Influenţa Standardelor de Contabilitate pentru Sectorul Public

şi contabilitatea de angajamente

Standardele de Contabilitate pentru Sectorul Public reprezintă o etapă importantă

a reformei contabilităţii în sectorul public. Iniţiativa acestei reforme a sistemului contabil
public se datorează Federaţiei Internaţionale a Contabililor(IFAC-International
Federation of Accountants). IFAC este formată din 159 de membrii din toate zonele
globului , reunind mai mult de 2,5 milioane de contabili care lucrează în serviciul public,
industrie, comerţ şi educaţie. Nici o altă organizaţie profesională din lume în domeniul
financiar-contabil şi puţine alte organizaţii profesionale au suportul internaţonal larg ce
caracterizează IFAC.
Astfel, adoptarea de către IPSASB(The International Public Sector Accounting
Standards Board) a Standardelor de Contabilitate pentru Sectorul Public, a
reprezentat o măsură de armonizare contabilă internaţională. IPSASB( fostul Comitet
pentru Sectorul Public) este un organism format în cadrul IFAC şi are ca scop
promovarea şi dezvoltarea standardelor contabile pentru entităţile publice. Obiectivul
final al acestui organism este acela de facilita schimbul de informaţii între profesioniştii
contabili din domeniul public, de a răspunde cerinţelor organizaţiilor naţionale, regionale,
locale sau agenţiilor guvernamentale, concomitent cu promovarea unor programe
educaţionale sau de cercetare în domeniul public.
IPSASB se străduieşte să vină în întâmpinarea nevoii de informaţie, în
conformitate cu rapoartele financiare şi de audit naţionale, regionale, ale agenţiilor
guvernamentale sau ale componentelelor pe care le deservesc. Se străduiesc să răspundă
acestor nevoi prin dezvoltarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru
Sectorul Public stabilind cerinţele pentru rapoartele financiare anuale. IPSAS-urile
reprezintă cea mai bună practică internatională cu privire la rapoartele financiare pentru
entităţile din sectorul public. În multe jurisdicţii, aplicarea cerinţelor IPSAS-urilor va
spori încrederea şi transparenţa rapoartelor financiare pregătite de către Guverne şi
Agenţiile lor.

De asemenea, IPSASB a încurajat în permanenţă tările membre să adopte

Standardele de Contabilitate pentru Sectorul Public(IPSAS), chiar mai mult decît atât

1
să elaboreze standarde naţionale proprii. Importanţa Standardelor de Contabilitate
pentru Sectorul Public(IPSAS) rezidă în faptul că vor asigura trecerea de la
contabilitatea de casă la contabilitatea de angajamente pentru sectorul public, cu
consecinţe favorabile pentru patrimoniul public în general şi fondurile publice, în special.
Tranziţia de la contabilitatea de casă la contabilitatea de angajamente este de durată, fiind
eşalonată pe parcursul a mai multe exerciţii bugetare în fiecare ţară în parte. Astfel,
Marea Britanie aplică contabilitatea de angajamente încă din anul 1995 şi cu caracter
experimental anumite standarde IPSAS.
Standardele de Contabilitate pentru Sectorul Public au ca punct de plecare
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară(International Financial Reporting
Standards-IFRS). Acestea au fost discutate şi analizate de către specialiştii în domeniu,
deşi majoritate statelor europene prezintă particularităţi şi probleme diverse cu privire la
modul de adoptare a normelor contabile internaţionale. În general, statele europene
dispun în momentul prezent de două seturi de norme contabile, acestea fiind: standardele
contabile naţionale şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară(International
Financial Reporting Standards-IFRS). În accepţiunea Consiliului pentru Standardele
Internaţionale de Contabilitate(IASB) 1 , sistemul de raportare financiară reprezintă o
condiţie esenţială în vederea dezvoltării economice. Astfel, standardele de raportare
financiară, standardele de audit şi etica profesională conferă un plus de credibilitate
informaţiei financiare, stimulând în acest fel creşterea investiţiilor, stabilitatea şi
dezvoltarea economică în general.
De aceea, la dezvoltarea IPSAS-urilor trebuie avute în vedere următoarele
elemente:
- declaraţiile şi–opiniile IASB;
- experienţa autorităţilor naţionale de reglementare;
- opiniile organizaţiilor profesionale de contabilitate;
- alte organizaţii interesate în raportările financiare, contabile şi auditul sectorului
public.

1
IASB este un organism constituit în anul 2001 pentru elaborarea IFRS. IASB a înlocuit
IASC(International Accounting Standard Committee) care a elaborat IAS(International Accounting
Standards)

2
 Ca urmare, IPSASB încurajează adoptarea Standardelor de Contabilitate
pentru Sectorul Public şi armonizarea prevederilor legislaţiilor naţionale ale ţărilor
membre cu prevederile internaţionale. Pe plan internaţional se remarcă o asemănare a
prevederilor cuprinse în Standardele de Contabilitate pentru Sectorul Public şi
Standardele Internaţionale de Contabilitate(IAS).
In prezent, Guvernele şi celelalte entităţi din sectorul public aplică diferite practici
financiare şi în multe ţări nu există standarde, mai precis, acestea fie sunt incipiente şi
trebuie dezvoltate sau pot fi aplicate numai în cazul unor anumitor tipuri de entităţi din
sectorul public.
De aceea, IPSASB elaborează o serie de materiale incluzând:
¾ standardele
¾ instrucţiuni de aplicare
¾ studii si
¾ lucrări ocazionale.
Obiectivele IPSASB sunt de a dezvolta programele menite să perfecţioneze
managementul financiar şi contabilitatea sectorului public, inclusiv dezvoltarea
standardelor contabile şi promovarea lor pe scară largă.
În prezent au date publicităţii un număr de 21 de IPSAS-uri, după cum urmează:
IPSAS 1 - Presentation of Financial Statements
IPSAS 2 - Cash Flow Statements
IPSAS 3 - Net Surplus or Deficit for the Period, Fundamental Errors and Changes in Accounting
Policies
IPSAS 4 - The Effects of Changes in Foreign Exchange Rates
IPSAS 5 - Borrowing Costs
IPSAS 6 - Consolidated Financial Statements and Accounting for Controlled Entities
IPSAS 7 - Accounting for Investments in Associates
IPSAS 8 - Financial Reporting of Interests in Joint Ventures
IPSAS 9 - Revenue from Exchange Transactions
IPSAS 10 - Financial Reporting in Hyperinflationary Economies
IPSAS 11 - Construction Contracts
IPSAS 12 - Inventories
IPSAS 13 - Leases
IPSAS 14 - Events After the Reporting Date

3
IPSAS 15 - Financial Instruments: Disclosure and Presentation
IPSAS 16 - Investment Property
IPSAS 17 - Property, Plant and Equipment
IPSAS 18 - Segment Reporting
IPSAS 19 - Provisions, Contingent Liabilities and Contingent Assets
IPSAS 20 - Related Party Disclosures
IPSAS 21 - Impairment of Non-Cash generating Assets

Analizând IPSAS-urile de mai sus remarcăm că au fost păstrate denumirile ale

unor IAS-uri, ceea ce demonstrează şi importanţa acestora. Astfel, similitudinea se
regăseşte sub forma informaţiilor prezentate în tabelul de mai jos:

Prezentarea comparativă a IPSAS-urilor şi IAS-urilor

IPSAS IAS
IPSAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare( IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare
Presentation of Financial Statements)
IPSAS 2 Situaţia privind fluxul de IAS 7 Situaţiile fluxurilor de numerar
numerar(Cash Flow Statements)
IPSAS 4 Efectele modificărilor ratei de IAS 21 Efectele variaţiei cursurilor de
schimb valutar(The Effects of Changes in schimb valutar
Foreign Exchange Rates)
IPSAS 5 Costurile împrumuturilor IAS 23 Costurile îndatorării
(Borrowing Costs)
IPSAS 6 Situaţii financiare consolidate şi IAS 27 Situaţii financiare consolidate şi
contabilitatea unităţilor subordonate separate
(Consolidated Financial Statements and
Accounting for Controlled Entities)
IPSAS 10 Raportarea financiară în IAS 29 Raportarea financiară în
economiile hiperinflaţioniste (Financial economiile hiperinflaţioniste
Reporting in Hyperinflationary Economies)

4
IPSAS 11 Contracte de construcţii IAS 11 Contracte de construcţii
(Construction Contracts)
IPSAS 12 Stocuri(Inventories) IAS 2 Stocuri
IPSAS 13 Leasing(Leases) IAS 17 Leasing
IPSAS 14 Evenimente ulterioare datei IAS 10 Evenimente ulterioare datei
bilanţului(Events After the Reporting Date) bilanţului
IPSAS 15 Instrumente financiare: IAS 32 Instrumente financiare: prezentare
prezentare şi descriere (Financial şi descriere
Instruments: Disclosure and Presentation)
IPSAS 16 Investiţii imobiliare(Investment IAS 16 Imobilizări corporale
Property)
IPSAS 18 Raportarea pe IAS 14 Raportarea pe segmente
segmente(Segment Reporting)
IPSAS 19 Provizioane, datorii şi active IAS 37 Provizioane, datorii şi active
contingente (Provisions, Contingent contingente
Liabilities and Contingent Assets)
IPSAS 20 Raportarea financiară a IAS 24 Prezentarea informaţiilor referitoare
tranzacţiilor cu părţi affiliate (Related Party la tranzacţiile cu părţi afiliate
Disclosures)

Analizând tabelul de mai sus constatăm tendinţa generală din domeniul

contabilităţii, care se manifestă în special prin eforturile de a asigura un cadru comun,
agreat la nivel internaţional, de reflectare a operaţiunilor economice în contabilitate,
precum şi de întocmire şi prezentare a informaţiei contabile. Toate acestea conduc la
furnizarea unei informaţii financiar-contabile pertinente, relevante şi credibile, care să
ofere siguranţă investitorilor, creditorilor, salariaţilor, instituţiilor publice, agenţiilor
guvernamentale, precum şi altor utilizatori interesaţi.
Trecerea la contabilitatea de angajamente este utilă atât pentru responsabilitatea
publică, cât şi pentru adoptarea deciziilor în procesul managerial. Raportările financiare
întocmite pe baza angajamentelor permit utilizatorilor:

5
 ¾ Evaluarea responsabilităţii la nivelul tururor resurselor pe care entitatea le
gestionează, precum şi modul de utilizare al acestor resurse;
¾ Evaluarea performanţelor, poziţiei financiare şi fluxurilor de trezorerie ale
entăţilor publice
¾ Luarea deciziilor în legătură cu furnizarea resurselor sau promovarea de
noi activităţi.
Conform recomandărilor IPSASB, o entitatea publică aflată în proces de tranziţie
de la contabilitatea de casă la contabilitatea de angajamente trebuie să facă menţiuni în
notele la situaţiile financiare anuale cu privire la măsurile legislative sau prevederile
naţionale referitoare la informaţiile specifice. De asemenea, o entitate publică care aplică
IPSAS-urile trebuie să menţioneze acest lucru, conform prevederilor IPSAS 1
Presentation of the Financial Statements.
Obiectivul acestui standard este de a stabili baza pentru prezentarea situaţiilor
financiare cu scop general, pentru a asigura comparabilitatea, atât cu situaţiile financiare
ale entităţii publice pentru perioadele precedente, cât şi cu situaţiile financiare ale altor
entităţi.
Pentru a realiza acest obiectiv, IPSAS 1-Prezentarea Declaratiilor Financiare,
prevede considerente generale pentru prezentarea situaţiilor financiare, recomandări
pentru structura acestora, precum şi cerinţe minime pentru conţinutul situaţiilor
financiare. Recunoaşterea, evaluarea şi evidenţierea tranzacţiilor şi evenimentelor
specifice sunt tratate în alte IPSAS-uri.
Dr. Luminiţa Ionescu

Bază legală:

Legea finanţelor publice nr. 500/ 2002, Monitorul Oficial al României, PARTEA I,
Nr. 597 din 13 august 2002
Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată MO nr. 48 din 14 ianuarie 2005
OMFP nr. 1753 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor privind
inventarierea elementelor de activ şi de pasiv, MO nr. 1174 din 13 decembrie
2004
www.ifac.org/PublicSector- International Public Sector Accounting Standards (IPSASs)
www.fmi.ro - Memorandum cu privire la politicile economice si
financiare ale guvernului României în prioada 2001 - 2002

6
7