CPI marfă

Activități/obiceiuri ale șoferului în timpul conducerii (distragerea atenției):

˗ fumatul;
˗ vorbitul la telefon;
˗ discuții în timpul conducerii;
˗ consumul de alimente sau lichide.
Acțiuni întreprinse și ordinea în caz de accident:
˗ evaluarea accidentului;
˗ semnalizarea și delimitarea zonei de pericol;
˗ apel 112;
˗ primul ajutor;
˗ protejarea urmelor de la locul accidentului.
Aspecte urmărite la verificarea nivelului lichidelor și lubrifianților:
˗ refacerea nivelului;
˗ consumurile de carburanți;
˗ identificarea modificărilor calitative (culoare, miros, vâscozitate).
Aspecte pe care trebuie să le aveți în vedere pe drumul acoperit cu zăpadă:
˗ echiparea tuturor roților cu pneuri de iarnă (autovehicule cu MTMA mai mică de 3,5 t);
˗ echiparea tuturor roților cu pneuri de iarnă (autovehicule cu MTMA mai mare de 3,5 t);
˗ utilizarea lanțurilor antiderapante pe drumurile acoperite cu zăpadă sau polei;
˗ să nu circule cu lanțuri pe drumurile care nu sunt acoperite cu zăpadă.
Aspecte urmărite la sistemul de iluminare și semnalizare pe timp de noapte:
˗ elementele sistemului de iluminare și semnalizare să fie curățate;
˗ elementele sistemului de iluminare și semnalizare să fie în bună stare de funcționare.
Avantaje ale sistemelor contra blocării roților ABS:
˗ permite manevrarea autovehiculului;
˗ reduce spațiul de frânare pe suprafețe cu aderență scăzută.
Avantajele ACC (ADAPTIVE-CRUISE-CONTROL):
˗ menținerea turației minime economice;
˗ ajută conducătorul auto la mersul în coloană;
˗ menține distanța constantă față de vehiculul din față, pentru evitarea coliziunilor.
Avantajele utilizării sistemului de frânare de încetinire:
˗ nu se supraîncălzește frâna de serviciu;
˗ nu se uzează componentele frânei de serviciu;
˗ se mărește durata de funcționare a frânei de serviciu;
˗ crește siguranța deplasări;
˗ scade consumul de combustibil.
Avantajele conducerii ecologice (ECODRIVING):
˗ scăderea consumului de combustibil;
˗ reducerea poluării mediului, reducerea poluării fonice.
˗ creșterea siguranței rutiere.
Card tahograf pierdut:
˗ se scriu de mână principalele activități pe un imprimat existent la bord.
Categorii vulnerabile de participanți la trafic:
˗ pietoni, bicicliști, motocicliști, căruțași.

1
Cauze care pot provoca încălzirea excesivă a anvelopelor:
˗ rularea în condiții de suprasarcină;
˗ rularea cu o presiune mai mică decât cea indicată de către constructor;
˗ blocarea ferodourilor pe tambur;
˗ lipsa ferodourilor pe suport, etc.
Cauze pentru care se poate înregistra scăderea efectului de frânare la utilizarea
continuă și îndelungată a retarderului hidraulic:
˗ crește temperatura uleiului de motor;
˗ crește temperatura lichidului de răcire;
˗ crește temperatura lichidului hidraulic.
Cauzele apariției defecțiunilor (crăpături, tăieturi) pe circumferința de rulare sau pe
flancuri, la anvelopele punții spate:
˗ deteriorarea anvelopei în timp (îmbătrânire);
˗ folosirea cu o presiune neconformă prevederilor fabricantului;
˗ menținerea, păstrarea, depozitarea pe perioade lungi de timp a anvelopelor în locuri
neadăpostite (soare, ploaie, etc).
Cazuri/situații sau acțiuni ale șoferului care pot conduce la creșterea pericolului de
derapare sau răsturnare în curbe:
˗ centrul de greutate prea sus;
˗ viteza neadaptată;
˗ bruscarea volanului;
˗ frânare bruscă în curbă.
Comenzi la a căror acționare se dezactivează în mod automat tempomatul:
˗ pedala de frână;
˗ maneta de comandă a frânei de încetinire;
˗ ambreiajul.
Componente ale transmisiei care multiplică momentul motor:
˗ cutia de viteze, transmisia principală.
Componente ale lanțului de transmitere a momentului motor:
˗ motor, ambreiaj, cutia de viteze, cardan, transmisie principală, diferențial, arbori planetari,
roți.
Componente ale distanței de oprire:
˗ distanta parcursă în timpul de reacție și distanța parcursă în timpul frânării.
Comportamente/atitudini/factori care pot crea o imagine profesională bună pentru
conducătorul auto:
˗ ținuta vestimentară;
˗ politețea la volan în anumite situații conflictuale din trafic;
˗ modul de comunicare cu ceilalți participanți la trafic;
˗ starea tehnică a autovehiculului;
˗ aspectul estetic și starea de curățenie a autovehiculului.
Conducerea fără card tahograf (card furat sau pierdut):
˗ deoarece pierderea s-a produs în timpul cursei conducătorul auto poate circula fără card 15
zile sau dacă este nevoie până la sosirea în țară, cu condiția să respecte procedurile legale
în asemenea situații.

2
Condiții/situații de conducere a autovehiculului care pot provoca instalarea mai rapidă
a stării de oboseală:
˗ conducerea pe timpul nopții;
˗ intensitatea crescută a traficului;
˗ conducerea în condiții meteo nefavorabile: ploaie torențială, caniculă, ceață;
˗ odihna insuficientă înaintea plecării în cursă;
˗ o poziție incomodă/incorectă la volan;
˗ conducerea îndelungată fără pauze suficiente.
Condiții/cerințe de care trebuie să vă asigurați că sunt îndeplinite de elementele de
fixare a mărfii:
˗ să nu prezinte fisuri, rupturi;
˗ să nu prezinte noduri;
˗ să fie adaptate pentru marfa arimată;
˗ să fie conforme cu standardele europene în vigoare.
Condiții/cerințe de care trebuie să vă asigurați că sunt îndeplinite de către chingile de
poliester:
˗ să nu prezinte fisuri, rupturi;
˗ să nu prezinte noduri;
˗ să fie adaptate pentru marfa arimată;
˗ să fie conforme cu standardele europene în vigoare;
˗ să aibă eticheta intactă;
˗ să nu fie pătate de grăsimi sau substanțe chimice.
Condiții/cerințe la repartizarea și arimarea încărcăturii:
˗ încărcătura să nu depășească MTMA, masa pe axe, centrul de greutate cât mai jos, să se
folosească dispozitive omologate și adaptate la marfa respectivă.
Condiții meteorologice și de stare a drumului – prudență utilizare retarder:
˗ în condiții de carosabil umed sau alunecos, acoperit cu gheață, zăpadă, mâzgă.
Consecințe negative ale unui stil de conducere agresiv:
˗ pericol de accidente;
˗ posibilitatea de a produce daune materiale;
˗ punerea în pericol a celorlalți participanți la trafic;
˗ crește gradul de poluare.
Consecințe ale circulației supra pneurilor, într-o zi caniculară:
˗ încălzire pneuri;
˗ pericol de explozie pneuri;
˗ creșterea presiunii în anvelope;
˗ scăderea aderenței la frânare.
Consecințe ale abordării unei curbe la dreapta cu o viteză neadaptată:
˗ pericol de derapare și intrate pe sensul opus;
˗ pericol de răsturnare;
˗ pericol de răsturnare a mărfurilor.
Consecințe ale circulației cu presiunea de 7,3 bari:
˗ supraîncălzirea anvelopelor;
˗ uzura anvelopelor;
˗ pierderea stabilității;
˗ se reglează presiunea la 8 bari.

3
Consecințe ale circulației cu presiunea din pneuri scăzută:
˗ creșterea semnificativă a consumului de combustibil;
˗ creșterea rezistenței la rulare;
˗ uzura prematură a anvelopelor;
˗ supraîncălzirea anvelopelor;
˗ acționarea îngreunată a direcției.
Consecințe negative ale funcționări motorului în regimul de turații roșu:
˗ crește consumul de combustibil;
˗ crește poluarea;
˗ crește uzura motorului;
˗ forța de tracțiune la roată este redusă;
˗ solicitările mecanice și termice sunt maxime.
Costuri directe sau indirecte ale accidentului provocat de coleg - costuri pentru:
˗ repararea parapetului;
˗ repararea semnalizării rutiere;
˗ repararea vehiculului;
˗ imobilizarea vehiculului;
˗ transportul vehiculului avariat la service;
˗ imaginea firmei.
Cum trebuie așezată o victimă care respiră, are puls, dar este inconștientă:
˗ culcata pe o parte, cu ceva flexibil sub cap.
Caracteristici masice constructive:
˗ masa remorcabilă;
˗ masa maximă admisă pe axe;
˗ masa totală autorizată.
Cerințe privind poziția centrului de greutate al încărcăturii:
˗ cât mai aproape de axa longitudinală a vehiculului;
˗ distanța față de sol, cât mai mică;
˗ evitarea subîncărcării axelelor;
˗ evitarea supraîncărcării axelor, etc.
Certificatele de pregătire profesională pe care trebuie să le dețină conducătorul
autocisternei cu motorină:
Certificatele de competență profesională:
˗ pentru transport marfă - valabil;
˗ pentru transport colete ADR - valabil;
˗ pentru transport în cisternă ADR - valabil.
Datele înscrise de conducătorul auto în centrul diagramei tahograf la sfârșitul zilei de
lucru:
˗ localitatea în care a ajuns;
˗ indexul kilometric la sfârșitul zilei;
˗ total km parcurși în ziua respectivă.

4
Documentele pe care trebuie să le aveți la bordul autovehiculului:
˗ copia conformă a licenței comunitare;
˗ documentul de transport;
˗ certificatul de competență profesională;
˗ legitimația de serviciu valabilă;
˗ actul prin care se dovedește dreptul de munca în România în cazul cetățenilor străini;
˗ contractul de închiriere/leasing, în original sau în copie conformă cu originalul.
Documente pe care trebuie să le prezentați inspectorilor ISCTR:
˗ documentul de transport (CMR);
˗ copia conformă a licenței comunitare;
˗ certificatul de competență profesională a conducătorului auto;
˗ legitimația de serviciu a conducătorului auto;
˗ contractul de transport;
˗ contractul de leasing în original sau copie conformă cu originalul;
˗ carnetul TIR, etc.
Documentul de transport în cont propriu în România:
˗ avizul de însoțire a mărfurilor.
Documentul de transport contra cost de mărfuri - semnificație:
˗ scrisoarea de transport CMR și reprezintă proba contractului de transport.
Echipament ala autovehiculului utilizat pentru evitarea suprasolicitării frânei de
serviciu:
˗ retarderele – dispozitive de încetinire.
Echipamentul minimal de siguranță al autovehiculului, conține:
˗ stingătoare;
˗ triunghiuri reflectorizante;
˗ lampa portabilă de iluminare;
˗ trusă medicală;
˗ vestă reflectorizantă, etc.
Efecte nefavorabile ale medicamentelor:
˗ somnolență;
˗ amețeală, oboseală;
˗ reducerea reflexelor;
˗ cefalee;
˗ reducerea capacității de analiza a traficului.
Efecte negative ale problemelor familiale asupra conducătorului auto:
˗ crește stresul;
˗ scade concentrarea;
˗ pericole de accidente;
˗ reducerea capacități de prevedere și de analiza a traficului.
Efecte ale consumului de alcool asupra capacității de conducere:
˗ crește timpul de reacție;
˗ scade concentrarea;
˗ oboseală;
˗ scad reflexele.

5
Efectele oboselii care pot conduce la producerea unor evenimente rutiere:
˗ viteză excesivă;
˗ scăderea concentrării;
˗ somnolență (adormirea la volan);
˗ creșterea timpului de reacție;
˗ aprecierea greșită a vitezei;
˗ scăderea puterii de analiză a unor situații din trafic;
˗ micșorarea percepției în câmpul vizual;
˗ asumarea de riscuri suplimentare pentru scurtarea duratei călătoriei.
Element al transmisiei asupra căruia acționează în mod direct retarderul activat:
˗ asupra arborelui de ieșire din cutia de viteze realizând frânarea pe roțile motrice.
Elemente componente ale conducerii preventive:
˗ vigilența;
˗ prevederea;
˗ judecata.
Elemente necesare adoptării unui stil de conducere economic și ecologic:
˗ utilizarea optimă a vitezei și a rapoartelor cutiei de viteză;
˗ asigurarea funcționării motorului în plaja de turații economică, marcată cu verde pe
turometru;
˗ utilizarea inerției vehiculului;
˗ accelerări moderate;
˗ utilizarea frânei de motor;
˗ utilizarea combinată a frânei de serviciu și a frânei de încetinire.
Elemente legate de atitudine/comportament în ceea ce privește interacțiunea cu ceilalți
participanți la trafic:
˗ politețe la volan;
˗ semnalizarea în timp a intenției de depășire;
˗ respectarea vitezei legale;
˗ asigurarea temeinică înaintea efectuării manevrelor.
Elemente pe care trebuie să le aveți în vedere pentru a stabili ruta:
˗ categoriile de drum pentru a nu depăși limitele maxime admise pe diferitele categorii de
drumuri;
˗ dacă exista poduri sau tuneluri care pot avea restricții în ceea ce privește masele,
dimensiunile sau mărfurile transportate, utilizarea optimă a rețelei de drumuri;
˗ evitarea aglomerațiilor și/sau a zonelor în care apar de regulă ambuteiaje, planificarea
deplasării astfel încât să se poată respecta pauzele regulamentare;
˗ planificare și alegere locuri pentru efectuarea timpilor de odihnă;
˗ taxe care trebuie achitate, etc.
Elemente-factori funcție de care trebuie să vă adaptați viteza:
˗ starea drumului (polei, zăpadă, gheață);
˗ condițiile meteo (ceață, ploaie, vizibilitate, ninsoare);
˗ existenta curbelor, pantelor, rampelor;
˗ intensitatea traficului.
Elemente pe care trebuie să le aveți în vedere pentru adaptarea poziției la volan:
˗ vizibilitate bună față, spate, lateral;
˗ vizibilitate bună aparatură de bord;
˗ acces ușor la comenzi (schimbarea vitezelor, frână, volan).
6
Elemente pe care trebuie să le aveți în vedere la întreținerea motorului:
˗ se va folosi numai uleiul prescris de fabricant;
˗ schimbarea uleiului din motor să se facă la termenele prevăzute în cartea tehnică;
˗ schimbarea filtrelor de ulei, de aer, de combustibil;
˗ schimbarea lichidului de răcire la intervale prevăzute.
Factori de care depinde distanța de frânare:
˗ condiții meteo nefavorabile;
˗ aderența scăzută;
˗ starea drumului;
˗ anvelope uzate;
˗ masa încărcăturii.
Factori care influențează negativ distanța de frânare:
˗ condiții meteo nefavorabile;
˗ aderența scăzută;
˗ starea drumului;
˗ traficul;
˗ masa încărcăturii.
Factori care contribuie la asigurarea unei forme fizice și mentale bune:
˗ alimentație rațională, echilibrată și suficientă;
˗ evitarea alimentelor prea grase;
˗ odihnă suficientă;
˗ exerciții fizice;
˗ nu se consuma alcool;
˗ substanțe halucinogene;
˗ droguri;
˗ nu se administrează medicamente care afectează capacitatea de conducere, etc.
Factori care pot cauza explozia unei anvelope:
˗ circulația cu presiune prea mare;
˗ supraîncălzirea anvelopei (zi caniculară, blocarea frânelor);
˗ circulația cu o anvelopă cu uzură accentuată;
˗ circulația cu o anvelopă "îmbătrânită" cu crăpături.
Factori care pot afecta capacitatea de conducere:
˗ alimentație rațională, echilibrată și suficientă;
˗ evitarea alimentelor prea grase;
˗ odihnă suficientă;
˗ exerciții fizice;
˗ nu se consuma alcool;
˗ substanțe halucinogene;
˗ droguri;
˗ nu se administrează medicamente care afectează capacitatea de conducere, etc.
Factori care NU țin de șofer și influențează distanta de frânare:
˗ viteza;
˗ masa;
˗ aderența;
˗ uzura pneuri;
˗ starea drumului;
˗ defecțiuni sistem de frânare; - condiții meteo.
7
Factori ce țin de conducătorul auto care influențează negativ timpul de reacție al
conducătorului auto:
˗ oboseală;
˗ stare psihică;
˗ hrana irațională.
Factori/situații în care un conducător auto poate fi tentat să circule cu o viteză
neadaptată:
˗ graba de a ajunge la destinație;
˗ oboseala;
˗ dorința de a recupera timpul pierdut în staționare la un accident, barieră de cale ferată,
lucrări pe drumul public;
˗ supraestimarea competențelor personale.
Feluri/moduri de manifestare sau de comportament agresiv:
˗ schimbări bruște ale direcției;
˗ frânări puternice, accelerări puternice;
˗ folosirea excesivă a claxonului, folosirea excesivă a sistemului de lumini;
˗ adresează injurii ori semne obscene celorlalți participanți la trafic;
˗ nu respectă reguli de circulație.
Fapte care pot atrage reținerea cardului:
Folosirea unui:
˗ card expirat;
˗ card declarat pierdut;
˗ cardul altui conducător;
˗ card defect.
Informații ce trebuie menționate de către conducătorul auto la introducerea diagramei
în aparatul tahograf:
˗ numele și prenumele;
˗ localitatea;
˗ data;
˗ numărul de înmatriculare;
˗ numărul de km la plecare.
Informații pe care trebuie să le menționeze conducătorul auto la scoaterea diagramei cu
ocazia înlocuirii acesteia:
˗ localitatea de sosire;
˗ data sosirii;
˗ km la sosire;
˗ total km parcurși.
Informațiile privind masele maxime autorizate:
˗ se găsesc pe o plăcuța instalată la loc vizibil la exteriorul vehiculului.
Interval de turații în care se recomandă exploatarea motorului economic și ecologic:
˗ 1400 - 1750 RPM, zona verde.
Modalități de exploatare a motorului și a cutiei de viteze care contribuie la reducerea
consumului de combustibil:
˗ să se utilizeze, atât cât permite motorul, treapta cea mai rapidă a schimbătorului de viteze;
˗ utilizarea treptelor schimbătorului de viteze astfel încât să se asigure funcționarea
motorului în plaja de turații delimitate prin marcajul de culoare verde pe turometru.

8
Modalități de conducere prin care se poate realiza o conducere ecologică:
˗ utilizarea optimă a vitezei și a rapoartelor cutiei de viteză;
˗ asigurarea funcționării motorului în plaja de turații economică marcată cu verde pe
turometru;
˗ utilizarea inerției vehiculului;
˗ accelerări moderate;
˗ frânare lină/treptată;
˗ utilizarea combinată a frânei de serviciu și a frânei de încetinire.
Modalități privind stilul de conducere prin care asigurați îndeplinirea siguranței
circulației și evitarea evenimentelor:
˗ frânare lină/treptată: accelerări moderate;
˗ anticipare;
˗ conducere preventivă;
˗ adaptarea vitezei în funcție de condițiile de trafic;
˗ starea drumului;
˗ condițiile meteo;
˗ adaptarea vitezei în curbe pentru a se diminua forțele laterale.
Modalități prin care puteți mari durata de funcționare a componentelor frânei de
serviciu:
˗ utilizarea retarderului;
˗ utilizarea frânei de motor;
˗ utilizarea rațională a inerției vehiculului;
˗ anticipare trafic și conducere cât mai constantă fără frânări bruște.
Măsuri de protecție pe care trebuie să le respectați cu ocazia schimbării unei roți:
˗ oprirea autovehiculului în afara părții carosabile sau cât mai aproape de acostament;
˗ echiparea cu vestă reflectorizantă;
˗ semnalizarea cu triunghiuri reflectorizante;
˗ imobilizarea prin introducere într-o treaptă inferioară de viteză și acționarea frânei de
staționare;
˗ utilizarea calelor;
˗ nu se pătrunde sub vehicul cu nici o parte a corpului.
Măsuri prin care se sancționează defecțiunile periculoase:
˗ se va aplica amendă convențională;
˗ se dispune suspendarea dreptului de circulație (reținerea certificatului de înmatriculare și a
plăcuțelor cu numere de circulație) până la remedierea defecțiunilor;
˗ se anulează inspecția tehnică periodică.
Măsuri prin care se sancționează circulația cu tahograful sau limitatoarele de viteză
defecte:
˗ amendă convențională;
˗ suspendarea dreptului de utilizare a autovehiculelor și reținerea plăcuțelor cu numărul de
înmatriculare și a certificatului de înmatriculare;
˗ anularea inspecției tehnice periodice (I.T.P.);
˗ suspendarea copiei conforme a licenței comunitare/certificat de transport în cont propriu
pe o perioada de 30 de zile.

9
Momente ale cursei în care trebuie să faceți verificarea arimării:
˗ la intervale regulate, de câte ori este posibil pe durata călătoriei;
˗ prima verificare trebuie făcută de preferință după câțiva kilometri de condus, într-un loc
unde se poate opri în siguranță;
˗ după o frânare bruscă sau după altă situație anormală apărută pe durata călătoriei.
Motivul refuzului montării noilor anvelope:
˗ diametrul interior al anvelopelor primite este egal cu 20 țoli, iar diametrul jantei originale
este egal cu 22,5 țoli; NU se pot monta noile anvelope.
Motive pentru care trebuie să păstrați o distanță mai mare față de vehiculele care
circulă în fața dumneavoastră:
˗ crește distanța de frânare (de aproximativ 2 ori);
˗ se reduce vizibilitatea;
˗ scade aderența;
˗ pentru scurte momente frâna poate fi ineficientă.
Motive pentru care cisternele prezintă risc mare de răsturnare în viraje:
˗ lichidul se deplasează spre exteriorul virajului și amplifică efectul forței centrifuge;
˗ se poate contracara prin reducerea vitezei în viraj.
Motive pentru care se recomandă exploatarea motorului în zona de turații marcată cu
verde pe turometru:
˗ consumul redus de combustibil;
˗ moment motor maxim.
Obligații din puncte de vedere al utilizării aparatului tahograf analog:
˗ folosește aceeași diagramă, notează pe verso numărul de înmatriculare al noului vehicul,
kilometrajul noului vehicul și ora schimbării.
Obligațiile conducătorului auto în cazul defectării aparatului tahograf digital:
Se folosește o foaie temporară care se va atașa la foaia de înregistrare sau se va păstra
împreună cu cardul conducătorului auto și pe care se vor înscrie următoarele date:
˗ numele și prenumele conducătorului auto;
˗ numărul cardului de conducător auto deținut sau a permisului de conducere auto;
˗ informații privind perioadele de timp neînregistrate sau imprimate eronat;
˗ semnătura conducătorului auto.
Ocazii în care șoferul introduce locația utilizând funcția manuală a tahografului digital:
˗ la începutul zilei de lucru;
˗ la sfârșitul zile de lucru;
˗ la schimbarea vehiculului.
Ocazii cu care se efectuează controale de securitate asupra vehiculului:
˗ cu ocazia fiecărei opriri pe durata căreia autovehiculul nu a fost în câmpul vizual al
conducătorului auto.
Oprirea autovehiculului în situația producerii exploziei unui pneu de la puntea din
spate:
˗ se menține o traiectorie sigură;
˗ se frânează cu precauție;
˗ se utilizează o treapta interioară de viteză.
Ora ce trebuie setată la un aparat tahograf analog:
˗ ora țării de înmatriculare a autovehiculului.

10
Ora ce trebuie setată la tahograful digital, care apare în raportul de activitate:
˗ întotdeauna ora de pe raport, va fi cea corespunzătoare UTC și este aproximativ
echivalentă cu ora GMT;
˗ aceasta este cu 2 ore în urma orei din România (iarna) și nu se schimbă în funcție de
anotimp (vara ora României este cu 3 ore înaintea orei UTC).
Ore de odihnă luate în compensare (săptămâna redusă la 24 ore):
˗ 21 ore în următoarele 3 săptămâni.
Pentru ce roata a punții spate trebuie să vă asigurați la un viraj la dreapta:
˗ roata din dreapta spate din partea către care se virează.
Perioadele de timp – activitățile pe care le puteți selecta când vehiculul staționează:
˗ timp la dispoziție;
˗ alte activități;
˗ odihnă.
Posibilități prin care conducătorul auto poate asigura o exploatare rațională a
anvelopelor și mărimea duratei lor de utilizare:
˗ menținerea presiunii corespunzătoare;
˗ evitarea suprasarcinii;
˗ evitarea excesului de viteză;
˗ evitarea frânărilor puternice.
Posibilități/soluții care pot diminua stresul:
˗ odihnă suficientă;
˗ efectuarea pauzelor și timpilor de odihnă la timp;
˗ o poziție corectă, comodă, ergonomică la volan;
˗ crearea unui ambient convenabil în cabină prin folosirea corectă a climatizării.
Posibilități legate de stilul de conducere prin care șoferul menține forțele care se aplică
asupra încărcături la un nivel scăzut:
˗ adaptarea vitezei la starea drumului, la condițiile de trafic;
˗ evitarea schimbărilor bruște de direcție, frânare din timp și moderată.
Poziția pe care comutați selectorul de activități al tahografului analog pentru perioada
de așteptare:
˗ disponibilitate, iar perioada se numește perioadă de disponibilitate.
Procedura pe un drum în pantă acoperit cu zăpadă:
˗ se trece în treaptă inferioară a vitezei, folosind cu precauție frâna de serviciu, deoarece
autovehiculul se afla în coborâre.
Proceduri din punct de vedere al utilizării diagramelor tahograf în cazul în care
schimbați autovehiculul din motive tehnice, ambele fiind dotate cu tahograf analog:
˗ folosește aceeași diagramă tahograf, pe care o va însemna pe partea din față cu datele de
sosire (localitate, data, km de sosire și opțional km parcurși);
˗ pe verso, se va înregistra numărul de înmatriculare al celui de-al doilea autovehicul,
kilometrajul care figurează pe contorul kilometric al noului vehicul și ora la care a făcut
schimbarea.

11
Precizați perioada de timp în care veți efectua prima perioadă de repaus zilnic:
˗ 6,00-10,00 conducere 4 ore;
˗ 11,00-13,00 alte activității;
˗ 13,00-15,00 pauză; - se consideră prima pauză de 15 minute;
˗ 15,00-15.30 conducere 30 min;
˗ 15,30-16,00 pauză 30 minute a doua perioadă de pauză;
˗ 16,00-19,00 conducere 3 ore, se oprește și efectuează 11 ore de repaus până vineri la ora
6.00, când se poate începe o nouă perioadă de activitate.
Precizați ce condiții se impun pentru a mai putea conduce încă 30 minute:
˗ să ia o pauză de 45 de minute, dacă a mai condus în acea săptămână cel mult odată 10 ore
zilnic.
Rolul sistemului de blocare a diferențialului:
˗ permite pornirea uniformă pe carosabil cu suprafețe cu aderență diferită;
˗ în cazul în care o roată patinează, sistemul de blocare a diferențialului asigură frânarea
roții respective, asigurând transferul momentului către roata cu aderență superioară.
Rolul sistemului de ajutor la pornirea în rampa (HILL-HOLDER):
˗ previne deplasarea vehiculului înapoi în timpul mutării piciorului de pe frâna pe
accelerație;
˗ elimină riscul opririi motorului la pornirea în rampă;
˗ evită patinarea ambreiajului;
˗ reduce uzura anvelopelor.
Rolul sistemului de blocare al diferențialului:
˗ permite pornirea uniformă pe carosabil cu suprafețe cu aderență diferită; dacă o roată
patinează sistemul de blocare frânează roata aceea și transferă momentul către roata cu
aderență superioară.
Rolul sistemului de control al tracțiunii ASR:
˗ împiedică patinarea roților punții motoare când au aderență diferită.
Roluri ale cutiei de viteză:
˗ transmite momentul motor;
˗ multiplică momentul motor;
˗ permite mersul înapoi fără schimbarea sensului de rotație al arborelui motor;
˗ întrerupe momentul motor.
Rolurile ambreiajului:
˗ protejează transmisia la șocuri și suprasarcini;
˗ întrerupe momentul motor;
˗ permite pornirea lină de pe loc.
Sancționarea falsificării datelor înregistrate pe diagrama tahograf:
˗ conform legii penale.

Semnificația acestei pictograme:

˗ introducerea cardului în timpul conducerii.

Semnificația expresiei - timp de reacție al conducătorului auto:

˗ timpul scurs între momentul observării unui obstacol și al acționări frânei.

12
Sistem al autovehiculului utilizat la pantele lungi pentru a nu suprasolicita frâna de
serviciu:
Sistemul de frână de încetinire care:
˗ reduce uzura frânei de serviciu, mărește durata de utilizare a componentelor frânei de
serviciu, evită supraîncălzirea frânei și cauciucurilor.
Situații în care trebuie să vă așteptați că pot apărea șocuri în transmisie la utilizarea
tempomatului:
˗ la apăsarea pedalei de ambreiaj;
˗ la apăsarea pedalei de frâna;
˗ la dezactivarea tempomatului.
Situații în care se poate valorifica în mod rațional inerția autovehiculului:
˗ la pregătirea abordării unui sector de drum în rampă;
˗ la încetinirea în mod combinat cu utilizarea controlată a sistemelor de frânare;
˗ la schimbarea treptelor de viteză.
Tip de activitate ce se înregistrează pe cardul celui care nu conduce, în cadrul
echipajului:
˗ de disponibilitate.
Verificări pe care trebuie să le efectuați după cuplarea autotractorului cu semiremorca
șa:
˗ se verifică dacă picioarele sunt asigurate în poziția ridicat;
˗ se verifică funcționarea instalației de frână a semiremorcii;
˗ se verifică funcționarea instalației electrice a semiremorcii;
˗ se verifică dacă a cuplat corect cuiul semiremorcii cu dispozitivul de pe autotractor;
˗ se verifica mecanismul de înzăvorâre.
Verificări conform convenției CMR la primirea mărfii:
˗ exactitatea mențiunilor din scrisoarea CMR cu marfa primită (cantitatea, numărul de
colete, starea ambalajelor).
Verificări pe care le faceți la exterior privind cabina:
˗ dacă funcționează sistemul de iluminare, de semnalizare, de avarii, închiderea ușilor,
sistemul de rulare, aspectul exterior, existenta unor scurgeri.
Verificări la compartimentul motor înainte de cursă:
˗ nivel ulei, lichid de răcire, lichidul de parbriz, electrolit, lichidul servo-frână-direcție.
Verificări care trebuie să facă parte dintr-o lista de control al anvelopelor:
˗ presiunea la rece;
˗ tăieturi, umflături, deformări;
˗ uzura benzi de rulare;
˗ adâncimea striurilor.
Verificări la sistemul de frânare:
˗ etanșarea conductelor de frână, furtunurile de legătură, fixarea conductelor, discurile de
frână, saboți, eventuale scurgeri de lichid de frână.
Verificări tehnice pe care trebuie să le facă conducătorul auto înainte de fiecare cursă:
˗ nivel ulei in motor; nivel lichid răcire; nivel lichid parbriz;
˗ verificare frânelor; verificare echipament rulare;
˗ verificare închideri calelor;
˗ verificare aspect exterior;
˗ verificare sistem de iluminare/semnalizare.

13