MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Colegiul de Transporturi din Chişinău

Elaborare metodică
Notiţe la compartimentul sistemului de rulare, direcţie şi frănare

La disciplina :

„Construcţia şi exploatarea utilajului diagnostic”

Specialitatea: 2051.02 Diagnosticarea computerizată şi omologarea transportului auto

Elaborat: Revăzută şi aprobată la catedra

Profesor V. Păduraru „Discipline speciale”, secţia Automobile

Proces verbal nr.

Data „___” ___________2010

Şeful catedrei

V. Carp __________

Chişinău 2010
 CUPRINS

1. Defecţiunile şi cauzele întîlnite la sistemul de rulare

2. Parametrii de diagnosticare a sistemului de rulare

3. Utilaje de diagnosticare a sistemul de rulare

4. Defecţiunile şi cauzele întîlnite la sistemul de frănare

5. Parametrii de diagnosticare a sistemului de frănare

6. Utilaje de diagnosticare a sistemul de frănare

7. Defecţiunile şi cauzele întîlnite la sistemul de direcţie

8. Parametrii de diagnosticare a sistemului de direcţie

9. Utilaje de diagnosticare a sistemul de direcţie

 Defecţiunile şi cauzele întîlnite la sistemul de rulare
Defecţiunile care apar la roţi pot duce la accidente grave, mai ales cînd acestea se produc la
puntea din faţă.

Uzura anormală a pneurilor. Principalele cauze care pot duce la uzura anormală sunt: rularea
cu presiune incorectă, nepermutarea pneurilor la timp, montarea şi de montarea incorectă a pneurilor,
modul de conducere, apariţia unor defecţiuni la organele sistemului de direcţie şi de frînare.

- Rularea cu presiune incorectă are o mare influenţă asupra uzurii pneurilor.

Pneul care rulează cu presiune insuficientă duce la o uzură a benzii de rulare mai pronunţată în
zona umerilor. Datorită deformării mai mari a straturilor şi încălzirii pneului, firele de cord se dezlipesc
de caiciuc şi se rup, după care freacă pereţii camerei de aer, provocînd spargerea ei.

- Nepermutarea pneurilor la timp micşorează durata de funcţionare a lor. Permutarea se face

după un număr de km şi după o anumită ordine (vezi întreţinerea roţilor).

- Montarea şi demontarea incorectă a pneurilor constituie una din principalele cauze care duc la
deteriorarea anvelopelor.

- Modul de conducere a automobilului are o influenţă mare asupra durabilităţii pneurilor. La

demarări şi frînări intensive, uzura pneurilor creşte foarte mult.

- Modificarea unghiurilor de aşezare a roţilor şi pivoţilor conduce la o uzură anormală a

pneurilor. Din această cauză, periodic, unghiurile trebuie verificate şi reglate.

- Defectarea unor organe ale sistemului de frînare care conduc la blocarea unei roţi sau a tutror
simultan dau naştere la uzuri anormale a anvelopelor, deteriorarea talonului (datorită încălzirii excesive
a tamburului şi a jantei).

Pană de cauciuc se datoreşte defectării anvelopei sau a camerei de aer în urma pătrunderii unor
corpuri metalice în anvelopă sau a exploziei camerei. Producerea penei la una din roţile din faţă poate
avea urmări grave, întrucît, la apariţia acesteia, se schimbă brusc direcţia automobilului. De aceea la
roţile din faţă trebuie montate anvelopele cele mai bune.

Înlăturarea defectului constă în repararea camerei de aer sau a anvelopei la atelierul de

vulcanizat.

Repararea camerelor de aer se poate face şi pe parcurs cu soşuţie de lipit, cu petice calde sau cu
petice rapide

Defecţiunile roţilor se pot manifesta sub forma: roţile produc zgomote; rulmenţii roţilor se
încălzesc excesiv; pneurile se uzează anormal; pană de cauciuc.
 Roţile produc zgomote. Defecţiunea este determinată la roţile din faţă de următoarele cauze:
presiunea insuficientă în pneuri; uzura anormală a pneurilor, rulmenţi foarte strînşi, uzaţi sau deterioraţi;
buloanele de prindere a discului roţii rupte sau desfăcute; discul încovoiat sau fisurat; flanşa butucului
roţii încovoiată.

Unele din aceste defecţiuni pot fi înlăturate şi pe parcurs, prin aducerea pneurilor la presiunea
corectă, prin înlocuirea pneului uzat cu cel de rezervă prin strîngerea şuruburilor sau gresarea
rulmenţilor.

- Ruperea sau desfacerea buloanelor de fixare a discului roţii se datoreşte slăbirii piuliţelor de
fixare a buloanelor, dezechilibrării roţilor, lărgirii orificiilor discurilor sau strîngerii exagerate a
piuliţelor de fixare.

Remedierea provizorie se poate efectua pe parcurs dacă nu s-au rupt majoritatea buloanelor, prin
dispunerea simetrică a celor rămase.

- Ruperea, încovoierea sau fisurarea discului roţii se datoreşte lovirii discului de bordura
trotuarului sau de alt obstacol.

- Încovoierea flanşei butucului roţii se datoreşte unor cauze similare celor care provoacă
încovoierea sau deteriorarea discului roţii şi are ca urmare o uzură excesivă a pneurilor.

Încălzirea excesivă a pneurilor. Cauzele care duc la încălzirea excesivă a pneurilor sunt:
presiunea insuficientă; supraîncărcarea automobilului; deplasarea cu viteză excesivă timp îndelungat.

Parametrii de diagnosticare a sistemului de rulare

Diagnosticarea roţilor automobilelor poate fi efectuată prin metoda de diagnostică obiectivă, deoarece
parametrii care necesităm de primit sunt în formă de valori ce pot fi obţinute, dar prin procese de măsură.
Aceste mijloace de diagnosticare sunt ca: şublerul; manometru; termometru; aparat de balansare a roţilor.
Toate procesele de diagnosticare se efectuiază în cadrul sectorului, zonei sau postului de producere, cu
utilaj respectiv că doar numai aşa putem mări precizia valorilor precăutate şi cheltuieli minimale.

Parametrii de diagnosticare a roţilor sunt următoarele

Balansarea roţilor - prezintă o mare importanţă pentru autovehicilele ce se deplasează cu viteze

ridicate. Dezicuilibrarea roţilor conduce la o uzură anormală a anvelopei şi a rulmenţilor.

Echilibrarea roţilor se face atât static cât şi dinamic. În mod practic echilibrarea se face cu
contragreutăţi din plumb, prinse de marginile jantei prin cleme de oţel, asigurând o fixare sigură contra
forţelor centrifuge care iau naştere în timpul rotaţiei.
- Balansarea statică – constă în depistarea centrului de greutate al roţii, dacă cade exact în axa sa
de rotaţie. În cazul în care există o dezicilibrare, roata plasată pe un ax orizontal se roteşte până ce masa
nu ajunge în partea dse jos.
- Balansarea dinamică – se face la o anumită turaţie a roţii cu scopul de depista efectele
cuplurilor datorită forţelor centrifuge asupra maselor în raport cu planul median al roţi.
-

Balansarea statică şi dinamică a roţilor se efectuiază cu ajutorul maşinilor de balansat care indică
valoarea contragreutăţii pentru echilibrare şi locul de depunere a lor.

Modalitatea de amplasare a contragreutăţilor.

Presiunea – este unu din factorii principali care ne asigură o exploatare mai eficientă a roţilor.
Presiunea în pneurile roţilor se constată cu ajutorul aparatului special care poartă denumirea de
manometru sau cu un compresor. Se difer două feluri de manometre – cele portative şi care merg în
angrenare cu furtunul compresorului, care şi ne asigură o presiune normală la pneurilor roţilor.
Presiunea în pneurile autoturismului Peugeot 307 este constată cu o valoare de 2,0-2,4 MPa. Presiunea
pre joasă sau pre înaltă din pneu nu ne asigură partea sa de amortizare pentru care este destinat pneul şi
plus la aceasta pălitura primită se transmite discului ceaia ce duce la unele defectări a discului.
 Temperatura - influenţează mult asupra gradului de uzare a pneului şi profilului acestuia. Asupra
încălzirii excesive a pneurilor un rol important în joacă presiunea, încărcarea autovehicolului şi viteza
înaltă. După cum se ştie din cursurile anterioare sunt trei feluri de pneuri:

- De vară; - De iarnă; - Combinate.

Cele de vară sunt mult mai rezistente la temperaturi înalte ale mediului ambiant deoarece la aceste
temperaturi îşi autoreglează rigiditatea pneului şi ne asigură o aderenţă bună cu suprafaţa drumului.

Cel de iarnă după componenţa sa chimică, structurală sunt mai rigide şi chiar dacă ele o să se
întărească la temperaturi joade, şi în caz de frânare nu patinează în raport cu cele de vară.

Cele combinate – este o variantă optimală, ele au proprietăţile celor două tipuri de pneuri.

Înălţimea profilului – ne indică factorul general la orice diagnosticare şi reparaţie tehnică a roţilor.
Înălţimea profilului se determină cu ajutorul riglei special destinate sau cu ajutorul şublerului.

Dacă înălţimea profilului se micşorează prea rapid, decât de la normele nor

male ne indică că sunt defecţiuni care necesită imediata reparaţie după o diagnosticare sau balansare.

Utilaje de diagnosticare a sistemul de rulare

STAND DE BALANSARE A ROŢILOR S-690

1. 2

4
 Părţile componente ale standului.

1. Panou de comandă

2. Sistem de regime

3. Carcasă de protecţie

4. Arbore de fixare a roţii

Ridicator pneumatic şi complexe de dispositive de fixare

Caracteristica tehnică a standului

1. Diametrul maximal al roţii 900-1220 mm

2. Motorul electric -220 v

3. Abaterea -1 gr

4. Viteza de rotaţie a arborelui 150min¹

5. Consumul de energie 2,8kw/oră

6. Dimensiunile de gabarit 1400×800mm

7. Greutatea 200 kg

Pentru a înlă tura disbalansul se utilizează contragreută ţi care se montează pe jantă în locul unde este
indicat de că tre stand.
 COMPRESOR AB 335

Caracteristica tehnică

Productivitatea 330 l/min

Presiunea maximă 10 bari

Alimentarea de la 220/380 V

Consumul de energie 2,2 kw

Nivelul de zgomot 90 dB

Greutatea 94 kg

Dimensiunile 1150×490×850 mm

Comprepresorul este destinat pentru verificarea şi reglarea presiunii în pneuri

 Defecţiunile şi cauzele întîlnite la sistemul de frănare
Tabelul 1.1

Simptomele şi cauzele defectării sistemului de frănare cu aer

SIMPTOM CAUZE POSIBILE

1. Vehiculul rulează frînat Joc insuficient al pedalei de frînă

Joc insuficient între saboţi şi tambure

Joc mare al pedalei de frînă

Joc mare între saboţi ăi tambure

2. Frînele sunt ineficace Impurităţi (lubrifiant) între saboţi şi tambure

Garnituri de frînă uzate

Dereglarea sau murdărirea robinetului de distribuţie a aerului

Presiune scăzută a aerului în sistem

Conducte sau conexiuni neetanşe

3. Scăderea presiunii aerului Pierderea etanşietăţii camerelor de aer

după oprirea motorului
Pierderea etanşietăţii robinetului de distribuţie

Rezervor de aer defect

Cureaua de antrenare a compresorului slăbită sau murdară de

lubrifiant

Joc mare al pedalei de frînă

Joc mare între saboţi ăi tambure

4. Presiunea în sistem scăzută Impurităţi (lubrifiant) între saboţi şi tambure

sub limita normalului
Garnituri de frînă uzate

Supapele compresorului defecte

Compresor uzat

Regulator de presiune defect

5. Presiunea în sistem creşte Regulator de presiune defect

peste limita normală
 Simptomele şi cauzele defectării sistemului de frănare cu lichid

Tabelul 1.2

Simptome Cauzele apariţiei

Nr.

1. Efort mare la pedală - garniturile de cauciuc delatate

- pistoanele gripate

- axul pedalei gripat

- conductele înfundate

- orificiul compensator al cilindrului pompei opturat.

2. Efort prea mic la pedală - pierderi de lichid

- aer în sistemă

- garniturile de cauciuc murdare sau defectate

3. Cursa liberă a pedalei prea - discurile sunt uzate

mare - garniturile de frânare sunt uzate

- joc mare între saboţi şi tambur

- aer în sistemă

- joc mare între tijă şi piston

4. Zgomote în timpul frânării - garniturile de cauciuc sunt uzate

- impurităţi între saboţi şi tambur

- blocarea discului sau frîna de staţionare dereglată

5. Frânele de la roţi se încălzesc - garniturile de cauciuc delatate

- joc insuficient între saboţi şi tambur

- arcurile de reper sunt rupte

6. Automobilul trage lateral în - delatarea tamburului

timpul frânării - pistoanele sau cilindru gripat sau defectat

- pierderi de lichid la una din roţi

- lubrijiant între tambur şi saboţi

- impurităţi între tamburi şi saboţi

7. Frânarea bruscă - jocul prea mic între garniturile de frânare

- orificiul compensator ale pompei centrale obturat

8. Cursa liberă a pedalei prea - conductele înfundate

mică - joc insuficient între saboţi şi tambur

 - dilatarea tamburului

Parametrii de diagnosticare a sistemului de frănare

Procesul de verificare a parametrilor sistemului de frănare constă din următoarele operaţii:

• Înainte de diagnosticare se îndeplinesc o serie de operaţiuni pregătitoare pentru a evita afectarea

rezultatelor.

• Se controlează ca anvelopele sa nu fie murdare sau ude şi se verifică adîncimea profilului.

• Se verifică şi dacă este necesar se reface presiunea în pneuri cu o abatere de ± 0,01 Mpa.

• Se verifică şi se reglează cursa liberă a pedalei (orientiv cursă liberă 10 ... 20 mm)

• Se verifică şi la nevoie se reglează cursa liberă a dispozitivului de comandă a frînei de staţionare

• Se controlează etanşietatea sistemului de frînare (controlul se face apăsînd energic de cîteva ori pe
padala de frînă complect – dacă de la o apăsare la alta cursa totală a pedalei creşte aceasta constituie
indiciul existenţii)

• Se aduce automobilul cu puntea din faţă pe standul cu rulouri, roţile nu trebuie să vină în contact cu
părţile laterale ale standului

• Se duce schimbătorul de viteză în punctul mort

• Se montează senzorul pedometrului pe padala de frînă.

• Se pune în mişcare rulourile standului şi se apasă de cîteva ori pe pedala de frînă pentru a verifica
stabilitatea automobilului pe stand şi pentru a încălzi puţin frînele

• Menţinînd rulourile standului în mişcare, se lasă roţile să ruleze liber şi se urmăreşte mişcarea celor 2
forţe de frînare, dacă una sau amîndouă depăşesc valorile admisibile, difecţiuni în trasmisie sau
frînele blocate roţii

• pentru autoturisme : - la roţile motoare 200N

- la celelalte roţi 100N

• pentru autocamioane şi - 500N

autobuze - 200N

• Dacă aceste valori sunt respectate se trece la determinarea celorlanţi parametrii de diagnosticare
apăsănd energic pedala de frănă la semnalizarea tendiţii de blocare a roţilor. După această operaţie pe
 panoul standului va apărea forţile maxime de frănare şi cea a dezechilibrului relativ între forţe de
frănare.

• Dezechilibrul indiferent de puntea la care el se determină trebuie să fie 20%

• Se aduce apoi automobilul cu puntea următoare pe stand şi se repetă operaţiile menţionate.

După determinarea forţelor de frănare ale tuturor roţilor automobilului se poate calcula eficienţa
sistemului de frănare folosind relaţia:

E>80%- starea foarte bună.

E=58%- pentru automobile destinate transportării persoanelor cu cel mult 8 locuri pe scaun.

E=50 –pentru celelalte automobile

Înregistrarea parametrilor frânelor din faţă

 Înregistrarea parametrilor din spate

Utilaje de diagnosticare a sistemul de frănare

STAND CU RULOURI PENTRU VERIFICAREA EFICACITĂŢII SISTEMULUI DE FRÎNARE PENTRU
AUTOTURISME BD-50

4,5.

1 3 2
 Părţile componente

1.Platforma

2.Complex de rulouri

3.Carcasa metalică pentru protejarea rulourilor

4.Tumbă mobilă cu printer

5.Dispozitiv de comandă

Instalaţie pentru deservire a sistemului de frănare S 30-60

Operaţiile efectuată de această instalaţie:

 Ventilarea sistemului de frănare

 verificarea nivelul lichidului de frănare
 tester de verificare a scurgerilor de lichid
 Adaptoare pentru montarea şi demontarea căt mai simplă
 Complexe de adaptoare pentru diferite tipuri de mijloace de transport.
 Schimbarea lichidului de frănare

Caracteristica tehnică :

 Dimensiunile de gabarit-------------------790 x 500 x 890 

 Presiunea de lucru ------------------------0.5 - 3.0 bari.
 Greutatea ------------------------------------34 kg
 Consumul de energie ----------------------1,8 kW h

Tester electric de verificare a temperaturii de fierbere a lichidului de frînare DOT 300

Caracteristica testerului:

 încălzirea se determină cu ajutorul unui senzor din tester

 Timpul de măsurare 35 secunde
 Se alimentează la bateria de acumulatoare
 Se de conectează automat peste 35 secunde

Rezultatele măsurate indică următoarele:

 Mai mult de 175°C – lichidul de frînare este eficient pentru funcţionare

 Intre 165 şi 175 °C – se mai poate de utilizat şi arată că este nevoie de a fi schimbat
 Mai puţin de 165°C – nu se admite de folosit în exploatare

Instalaţie de înlăturare a aerului din sistemul de frînare -10805

 8

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Părţile componente:

1. Complex de rezervoare din plastic

2. Pălnie

3. Două indicatoare de presiune pentru ambele cameri

4. Complex de adaptoare

5. Suport de montarea a adaptoarelor.

6. Camera de jos

7. Camera de mijloc

8. Dispozitiv de acţionare manual

Parametrii instalaţiei

1. Presiunea maximă în camera de mijloc ................................. 2 bari

2. Presiunea maximă în camera de jos ................................. 10 bari
3. Lungimea furtunului ............................................................... 3 m

Caracteristica tehnică

1. Volumul rezervorului .................................................... 5 l

2. Dimensiunile ................................................................ 400×650×500
3. Greutatea ...................................................................... 18,2 kg
4.
Această instalaţie poate fi utilizată pentru toate tipurile de lichide de frînare

Dinamometru 1687022637N

Dinamometru specializat pentru măsurare a forţelor de frănare care se montează pe pedală de frănare.
Determină eficacitatea frănării şi neuniformitatea funcţionării frănelor

1. 2. 3. 4.

Părţile componente:

1. Panoul dinamometrului

2. Butoane de comandă

3. Fir de alimentare

4. Dispozitiv de montare pe pedala de frănare

 Schema constructivă a sistemului BOSCH 2U/2S

Dispozitiv de scanare pentru a se citi codurile Priza de diagnosticare

defecţiunilor

Semnifi caţiile codurilor defecţiunilor la sistemele BOSCH2U/2S

 Codul Semnificaţia codului

12 Sistemul de diagnosticare este operaţional.

21RF, 25LF Senzorul rotirii roţilor din faţă (dreapta, stânga) defect.

31RR,35LR Senzorul rotirii roţilor din spate(dreapta, stânga) defect.

35 Senzorul rotirii roţilor din spate defect.

Eroare a frecvenţei semnalului de la roţile dinţate ale punţii faţă (dreapta,

22RF, 26LF
stânga).

Eroare a frecvenţei semnalului de la roţile dinţate ale punţii spate (dreapta,

32RR, 36LR
stânga).

36 Eroare a frecvenţei roţii dinţate de la puntea spate.

41RF, 45LF Bobina supapei roţii faţă dreapta stânga defectă.

55 Bobina supapei punţii spate defectă.

61 Motorul pompei sau releul acestuia defect.

63 Releul bobinei supapei defect.

71 Modulul electronic de control al frânelor defect.

72 Conexiunea de transmitere serială a datelor defectă.

74 Tensiune scăzută.

75 Senzorul acceleraţiei laterale defect.

76 Senzorul acceleraţiei laterale defect.

Scaner de citire a codurilor de difecţiuni a sistemului de frănare ABS

 Complex de adaptoare

Complex de testare a sistemului de fră nare ABS

Componenţa complexului:

1. Două manometre cu intervalul de 200atm.

2. 22 de adaptoare pentru diferite sisteme d e frănare.

3. Complex de furtunuri, rezistente la 300 atm.

 Defecţiunile şi cauzele întîlnite la sistemul de direcţie
În timpul exploatării în organele sistemului de direcţie apar o serie de defecţiuni care sunt prezentate
mai jos:

1.Volanul se roteşte greu

 Unghiul de carosaj prea mare

 Lipsa lubrifiantului sau lubrifiant prea văscos în caseta de direcţie
 Strîngerea excesivă a braţelor oscilante
 Unghi de înclinare longitudinal a pivotului furetei excesiv de mare
2.Automobilul trage lateral în viraje

 Uzura suporturilor de cauciuc ale barei stabilizate de viraj

 Montaj incorect al anvelopei pe jantă
 Pierderea elasticităţii barelor stabilizatoare de viraj
 Uzura suporturilor de cauciuc aşe barei stabilizatoare de viraj.
3. Uzarea permanentă a pneurilor din faţă

 Unghi de cădere incorrect

 Convergenţa roţilor incorecte
 Presiunea în pneuri prea mică sau prea mare
 Unghiul de înclinare longitudinală şi transversală a pivotului incorrect.
4. Joc unghiular excesiv de mare al volanului

 Slăbirea fixării casetei de direcţie

 Uzura elementelordin caseta de direcţie
Uzuraarticulaţiei racdice a coloanei de direcţie

5 Scade repetat nivelul uleiului din rezervorul de ulei al servodirecţiei

 Pierderi de ulei pe la garniturile de etanşare a servodirecţiei

 Lipseşte capacul de la rezervorul de ulei, sau nu este bine fixat
 Racordurile ţevilor şi ale furtunilor din circuitul servodirecţiei sunt slăbite.

6 Servodirecţia funcţionează cu zgomot

 Ulei insuficient în circuitul servodirecţiei

 Conductele şi furtunile circuitului de ulei ale servodirecţiei sunt strîngulate
 Aer în circuitul servodirecţiei

7 Efort ridicat la acţionarea volanului

  Pierderi de lichid
 Fulia slăbită sau deformată
 Slăbirea pistonului cremalierii
 Turaţie de ralanti prea scăzută
 Obturarea canalelor de curgere din ansamblul supapei
 Blocarea supapei sertar
 Lustruirea curelei de andrenare
 Pompa realizează debit ţi presiune de refulare scăzută.

8 Smucituri ale volanului mai ales la turaţii mici ale volanului.

 Supapa de control se blochează

 Presiunea de refulare a pompei prea mică
 Aer în sistem
 Nivel scăzut al lichidului în rezervor
 Supapa de refulare a pompei se blochiază
 Slăbirea curelei de andrenare a pompei

Parametri de diagnosticare a sistemului de direcţie

Starea tehnică a sistemului de direcţie a automobilului este influenţat de următorii parametri cum ar fi:

 Jocul liber al volanului, acest parametru se verifică cu un aparat mecanic care se montează pe volanul
automobilului, apoi se acţioneză volanul în ambele părţi în urma căruia se citeşte indicaţiile de pe
aparat care trebuie să se afle între limitele 20...25°
 Efortul depus pe volan poate fi determinat cu ajutorul dinamometrului cu cîrlig care se monteză de
spira volanului şi se acţionează pînă la sfîrşitul cursei apoi se citeşte indicaţiile de pe dinamometrul
care trebuie să se afle în limitele 5...8 dN
 Jocurile unghiulare la puntea din faţă
- convergenţa roţilor din faţă 0+-1 mm

- unghiul de convergenţă 0°+-10’

- unghiul de înclinare a suportului din faţă 2°55’+-30’

- unghiul de bracare a roţilor pînă la extreme 36°59’

 Jocurile unghiulare la puntea din spate

- convergenţa din spate 2+-1 mm

- unghiul de convergenţă 0°20’+-10’

- unghiul de cădere -1°25´+-10´

Diagnosticarea geometriei roţilor de direcţie poate fi efectuată cu următoarele mijloace de diagnosticare:

1Dispozitive mecanice, riglă pentru aprecierea convergenţei roţilor

2Dispozitive cu bule de nivel

3 Standuri optice

4Standuri computerizate pe baza traductoarelor cu raze infraroşii

5Standuri computerizate pe baza tehnologiilor imaginilor 3-D dimensionale.

Aparatele cu bule permit măsurarea unghiului de cădere şi a unghiului de înclinare longitudinală şi

transversală a pivotului.

Standurile optice apreciază aceiaşi parametri ca şi aparatele cu bule dar au o precizie şi o fiabilitate mai
înaltă.

Standurile computerizate au o precizie mai înaltă de măsurare, ne permit de a vedea dinamica modificării
valorilor unghiurilor în procesul de reglare pe ecranul monitorului, apreciază poziţionarea axelor punţii din
faţă şi spate una faţă de alta.

Utilaje de diagnosticare a sistemul de direcţie

Stand de verificare a geometriei roţilor A-906

1 5. 7. 4.
6. 2. 3.

PĂRŢILE COMPONENTE

1. 2 senzori pentru roţile din spate

2. Monitor color
3. Claviatura
4. Dispozitive de fixare a senzorilor la roţi
5. Printer
6. Dispozitiv de comandă
7. 2 senzori pentru roţile din faţă
CARACTERISTICA TEHNICĂ

Motor electric monofazat 220V

Dimensiunile roţi 10....21 diuim
Greutatea 1300kg
Dimensiunile 1000x700 mm
Consumul de inergie 6,8 kw/oră

Stand pentru verificarea geometriei direcţiei

KDCO-P

Rigla ПCK-ЛГ
  Destinată pentru determinarea şi stabilirea unghiului de convergenţă a autoturismelor şi
autocamianelor.
 Permite de a determina corect unghiul de convergenţă în procesul de exploatare a automobilelor în
timpul deservirii tehnice.
Dispozitiv de verificare a jocului sumar a volanului de tip K-524

1. 2. 3. 4.

Părţile componente a dispozitivului:

1.Placă cu senzori ce se montează la roată

2.Firul de alimentare

3.Corpul dispizitivului ce se montează pe volan

4. Ecranul dispozitivului ce indică rezultatele obţinute la măsurare.

Caracteristica tehnică
1. Diametrul volanului 360...500mm
2. Diapazonul de măsurare 0-30º
3. Se alimentează la 12V
4. Dimensiunile de gabarit 360х115х140 mm
5. Greutatea 0,7 kg

Instalaţie de schimbare a uleiului în servomecanismul de direcţie precum şi spălarea acestuie W68412

 Proprietăţile instalaţiei:

1. Curăţarea instalaţiei servomecanismului

2. Schimbarea uleiului fără demontarea pieselor
3. Simplu în exploatare

4.Se alimentează de la -12V

Dispozitiv de verificare a părghiilor de direcţie

Tester de verificare a presiunii în servomecanisului de direcţie

 BIBLIOGRAFIA

1.Mihai Stratulat, Cristian Andreescu „Diagnosticarea automobilului” – Societatea Ştiinţa şi Tehnică SA,
Bucureşti, 1998.

2. Хазаров А.М., Кривенко Е.И., «Диагностирование легковых автомобилей на станциях

технического обслуживания» - М.: «Высшая школа», 1987

3. www. BARCLAY.RU

4. www. tts.samara.ru

5. www. lubtec.ru

6. www.glt.ru

7.www. garo-novgo