Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Patologia Psihiatrica PDF
Patologia Psihiatrica PDF
NEUROZELE PSIHOZELE
[TULBURARILE [TULBURARILE
NEUROTICE] PSIHOTICE]
I. GRAVITATEA ( Severitatea
simptomatologiei).
II. CONSTIINTA BOLII PSIHICE.
III.RELATIA CU REALITATEA
INCONJURATOARE.
EXAMINAREA BOLNAVULUI
PSIHIC.
DIFICULTATEA = CULEGEREA CORECTA DE DATE,
SIMPTOME, OBSERVATII.
I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA BOLNAVULUI :
Evaluarea psihiatrica: * Indemanarea medicului in a ajuta
pacientul sa-si depaseasca jena; * Confidentialitatea; * Culegere
de date, dirijarea interviului.
Interviul: prezentarea; atmosfera calma; atitudinea psihiatrului;
aprecierea comunicarii verbale, nonverbale.
Istoricul bolii: Debut, boli psihice anterioare, medicatie,
comportament social, beneficiu secundar.
Istoria vietii personale: *Dezvoltare;*Istoric social;*Istoric
familial;*Utilizare de alcool/medicamente.
II.EXAMINAREA PSIHIATRICA:
INTERVIUL PSIHIATRIC = Neprotocolar;
= Tacerea atenta – ca convinge
bolnavul ca a fost ascultat;
= Relatia de incredere, empatie
( nu intimplator bolnavii dezvaluie doar anumitor medici
unele simptome!)
Anxietatea anticipatorie;
Hipocondria ( convingerea ca sufera de o boala
serioasa, nediagnosticata);
Demoralizarea ( mai ales in tulb. de panica cu
agorafobie).
TULBURAREA DE PANICA
COMORBIDITATI:
SOMATICE:
Spasmofilia.
Sincope.
Bolineurologice.
Simulatia.
Schizofrenia.
*Rezistenta la tratament!
TULBURARILE DISOCIATIVE.
Caracterizate de perturbarea constiintei,
memoriei, identitatii sau perceptiei mediului.
Disocierea este o aparare impotriva traumelor care
ajuta persoana sa se indeparteze de trauma; ea
intirzie travaliul psihologic necesar pentru depasirea
traumei.
Tipuri (DSM-IV): = Amnezia disociativa;
= Fuga disociativa;
= Tulb. disociativa a
identitatii; = Tulburarea de
depersonalizare.
AMNEZIA DISOCIATIVA
I. TULBURAREA DE PERSONALITATE
PARANOIDA.
Neincredere si suspiciune; asteapta sa fie inselat, sa se
actioneze impotriva sa; gaseste intelesuri ascunse in
evenimente banale; pastreaza constant resentimente fata
de jigniri ( colectionari de nedreptati).
Hipersensibilitate
Imposibilitatea de a se relaxa.
Reci, lipsiti de simtul umorului, orgoliosi.
IN EVOLUTIE: = schizofrenie;
= suicid ( ¬10%).
IV. TULBURAREA DE PERSONALITATE
ANTISOCIALA : comportament maladaptativ din
copilarie, nu recunoaste drepturile altora.
Neconformare la regulile sociale, comiterea repetata de
fapte antisociale.
Minciuni repetate, escrocherie, inselatorie – pentru profitul
sau placerea personala.
Impulsivitate, iritabilitate, agresivitate.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
Tulburarile de personalitate consecutive dependentei
la toxice.
Retardarea mintala.
Psihoze.
ASPECTE MEDICO-LEGALE:
Discernamant/Responsabilitate.
Consecintele detentiei. Statutul in detentie.
STAGIUL MILITAR.
TULBURARI LEGATE DE
CONSUMUL DE ALCOOL
CLASIFICARE (DSM-IV).
I. TULBURARI DATORATE CONSUMULUI DE ALCOOL:
a. Dependenta la alcool;
b. Abuzul de alcool.
II. TULBURARI INDUSE DE ALCOOL:
a. Intoxicatia alcoolica;
b. Sevrajul alcoolic: - necomplicat,
- cu convulsii,
- cu delirium.
- cu delirium+convulsii
c. Dementa persistenta indusa de alcool;
d. Tulburare amnestica persistenta indusa de alcool;
e. Tulburare psihotica indusa de alcool (cu halucinatii; cu
deliruri);
f. Tulburare a dispozitiei indusa de alcool;
g. Tulburare anxioasa indusa de alcool;
ISTORICUL NOTIUNII DE
ALCOOLISM
1849 - MAGNUS HUSS a creat termenul de alcoolism (manifestarile de boala
care iau o forma cronica la persoanele care au consumat bauturi spirtoase o
lunga perioada de timp).
1866 - M. GABRIEL a folosit termenul de alcoolism in sens modern : boala
maifestata prin pierderea controlului asupra consumului de alcool, ducand la
consum excesiv.
1933 - alcoolismul-boala este introdus in manualul pentru codificarea cauzelor
bolilor.
1952 - DSM-I (alcoolismul = addictie la alcool; considerat ca o tulburare de
personalitate).
1960 - JELLINEK defineste alcoolismul = orice folosire de bauturi alcoolice
care cauzeaza probleme individului, societatii sau ambelor.
1967 - APA recunoaste oficial alcoolismul ca boala.
1968 - DSM- II: alcoolismul = aparitia simptomelor de sevraj la un bautor
axcesiv.
DEPENDENTA CRONICA
ALCOOLICA
ABUZUL DE ALCOOL: termen folosit in situatiile
utilizarii alcoolului in conditii care reprezinta
primejdie fizica ( ex: sofatul); nu se caracterizeaza
prin toleranta, model compulsiv de consum.Se
defineste prin consecintele negative ale utilizarii de
durata.
DEPENDENTA LA ALCOOL.
TOLERANTA (Concentratia de alcool/gradul clinic de
intoxicatie);
OBISNUINTA ( Alcoolul devine necesar).
DEPENDENTA PSIHICA/FIZICA (sindromul de sevraj)
Elementele dependentei alcoolice
1. Sentimentul de a fi constrans la bautura.
2. Un mod stereotip de a bea.
3. Intiietatea bauturii fata de alte indeletniciri.
4. Modificarea tolerantei fata de alcool.
5. Simptome repetate de sevraj.
6. Linistirea prin bautura.
7. Reluarea consumului dupa sevraj.
METABOLISMUL ALCOOLULUI
I. Absorbtie : tractul gastrointestinal(intestin subtire),
rapid; foarte solubil in apa.
II. Metabolizare: in ficat = pe cale oxidativa(90%);
10% se elimina nemodificat prin plamini si rinichi.
Metabolizarea hepatica prin:
Alcoholdehidroganaza (ADH),
Aldehiddehidrogenaza .(inhibata de disulfiram)
Intilnire
alcool-
Aversiune organism
Conflicte
gustativa
Comportament
Presiuni socio-
PLACERE de
culturale
alcoolizare
Consecinte
Memorizare socioprofesionale
DEPENDENTA familiale
TOLERANTA
DEPENDENTA CRONICA
ALCOOLICA
HABITUSUL ALCOOLICULUI ( datorat
hipoxiei cerebrale prin carenta tiaminica).
TULBURARI PSIHICE: Afectivitate, Intelect
( restringerea sferei ideative), caracter ===
degradare sociala.
TULBURARILE FIZICE.
ELEMENTE DE DIAGNOSTIC
Nevoia utilizarii zilnice a unor mari cantitati de alcool
pentru o functionare adecvata - la care se adauga
comportamente cum sunt:
Inabilitatea de a opri consumul;
Eforturi repetate de a controla sau reduce cantitatea
consumata.
Persistenta intoxicatiei alcoolice 1-2 zile (chefuri).
Perioade amnestice pentru evenimente petrecute in
timpul betiilor ( blackouts).
Continuarea consumului in ciuda tulburarilor fizice
serioase.
AFECTAREA FUNCTIONARII SOCIALE,
OCUPATIONALE
TRATAMENTUL DEPENDENTEI
ALCOOLICE CRONICE
I. TRATAMENTUL DE SEVRAJ.
II. TRATAMENTUL FARMACOLOGIC DE DURATA:
Disulfiram; Acamprosate ( afecteaza sist. GABA
ajutand abstinenta); Naltrexona ( scade dorinta de
alcool prin blocarea eliberarii de opioizi endogeni ).
III. ABSTINENTA SE RECOMANDA PE
INTREAGA VIATA!.
IV. INTERVENTII PSIHOSOCIALE.
V. ALCOOLICII ANONIMI.
INTOXICATIA ALCOOLICA ACUTA
Consum de bauturi alcoolice urmat de:
Comportament maladaptativ sau modificari
psihologice ( comportament sexual neadecvat sau
agresivitate, labilitate emotionala,afectarea judecatii,
a functionarii ocupationale sau sociale).
Unul sau mai multe din urmatoarele semne:
vorbireneclara; mers nesigur;
necoordonare; afectarea atentiei si
memoriei;
nistagmus; stupor sau coma.
INTOXICATIA ALCOOLICA
IDIOSINCRAZICA ( Betia
patologica).
Entitate controversata.
Aparitia de simptome severe dupa consumul unei
cantitati mici de alcool ( care in mod obisnuit nu
produc intoxicatii):
Confuzie, dezorientare, iluzii si halucinatii tranzitorii
vizuale, delire tranzitorii. Impulsivitate, agresivitate,
suicid.
Dureaza cateva ore.
Amnezie consecutiva.
Leziuni cerebrale predispozante.
Problema medico-legala psihiatrica.
SEVRAJUL ALCOOLIC
NECOMPLICAT
Debut: la cateva zile dupa sistarea sau
reducerea semnificativa a consumului de
alcool la un dependent.
Clinic: tremuraturi ( maini, generalizate),
transpiratii, tahicardie, insomnii, greturi,
varsaturi, iluzii sau halucinatii
tranzitorii,anxietate, agitatie
psihomotorie,crize convulsivante.
SEVRAJUL CU CRIZE
CONVULSIVANTE
INTERMEDIARE: Amfetamine,
Hipnotice nebarbiturice.
< factorul psihic + farmacologic.
ETIOPATOGENIA
TOXICOMANIILOR
A. FACTORUL PERSONAL: = Genetic; =
Varsta; = Sexul ( fem.>); Personalitatea; =
Srarea de sanatate a organismului.
B. FACTORUL FARMACOLOGIC: =
Proprietatile drogului.
C. FACTORII SOCIOCULTURALI + Riscul
profesional.
DRUMUL TOXICOMANULUI
DEBUTUL = = = retroactiv
POARTA DE INTRARE : Durere, Placere,
Curiozitate, Imitatie;
Supozitoare ( intrarectal).
EFECTE:
CRESTEREA PRAGULUI SENSIBILITATII
DUREROASE;
VAGOTONIE: * Mioza, * Bradicardie, *
Hipersalivatie, * Deprimarea centrilor respiratori.
EUTIMIE; AMNEZIA EXPERIENTELOR AFECTIVE
NEGATIVE.
POZITIVAREA RELATIILOR CU AMBIANTA.
INTOXICATIA CRONICA:
- Tulburari senzitiv-senzoriale;
- Tremor;
-Hipertensiune arteriala, tahicardie;
- Convulsii;
- Hipobulie, apatie.
- Deteriorare cognitiva.
DOZA = 1-6 gr./zi.
TRATAMENT: AGONISTI DOPAMINERGICI: Amantadina,Bromocriptina
CARBAMAZEPINA.
AMFETAMINE
BENZEDRINA Japonia, Suedia,
PERVITINA Franta.
MAXITON
ORTEDRINA
DOZA TERAPEUTICA: 5-10 mg./zi.
DEPENDENTA = 100-500 mg/zi pana la 5 gr./zi.
SEVRAJUL NU este unul clasic; Anxietate, Depresie,
Somnolenta.
CONSUMUL CRONIC poate produce simptome
schizofreniforme.
INTOXICATIA MODERATA: Inviorarea functiilor psihice,
tahipsihie, cresterea increderii in sine, a libidoului, anorexie,
insomnii.
CANNABIS
PROVENIENTA: Canepa = CANNABIS SATIVA.
MARIJUANA = frunzele si varfurile tulpinilor uscate,
rulate in tigarete.
HASISUL = exudatul rasinos, uscat care se prelinge
din frunze.
EPIDEMIOLOGIE: substanta cea mai utilizata in
lume ( a 4-a substanta psihoactiva utilizata dupa
alcool, nicotina, cofeina). Frecv.> sex M., varsta -
18-30 ani.
CANNABIS
EFECTE: = analgezic; = anticonvulsivant; = hipnotic;
= euforizant.
INTOXICATIA: Exaltare, euforie, grandoare, sedare,
senzatie de incetinire a scurgerii timpului, afectarea
judecatii, tulb. de perceptie; conjunctive injectate,
cresterea apetitului, tahicardie, uscaciunea gurii,
modificarea perceperii culorilor.
Apare in: minute ( substanta fumata) sau ore
( substanta ingerata). Durata = 3-4 ore.
CANNABIS
DEPENDENTA: ESTE PSIHICA, nu fizica!
ABUZUL: Folosirea in antecedente de cannabis
care duce la deteriorare clinica manifestata prin una
sau mai multe din urmatoarele: - incapacitatea
indeplinirii obligatiilor scolare, profesionale, etc.,-
folosirea drogului in situatii care pot pune in pericol
integritatea fizica a persoanei, - comportamente
antisociale, - utilizarea continua, in ciuda cunoasterii
consecintelor .
CANNABIS
tratamentul:
Abstinenta ( renuntarea la orice substanta
psihotropa).
Simptomatice: anxiolitice, antidepresive,
antipsihotice, hipnotice.
Construirea unui sistem de suport.
Psihoterapii:
Comportamental-cognitica;
Comportamentala;
Psihodinamica;
De grup;
BARBITURICE
DEPENDENTA - descrisa in 1930.
Apare in cateva luni dupa inceperea
administrarii.Clinica:
Saracirea fondului mintal;
Tulburari de caracter ( impulsivitate);
Hipersalivatie;
Obtuzie.
MANIA POSTTRAUMATICA;
MANIA MEDICAMENTOASA: amfetamine,
corticosteroizi, tuberculostatice, Levodopa)
MANIA IN BOLI ENDOCRINE.
PARALIZIA GENERALA PROGRESIVA.
CLINICA TULBURARILOR
AFECTIVE
III.TULBURARILE DEPRESIVE:
A. TULBURAREA DEPRESIVA MAJORA =
TULBURAREA AFECTIVA UNIPOLARA .
Frecventa mai mare - femei. Simptomele
trebuie sa persiste cel putin 2 saptamani.
B. TULBURAREA DISTIMICA: ( Nevroza
depresiva). Mai putin severa, durata mai
lunga, coexista deseori cu alte tulburari
psihiatrice.
IV.
TULBURARILE BIPOLARE:MANIACO-
DEPRESIVE.
Tulburarea bipolara I : un episod maniacal +
episoade depresive majore sau hipomaniacale.
Tulburarea bipolara II : cel putin un episod
depresiv major si unul hipomaniacal.
Tulburarea bipolara cu cicluri rapide: patru sau
mai multe episoade depresive, maniacale sau
mixte intr-un an.
V. CICLOTIMIA
DIAGNOSTIC: = Bolnavul nu a intrunit niciodata
criteriile de diagnostic pentru Episod depresiv major
si nici pentru Episod maniacal in primii doi ani ai
tulburarii. = Simptomele sunt mai mult sau mai putin
constante timp de doi ani.
CRITERII: 1. Prezenta timp de doi ani a numeroase
perioade cu simptome hipomaniacale si
numeroase perioade cu simptome depresive care
nu intrunesc criteriile pentru episod major. 2. Timp
de doi ani nu a avut perioade asimptomatice mai
lungi de 2 luni.
TRATAMENTUL DEPRESIILOR
IN CONDITII DE INTERNARE argumente: *
Riscul tentativelor de suicid. *Monitorizarea
tratamentului - doze, corectarea efectelor
secundare, sesizarea virajului afectiv. *
Cresterea compliantei pacientului.
I. TRATAMENT FARMACOLOGIC
(antidepresive).
II. TRATAMENT
ELECTROCONVULSIVANT.
III. TRATAMENT PSIHOTERAPIC.
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC
AL DEPRESIILOR
ANTIDEPRESIVELE: Alegerea tipului de
preparat tine seama de mecanismele
biochimice in functie da care se deosebesc:
a.Depresii prin deficitul unui singur
neuromediator ( NA,Serotonina=5-HT, DA,
Ach.,GABA).
b. Depresii mixte ( implica doua sau mai
multe tipuri de neurotransmitatori).
INDICATORI CLINICI AI TIPURILOR DE DEPRESII:
SE ADMINISTREAZA CA TRATAMENT DE
INTRETINERE ( PREVENTIV).
CONDUITA TERAPEUTICA IN
DEPRESII
EVALUAREA:= Diagnosticului;
= Formei clinice;
= Riscului suicidar;
= Functionarii sociale.
MONITORIZAREA = Starii generale;
= Evolutiei simpt.;
= Efectelor secund.;
= Compliantei.
TRATAMENTUL EPISODULUI
ACUT
ANTIDEPRESIV ( preparatul selectat
individualizat).
ANXIOLITIC ( benzodiazepinic, fenotiazinic,
altele) - eventual.
HIPNOTIC.
TRATAMENTUL AFECTIUNILOR
ASOCIATE - eventual.
TERAPIA ELECTROCONVULSIVANTA.
3. PSIHANALIZA.
4. TERAPIA FAMILIALA.
TRATAMENTUL MANIEI
INTERNAREA : = periculozitate ( agitatia psihomotorie, delire
expansive si comportament delirant);
= noncomplianta ( lipsa constiintei bolii);
= monitorizarea tratamentului.
TRTAMENTUL MEDICAMENTOS:
Neuroleptice: Butirofenone ( haloperidol 10-15-20 mg/zi).
Olanzapina ( zyprexa 10-20-30 mg/zi).
Risperidona ( rispolept ¬ 10 mg/zi).
Fenotiazine (clorpromazina, levomepromazina,
tioridazina) - de obicei asociate celorlalte.
Tranchilizante;
Hipnotice.
SCHIZOFRENIA
DEFINITIE:
W. MAYER-GROSS: Grup de boli psihice
caracterizate prin simptome psihopatologice
specifice evoluand spre dezorganizarea
personalitatii si ducand la invaliditate cronica.
H. EY.: Ansamblu de tulburari dominat de discordanta
ideoafectiva, ambivalenta, autism, idei delirante si
halucinatii putin sistematizate si tulburari profunde de
afectivitate care au tendinta de a evolua spre deficit
si disociatia personalitatii.
ISTORICUL CONCEPTULUI DE
SCHIZOFRENIE
1852 BENEDICT MOREL - I descriere a boli numita dementa precoce
(caracterizata prin izolare, manierisme, bizarerii, deteriorarea personalitatii).
1896 EMIL KRAEPELIN - denumeste dementia praecox un grup de afectiuni
cu debut in adolescenta si sfarsind ca o dementa (hebefrenia, catatonia,
dementa paranoida).
1911 EUGEN BLEULER vorbeste despre schizofrenii , la baza conceptului =
scindarea vietii psihice, simptomele primare ale bolii fiind “Cei 4 A”:
autismul, ambivalenta,tulburarea asociatiilor si afectivitatii. Se pot ameliora
NU vindeca.
1957 KURT SCHNEIDER: diagnosticul bolii pe baza simptomelor de rang I
( sonorizarea gandirii, voci care discuta, comenteaza, furtul, transmiterea
gandurilor, perceptii delirante) si de rang II ( delir primar, saracire afectiva,
perplexitate, ).
DSM I, II, III, III-R, DSM-IV, DSM-IV R, ICD - I…..-10.
EPIDEMIOLOGIE
PREVALENTA pe viata in SUA = 1-1,5%.
> 2,7 milioane schizofreni in America.
Boala afecteaza aprox. 1% din populatia globului.
CINE FACE SCHIZOFRENIE?
Varsta debutului ( a celui evident) = adolescenta, adult tanar.
Inteligenta bine dezvoltata.
Nici un grup social/cultural nu este scutit. Continutul delirelor -
cultura persoanei!
Factori socioeconomici: frecventa de 2x > la necasatoriti si vaduvi;
frecventa de 8 x > a bolii la cei cu situatie socioeconomica modesta.
Sexul: M face boala intre 15-25 ani ( mai ales forma paranoida); F -
25-34 ani.
ETIOPATOGENIE
MULTIFACTORIALA: Factori genetici,
biochimici, neurofiziologici, imunologici,
psihologici.
I. FACTORII GENETICI:
Riscul imbolnavirii = 10% ( rude apropiate);
= 40% ( gemeni monozigoti sau copii
cu ambii parinti schizofreni).
_ Transmitere: = monogenica;
= poligenica .
_ Argumente: Concordanta la gemeni, Studii de adoptie.
ETIOPATOGENIE
II: FACTORI BIOCHIMICI.
a. Ipoteza dopaminergica - hiperactivitate dopaminica (legata de scaderea activitatii
cortexului prefrontal) - determina simptome pozitive; - hipoactivitate dopaminica in zona
frontala - determina simptomele negative. Receptori: D1,D2,D3,D4,D5.
Hipocampul = raspintia cailor DA si sediull receptorilor D2, D3, D4.
Neurolepticele produc cresterea turnoverului DA. Postmortem, la bolnavii schizofreni -
densitate > a receptorilor DA.
b. Ipoteza noradrenergica - sistemul NADR moduleaza sistemul DA ( anomaliile
predispun la recaderi).
-Cresterea NA in Locus coeruleus -- agitatie;
-Scaderea NA in locus coeruleus -- catatonie.
c. Ipoteza serotoninergica - sustinuta de mecanismul de actiune al neurolepticelor
atipice cu actiune asupra activitatii serotoninei.
d. GABA - uneori: pierderi de neuroni GABA-ergici in hipocamp; aceasta poate duce la
hiperactivitatea neuronilor DA si NADR; Acidul glutamic, aspartic, glicuronic.
e. Neuropeptide, peptide opiacee (endorfine).
ETIOPATOGENIE
III. NEUROPATOLOGIE:
TEHNICILE DE IMAGISTICA CEREBRALA (CT,
RMN, PET) evidentiaza disfunctia cortexului
prefrontal , modificari ale densitatii paremchimului
cerebral, asimetrii cerebrale si atrofia cerebeloasa
si anomalii in functionalitatea lobului temporal.
ETIOPATOGENIE
IV. TEORII VIRALE, INFECTIOASE, IMUNOLOGICE:
Riscul de a face boala este de 5-8% > pentru cei nascuti iarna/primavara
( cand racelile, infectiile sunt mai frecvente).
Riscul este > la populatia urbana.
Riscul este > in familiile numeroase in care intervalul intre nasteri este scurt
- expunere la agenti infectiosi in perioada precoce a copilariei.
Expunerea mamei insarcinate la virusi - risc > pentru schizofrenie.
Asocierea intre toxoplasmoza si cresterea riscului pentru schizofrenie.
ASEMANARE CLINICA PARTIALA CU ENCEFALITELE !
SLOW-VIRUS ,
La unii schizofreni: valori > ale: IgG, IgA, IgM.
ETIOPATOGENIE
V.FACTORI PSIHOSOCIALI:
TEORII PRIVIND PACIENTUL =
= Teorii psihanalitice: S. Freud - boala rezulta din fixatii
in dezvoltare care apar mai devreme decat cele ce rezulta in
dezvoltarea neurozelor. - Defecte ale Ego-ului.
= Teorii psihodinamice: (S. Freud - Schizofrenia =
raspuns regresiv la frustrari si conflicte cu persoane din anturaj).
TEORII PRIVIND FAMILIA SCHIZOFRENULUI = (familia
“schizofrenogena”).
TEORII SOCIALE = industrializarea, urbanizarea.
CLINICA SCHIZOFRENIEI
A. DEBUTUL:
Lent (50-70%): *pseudonevrotic; *comportamental.
Acut: ( 30-50%). *bufee delirante, halucinatorii
SCHIZOFRENIA PARANOIDA:
Debutul este la varsta mai mare (¬30 ani).
Simptome: pe prim plan - delirele primare urmate de
interpretari delirante secundare, eventual halucinatii. -
tulburari grave de conduita.
Evolutia spre degradarea personalitatii nu este
obisnuita.
SCHIZOFRENIA DEZORGANIZATA
(HEBEFRENICA) Debut:
15-25 ani.
Simptome: = tulburari multiple de gandire pana la
dezorganizarea completa; = delire hipocondriace (centrate
pe masturbatie, menstruatie); = schimbari
comportamentale ( devin visatori, nu invata, centrati pe
probleme pseudostiintifice, pseudofilozofice, cred ca sunt
capabili sa rezolve probleme debaza ale omenirii). =
tipice sunt: prostia, ilaritatea, rasul nemotivat, glumele,
stupiditatea, jocurile de cuvinte, bizareria asociatiilor de
idei, regresia,dezinhibitia; halucinatiile apar mai tarziu,
legate de tulburarile de gandire, unii se amuza de ele, dar
nu actioneaza.
Prognosticul - cel mai rezervat degradare.
Remisiunile sunt rare, superficiale.
SCHIZOFRENIA CATATONICA.
Simptomatologie ( DOMINA TULBURARILE
ACTIVITATII PSIHOMOTORII):
Stupoare;
Mutism;
Negativism ( activ/pasiv);
Flexibilitate ceroasa;
Sindrom ecopatic;
Comportament excentric;
C. Delirul primar.
D. Tulburarea de afectivitate.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL:
TULBURARILE DELIRANTE:
delirele sunt sistematizate; nu au caracter bizar.
nivelul de functionare al persoanei nu este afectat.
TULBURARILE SCHIZOFRENIFORME:
durata simptomatologiei cel putin o luna, dar mai putin de sase
luni.
evolutia = favorabila
TULBURARILE DE PERSONALITATE:
simptomele sunt prezente pe tot parcursul vietii.
OLIGOFRENIA.
TRATAMENTUL SCHIZOFRENIEI
PRINCIPII:
Initierea tratamentului = in spital ( stabilirea dozei eficiente;
controlul efectelor secundare; complianta).
Precocitatea tratamentului = eficienta crescuta!
Tratamentul va fi individualizat ( particularitati individuale,
tip de neuroleptic, toleranta, doza, durata, asocieri
medicamentoase).
Tratamentul de cursa lunga = toata viata; relatia
terapeutica cu medicul!
METODE DE TRATAMENT IN SCHIZOFRENIE:
1. Tratamentul medicamentos.* pentru faza acuta; *
pentru prevenirea recaderilor.
Neuroleptice (denumirea - de la efectele secundare
neurologice) standard sau depot.
2. Terapia electroconvulsivanta ( mai sigura decat
neurolepticele; aprox. 60% din pacienti remit; nu
produce afectarea creierului)
3. Psihoterapii.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS IN SHIZOFRENIE:
NEUROLEPTICE.
Antagonisti ai receptorilor dopaminergici: Neuroleptice
clasice = Butirofenone (Haloperidol); = Clorpromazine; =
Perphenazine; = Thoridazine; = Trifluoperazine; = Fluphenazine.
Au efecte secundare de tip extrapiramidal, akatisie.
Antagonisti ai receptorilor dopaminergici si ai altor
receptori( serotonina) : Neuroleptice atipice = Olanzapina
( Zyprexa); = Risperidona ( Rispolept); = Clozapina ( Leponex);
= Quetiapina ( Seroquel).
In functie de efectul lor - NLP incisive si NLP sedative.
Corectarea / prevenirea efectelor secundare.
TERAPII ASOCIATE:
Sedative nonneuroleptice.
Hipnotice barbiturice, nebarbiturice.
Anxiolitice.
Antidepresive.
Tratamentul afectiunilor asociate.
MODIFICARI
METABOLICE
DEMENTA
DEFINITIE: Slabirea globala a functiilor
inalte corticale ( memorie, capacitatea
rezolvarii problemelor cotidiene,
performanta invatarii deprinderilor,
abilitatilor perceptuo-motorii,folosirea
corecta a abilitatilor sociale) deseori
progresiva si ireversibila.
CAUZELE DEMENTELOR
( tipuri)
I. DEGENERATIVE: * Alzheimer;
* Pick;
* Senila.
II. VASCULARE: * Multiinfarct;
* Microinfarcte corticale
* Lacunara.
III. NEURODEGENERATIVE:
* In boala Parkinson;
* In boala Huntington;
* In boala Wilson; * Scleroza laterala amiotrofica.
IV. INFECTIOASE: * Creutzfeldt-Jakob;
* SIDA;
* Encefalite virale;
* Meningite cr.virale
* Neurosifilis.
V. METABOLICE:* Wernicke-Korsakov;
* Deficit vit. B12.
* Pelagra.
* Insuficienta renala severa.
DEMENTA ALZHEIMER –
ETIOPATOGENIE SI
DIAGNOSTIC
ALOIS ALZHEIMER - 1906 – a descris
bola la o femeie de 51 ani . Evoluţia a fost
progresivă, in 4,5 ani ajungând la demenţă
profundă.
Alzheimer a menţionat aspectul specific
neuropatologic al bolii:
atrofii cerebrale generalizate,
modificări histopatologice:
depozite proteinacee;
aberaţii citoscheletice şi neuritice;
vase sanguine dismorfe.
După 90 ani boala se
caracterizează prin:
MULTIFACTORIALA:
Factorul genetic
Factori neurochimici
Factori imunologici
Factori toxico-metabolici
Factori traumatici
Factori vasculari.
Sexul.
1. FACTORI GENETICI-rol variabil
in determinarea bolii.
Anomalii cromozomiale:
=cromozomul 14 la 14q24.3 (s-au identificat peste 30 de
mutaţii diferite in această genă: presenilina 1;
SHERINGTON).
=cromozomul 21: gena proteinei precursoare a
amiloidului.
=cromozomul 19: presenilina 2.
~implicaţii terapeutice~
3.FACTORI IMUNOLOGICI
Argumente:Titrul anticorpilor antiţesut
cerebral semnificativ crescut la cei cu DA faţă
de sănătoşi.
Posibil: implicarea sistemului imun in
formarea amiloidului din plăcile senile.
Neurofibrilele amiloidice şi plăcile senile =
derivate imunoglobulinice.
4.FACTORI TOXICO-
METABOLICI
Aluminiul: acumulări la nivelul benzilor neurofibrilare şi in neuronii
fără degenerescenţă neurofibrilară din creierul DA.
Metabolismul glucozei modificat: = scăderea ratei
metabolismului cerebral glucidic;
= creşterea producerii de
acid lactic (prin reducerea activităţii enzimelor care intervin in
degradarea glicolitică a glucozei?).
5.FACTORI TRAUMATICI
TCC
* factori de risc pentru DA;(datorită afectării
axonale difuze, hipoxiei, ischemiei).
Argumente: evidenţierea amiloidului difuz şi a
degenerescenţei neurofibrilare in Demenţa
pugilistică.
* pot accelera dezvoltarea DA cu ~5-7ani.
6. BOLILE VASCULARE
Argumente: evidenţierea la autopsia DA a
bolilor coronariene cu sau fara infarct
miocardic.
Pacienţii cu suferinţe vasculare – depozite
semnificative de amiloid in creier.
7.SEXUL FEMININ=factor de
risc pentru DA.
Disfunctii
cerebrovascul
DIAGNOSTICUL DA.
1. Clinic:
= antecedente personale patologice cu
valoare de factori de risc;
= antecedente heredo-colaterale pozitive;
= date heteroanamnestice; anamnestice;
= examen obiectiv somatic, neurologic,
examen psihiatric;
= teste clinice.
2.Investigatii paraclinice.
3.Examenul neuropatologic.
DIAGNOSTIC CLINIC.
DA PROGRESSION SCALE
Dispozitie/Compor Anxietate;Posibil Probl.cu Accent.
tament dispozitie abstractizarea;Halu simptomelor
depresiva; cin.,delire(paran,de anter.Tipete,
Modificari ale gelozie),Agresivit. mormaieli.
personalitatii.
Limbaj. Dific.in a gasi Parafazii semantice Jargonofazie pana
cuvinte potrivite in verbale,ecolalie,ec la mutism sau
conversatie. olalie, stereotipii vorbire
verb. incomprehensibila.
Praxia. Abilitati vizuo- Apraxie Apraxiile multiple
spatiale construct,ideomoto greu de determinat
norm.Apraxie rie,a imbracarii. datorita proastei
constructiva. intelegeri pina la
imposibilitatea
testarii.
Gnozia Recun.formelor Autotopoagnozie.D Autotopoagnozia
vizuale complexe eficit stereognozic intregului corp---
dificila. bilateral.Dezor.stan imposibilitatea
ga-dreapta. testarii.
EXPLORARI PARACLINICE.
1.C.T.CEREBRALA. = Atrofii corticale
difuze+hidrocefalie (apar si in imbatranirea
fiziologica si in demente de alte etiologii)
= Atrofia lobului Temporal
mijlociu (oarecum specifica DA).