Cleopatra: Spune-mi Charmiona,pe unde poate fi in clipa asta?

Sta
oare-ntins? Sta oare in picioare? Plecat-a sa se plimbe? Calareste?
Ferice cal, povara lui Antoniu sa poti sustine! Falnic fii! Pe cine ti-e
dat sa porti, o stii tu oare? Spune! Al doilea Atlas al lumii, bratul si
coiful omenirii. Soapata-i dulce imi vine mi se pare la ureche:
“Serpoaica Nilului batran pe unde-i?”. Asa-mi spunea adese... Ce
otravuri desfatatoare ma imbata! Gandul spre mine ti se indreapta
cand si cand? Spre mine, oachesa de sarutarea inamorata a lui Ra , cu
fata brazdata-n cute adanci de mersul vremii?
Caesar, frunte vasta ,cand aicea ai poposit, gasitu-m-ai pe mine
imbucatura vrednica de-un rege.
Sta nemiscat Pompeius si privea cu ochii dilatati la neagra-mi fata si
ancora parea ca vrea sa zvarle pe fruntea acesta, asteptand sa moara in
contemplarea celei ce-i da viata.
Pruncul ce s-ar naste in ziua-n care n-as mana solie spre Marc
Antoniu ar fi milog in viata. Doresc sa –i scriu. Imi dati ce-mi
trebuieste! Charmiona, rogu-te , raspunde-mi : pe Caesar l-am iubit?