CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA

Catalina.culea@ub.ro

GHID REALIZARE PROIECT ERGO

Nivelul I - Identificarea riscurilor
Identificarea riscurilor legate de MMM

Instrumentul folosit pentru nivelul I este o listă de control conformă cu anexa 1 a Directivei
Consiliului. Aplicaţia cere doar un timp limitat şi se bazează pe experienţa utilizatorilor.

Obiective
 Descrierea sarcinii, a cerinţelor fizice şi a condiţiilor
 Identificarea factorilor de risc conform anexei Directivei UE

Grupul de utilizatori vizat, condiţii prealabile aplicării

 Aplicabile tuturor
 Cunoaşterea sarcinilor

Efort
Aproximativ o jumătate de oră, în funcţie de complexitatea ocupației.

Instrument
Lista de control

Observaţii
Conform anexei 1 a Directivei Consiliului UE, sunt luate în considerare diferitele caracteristici
ale solicitării legate de MMM:
 presiunea biomecanică asupra oaselor, articulaţiilor şi muşchilor care rezultă din forţe de
acţiune şi din poziţii forţate;
 oboseala musculară care rezultă din generarea unei forţe intensive, frecvente sau
persistente;
 solicitarea sistemului cardiovascular datorită unei sarcini fizice ridicate;
 handicapuri cauzate de caracteristicile sarcinii (voluminoasă, care alunecă, foarte mare);
 risc de accidentare cauzat de caracteristicile sarcinii (foarte grea, fierbinte, ascuţită,
tăioasă, mobilă);
 risc de accidentare cauzat de caracteristicile mediului de lucru (sol inegal sau alunecos,
spaţiu de mişcare redus, obstacole, iluminat insuficient).

Sfaturi pentru realizatori

Lista de control a nivelului 1 nu necesită măsurători. Toţi factorii şi problemele sunt clasificate
în funcţie de experienţa utilizatorului. Este deci esenţial să se folosească intuiţia, să se coopereze cu
lucrătorii şi să se compare rezultatele cu situaţii similare.
Dacă există neclarităţi, se va trece la Nivelul 2 al evaluării riscurilor.

Lista de control a nivelului 1 este axată doar pe o descriere a sarcinii fizice de lucru.
Evaluarea riscului individual conform anexei 2 a Directivei Consiliului nu poate fi efectuată cu
lista de control a nivelului 1. Pentru aceasta, trebuie luaţi în considerare factorii de risc individual.
Lucrătorul poate să fie expus la un risc individual dacă:
 este inapt fizic să execute sarcina respectivă,
 poartă îmbrăcăminte, încălţăminte sau alte accesorii personale nepotrivite,
 nu posedă cunoştinţe sau formare adecvate sau corespunzătoare.
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

În vederea unei analize multifactoriale, se poate face referire în mod simultan la factorii
menţionaţi în anexele 1 şi 2 ale Directivei Consiliului.

Manipularea manuală a maselor (MMM) - Identificarea riscurilor

Listă de control
Tipul de manipulare a maselor Durata, frecvenţa Intensitatea**
rar frecvent* redus )ridicat
Transport: Ridicare, cărat, încărcare, descărcare

Operaţii: Ridicare, susţinere, manipulare

Transport: împingere, tragere, manevrare

*) Părţi/elemente obişnuite ale sarcinii

**) Evaluare pe baza experienţei: munca este considerată la fel de grea de către lucrători, efortul este vizibil,
lucrătorii sunt epuizaţi la sfârşitul turei, există sesizări, există cereri pentru reamenajare, sunt semne de
absenţă crescută sau accidente?

Descrierea sarcinii (potrivit Directivei Consiliului UE)

Trăsătură Imagine Da Nu
Caracteristicile masei
Prea grea sau prea voluminoasă

Greu de mânuit şi de prins

În echilibru instabil sau conţinutul se poate deplasa

 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

Descrierea sarcinii (potrivit Directivei Consiliului UE)

Trăsătură Imagine Da Nu
Poziţionată în aşa fel încât trebuie susţinută sau transportată la
distanţă faţă de trunchi sau prin îndoirea sau răsucirea trunchiului

Poate să provoace leziuni lucrătorilor (din cauza contururilor şi/sau a

consistenţei), mai ales în cazul unei coliziuni

Efortul fizic necesar

Prea mare

Realizat printr-o răsucire a trunchiului

Antrenează o deplasare bruscă a masei

Corpul se află într-o poziţie instabilă

Caracteristicile mediului de muncă

Spaţiul nu este suficient pentru desfăşurarea activităţii (mai ales pe
verticală)

Pardoseala prezintă denivelări, pericole de împiedicare sau de

alunecare

Locul de muncă/mediul de muncă nu permite lucrătorului să

manipuleze masele la o înălţime sigură sau în poziţii corespunzătoare
ale corpului
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

Descrierea sarcinii (potrivit Directivei Consiliului UE)

Trăsătură Imagine Da Nu
Solul sau suprafaţa de lucru prezintă denivelări, fiind necesară
manipularea masei la niveluri diferite

Solul/planul de sprijin este instabil

Temperatura, umiditatea sau ventilaţia este necorespunzătoare

Cerinţe ale activităţii

Efort fizic frecvent sau prelungit, solicitând coloana vertebrală

Perioadă de odihnă fizică sau de recuperare insuficientă

Greutăţi ridicate şi transportate pe distanţe mari

Ritm al muncii intens şi care nu poate fi modificat de lucrător

Nivelul II - Evaluarea riscurilor pe nivelul de observaţie

Evaluarea nivelului de probabilitate a suprasarcinii musculo-scheletice

Sunt necesare cunoştinţe privind sarcina ce trebuie evaluată. Membrii personalului dispun în
general de aceste cunoştinţe. Pentru utilizatorii care nu au aceste cunoştinţe, va trebui efectuat în
prealabil un studiu al sarcinii.
Evaluarea riscurilor conţine:
 descriere a cerinţelor esenţiale privind sarcina şi condiţiile de muncă şi
 cuantificare a solicitării prin nivelul de risc.
Nivelul de risc indică probabilitatea suprasarcinii musculo-scheletice. Cu cât nivelul este mai
ridicat, cu atât riscul este mai mare. Probabilitatea suprasarcinii musculo-scheletice se referă la o
populaţie generală de lucrători sănătoşi, formaţi corespunzător.
Utilizatorul poate alege între două instrumente utilizate în Europa:
 Metoda Indicatorilor Cheie - (MIC)
 Diagramele de Evaluare a Manipulării manuale (DEM).
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

Din motive de calitate, instrucţiunile speciale referitoare la cele două instrumente (MIC şi
DEM) vor trebui urmate cu stricteţe.

Obiective
 descrierea cerinţelor esenţiale privind sarcina şi condiţiile de muncă
 cuantificarea nivelului solicitării
 evaluarea obiectivă a riscurilor - calculul nivelului de risc
 indicarea punctelor de intervenţie (reproiectare şi/sau îngrijiri medicale)

Grupul de utilizatori vizat, condiţii prealabile aplicării

 bună cunoaştere a sarcinii de muncă ce trebuie evaluată
 cunoştinţe de bază referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă (SSM)
 nu este necesară o formare specială în ergonomie
 intuiţia.

Efort
Dacă există informaţii şi cunoştinţe suficiente despre sarcina de muncă, sunt necesare doar
câteva minute.
Dacă informaţiile sunt insuficiente, va trebui efectuat în prealabil un studiu privind munca şi
mişcarea. În acest caz, efortul depinde de complexitatea sarcinii, de gradul de repetiţie şi de condiţiile
de muncă. Durează în medie 20 de minute.

Instrumente
Sunt disponibile două metode testate de evaluare a riscurilor pe nivelul de observaţie: Metoda
Indicatorilor Cheie (MIC) şi Diagramele de evaluare a manipulării manuale (DEM).
Cele două metode:
 au fost concepute având la bază Directiva Consiliului privind manipularea manuală a
maselor,
 se bazează pe elemente biomecanice, fiziologice şi psihofiziologice
 au fost testate în privinţa validităţii şi a aplicabilităţii în practică
 se aplică de mai mulţi ani.
Cele două metode dau rezultate comparabile şi sunt instrumente destinate evaluării riscurilor
care depăşesc nivelurile acceptabile şi nu pentru evaluarea solicitării şi a stresului în timpul unei zile
de lucru complete sau pe timpul întregii vieţi. Dacă sarcinile sunt complexe sau se schimbă frecvent,
aplicarea metodelor poate fi limitată.

Observaţii
Evaluarea riscurilor pe nivelul de observaţie defineşte caracteristicile sarcinii fizice de muncă,
arată situaţiile de depăşire a riscurilor acceptabile şi oferă indicii în vederea acţiunii.
Principiu: caracteristicile importante ale sarcinii sunt clasificate prin intermediul unei scale şi
urmate de un nivel de risc.
Ca şi la Nivelul I, sunt luate în considerare diferite caracteristici ale solicitării legate de MMM:
 presiunea biomecanică asupra oaselor, articulaţiilor şi muşchilor care rezultă din forţe de
acţiune şi din poziţii forţate
 oboseala musculară care rezultă din generarea unei forţe intensive, frecvente sau persistente
 solicitarea sistemului cardiovascular datorită unei sarcini fizice ridicate
 handicapuri cauzate de caracteristicile sarcinii (voluminoasă, care alunecă, foarte mare)
 risc de accidentare cauzat de caracteristicile sarcinii (foarte grea, fierbinte, ascuţită, tăioasă,
mobilă)
 risc de accidentare cauzat de caracteristicile mediului de muncă (sol inegal sau alunecos,
spaţiu de mişcare redus pentru lucrători, obstacole, iluminat insuficient)
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

Nivelul de risc indică probabilitatea suprasarcinii musculo-scheletice. Cu cât nivelul este mai
ridicat, cu atât riscul este mai mare. Probabilitatea de suprasarcină musculo-scheletică se referă la o
populaţie generală de lucrători sănătoşi, formaţi corespunzător. În vederea evaluării unui singur risc
pentru un lucrător, trebuie luaţi în considerare alţi factori. Lucrătorul se expune la riscuri dacă:
 este inapt fizic să execute sarcina respectivă,
 poartă îmbrăcăminte, încălţăminte sau alte accesorii personale nepotrivite,
 nu posedă cunoştinţe sau formare adecvată sau corespunzătoare.
În vederea unei analize multifactoriale, se poate face referire în mod simultan la diferiţii factori
menţionaţi la anexele 1 şi 2 ale Directivei Consiliului UE.

Sfaturi pentru utilizatori

Este posibilă, din punct de vedere teoretic, o măsurare exactă a datelor culese. In practică, unele
caracteristici pot să fie măsurate cu uşurinţă, dar altele nu sunt măsurabile. Greutatea poate fi
măsurată cu un cântar şi numărul de manipulări poate fi numărat. Măsurarea forţei de acţiune, a
rezistenţei la frecare şi a poziţiilor corporale este totuşi dificilă şi costisitoare.
Pentru a se ajunge la un nivel de precizie satisfăcător, este utilizat principiul calculului
imprecis: toate caracteristicile sunt clasificate cu ajutorul unor scale specifice plecând de la o valoare
minimă până la o valoare maximă. Pentru nivelul de observaţie, se obţine astfel o precizie suficientă.
Pentru interpretarea nivelului de risc, trebuie luată în considerare această precizie limitată. Punctele de
atenţie sunt cele ce depăşesc riscurile acceptabile şi domeniile de risc - nu neapărat nivelul de risc
separat. Dispunem astfel de evaluări de risc suficiente pentru cele mai multe sarcini. În unele cazuri,
evaluarea riscurilor la acest nivel nu va reuşi. În acest caz, se oferă două opţiuni:
 dacă situaţia nu este clară sau dacă rezultatele nu sunt acceptabile, alte informaţii vor
trebui luate în considerare, discutate şi interpretate, cum ar fi o estimare subiectivă a
sarcinii de muncă de către lucrători sau sesizări din partea acestora.
 dacă este necesară o precizie înaltă şi o evaluare detaliată a riscurilor, va trebui efectuată
o analiză diferenţiată care să corespundă Nivelului III.
Pentru evitarea unor erori, toate nivelurile vor trebui evaluate cu stricteţe. Rezultatele vor fi
comparate cu experienţa, cu stresul subiectiv resimţit de lucrător şi cu informaţiile referitoare la
sesizări sau absenteism.
În timpul evaluării riscurilor pe nivelul observaţiei, există posibilitatea de eroare de evaluare
sau de falsă interpretare. Aceasta poate să rezulte dintr-o cunoaştere insuficientă a sarcinii ce trebuie
evaluată, dintr-o interpretare subiectivă, din date incorecte sau erori de calcul.

Instrumentul MIC - Metoda Indicatorilor Cheie

Scurtă introducere referitoare la metodă

Indicatorilor Cheie (MIC) a fost concepută pentru evaluarea riscurilor pe nivelul

observaţiei în cazul manipulării manuale a maselor (MMM).
Sunt disponibile 2 foi de lucru diferite:
 Activităţi care presupun ridicare, susţinere, purtare şi
 Activităţi care presupun tragere şi împingere.

Origine
Metoda a fost concepută de Institutul federal de securitate şi sănătate în muncă (BauA) şi
de Comitetul Lander pentru securitate şi sănătate în muncă (LASI), în strânsă colaborare cu
executanţii, reprezentanţii pentru securitate, medicii de medicina muncii, organizaţiile de angajatori şi
lucrători, companiile de asigurări şi institutele ştiinţifice.
În 1996 utilizatorii metodei au publicat o schiţă, urmată de un program ştiinţific şi de testări în
utilizare de 5 ani.
Versiunile finale au fost publicate în 2001 şi 2002.
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

Concepţie
Principalele aspecte ale acestei metode:
 descrierea sarcinilor şi evaluarea au fost separate. Descrierea sarcinilor este
obiectivă şi estimativă. Descrierea rămâne valabilă, chiar dacă detaliile
procedurii de evaluare a riscurilor se schimbă din cauza unui act normativ.
o Descrierea sarcinilor este limitată la elementele cheie - toate caracteristicile anexei
1 a Directivei Consiliului UE nu sunt studiate în detaliu. Cu toate acestea,
caracteristicile anexei 1 vor fi indirect acoperite de elementele cheie. Toate
elementele vor fi notate în diferite etape cu o valoare de la minim la maxim.
Utilizatorul nu are nevoie de măsurători exacte. Principiu: calcul imprecis.
o Evaluarea riscurilor este bazată pe un model: durata înmulţită cu intensitatea.
Aceasta ţine cont de aspectele biomecanice, metabolice şi individuale. Acelaşi
principiu este aplicat tuturor tipurilor de sarcini fizice de lucru.
 Metoda Indicatorilor Cheie în caz de ridicare, susţinere, purtare, împingere şi tracţiune face
parte dintr-un sistem MIC aplicat tuturor tipurilor de sarcini fizice (alte secţiuni în curs de
dezvoltare acoperă manipularea manuală repetitivă, forţele de acţiune crescute, poziţiile
forţate şi mişcările corporale fără manipulare manuală a maselor).
 Metoda Indicatorilor Cheie poate fi integrată în tehnologia şi managementul de SSM al
companiei şi poate servi pentru studii epidemiologice şi la nivelul întreprinderii.
 toţi utilizatorii au convenit să urmărească această cale de dezvoltare.

Grupul de utilizatori vizat

 angajatorii şi reprezentanţii lor: tehnologi, ergonomişti, ingineri în planificare,
responsabili de personal, maiştri
 lucrătorii şi reprezentanţii lor
 agenţi de securitate, reprezentanţi pentru securitate, medici de medicina muncii
 inspectori

Calitatea metodologiei
Sunt verificate aplicabilitatea practică, validitatea şi coerenţa. Sunt identificate erorile
potenţiale de evaluare în cazul utilizării MIC şi sunt stabilite instrucţiuni pentru a diminua
posibilitatea apariţiei erorilor de interpretare.

Metoda indicatorilor cheie pentru activităţi care presupun ridicare, susţinere şi purtare
Instrucţiuni de utilizare pentru evaluarea condiţiilor de muncă

Evaluarea este practic realizată pentru sarcinile de manipulare manuală şi trebuie să fie
raportată la o zi de lucru. În cazul în care încărcătura şi/sau posturile se schimbă în cadrul unei
activităţi individuale, trebuie găsite valori medii. Dacă apar mai multe sarcini de manipulare
manuală cu manipulări substanţial diferite în cadrul activităţii generale, acestea trebuie estimate şi
documentate separat.
Următorii 3 paşi sunt necesari în evaluare:
1. Determinarea indicilor de timp,
2. Determinarea indicilor pentru indicatorii cheie şi
3. Evaluarea.
La stabilirea indicilor este permis să se formeze paşi intermediari (interpolare). De ex. o
frecvenţă de 40 produce un indice de timp egal cu 3. Singura excepţie este o sarcină efectivă egală sau
mai mare de 40 kg pentru un bărbat şi de 25 de kg pentru o femeie. Aceste sarcini obţin în mod
obligatoriu un indice de 25.
Foaia de lucru interactivă pentru activităţi care presupun ridicare, susţinere şi purtare poate fi
descărcată la:
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

http://www.handlingloads.eu/pdf_files/en/en-KIM-LHC-ac.pdf.
Această foaie de lucru interactivă permite completarea formularului pe un calculator şi
calcularea automată a nivelul riscului asociat activităţii. Rezultatul poate fi salvat pe calculator.
Alte documente utile referitoare la această metodă:
 O foaie de lucru care se poate folosi fără calculator, pentru o evaluare cu
creionul şi hârtia:
http://www.handlingloads.eu/pdf_files/en/en-KIM-LHC-ws.pdf.

• O scurtă lecţie care furnizează informaţii utile pentru folosirea MIC în practică,
oferă exemple de evaluare şi răspunsuri la întrebările cele mai frecvente:
http://www.handlingloads.eu/pdf_files/en/en-KIM-shl.pdf

Atenţie!
Această metodă este utilă pentru o evaluare orientativă a condiţiilor de muncă care presupun
ridicarea şi purtarea sarcinilor. Cu toate acestea, o bună cunoaştere a sarcinii de manipulare
manuală care este evaluată este esenţială, pentru a se determina indicii de timp, de masă, de
postură şi cei privind condiţiile de muncă. Dacă nu se cunosc aceste lucruri, nu se poate face nicio
evaluare. Estimările grosiere sau presupunerile conduc la rezultate incorecte.

Pasul 1: Determinarea indicelui de timp

Indicele de timp este determinat plecând de la tabel, separat pentru cele 3 forme posibile de
manipulare manuală a maselor:
 Pentru sarcini de manipulare manuală caracterizate prin repetarea regulată sau operaţii
rapide de ridicare, aşezare sau deplasare, numărul operaţiilor este un factor determinant
pentru indicele de timp.
 Pentru sarcini de manipulare manuală caracterizate prin susţinerea maselor, se ia în
considerare durata totală a susţinerii (durata totală = numărul operaţiilor de susţinere x
durata unei singure operaţii de susţinere).
 Pentru sarcini de manipulare manuală caracterizate prin purtarea unei mase, se ia în
considerare distanţa totală parcursă cu masa. Se presupune o viteză medie de mers pe jos de
4 km/h, aprox. egală cu 1m/s.

Pasul 2: Determinarea indicelui de masă, de postură şi privind condiţiile de muncă

2.1 Masa
 Indicele de masă este determinat plecând de la tabel, separat pentru bărbaţi şi femei.
 Dacă sunt manipulate greutăţi diferite în timpul evaluării sarcinii de manipulare manuală
care trebuie evaluată, va fi calculată o valoare medie luând drept sarcină unică maximă o
greutate de 40 kg pentru bărbaţi şi 25 kg pentru femei. Pentru comparaţie, pot fi utilizate şi
valorile maxime ale masei. În acest caz, trebuie luată ca bază frecvenţa redusă a acestor
valori maxime, şi în nici un caz frecvenţa totală.
 În cazul activităţilor care presupun ridicarea / susţinerea / transportarea / aşezarea, trebuie
luată în considerare greutatea efectivă. Masa reală este forţa pe care lucrătorul trebuie să o
compenseze efectiv. Sarcina nu este, deci, întotdeauna egală cu greutatea obiectului. Atunci
când o cutie este ridicată, doar 50% din greutatea ei acţionează.
 În cazul tragerii sau împingerii sarcinilor, este necesară o evaluare separată.

2.2 Postura
Indicele de postură este determinat plecând de la pictogramele din tabel. Pentru activitatea
individuală trebuie utilizate posturile caracteristice adoptate în timpul manipulării maselor. Dacă în
timpul lucrului sunt adoptate diferite posturi, poate fi calculată o valoare medie plecând de la indicele
de postură pentru sarcina de manipulare manuală evaluată.
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

2.3 Condiţiile de muncă

Pentru a determina indicele privind condiţiile de muncă, trebuie utilizate condiţiile de muncă
predominante în cea mai mare parte a timpului de lucru. Nu se va lua în considerare disconfortul
ocazional, care nu are semnificaţie pentru securitatea muncii. Indicatorii de securitate trebuie
menţionaţi în căsuţa „Verificarea locului de muncă pentru alte motive".

Pasul 3: Evaluarea
Fiecare sarcină de lucru este evaluată plecând de la nivelul riscului atribuit activităţii (calculat
prin adunarea indicilor pentru indicatorii cheie şi înmulţirea rezultatului cu indicele de timp).
 Baza evaluării cuprinde mecanisme de acţiune biomecanică combinate cu modele
doză. Se ţine cont de faptul că presiunea internă exercitată asupra zonei dorso-lombare
depinde de măsura în care trunchiul este aplecat în faţă şi înspre greutate şi de faptul că
presiunea creşte odată cu creşterea duratei şi/sau a frecvenţei greutăţii, a înclinării
laterale sau a răsucirii trunchiului.
 Este dificilă efectuarea evaluărilor sumare pentru anumite sarcini de manipulare
manuală, deoarece depăşesc orizontul informativ al acestei analize orientative. Aceste
evaluări necesită, în general, proceduri mai extinse de analiză a sarcinii pentru a realiza
o evaluare de risc.
 Pot fi definite nevoile de amenajare, proiectare

Această estimare a riscurilor scoate imediat în evidenţă nevoile de amenajare şi de luare de

măsuri. În esenţă, trebuie eliminate cauzele indicilor ridicaţi. În mod particular, acestea sunt
reprezentate de regulamente la nivelul organizaţiei în cazul indicilor de timp ridicaţi, de reducerea
greutăţii sau utilizarea mecanismelor de ridicare în cazul indicilor de masă ridicaţi, sau de
îmbunătăţirea condiţiilor ergonomice în cazul indicilor de postură ridicaţi.

EVALUAREA SARCINILOR DE MANIPULARE MANUALĂ BAZATĂ

PE INDICATORII CHEIE (Versiunea 2011)

În cazul mai multor activităţi care presupun sarcini fizice considerabile, aceste activităţi trebuie
evaluate separat.

Loc de muncă/Activitate/Ocupație:

Pasul 1: Determinarea indicelui de timp

(Selectaţi o singură coloană!) 
Operaţiuni de ridicare sau Susţinere Purtare
deplasare (< 5 s) (> 5 s) (>5 m)
Număr pe zi Indice de Durată totală pe zi Indice de Distanţă totală pe Indice de
lucrătoare timp lucrătoare timp zi lucrătoare timp
< 10 1 < 5 min 1 < 300 m 1
între 10 şi 40 2 între 5 şi 15 min 2 între 300 m şi 1km 2
între 40 şi 200 4 între 15 min şi 1 h 4 între 1 şi 4 km 4
între 200 şi 500 6 între 1 şi 2 h 6 între 4 şi 8 km 6
între 500 şi 1000 8 între 2 şi 4 h 8 între 8 şi 16 km 8
> 1000 10 >4h 10 > 16 km 10
Exemple: aşezarea Exemple: susţinerea şi ghidarea Exemple: transportarea mobilei,
cărămizilor, introducerea unei piese de fontă în timpul livrarea unor părţi de schele pe
pieselor într-o maşină, luarea lucrului pe un concasor, operarea un şantier de construcţii
cutiilor dintr-un container şi unei maşini manuale de zdrobit,
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

Pasul 2: Determinarea indicelui de masă, de postură şi

privind condiţiile de muncă 
Greutatea efectivă1) pentru Greutatea efectivă1) pentru
Indice de masă Indice de masă
bărbaţi femei
< 10 kg 1 < 5 kg 1
10 la < 20 kg 2 5 la < 10 kg 2
20 la < 30 kg 4 10 la < 15 kg 4
30 la < 40 kg 7 15 la < 20 kg 7
> 40 kg 25 > 25 kg 25
1)
„Greutatea efectivă" înseamnă, în acest context, forţa reală de acţiune care este necesară
pentru a muta încărcătura. Această forţă de acţiune nu corespunde cu masa încărcăturii în fiecare caz.
La ridicarea unei cutii de carton, doar 50% din masă va avea un efect asupra lucrătorului, iar când este
utilizat un căruţ, doar 10%.

Postura tipică, poziţia Postura, poziţia încărcăturii Indice de

încărcăturii2) postură
 Trunchiul drept, nu răsucit
 În momentul ridicării, susţinerii, purtării şi 1
aşezării încărcăturii, aceasta este aproape de corp
 Trunchiul uşor aplecat în faţă sau uşor răsucit
 În momentul ridicării, susţinerii, purtării şi
2
aşezării încărcăturii, aceasta este la o distanţă
medie de corp
 Aplecare în jos sau înainte
 Uşoară aplecare înainte cu răsucirea simultană a
corpului 4
 Încărcătura este ţinută departe de corp sau
deasupra umerilor
 Aplecare mult înainte şi răsucirea simultană a
corpului
 Încărcătura este ţinută departe de corp 8
 Stabilitate precară
 Ghemuire sau îngenunchiere
2)
Pentru a determina indicele de postură, trebuie utilizată postura tipică în timpul manipulării
manuale. De exemplu, dacă încărcătura necesită posturi diferite, trebuie utilizată o valoare medie - şi nu
valori extreme ocazionale.

Condiţii de muncă Indice privind

condiţiile de muncă
Condiţii ergonomice bune, de ex. spaţiu suficient, fără obstacole în spaţiul de
lucru, podea dreaptă, fără înclinare, iluminat suficient, priză bună 0
Spaţiu de mişcare limitat şi condiţii ergonomice nefavorabile (de ex. 1: spaţiu
de mişcare limitat de înălţimea prea joasă a plafonului sau lucrul în spaţii mai
mici de l,5 m2 sau 2: stabilitate precară datorită podelei cu denivelări sau a 1
solului moale)
Spaţiu de mişcare extrem de limitat şi/sau instabilitate a centrului de greutate
al încărcăturii (de ex. transferul pacienţilor) 2
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

Pasul 3: Evaluarea
Indicii corespunzători acestei activităţi trebuie introduşi şi calculaţi în diagramă.

Indice de masă=2,5

Indice de postură=1

Indice privind condiţiile de muncă=0

TOTAL = 3,5

Indice de timp=1

Nivelul riscului = 3
Pe baza indicilor calculaţi şi a tabelului de mai sus, se poate obţine o evaluare elementară3).
Prevederile Legii privind concediul de maternitate se aplică cu prioritate.

Categoria de risc Nivelul riscului Descriere

1 < 10 Masă uşoară; supraîncărcare fizică puţin probabilă.
Masă mai mare; este posibil să apară supraîncărcarea
2 între 10 şi 25 fizică în cazul persoanelor mai puţin rezistente4) . Pentru
aceste grupuri este folositoare reamenajarea locului de
muncă.şi mai mare; posibil să apară supraîncărcare fizică
Masă
3 între 25 şi 50 şi pentru persoanele rezistente în mod normal. Se
recomandă reamenajarea locului de muncă.
Masă foarte mare; posibil să apară supraîncărcare fizică.
4 > 50
Este necesară reamenajarea locului de muncă5) .
3)
Ca regulă generală, trebuie să plecăm de la principiul că, pe măsură ce creşte nivelul riscului, creşte
şi riscul supraîncărcării sistemului musculo-scheletic. Graniţele dintre categoriile de risc sunt fluide
din cauza tehnicilor şi condiţiilor de muncă individuale. Prin urmare, clasificarea poate fi privită doar
ca un ajutor orientativ. O analiză mai exactă necesită cunoştinţele unui specialist în ergonomie.
4)
În acest context, persoanele mai puţin rezistente sunt persoanele cu vârsta mai mare de 40 de ani sau
mai mică de 21 de ani, nou-veniţii la locul de muncă sau persoanele bolnave.
5)
Cerinţele de reamenajare pot fi determinate prin raportarea la numărul de puncte din tabel. Prin
reducerea greutăţii, îmbunătăţirea condiţiilor de execuţie sau reducerea timpului în care se depune
efort, poate fi evitat stresul.

Metoda indicatorilor cheie pentru activităţi care presupun tragere şi împingere

Instrucţiuni de utilizare pentru evaluarea condiţiilor de muncă

Evaluarea este practic realizată pentru activităţi individuale şi trebuie să fie raportată la o zi
de lucru. Dacă încărcătura şi/sau poziţia corpului se modifică în cadrul unei activităţi individuale,
trebuie calculată o valoare medie. Dacă apar mai multe sarcini de manipulare manuală cu
manipulări substanţial diferite în cadrul activităţii generale, acestea trebuie estimate şi documentate
separat.
Următorii 3 paşi sunt necesari în evaluare:
4. Determinarea indicilor de timp,
5. Determinarea indicilor pentru indicatorii cheie şi
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

6. Evaluarea.
Pentru determinarea indicilor sunt permişi paşi intermediari (interpolare). De exemplu, o
frecvenţă de 40 produce un indice de timp egal cu 3.

Foaia de lucru interactivă pentru activităţi care presupun tragere şi împingere poate fi
descărcată la:
http://www.handlingloads.eu/pdf_files/en/en-KIM-PP-ac.pdf.
Această foaie de lucru interactivă permite completarea formularului pe un calculator şi
calcularea automată a nivelul riscului asociat activităţii. Rezultatul poate fi salvat pe calculator.
Alte documente utile referitoare la această metodă:
• O foaie de lucru care se poate folosi fără calculator, pentru o evaluare cu
creionul şi hârtia:
http://www.handlingloads.eu/pdf_files/en/en-KIM-PP-ac.pdf.
• O scurtă lecţie care furnizează informaţii utile pentru folosirea MIC în practică,
oferă exemple de evaluare şi răspunsuri la întrebările cele mai frecvente:
http://www.handlingloads.eu/pdf_files/en/en-KIM-shl.pdf.

Atenţie!
Această procedură este utilă pentru o evaluare orientativă a condiţiilor de muncă care
presupun tragerea şi împingerea greutăţilor. Cu toate acestea, o bună cunoaştere a sarcinii de
manipulare manuală care este evaluată este esenţială, pentru a se determina indicii de timp, de
masă, de precizie a poziţionării, de viteză, de postură şi cei privind condiţiile de muncă. Dacă nu
se cunosc aceste lucruri, nu se poate face nicio evaluare. Estimările grosiere sau presupunerile
conduc la rezultate incorecte.

Pasul 1: Determinarea indicelui de timp

Indicele de timp este determinat plecând de la tabel, separat în cazul tracţiunii şi al împingerii
pe distanţe mici, cu opriri frecvente şi în cazul tracţiunii şi al împingerii pe distanţe mari:
 Pentru tragerea şi împingerea pe distanţe mici, cu opriri frecvente, se ia ca bază
frecventa.
 Pentru tragerea şi împingerea pe distanţe mari, se ia ca bază distanţa totală.
Valoarea limită a distanţei individuale de 5 metri ar trebui privită ca aproximativă. Dacă există
îndoieli, va trebui luată o decizie în funcţie de criteriul care apare cel mai frecvent: demarare, frânare
sau tragere prelungită.

Pasul 2: Determinarea indicelui de masă, de precizie a poziţionării, de

postură şi privind condiţiile de muncă
2.1 Masa care trebuie deplasată
Determinarea se face plecând de la tabel, luând în considerare masa care trebuie deplasată
(greutatea mijlocului de transport plus încărcătura) şi natura mijloacelor de transport (stivuitor,
auxiliare). Foarte des sunt folosite cărucioare pe roţi fără bară de tragere. Se face o distincţie între
roţile orientabile (pivotante) şi roţile fixe (nepivotante).
Dacă sunt manipulate diferite mase în cursul activităţii individuale care urmează să fie evaluată,
poate fi calculată o valoare medie. Pentru comparaţie, se pot utiliza şi valorile maxime ale masei. În
acest caz, trebuie luată ca bază frecventa mai redusă a acestor valori maxime şi în nici un caz
frecvenţa totală.

2.2 Precizia poziţionării şi viteza de deplasare

Determinarea se face plecând de la tabel. Viteza „mare" este echivalentă cu mersul pe jos
normal. Dacă, în cazuri speciale, există viteze în mod clar mai mari, tabelul poate fi extins în mod
corespunzător şi poate fi acordat un 4 sau un 8. Sunt admise interpolările.
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

2.3 Postura
Indicele de postură este determinat plecând de la pictogramele din tabel. Pentru activitatea
individuală trebuie folosite poziţiile caracteristice în timpul manipulării manuale. Dacă sunt
adoptate diferite poziţii, se poate calcula o valoare medie plecând de la indicele de postură pentru
sarcina de manipulare manuală care este evaluată.

2.4 Condiţiile de muncă

Pentru a determina indicele privind condiţiile de muncă, trebuie luate în considerare condiţiile
de muncă predominante în cea mai mare parte a timpului de lucru. Nu se va lua în considerare
disconfortul ocazional care nu are semnificaţie privind securitatea muncii.

Pasul 3: Evaluarea
Fiecare sarcină de lucru este evaluată plecând de la un nivel al riscului atribuit activităţii
(calculat prin adunarea indicilor pentru indicatorii cheie şi înmulţirea rezultatului cu indicele de timp).
Dacă sarcina este realizată de femei, indicele se va înmulţi cu 1,3. Se ţine cont de faptul că femeile au,
în medie, aproximativ 2/3 din capacitatea bărbaţilor.
 Baza evaluării o reprezintă probabilitatea deteriorării sănătăţii. Natura şi nivelul
deteriorării nu sunt definite mai precis. Se iau în considerare mecanismele de acţiune
biomecanică şi fiziologică, combinate cu modele doză. Se pleacă de la principiul că
presiunea internă asupra sistemului muscular şi scheletic depinde de forţele fizice
aplicate. Aceste forţe fizice sunt determinate de greutatea obiectului care trebuie
deplasat, valorile acceleraţiei şi rezistenţa suprafeţei solului. Posturile nefavorabile şi
durata şi/sau frecvenţa crescânde măresc solicitarea internă. Trebuie urmate
instrucţiunile din caseta text gri de pe pagina 2 a formularului.
 Este dificilă efectuarea evaluărilor sumare pentru anumite sarcini de manipulare
manuală, deoarece depăşesc orizontul informativ al acestei analize orientative. Aceste
evaluări necesită, în general, proceduri mai extinse de evaluare a riscului.
 Pot fi definite nevoile de amenajare, proiectare
Această estimare a riscurilor scoate imediat în evidenţă nevoile de amenajare şi de luare de
măsuri. În esenţă, trebuie eliminate cauzele indicilor ridicaţi. Acestea sunt:
 pentru indicele de timp, regulamentele la nivelul organizaţiei,
 pentru un indice de masă ridicat, reducerea încărcăturii sau utilizarea stivuitoarelor
corespunzătoare,
 pentru indici ridicaţi de viteză de deplasare şi de precizie a poziţionării, utilizarea de ghidaje
pentru roţi şi de dispozitive de oprire sau reducerea încărcăturii şi
 pentru un indice de postură ridicat, îmbunătăţirea amenajării postului de lucru.
 Condiţiile de muncă ar trebui să fie întotdeauna „bune".
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

EVALUAREA ACTIVITĂŢILOR CARE PRESUPUN TRAGERE ŞI ÎMPINGERE

BAZATĂ PE INDICATORII CHEIE
Versiunea Sept. 2012
Activitatea generală trebuie împărţită în activităţi separate. Fiecare activitate care presupune un
efort fizic major trebuie evaluată separat.

Loc de muncă/Activitate/Ocupație:

Pasul 1: Determinarea indicelui de timp

(Selectaţi o singură coloană) 
Tragerea şi împingerea pe distanţe mici sau cu Tragerea şi împingerea pe distanţe mari (o singură
opriri frecvente (o singură distanţă până în 5 m) distanţă mai mare de 5 m)
Distanţă totală pe zi
Număr pe zi lucrătoare Indici de timp Indici de timp
lucrătoare
< 10 1 < 300 1
între 10 şi 40 2 între 300 m şi 1 km 2
între 40 şi 200 4 între 1 km şi 4 km 4
între 200 şi 500 6 între 4 şi 8 km 6
între 500 şi 1000 8 între 8 şi 16 km 8
>1000 10 > 16km 10
Exemple: operaţiile aparatelor care manipulează, Exemple: colectarea deşeurilor, transportul
instalarea maşinilor, distribuirea mâncării într-un mobilei pe cărucioare pe roţi în clădiri,
spital descărcarea şi transbordarea containerelor

Pasul 2: Determinarea indicilor de masă, de precizie a poziţionării, de viteză, de postură şi

privind condiţiile de muncă

Stivuitor, auxiliare
Fără, masa Cărucior Cărucioare, Cărucioare pe Braţ mecanic,
este cărucioare pe şine, aparat de
Masa care trebuie rostogolită roţi, cărucioare de ridicare cu
deplasată cărucioare mână, mese pe cablu
fără roți fixe roţi,
(greutate) cărucioare cu
roţi fixe
rostogolire

<50kg 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

între 50 şi 100 kg 1 1 1 1 1
între 100 şi 200 kg 1,5 2 2 1,5 2
între 200 şi 300 kg 2 4 3 2 4
între 300 şi 400 kg 3 4 3
între 400 şi 600 kg 4 5 4
între 600 şi 1000 kg 5 5
≥ 1000 kg

Zonele gri: Situaţii critice, din cauză că oprirea din

alunecare mişcare a stivuitorului/masei depinde foarte mult de
îndemânare şi de forţa fizică.
<10kg 1 Zonele albe fără număr:
între 10 şi 25 kg 2 De evitat, pentru că forţele de acţiune necesare pot
între 25 şi 50 kg 4 depăşi forţele fizice maxime.
>50kg
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

Viteza de deplasare
Precizia poziţionării mică mare
(< 0,8 m/s) (între 0,8 şi 1,3 m/s)
Redusă
- nicio specificare privind distanţa de deplasare
- masa poate să se rostogolească până la un dispozitiv 1 2
de oprire
înaltă
- masa trebuie poziţionată şi fixată cu precizie
- distanţa de deplasare trebuie respectată cu stricteţe 2 4
- schimbări frecvente ale direcţiei
Notă: viteza medie de mers pe jos este de aproximativ 1 m/s

Postura 1)
Tipic pentru operaţiile de tragere şi împingere este faptul că există un risc pentru sistemul musculo-scheletic datorat
mai ales zona mână-braţ-umăr. Cu toate acestea, în funcţie de forţele aplicate şi de posturile specifice, este posibil ca zona

variate decât în cazul operaţiilor de ridicare şi transportare, este dificil de verificat vătămarea cronică datorată supraîncărcării.
lombară şi articulaţiile şoldului şi ale genunchiului să fie foarte solicitate. Din cauză că forţele fizice sunt net inferioare şi mai
În general, întregul sistem musculo-scheletic este solicitat atunci când se efectuează operaţii de tragere şi împingere, dar

Trunchiul drept, nu răsucit 1

supraîncărcării ca urmare a impactului, alunecării sau forţelor mari neaşteptate cu schimbare a direcţiei sau la oprire.

Trunchiul uşor aplecat în faţă sau

uşor răsucit (tragere dintr-o singură 2
parte)
Corpul mult înclinat în direcţia
mişcării 4
Aşezat pe vine, în genunchi, aplecat

Combinaţie de aplecare şi răsucire 8

1)
Trebuie utilizată postura tipică. înclinaţia maximă a trunchiului posibilă la
demarare, frânare sau manevrare poate fi ignorată dacă apare doar ocazional.

Condiţiile de muncă
Bune:  solul sau alt nivel de suprafaţă stabil, neted, uscat  fără
înclinare  fără obstacole în spaţiul de lucrucărucioarele sau roţile 0
merg uşor, fără semne evidente de uzură a rulmenţilor
Limitate:  sol murdar, puţin neuniform, instabil  uşor înclinat până la
2°  obstacole care trebuie evitate în spaţiul de lucru  cărucioare sau 2
roţi murdare, care nu mai merg bine, rulmenţi uzaţi
Dificile:  cale de transport nepavată sau cu pavaj grosier, gropi,
murdărire gravă  înclinare de 2 până la 5°  stivuitoarele trebuie să fie 4
eliberate la pornire  cărucioare sau roţi murdare, rulmenţi gripaţi
Complicate:  trepte, scări  înclinare >5°  combinaţii de indicatori de
la „restricţionat" la „dificil” 8
Indicatorii nemenţionaţi în tabel trebuie adăugaţi, dacă este cazul.

Pasul 3: Evaluarea
Indicii relevanţi pentru această activitate trebuie introduşi şi calculaţi în
diagramă.
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

Masa/stivuitorul=1

Precizia poziţionării/Viteza de deplasare=2

Indice de postură=1

Indice Condiţiile de muncă=0

TOTAL = 4

Indice de timp=2,5
x1,3 Pt femei
Nivelul riscului = 13
Pe baza indicilor calculaţi şi a tabelului de mai sus, se poate obţine o evaluare elementară.

Categoria de risc2) Nivelul riscului Descriere

1 < 10 Masă uşoară; supraîncărcare fizică puţin probabilă.
Masă mai mare; este posibil să apară supraîncărcarea
2 între 10 şi 25 fizică în cazul persoanelor mai puţin rezistente3) . Pentru
aceste grupuri este folositoare reamenajarea locului de
muncă.şi mai mare; posibil să apară supraîncărcare fizică
Masă
3 între 25 şi 50 şi pentru persoanele rezistente în mod normal. Se
recomandă reamenajarea locului de muncă.
Masă foarte mare; posibil să apară supraîncărcare fizică.
4 > 50
Este necesară reamenajarea locului de muncă.
2)
Graniţele dintre categoriile de risc sunt fluide din cauza tehnicilor şi condiţiilor de muncă
individuale. Prin urmare, clasificarea poate fi privită doar ca un ajutor orientativ. Ca regulă generală,
trebuie să plecăm de la principiul că, pe măsură ce creşte nivelul riscului, creşte şi riscul
supraîncărcării sistemului musculo-scheletic.
3)
În acest context, persoanele mai puţin rezistente sunt persoanele cu vârsta mai mare de 40 de ani sau
mai mică de 21 de ani, nou-veniţii la locul de muncă sau persoanele bolnave.

Instrumentul DEM - Diagrame de Evaluare a Manipulării manuale

Evaluarea riscurilor legate de manipularea manuală a maselor pe nivelul observaţiei

Diagramele de Evaluare a Manipulării manuale (DEM) au fost concepute pentru evaluarea

riscurilor legate de manipularea manuală a maselor pe nivelul observaţiei.
Sunt disponibile diferite foi de lucru pentru ridicare, purtare şi manipulare în echipă.
Descrierea metodei, inclusiv diferite foi de lucru pot fi descărcate de pe pagina de internet, după cum
urmează:
 foaie de lucru interactivă care permite introducerea benzilor de culori în foaia de lucru şi
calcularea automată a scorului total, cu posibilitatea de salvare pe computer:
http://www.handlingloads.eu/pdf_files/en/en-MAC-score.pdf.
 scurtă prezentare a Diagramelor de Evaluare a Manipulării manuale în formă de slide-uri:
http://www.handlingloads.eu/pdf_files/en/en-MAC-intro.pdf.
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

Origine
DEM a fost conceput de Health&Safety Executive (HSE) - organism de inspecţie a muncii
din Marea Britanie şi Health&Safety Laboratory (HSL) şi publicat în 2002.
DEM a fost conceput iniţial pentru a-i ajuta pe inspectorii din cadrul HSE să-şi dezvolte
cunoştinţele şi încrederea în abordarea problemelor de manipulare manuală. Acesta se bazează pe
studii biomecanice, fiziologice şi psihofizice obţinute din ecuaţia NIOSH şi din tabelele Snook. După
ce a fost testat şi evaluat pentru a arăta adaptarea la o utilizare lărgită, s-a făcut public şi serveşte
inspectorilor, angajatorilor şi lucrătorilor, precum şi reprezentanţilor pentru securitate.

Concept
 DEM identifică factorii de risc pentru trei tipuri de manipulare manuală: operaţiuni de
ridicare, purtare şi manipulare în echipă. Acesta contribuie, deasemenea, la identificarea
sarcinilor la locul de muncă, care trebuie să fie primele îmbunătăţite.
 DEM utilizează o foaie de scor în baza căreia utilizatorul descrie sarcina: factorii de risc
sunt apoi studiaţi cu ajutorul uneia din cele trei diagrame referitoare la operaţiunile de
ridicare, purtare şi manipulare în echipă. Pentru fiecare factor de risc, este atribuită o
culoare de semafor de circulaţie şi un scor de către observator cu ajutorul unui simplu
ghid conţinut în instrument. Culorile permit să fie indicat riscul legat de fiecare factor.
 Totalul scorurilor poate fi utilizat pentru a da prioritate unei acţiuni dintre diferitele
sarcini. Două sau mai multe sarcini pot fi comparate - scorurile mari prezintă un risc mai
mare şi ar trebui deci să fie tratate cu prioritate. Scorurile pot fi deasemenea comparate
pentru propunerea de îmbunătăţiri - pentru a vedea care dintre acestea conduce la
reducerea riscurilor.
 Factorii de risc incluşi în DEM nu acoperă toate caracteristicile din anexa 1 a Directivei
Consiliului, de ex. factorii individuali. Foaia de scor poate fi utilizată pentru
înregistrarea factorilor individuali, factorilor psihosociali etc.

Grupul de utilizatori vizat

DEM este utilizat de către inspectori, angajatori şi lucrători, inclusiv de reprezentanţii SSM.
Este uşor de utilizat şi poate servi oricărei persoane de la locul de muncă. Sunt disponibile
materiale video de formare pe pagina de internet a HSE pentru facilitarea utilizării acestui instrument,
dar nu este necesară o formare specifică în ergonomie pentru folosirea acestui instrument de bază.

Calitatea metodologiei
Sunt verificate aplicabilitatea practică, validitatea şi coerenţa. Pentru a obţine o abordare
coerentă şi a diminua probabilitatea apariţiei erorilor, instrucţiunile de utilizare prezintă diferite
scoruri ale factorilor de risc.

Nivelul III - Analiza specială

Evaluarea riscurilor în cazuri excepţionale

Analiza specială a Nivelului III va fi efectuată în cazul unor probleme specifice imposibil de
evaluat cu ajutorul evaluării riscurilor la Nivelul II şi al unor probleme legate de organizarea muncii şi
de suprasarcina musculo-scheletică.
Pentru acest nivel, se face o trecere în revistă a metodelor specifice şi se furnizează date de
contact pentru obţinerea de sprijin.

Obiective
Evaluarea riscurilor în cazul unor probleme excepţionale imposibil de evaluat cu ajutorul
Nivelului II, de ex.:
• sarcini complexe şi care se schimbă frecvent
• sarcini care necesită efort fizic foarte mare şi o formare specială
 CONF UNIV DR CULEA CĂTĂLINA MIHAELA
Catalina.culea@ub.ro

Analiza specială a Nivelului III poate fi utilizată, deasemenea, în cazul problemelor legate de
sarcina de lucru, de ex.:
• lipsa crescândă a calităţii
• organizarea muncii pentru sarcinile care necesită efort fizic foarte mare
• numeroase sesizări, probleme de sănătate, boli şi absenţe

Condiţii prealabile utilizării

• experienţă în ergonomie, fiziologie, biomecanică şi sănătate în muncă
• cunoştinţe aprofundate privind munca ce trebuie evaluată

Instrumente
• analiza sarcinii
• studiul timpului şi al mişcării
• măsurarea parametrilor fiziologici, cum ar fi ritmul cardiac, activitatea musculară
bioelectrică, consumul de oxigen
• măsurarea forţelor
• măsurarea condiţiilor de mediu
• analiza biomecanică
• întrebări şi interviuri

Efort
Efortul este mare, în general; acesta depinde de structura problemei şi de consecinţele pentru
securitate, sănătate şi economie.

Date de contact pentru obţinerea de sprijin

 inspectorii pentru probleme speciale: organismul naţional central pentru inspecţia muncii
 institutele pentru securitate şi sănătate în muncă
 inginerii consultanţi
 instituţiile de învăţământ pentru ştiinţe sau tehnologie
 alte întreprinderi care se confruntă cu probleme similare (schimb de experienţă).