Destinatia sistemului de franare.

Sistemul de franare serveste la:

- reducerea vitezei automobilului pana la o valoare dorita sau chiar pana la oprirea
lui;
- imobilizarea automobilului in stationare, pe un drum orizontal sau in panta;
- mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor pante lungi

Clasificarea sistemelor de frânare.

Sistemele de frânare, dupa rolul pe care-l an. se clasifică în:
- sistemul principal de frânare,, întâlnit şi sub denumirea de frâna primi'
pala sau de serviciu, care Se utilizează la reducerea vitezei de deplasare sau la
Structura Sistemul de Franare a Automobilului
oprirea automobilului. Datorită acţionării, de obicei prin apăsarea unei pedale cu
piciorul, se mai numeşte şi frâna de picior.
- sistemul staţionar de frânare sau frâna de staţionare care are rolul de a
menţine automobilul imobilizat pe o pantă, în absenţa conducătorului, un timp
nelimitat, sau suplineşte sistemul principal în cazul defectării acestuia. Datorita
acţionăm manuale, se mai numeşte şi frâna de mână. Frâna de staţionare este
întâlnită şi sub denumirea de „frână de parcare" sau „de ajutor”. Frana de
staţionare trebuie să aibă un mecanism de acţionare propriu, independent de cel al
franei principale. Deceleratia recomandată pentru frâna de stationare trebuie să fie
egala cu cel puţin 30% din deceleraţia frânei principale. In general frâna de
staţionare preia şi rolul frânei de siguranţă;
-sistemul suplimentar de frânare sau dispozitivul de încetinire care are rolul
de a menţine constantă viteza automobilului, la coborârea unor pante lunţr iară
utilizarea îndelungată a frânelor. Acest sistem de frânare se utilizează în cazul
automobilelor cu mase mari sau destinate special să lucreze în regiuni de munte,
contribuind la micşorarea uzurii frânei principale şi la sporirea securităţii
circulaţiei

Defecte in exploatare si intretinerea sistemului de franare

1.1      Defecte in exploatare
Defectiunile sistemului de franare influienteaza procesul franarii si se pot manifesta sub
forma:
-                     frana „nu tine”, este „slaba” sau nu actioneaza;
-                     frana „freaca”, desi pedala de frana nu este actionata;
-                     la franare, automobilul „trage” intr-o parte;
-                     in timpul franarii, se blocheaza una sau toate rotile;
-                     franarea are loc cu trepidatii [intreruperi];
-                     franarea este insotita de zgomote.
Frana” nu tine”, este „slaba” sau nu actioneaza. Defectiunea este efectul unor cauze
multiple care se refera la reglajul incorect al franelor, la deteriorarea sau uzarea unor organe,
precum si la pierderile de lichid sau aer, incazul franarii hidraulice respectiv pneumatice.
Reglajul incorect al franelor poate insemna:
 - cursa libera a pedalei prea mare;
- joc marit intre saboti si tambur;
- slabirea piulitelor de reglare sau a arcurilor la franele cu reglare automata;
 - prinderea si reglarea incorecta a sabotilor de butoanele de pivotare. Defectul se inlatura
prin reglarea cursei libere a pedalei si a jocului dintre saboti si tambur.
Uzarea garniturilor de frecare se constata prin faptul ca, la apasarea pedalei, desi aceasta
functioneaza normal, efectul de franare este insa redus, deoarece coeficientul de frecare dintre
tambur si niturile de fixare a garniturilor este scazut. Defectul se inlatura prin inlaturarea
garniturilor de frecare la statia de intretinere.

Uzarea tamburelor de frana se constata urmarindu-se daca, la apasarea brusca si repetata

a pedaleei de frana, in timp ce roata e tinuta pe loc cu mana, se simt mici deplasari ale
tamburului fata de placa aparatoare a sabotilor. Defectul se inlatura prin inlocuirea tamburului de
frana la statia de intretinere.

Uzura garniturii pistonului pompei centrale si a pistoanelor cilindrilor receptori face ca,

la apasarea pedalei de frana, lichidul, in loc sa fie trimis spre cilindrii receptori sau sa impinga
pistoanele acestora, scapa pe langa garnituri, astfel ca frana nu se mai realizeaza corespunzator.
In acest caz se demonteaza cilindrii receptori sau pompa centrala, se curata asperitatile, se
inlocuiesc garniturile, se spala instalatia si se introduce lichid nou.

Aer sau vapori in conducte ori pierderi de lichid din instalatie. Aceste defecte se
datoresc:
- lipsei de lichid din instalatie;
- folosirii exagerate si indelungate a franelor, astfel ca datorita incalzirii, alcoolul etilic
sau metilic s-a evaporat si a format dopuri;
- desfacerii, fisurarii sau deteriorarii racordurilor, a garniturilor cilindrilor sau
conductelor metalice.
Unele defectiuni se pot inlatura pe parcurs, prin completarea lichidului si prin evacuarea
aerului sau vaporilor din conducte. Conductele sau racordurile fisurate sau deteriorate se
inlocuiesc la statia de intretinere.
Frana freaca desi pedala nu este actionata. Acest defect are drept cauze:
- reglajul incorect al sabotilor;
- arcurile de readucere rupte sau slabite;
- pistoanele cilindrilor receptori acoperite de gume, astfel ca dupa actionarea sabotilor
raman intr-o situatie de blocare;
- orificiul de compensare de la pompa centrala infundata, nepermitand lichidului sa
revina in rezervor, astfel ca sabotii vor continua sa stea aplicati pe tambure;
- pedala incorect montata sau reglata. Unele defectiuni pot fi inlaturate partial pe traseu
(reglarea distantei dintre saboti si tambur, verificarea si reglarea
In cazul in care arcul de readucere a sabotului este rupt sau slabit se intrerupe
functionarea franei la roatarespectiva, legandu-se sabotii cu un cablu, pentru a nu mai atinge
tamburul. La statia de intretinere se monteaza un arc nou.
In timpul franarii automobilul trage intr-o parte. Acest defect apare in general,
datorita dereglarii franelor, precum si unor defectiuni ale sistemului de franare, cum ar fi;
- existenta unor tambure excentrice;
- montarea unor garnituri necorespunzatoare;
- folosirea unor arcuri de readucere a sabotilor prea tari;
- infundarea, deformarea sau fisurarea racordului flexibil;
- patrunderea unsorii la garniturile de frecare;
- spargerea membranei sau deteriorarea garniturii cilindrului de franare al unei roti;
- presiunea in anvelope diferita.
                               
 Blocarea rotilor. Acest defect poate aparea la una sau la toate rotilor pe timpul deplasarii
sau dupa efectuarea franarii, chiar dupa ce conducatorul auto a eliberat pedala de frana. Cauzele
care duc la blocarea rotilor sunt:
- intepenirea sau griparea pistonului cilindrului uneia sau mai multor roti;
- ovalizarea tamburilor de frana;
- infundarea racordului flexibil;
- deteriorarea sau ovalizarea arcului sabotilor
Intepenirea sau griparea pistonului cilindrului  uneia sau mai multor roti se produce
dupa eliberarea pedalei, cand arcul de readucere a sabotilor nu il mai poate indeparta de tambur.

Defectul se constata usor, deoarece tamburul de frana se incalzeste puternic, sau ridicand
fiecare roata, cu cricul, se observa ca este franata. In acest caz, se suspenda conducta de frana de
la roata in cauza si se continua drumul cu viteza redusa si cu atentie pana la statia de intretinere.
Ovalizarea tamburilor. Acest defect se manifesta astfel:

- la o apasare moderata a pedalei de frana, in timpul mersului automobilului, acesta se

misca in sus si in jos, iar la apasarea puternica a pedalei de frana, roata se blocheaza. Ovalizarea
tamburelor  are drept cauze:

- functionarea indelungata fara reglarea jocului intre saboti si tambur, fabricarea

acestora   dintr-un material necorespunzator sau prelucrarea incorecta a lor.

Reparatia se efectueaza la statia de intretinere, rectificandu-se sau inlocuindu-se tamburul

ovalizat.
Frana se intrerupe ( automobilul trepideaza ) Acest defect are drept cauze:
- fixarea necorespunzatoare a garniturilor de franare pe saboti;
- dereglarea sabotilor la articulatiile de pivotare (jocuri mari) sau ovalizarea  tamburelor;
- existenta unor jocuri mari la rulmentii rotilor sau la arborii planetari;
- jocul excesiv al arcurilor suspensiei;
- deformarea arborilor planetari;
- lovirea sau deformarea tamburelor;
- garniturile de franare unse, prea lungi sau prea dure.
Toate defectiunile se inlatura la statia de intretinere.
Franarea este insotita de zgomote. Defectiunea se manifesta sub forma unor
„scartaituri” ascutite si puternice, uneori fiind insotite de vibratii.
Aceste zgomote pot avea urmatoarele cauze:
- uzura excesiva a garniturilor de franare;
- patrunderea unsorii amestecate cu praf, uscarea ei si lustruirea suprafetelor garniturilor;
- folosirea unor tambure cu pereti de grosimi diferite;
- slabirea placii de ancorare a bolturilor sau niturilor;
- folosirea unor discuri de frana prea elastice sau insuficient stranse in suruburile de
fixare;
- negresarea articulatiilor;
- fisurarea discului de frana sau deteriorarea lui.
Pentru a descoperi si elimina defectiunile, se efectuiaza un control amanuntit la statia de
intretinere.
1.2      Intretinerea sistemului de franare cu actionare hidraulica
Intretinerea sistemului de franare cu actionare hidraulica cuprinde urmatoarele lucrari:
- controlul etanseitatii instalatiei hidraulice;
- verificarea si completarea nivelului lichidului din rezervorul pompei centrale;
- verificarea si reglarea jocului dintre tija si pistonul pompei centrale;
 - evacuarea aerului din instalatie;
- verificarea uzurii garniturilor de franare;
- verificarea si reglarea jocului dintre saboti si tambur.
5.2.1 Controlul etanseitatii instalatiei hidraulice
Consta in urmarirea nivelului lichidului din rezervorul pompei centrale si urmarirea
presiunii in instalatie
Urmarirea nivelului lichidului in rezervorul pompei centrale la franari repetate, pe loc,
da posibilitatea sa se constate eventualele neetanseitati ale instalatiei. Daca nivelul scade se
urmaresc canalizatiile, racordurile flexibile, pompa centrala, cilindrii receptori, in scopul
depistarii locului prin care se produc pierderile. La apasarea pedalei de frana, nivelul lichidului
scade in rezervorul pompei centrale proportional cu jocul dintre saboti si tambur, respectiv
placheti si disc. La eliberarea pedalei nivelul scade cu inca 2-6 mm, datorita compensarii
volumului retras al pistonului pompei centrale, dupa care revine continuu in 2-3 s la nivelul
initial, pe masura revenirii sabotilor in pozitia de franat.
 Urmarirea presiunii in instalatie da indicatii mai ales asupra modului de etansare a
garniturii pistonului pompei centrale. In locul unui ventil de aerisire de la un cilindru receptor se
monteaza un manometru de control de inalta presiune (0…160)x 10 5 N/m2 sau de joasa presiune
(0…16)x 105 N/m2.
In cazul verificarii la presiune inalta, apasandu-se progresiv pedala, cresc continuu si
indicatiile aparatului. Daca prin mentinerea apasata a pedalei presiunea scade, garnitura
pistonului pompei centrale nu etanseaza si lichidul returneaza in rezervor.
In cazul verificarii la presiune joasa actionand usor pedala cu mana, daca garnitura
pompei centrale nu este corespunzatoare, pedala cedeaza pana la podea, iar indicatiile
manometrului scad. Daca se apasa asupra pedalei pana cand presiunea indicata de manometru
este de (2,5…….3)x 105 N/m2, la eliberare se constata:

- la frana cu tambur o presiune remanenta de (0,5…….1,5)x 10 5 N/m2, asigurata de

supapa dubla a pompei centrale in scopul prevenirii aspiratiei de aer dupa franare, pe la
garniturile cilindrilor receptori;
- la franele disc, presiunea remanenta nula datorita solutiei de reglare automata a jocului.
Daca presiunea remanenta este exagerata cauzele pot fi:
- arcul pistonului pompei centrale rupt;
- orificiul de compensare obturat;
- jocul dintre tija si piston nul.

5.2.2 Verificarea nivelului lichidului din rezervorul pompei centrale. 

Nivelul lichidului in rezervor este necesar sa fie cuprins intre reperele de maxim si minim
ale acestuia. Datorita uzurilor garniturilor de franare nivelul lichidului in timpul exploatarii
scade. Daca garniturile au o uzura avansata, nu este indicat a se completa lichid pana la nivelul
maxim.
Scaderea nivelului la franari succesive este cauzata de scurgeri din circuit.
In general, lichidul de frana se inlocuieste la un interval de doi ani. Culoarea maronie sau
cenusie neagra indica degradarea in timp sau prin supraincalzire si, in acest caz, lichidul trebuie
inlocuit. Lichidul trebuie sa fie limpede, de culoare galbena-verzuie, uneori albastra.
5.2.3 Verificarea si reglarea jocului dintre tija si pistonul pompei centrale
Jocul dintre tija si pistonul pompei centrale trebuie sa se incadreze in limitele prescrise.
Acest joc ofera certitudinea ca orificiul de compensare este intotdeauna deschis cand pedala de
frana este libera.
 Reglarea jocului dintre tija si pistonul pompei centrale

De frana 

5.2.4 Evacuarea aerului din instalatie

In cazul inlocuirii lichidului de frana, in instalatie patrunde aer, care trebuie eliminat.
Pentru evacuarea aerului din instalatie, initial se completeaza lichid din rezervor pana la un nivel
cu 10-15 mm sub marginea gurii de umplere. Apasandu-se pe pedala de frana, o data cu lichidul
se evacueaza si aerul, a carui prezenta se constata prin degajarea unor bule in vasul cu lichid de
frana, care ies prin capatul furtunului.

Apasarea pe pedala continua de cateva ori, pana ce in vas nu mai apar bule de aer.
 Evacuarea aerului din instalatia de franare

5.2.5 Reglarea jocului dintre saboti si tambur

Jocul dintre saboti si tambur se verifica si se regleaza, de obicei, cu ajutorul unor came
excentrice pe care se reazema sabotul. Se ridica automobilul de pe sol cu ajutorul unui cric, se
scoate roata si prin fereastra de vizitare special prevazuta, cu ajutorul unui calibru, se masoara
jocul dintre sabot si tambur. Jocul nu trebuie sa fie mai mare decat valorile indicate de fabrica
constructoare(0,25 mm), daca jocul este mai mare, se slabesc bolturile cu excentric, executandu-
se reglarea necesara.

Verificarea uzurii garniturilor de frana

La franele cu tambur, grosimea garniturii se masoara prin ferestrele de vizitare si reglaj,
sau, in lipsa acestora, prin demontarea tamburelor.

La franele disc, uzura garniturilor se apreciaza prin masurarea grosimii plachetilor, cu o

rigleta.

Verificarea uzurii garniturilor de frana

Reglarea franei de mana

Aceasta reglare se efectueaza dupa
reglarea franei de serviciu, procedandu-
se astfel:
- se ridica autoturismul;
- se slabeste frana de mana;
- se desurubeaza piulitele tijei franei de
mana;
- se strange piulita pana ce sabotii vin usor
in contact cu tamburul;
- se blocheaza piulitele.
 Verificarea cunoştinţelor

1. Care este rolul sistemului de frânare?

2. Menţionaţi principalele tipuri de frâne.
3. Care sunt părţile componente ale frânei cu bandă?
4. Enumeraţi părţile componente ale frânei cu discuri.
5. Clasificaţi sistemele de frânare după modul de acţionare.