UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA”, BUCUREŞTI

ŞCOALA DOCTORALĂ - MEDICINĂ DENTARĂ

PRESUSȚINERE TEZĂ DE DOCTORAT

“TENDINȚE ACTUALE ÎN TRATAMENTUL PULPAR

LA DINȚII TEMPORARI”

Conducător de doctorat:
PROF.UNIV.DR. LUCA RODICA
Student-doctorand:
TOMA MIREL
 INTRODUCERE
În prevalența la nivel global a 291 afecțiuni, pe primul
loc, cu cea mai mare frecvență, se află caria netratată a
dinților permanenți,

Caria netratată a dinților temporari a ocupat locul 10

La ambele dentiții, nu s-a înregistrat nicio scădere

notabilă a prevalenței cariei netratate într-o perioadă de 25
de ani (1990-2015)
 INTRODUCERE

Tema lucrării a avut ca inspirație numărul tot mai mare

de copii, unii cu vârste foarte mici, care au solicitat tratament
dentar.

Leziunile carioase prezente erau multiple și complicate,

nevoie de tratament.
 INTRODUCERE

“Early Childhood Caries” - ECC, afectează mai mult de

600 de milioane de copii la nivel global.
 INTRODUCERE

În ultima vreme o parte din concepțiile clasice de

diagnostic și tratament în dentiția temporară au fost revizuite
și au apărut tendințe noi, în special în abordarea patologiei
pulpare, dar și apariția de noi materiale.
 MANAGEMENTUL TRATAMENTULUI
PULPAR AL DINȚILOR TEMPORARI.

• Diagnosticul stării pulpei la dinții temporari

• Tehnici de tratament pulpar:

- tehnica stepwise și coafajul indirect
- pulpotomia
- pulpectomia
 CERCETARE PERSONALĂ

OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

ȘTIINȚIFICE.
 OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA
CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE.
Scopul cercetării personale:
-necesar de tratament la vârsta preșcolară (1-6 ani)

-rata de success, clinic și radiologic, a coafajului indirect și a

pulpotomiei la molarii temporari, folosind biomateriale

-determinarea preferințelor de tratament pulpar la dinții

temporari în rândul medicilor dentiști din Romania.
 OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA
CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE.
• Studiul I. Studiu privind necesarul de tratament la copiii
preșcolari:
- în perioada ianuarie 2013 – mai 2015
- în perioada martie 2018 – martie 2020
• Studiul II. Studiu privind utilizarea materialelor bioactive în
tratamentul pulpar la dinții temporari
• Studiul III. Studiu despre cunoștințele medicilor dentiști din
România privind tratamentul pulpar la dinții temporari.
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NECESARUL DE
TRATAMENT DENTAR LA COPIII CU VÂRSTE 1-6
ANI, CONSULTAȚI ÎN 2 CLINICI CU PRACTICA
PRIVATĂ LA INTERVALE DIFERITE DE TIMP
 OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA
CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE.

Material și metoda:

- pacienții cu vârste între 1-6 ani, care au solicitat un prim consult

stomatologic în cadrul a două cabinete cu practica privată din
București, la intervale diferite de timp: ianuarie 2013 – mai 2015
(468 copii), respectiv martie 2018 – martie 2020 (161 de copii).
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND NECESARUL DE
TRATAMENT DENTAR LA COPIII CU VÂRSTE 1-6 ANI

Distribuția pe sexe și vârstă medie

 STUDIU COMPARATIV PRIVIND NECESARUL DE
TRATAMENT DENTAR LA COPIII CU VÂRSTE 1-6 ANI
PATOLOGIE LOT 1 NR (%) LOT 2 NR (%)
Indemn 145 (30.33%) 37 (22.98%)
Carii simple 84 (17.57%) 10 (6.21%)
Coafaj 26 (5.44%) 31 (19.25%)
Distribuția patologiei în Pulpotomie 91 (19.04%) 49 (30.43%)
cele 2 loturi Pulpectomie 92 (19.25%) 21 (13.04%)
GC (extracție) 26 (5.44%) 5 (3.11%)
Traumatism (indemn) 9 (1.88%) 4 (2.48%)
Traumatism (extras) 5 (1.05%) 4 (2.48%)
TOTAL 478 (100%) 161 (100%)
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND NECESARUL DE
TRATAMENT DENTAR LA COPIII CU VÂRSTE 1-6 ANI

Distribuția lotului 1
și 2 pe grupe de vârstă în
funcție de patologie: 0-2
ani, 2-4 ani si 4-6 ani.
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND NECESARUL DE
TRATAMENT DENTAR LA COPIII CU VÂRSTE 1-6 ANI
Distribuția numărului de dinți tratați în lotul 1 (n=333, media
de 5.5) și lotul 2 (n=124, media de 6.45)
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND NECESARUL DE
TRATAMENT DENTAR LA COPIII CU VÂRSTE 1-6 ANI

Concluzii:

Tratamentele pulpare au fost in crestere in lotul 2 :

- Coafaj de la 5.44% la 19.25%
- Pulpotomia de la 19.04% la 40.43%
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND NECESARUL DE
TRATAMENT DENTAR LA COPIII CU VÂRSTE 1-6 ANI
Concluzii:
În lotul 1 predomină leziunile carioase simple, precum și
numărul de pacienți indemni de carie, în lotul 2 predomină
tratamentele pulpare vitale (coafajul, pulpotomia) = procese
carioase profunde în creștere

Procent crescut de leziuni traumatice în lotul 2 =

creșterea incidenței acestei patologii
 STUDIU COMPARATIV PRIVIND NECESARUL DE
TRATAMENT DENTAR LA COPIII CU VÂRSTE 1-6 ANI

Concluzii:
Patologia prin carii profunde și complicate mai mare în
intervalele de vârstă 2-4, 4-6

Media de dinți tratați a crescut de la 5.5 în lotul 1, la

6.45 în lotul 2 = număr mai mare de dinți afectați
 STUDIU COMPARATIV ÎNTRE BIODENTINE ȘI
CIMENTUL IONOMER DE STICLĂ FOLOSITE ÎN
COAFAJUL INDIRECT AL DINȚILOR
TEMPORARI.
 OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA
CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE.

Material și metoda:

- 58 de copii cu vârste cuprinse între 3-9 ani (76 de dinți), coafaj

indirect GIC vs Biodentine
 BIODENTINE ȘI GIC ÎN COAFAJUL
INDIRECT
Distribuția materialelor utilizate în funcție de vârstă și sex

MATERIAL BIODENTINE GIC TOTAL

VÂRSTA M F M F

<4ani 1/10% 1/10% 6/60% 2/20% 10 (13.2%)

>4ani 11/16.6% 7/10.6% 21/31.8% 27/41% 66 (86.8%)

TOTAL 12 8 27 29 76 (100%)
 BIODENTINE ȘI GIC ÎN COAFAJUL
INDIRECT
Distribuția materialelor utilizate în funcție de sex
Vârstă între 3-9 ani, media 5 ani (deviația standard 1.33)
MAT
SEX BIODENTINE GIC TOTAL
M 12 (15.8%) 27 (35.5%) 39
(51.3%)
F 8 (10.5)% 29 (38.2%) 37
(48.7%)
20 (26.3%) 56 (73.7%) 76
(100%)
 BIODENTINE ȘI GIC ÎN COAFAJUL
INDIRECT
Topografia dinților tratați în funcție de materialul utilizat
MATERIAL BIODENTINE GIC TOTAL
MAXILAR
M1 (n/%) 4 (20%) 16 (28.6%) 20
M2 (n/%) 7 (35%) 8 (14.3%) 15
MANDIBULĂ
M1 (n/%) 3 (15%) 17 (30.3%) 20
M2 (n/%) 6 (30%) 15 (26.8%) 21
TOTAL (n/%) 20 (100%) 56 (100%) 76
BIODENTINE ȘI GIC ÎN COAFAJUL
INDIRECT
Topografia leziunilor carioase

26% Suprafata
ocluzala
Suprafetele
74% aproximale
 BIODENTINE ȘI GIC ÎN COAFAJUL
INDIRECT
Rezultatele clinice și radiologice la 6, 12, 18 și 24 de luni
Material Follow-up
6L 6L RX 12L 12L RX 18L 18L RX 24L 24 L RX
CLINIC (n/%) CLINIC (n/%) CLINIC (n/%) CLINIC (n/%)
(n/%) (n/%) (n/%) (n/%)
BIODENTINE 20 20 20 19 20 19 19 19
(n/%) (100%) (100%) (100%) (95%) (100%) (95%) (95%) (95%)
GIC 56 55 56 52 53 51 51 51
(n/%) (100%) (98.2%) (100%) (92.8%) (94.6%) (91%) (91%) (91%)
 BIODENTINE ȘI GIC ÎN COAFAJUL
INDIRECT
Distribuția materialelor utilizate în restaurarea finală
Material
Biodentine GI Total
Tip restaurare Compozit Count 15 31 46
% of Total 19.7% 40.8% 60.5%
GI Count 5 0 5
% of Total 6.6% 0.0% 6.6%
SSC Count 0 20 20
% of Total 0.0% 26.3% 26.3%
CZ Count 0 5 5
% of Total 0.0% 6.6% 6.6%
Total Count 20 56 76
% of Total 26.3% 73.7% 100.0%
 BIODENTINE ȘI GIC ÎN COAFAJUL
INDIRECT
Concluzii:

- Patologie predominantă după vârsta de 4 ani (86.8%)

- Dinții cei mai afectați: m2 inferiori, urmați de m1 sup și inf

- Aproape 2/3 din leziunile carioase pe suprafețe aproximale

(74%)
 BIODENTINE ȘI GIC ÎN COAFAJUL
INDIRECT

Concluzii:

- Succes clinic și radiologic la 24 de luni SS mai mare pentru

Biodentine comparativ cu GIC (în grupa de vârstă <5 ani-
p=0.04 si >5 ani - p=0.03)
STUDIU COMPARATIV ÎNTRE BIODENTINE ȘI
SULFAT FERIC FOLOSITE ÎN PULPOTOMIA
VITALĂ LA MOLARII TEMPORARI
 OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA
CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE.

Material și metoda pentru studiul 2:

- 74 de copii cu vârste cuprinse între 3-9 ani (114 dinți),

pulpotomie FS vs Biodentine).
BIODENTINE ȘI FS ÎN PULPOTOMIA VITALĂ
Distribuția pe sexe
MAT
SEX BIODENTINE FS TOTAL
M 16 (14%) 56 (49.2%) 72
(63.2%)
F 4 (3.5)% 38 (33.3%) 42
(36.8%)
20 (17.5%) 94 (82.5%) 114
(100%)
BIODENTINE ȘI FS ÎN PULPOTOMIA VITALĂ
Topografia dinților tratați în funcție de materialul utilizat
BIODENTINE FS TOTAL
MAXILAR
Molar 1 6 (5.3%) 35 (30.7%) 41 (36%)
Molar 2 2 (1.7%) 14 (12.3%) 16 (14%)
MANDIBULĂ 50 %
Molar 1 8 (7%) 29 (25.5%) 37 (32.5%)
Molar 2 4 (3.5%) 16 (14%) 20 (17.5%)
TOTAL 20 (17.5%) 94 (82.5%) 50 %
BIODENTINE ȘI FS ÎN PULPOTOMIA VITALĂ
Topografia leziunilor carioase

9%
Suprafata
ocluzala
Suprafetele
aproximale
91%
BIODENTINE ȘI FS ÎN PULPOTOMIA VITALĂ
Rezultatele clinice și radiologice la 6, 12, 18 și 24 de luni

Material Follow-up
6L 6L RX 12L 12L RX 18L 18L 24L 24 L RX
CLINIC (n/%) CLINIC (n/%) CLINIC RX CLINIC (n/%)
(n/%) (n/%) (n/%) (n/%) (n/%)

BIODENTINE 20 20 20 20 19 19 19 19
(n/%) (100%) (100%) (100%) (100%) (95%) (95%) (95%) (95%)
FS 94 92 94 86 89 78 82 76
(n/%) (100%) (97.9%) (100%) (91.5%) (94.7%) (83%) (87.2%) (80.1%)
BIODENTINE ȘI FS ÎN PULPOTOMIA VITALĂ
Distribuția materialelor utilizate în restaurarea finală
Material
Biodentine FS Total
Tip restaurare Compozit Count 6 44 50
% of Total 5.3% 38.6% 43.9%
GI Count 5 24 29
% of Total 4.4% 21.1% 25.4%
SSC Count 1 19 20
% of Total 0.9% 16.7% 17.5%
CZ Count 8 7 15
% of Total 7.0% 6.1% 13.2%
Total Count 20 94 114
% of Total 17.5% 82.5% 100.0%
BIODENTINE ȘI FS ÎN PULPOTOMIA VITALĂ
Concluzii:

Predominantă a sexului masculin, patologie mai mare la

băieți

Cei mai afectați dinți sunt m1 sup (36%), urmați de m1

inf (32.5%)

91% din leziunile carioase pe suprafețe aproximale

BIODENTINE ȘI FS ÎN PULPOTOMIA VITALĂ

Concluzii:

Succesul clinic și radiologic aa 24 de luni pentru

Biodentine - 95%, în timp ce pentru FS a fost de 87.2%,
respectiv 80.1%
BIODENTINE ȘI FS ÎN PULPOTOMIA VITALĂ
Concluzii:
Pentru sexul M, succes radiologic la 24 luni SS mai mare
pentru Biodentine comparativ cu FS (p=0.009)

Pentru coroanele de zirconiu, succesul clinic și radiologic

a fost SS mai mare în cazul pulpotomiei cu Biodentine
comparativ cu FS la 24 de luni (p=0.0001, respectiv p<0.0001)
 STUDIU PRIVND PREFERINȚELE DE
TRATAMENT PULPAR LA DINȚII TEMPORARI
 OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA
CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE.
Material și metoda:
200 de medici stomatologi, aleși aleator, specialități și
experiență profesională diferite.
Anchetă pe bază de chestionar – întrebări de tip închis;
Formulare Google:
- Prima parte - întrebări despre statusul profesional al medicilor;
- A doua parte - două întrebări privind atitudinea terapeutica în
două situații clinice de carii profunde pe molarii temporari, cu
sau fără camera pulpară închisă.
 STUDIU PRIVND PREFERINȚELE DE
TRATAMENT PULPAR LA DINȚII TEMPORARI

Studiul = anchetă pe bază de chestionar cu întrebări de

tip închis

200 de medici stomatologi, care aveau specialități și

experiență profesională diferite.
 STUDIU PRIVND PREFERINȚELE DE
TRATAMENT PULPAR LA DINȚII TEMPORARI
Întrebări de tip închis; Formulare Google:
- Prima parte - întrebări despre statusul
profesional al medicilor.

- A doua parte - două întrebări (Q1, Q2)

privind atitudinea terapeutica în două
situații clinice de carii profunde pe molarii
temporari, cu sau fără camera pulpară
închisă.
 STUDIU PRIVND PREFERINȚELE DE
TRATAMENT PULPAR LA DINȚII TEMPORARI
Distribuția medicilor în funcție de statusul profesional și
activitatea pedodontică
100% 95% * **
90% 88% 89% 95%
90% 84% 84% 84%
77%
80% 71% *
70% 62%
60% 54% **
51% 50%
50% 46% 46%
40% 37% 36%
29%
30% 23%
20% 12% 16% 16%
10% 12% 11%
10% 5%
0%
Professional EXP <10A EXP>10A Private practic State practice Urban area Rural area Often treat Often perform
status children pulp therapy
*p=0.005 **p=0.001
PD GP OS
 STUDIU PRIVND PREFERINȚELE DE
TRATAMENT PULPAR LA DINȚII TEMPORARI
Opțiunile de tratament pentru situațiile clinice (Q1 și Q2)

Q1 N (%) Q2 N (%)
Tehnica stepwise 65 (42.5%) Pulpotomie 54 (35.3%)

Pulpotomie 55 (35.9%) Pulpectomie 79 (51.6%)

Pulpectomie 19 (12.4%) Extracție 3 (2%)

Trimitere la un medic 14 (9.2%) Trimitere la un medic 17 (11.1%)

pedodont pedodont
 STUDIU PRIVND PREFERINȚELE DE
TRATAMENT PULPAR LA DINȚII TEMPORARI
Distribuția răspunsurilor corecte la situația 1 în funcție de
statusul profesional și activitatea pedodontică
100% 92%
90%
80%
70% 63% 63%
* * 57% 55%
60% 50%
47% 46% 47% 47%
50%
40% 36% 36%
29% 29% 30%
30% 26% 24% 26% 23%
21% 19%
14% 14% 17%
20% 12%
8%
10% 0%
0%
*Correct **EXP<10A **EXP>10A Private practice State practice Urban area Rural area/both Often treat Often perform
answer (p=0.278) (p=0.278) children pulp therapy
(p=0.924)
PD GP OS
 STUDIU PRIVND PREFERINȚELE DE
TRATAMENT PULPAR LA DINȚII TEMPORARI
Distribuția răspunsurilor corecte la situația 2 în funcție de
statusul profesional și activitatea pedodontică
90% 81%
80% * 73% 73%
70% 63%
* 57%
60% 52%
50% 50% 48%
50% 43% 40% 46%
40% 33%
30% 30%
30% 24% 22% 22%
18% 18% 19% 18% 18%
20% 13%
9% 6% 9%
10%
0%
*Correct **EXP<10A **EXP>10A Private practice State practice Urban area Rural Often treat Often perform
answer (p=0.212) (p=0.212) area/both children pulp therapy
(p=0.303)
PD GP OS
 STUDIU PRIVND PREFERINȚELE DE
TRATAMENT PULPAR LA DINȚII TEMPORARI
Concluzii:
51% din medicii care au răspuns la chestionar au fost
medici stomatologi fără nicio specialitate (GP), 36,6% medici
de diferite specialități (OS) și 12,4% medici cu competență de
Pedodonție sau rezidenți îi specialitatea de Pedodonție (PD).

82,4% au avut o experiență profesională mai mică de 10

ani și au fost preponderent medici fără nicio specialitate
(55,5%).
 STUDIU PRIVND PREFERINȚELE DE
TRATAMENT PULPAR LA DINȚII TEMPORARI

Concluzii:
42.5% (n=65) dintre respondenți au ales opțiunea
corectă de tratament la întrebarea 1 (Q1 - carie profundă pe
molar asimptomatic cu camera pulpară închisă).

51.6% (n=79) dintre respondenți au ales opțiunea

corectă de tratament la întrebarea 2 (Q2 - carie profundă pe
molar simptomatic cu camera pulpară deschisă).
CONCLUZII FINALE
 CONCLUZII FINALE
• Distribuția patologiei pe sexe la vârstă preșcolara este relativ
similara în cele două loturi.

Tratamentele pulpare au fost in crestere in lotul 2 :

- Coafaj de la 5.44% la 19.25%
- Pulpotomia de la 19.04% la 40.43%

• Intervalele de vârstă cu patologia cea mai mare sunt 2-4 și 4-

6 ani
 CONCLUZII FINALE
• Media dinților tratați a crescut de la 5.5 în lotul 1 la 6.45 în
lotul 2

• În lotul 1 se observă o frecvență mai mare a leziunilor

carioase simple, dar și a pacienților indemni de carie (30.3%),
procent care scade semnificativ într-un interval de
aproximativ 4 ani la 22.9% în lotul 2.
 CONCLUZII FINALE
• În lotul 2, număr mai mare al tratamentelor pulpare vitale
comparativ cu lotul 1, ceea ce înseamnă o creștere a
patologiei prin carie.

• Dublare a procentului de traumatisme în lotul 2 de la 2.93%

la 4.96%, patologie în creștere.
 CONCLUZII FINALE
• Mai mult de 2/3 din dinții afectați prezintă leziuni carioase pe
suprafețe aproximale

• Succesul clinic și radiologic pt Biodentine la 24 luni în

coafajul indirect este 95%, în timp ce la GIC este de 91%.
 CONCLUZII FINALE
- Succes clinic și radiologic la 24 de luni SS mai mare pentru
Biodentine comparativ cu GIC (în grupa de vârstă <5 ani-
p=0.04 si >5 ani - p=0.03)

- Molarii superiori tratați cu Biodentine rata de succes clinic și

radiologic SS mai mare decât cei tratați cu GIC la 24 de luni
(p<0.001)
 CONCLUZII FINALE

• m2 tratați prin coafaj cu Biodentine au o rată de success

clinic SS mai mare decât cei tratați cu GIC (p=0.04) la 24 de
luni

• molarii superiori tratați prin coafaj cu Biodentine au rata de

success atât clinică cât și radiologică SS mai mare decât cei
trați cu GIC (p<0.0001 în ambele cazuri).
 CONCLUZII FINALE
• În pulpotomia dinților temporari, patologia predomină în
rândul baieților (63.2% față de 36.8% la fete).

• Succesul clinic și radiologic pt Biodentine la 24 luni în

pulpotomia vitală este 95%, în timp ce la FS este de 87.2%,
respectiv 80.1%.

• rata de succes radiologic la 24 de luni este SS mai mare în

cazul folosirii Biodentine, comparativ cu FS (p=0.009)
 CONCLUZII FINALE

În privința restaurărilor, prin coroanele de zirconiu,

succesul atât clinic cât și radiologic a fost SS mai mare în cazul
pulpotomiei cu Biodentine comparativ cu FS (p=0.0001)
 CONCLUZII FINALE
• Nu există diferențe SS în privința ratelor de succes clinic între
Biodentine și FS folosite în pulpotomie în privința topografiei
dinților (sup/inf – p=0.54) și nici a tipului de dinte (m1/m2 –
p= 0.70)

• Nu există diferențe SS în privința ratelor de succes radiologic

între Biodentine și FS folosite în pulpotomie în privința
topografiei dinților (sup/inf – p=0.16) și nici a tipului de dinte
(m1/ms – p= 0.42)
 CONCLUZII FINALE
• Preferințe de tratament: 51% din medicii care au răspuns la
chestionar au fost medici stomatologi fără nicio specialitate
(GP), 36,6% medici de diferite specialități (OS) și 12,4%
medici cu competență de Pedodonție sau rezidenți îi
specialitatea de Pedodonție (PD).

• 82,4% au avut o experiență profesională mai mică de 10 ani

și au fost preponderent medici fără nicio specialitate (55,5%).
 CONCLUZII FINALE
• Pentru Q1 - carie profundă pe molar asimptomatic cu
camera pulpară închisă, răspunsul corect a fost obținut de la
42.5% (n=65) dintre respondenți

• Pentru Q2 - carie profundă pe molar simptomatic cu camera

pulpară deschisă, răspunsul corect a fost obținut de la 51.6%
(n=79) dintre respondenți
 CONCLUZII FINALE
• Nu au existat diferențe SS privind opțiunile de tratament
pulpar în funcție de statutul profesional al medicilor
(vechime, p>0.062; practica private/la stat, p>0.358; mediul
în care își desfășoară activitatea urban/rural, p>0.747).

• Sunt necesare astfel actualizări privind tendințele actuale în

tratamentul cariei profunde a molarilor temporari. Poate și
modificări de curricula
VA MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE

toma.mirel@gmail.com