o.A A -; AA.- --T..

'

121

NI i Lo,
NN1 . I. ..
'aa
VII
r4.
1
1, IL
%I .11
_I- 'AI ,.
I
I 1,1

II11 111 NNI

%
Ilk 111 I
i.
1111 ilf1111 410
0 voi
Irt
IN 0
4 1
.
14 -LN-1' 1 NW
11.1 NI
$.
\ 41 1 'I
111
411 V NI
NVIN4 lr 114, Tr
:
VV
'III111; i!'4 p 1 'II.it IIII
III AI .111 t 11
1

I -If , tr
*ON4111
in411,;, 4 1411
1
111111
INT, 1 1 It rf111 llvr
'I
111 1 . 414,i 1

1 lip Ill
IN1
41, "1
1101 lIV 4 11R;
, III 1
1

IxIIi III 1 III q1;11;144

111Y INN
1
li
11111111,1I1
111.
11110174
1
vivi.t, 1111
vloim
i,l' iiip A.
v Nvi
il IINT, r 1
a
Iv
v 1, INN
III
VIVI
Ivt
III ,i1,1
III
11.11
"71'ilifill 444
II111141 i ifib3.1.01111
114111
IN
IN
IIII ;
'1

41M III
III -.11
<
...
..11111,
III
1-..'
NE
V AI ,
731
1-1
VI
1
41
1
111r
i
1 II
VI IN I
I. ;If' '''415 (111 11N , ot 1

111'Ilit 11
ifri 7 VII 1 f N 'ILI
i Ill VI
VIt, , -
ir NN1 II VIM (Th
41 I k. N -i; t IWIll II
hirfri4110 .11111 II
I r
1V
,11111 III III
Is III .
-
01
11'1
, II'II.11 MI 011
1 1%.
1 III I (
411 01111 II 104 I
Il C.

IIR IN A1111111;1 INVII

1 li
,

liftw AI, 4,417fy p, 4 li INN , klellm, LAO

)
C 1 IA RI%
il III ..i111,
I ,111
11
i, 1.11 II INN
III Ei
...." ' _
k I N 1111 4, ,... 4,01,4 [......1
f III '41IIT:'IVI- iJ IN N4 kCS1
.
oil
71
r I
11
NI. I IN
A
4
III?
a ,..

-A. 1 N
V NW
.

1'4; S.L1
loll, IA 11 1'i Mir1
_ Nm AN ii I I I 1 3 . III,
1 1 11 N ,i 1.11
1 IN ,- 1 'r
//
1'1
11
cc Nt .atc
1.,1
( \ sI141.11
liliIel (IVA
lit
;.1
., he 4'
11,111.1 10111.41 _,- 4 Tel
§10A, jsjaskli, I II.

www.digibuc.ro
Fotografii : N. Dunare

www.digibuc.ro
 CAIETE DE ARTA POPULARA

NICOLAR DUNARE

PORTUL POPULAR
DIN BIHOR

EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA $1 ARTA

I2, !Pp'""PP, P
'NW," 2r1p.::171:F.1erg-1;rr;, ,,, ................ sr.

?.
P 7?"
....... -1
... pn, urn; ,:rrrr'r P IP P' PPP';';',FP&P ... f. .
. rrynar,r,r;:rrha "
.
rlorduarrsoll Osr p

www.digibuc.ro
 p e teritoriul raioanelor Lunca Vascsaului i Beius din
regiunea Oradea, de o parte si de alta a cursului
_ superior al Cr isul u i Negru, intre muntii Bihorului i
muntii Codrului, se intinde partea sudica a Tarii Bihariei. Din
punct de vedere geografic, aceastä zond cercetatä corespunde cu de-
presiunea Beius-VascAu. Aproape cloud treimi din intinderea Bihorului
este acoperita cu páduri si mai bine de un sfert cu p5.suni i finate.
/n ce priveste terenul cultivabil, din pricina structurii solului si a cli-
mei, cea mai mare parte nu poate fi semanat decit cu orz, secará
si cinep5..
Cercet5sile asupra artei populare bihorene au arätat &à din punct
de vedere etnografic acest teritoriu se imparte in cloud subzone: Pie-
troasa-Rosia la nord-est i VascAu-Tarcdita la sud-vest, despârtite de
o oarecare intindere, in dreapta riului, printr-o culme deluroasà,
intre Sirbesti i Hirsesti.
In trecutul indepártat aceastä zoná a fost proprietatea feudalä
a episcopiei romano-catolice din Oradea care, Inca din sec. al XIII-lea
obtinuse pentru aceste locuri dreptul de minerit. In urma infiintárii
episcopiei rominesti greco-catolice din Oradea la 1777, o parte din
tinut devine domeniul acestei episcopii.
Locuitorii asezärilor din sudul Tarii Bihariei sint in mare majo-
ritate romini. Documentele sec. al XIII-lea cuprind informatii cu pri-
vire la ocupatiile b5.stinasi1or, iar conscriptia din anul 1600 arat5. c5.

www.digibuc.ro
la acea data populatia satelor din zona muntoasa era in intregime
romineasca. Pentru nord-vestul tinutului, documentele atestd a§ezarea
ungurilor in sec. XI-XII la Finis, Beius, Soimu9, Remetea 9i Tarcaia.
In satul mixt romino-maghiar Negru aflat la sud de Beius, ungurii
s-au stabilit prin roire catre sfir§itul sec. al XIII-lea §i inceputul
sec. al XIV-lea. Pentru aceea§i perioada, in comitatul Bihorului se
amintesc voievozi 9i cnezi romini, ale caror bunuri, la 1595, se gäseau
toate in aceasta zona muntoasa.
Rominii din Bihor fiind iobagi, dupä o reglementare din sec.
al XV-lea erau obligati sa dea: zecimea din porci, cincizecimea din
oi (o oaie cu miel §i o mioara la 50 de oi), o oaie toamna pentru ada-
postul turmei, un cal de fiecare familie de Anul Nou etc. Continutul
acestor obligatii in natura relevä insemnatatea economiei pastorale
in aceste locuri. TotodatA, un document din sec. al XIV-lea aminte§te
de iobagi agricoli romini (olahos in terris"), alAturi de iobagii agricoli
unguri. Preotii romini ba§tina§i erau scutiti de obligatiile iobagiale.
Crunta exploatare feudala a atras dupà sine dese rascoale ale
taranilor. Astfel, numarul cel mai mare de romini participanti la
rascoala hii Rakoczy din 1703-1712 1-au dat cei din partile Va§caului.
De asemenea, un numar destul de mare au participat §i la rascoalele
ulterioare din 1735, 1784-1785, precum §i la revolutia din 1848. In afara
de legaturile economice obi§nuite, aceste evenimente deosebite consti-
tuiau noi prilejuri pentru ca locuitorii din Bihor sa ajungA in contact
tot mai strins cu rominii i cu locuitorii de alta nationalitate din
zonele inconjuratoare. Contactul cu nationalitatile conlccuitoare a
avut loc §i. in cuprinsul Bihorului unde, ca urmare a dezvoltArii mine-
ritului, a tirgurilor §i centrelor administrative, s-au a§ezat noi grupe
de populatie maghiara din valea inferioara a Cri§ului Negru, precum
§i germani, slovaci, tigani etc. Conlocuirea cu ace§tia s-a oglindit
intre altele in imprumuturi in ceea ce prive§te portul, in motive
ornamentale primite prin mijlocirea populatiei maghiare, germane
§i slovace, in folosirea anumitor piese purtate mai intii de unii din
ace§tia, care erau intr-un proces de ora§enizare mai inaintat.
Concomitent cu diferitele etape parcurse de evolutia social-econo-
mica a Bihorului, au suferit schimbari §i resursele de trai ale locui-
torilor. Muhl vreme, in plin feudalism au trait din pAstorit, cre§-
terea vitelor, agriculturà, prelucrarea lemnului §i a lutului, din villa-
toare, pescuit §i albinarit. In sec. al XIII-lea se deschid minele de
aur §i argint, iar in sec. al XIV-lea cele de plumb §i fier.

www.digibuc.ro
 - 7-:7"; ' "I;47i5V1.7. ic rl i
:;-7.41 I 70Z. :37P if - . A.1 =
Ns I. a , \
I ''il 14 (.:
'A
.01 :.,4.V'A'NAMOESSN15"04V0t,
/ Al
-% ft .
11,!,t6

.
.:%. S.j.

c. '
ci
_

1. Poartd veche (Cimpanii de sus)

In perioda precapitalistd, dar mai cu seama in cursul orinduirii

cap italiste se pune un accent crescind pe ocupatiile specializate, fapt
ce caracterizeaza §i restul depresiunilor din jurul Muntilor Apuseni.
Totodata, ca urmare a procesului de pauperizare in sinul populatiei
tarane§ti, o bung parte din locuitorii acestor sate s-au indeletnicit
cu munci agricole sezoniere, atit in tinuturi aflate pe teritoriul tarii
noastre (Banat, Cimpia Aradului 5i a Oradiei), ca 5i in estul Cimpiei
Ungariei. In afarà de acestea se raspindesc ti unele indeletniciri ca
pomaritul §i grädinaritul, in vederea comercializarii, precum §i cul-
tura cinepei.
Dintre me§te§ugurile tarane§ti, multe "satisfac nevoile legate de
port. Cojocaritul este practicat in 5ase vechi centre: Va§cau, Beiu5,
Cimpeni, Poieni, Mita, Leheceni. In prima jumatate a secolului
4t ior , Cabe§ti, Su5ti, Rieni.
nostru s-au produs cojoace 5i in Chi5cau, Cri5tior,
Pentru confectionarea sumanului, nelipsit din portul bihoreanului,
ca 5i a altor piese din panura, s-au specializat un mare numar de croi-
tori, cei mai multi din satul de sumanari Sirbe5ti. Mai trebuie am intite

www.digibuc.ro
§i alte me§te§uguri pentru confectionarea pieselor de port: croitoria
intilnitA aproape in fiecare sat, opincäritul, practicat in Beiu§ §i
NimAie§ti, §i cizmAria, care a constituit specialitatea satului VArzarii
de Jos, de unde §i vechea denumire de cizmevArzArAne§ti". De ase-
menea, in mai mica mAsurà, s-au produs cizme in Cárpinet §i Beiu§.
In Va§cAu a luat fiintà o fabricA de bocanci.
In ultirnul deceniu industria minierà din raionul Lunca Va§cl-
ului, industria forestierA §i pAstoritul cooperatist din acest raion
§i din raionul Beiu§ iau un mare avint. In legAturd cu portul, in ora§ul
Beiu§ s-a ajuns la o nouà organizare a productiei pieselor de port,
sub forma unor sectii de cojocArie, croitorie, cizmArie, etc. ale coope-
rat ivei me§te§ugOre§t i Mu nc itorul" .

Ping pe la jumdtatea sec. al XIX-lea rominii din Bihor aveau

acela§i port, fArl deosebiri intre subzonele Va§cAu §i Beiu§. La acea
epocA specificul local al acestui port se caracterizeazd printr-o struc-
turA foarte simplà, datorità numärului mic al pieselor componente.
Deosebit de atrAgAtor se infati§a portul femeiesc. Parul era impletit
§i infd§urat pe cloud conciuri numite cormi", a§ezate insus de urechi,
capul le era acoperit cu un §tergar alb decorat cu alesAturi, iar la git
se impodobeau cu §iruri de märgele. Purtau cAma§A lungA prevAzutá
cu cusAturi pe mineci §i cu pumnari lungi brodati pe muchiacutelor,
zadie neagrA din lira, in fata, croità dintr-un lat, briu tesut din lino.
coloratd. Peste cAma§A imbrAcau un cojoc fArA mineci, putin mai lung
de talie, iar in picioare se incaltau cu obiele de ling sau cinepà, deco-
rate cu virste din urzeald §i bdtealà, §i cu opinci. In zile de särbAtoare
addugau §tergarul de minA bogat impodobit cu alesAturi §i straita
de link iar in locul opincilor celemaimulte purtau cizme negre. Fetele
mari purtau capul descoperit, iar pArul facut chici", o chicA pornitä
din frunte, cont inuatá cif alta din cre§tet . Ma i tirziu, in preajma anului
1900, fetele mari §i nevestele tinere purtau zadie ro§ie in fatA §i o
basma ro§ie prinsA in briu, care apare §i in portul sAsoaicelor §i magh ia-
relor. La git se impodobeau cu un plastron de catifea neagrd, decorat
cu margele §i bani. Nevestele i§i mai puneau pe cap o scufita numitA
ceapsd" §i basma.Intr-o oarecare mäsura, acest port se mai pAstreazA
in subzona Pietroasa-Ro§ia.
Astazi portul femeilor prezintà anumite schimbär i. Pdrul este
fácut conci, iar mai rar cu cormi, cu basma pe cap §i lAtitar (zgarda")

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 I. -

AVk

"'

tr:, 1,77:4 . jr. ..+1-1:7.:2444&- 4 4.; _

2. Cdmasd lemeiased ,,spdtaz" (Cimpanii de sus)

din márgele la git. Ele se imbracl cu ie §i poale in locul cAm4ii lungi,

cu zadie in fatl. Pe deasupra imbracà un cojoc de diferite lungirni
Para mineci, suman sau, in locul acestuia, sumanita ori sal de lind.
Vara, la lucru, umbra' mai mult desculte, in vreme ce iarna si in zile
de sArbaloare se incalta cu obiele de cinepà ori link sau ciorapi imple-
titi si cu opinci de guml, ghete, bocanci, mai rar cu cizme.Fetele
mari §i nevestele tinere poartä cojoace scurte §i laibäre.
Pe masura intensificArii relatiilor de schimb capitaliste, in cadrul
tirgurilor de tail din Beius, VascAu, Negreni, Hälmagi, Gurahont
etc. si prin contactul nemijlocit cu orasele Oradea, Arad, Timisoara
etc. au pätruns unele piese ca rochia (fusta din talie),bluza,flanelele,
pantofii etc. Ca urmare, au apArut douà forme de amestec in port
si anume: rochie §i poale pe dedesubt, din comert; rochie sibluza
cu croi orà§enesc, la femeile din productie, la sotiile salariatilor
stabiliti in sat, precum §i la unguroaicele din satele TArcaia, Finis,
Negru etc.

www.digibuc.ro
 Li prezent se intilnesc urmatoarele tipuri de port femeiesc:
a) parul cu cormi, basma, 5iruri de margele, cama5a lunga, zadie,
briu, suman, cojoc, 5tergar de mink straita la o parte dinbatri-
nele din subzona Pietroasa-Ro5ie, ca o reminiscenta a vechiului port
in curs de disparitie;
b) pärul cu conci, latitar, ie, poale, pastrind restul pieselor,
la batrinele §i o parte din nevestele din intreaga zonk tip cu cea mai
generala raspindire ; .

c) acela5i port, dar cu sumanita in loc de suman, la nevestele

tinere din tot Bihorul;
d) rochie din talie in loc de poale, zadie din comert, flanelä,
5a1 de lina colorata in zilele lucratoare 5i sarbatorile mai putin insem-
nate. Acest tip de imbracaminte a fost raspindit inainte de al doilea
razboi mondial fiind purtat 5i de nevestele tinere mai instarite;
e) port ora5enesc format din rochie lunga, bluzà etc. raspindit
mai ales in Beiu5, Baita, tei, Va5cau, Lunca 5i satele din jurul Beiu-
5u1ui.
I ntre portul femeilor 5i barbatilor bihoreni confect ionat in buna
parte din acelea5i materiale exista o strinsa unitate, atit prin ci-
teva piese comune sumanul, cojocul, opinca, obielele cit 5i prin-
tr-o serie de impodobiri la cama5i, indeosebi la cele din subzona
Va5cau-Tarcaita, dezvoltate in string legatura cu cele din vestul Za-
randului, estul Cimpiei Aradului 5i muntii Codrului. Intr-o redare atit
de sumara este cu putinta numai prezentarea pieselor sau faptelor mai
caracterist ice .
In trecut fetele mar i din Bihor nu au purtat basma pe cap, nici vara ,
nici iarna. Cind ploua i5i fereau capul cu 5tergarul de mina. De prin
anul 1900 asemenea gsoaicelor 5i unguroaicelor incep a se
impodobi la briu, peste zadie, cu o basmaluta ro5ie, cu care in vreme de
ploaie i5i acopera capul. Ulterior au adoptat 5i fetele portul bas-
malelor..
Nevestele, in sec. al XIX-lea, purtau 5tergare mari albe (cirpa.",
felega") din pinza tesuta in cask asemenea propoadei" din Zarand,
zona Zlatnei, Tara Hategului, Valea Jiului. Ulterior au purtat pe cap
5tergare ceva mai mici, in genul tindeelor de culme cu virstre 5i alesa-
turi in ro5u 5i negru, atit femeile cu cormi, cit 5i cele cu conci, ceea
ce le imprumuta o infati5are gratioag.
Catre sfir5itul secolului precedent 5i dupà aceea cu atit mai mult
se incetatenea moda basmalelor din link negre sau alte culori, din

10

www.digibuc.ro
 p

3. Spdloi cu guler rdsfrint, cdmafe scurtd femeiasca

jolj alb sau vopsite in culori deschise §i impodobite prin cusaturi

multicolore de mgtase pe coltul ce atirna pe spate.
Dupd materialul de confectionare, piesele care alcatuiesc
imbracamintea femeilor, ca §i aceea a barbatilor, sint din pinza,
panura, piele, impletituri din ling §i diferite materiale din
comert.
Cele mai numeroase sint piesele din pinza: cgma§a, poalele, rochia ,
zadia. Dintre acestea, cama§a a cunoscut cele mai variate forme de rea-
lizare §i totodata cele mai caracteristice pentru Bihor. Locul ocupat
de aceasta in ansamblul portului a inlesnit o continua transformare
§i imbogatire decorativa.
In functie de croi, de materialul §i tehnica cusaturilor, se
intilnesc §ase tipuri de carna§i femeie§ti: cgma§a lunga, spatoiul
11

www.digibuc.ro
rominesc, spAtoiul cu guler rasfrint, spatoiul cu deschigtura la spate,
spatoiul alb din jolj si bluza, fiecare cu numeroase variante locale,
exprimate prin motive si colorit. Astazi aceste tipuri corespund
in buna parte unei clasificari a cAmasilor dupà virsta purtätoa-
relor, din cele doua subzone. Dintre aceste tipuri trei sint mai
caracterist ice.
InsemnAtatea catnasii lungi" constA in aceea ca reaminteste o
nota caracteristica a vechiului port rominesc din intreg tinutul Carpa-
tilor Apuseni. In Bihor mai este purtatA doar de femeile batrine din
grupul de sate Mägura-Pietroasa, insotind portul parului cu cormi.
In trectit se confectiona numai din cinepa, de calitatea intiia,
pentru sarbAtori, si de calitatea a doua si a treia, pentru zilele de
lucru. In ultimul timp, pentru sarbatori se face din cinepAsi bumbac,
sau numai din bumbac. Croiul acestei piese se caracterizeaza prin
prezenta poalei pring in continuarea iei, mineca din grumaz, gura
camasii in fata, bentita la git in loc de guler. Intrucit se impodo-
besc cu cincilase rinduri de margele in jurul gitului, bentita amin-
titä este fail cusaturi. In privinta impodobirii, cea mai caracteristicA
notA o formeaza pumnarii cusuti pe muchia cutelor (scallturA"), ca
si in vestul Tarii Zarandului. Aceeasi tehnica este folosita pentru obti-
nerea ciupagului" brodat pe creturi la vechile camasi ale romincelor
din Tara Motilor, Cimpia Ardealului, Nasaud, Secuime, estul Tirna-
velor, la fodorii vechilor cAtnäsi ale romincelor din Salaj, precum si
Nasäud, ZArand, Maratuures, apoi sub betelia poalelor purtate de
romincele din Salaj, la umerii cAmasilor bArbatesti purtate de romi-
nii din Banat (zona Lugoj). 0 nota decorativa, de asemenea specifica
aeestei vechi cAmAsi o formeaza cele trei rinduri (brate") de orna-
mente cusute de-a lungul minecii la umar, peste cot si in jos
de cot.
In decursul timpului s-au dezvoltat o serie de aspecte deosebite
dupa virsta si stare sociala. Femeile grace isi fac broderia de la
pumnari cu ata neagra de masina, iar cele instArite cu bumbac negru.
Inainte vreme, fetele mari si nevestele tinere isi coseau aceiasi pum_
nari din bumbac rosu. DupA 1880, mai intii femeile tinere, apoi cele de
toate virstele, si-au itnpodobit poalele cAmAsiicu broderie si cu tivitura
decorate cu motive cusute trdsureste" si apoi broderie plina". I nfrumu:
setarea de la poalele camasii la femeile tinere acoperea o suprafatä m al
lath si era lucrata in rosu, iar la femeile virstnice era mai ingusta si
lucratà in negru.

12

www.digibuc.ro
 ...........

4. Cdmapi lemeiascul lungui"

www.digibuc.ro
 In cursul dezvoltarii, la aceste cama5i, cea mai importantä decora-
tie a fost cusâtura cu unul pina la trei rinduri (sire") de broderii
de-a lungul minecii, ceea ce a constituit inca o nota specifica a
B ihorulu i.
Spdtoiul ruminesc" prin structura sa morfologica 5i prin stilul
decorativ, releva legatura Bihorului cu Tara Motilor, centrul 5i estul
Zarandului. Este o cama5a scurta pinà in talie, facuta numai din
pinza de mg_ In gala de scurtimea piesei, de croiul minecii
din grumaz 5i de gura cama5ii in fata, ca 5i tipul anterior, este
prevazuta, cu clin sub brat (pui"). Dar ceea ce caracterizeaza in
mod deosebit aceasta cama5I este gulerul mic, sub forma unei
bentite brodate cu multa dibdcie, aplicata peste incretitura latilor"
la git. Cu privire la impodobire, mai trebuie subliniata prezenta
unui volana5 (fodra.") la mined., cu briuleti 5i dantela; precum 5i a
celor trei rinduri de cusaturi longitudinale la mineci. Din punct de
vedere cromatic, se observa predilectia batrinelor pentru cusaturi in
negru sau violet inchis, iar a tinerelor in ro5u sau fir rasucit, ro5u
5i negru.
Spatoiul cu guler rdsfrint" prin urmatoarele note specifice, simi-
lare, reprezinta trasatura de unire cu vestul Zarandului, cu estul Cim-
piei Aradului 5i cu subzona Codrenilor: mineca din umar, chingutá la
baza gurii cama5ii, pumnari lati de 10 cm 5i incheiati cu nasturi,
precum 5i aplicatiile de deasupra umerilor cusute trasure5te, numite
spetele", care asigura durabilitatea necesara, in locul creturilor de la
tipurile anterioare. Dar ceea ce caracterizeaza mai ales acest tip de
cama5à este gulerul rasfrint, fie incretit din jolj sau din danteld, fie
rotund, din pinza de cinepa. Dintre formele ornamentale, mai
frecvente au fost: gulerul rasfrint mic sau mare fodra de dan-
tell impletità in casa, fodra de dantela din comert. Tehnicile de
obicei intrebuintate pentru ornamente sint broderia plina dupa scris
5i trasureasca pe fir, mai potrivite pentru realizarea motivelor
des intilnite pe aceste cama5i: variante de trifoi, cheia 5i lacata,
ferastrute in ocol primele in stilul floral, celelalte in stilul
geometr ic .
Coloritul motivelor releva 5i ele deosebiri dupà virstä. Femeile
batrine 5i-au impodobit cam5.5ile cu arnici negru, iar mai tirziu cu
arnici violet inchis 5i galben auriu. Cele mai tinere un timp au fo-
losit ro5u1, iar in urma albastrul inchis 5i albastrul deschis. Astazi
este cea mai raspindita camasa femeiasca.

14

www.digibuc.ro
 Celelalte tipuri de camasi reprezintä tot atitea trepte ale pro-
cesului de ordsenizare. Fiind adesea lipsite de broderii lucrate cu
mina, purtAtoarele sint expuse ironiei populare:
Ce te lii fald gdtatd,
Cu hainele de la satrd?
Cd ti-ar sta cu mult mai bine,
De-ar f i fdcute de tine.
in deosebi trebuie retinutá frumusetea spAtoaielor de purtare
cusute cu bumbac sau ata neagra, intilnite in cazul tuturor tipurilor,
ceea ce reflectä o permanentd preocupare de impodobire.
Poalele", numai albe ca si c5.1n5.si1e, s-au bucurat de un deo-
sebit interes din partea billorencelor. Spre deosebire de cAmAsi care
se fac numai din pinzà bung." in douà ite, poalele se fac din cele

5. Poale cu ,fodra

www.digibuc.ro
mai multe feluri de tesgturi. Dupg croi se deosebesc trei tipuri:
poale pa lati", poale adäugate" §i poale cu fodrr. Intiiul tip
constituie o notà caracteristicg a portului bihorean.
In adevár, de§i poalele pa lati" dateazg de mai bine de un
secol, totu*i sint foarte frecvente §i astAzi, deoarece comportg un
croi simplu §i sint mai rezistente, datoritg dispunerii pinzei cu ur-
zeala in lung §i bgteala in lat. In trecut se croiau din §apte-noug
lati, iar astäzi din cincilase lati. La aceste poale, ea §i la celelalte
tipuri, latul din fatä este neimpodobit, intrucit se poarta acoperit
de zadie.
In ce prive§te materialul, in decursul timpului acesta a variat
dupg starea socialà a purtgtoarei, posibilitgtile de procurare a mate-
rialului in epoca respectivä §i prilejul pentru care s-aconfectionat.
Utilizarea unei diversitati tehnice face ea la aceste poale sg se in-
tilneascg, Mel exceptie, toate motivele ornamentale cunoscute in
Bihor. In ce prive§te cromatica decoratiilor, este aceea§i care s-a
dezvoltat la broderiile bihorene in ultimul secol §i jumätate. In trecut
femeile bAtrine purtau poale brodate in negru sau violet inchis, iar
cele tinere ro§u, ro§u inchis, violet deschis. AstAzi se constatg pre-
dilectia femeilor bAtrine pentru albastru inchis, negru §i negru al-
ternind cu alb §i a celor tinere pentru alb, ro§u, galben auriu, galben
ca lämiia, albastru deschis, verde.
Dupä 1910 se dezvoltg o serie de variante ale poalelor croite
pe lati, datoritg impodobirii acestora prin aleaturi. In acest scop
tesatura se face zàdie§te", pentru ea inlesnqte operatiunea alesului,
reducind la jumätate firele de numgrat din urzealg §i permitind re-
liefarea firelor colorate din aleaturi.
Zadia", impreung cu cama§a §i poalele, formeazá imbrkgmintea
strict necesarg. De obicei ea este dintr-o singurg culoare. Pe albul
poalelor, zadia neagrä, ro§ie etc. vine sg intregeascg nota de o rarg
elegantà pe care o dau liniile simple §i clare. In functie de croi
se intilnesc zadii dintr-un lat, din doi §i trei lati.
Cele mai vechi zadii de sarbgtoare sint zapregele", zadii din
ling vopsitg in negru sau albastru fumuriu, cusute cu linicg rozà,
galbeng, verde deschis etc. In acela§i timp, fetele mari §i nevestele
tinere au purtat zadii alese" din ling cu alesäturi ro§u §i alb pe
fond negru. Cu aceastd zadie purtau bgsmalute ro§ii.
Din tipurile mai noi, amintim zadia de Banat", introdusg in
urma efectugrii muncilor agricole sezoniere in Banat, in intregime

16

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
..

6. Suman spectize Bthorului. purtat de femei z bdrbafi

cu alesaturi multicolore din linica. Fetele i nevestele tinere folosesc

toate nuantele rosului, iar nevestele mai in virsta toate nuantele
verdelui. in ultima vreme se fac zadii de vara" din pinzl albita
sau jolj, impodobite cu broderii albe in stilul fitomorf (frunza de
vita si ciorchin", trifoi") i zoomorf (trei cerbi").
Pentru timpul racoros, de la inceputul toamnei i pina spre
sfirsitul primäverii, atit femeile cit i barbatii adauga o serie de
piese de imbracaminte din panurd: sumanul, sumanica, zavonul,
la ibárul u

17

www.digibuc.ro
 Sumanul (sau tundra"), in felul cum este lucrat aici, formeaza o
nota spec if ica a portului bihorez n.Este de culoare alba, cu except ia gru-
pului de sate din jurul Ro§iei, unde este de culoare surd.. Aceasta piesä
a avut cloud faze de evolutie: sumanul batrinesc §i sumanul cupostav.
Prin sumanul batrinesc" ca §i prin earflap lunga Bihorul
se incadreaza in marea unitate etnografica de odinioara a tinutului
Muntilor Apuseni. in forma lui initiala era croit §i cusut in cash'
lipsit de orke impodobire.
Ceea ce constituie faima Bihorului sint sumanele impodobite
cu postav colorat. Multà vreme n-au lipsit din portul nimanui, in-
diferent de sex, virsta sau stare sociala. Ele sint impodobite prin
cusaturi de o meä frumusete, prin care se realizeaza deosebiri vi-
zibile intre sate, intre femei §i barbati, intre bogati §i saraci. hi
partile Va§caului decorarea sumanelor femeie§ti se face de obicei
cu postav albastru, ro§u, vi§iniu, portocaliu, galben, verde etc.,
pe cind in pal-tile Pietroasei mai ales cu postav ro§u aprins §i verde
inchis. in partile Ro§iei, unde sumanul este confectionat din pa-
nura sura, se folose§te postav ro§u deschis, ro§u portocaliu §i verde
ca iarba. Cusaturile sumanelor in Sirbe§ti sint opera barbatilor,
iar in subzona Pietroasa-Ro§ia revin aproape numai femeilor sint
executate prin broderie plina §i in urma acului, pe bucati de postav
colorat dupa preferinta satului, a femeilor, barbatilor, virstnicilor
§i tinerilor: Aceste broderii, la femei cuprind o suprafata ceva mai
mare §i mai bogat ornamentata. Ele se aplica pe diferite parti ale
sumanului: pe guler, piept, man§eta minecii, poale. Contrestul dintre
albul panurei din care este croitä piesa §i aplicatiile de postav co-
lorat, inflorite prin cusaturi executate direct sau prin aplicatii colo-
rate, imprumuta sumanului o nota deosebitä de originalitate fata
de restul pieselor purtate de femeie sau barbat. Chiar acolo unde
panura, din care-i facuta tundra, este de culoare sura, se infäptuie§te
contrastul prin alegerea unor materiale colorate viu pentru aplicatii
§i broderii. Aceasta impodobire face ca purtatorul sumanului femeie
sau barbat sä fie vazut distinct pe orke fond.
Ca note particulare fata de zonele inconjuratoare, pe de o parte
tundrele bihorene sint de obicei albe, spre deosebire de cele din Za-
rand, de obicei de culoare neagra, §i sint ceva mai impodobite decit
sumanele cu postav din Valea Arie§ului pe de alta parte, fata de
Cimpia Aradului, sint impodobite cu aplicatiimai ingusfe de postav
colorat §i cu broderii mai fine §i ornamente mai mici.

18

www.digibuc.ro
 Din blana de oaie sau de miel se confectioneaza felurite cojoace
femeiesti. De obicei acestea sint mai scurte decit cojoacele barba-
testi. in schimb sint mult mai bogat si mai variat decorate.Dintre
acestea, cloud tipuri sint specific bihorene.
Cojocul cohanesc", creatia cojocarilor de pe ulita BArasti a
Vascdului, este scurt pina sub piept, itch mineci, cu rAscroieli adinci.
Pentru femeile batrine este impodobit cu aplicatii din pieleneagra,
cusute cu linicA de culori inchise, iar pentru cele tinere, cu aplicatii
multicolore (rosu, verde, maron etc.) de piele, impodobite si prin
cusaturi de Unicá in culori deschise. Aplicatiile se cos pe cojoc prin
tehnica de cusaturä cirpitureasca", in timp ce cusaturile ornamentale
sint executate in broderie plina.
Cojocul binsenesc" este creat de cojocarii din Beius, model pre-
luat si de cojocarii din
Poienii de Jos. Este a-
proape intru totul ase-
mänator cojoacelor bar- 7 . Cizme varedranefti'' din piele de caprd
batesti din subzona Pie-
troasa-Rosia. Nu are
mineci, ca si cojocul co-
hanesc, dar este cu o
palma mai jos de talie.
Pe toata suprafata este
decorat cu cusAturi de
linicA in forma de ciupi, -

la batrine dominind cu-

loarea verde, iar la ti-
nere rosul.
in satele dinjurul
Rosiei, prezinta aceeasi
caracteristica impodo- e-
birea cu ciupi de linicA
deosebindu-se prin pre-
ferinta arätata fata de ;

culorile violet si galben. °

In ce priveste pie- ,

sele de imbracaminte
impletite din lira, men-
t ionam cirpa dupa cap", ,

www.digibuc.ro
 8. Zgarda de sirma (drod") f i mdrgele, pentru mirese

un sal mare, intr-una sau mai multe culori, rAspindit mai ales in
subzona Pietroasa-Rosia.
Mai demult femeile utilizau op inci din piele de pore, foarte ware
la purtat. Dupa acestea au urmat opincile din piele de vita sau din
anvelopl de cauciuc. In zilele de sarbatoare, in tot sec. al XIX-lea
erau frecvente cizmele negre varzarane§ti" din piele de capra, con-
fectionate de me5terii romini din Värzarii de Jos.
Cu prilejul sarbatorilor, cind calAtoresc, ori ca mirese, in afara
pieselor curate de port, frumos decorate, femeile adauga si anumite
podoabe. in urechi se gatesc cu cercei ornati cu margelute si cu oglinzi
mici colorate. La git altädata se infasurau cu siraguri de margele
ori cu zgardà de sirma (drod"), alcatuita din margele si banuti insi-
rati pe sirme. Astazi se obtine o impodobire .simi1ard cu ajutorul
latitarelor, alcatuite din mArgele brodate pe ate. Pe piept s-au impo-
dobit cu un plastron de catifea, ornat cu rnargele colorate si bani.
in decursul timpului, miresele au purtat pe frunte o barta" de
diferite forme. Parul si-1 impodobeau cu indrea de lemn sau de os

20

www.digibuc.ro
 '

,
4
d

VOIlltialla . 4
I
.e54 41 t
-.
,

L'r

9. Zgdrzi" din nuirgelute colorate

www.digibuc.ro
in conci si cu pieptene, care frunte. Mai poarta inel de alama
in deget, naframuta in mina si stergar (felega") cu alesaturi
pe brat.

Cu un veac in urma, portul barbatesc ca si cel femeiesc

era identic in tot sudul Tarii Bihariei. Bâtrinii mai purtau pdrul
lung cu chici impletite in fata urechilor, iarna purtau cusma, iar vara
palarie neagra de pislä cu marginile late si ridicate. Camasa pentru
zilele de lucru era croità cu minecile slobode, iar pentru sarbatoare
era prevazuta cu pumnari cusuti cu arnici negru. Era lasata peste
cioareci si incinsä cu serpar lat de piele, inalt pinà aproape de sub-
suori. Peste izmene purtau cioareci albi cu croiala simpla, iar peste
camasa un pieptar din blana de miel. Pe deasupra pieptarului im-
bracau o tundra lunga, simpla, Inca neimpodobita cu postav. In
anotimpurile friguroase, la stinele de pastorit, la padure ori la
drum lung luau pe umeri sarica (bituse"), confectionata din piei
de oaie. Cind ploua se acopereau pe cap cu gluga, facuta din panura
alba decorata cu vistre. Se incaltau cu obiele de lina si de cinepd
si cu opinci din piele de pore. Tinerii purtau p5rul lung retezat in
fata si camasa impodobità cu arnici rosu.
In gall de pieptanaturile cu chici sau cu parul lung, astazi Ord-
site, acest port se mai intilneste pe alocuri la batrinii din subzona
Pietroasa-Rosia .
Tipurile de port barbatesc intilnite astazi prezinta unele deose-
biri intre cele doul subzone, legate de dezvoltarea economica diferità
si in bung parte, de relatiile cu. alte tinuturi.
Tipul intii, amintit mai sus, este cu totul dispärut in subzona
Vascau-Tarcaita si foarte rar intilnit, intr-o forma incompletà, in
subzona Pietroasa-Rosia.
Tipul doi, purtat de barbatii in virsta, in subzona Pietroasa-
Rosia prezinta ca note distinctive zadia de sarbatoare si de lucru,
purtata in fata peste gaci sau cioareci, precum si sumanul alb in jurul
Pietroasei ori sumanul sur in jurul Rosiei. In subzona Vascau-Tar-
caita zadia se poarta numai la lucru, iar tundra este nurnai din panura
alba.
Tipul trei de port, intilnit la barbatii tineri din ambele subzone,
cuprinde sumanita in loc de suman, nadragi in loc de cioareci, catnaa
fiind purtata pe deasupra.

22

www.digibuc.ro
 7-1
UrmeazA tipul pa-
r

tru, cu hoist in loc

de sumanita, laibIr in RI'.
4% 0,
loc de cojocel, panta- , . 1 f .,.. t
.4.
R 0 yA
-C :I,
loni bufanti negri ori i ,s .4 irt" 5

suri in loc de nddragi,

cAmasá scurtá purtatà .,,

pe dinAuntru. -.4.. r
g.i, t I!
Pe alocuri nu- P I ,`.
,A*
r'5
t:
:
mai de aproape cloud ..
.4
decenii a inceput 44, ,1 -0 ' 1

sA patrundà la sate its'

Liret .
.
...
si portul orAsenesc. :e r r.. 9 I ,.l
.:' .A, .s. ', 0
, --,-- rts.
i
I
r
'
,

Vom releva pie- 25,11

sele cele mai specifice 0
tiP11
portuluibarbAtesc din
r.
Bihor. $14. 4e
Dintre cele patru ,..

tipuri de camas
cAma§a rumineascA, .r p.

cAmasa lAtrineascä,
cAma§a cu guler fa's-
frint si cämasa cu croi
orAsenesc caracte-
ristice sint primele "el

trei.
Camasa rumi- 10. Zgardd din margele ft &Inuit
neascA",cu opt decenii
in urra., nu lipsea-din
portul tarlAtesc. Ea era scurtà ping. pe solduri, purtat6 peste cioareci,
incins6 cu curea, cu mineca slobodà, dreaptä, fart pumnar". Nu
avea guler, ci numai o tiviturl din indoitura materialului, inche-
indu-se la git cu cheutori din ata de cinepà sau cu copci din sirmal
galbera. Se confectiona numai din pinzà de cinepà si multà vreme
a Lost cu totul lipsità de vreo impodobire. Latii erau incheiati cu
cheite din bumbac negru la lAtrini, albastru fumuriu la barbatii in
virstà si rosu la cei tineri.
CAma§a b6trineasc6" este o dezvoltare localà a vechiului tip
de camasa fArd guler. A apArut prin 1870-1880, caracterizindu-se in

23

www.digibuc.ro
primul rind prin pumnarii ingu§ti cusuti träsure§te, cu arnici negru,
la batrini, albastru fumuriu la bärbatii in virstd §i roti la cei
tineri.Piesa era in intregime executata cu mina, din pinz5. de cinepa
pentru zilele de lucru la cei saraci §i pentru sarbatori §i din
pinza de cinepa cu bumbac sau numai bumbac la cei instal-4i.
In subzona Va§clu-Tarcaita a disparut cu totul, iar in subzona
Pietroasa-Ro§ia se mai intilnesc citeva piese uzate la unii batrini.
Se caracterizeaza prin ornamentarea cu §nur" colorat in jurul gitu-
lui, coborind pe piept, unde face citeva cercuri, §i terminindu-se
jos cu ciucuri de arnici. Pe umeri, camd§ile feciorilor, mirilor §i ale
barbatilor tineri erau impodobite cu cusaturi late de broderie plina
pe fire, din arnici. Motive le decorative de la pumnari §i de pe umeri
erau numai in stil geometric, datorità celor cloud tehnici decusaturi
pe fire, utilizate in acel timp. Din modificarile ornamentale inre-
gistrate in decursul timpului, cea mai importanta este latirea treptata
a pumnarilor.
Cama§a cu guler rasfrint" a aparut, ca §i spatoiul femeiesc cores-
punzator, ca o inriurire dinspre sud-vest, pe la 1900 in jurul Va§-
caului, de unde s-a räspindit mai departe. Astazi este cama§a tipica
de särbatoare a intregului Bihor. Prezinta urnatoarele caracteristici
decorative: gulerul este inalt §i rasfrint, incheiat cu nasturi albi sau
colorati, mineca incretitä din umeri, prevazutä cu spetele" simple,
doua pina la patru rinduri de paturi verticale de o parte §i de alta
a pieptului, broderii albe pe piept, chingr la capul pieptului §i
pumnarii lati. Gulerul §i pieptul se decoreazá de obicei, prin acelea§i
tehnici de cusaturi, mai frecvente in cazul broderiilor albe: fire trase
(toledo), §abac, ajur etc., realizindu-se mai cu seama ornamente vege-
tale. Pumnarii, la inceput, in tot tinutul au fost cusuti trasure§te,
apoi cruci§e0e §i prin broderie plina pe fire, cu bumbac ro§u ca o
prelungire a modei pumnarilor ro§ii de la cama§a batrineasca. Ulte-
rior, in subzona Va§c5a-TArcaita, sub inriurirea broderiilor albe din
portul femeiesc, pumnarii acestor cama§i barbate§ti au fost cusuti
§i ei cu bumbac alb.
A doua piesa principalä a imbracamintei barbáte§ti o formeaza
izmenele. in functie de croi se deosebesc trei tipuri: izmenele lungi,
gacii (ungure§te gatya"), scurti §i largi, izmenele cu croi ora§enesc.
Primul tip este cu totul disparut. Ifltimul nu prezinta nici o nota
caracteristicl pentru Bihor.

24

www.digibuc.ro
 Al doilea tip este, in ce priveste croiul, de inriurire maghiard,
ca si in Cimpia Aradului, Zarand, Salaj, ca urmare a relatiilor econo-
mice dezvoltate in sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea intre
populatia mestesugAreasca a Muntilor Apuseni pe de o parte si Cimpia
Aradului si estul Cimp iei Ungar iei pe de alta parte. Cei mai interesanti
sint gacii pentru sarbatori, confectionati din tesatura in care s-a batut
bumbac, ori numai din bumbac simplu sau din misir. Se croiesc din
patru lati. FlAcaii si barbatii tineri adauga un al cincilea lat, cite
jumAtate pentru fiecare picior. Gacii largi nu se caracterizeaza numai
prin bogatia de material subliniatà de latimea neobisnuita a piesei
si prin albul ca neaua al tesaturii, ci si prin cusdturile albe de un
rar elect artistic executate cu o desAvirsita tehnica. Ei se infatiseaza
sub forma a zeci de variante in ce priveste tehnica de redare a
motivelor.
Dintre piesele din panura cioarecii sint specifici portului barbä-
tesc. Un anumit interes artistic prezinta cioarecii de sarbatoare, numiti
si cioareci cu table". Acestia au apArut in preajma anului 1900 si
au Lost la moda ping prin 1935-1940. Se caracterizeaza printr-o
bogata ornamentatie, atit la cusaturile de la buzunar si prohab, cit
si la tiviturile de-a lungul piciorului.
AstAzi cioareci mai poartà doar bAtrinii.
Sumanul, in portul bArbatesc, prezinta aceleasi caracteristici ca
si in portul femeiesc, cu deosebiri de mica insemnatate. El este ceva
mai lung si decorat mai putin si mai sobru.
Ocupatiile in deosebi cresterea vitelor si lucrul la padure
conditiile climaterice si bogatele resurse pastorale locale au deter-
minat, in comparatie cu portul femeiesc, o frecventá si mai mare
a pieselor din piele in portul bArbatesc din Bihor.
Dintre acestea-,- cojoacele au parcurs o repetata transformare.
De la cojoacele lungi cu mineci, pentru sarbatori decorate cu ciucuri
de matase si pieptarele" scurte si lard mineci, dupa primul razboi
mondial s-a ajuns la cojoace scurte impodobite cu piele si matase
in subzona Vascau-TarcAita sau cu ciupi" din linica colorata in sub-
zona Pietroasa-Rosia. Din nevoia de a satisface populatia angajata
la intreprinderile miniere din raionul Lunca Vascaului, a aparut
un nou. tip, cojoacele muncitoresti", lungi, tivite cu blana, fail flori
la buzunare.
Mai trebuie amintita cureaua lata", o veche piesa de incins,
decoratà cu forme presate in piele, cu nasturi de alama etc.

25

www.digibuc.ro
 Pastorii, paznicii de hotar, padurarii, dar §i ceilalti bihoreni
cind plead la drum pentru desfacerea produselor, poarta. bitu§a",
din cinci-§ase piei de oaie, lunga ping la glezne. Cind ploug o intorc
cu blana in afard. 'Um le bitu§e, in afara de mineci, au §i guler din
piele de miel.
Opincile purtate de bihoreni, fie cind erau acute din piele de
porc, fie din piele de vita, erau cu gurgui putin pronuntat. in zile
de sarbatoare un timp purtau cizme cu tureac moale", din piele de
tap, apoi cizme cu tureac tare", din piele de vita. De citeva decenii,
mai inainte decit in portul femeiesc, au adoptat opincile de guma
§i bocancii.
In ce prive§te podoabele, acestea se intilnesc mai ales in portul
tinerilor. Cea mai frecventa este impodobirea palariei. La sarbatori
§i la nunti tinerii i§i gatese palaria sau caciula cu pene" (flori)
artificiale din comert, sau din grading*, cu pene de coco§ sau,
cei mai avuti, cu pene de fazan ori de palm. In unele sate vara
pun §i busuioc.

Cercetarea evolutiei portului bihorean scoate la iveala numeroase

diferentieri §i schimbari in ceea ce prive§te gustul §i reprezentarea
taranului despre imbradminte §i podoaba, in string corelatie cu
dezvoltarea conditiilor vietii materiale locale ale rominilor din acest
tinut. Astfel s-a observat ca nu numai in materialul din care s-a confec-
tionat, dar §i in croiul portului barbatesc s-a tinut seama de ocupatia
de pastor, crescator de vite, muncitor la padure sau de miner, de
conditiile climaterice in care-§i desid§oard ace§ti munteni inde-
letnicirile.
Procesul creatiei artistice, fail a ignora manifestarea concreta
a spontaneitatii creatoare a fiedrui artist popular, arata ea, in masura
in care ace§ti arti§ti doresc ca rezultatele maiestriei lor sä fie accep-
tate in cuprinsul satului ori grupului de sate pentru care lucreazd,
se exprima in bung' parte in formele decorative dominante la acea
epoca, in comunitatea etnografica respectiva. Primatul stilului
comunitatii §i totodata al valorilor artistice cristalizate in cursul
timpului, sint relevate in deosebi in tehnica broderiei lor pe muchia
cutelor, ornamentele de pe pumnari executate prin aceasta tehnid,
genul de motive care alcatuiesc riurile longitudinale §i transver-
sale de ornamente de pe cama§ile lungi femeie§ti, dispunerea §i

26

www.digibuc.ro
 1,

11. Tip actual de cdmafd bdrbateascd

executia broderiei colorate de pe sumane §i cojoace, sau albe de

la gaci etc.
Lupta dintre vechi §i nou s-a complicat §i prin diversele rásfrin-
geri ale conditiilor economice §i sociale in formele de manifestare
ale portului. Dintre diferentierile social-economice, in primul rind
se releva cele manifestate cu prilejul folosirii firelor colorate. in
cusaturile pentru camd§i, poale §i zadii, femeile instarite intrebuin-
teaza numai fire vopsite la ora§, pe cind cele grace utilizeaza §i atd
de cinepa sau fire de lind vopsite in cag. De aceea, la piesele de port
ale celor instariti se intilnesc cusaturi dintr-un material mult mai
scump, de provenienta ora§eneasca. In ce privete piesele de imbra-
caminte §i incaltaminte impletite, cei saraci folosesc, intr-o mai mare
proportie decit cei bogati, lina §i cinepa in culoarea lor naturalà.
in schimb, la cei instariti se intilne§te o mai mare cantitate de piese
impletite, colorate, uneori in mai multe culori. Din aceste cauze,
27

www.digibuc.ro
pia. astAzi portul bihorean continuA sA reflecte o anumitA inegali-
tate economicA intre diferiti locuitori.
DupA cum o oglinde§te §i folclorul local, multe din piesele celor
instariti sint lucrate de cei sdraci, pentru fdrinA de griu, slAninA etc.

Penele de pe la gaci
Scoate fdrina din saci.

Penele de peste cot

Scoboard griul din pod.

Poate li neindra Irunwasd,

Podul lesd, podul coasd.

Reflectarea relatiilor dintre zone, ca §i consecintele contactului

cu alte nationalitAti adaugA noi particularitati in dezvoltarea portului
bihorean, atit in croi, in motive ornamentale, cit §i in culori. De
exemplu, dupe'. cum s-a arAtat, spAtoiul rominesc reprezintA legatura
cu Tara Motilor, cu centrul §i estul ZArandului. SpAtoiul cu guler
rAsfrint infAti§eazA trAsätura de unire cu vestul Tarn ZArandului
§i cu estul Cimpiei Aradului. TotodatA se constatA o serie de inriu-
riri din partea populatiei ungure§ti, fie conlocuitoare, fie din zonele
vecine dinspre vest §i liord. Se relevA inceputul modei fustelor albastre,
simple dar elegante, in portul unor neveste romince tinere din satul
Negru, Fini§, Totoreni dupd pilda maghiarelor din satul vecin TArcaia.
Datoritd imboldului acelora§i maghiare, care au transpus cusAturi de
pe cojoace pe basmale, s-a rAspindit §i la romince moda basmalelor
cusute cu pene" multicolore. Apare sporadic §ortul (§urt") femeiesc
§i cel bArbAtesc (zadia") din zona Calatei.
in portul bArbAtesc a pltruns §i s-a dezvoltat moda maghiarA
a gacilor lati. Din inriuririle ungure§ti mai mentionAm prezenta cu-
lorii verde de frunzA de vie in gama ornamentald bihoreana. De influ-
entA germanA poate fi socotitA broderia albA obtinutA prin fire trase,
de la camA§ile femeie§ti §i bArbAte§ti cu guler rAsfrint §i de la poale,
apArutd sub inriurirea Cimpiei Aradului. Prin mijlocirea negustorilor
slovaci (tAuti") s-a introdus in nord-vestul Bihorului un sal de ca§mir
de formA triunghiularA obtuzA, importat din Cehoslovacia §i adoptat
de maghiare. DupA 1900 acestea il inlocuiesc cu un sal similar impletit
din linicA de fabricA. Romincele, dupA 1918 i§i impletesc §i ele astfel

28

www.digibuc.ro
 1
:

4 1,1
r

-441.

0-";"
6.
cdt

7/0Ir. _

r.

Fr, iNseau.1"....,-.
.416.
4361"-"1::::
Aft glow
_

12. Cojoc bin§cinesc

www.digibuc.ro
de saluri (cirpa dupa cap"), din lina alba sau din lina vopsità intr-una
sau mai multe culori.
Referitor la procesul iiwers, al influentei Bihorului asupra zonelor
inconjuratoare, mentionam raspindirea sumanelor lucrate in satul de
sumanari Sirbesti si a cojoacelor confectionate de mesterii romini
din Vase Au si Cristior in vestul Zarandului si in valea mijlocie a Cri-
sului Alb.
In legatura cu diversele inriuriri, s-a observat ca bihoreanul
accepta numai pe acelea care contribuie la dezvoltarea traditieilui
decorative, care se potrivesc concept iei lui de viatä si gustuluisàu
pentru frumos, asimilindu-le cu tin deosebit simt al masurii. Puterea
gustului colectiv si a elementelor pozitive ale traditiei locale explica
in buna parte si readoptarea portului local dupa emigrarea tempo-
rail si chiar dupà o lipsa mai indelungata din sat ori tinut.
Dar principala particularitate in dezvoltarea portului bihorean
este prezenta necontenitä a unui fond principal de elemente ale speci-
ficului etnic al rominilor bihoreni. Fiecare treapa urmatoare decurge
in mod necesar din cea precedentä, fiecare treaptä premergatoare
creind conditiile pentru treapta urmatoare. Astfel, fiecare tip nou
de port contine in structura sa cite o parte din trecutul si prezentul
portului bihorean dintr-o subzona sau alta.
In acest sens se pot dovedi, pe o perioadd de mai bine de un secol,
atit preferintele bihorenilor in materie de culori cit si rolul croma-
ticei in determinarea stilului ce caracterizeaza portul tinutului. in
prima jumatate a sec. al XIX-lea specificul coloristic al pieselor alese
si cusute consta din rosu si negru pe fond alb din cinepd, Ha. ori bum-
bac. Aceste douà culori se obtineau usor din coloranti vegetali si
totodata erau cele mai ieftine culori din comert. /n a doua jumatate
a secolului precedent la multe piese, mai cu seama la camasi, se con-
tinua vechiul trinom cromatic, dar tot atunci in urma intensi-
ficarii comertului de fire colorate produse in fabrici incep sa se
contureze doua tendinte: vechiului trinom i se adaugd noi culori,
sau unul ori altul din termenii trinomului sint inlocuiti printr-o anu-
mita culoare din gama dezvoltata la acea epoca. Sub impulsul modei
tot mai nestatornice, procesul de insotire sau inlocuire continua si
in prima jumatate a veacului nostru. Pe intreaga aceast'a perioada
se intilnesc acelasi fond alb al pieselor de port, cu exceptia zadiei
negre si a basmalei si aceleasi trei culori de bath utilizate in ornamen-
tica pieselor de port: albul, negrul si rosul. Albul este impodobit

30

www.digibuc.ro
princusaturinegre sau ro§ii la cama§i, cusaturi negre la poale, broderii
§i dantele albe la zadii §i gaci, precum §i broderii policrome la sumane.
De unde i concluzia seculara a bihoreanului: albul ii tot pläcut,
cit iilumea ; alb ca neaua (inseamna) curatenie, alb ca soarele fru-
musete". Nici o bihoreanca nu trece cu vederea aceastä posibilitate
de a sublinia frumosul. De unde §i curatenia riguroasä a pieselor de
port, prin care se da la ivealä gustul pentru frumos subliniat prin
linii §i culori de o plasticitate cit mai reliefata. Fondul negru este
impodobit prin cusaturi in galben, verde ca iarba §i roz, la basmalele
§i zadiile batrinelor. In sfir§it ro§ul prime§te broderii multicolore
la zadiile §i basmalele tinere§ti. Evolutia coloritului cojoacelor §i
sumanelor din ultimul veac pastreaza, de asemenea, un fir condu-
calor, prin conservarea culorilor utilizate initial negru, ro§u pe
tot parcuisul imbogatirii cromatice ulterioare.
Acela§i lucru s-a observat §i ifi domeniul ornamenticei. Cerce-
tarea procesului de aparitie §i transformare a numeroaselor elemente
§i motive decorative de pe piesele de imbracaminte §i podoabe, releva
tendinta sustinuta de a urma un drum unitar de dezvoltare de la forme
simple de exprimare la unele din ce in ce mai complexe. Vechiul
stil geometric, bogat in reprezentari de felul unor puncte, linii, cru-
cite, cirlige, tablute, colti etc., a fost de multd vreme insotit in intreg
Bihorul de ornamentele florale stilizate geometric, ca sfacul, penele
etc. Acestor doug forme de exprimare se alatura curind stilul fito-
morf, in care se lucreaza motive ca frunza gorunului, pana bradului,
floarea fagului etc. §i stilul zoomorf caracterizat prin diferite repre-
zentari din lumea animala (coarne de berbec sau de cerb, pasari etc.)
Imprejurarile in care s-a dezvoltat ornamentica zonala au facut ca
motivele decorative sa prezinte un continut §i o forma asemanatoare,
reflectind deopotrivá ocupatiile §i uneltele de lucru ale bihoreanului
(plugut, furci, greble, potcoave etc.), obiceiurile §i credintele (trifoi,
zmeu, sfe§nic etc.). Sub forma a diferite variante §i combinatii,
vechile motive decorative din portul popular bihorean revin pe piesele
confectionate pina in zilele noastre.
Ca obie.cte etnograf ice, piesele de port sint elementecomponente
ale specificului etnic din zona Bihorului, prin care rominul de aici
se deosebe§te atit de ungurul conlocuitor in nord-vestul zonei ori
in ora§e, cit §i de rominii din zonele etnografice inconjuratoare.
In cazul intii, cama§a rumineascr are mineca mai scurta, pita
la pumn §i mai putin larga decit la cdma§a purtata de barbatii unguri.

31

www.digibuc.ro
Cind rominul a purtat camasa cu purnnarii brodati, ungurul fie ea'
a pastrat mineca foarte larga ca slovacii sau rutenii fie cà a
croit-o cu mansetä, oraseneste. Rominii pastreaza moda chimirului,
iar la ungurii bihoreni nu se mai intilneste de la inceputul secolului
nostru. Iarna rominii imbrac a. cioareci, in vreme ce ungurii pina
la primul razboi mondial purtau tot gaci ca si vara, dar douà
perechi. De unde si deosebirea in portul obielelor: cei dintii le infa-
soara pind la glezne, iar ceilalti pin5 sus de genunchi. Cojoacele ungu-
rilor sint aceleasi pentru toate satele, in vreme ce cojoacele rominesti
difera de la un grup de sate la altul. La fel si cu sumanele. Cele romi-
nesti diferd de la sat la sat, fiind impodobite cu postav de diferite
culori si prin broderii, pe cind ungurii poarta un singur fel de suman,
decorat numai cu postav rosu sau negru. In ce priveste camasa feme-
iasca sint deosebiri atit in croi, cit si in decoratie. Romincele isi
ornamenteazá camasa prin broderii si cipca, iar unguroaicele cu fodre
de pinza. Unele poarta poale mai lungi, dar mai putin largi si im-
podobite cu cipca, broderii sau alesaturi si volanase, iar altele mai
scurte, mai largi si incretite la briu.
Fata de portul rominilor din zonele inconjuratoare s-au crista-
lizat de asemenea unele deosebiri. Sumanul bihorean este alb, pe
cind cel din vestul Zarandului este negru. Fata de Top ime, sumanul de
a ici este mai bogat decorat, in deosebi prin cusaturi, iar fata de Cimpia
Aradului suprafata ocupata de petele de culori este mult mai redusa.
Cusatura pe muchia cutelor la camilsile femeiesti, in Bihor este utili-
zata numai la pumnari, pe cind in zona Huedin, Topime, estul Zaran-
dului si sub guler.
In afard de aceste deosebiri, specificul etnic si artistic al romi-
nilor bihoreni, apreciat de localnici ca frumos, se exprima prin culo-
rile utilizate, imbinärile de culori specifice locului, terminologia
cromatica local5.1, ca si prin zeci de motive ornamentale vechi si
noi intilnite in ambele subzone. Evolutia coloritului si dez-
voltarea decoratiei locale, pe parcursul unei perioade de mai bine de
un veac, indica o continua prelucrare si innoire in ornamentica, in
funct ie de posib ilitat ile, gustul , mentalitatea si asp iratia spre frumos
a acestor locuitori, dovedind ca specificul etnic nu este ceva imuabil,
ci se modifica pe masura schimbarilor produse in conditiile vietii.
I De exemplu: cernit pentru negru, mnierualbastru negru, nAsfidit inchis
albastru mai putin inchis, nAsAditalbastru, nAbrAscro§u cu negru din fire
rAsucite, ghiresviolet inchis, mogosro§u inchise, etc.

32

www.digibuc.ro
Caracterul istoric al notiunii de frumos nu-i strain bihoreanului:
vine timpul ca ce ti-a placut odata nu mai e socotit frumos, se lag
acea moda, ca si cintarile vechi", si tot astfel frumosul urmeaza
unul dupa altul in portul nostru". In adevar, mimai intr-un singur
secol s-au inregistrat patru pina la sase tipuri de camasi femeiesti
si barbatesti, de cojoace, de sumane etc. si pentru fiecare cel putin
tot atitea variante. Domeniul artistic ofera un cimp larg de mani-
festare a schimbarilor in portul bihorean. Dar totodata se releva
pastrarea si dezvoltarea anumitor elemente care alcatuiesc baza lui
ornamentala si coloristica. Faptul a fost cu putinta deoarece mos-
tenirea artistica a fost valorificata creator in cusaturile si alesaturile
efectuate de noua generatie, atit pe piesele lucrate in cash' cit si pe
cele confectionate de mesteri. Aceasta permanenta relatie dialectica
dintre vechi si nou, asigura si explica imbogatirea continua a orna-
menticei populare bihorene, de la vechiul stil geometric Inca puternic
reprezentat, la decoratia florala redata in aceeasi tehnica, ping la
stilul fitomorf si zoomorf.
In ultimul deceniu in Bihor s-au creat conditii materiale cu totul
noi, in urma avintului luat aici de sectorul de productie minier-indus-
trial. Un numar insemnat de locuitori din ambele raioane, printre
care si femei, s-au angajat ca muncitori la marile lucrari din raionul
Lunca Vascaului. Specificul muncii, noile resurse materiale, precum
si contactul pe santiere cu muncitori industriali din diferite tinuturi,
fac ca bihorenii sa poarte in zilele de lucru tot mai mult piese lucrate
din materiale de fabrica ori cumparate gata la magazinele de confectii.
In zilele de sarbatoare continua sa fie infloritor portul specific
celor douà subzone bihorene Vascau-Tarcaita si Pietroasa-Rosia
in care se reflecta cu aceeasi mdiestrie talentul artistic al vesti-
telor alesatoare sisusatoare din valea superioara a Crisului Negru.

www.digibuc.ro
-

ty: a

a
,
631
#

; :

13. Tindrd nevasid in post de iarnd

www.digibuc.ro
 *
14. Port teme
.4 0 tesc cu zache
0 *
ki
,I model uou
...I %4

Q .1''
%, ':'
..i. ''''
v. a.

""1"."'-'1".9.',ZP:

fe,

%L.

.**
'r
1: 'T"
-

LI
°

4).
- L__.

www.digibuc.ro
 rr-

r^,
.

N.

-°
. .

15. Port de clie-

tndtor la nuntci
din Crifttor

www.digibuc.ro
 1.T

.** 4.9c 4:1

,r4 %--.14"'"*:-
sv ?. 6;0
;0 , "I`
,
. ...:.
o :041 JC/
%;
****.V.'8"-'1

o
''',
I ht .1
tick
.1.0v-*06 -
Z.-- 0,0*
11°11+.4 :115:1:":"t".-4F9'.. *-;. ;417'
cfIc 4 14 1.
"-t-
7. 0
A `-'
.
V''- , ,- it .
,-..- -...1.-vb-.1.
1. 1* 7---:'"... -*CA.- t,TA.:-.*
, a +..r:S^r. .......... .
. 4- .
c :, ..',
c Al .., 1' -
.1:14171,'..1 Vt Ir. 1
tn., --....,t- ",-v-rir"' Mal,-
ra 40"
1 ; '.. ''' ,,,:tr ,.
0.. $ '`. -'g k gl `F'b .8Z ,:... ty: ..
rt-, 11Asetft . i .- . __ ' ---A1;711
e' ' ''at
. .
."

At

16. Fa Id mare qi nevastd tindrd in port din

nord-estul Bihorului

www.digibuc.ro
 "^"eCV ;-
-

'1

1, I

4
4,0 .4

.01

,
.0
p":4°,6
itpiti 2
'2
COki,..ortroks v 0,-411.414.; 1.1

4.
.

iJ
-
,
' ;.

17. Ace Iasi port din spate

www.digibuc.ro
 atno .

...010 I sit
.

..
) -
4.

f r
,

.1.'
I

1.,

Z.1

L'reossai
.

7
m+4111,7.
:11

us_

18. Basma de catilea cu motive florale cusute cu Indtase coloratd-

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 G ,7?-"
20. Poet " se - 41:
..,
,
, ,

1.,
; e ,;
.,.
1./
. .ed"' t 4

I
e.r
1

" 1

.1
-4 ,F,
1; . ;
7 I .
r .
r 11
;; j J 041 A TV4

t
_
:01; ?
1 .4 1 >
J
I 141 ,

.. LIE

I _
_I

"- 411110; eiv.r

i ..'

tri 1

) I .1 ,,...--;" ,

...
i
Afc .

.. ',
1.
'...°1 i--'
1.:4i 1.) '4,4 1 1111'
d'.
.... --
';.1.:
, :.
Li ) Artf. 0
rf

r,. ,

)
VI.
i I
i

A _ I -1 1

1 1
1-7 I

i!''.1'*
I._ - _LAIL.
' t- -1:j
..
i jli-'1"
1 1
I
.i 4i
11
, ..4-

www.digibuc.ro
 11

IA

21. Vechtul hp de port femeiesc de yard

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 23. Port actual de yard

-A, tt
-4,,4"40441. .1;
_ 1

e
1

, rc+1,t+ '
g
oF
A
'

."
,-;-ti .AI- .
r
rh.114
red. cu
4r4J,.

6
;.;:k -

www.digibuc.ro
 .* 1.5
a,

Fa *ft-
.!

te 3
a c%
I

24. Part litte-

ra. actual pen-
Ira iarnd

www.digibuc.ro
 79. - " "'A Yr:
,

z
s

"LAI

7 4
:"' V
ss.

:4.

-4

; { b I
,
e ,

r
.

\I t A
.

_
-%-tf

4014*$ Acs,

4*,

25. Ace loft port, vdzut din spate

www.digibuc.ro
0

* ;4 '
. 4o

I ...
,4oept.0
- 11

44 4, joilik
, ,
t.
r
Li
) a or° 'f ° e°1011i
0
!..
.

t, 0 04)-4' p#44°°

.11
I. *Ps

. 26. Ttp de port

n femeiese dtn sud-
vestul Hato; u tut ,
cu cope coltanesc"

www.digibuc.ro
 IV. Sutnau

www.digibuc.ro
 27. Gdleala capului la &Wine

;
`vm"i'".

46,* 1:1P

t-r.e
-wr

www.digibuc.ro
 28. Port actual
de valet

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 II ,

..L

1 rc4,4e<1

I3

e-<

111...

30. Interior de locuinfd bihoreand

www.digibuc.ro
 31 . Locuinfd din Bihor

www.digibuc.ro
 GLOSAR

Barta: ornament de carton impodobit cu panglicA coloratfi,

mArgele si oglinzi, purtatA de mirese.
BInf, binfanesc: denumiri populare locale pentru orasul Beius
si obiectele lucrate acolo (cojoc binsAnesc").
Bitup: saricit din piei de oaie, purtatä pe timp de ploaie cu
blana in exterior.
Brafe: ornamente cusute transversal de-a lungul minecii:
la urafir, peste cot si jos de cot.
Brine lefte: cusaturl. ornamentall executatA in puncte cruel-
sesti, in lungime, pe douá rinduri paralele, impungind
in urma si iesind inainte. Pe fatA rezultA numai diago-
nale incrucisate, iar pe dos spar dou5, linii paralele nein-
trerupte, una simplA si alta dublA.
Broderie plind: Vezi fufeste.
Ceapsd (ung. csepesz): scufitA peste cortni sau peste conci.
Cernit: negru.
Chingufd: bentita asezatA orizontal la baza gurii cfimAsii bar-
bAtesti.
Cipcd: dantelA.
Ciupag: pieptul cAnasii femeiesti.
Ciupag cusut pe crefuri: pieptul cAmAsii femeiesti cusut pe
muchia cutelor.
Ciur: o varianta a cusAturii ornamentale in fire trase. ConstA
in scoaterea si läsarea alternativA a cite trei fire in lung
si trei fire in lat si in beitucirea grupelor de cite trei fire
nescoase (toledo).
Ciur figdnesc: dantelä fAcutà cu acul la gaci si, mai rar, la
mineci pentru realizarea unei incheieturi ornamentale
a latilor.
55

www.digibuc.ro
Cirpa: stergar mare din pinza de casä, decorat cu alesaturi,
pentru acoperämintul capului.
Cirpd dupd cap: sal impletit din linà, colorat sau nu, de forma
triunghiulara. obtuzl.
Cirpitureascd: tehnica de cus'aturi simplä, corespunzAtoare
surfilatului, folosita spre a evita desirarea materialului
la capete §1 la cirpit.
Coh, cohdnesc: denumiri populare pentru Vaseau si obiectele
lucrate acolo (cojoc cohánesc").
Cojoc: denumire data in Bihor piesei de imbracaminte confec-
tionata din blaná, croitä cu despicatura in fata, indiferent
daci este scurt ori lung, cu mineci sau fara mineci. Spre
deosebire de pieptar.
Cormi: pieptáratura femeiasca in care pfirul se impleteste
si se infasoara pe doul conciuri asezate in sus de hureci.
Cruciseste: vezi brineleste.
Felega: stergar din pinza de casa decorat cu alesáturi.
Fire trase: cusAtura ornamentala ajur.
Fodrd: volan de pinzà ori cipcá folosit la camAsile femeiesti
(minecl, git) si la poale.
Fufeste: cusatura ornamentall lucratä in lung cu impunsii-
turile una lingà alta spre a realiza broderie plina. Se exe-
cuti fie pe fire numárate, fie dupa scris" (desen).
Gaci (ung. gatya): izmene scurte si largi, din pinzä alba tesuta
in casa.
Ghires: violet inchis.
Lat, lafi: latul pinzei, dimensiune avutä in vedere la croitul
pieselor de port si de uz casnic.
Mnieru: albastru inchis.
Mogos: rosu inchis.
Ndbrdsc: rosu cu nevi' din fire rgsucite.
Ndseidit inchis: albastru mai inchis.
Pens: flori naturale sau artificiale.
Pteptar: cojoc infundat care acoper5. pieptul si se incheie intr-o
parte. Spre deosebire de cojoc.
Fired bund: tesaturä obisnuita cind se nevedeste pinzeste,
adica doul fire in fiecare dinte al spetei, egala in urzeala
si bateala.
Propoadd: stergar mare din pinza decorat cu broderii, pentru
acoperit capul.
Pui: clin sub brat la chinhsi.
Fumnar: manseth brodata sau nu, la amass femeiasa si
bárbateasca.
Roc: haing scurta cu croi orhsenesc (germ. Rock).

56

www.digibuc.ro
Scafatura: cusAturA ornamentali executatA pe muchia cutelor
(pe creturi). Fiecare muchie a cutelor alcAtuie§te un punct
de motiv.
Spacel, spdtoi: cinia§e femeiascA scurta, ie.
Spetéle: aplicatii deasupra umerilor la cAml§ile femeie§ti
§i bArbAte§ti.
Strai(d: traistA din tesaturA de Hill sau cinepl, pentru sfirbl-
tori fiind decoratA cu dungi sau alesáturi colorate, pur-
tatA de femei §i bArbati in mina" sau la umAr".
Suman: hainA lung& din pAnurA albA, decoratl cu postav
colorat §i cusAturi (bulg. sukmanu, sirb. sukman). Vezi
tundra'.
5'ire: rinduri de broderii in lungul minecii.
Tdu li: slovaci.
Trdsurefte: cusAturA, ornamentall pe fire numArate, pe toatA
lungimea sau lAtimea modelului, executatá inaintea
acului.
Tundra (ung. condra): denumire sinoniml cu sumanul.
Zadie: §ort decorat cu alesAturi ori cusAturi, purtat de femei
peste poale, iar la bArbati peste gaci.
Zddieste: nevediturA un fir in fiecare dinte al spetei, obtinin-
duse pinzl zAdie§te pentru alesAturi.
Zgardd: lAtitar din márgele mici colorate, purtate de femei
in jurul gitului.

www.digibuc.ro
 BIBLIOGRAFIE

Apolzan L. Portul si industria casnicd textild in Munfii

Apusens. Bucuresti, 1944.
Bfinfiteanu T. Arta populard in satele specializate din sudul
raionului Beius, regeunea Oradea. In Studii si cercetiiri
de istoria artei". Bucuresti, 1954, an. I. Nr. 1-2.
Barit G. Porturile rominesti. Calendarul, Brasov, 1860.
Bunyitay V. A vdradi piispokség egyhdzai a Pitspokség alaPi-
tdsdtól 1566 hug. (Parohiile episcopatului de Oradea
de la intemeierea acestuia pina in anul 1566). Nagyvitrad,
1884.
Bunyitay V. Biharvdrmegye oldhlai s a vallds-uni6. (Rominii
din judetul Bihor si unirea religioasà). In Artekezesek
a történeti tudomitnyok korébbl, Budapest, 1892, vol.
XV, nr. 6.
Comp D. A lbum artistic. Sibiu, 1904.
Duniire N. T ex tilele in zona Muntilor Bihorului.in Studii
si cercetári de istoria artei", Bucuresti, 1954, an. I. Nr. 1-2.
DunAre N. A speae ale artei PoPulare in raionul Peius, regtunea
Oradea. Ibiden2, an. I. Nr. 3-4.
Frincu T. si G. CandreaRominii din Mu's:0i Apuseni (Mo(ii).
Bucuresti, 1888.
Gunda B. Magyar halds az erdélyi romdn tiépi m kvellsigre. (In-
fluente maghiare asupra culturii populare rominesti din
Ardeal). In vol. Magyarok és románok", Budapest, 1944
vol. II.
GyiirIfy I. A fehetehordsvagyi magyarsdg viselete. (Portul
maghiar din valea Crisului Negru). In Magyar nemzeti
muzeum néprajzi osztMydnak értesitbje", Budapest, 1912,
an. XIII (VIII) Nr. 1.

59

www.digibuc.ro
Ja K6 Zs. Bihar megve a tarok pusztitds elott. (Judetul Bi-
hor inaintea pustiirii turce§ti). Budapest, 1940
Lenin I. V. Opere. vol. III (Dezvoltarea capitalismului
in Rusia). Bucure§ti, z951.
Lenin I. V. Opere, vol. XX (Cap. Note critice in problema
nafionald). Bucure,ti, 1951.
Lenin I. V. La ce moftenire renunftim? Bucure§ti, 1953.
***Magyarseig Neprajea. Budapest, 1937, ed. I; 1941, ed. II.
Marx §i Engels Despre artd fi ltteratuul. Bucureti, 1953.
Moldovan S. Zdrandul fi Munfii Apuseni ai Transavaniei.
Sibiu, 1898.
Opteseu Gh. Problemele rominefti de artd fdrdneascd. Bucu-
re§ti. 1940
Pataelli L. Rominii in rdscoala lui Petru Seghedinaf
1735. Bucure§ti. 1947-
Pavel C. Locuri fi oameni din Munfii Bihdrii. Contribu-
punt la etrografia Bihorului. Beiu, x926.
Pavelescu Gh. Cercetdri folclorice in sudul jud. Bihor.
Sibiu, 1945.
Popoviei M. Monografia comunet Seghifte. in Transilvania",
Cluj, z91z, an. 42. Nr. 3.
Popovici M. Contribu(iuni la rnonografia comunei Leheoeni.
in Transilvania", Cluj, 1912, an. 43. Nr. 6.
Popovici NI . Mesersafi fi negustori romini in cercul Vai-
cdului. In Transilvania", Cluj, 1914, an. 45.
Schmidl A. Das Bihar-Gebirge an der Grenze von Ungarin
und SiebenbUrgen. Tinutul Bihorului la granita dintre
lingaria §i Transilvania). Wien, 1863.
Selagian Bulean A. Portul fi industria casnicd din pld-
file Beaq ft Vagelu (jud. Bihor). in Transilvania", Sibiu,
1942, an. 73, Nr. 7-8.
Stalin V. I. Marxismul fi problema nafional-coloniald.
Bucure§ti, 2949.
Székily G. Az erdélyi romdnok feuddlizdlddeisa. (Peuda-
lizarea rominilor din Ardeal). in vol. Tanulmányok
a parasztság történetéhez Magyarorszhgon a 14 században",
Budapest, 1953.
***Trachten Cobinet von Siebenbiirgen, 2729, Album manuscris,
Sectia Stampe, Biblioteca Academiei R.P.R.

60

www.digibuc.ro
 LISTA REPRODUCERILOR

In text
1. Poart5. veche (Cimpanii de Sus). Col. Muzeul Satului.
2. Cfimas5. femeiascA spatoi4 (Cimpanii de Sus). Col. MuzeuI
Satului.
3. SpAtoi cu guler rásfrint, cAmasá scurtA femeiascA din sub-
zona Vasc Au-TArcAita, dezvoltatA sub influents Cimpiei
Aradului si vestul Tarn ZArandului.
4. CAmasA femeiascA lungA", odinioarl specificA intregului
Bihor, intilnitä si astAzi in satele din subzona Pietroasa-
Rosie .
5. Poale cu fodrä din sud-vestul Bihorului.
6. Suman specific Bihorului, purtat de femei si bArbati, creatia
sumAnarilor romini din Sirbesti.
7. Cizme värzfiresti" din piele de capra, lucrate de mesterii
romini din satul Värzara (subzona Vasciu-TArcAita).
S. Zgard 5. din arm& (drod") si mArgele, pentru mirese (subzona
Pietroasa-Rosie). Col. Muzeului de Art Papulari al R.P.R.
9. ZgArzi" din mArgelute colorate, cu diferite variante ale
motivului popular zAluta", purtate de fetele mari si
nevestele tinere.
io. Zgard5. din mArgele si bAnuti, pentru neveste (subzona
Pietroasa-Rosia). Col. Muzeului de ArtA Populara al
R.P.R. Bucuresti.
Ir. Tip actual de cAmasA bArbAteascA, specificA pentru subzona
Pietroasa-Rosia, caracterizatA prin prezenta pumnarilor
cusuti cu arnici rosu, precum si prin broderia albA pe
piept si la spetéle.

61

www.digibuc.ro
 12. Cojoc binsAnesc; impodobit prin cusäturi de linicil in
formá de ciupi. Tip creat de cojocarii din Beius, pentru
nord-estul Bihorului.

In alettPa textului
13. Tinárl nevastá in port de iarná specific pentru nord-estul
Bihorului (subzona Pietroasa-Rosia), impodobita cu
zgard5." si rnArgele.
14. Port femeiesc cu zadie model nou decoratá cu motive
zoomorfe (subzona Vascau-nrcaita).
15. Port de chemAtor la nunta din Cristior (subzona VascAu-
Tärcilita.).
16. Patii mare si nevastá tinárá in port din nord-estul Biho-
rului. Prima cu zadie de Banat", a doua cu zadie neagrá
din liná" cu cusaturi.
17. Acelasi port din spate.
18. Basma de catifea cu motive florale cusute cu mAtase colo-
ratii. Modil dezvoltatá aici sub influenta maghiarelor
din TArcaia. (din vecinfitatea Beiusului).
19. Cojoc coh5nesc: scurt, fail mineci, impodobit prin apli-
catii de piele si cuaturi din linicl coloratfi. Tip creat de
cojocarii din Vascrtu, pentru sud-vestul Bihorului.
20. Port femeiesc 'de iarnA, ipe.cific'pentru sud-vestul Bihorului.
..
21, Vechiul tip de post femeiesc de vara din Bihor (Pietroasa).
22. Port barbatesc de varil din subzona Pietroasa-Rosia.
23. Port actual de varà din nord-estul Bihorului.
24. Port tineresc actual pentru iarna (subzona Vascriu-
Táratita).
25. Acelasi port, vlzut din spate.
26. Tip de port femeiesc din sud-vestul Bihorului, cu cojoc
cohAnese.
27. G5teala capului la bfitrine, cu felege pe cap, basma si
pfirul fácut cormi" (nord-estul Bihorului).
28. Port actual de vará din sud-vestul Bihorului (subzona
VascAu-Tarcaita).
29. Port vechi tatrinesc de bfirbat, pentru iarnä (sud-vestul
B ihorului).
30. Interior de locuint5. bihoreaná (Pietroasa).
31. Locuintii din Bihor (Cimpanii de Sus, subzona Vaseiu-
Tiircilita). Col. Muzeul Satului Bucuresti.

62

www.digibuc.ro
 Planfe in culori

I. Zadie bAtrineasca (zapreg") cu cusAturi colorate (subzona

Pietroasa-Ro§ia). Colectia Muzeului de Artá PopularA al
R.P.R. Bucuret.i.
II. Cojoc ,,bin§Anesc" (subzona Pietroasa-Ro§ia).
I. Cojoc cohAnesc" (subzona Va§cAu-1 ArcMta). Colectia
Muzeului de Artti Populard al R.P.R.
IV. Suman tineresc din satul de sumAnari Sirbe§ti.

www.digibuc.ro
 Resoonsabil de carte : Raul Sorban
. Tehnoredactor : Sanda Negru
Corector : Eltsabeta Renyi
Dal la cules 06.02.57. Bun de Apar 03.06.57. Tiraf 5110 ex.
Hirtie Boioheliogravurd de 120 gr. m.p. Ft. 700x1000/16. Coll
ed. 3,84. Colt de lipar 4. Ediaa 1. Comanda 2908. Planse hpo
4 A. nr. 5630. Pentrtl bibltotectle mkt indicele de claslficare
74176

Tiparul executat sub com. nr. 226 la Combinatul Poligrafic

Casa Scinteti ,.I. V. STALIN". Bucurestl R.R.R.

www.digibuc.ro
 11111
, ."
111111 11111
1111 1
, Ill 1
111
111
lly 1 1111
1- IIN.. 11111 111 11
114- 111. 111111 1114 11
, 11' , 111 VI'
1 111n.41) 111 4 I
111
11 ' 11111111,1111 'III
1111p411
it 11171141111 1..1'T't- 111-11.
11 .v. .111 1
11111 111 ,
4114,414111110 1
11
,Ivi.+411wci.411
i ',lir -urt
,
*1 1110IVIII
9 1
II
1
k1
4
1. IN
1
V. I III
11:iii 4." 11111
III, 1111
Iiiiif1;lpt41,1
ill ,
IN
ili. ' .1111,111rvil
III 11 TIN1111.1.111111V
1
III
1
\
.N
VI .; 111 1 1.11911 '1:1 i I 11
1 AIN -11 11
,,,10 111 .
41 4411' I. 1
1 111' ,1
0 IiiIN
I
Irk
,
Ni 4
'
'illi IV ,..
1111410' tri
ilrl 1111
111 Ill 1.,
-:\ 1 11 'RN
vil
1 F1
1
1
II.(11111
IL
1
II111 11
IA' 1
'Irrt '
1 )

www.digibuc.ro
1,
l1
1 o
,,,,, 111
, '4111
11
,,, 1 7
1
11.
li-
11
4.1.,
.11111111
III 1
' vok VII 11
'
, __ _
17
11111 41111 _-__ it!
41-1144:'1111ii11.1.411:.
. .
111
- 1,4
111111111141111
.1111., ^:l.r111, -1N4'.
4111111
1111C. t
11
111111 71 -
III 41
111 l'.:.:
41 11
III
III a
ill
11 VA
IFII III
1111
,4, .1,1, , 1
14
.1 ,A1111
' rim . 1iiillil
1111
-
a 11
' 11111
-6. III 1 41S
11" i**V4I11;141 T 1111
i'i
'41,1 vi,,,, 14`,:,. ,
- .
11 11
.
411
11
I.,-
v.-
.
.,..em 41
ft1111411111Invo,
,{1 11 111,7 1
'11 1111 N.
4111 1 ! VIII
III 41 411111, 1 111
4
"
1111
11
11
,
111
-
III
' 1N ilflh/ III 4

1 14,4:1';
11`411 41111' 1 .c1111
111 1 '9111 1 111
1111 11 111 A p 1 11111
111 111 111 11
1
1 11
III 11111
1,
I/' 1
A
11171
III 1
1 1 111;-11, III., ,I,
11
-1, 11111p I 11 11NiOi I ifIRi II II1
1111
.11,111
VII 11411.1
4111
1111 I 411r1
(
IRIIIiiir 1 III
\ .,141 III. IINNIrc
mill !loom 1 ill
I y 111
11 1 4111111 1111111i il 111
ofillrill11.
1111
III. III111:i.
Ii. i
411
-'11
III ,erlit
1111 11411 4 III
III
II 11 17) 411
i 11 1
111
11 111,
III III,44.1
I, ,
_ 1
1
IL'11
1
11
11
k .4, 1 kkk ' a Lk ,
I. kb. k