul de stem - Realaxează şi eliberează mecanismul de
14 prindere, scoate garniturile
- Ţine penetrometrul în poziţie orizontală
14 - Desface capul de contact şi eliberează
mercurul
15
15
- operaţie 11 13
- transport 2 2
- aşteptare 2 0
TOTAL 15 15
82 din 101
Îmbunătăţiri:

- 1 Mâna stângă roteşte spre dreapta mantaua metalică şi o scoate; mâna dreaptă ajutată de
mâna stângă introduce penetrometrul în portul de joasă presiune – se propune defalcarea
mişcării mâinii stângi pentru siguranţa operaţiei
- 2 Mâna stângă ajutată de mâna dreaptă fixează mantaua metalică – operaţia este mai
sigură eliminând mişcări separate
- 3 Mâna stângă porneşte calculatorul, iar mâna dreaptă iniţiază programul de lucru –
eficientizare
- 4 Mâna dreaptă roteşte spre stânga mantaua metalică şi ajutată de mâna stângă o scoate
din port – siguranţa operaţiei
- 5 Mâna dreapta roteşte sistemul de prindere; mâna stângă ajutată de cea dreaptă scoate
penetrometrul din port şi introduce tija de siguranţă – implicarea unor mişcări
suplimentare pentru cele două mâini conferă o mai mare siguranţă operaţiei şi eliminarea
factorilor de stres pentru operatori
- 6 Mâna stângă ţine penetrometrul în poziţie verticală, iar mâna dreaptă glisează şi fixează
sistemul de prindere
- 7 Operaţie nouă pentru siguranţă
- 8 Operaţie nouă pentru s siguranţă
- 9 Operaţie nouă pentru siguranţă
- 10 Operaţie nouă pentru siguranţă
- 11 Operaţie nouă pentru siguranţă
- 12 Operaţie nouă pentru siguranţă
- 13 Operaţie nouă pentru siguranţă
- 14 Operaţie nouă pentru siguranţă
- 15 Operaţie defalcată pentru siguranţă

83 din 101
Tabelul 4.9

GRAFICUL ACTIVITĂŢII MÂINILOR

Operaţia: curățarea penetrometrelor Executant: operator 1
Locul: Laborator proprietăți fizice Metoda: Studiul Fila nr. 1
Existentă nr.1
Simboluri
Mâna stângă Mâna dreaptă
M.S M.D
- Ajută mâna dreaptă - Introduce pensa de curăţare şi eliberează
amestecul rezidual din penetrometru
- Imersează penetrometrul în cilindru
- Introduce acetona în cilindrul de curăţare 2
2 - Execută mişcări de curăţare în plan
vertical
- Aşteaptă
3 3

-Pune penetrometrul pe stativ

- Eliberează conţinutul la canalizarea

radioactivă 4
4 - pregăteşte hârtia pentru curăţat

- Aşteaptă 5 - curăţă cu hârtie de filtru interiorul

5 penetrometrului
- Ţine penetrometrul înclinat la 45o 6
6 -Usucă interiorul penetrometrului prin rotire
în ambele sensuri
-Ajută mâna dreaptă

- operaţie 3 5
- transport 2 2
- aşteptare 2 0
TOTAL 7 7

Operaţia Mâna stângă Mâna dreaptă Total M.S + M.D

pregătirea probelor pentru analiza de porozitate 5 1 1 7 6 1 0 7 14
determinarea porozității materialelor pulverulente 11 2 2 15 13 2 0 15 30
curăţarea penetrometrelor 3 2 2 7 5 2 0 7 14
TOTAL MIŞCĂRI M.S + M.D 58

Îmbunătăţiri:
- Mâna stângă fixează penetrometrul deasupra vasului colector (reziduuri radioactive), iar
mâna dreaptă eliberează conţinutul

84 din 101
 - Pentru toate celelalte acţiuni s-au făcut operaţii noi pentru siguranţă.

În tabelul 4.10 este prezentată analiza detaliată a pregătirii probelor pentru analiza de
porozitate, pe baza metodei îmbunătăţite

Tabelul 4.10
FIŞA DE ANALIZĂ DETALIATĂ MTM – 1 Îmbunătățită
Denumirea mânuirii: pregătirea probelor pentru analiza de porozitate
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mişcării f Simbol Simbol f Descrierea mişcării
Aşteaptă

6,3 R10B Întinde mâna spre penetrometrul

Ţine penetrometrul în cilindrul cu Apucă penetrometrul
acetonă 5,6 G3 Introduce penetrometrul în
6,8 M10B cilindrul de acetonă

Deplasează penetrometrul din

6,8 M10A cilindru
Întinde mâna spre beţişorul de
Întide mâna spre pâlnia de 6,3 R10B ştergere
alimentare şterge penetrometrul
Apucă pâlnia 2 M2A
Ţine pâlnia R16B 8,8

G1A 2

9,4 R18B Întinde mâna spre creuzetul cu

material pulverulent
Apucă creuzetul
2 G1A Introduce materialul în
Ţine penetrometrul încărcat penetrometru
2 RL1

Pune pe masa de lucru creuzetul

Întinde mâna spre
vaselină 2 G1A şi pâlnia de alimentare
Apucă vaselina

R26B 11,7
Întinde mâna spre garnituri Glisează vaselină pe marginea
Apucă garniturile G1A 2 exterioară a penetrometrului
Introduce garniturile pe stemul 2 M2A
penetrometrului
R28B 12,2

Întinde mâna spre contactul G1C1 7,3 Ţine penetrometrul

metalic P1SE 5,6
Apucă contactul metalic

R16B 8,8 Fixează contactul metalic pe

Introduce ansamblul de prindere circumferinţa gresată
al penetrometrului G1A 2

85 din 101
 5,6 P1SE
Înşurubează contactul metalic
Pune penetrometrul pe masa de
lucru M2A 2
P1SSE
9,1

G1A 2
TOTAL 123,5
TOTAL DE REPORTAT 123,5

Din tabel rezultă că realizarea mânuirii de pregătire a probelor pentru analiza de

porozitate prin metoda îmbunătăţită, presupune 123,5 TMU, comparativ cu 144,4 TMU în
situaţia iniţială.
Reducerea cu 14,5 % a timpului necesar execuţiei mânuirii s-a realizat prin:
 diminuarea distanţelor în executarea mişcării de întindere a mâinilor către ustensilele
necesare pregătirii probelor, prin dispunerea bancului cât mai aproape de punctul de
utilizare. Se creează, astfel, posibilitatea ca operatorul să execute mai rapid mişcările,
reducându-se gradul de control şi participarea indirectă a privirii.
În tabelul 4.11 este prezentată analiza detaliată a determinării porozităţii materialelor
pulverulente, pe baza metodei îmbunătăţite:

Tabel 4.11
Fișă de analiză MTM-2 Îmbunătățită
Denumirea mânuirii: determinarea porozităţii materialelor pulverulente
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mişcării f Simbol Simbol f Descrierea mişcării
Întinde mâna spre mantaua R18A 9,4
metalică de la portul de joasă
presiune
Scoate mantaua metalică de la M8A 5,1
portul de joasă presiune 6,3 R10B Întinde mâna penetrometrul
pregătit pentru analiză
Apucă penetrometrul pregătit
2 G1A pentru analiză
Introduce penetrometrul încărcat
6,8 M10B în portul de joasă presiune
Fixează mantaua metalică
P1SE 5,6
Roteşte mantaua metalică

5,1 M8A
4,1 T60S Porneşte programul de lucru

10,6 AP2
Fixează privirea şi aşteaptă până
la înregistrarea datelor

7,3 EF
Întinde mâna spre mantaua metalică
Scoate mantaua metalică R18A 9,4
86 din 101
Fixează (imobilizează) penetrometrul Relaxează sistemul de prindere
în port M8A 5,1
P1SE 5,6

Întinde mâna spre penetrometrul cu 5,6 P1SE Introduce tija de siguranţă

pulbere şi mercur
R18A 9,4
Ţine penetrometrul cu pulbere şi Fixează şi înşurubează
mercur mecanismul de prindere pentru
2 M2A analiza la înaltă presiune
Întinde mâna spre penetrometru
Apucă penetrometrul
9,1 P1SSE Introduce penetrometrul în portul
de înaltă presiune
Injectează ulei hidraulic în partea
superioară a penetrometrului
10 R20B

2 G1A Strânge sistemul de prindere la

10,5 M20B înaltă presiune
Porneşte şi iniţiază programul de
10,6 AP2 analiză
Trage sistemul de prindere Relaxează sistemul de prindere la
înaltă presiune

D2 7,5
5,6 P1SE

10,6 AP2 Scoate penetrometrul din portul

de înaltă presiune
Deşurubează sistemul de prindere 5,6 P1SE Relaxează şi eliberează
mecanismul de prindere

M8A 5,1 Scoate garniturile şi deşurubează

contactul metalic
Ţine penetrometrul de stem Eliberează mercurul din probă
10,5 M20B

5,6 P1SE

5,1 M8A

2 RL1

TOTAL 198,9
TOTAL DE REPORTAT 198,9

Din tabel rezultă că realizarea mânuirii determinării porozităţii materialelor pulverulente, prin
metoda îmbunătăţită, presupune 198,9 TMU, comparativ cu 200,8 TMU în situaţia iniţială, ce a
ce înseamnă o reducere de 0,9% la care s-a ajuns prin:

 realizarea unei succesiuni de mişcări care utilizează cel mai puţin divizarea acestora
în elemente componente. Astfel, mişcările de acţionare a bancului de acţionare
urmează într-o succesiune logică celor de pregătire a penetrometrului în vederea
încărcării, iar cele de scoatere a penetrometrului din porturile de înaltă şi joasă

87 din 101
 presiune se execută în continuare.
 evitarea suprasolicitării inutile şi obositoare a sistemului nervos al operatorului.

În tabelul 4.12 este prezentată analiza detaliată a a curăţării penetrometrelor, pe baza

metodei îmbunătăţite:

Tabelul 4.12

FIŞA DE ANALIZĂ DETALIATĂ MTM – 3 Îmbunătățită

Denumirea mânuirii: curățarea penetrometrelor
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mişcării f Simbol Simbol f Descrierea mişcării
Întinde mâna spre pensa de R14B 8,2
curăţare
Apucă pensa de curăţare G1A 2
2 M2A Introduce pensa de curăţare în
penetrometru
2 RL1 Eliberează amestecul rezidual din
penetrometru
Întinde mâna spre acetonă R14B 8,2
Apucă acetona G1A 2
Introduce acetona în cilindru M10B 6,8
2 M2A Imersează penetrometrul în
cilindru

3,1 M4A Execută mişcări de curăţare în

Eliberează conţinutul la plan vertical
RL1 2
canalizarea radioactivă

Ţine penetrometrul înclinat la 45o

2 M2A
Curăţă cu hârtie de filtru
interiorul penetrometrului

TOTAL 40,3
TOTAL DE REPORTAT 40,3

Din tabel rezultă că realizarea mânuirii de curăţare a penetrometrelor prin metoda

îmbunătăţită, presupune 40,3 TMU, comparativ cu 45,6TMU în situaţia iniţială.
Reducerea cu 11,7 % a timpului necesar execuţiei mânuirii s-a realizat prin:
 diminuarea distanţelor în executarea mişcării de întindere a mâinilor către ustensilele
necesare pregătirii probelor, prin dispunerea bancului cât mai aproape de punctul de

88 din 101
 utilizare. Se creează, astfel, posibilitatea ca operatorul să execute mai rapid mişcările,
reducându-se gradul de control şi participarea indirectă a privirii.

Reducerea timpului efectiv nu s-a redus considerabil, dar operaţiunile se desfăşoară

într-o mai mare siguranţă. Prin plasarea ordonată a ustensilelor şi dispozitivelor pe suprafaţa de
lucru şi cât mai aproape de punctul de utilizare, se formează obişnuinţa în executarea mişcărilor
de luare şi de punere la loc a acestora în mod automat, fără controlul vederii sau alt control
mintal.
Timpul operativ se calculează astfel:
Top = 123,5+ 198,9+ 40,3
Top = 362,7 TMU
Transformat în secunde, devine:
Top = 13,05 sec

89 din 101
 CAPITOLUL V
MĂSURI PRIVIND SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ ÎN VEDEREA
PREVENIRII ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ȘI A BOLILOR PROFESIONALE ÎN
CADRUL WYZ PLAST HOLDING SRL

5.1 Legislaţia în domeniul securităţii și sănătății în muncă

Principalele acte normative care reglementează securitatea și sănătatea în muncă

a) CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
Statuează şi garantează dreptul la viaţă, integritate fizică şi psihică, precum şi dreptul la
protecţie socială al tuturor cetăţenilor.
Constituţia dispune măsuri de protecţie care privesc securitatea și igiena muncii,
instituirea salariului minim garantat în plată, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit,
prestarea muncii în condiţii speciale și deosebite, precum și protecţia femeilor, a tinerilor și a
unor persoane dezavantajate.
Acest lucru este prevăzut în următoarele articole:
Art. 22(1) „Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritatea fizică şi psihică ale persoanelor
sunt garantate.”
Art. 41(1) „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a
ocupaţiei, precum și a locului de muncă este liberă.”
Art. 41(2) „Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi
sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim
brut pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii
deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin
lege.”
Art. 41(3) „Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.”
Art. 41(4) „La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbații.”
Art. 41(5) „Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al
convenţiilor colective sunt garantate.”

b) CODUL MUNCII
Act legiuitor care reglementează toate relaţiile de muncă; C.M. cuprinde și norme de
drept pentru relaţiile sociale care trebuie să se creeze în legătura cu prevenirea riscurilor pentru
sănătatea, integritatea sau viața angajaţilor.
În Titlul V, referitor la SSM, se stabilesc principii de bază în realizarea securităţii muncii:
- importanța acordată de Statul Român problematicii SSM;
- modul de stabilire a măsurilor de SSM;
- integrarea SSM din faza de proiectare și realizare a construcţiilor și echipamentelor de
protecţie (E.P), la amplasarea acestora, precum și la introducerea de noi tehnologii;
- dreptul la echipament individual de protecţie (E.I.P.) adecvat condiţiilor de muncă, la
alimentaţie specială (alimentaţie de protecţie);
- obligaţii principale ale conducerii unităților și angajaţilor;
- cine răspunde pentru realizarea măsurilor de SSM.

90 din 101
 c) LEGEA SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ, NR. 319/2006
Reprezintă actul normativ în baza căruia se desfășoară întreaga activitate de SSM în
România. Ea îndeplineşte „Rolul de lege fundamentală pentru realizarea securităţii muncii”
(element generator pentru toate prevederile normative cu caracter de SSM).

d) NORME METODOLOGICE
Reglementează procedurile de aplicare a unor principii prevăzute în legislația primară și
care sunt nominalizate expres în Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006.

e) STANDARDE DE SECURITATEA MUNCII

Un standard îndeplinește în cea mai mare parte aceleași funcții ca și normele, dar cu
referire la echipamente:
- instrument hotărâtor în stabilirea vinovăției și a sancțiunilor corespunzătoare în cazul
accidentelor de muncă;
- instrument al controlului și autocontrolului de SSM;
- instrument folosit în elaborarea programelor pentru prevenirea accidentelor de muncă la
nivelul agenților economici.

Standardele care se eliberează în România sunt:

 standarde române (SR);
 stardarde profesionale (SP);
 stardarde de firmă (SF).

5.2 Pregătirea și instruirea personalului

Instructajul de protecţia muncii la nivelul WYZ PLAST HOLDING SRL se efectuează în

cadrul firmei, în timpul programului de lucru, iar cei care sunt instruiţi sunt obligați să suporte
costul instruirii. Instruirea se face de către instructori care sunt specialişti şi care utilizează
mijloace, metode şi tehnici de instruire adecvate învăţământului intensiv (expunerea,
demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme, diafilme, proiecţii la retroproiectoare, instruirea
asistată de calculator).
WYZ PLAST HOLDING are obligația de a asigura baza materială pentru o bună instruire,
respectiv, mijloacele audio vizuale şi materiale de instruire, testare care să fie la dispoziţia
specialistului care face instruirea în cadrul cabinetului de protecţie a muncii, dispunând de
programe de instruire-testare, pe meserii sau activităţi.

Documentul care dovedeşte faptul că instruirea a fost efectuată este fişa de instructaj, ale
cărei elemente componente sunt prevăzute în N.G.P.M., în ANEXA 1, completarea acesteea
fiind obligatorie pentru personalul permanent sau detaşat, pentru angajaţii sezonieri, temporari
sau zilieri, şi se păstrează de conducătorul procesului de muncă, respectiv, de cel care are sarcina
efectuării instruirii la locul de muncă. Atunci când este vorba de vizionări în grup, se întocmesc
fişe de instructaj colectiv, al căror model este prezentat în ANEXA 2 din N.G.P.M.

Plan de instruire WYZ PLAST HOLDING SRL

În figura 5.1 este prezentat planul de instruire al firmei WYZ PLAST HOLDING SRL

91 din 101
 Figura 5.1 Plan de instruire WYZ PLAST HOLDING SRL

AQ = asigurarea calităţii
NI = notă internă
BRU = birou resurse umane

Instructajul de protecţie a muncii cuprinde trei faze:

 instructajul introductiv general;
 instructajul la locul de muncă;
 instructajul periodic.

5.2.1. Instructaj introductiv general în cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL

Rolul instructajului introductiv general este acela de a-i informa pe cei cărora li se
adresează, despre activităţile specifice unităţii în care vor lucra şi despre principalele măsuri de

92 din 101
protecţie a muncii aplicabile, din normele în vigoare sau dispuse de conducerea unităţii în
vederea eliminării sau diminuării riscurilor la care ar putea fi expuşi în viitoarele activităţi.
În cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL instructajul introductiv general este aplicat
următoarelor persoane:
- noilor angajați în cadrul firmei, angajaţi cu contracte de muncă indiferent de forma acestora;
- persoanelor angajate ca sezonieri, temporari sau zilieri;
- persoanelor delegate în interesul serviciului;
Instructajul introductiv general se face în grupuri de cel mult 20 de persoane, în cadrul
cabinetului de protecţie a muncii din cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL sau în spaţii
amenajate special, de către persoane cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul protecţiei muncii,
împuternicite prin decizie de către directorul general al firmei.
Principalele probleme care se expun în cadrul instructajului sunt:
- riscurile de accidente şi îmbolnăvire profesională;
- legislaţia de protecţie a muncii;
- consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de protecţie a muncii;
- măsuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, intervenţie, evacuare şi prim ajutor.
Programul de desfăşurare al instructajului şi conţinutul acestuia se elaborează de
persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii şi se aprobă de catre directorul general al
WYZ PLAST HOLDING SRL
În conformitate cu prevederile N.G.P.M., cu normele metodologice de aplicare a Legii
protecţiei muncii şi cu instrucţiunile de aplicare a acestor prevederi elaborate de conducerile
unităţilor se fixează, în funcţie de specificul unităţii, modul de efectuare a instructajului
introductiv general ţinând seama de următoarele cerinţe:
- nici un lucrător, indiferent dacă este permanent sau nu, nu va fi admis la lucru fără efectuarea
instructajului general;
- durate instructajului introductiv general se stabileşte prin instrucţiuni proprii şi nu va fi mai
mică de 8 ore;
- după efectuarea instructajului introductiv general persoanele respective vor fi supuse unei
verificări a cunoştinţelor, folosindu-se în acest scop teste;
- rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instructaj, în care se va menţiona că persoana
respectivă poate fi repartizată pentru a i se face instructajul la locul de muncă;
- dacă persoana instruită nu şi-a însuşit cunoştinţele prevăzute pentru această formă de
instruire nu va putea fi angajată şi i se va face un nou instructaj;
- în cazul accesului ocazional al unor persoane venite în interes de serviciu, vizite cu caracter
didactic sau de alt gen şi care nu sunt încadrate în unitatea respectivă, instructajul introductiv
general poate fi redus, atât în ceea ce priveşte volumul cunoştinţelor predate, cât şi ca durată;
- conducătorul unităţii va însărcina persoana care va însoţi vizitatorii să le facă o prezentare
succintă asupra specificului activităţii şi locurilor de muncă respective, în care vor avea acces, a
măsurilor de protecţie a muncii ce trebuie să fie respectate pe parcurs şi la locurile de muncă,
luând şi măsuri de echipare a lor cu mijloace de protecţie corespunzătoare desfăşurării vizitei în
condiţii de securitate;
- cel care face instructajul va prezenta fişa colectivă de instructaj spre semnare, vizitatorilor;
- în cazul vizitelor cu caracter didactic, efectuate în grup de către elevi şi studenţi, instruirea va
fi făcută tuturor acestor persoane, după care fişa colectivă de instructaj se va semna de către
conducătorul grupului ce va avea răspunderea respectării disciplinei pe toată perioada
desfăşurării activităţilor didactice;
- în situaţia în care în unitate se desfăşoară o vizită cu caracter oficial sau vizita este făcută de
persoane din alte ţări, răspunderea luării măsurilor de protecţie a muncii revine delegatului numit
în mod special în acest scop. În acest caz nu este necesară întocmirea fişei colective de instructaj,
dar delegaţia va fi însoţită permanent de persoana anume desemnată, care le va da indicaţii pe
toată perioada vizitei.

93 din 101
5.2.2. Instructaj la locul de muncă în cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL

După efectuarea instructajului introductiv general, persoana nou angajată în unitate este
repartizată acolo unde va lucra şi unde i se face instructajul la locul de muncă.
Instructajul la locul de muncă se efectuează tuturor persoanelor cărora normele prevăd că
li se face instructajul introductiv general şi, în plus, personalului transferat de la un loc de muncă
la altul în cadrul aceleaşi unităţi.
În cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL instructajul la locul de muncă se efectuează de
către conducătorul locului de muncă, în grupe de maximum 15 de persoane. Instructajul la locul
de muncă se predă pe baza normelor specifice de securitate a muncii şi a instrucţiunilor proprii,
elaborate pentru locul de muncă unde va lucra persoana respectivă. Acest instructaj are scopul de
a instrui persoana în cauză cu privire la procesul tehnologic la care va participa, felul utilajelor,
instalaţiilor, mecanismelor, dispozitivelor, sculelor etc. pe care le va folosi, modul de organizare
a locului de muncă, transportul şi depozitarea materialelor cu care va fi aprovizionată, cauzele
care pot genera accidente de muncă, părţile periculoase ale maşinilor şi utilajelor, sistemul de
operare al acestora, modul de montare a aparaturilor şi a dispozitivelor de protecţie, modul de
folosire a materialelor inflamabile sau toxice, modul de acţionare în cazul unui incendiu.

Potrivit art. 103 al N.G.P.M., durata instructajului la locul de muncă depinde de

complexitatea utilajului sau locului de muncă la care va lucra persoana care se instruieşte şi nu
va fi mai mică de 8 ore repartizate pe timpul perioadei de lucru de probă. Această durată se
stabileşte de şeful compartimentului respectiv (secţie, atelier, sector etc), împreună cu şeful
compartimentului de protecţie a muncii. Pentru a exista garanţia efectuării şi eficienţei
instructajului la locul de muncă, normele prevăd că persoana instruită nu va fi admisă la lucru
definitiv decât după ce şeful ierarhic al persoanei care a făcut instruirea a verificat dacă persoana
supusă instruirii şi-a însuşit cunoştinţele de protecţie a muncii.

5.2.3. Instructaj periodic în cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL

Instructajul periodic se face întregului personal din cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL
şi are drept scop aprofundarea normelor de protecţie a muncii, fiind completat obligatoriu cu
demonstraţii practice. Responsabilitatea pentru efectuarea instructajului periodic revine
conducătorului locului de muncă. Intervalul dintre două instructaje periodice din cadrul WYZ
PLAST HOLDING SRL este de 4 luni, excepţie făcând personalul tehnico-administrativ, pentru
care intervalul este de 9 luni.

WYZ PLAST HOLDING SRL trebuie să stabilească prin instrucţiuni proprii la ce interval
de timp va face instructajul periodic, luând în considerare condiţiile de muncă, riscurile
specifice, categoriile de personal avute în vedere. În cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL,
pentru unele cazuri, instructajul periodic se face suplimentar celui programat, astfel:
 când un angajat a lipsit mai mult de 30 de zile lucrătoare;
 când s-a modificat procesul tehnologic ori s-au schimbat echipamentele tehnice;
 când s-a adus modificări echipamentelor existente;
 când au apărut modificări ale normelor de protecţie a muncii sau ale instrucţiunilor
proprii de securitate a muncii;
 la reluarea activităţii după accident de muncă;
 la executarea unor activităţi speciale.

94 din 101
5.3.Metode și tehnici de diseminare

În cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL se folosesc următoarele metode și tehnici de

diseminare:
 specialiștii în protecția și sănătatea muncii din cadrul firmei distribuie angajaților din
cadrul firmei pliante cu privire la riscurile care se pot produce din cauza accidentelor de
muncă;
 organizarea de intâlniri cu angajații în scopul înștiințării acestora cu privire la riscurile la
care sunt expuși dacă nu poartă echipament de protecție;
 folosirea panourilor de semnalizare.

Panourile de semnalizare din cadrul WYZ PLAST HOLDING SRL

1. Forma şi culorile panourilor sunt în funcţie de obiectul lor specific, respectiv panouri
de interzicere, avertizare, obligativitate, salvare sau de prim ajutor, precum şi panouri
privind materiale şi echipamente de stingere a incendiilor.
2. Pictogramele trebuie să fie cât mai simple posibil şi trebuie evitate detaliile inutile.
3. Pictogramele utilizate pot fi uşor diferite sau mai detaliate decât cele prezentate la
pct.3, cu condiţia ca semnificaţia lor să rămână neschimbată şi nici o diferenţă, sau
adaptare să nu provoace confuzie asupra semnificaţiei.
4. Panourile trebuie confecţionate dintr-un material cât mai rezistent la şocuri,
intemperii şi agresiuni cauzate de mediul ambiant.
5. Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice ale panourilor trebuie să
asigure o bună vizibilitate şi înţelegere a mesajului acestora

Condiții de utilizare a panourilor

1. Panourile trebuie instalate, în principiu, la o înălţime corespunzătoare, orientate în
funcţie de unghiul de vedere, ţinându-se seama de eventualele obstacole, fie la intrarea într-o
zonă în cazul unui risc general, fie în imediata apropiere a unui risc determinat sau a obiectului
ce trebuie semnalat, şi într-un loc bine iluminat, uşor accesibil şi vizibil.
În cazul în care condiţiile de iluminare naturală sunt precare, trebuie utilizate culori
fosforescente, materiale reflectorizante, sau iluminare artificială, fără a aduce atingere
prevederilor legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/654/CEE.
2. Panoul trebuie înlăturat când situaţia care îl justifică nu mai există.

PANOURI UTILIZATE
Panouri de interdicţie
Caracteristici intrinseci:
a)-formă rotundă;
b)-pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală roşii (partea roşie trebuie
să ocupe cel puţin 35% din suprafaţa panoului).

A nu se atinge Accesul interzis persoanelor neautorizate

95 din 101
Panouri de avertizare
Caracteristici intrinseci:
a)-formă triunghiulară
b)-pictogramă neagră pe fond galben, margine neagră (partea galbenă trebuie să acopere
cel puţin 50 % din suprafaţa panoului).

Pericol electric Cădere cu denivelare Pericol de împiedicare

Panouri de obligativitate
Caracteristici intrinseci:
a)-formă rotundă;
b)-pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră trebuie să ocupe cel puţin 50 % din
suprafaţa panoului).

Protecție obligatorie Protecție obligatorie Protecție obligatorie

a picioarelor a corpului a urechilor

Panouri de salvare şi acordarea primului ajutor

Caracteristici intrinseci:
a)-formă dreptunghiulară sau pătrată
b)-pictogramă albă pe fond verde (partea verde trebuie să acopere cel puţin 50 % din
suprafaţa panoului).

Direcții de urmat

Căi / ieșiri de salvare

96 din 101
Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor
Caracteristici intrinseci:
a)-formă dreptunghiulară sau pătrată;
b)-pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie trebuie să acopere cel puţin 50 % din
suprafaţa panoului).

Extinctor Furtun de incendiu

5.4. Dotarea cu echipament individual și de protecție în cadrul WYZ PLAST HOLDING

SRL

Dotarea cu echipament individual de protecţie se face în scopul prevenirii accidentelor

de muncă şi a îmbolnăvirii profesionale. Echipamentele individuale de protecţie trebuie să fie
utilizate atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate prin mijloace tehnice de protecţie
colectivă sau prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii.
Stabilirea necesarului de echipament individual de protecţia pe categorii de personal şi în
condiţiile concrete de lucru, criteriile de acordare, obligațiile persoanelor juridice, obligațiile
lucrătorilor sunt stabilite prin “Normativul cadru de acordare şi utilizare a echipamentului
individual de protecţie” elaborate de ministerul muncii şi solidarităţii sociale.
În cadrul S.C. WYZ PLAST HOLDING SRL pe baza “Normativului cadru de acordare
şi utilizare a echipamentului individual de protecţie“ este întocmit Normativul intern pentru
acordarea echipamentului individual de protecţie şi de lucru diferenţiat pe categorii şi locuri de
muncă, în funcţie de natura şi nivelul riscurilor şi zonele corpului expuse, dotarea exactă cu
sortimente, tipuri, durată normată de utilizare, număr de bucăţi pe perechi acordate concomitent,
modul de acordare inventar personal, inventar secţie .
Echipamentul individual de protecţie se acordă gratuit angajaţilor. Personalului detaşat,
elevilor sau studenţilor în practică, vizitatorilor, personalului cu atribuţii de îndrumare şi control,
de asemenea li se acordă gratuit echipament individual de protecţie.
Societatea este obligată să întocmească lista internă cu echipament individual de
protecţie adecvat executării sarcinilor de muncă în condiţii de securitate.
Lista internă de dotare cu echipamente individuale de protecţie întocmită, trebuie
discutată şi convenită în Comitetele de Securitate şi Sănătate în Muncă sau cu reprezentanţii
angajaţilor sau sindicat după caz.
WYZ PLAST HOLDING SRL asigură condiţii pentru efectuarea verificărilor legale,
depozitarea, curăţarea, denocivizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor individuale de
protecţie în conformitate cu instrucţiunile de utilizare ale producătorului.
Echipamentul individual de protecţie care nu mai corespunde din punct de vedere al
calităţilor de protecţie va fi înlocuit, când se constată acest lucru, indiferent de motiv.
Angajaţii vor avea informaţii adecvate despre fiecare echipament individual de protecţie şi
de lucru. În cazul în care diferiţi factori de risc impun utilizarea concomitentă a mai multor
echipamente individuale de protecţie, acestea trebuie să fie compatibile şi să-şi păstreze
eficacitatea în raport cu riscurile respective.
Echipamentul individual de protecţie este utilizat în principiu utilizării individuale. În
cazul în care, prin forţa împrejurărilor acesta va fi utilizat de mai multe persoane, se vor lua
97 din 101
măsuri corespunzătoare pentru ca diferiţilor utilizatori să nu le fie afectată starea de sănătate sau
de igiena.
Un echipament individual de protecţie trebuie să fie conform reglementărilor legale în
vigoare corespunzătoare, referitoare la proiectarea şi fabricarea sa din punct de vedere al
securităţii şi sănătăţii în muncă. În toate cazurile, un echipament individual de protecţie trebuie:
 să fie adecvat corespunzător riscurilor pe care le previne, fără a induce el însuşi un
risc suplimentar
 să răspundă condiţiilor existente la locul de muncă
 să ţină seama de cerinţele ergonomice şi de sănătate ale angajatului
 să fie adoptat conformaţiei purtătorului

5.5. Acordarea materialelor igienico-sanitare și alimentaţiei de protecţie

În funcţie de principiile care stau la baza acordării alimentaţiei suplimentare şi de criteriile

pentru alegerea alimentelor oferite ca supliment, societatea acordă zilnic 0,5 litri lapte ca
alimentaţie suplimentară în conformitate cu criteriile de acordare a alimentaţiei de protecţie la
următoarele locuri de muncă:
- imprimerie, aparatură, distribuit-manipulat chimicale, sudură, tâmplărie.
Lăcătuşii, electricienii, instalatorii care lucrează (deservesc) utilajele din locurile de
muncă unde se acordă lapte ca aliment de protecţie primesc şi ei acelaşi aliment de protecţie în
aceeaşi cantitate zilnică (zi de lucru).
Materialele igienico-sanitare constituie mijloace de igiena individuală (săpun, unguente,
perii de unghii, pastă şi periuţă de dinţi, prosoape etc.) utilizate pentru prevenirea îmbolnăvirilor
profesionale. Acestea se distribuie gratuit salariaţilor în scopul igienei şi protecţiei personale în
completarea măsurilor generale luate pentru prevenirea unor îmbolnăviri profesionale.
Salariaţii sunt obligați să utilizeze materialele igienico-sanitare primite. Neutilizarea
corectă a materialelor igienico-sanitare constituie abatere de la normele de protecţie a muncii, de
care se fac vinovaţi conducătorul locului de muncă şi salariaţii respectivi.

Tabelul 5.1
Acordarea materialelor igienico-sanitare

Categoria Caracteristica sanitară a locului de muncă Materialele igienico-sanitare

0 1 2
I. Procese de muncă ce se desfăşoară în condiţii
de contact cu praf dar fără degajare de
substanţe chimice, fără contact cu uleiuri sau
produse iritante ale pielii care produc:
 murdărirea mâinilor  Săpun şi perie de unghii
 murdărirea mâinilor şi a corpului  Săpun şi perie de unghii
II. Procese de muncă ce se desfăşoară în condiţii
de degajare de praf, fără alte substanţe
chimice, uleiuri sau produse iritante ale pielii:
 Cu medie de praf (ex: turnatorii, industria  Săpun şi perie de unghii
materialelor de construcţii, industria
inului şi a cânepii, industria sticlei,
polizoare)
 Cu degajare mare de praf (măcinare şi  Săpun şi perie de unghii
cernere de cărbuni, fabricarea negrului de
fum)
 Degajare şi contaminare excesiva de praf
(fabricare şi manipularea negrului de fum)  Săpun, perie de unghii,
98 din 101

III. Procese de muncă ce au loc în condiţii de
contact direct cu unele substanţe iritante
asupra pielii:
 Contact cutanat permanent cu acizi
reactivi sau materii corosive
perie şi pastă pentru dinţi
 Săpun, preparate pentru
protecţia pielii (cremă
hidratantă), perie şi pastă
de dinţi

 Contact cu produse de distilare a  Săpun, perie de unghii,

huilei, petrolului şi şisturi bituminoase creme hiratante, perie şi
(smoală, asfalt, ulei şi derivate, pastă de dinţi
antracenice, gudron, parafină,
combinaţii azoaminice ) alte substanţe
iritante cutanate (coloranţi, crom,
uleiuri, minerale)
IV. Procese de muncă ce au loc în condiţii de
contact direct cu:
 Unele substanţe toxice care nu au  Săpun, perie de unghii,
acţiune iritantă cutanată, dar pot perie şi pastă de dinţi
pătrunde în organism prin piele, alte
noxe chimice care contaminează
pielea
V Locuri de muncă cu zgomot care pot afecta Antifoane
auzul
VI Locuri de muncă în care sunt prezente noxe Măşti adecvate protecţiei căilor
chimice sau pulberi care pot pătrunde în respiratorii
organism pe cale respiratorie

99 din 101
 CONCLUZII
În lucrarea de față s-au analizat premizele implementării principiilor ergonomice la
întreprinderea S.C. WYZ PLAST HOLDING SRL., atât din perspectiva microclimatului
industrial, cât și din perspectiva organizării ergonomice a locurilor de muncă.
Microclimatul industrial existent la societatea analizată în această lucrare impune
adoptarea și aplicarea unor măsuri ergonomice pentru menținerea sănătății angajaților săi, având
în vedere faptul că riscurile implicate de activitatea de bază a întreprinderii presupun inhalarea
unor substanțe nocive pentru organismul uman.
Designul ergonomic al locurilor de muncă presupune în special aplicarea principiilor
ergonomice ce au ca scop conservarea energiei muncitorilor, precum și amplasarea utilajelor în
câmpul muncii într-un flux logic, pentru a facilita activitatea de prestare a activităților.
Prin analizarea situației existente s-a constat prezența anumitor inadvertențe între modul
în care muncitorii își desfășoară activitatea și modul ergonomic de realizare a acesteea. Prin
aplicarea propunerilor de îmbunătățire enunțate anterior se urmărește, atât eficientizarea
activității întreprinderii și obținerea unei profitabilități ridicate, cât și menținerea sănătății
muncitorilor.
Eficientizarea activităţii resurselor umane în condiţiile organizării ergonomice a muncii
presupune adoptarea unor măsuri ce au ca scop creşterea productivităţii muncii şi implicit
creşterea profitabilităţii întreprinderii analizate. În acelaşi timp se urmăreşte aplicarea unui
program de măsuri de protecţie a muncii, pentru prevenirea şi evitarea, atât a accidentelor de
muncă, cât şi a bolilor profesionale, cauzate în acest caz de inhalarea substanţelor toxice. Analiza
ergonomică a locului de muncă are ca obiective optimizarea proiectării constructive a locurilor
de muncă prin îmbunătăţirea securităţii muncii şi ameliorarea factorilor de ambianţă fizică,
reducerea efectelor negative datorate monotoniei muncii şi diminuarea solicitărilor fizice şi
nervoase.
Cea mai dificilă problemă pentru reuşita unei companii în etapa actuală este propria ei
schimbare. Politica de schimbare este un proces complex de ajustare structurală ţinând seama de
mediul socio-economic, cultural, politic, educativ, legislativ, tradiţional, în continuă modificare.
Schimbarea structurii companiilor trebuie să aibă în vedere, în primul rând, schimbarea
metodelor şi a procedurilor manageriale şi apoi a mijloacelor tehnice şi tehnologice. Aceste
schimbări pot fi asigurate numai de un management performant al resurselor umane şi de o
organizare ştiinţifică a muncii.
Oricât de puţin ar fi rezistent la schimbare omul privit ca o componentă a sistemului
socio-economic, schimbările de mentalitate şi comportament sunt inevitabile datorită
schimbărilor survenite în sistemul nostru de valori. Evoluţia concepţiei omului despre muncă
este un factor caracterizat prin nivelul ridicat al exigenţelor în ceea ce priveşte calitatea vieţii în
general şi calitatea vieţii profesionale, calitatea condiţiilor de muncă şi confortul la locul de
muncă. Este necesar ca problemele umane să fie tratate permanent și preventiv și nu episodic și
curativ.
În concluzie, ergonomia este ştiinţa care sintetizează principii ale altor ştiinţe precum cele
medicale, economice, tehnice, antropometria, psihologia muncii, sociologia muncii, pentru
aplicarea lor în proiectarea şi optimizarea sistemului om-maşină-mediu din punct de vedere al
condiţiilor de muncă, precum şi al creşterii productivităţii muncii. Ergonomia nu trebuie
confundată cu nici una dintre ştiinţele care o compun.

100 din 101

 BIBLIOGRAFIE

1. Burloiu Petre - Ergonomia şi organizarea ergonomică a muncii, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1990.

2. Burloiu Petre - Managementul resurselor umane, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997.

3. Grandjean Etienne - Principii ergonomice în organizarea fiziologică a muncii, Editura

Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.

4. Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu - Fundamentele managementului organizaţiei, Editura

Tribuna Economică, Bucureşti 2002.

5. Draghici, A. - Ergonomie, vol I, Noi abordări teoretice şi aplicative, Editura Politehnica,

Timişoara, 2006.

6. Mihăilă I. – Bazele stiintifice și aplicațiile ergonomiei, Editura Medicală, București,

1982.

101 din 101