Curs 1 - 08.10.

2012

Societatea comerciala. Insolventa

Intermediere + castig  trasaturi esentiale ale comerciantului

Faptul de comert  partile nu erau ultimele sau singurele persoane care tranzactionau cu
privire la acel bun.

Dr comercial – ansamblu de norme juridice si de cutume care se aplica relatiilor de

intermediere dintre subiecte de drept aflate pe pozitii de egalitate juridica, relatii in care cel
putin una dintre parti urmareste obtinerea unui profit.

Întreprindere (art.3 NCC) – termenul este folosit nu numai in legatura cu

intreprinderea comerciala, ci si in legatura cu cea necomerciala  scopul a fost acela de
unificare a celor doua ramuri (concept unficator si nu despartitor)

Intreprinderea – activitate umana (organizata de una sau mai multe persoane) cu o

anumita structura, ce are un anumit scop (producerea, administratrea sau instrainarea de
bunuri servicii), insa, in viziunea NCC, nu presupune obtinerea de castig. Profitul este de
esenta activitatii comerciale. Atunci cand nu este urmarita obtinerea de profit, avem de-a face
cu intreprinderea civila (fundatia, asociatia).
Cei care organizeaza o întreprindere se numesc profesionisti, care se impart la randul lor in
comercinati si necomercianti.

NCC nu foloseste cuvantul `profit`, ci `castig`, `activitate cu scop lucrativ. Ceea ce

este de esenta profitului in sens comercial – acesta este reinvestit in activitatea lucrativa.

Lg.346/2004 – privind IMM-urile – obiectivul actului normativ este acela de a imparti

intreprinderile comericale in functie de marime, pt a conferi unele avantaje intreprinderilor
mici (discriminare pozitiva)

OUG 44/2008 - reglementeaza modul in care pot functioneaza persoanele juridice -

fie privite ca atare, fie privite ca entitati fara personalitate juridica – in sfera dreptului
comercial.

Intreprinderea economica este definita ca o forma de organizare a activitatii

economice, organizata permanent si structurat, folosind resurse economice, pe riscul
intreprinzatorului.
Activitatea economica este o activitate agricola, industriala, comerciala etc, al carei scop este
obtinerea de profit.

Izvoarele dreptului comercial:

 NCC,
 uzantele
 jurisdprudenta in materie comerciala.

Uzantele comerciale – se gasesc in sfera activitatilor economice. La noi uzantele sunt

numai conventionale – practici cu caracter de repatabilitate, acceptate de o sfera suficient de
mare de comercianti dintr-un anumit sector de activitate, care interpreateza reglementarile
dintr-un domeniu, sau chiar le completeaza.
 Uzantele normative – au forta unui act normativ – ele nu ajuta partile sa inteleaga
cum ar trebui sa-si desfasoare activitatea, ci le ghideaza actiunea ca si o norma de lege. Noi
nu avem acest tip de uzante.
Spre deosebire de VCC, NCC stabileste o ierarhie cu privire la situatiile neclare pt parti: lege,
uzante, dispozitii legale asemanatoare (analogie), principiile de drept.
Uzante se gasesc in domeniul transporturilor – de ex. transporturile maritime – stalii si
contrastalii.

Conceptul de baza prin care diferentiam comerciantul de ceilalti particulari:

intermediere + obtinerea de profit  acest lucru trebuia sa se intample cu regularitate.
Sistemul care urmarea sa faca publica o schimbare a calitatii persoanei este sistemul
Registrului Comertului.

Sistemul obiectiv – devii comerciant cand savarsesti in mod repetat acte de comert
(sistemul codului comercial)
Sistemul subiectiv – devii comerciant prin inscriere in Reg.Com. (introdus de OUG
44/2008, se aplica pentru persoanele fizice, asociatiile familiale)

In NCC, in care oricum a disparut ideea faptului de comert, cu atat mai mult avem argumente
sa spunem ca sistemul prevazut de NCC este unul subiectiv – comerciantul devine astfel dupa
inscrierea sa in Reg.Com.

Principii de sorginte civila care se aplica si in comercial:

1.Egalitatea juridica a partilor presupune faptul ca partile in momentul in care intra intr-un
raport juridic, ele se bucura de aceeasi protectie juridica din partea legii.
Egalitatea juridica nu inseamna egalitate economica.
In comercial de cele mai multe ori partile nu se afla pe picior de egalitate economica.
De aici rezulta ca egalitatea juridica este iluzorie – vezi negocierile -. Exista solutii pt a
reechilibra pozitia partilor – legislatia privind protectia consumatorilor/ legislatia privind
concurenta, care creeaza discriminare pozitiva.

2.Autonomia de vointa – mai mult decat in civil, tinde sa fie ingradita de norme de ordine
publica (norme imperative) – vezi legea societatilor comerciale, legea insolventei, legislatia
bancara.

Principii specifice dreptului comercial:

1.Principiul aparentei

a)Intelesul comun:
Initial a existat doar la nivel jurisprudential. Actualmente avem art.17 NCC – care
reia ceea ce s-a dezvoltat in jurisprudenta.
Error communis facit ius:
=o persoana de buna-credinta se bazeaza pe o situatie aparenta, care in realitate nu este
intemeiata juridic si orice alta persoana asemanatoare, in aceeasi situatie, ar intra in acelasi
raport.
Actul juridic incheiat de persoana in eroare este valabil dpdv juridic – vanzarea
bunului altuia in materie mobiliara.
b)Intelesul specific:
In comercial principiul aparentei inseamna ca relatiile comerciale sunt in general valabile,
daca partea care a intrat in aceste relatii, datorita particularitatilor incheierii situatiei
respective, a fost indusa in eroare. (principiul aparentei este mai lax in comercial).
O intreaga institutie se bazeaza pe aparenta in comercial: institutia titlurilor de valoare.

2.Pricipiul caracterului oneros

-fiecare parte este prezumata a fi intrat in raportul juridic cu scopul de a castiga

3.Principiul securitatii creditului

- relatiile sunt prinse ca intr-un joc de domino  viziunea de ordine publica
In comercial: orice relatie comerciala trebuie protejata si trebuie interpretata in asa fel
incat ea sa permita finalizarea ei, astfel incat fiecare dintre parti sa aiba minimum de
disconfort. Cei care nu-si mai pot onora obligatiile comerciale sunt eliminati foarte repede din
circuitul comercial.

4.Principiul celeritatii operatiunilor comerciale:

Orice relatiei comerciala trebuie interpretata in sensul ca ea favorizeaza circulatia
bunurilor si a serviciilor.

Cine aplica dreptul comercial?

-comerciantul pt a-si desfasura activitatea, trebuie sa se inregistreze, fie ca este persoana
fizica, fie ca este persoana juridica

Registrul Comertului:
Registrul Comertului este organizat in baza unei legi speciale: 26/1990.
Inregistrarile in RC sunt :
 fie constitutive de drepturi – inregistrarea prima data a comerciantului
 fie sunt realizate pentru opozabilitate.
RC presteaza un serviciu in interes public (actualmente se gaseste in subordinea
Min.Justitiei, anterior s-a gasit in subordinea Camerelor de Comert si Industrie – care sunt
asociatii profesionale).

El este organizat si tinut pe judete. Persoanele care au sediul comercial in judetul

respectiv se inregistreaza la RC din judetul respectiv.
Exista si un registru national care centralizeaza toate inregistrarile judetene –
rolul sau este de centralizare si de verificare (verifica inregistrarile care intra in conflict - cel
mai adesea conflictele apar cu privire la denumiri)
RC functioneaza sub control judiciar. Aproape toate inregistrarile trebuie verificate
de un judecator delegat – de la Tribunal, sectia comerciala (acum civila). Controlul
judecatorului delegat este numai de legalitate, nu si de oportunitate. El verifica daca s-au
urmat pasii prevazuti de lege pentru realizarea respectivei operatiuni.
Acest control este o procedura gratioasa, nu contencioasa. Aici avem comerciantul, pe
de o parte,s Referentul RC, pe de alta parte.

Exista si situatii in care procedura este litigioasa. Acesta este cazul RADIERII!
Comerciantii pot sa ceara in instanta stergerea radierii – dar ei se afla in litigiu cu RC, in
cazul acesta.
Operatiunile realizate in scop de opozabilitate:
 instrainarea licentelor, a marcilor – efectul translativ se face prin inregistrarea OSIM
 inchirierea, gajarea fondului de comert ( = partea materiala a intreprinderii, activul
intreprinderii, ceea ce foloseste cocmerciantul pt a-si desfasura activitatea)
 insolventa

Legea cere ca unele inregistrari sa fie facute publice si prin alte mijloace de publicitate –
de exemplu prin publicare in Mof.

Actiunea in radiere – operatiune de inlaturare a unei inregistrari in RC – operatorul RC

este obligat sa o faca de fiecare data cand legea o cere. De cele mai multe ori radierea se face
in baza unei hotarari judecatoresti.  anularea hotararilor adunarii generale
Actiunea in radiere trebuie introdusa in termen de 1 an de la data la care s-a produs
evenimentul care da nastere la dreptul de radiere.

Comerciantul – persoana fizica:

Acesta poate sa participe la circuitul comercial, numai daca in prealabil a fost

autorizat sa faca acest lucru.
Persoana fizica trb sa aiba capacitate de exercitiu deplina – intr-o opinie s-a retinut
ca inca de la 16 sub tutelea ar putea sa savarseasca fapte de comert.
Pentru a dobandi capacitate de folosinta, conditia prealabila este inregistrarea in RC
(+ alte autorizatii admjinistrative). Mai este nevoie si de o autorizatie speciala data de catre
primarie.Pentru anumite tipuri de activitati trebuie obtinute si alte autorizatii.
Comerciantul se inregistreaza pt ca vrea sa realizeze activitati de intermediere cu scop
de profit.

NCC – principiul separatiei de patrim. – mai multe mase patrimoniale – fiecare masa
patrimoniala are propriul sau regim – patrimoniul de afectatiune.

Care sunt consecintele juridice ale existentei mai multor mase patrim?
1.Fiecare creditor este alocat unei mase patrimoniale.
2.Este posibil ca bunul sa fie transferat dintr-o masa patrim intr-alta, fara ca astfel creditorii
sa fie prejudiciati.
3.Libertatea formei cu privire la modul in care se constituie masa patrim distincta si a
modului in care se fac transferurile dintr-o masa patrim intr-alta.
Fondul de comert nu include si obligatiile – numai elemente de activ.
Curs 2 -15.10.2012

Categorii de comercianti:

Persoanele juridice – altele decat societatile comerciale:

I.Organizatiile cooperatiste + uniunile de organizatii cooperatiste
– au aceasta calitate de comerciant pe baza a doua argumente:
1.pt a dobandi personalitate juridica trebuie inregistrate in RC
2.ele desfasoara acte de intermediere sau prestari servicii, pe riscul lor cu scopul de a obtine
un profit.

Ceea ce le este specific acestor persoane juridice este faptul ca functionarea lor si afectio
societatis (scopul fundamental pentru care au fost constituite) au in vedere principiul
mutualitatii.Asta inseamna organizarea unei activitati intre subiecte de drept cu scopul intr-
ajutorarii reciproce in ultima instanta a acestor sub de drept.
EX: o cooperativa de invalizi

II. Organele administratiei publici centrale sau locale

– unele dintre acestea, nu doar ca savarsesc acte comerciale, au si calitatea de comercianti,
celelalte au si o capacitate de drept comercial (o primarie care vrea sa valorifice un activ
din patrimoniul propriu incheie acte publice in legatura cu acel activ).
EX: AVAS – organ al Administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, care
administreaza fie participarea statului la anumite societati comerciale, fie monitorizeaza
indeplinirea obligatiilor asumate de cumparatorii societatilor cu capital de stat in procesul de
privatizare.
AVAS face o intremediere - vinde active ale statului - si presteaza un serviciu de
monitorizare in legatura cu obligatiile comerciale.

III. Organizatii non-profit (fundatii/ asociatii)

– prin definitie nu au calitate de comerciant, scopul lor este nelucrativ, insa chiar legea lor de
organizare le permite sa desfasoare activitati economice – ele dobandesc o capacitate
comerciala (nu o capacitate de drept comercial)

IV. Regiile Autonome

– se org si functioneaza in baza unei legi speciale din 1990 (15/1990). Sunt forme cu
personalitate juridica si au ca scop organizarea unei anumite activitati economice in
subordinea unui organ al Administratiei centrale.
EX: RADET – prin el Consiliul Local al Municipiului Bucuresti presteaza un serviciu public.

Criteriile dupa care apreciem ca o persoana este sau nu comerciant:

 Sa aiba un patrimoniu de afectatiune comercial
 Sa desfasoare acte de comert pe riscul acelui comerciant cu scopul de a obtine profit

FONDUL DE COMERT:
-reprezinta totalitatea bunurilor in sens larg, mobile si imobile, pe care un comerciant le
foloseste pt a desfasura activitatea comerciala,
!!!! banii si creantele comerciale NU fac parte din fondul de comert.

El NU poate constitui un patrimoniu, pt ca nu are latura pasiva.

Fondul de comert si masele patrimoniale de afectatiune nu sunt notiuni echivalente.

In cazul persoanei fizice – comerciant: aceasta are 2 tipuri de patrimonii de afecatiune –

civil si comercial-.
In patrimoniul comercial se gaseste pe partea de activ fondul de comert.
La persoana juridica - comerciant nu exitsta de regula decat un singur patrimoniu
comercial si nu exista teoretic decat un singur fond de comert.

Acest concept are o ratiune istorica, si anume urmarea initial sa identifice si sa izoleze
bunurile pe care comerciantul le folosea in activitatea sa comerciala. Fondul de comert in sine
este o amalgamare de bunuri, dar acestea nu sunt puse intamplataor impreuna, ci sunt legate
de un scop comun – ajuta comericantul sa-si desfasoare activitatea comerciala. Dintotdeauna
fondul de comert era privit ca o universalitate de fapt.
O alta universalitate de fapt este masa fiduciara. O persoana se desesizeaza de
controlul fizic si juridic al unor bunuri, pe care un tert le administreaza in favoarea unui
beneficiar, fara a deveni proprietarul lor.

Fondul de comert este creat in baza actului de vointa al comerciantului. In fondul de

comert nu intra obligatii, ci doar bunuri.
Avand o structura unitara, datorita scopului comun ce leaga bunurile de active, el este
calificat ca un bun incorporal. Chiar daca bunurile din cadrul lui sunt corporale, el este
incorporal.
 El poate fi transferat
 pot fi constituite garantii reale
 poate fi inchiriat
 pot fi facute acte juridice in legatura cu acesta.
Fondul de comert include bunuri mobile si imobile, fara ca imobilele sa fie limitate
numai la sediul comerciantului si imobilele necesare desfasurarii activitatii sale.
EX: O societate care desfasoara activitati de intermediere imobiliara va avea in fondul de
comert imobile, fondul in sine, insa, va fi considerat un bun incorporal.
In 2001, lg 19/1991 a fost modificata – aceasta reglementare (modificarea) includea pt prima
data imobilele in fondul de comert, in functie de destinatia lor.

Imobile in fondul de comert: problema:

-cand in fondul de comert intrau bunuri mobile, atunci se justifica natura sa de bun incorporal
mobil
-acum, avand in vedere ca in fondul de comert intra si imobile, care este natura sa juridica?
Opinia a fost ca ramane bun mobil  pe considerentul ca majoritatea bunurilor erau
mobile.
Actualmente, de la caz la caz, in fct de scopul comerciantului si de modul in care foloseste
fondul de comert – vom avea fie un bun mobil incorporal, fie un bun incorporal, fara a-l
califica drept mobil sau imobil.

Caracterizarea ca bun incorporal creeaza anumite efecte juridice:

-nu este susceptibil de posesie  nu poate opera prescriptia instantaneu.
-dpdv al drepturilor care se dob asupra lui, aici nu avem limitari, insa pt a fi opozabile tertilor,
toate aceste drepturi trebuie inregistrate in RC
-nu poate fi aparat printr-o actiune in revendicare pe dreptul comun, pt ca nici nu poate fi
dobandit prin intermediul posesiei
Elemente fondului de comert:
I.Bunuri incorporale:

1.FIRMA:
Firma este denumirea sub care comerciantul desfasoara activitatea – firma si fondul
de comert sunt indisolubil legate. Nu se poate dobandi un drept asupra firmei, fara a se
dobandi acelasi drept asupra fondului de comert. Firma se intinde asupra intregii mase de
bunuri.
Care este forma sub care trebuie sa se prezinte firma? Lg 26/1990: Persoana fizica: numele
de familie + initiala (prenumele) + activitatea principala  sunt mestesugarii comercianti?
La soc. comerciala – avem reguli distincte dupa felul de societate comerciala.
Distinctivitatea – ceea ce inlatura confuzia firmei unui comerciant cu firma altor comercianti.
Si daca este similara, firma este privita prin raportare la aria geografica si la comerciantii din
aceeasi breasla. Astazi, trebuie sa fie distinctiva la nivel nat si in rap cu orice comerciant din
Romania. De aceea, ca etapa premergatoare inregistrarii firmei la RC, apare rezervarea de
firma.

2.EMBLEMA:
 este inregistrata pt a produce efecte juridice (la RC)
 trebuie sa aiba caracter de noutate, ca sa nu creeze confuzii
nu este un element intrinsesc al fondului, fara de care nu se poate (sine qua non)
 poti sa ai fond de comert fara emblema, poti sa intrainezi emblema fara fond de
comert.
 ajuta comerciantul sa se pozitioneze in fata consumatorilor
 in anumite conditii emblema poate indeplini si elementele unei proprietati intelectuale
(desenul sau modelul intelectual)
 poate fi protejata si ca marca
 exista in unele cazuri inregistrarea emblemei ca si marca la OSIM
 denumirea din numele firmei poate fi si ea inregistrata ca o marca la OSIM
circulatia firmei - marca este mai putin restrictionata decat circulatia denumirii firmei

3. CLIENTELA
=reprezinta abilitatea fondului de comert de a atrage clientii
 este definita ca fiind abilitatea unui fond de comert de a atrage cumparatori pt
produsele sau serviciile pe care le genereaza.
 este o valoare economica in ultima instanta, nu este insa un bun in sine, este un drept
pe care proprietarul unui fond de comert il are in legatura cu dorinta clientilor de a
continua sa cumpere, sau cu potentialii clienti de a deveni clienti pt produsele sau
serviciile acelui comerciant.
 nu putem considera ca clientii sunt captivii unui fond de comert, ci dorinta lor de a
cumpara bunuri si servicii de la acel comerciant + vorbim aici despre dorintele
actuale, dar si despre dorintele potentiale
 este un element incorporal – dar existand acesta obisnuinta, respectiv aceasta
potentialitate ca oamenii sa vina sa cumpere – e clar ca poti sa te opui acelor mijloace
care tind sa ii indeparteze de afacerea ta.
 preluarea prin mijloace legale a clientelei nu este un fapt de raspundere juridica, daca
insa clientela este manipulata sa te paraseasca, atunci comerciantul are mijloace legale
de a se apara impotriva acestor actiuni – rapsunderea civila delictuala, raspunderea
contraventionala, chiar raspunderea penala.
 acest drept vine din relatia intre clientela si fondul de comert
  cand instrainam fondul de comert, pleaca si clientela
 vanzarile de nume de firma odata cu clientii, nu presupune fortarea persoanelor sa
cumpere din alta parte/ nu presupune vanzarea propriu-zisa aclientelei.

4. VADUL COMERCIAL
=aptitudinea locatiei unde isi desfasoara activitatea comerciantul de a atrage
cumparatori pt produsele si serviciile comerciantului
-este o particularizare a clientelei pt o anumita categorie de comercianti

5 DREPTURI DE PROP INTELECTUALA

-brevete, inventii, desene, know-how
 intra si ele in fondul de comert

Aceasta este latura incorporala a fondului de comert.

!!!! Creantele nu intra in fondul de comert datorita lipsei caracterului permanent. + datorita
caracaterului potential – ele se pot realiza sa nu
Exceptie:
Insa creantele in legatura cu utilitatile ar intra in fondul de comert, pe ideea ca ele sunt
neaparat utile fondului + creantele din contractele de munca pt ca salariatii
comerciantului ajuta la exploatarea fondului de comert.

II.Bunurile corporale:
1.bunuri mobile corporale: masini, echipamente, mobilier, materii prime, materiale si
marfurile produse si nevandute – stocurile

!!! BANII nu intra in fondul de comert – pe argumentul ca banii in sine nu reprezinta decat un
element de cuantificare a unor creante sau a unor bunuri, dar banii ca atare nu sunt folositi la
productia de bunuri si servicii, ei sunt un fel de combustibil pt exploatarea fondului de
comert, nu un element static, un element de permanenta in fondul de comert.

In legatura cu instrainarea fondului de comert:

-trebuie inregistratata pt opozabilitate in RC
-jurisprudenta si doctrina spun ca vanzatorul fondului de comert, chiar daca nu este prvazut
contractual acest lucru, el isi asuma si o obligatie de neconcurenta pe o perioada de timp –
informatii legate de clientela/ el are obligatiei de abstentiune pe o perioada rezonabila in a
desfasura o activitate similara.

SOCIETATILE COMERCIALE

-stramosul lor este un contract – contractul de societate

Istoric a aparut asocierea pe baza contractului. Contractul a aparut inca din
Antichitate. Organizatiile profesioanale ale comerciantilor erau constituite pe baza unor
contracte de asociere – exista o figura specifica in dreptul roman. In Evul mediu timpuriu,
activitatea in forma asociativa se desfasura pe baza contractuala, nu pe baza unei persoane
juridice.

Contractul de asociere avea cateva avantaje:

-avea abilitatea de a permite punerea in comun de resurse
-activele erau administrate de catre o persoana de incredere in scopul obtinerii de profit
(contributie + impartire a riscurilor)
EX: incarcarea unui vas comercial care pleca intr-o calatorie, pe un teritoriu periculos, pentru
a transporta marfuri dintr-un loc in altul.
-ei aveau un scop comun  exista o vointa comuna – affectio societatis
-specializarea mecanismului decizional in cadrul contractului

Ce produce contractul? – spre deosebire de un contract obisnuit, contractul de

societate produce o colectivitate ad hoc – este o forma de organizare a activitatii umane

 colectivitatea nu are inca o forma juridica – oamenii se intalnesc, discuta si iau decizii –
exista o vointa comuna initiala, vointa ce se multiplica pe parcursul existentei societatii.
Initial luarea deciziilor se facea pe baza de unanimitate, ulterior s-a trecut la majoritate

 o structura de functionare nascuta pe baza contractului

Asociatii – iau deciziile
Administratrorii – executa + au anumite puteri decizionale  inca nu exista o persoana
juridica in care ei functioneaza ca atare

Contractul de societate in dr romanesc:

NCC aduce cateva modificari acestui contract (prin raportare la VCC) – ele sunt o reflecatre a
lg 31/1990 - cap VII

Cateva elemente definitorii:

 este un contract cu multiple parti prin care acestea pun in comun anumite
bunuri sau activitati, pt a desfasura o activitate sau activitati in interesul
participantilor in scopul obtinerii de castig sau de a suporta pierderi
proprtional cu contributia fiecaruia la contract (daca nu se prevede altfel)
Elemente esentiale:
 multiplele parti
 caracterul intuitu personae – chiar daca sunt mai multe pers care intra in
contract, ele o fac pe baza de incredere
 caracterul sinalagmatic – obligatiile pe care si le asuma sunt reciproce
 element specific: ideea de aport, contributia fiecarui asociat – contributia se
imparte in 4 categorii:
a) in natura – bunuri corporale/ unele bunuri incorporale – mobile sau imobile
b) in bani
c) in creante – drepturi incorporale: secretul comercial
d) in munca sau in industrie – un asociat vine cu activitatea sa – el se obliga ca pe o
perioada de timp sa presteze o activitate in fav societatii.
Ele trebuie evaluate in functie de criterii le asociere stabilite de asociati
Aporturile in industrie nu sunt neaparat evaluabile, insa ele dau dr asociatilor la
impartirea castigurilor societatii.
Acest fond comun poarta denumirea de capital social. Capitalul social dpdv contabil
nu reprezinta bunurile privite individual, ci reprezinta active, bunuri ale societatii comerciale.
 el este doar o reprezentare contabila a cifrei acestei colectivitati
Pentru ca in contabilitate A=P, A - este fondul comun, iar pe de alta parte avem
capitalul social, care va sta in pasiv.
De ce sta capitalul pe pasiv? Cand se dizolva societatea, ideal este ca asociatii sa
recupereze ceea ce au investit – capitalul social. Este obligatia societatii de a restitui aportul.
Daca avem pierderi, in realitate nu mai avem capital social  asociatii nu mai
primesc nimic
  modalitatea de impartire a beneficiilor si pierderilor – regula este ca partile suporta
si castigurile si pierderile proportional cu valoarea aportului lor la societate.
 este posibil sa stabilesti o alta regula de distribuire a profitului si pierderilor, dar nu
este posibil ca un asociat sa ia toate castigurile, iar un asociat sa suporte toate
pierderile – clauza leonina.
 datorita aparitiei acestei colectivitati a asociatilor – asocierea produce in timp
bunuri si da nastere la obligatii.
 acest contract genereza si un patrimoniu social – patrimoniul societatii  principiul
proprietatii in indiviziune - fiecare asociat are o cota indiviza din fiecare bun, in
final toate aceste bunuri sunt asociate unui scop comun  ele intra in masa
patrimoniala distincta – aceste drepturi de proprietate in indiviziune intra in masa
patrimoniala aferenta (???)
 forma scrisa ad probationem
 este un contract cu executare succesiva – fiecare asociat isi exercita in timp
drepturile si obligatiile

!!! Cei care spun ca este un contract uno ictu au in vedere ca singura obligatie care se naste pt
asociati este aceea de a transfera catre societate aportul, celelalte obligatii/ drepturi vin din
lege, ctr poate deroga, dar este un element ce decurge din lege  ele nu apar pe cale
contractuala, ci pe cale legala – interpretare extremista

Functionarea societatii:

1.Functionarea intre asociati

-raporturile de administrare in legatura cu activitatea si patrimoniul societatii:
a) principiul majoritatii
– deciziile privind fct societatii se iau cu maj cap social, sau cu maj voturilor
b) principiul dreptului fiecarui asociat de a participa la viata sociala – dreptul de a cere
informatii, dreptul de a participa la intruniri, de a vota, de a propune pers din conducerea
societatii
c) dreptul de a primi o parte din patrimoniul social in caz de lichidare – este o vocatie
d) dr de a primi o parte din castigul distribuibil
e) ca obligatie: obligatia de a suporta o parte din pierderile societatii – obligatia de
suportare a datoriilor sociale – obligatie solidara / este o obligatie subsidiara – mai intai
incerc sa-mi recuperez creanta de la societate, apoi trec la asociat – intre asociati pierderea se
va suporta, astfel cum prevede contractul de asociere
f) obligatia de neconcurenta – nici un asociat nu poate face concurenta societatii,
desfasurand activitati care intra in concurenta cu activitatile societatii – nici in nume propriu,
nici pe seama unui tert – daca ti-ai incalcat obligatia – suporti pierderea, in cazul in care
activitatea ta a generat o pierdere societatii si nu beneficiezi de castig, in cazul in care
activitatea ta a adus beneficii societatii.
g) regulile de la indiviziune – pt drepturile asupra bunurilor societatii – vezi actele de
dispozitie (acordul celorlalti), de conservare (poate oricare dintre el)
h) fiecare asociat poate lua din bunurile societatii sume pt folosul individual, daca acest lucru
este prevazut in contractul de societate, altminteri nu ai voie sa iei decat ceea ce este necesar
pt desfasurarea activitatii.
Curs 3 – 22.10.2012

In afara de relatiile pe care asociatii le au intre ei in leg cu contributia la capitalul

social si varsarea aporturilor (1) si a modurilor in care ei pot folosi fondurile societatii
(2), alte 2 aspecte importante sunt legate de:
1. luarea deciziilor
2. administrarea societatii

Este nevoie ca in anumite situatii asociatii sa poata participa in mod colectiv la luarea
deciziilor in vederea realizarii affectio societatis (scopului societatii).
Forma in care acestia fucntioneaza atunci cand iau decizii este adunarea asociatilor.
Functionarea adunarii asociatilor este constituita ca un mic parlament:
fiecare dintre asociati are dreptul de a aparticipa, de a lua cuvantul, de a face propuneri, de a
vota
-adunarea asociatilor este forul ultim de decizie
-pt a se asigura ca fiecare asociat este auzit, dar si pt ca pana la sfarsitul adunarii o decizie sa
poata fi luata se prevede în mod supletiv regula majoritatii voturilor
 actul constituitv pote prevedea, insa, unanimitatea
-voturile pe care le are fiecre asociat provin din relatia sa cu capitalul social, de regula nr de
--voturi este proportional cu participarea sa la capitalul social.

!!!Este de discutat daca prin actul constitutiv se poate stabili si un alt nr de voturi pt asociati
decat cel rezultat din cota de participare la capitalul social. Aceasta problema este transata in
legea societatilor comerciale, in sensul ca titlurile de participare consacra drepturi egale – la
fiecare titlu de participare se ataseaza aceleasi drepturi si obligatii. In alte legislatii pot
exista titluri de participare care dau nastere la drepturi diferite. Insa pe cale de exceptie, chiar
legea prevede ca unul dintre asociati poate avea mai multe drepturi decat altul. Aceasta regula
nu este consacrata ca atare de NCC, la art.1900 – partile de interes dau drept de vot, daca sunt
integral platite. Nu se vorbeste insa despre inegalitate de drepturi sau de voturi. In lipsa
reglemntarii si avand in vedere ca in materie de societate dreptul comun este NCC, putem
spune ca asociatii pot sa acorde unor titluri de participare mai multe drepturi decat
altora. (in materia contractului de societate!)

In cazul in care hotararea adunarii generale priveste:

1.modificarea contractului de societate
sau
2.numirea unui administrator unic,
hotararea trebuie luata cu unanimitate – regula imperativa -1910.

Al doilea nivel decizional in cadrul societatii (a aparut din motive practice – se ocupa de
functionarea societatii) : nivelul administratorului  are o putere derivata.
Ce este administratorul?
= acele persoane care au dreptul de a reprezenta societatea in relatiile juridice cu tertii si in
acelasi timp au dreptul de a savarsi actele de administrare in sens larg cu privire la bunurile
societatii, in vederea indeplinirii obiectului de activitate al acestuia si, de asemenea, in
vederea indeplinirii hotararilor adunarii asociatilor.
In acest mecanism de formare a vointei sociale, administratorii nu creeaza vointa, ci
implementeaza vointa asociatilor, insa in activitatea de executie, eu au o putere de actiune
mai mare sau mai mica in functie de ceea ce prevede contractul de societate.
 Avem 2 mari sisteme de administrare specifice societatii simple. In materia
societatilor comerciale exista o varietate mai mare.
1.cazul pluralitatii de administratori:
 sistemul pluralitatii de administratori cu puteri egale – fiecare administrator are
plenitudine de competenta – poate face orice act de administrare, fara acordul
celorlalti administratori
 sistemul pluralitatii de administratori cu puteri decizionale comune – actele de
administrare pot fi facute de catre unul dintre ei, numai daca are acordul celorlalti
administratori. Numai in cazuri exceptionale (cum ar fi cazul unui risc de pierdere pt
societate) un administrator poate lua o decizie de unul singur.
2.cazul administratorului unic – o perosana are toate puterile de administrare.

Cine sunt administratorii? NCC este mult mai clar in aceasta materie.
-administratorul poate fi un asociat sau un neasociat.
Neasociatul poate fi administrator, numai daca contractul de societate prevede acest lucru
- poate fi persoana fizica sau juridica
-daca unul dintre administratori se opune la luarea unei decizii si totusi un alt administrator
indeplineste operatiunea in legatura cu care exista o opozitie, tertii de buna-credinta sunt
protejati

1. Mandatul administratorului – limitele sunt date:

-de lege, acolo unde avem prevederi imperative,
-de contractul de societate
-de hotararile adunarii asociatilor

Ce se intampla daca un administrator isi despaseste limitele mandatului?

– Aceleasi solutii ca in cazul in care mandatarul isi incalca limitele mandatului – 2 solutii:
-daca tertul este de buna-credinta si se incalca doar limite conventionale, atunci actul
incheiat de administrator este valabil si obliga societatea (2 conditii cumulative)
-daca actul depaseste limitele imperative ale legii, el nu obliga societatea.

Administratorii pot fi revocati.

Revocarea este un drept discretionar al asociatilor. Daca revocarea este facuta cu rea-
credinta sau fara motive rezonabile -->> atunci adminitratorul poate cere sa fie
despagubit, dar nu poate cere sa fie reinstituit.

Hotararile adunarii asociatilor pot fi contestate in instanta.

Contestarea in instanta trebuie sa aiba un temei. Legea civila nu stabileste temeiurile
contestarii – dar ea poate fi contestata daca incalca legea sau o prevedere din contractul de
societate.

In materie de contract de societate, pot asociatii sa atace o hotarare a adunarii

asociatilor pe motive de oportunitate?
Opinia doctrinara – nu este posibil, pt ca astfel ar fi lipsit de continut principiul
majoritatii.
Termenul de atacare este de 15 zile care curge diferit, in functie de prezenta acelui asociat la
sedinta – 1913 NCC. Acest termen este unul de decadere.
2. O a doua categorie de relatii priveste relatiile dintre societate si terti.
Societatea in sine nu este o persoana juridica – fiecare asociat devine un coindivizar
pe patrimoniul pus in comun.
In relatiile cu tertii nu se aplica regulile din materia indiviziunii.
Actele de administrare sau de conservare pot fi facute de administrator fara
ingradire din partea asociatilor.
In ceea ce-i priveste pe terti, ei stiind ca incheie un act cu un reprezentant al
societatii, acel act va obliga fata de terti intreaga colectivitate , dar el nu se poate intoarce
impotriva societatii, pt ca aceasta nu are personalitate juriridca. El se va indrepta, insa, intai
impotriva bunurilor societatii, apoi impotriva tuturor asociatilor, cerandu-le acestora sa
raspunda in mod divizibil (pro rata)/ si subsidiar.
Daca tertul trateaza cu o persoana care in realitate nu este asociat, dar creeaza
aparenta de asociat, atunci pt terti societatea este obligata prin actele acelui asociat si, in orice
caz, tertul se poate indrepta si impotriva asociatului aparent.
In ce cota va raspunde aceasta persoana? Asociatul aparent va trebui sa raspunda
in limita celei mai mici cote de participare la capitalul social, daca din faptele sale nu rezulta
ca s-ar fi prezentat ca detinand o cota mai mare.

Instrainarea partilor de interes:

Partile de interes reflecta contributia fiecarui asociat la capitalul social. Avand in
vedere caracterul intuitu personae al societatii simple, este evident ca asociatilor nu le este
indiferent cui le sunt vandute partile de interes.

De aceea, legea stabileste ca asociatii pot stabili prin contractul de societate orice fel
de restrictii in legatura cu instrainarea partilor de interes. Daca nu au stabilit nici un fel de
restrictie, regula este ca partile se transmit numai cu consimtamantul tuturor asociatilor.
Regulile succesorale joaca in aceasta materie un rol important. Daca partile prin
testament sau in baza legii se transmit catre mai multe persoane, avand in vedere ca partile de
interes sunt indivizibile, cei care le dobandesc in indiviziune au obligatia de a participa la
viata sociala printr-un reprezentant.
!!!Exista si stituatia in care un asociat poate fi fortat sa iasa din societate. Acest lucru are
loc prin procedura excluderii – art.1928 NCC (derogare de la principiul libertatii de
asociere)  atentie! Numai instanta poate hotari excluderea unui asociat din societate.
Daca are loc excluderea, asociatul exclus va obtine nu bunul afectat societatii, ci un
echivalent valoric al contributiei sale  obligatia de plata este a intregii societati – daca
partile nu se inteleg cu privire la aceasta valoare, aceasta va fi stabilita in instanta, prin
expertiza.

Incetarea contractului de asociere:

-societatea si-a atins obiectivul si asociatii nu mai doresc sa suplimenteze acest scop
-acordul de vointa al tuturor asociatilor
-situatia in cadrul societatii cu durata determinata a ajungerii la termen – legea permite
continuarea acesteia, chiar daca a ajuns la termen
-situatia nulitatii contractului de societate – cauza imorala, ilicita, scopul – imoral, vicierea
consimtamantului asociatilor. Nu este motiv de nulitate al intregului contract daca a fost
viciat doar consimtamantul unora dintre asociati. Daca fara ei societatea este in
imposibilitatea de a continua societatea, atunci nulitatea va fi totala.
Art.1931 – situatia prelungirii tacite a societatii – pe durata nedeterminata  aceasta
regula este foarte importanta la societatea comerciala, pt ca au fost situatii cand
soc.comerciale au fost infiintate pe durata determinata si la expirarea termenului nu au fost
prelungite  asta a dus la radiere exact cand erau mai infloritoare

In caz de incetare:
-vor fi platite datoriile sociale
-ceea ce ramane (activul net) – va fi distribuit asociatilor pro rata sau in functie de
prevederile actului constitutiv
-toata aceasta activitate de evaluare a activului net si de impartire a sa va fi realizata de un
lichidator judiciar – el poate fi numit de catre asociati, dar cu unanimitate sau de instanta.
Acesta este un administrator special cu un mandat limitat la operatiunile necesare lichidarii.

Societatea comerciala – lg 31/1990

-reglementare armonizata in mare masura cu toate directivele europene in materie de

soc.comerciale

Societate com are doua laturi:

 latura contractuala
 latura institutionala – este o persoana distincta, cu patrimoniu propriu
-cele doua laturi se intrepatrund, dar latura contractuala este importanta mai ales la momentul
constituirii societatii si mai ales in legatura cu functionarea societatii
-latura institutionala – reglmenteaza mecanismul decizional si incetarea societatii

Lg 31/1990 – desi este un act care reglementeaza participarea la circuitul comercial si

normele ar trebui sa fie de principiu dispozitive, in mod prevalent normele ei sunt
imperative. Normele de la care asociatii pot deroga sunt limitate.
De ce asa? Pentru ca societatea comerciala ocupa un rol extrem de important in
economia nationala, este principalul creator de valoare in societate si principalul contributor
la sistemul de impozite si taxe + principalul angajator.

Lg 31 este dreptul comun pt toate societatile comerciale, insa in anumite domenii

exista dispoztii derogatorii. Nu exista o lege similara, dar exista, de exemplu, legislatia
bancara.

O alta particularitate a legii 31 – ea limiteaza formele societatii comerciale la un nr.

de 5. Nu exista posibilitatea de a crea o alta forma de persoana juridica – societate
comerciala. In practica domina doua dintre ele. Celelalte 3 vin din trecutul aplicarii legii 31.
Formele care domina sunt SRL-ul si SA-ul.

Obiectul de activitate al societatii comerciale nu poate fi decat :savarsirea de

fapte de comert in sens larg. Prin legea de punere in aplicare a NCC – acte de comert,
industrie si acte de prestari servicii <-- acestea sunt fostele fapte de coxmert in actuala
reglementare.
SCOPUL: este de a obtine profit, care in parte este reinvestit.
Codul CAEN codifica toate formele de activitati care pot fi prestate de societatile
comerciale. O societate comerciala nu se poate constitui decat pentru a realiza unele dintre
aceste activitati.
 Cum raspund asociatii pt datoriile societatii?
-numai pt anumite tipuri de societati, asociatii continua sa raspunda (reminiscenta de la
societatea simpla)

Avem societati de persoane si societatile de capitaluri.

Societatile de persoane  increderea dintre asociati este de esenta acestei soc
Soc. de capitaluri  prevaleaza ideea de contributie la capitalul social/ caracterul intuitu
personae exista doar contractual

Societatea in nume colectiv:

-are majoritatea trasaturilor societatii simple
-raspunderea pt datoriile societatii – asociatii raspund solidar (nu divizibil),dar subsidiar/ intre
ei raspunderea devine conjuncta
-importanta persoanelor care o constituie este cea mai mare  insolventa unui asociat poate
atrage insolventa societatii

Societatea in comandita simpla (Germania + Austria)

-are doua clase de asociati – ei nu difera dpdv al drepturilor de vot, ci dpdv al raspunderii pt
datoriile sociale
- asociatii comanditati – nelimitat, solidar, subsidiar
- asociatii comanditari – raspund in limita aportului la capitalul social – daca un creditor
social executa bunurile societatii + ale comanditatilor si nu se indestuleaza  comanditari –
ei pot pierde cel mult ceea ce au adus ca aport (patrimoniul lor nu sta ca garantie pt datoriile
societatii)

Societatea in comandita pe actiuni

-particularitate: impartirea capitalului social si a modului in care poti instraina actiunile –
daca actul constituitiv nu prevede altfel, actiunile sunt liber transferabile/ caracterul intuitu
personae se diminueaza
-societate de capital

Societatea pe actiuni
-raspunderea actionarilor este limitata la ceea ce au aportat in societate, nu raspund cu
patrimoniul propriu pt datoriile societatii
-partile de interes (actiuni) sunt liber transmisibile
-nu are caracter intuitu personae, insa el nu este exclus – poate fi creat prin actul
constitutiv
-asigura anonimatul investitorilor si acumularea de capital
-castigul nu vine neaparat din dividende, ci din aprecierea valorii in timp a actiunilor (o
societate profitabila se vinde la o valoare a profitului multiplicata de zeci si chiar sute de ori)
-datorita functiei sale de atragere pe scara larga de capitaluri de la populatie, datorita
impactului asupra echilibrului economic al societatii, functionarea ei este cel mai riguros
reglementata – cele mai multe prevederi sunt imperative

Societatea cu raspundere limitata

-este si societate de persoane si de capitaluri
-ocupa locul principal in economie
-este o modalitate facila de a atrage persoane fizice de investi in economie
-asociatii raspund limitat – in limita aportului la capital
-are caracter intuitu personae – norma imperativa care prevede ca nu poti instraina partile
sociale decat cu acordul a ¾ din capitalul social
-are multe din facilitatile privind luarea deciziilor de la soc pe actiuni
-o forma particulara este societatea cu raspundere limitata cu asociat unic – depasim sfera
contractuala a societatii – acea persoana va raspunde pt datoriile soc.in limita participatiei la
capital

Aceste forme sunt exclusive, legea insa permite posibilitatea transformarii unei forme de
societate intr-o alta forma.

Scopul societatii:
-ca si la contractul de societate simpla, un element definitoriu este affectio societatis –
crearea societatii pt a indeplini un obiectiv comun al tuturor asociatilor – obiectivul
comun este limitat la fapte de comert in sens larg
-are trasaturile specifice personaei juridice: patrimoniu, scop, organizare

scopul – principiul specialitatii capacitatii de folosinta:

1.prima limitare – actele societatii comerciale – sunt fapte de comert –.
Este societatea limitata numai la actele asumate prin contract, sau poate sa incheie si alte acte
decat cele din contract, care se subsumeaza la acesta si tind sa indeplineasca obiectul de
activitate?:
2. consecinte decurg de aici:
-pe planul raspunderii fata de terti
-pe planul raspunderii fiscale (daca venitul este ilicit, si este ilicit daca nu este obtinut printr-
un act realizat in vederea realizarii unui obiect de activitate care nu este declarat – se
confisca)

In practica: solutia este formalismul – poate incheia acte strictamente legate de obiectul de
activitate - prin interpretare in sens restrictiv
Teoria actului ad-hoc in interesul societatii – trebuie sa indeplineasca mai multe conditii in
mod cumulativ:
-acte necesare si utile societatii pt indeplinirea obiectului ei de activitate,
-se desfasoara cu titlu incidental,
!!!fiscul nu a imbratisat aceasta teorie
NCC – art.206 – societatea poate incheia orice act, cata vreme acest lucru nu este specific
persoanei fizice (de exemplu donatii – o societate comerciala nu poate face donatii)

Reglementarea privind contractul de societate simpla – drept comun pt toate

Din Legea 31, reglementarea pt SCS – drept comun pt toate societatile comerciale

Constituirea societatii comerciale:

-elemente comune + particularitati pe tipuri de soc.
1. Pt constituirea societatii este o conditie sine qua non acordul de vointa intre asociati,
acord care se materializeaza intr-un contract – ACT CONSTITUTIV. Denumirea de act
constitutiv este mai corecta decat cea de contract de societate + statut, pt ca avem si SRL cu
asociat unic, unde nu avem contract.
2. Nu avem restrictii cu privire la calitatea semnatarilor actului constitutiv, dar in cazul
persoanelor fizice, pt ca acestea au obligatia sa aduca aport la capitalul social si ulterior au
drepturi si obligatii legate de participarea la viata sociala se cere capacitate deplina de
exercitiu.
3. Daca avem ca asociati persoanele juridice – obiectul lor de activitate trebuie sa le permita
participarea la alte societati comerciale – e suficient sa scrie in actul constitutiv ca societatea
are, printre altele, dreptul de a investi in titluri de participare.
4. Limitare speciala: cei care participa la incheierea actului constitutiv sa nu fie supusi
interdictiilor din art.6.

Art.6 din lg 31 reglementeaza conceptul de fondator.

Fondatorii= cei ce semneaza actul constitutiv, precum si cei care au un rol determinant in
constituirea societatii (aceasta e o chestiune de determinare de fapt – o persoana care nu
participa la semnarea actului constitutiv poate imprumuta o persoana pt a aporta la capitalul
social).
Fondatorii au cateva restrictii in raport cu societatea (ele intra la capitolul de
infractiuni din lg.31). Art.6 spune ca persoanele care au fost condamnate la infractiunile
numite limitativ la art.6 nu pot fi fondatori. Dupa reabilitare interdictia inceteaza.

Actul constitutiv are un continut predeterminat la nivel minimal. Aceste aspecte sunt indicate
in art.7 si 8.

Obiectul societatii comerciale – cauza, scopul

Obiect de activitate – principal (ceea ce asociatii doresc sa faca) + obiectele secundare
(activitati inrudite cu obiectul principal, orice altceva ce pare interesant).
Legea cere sa precizezi odata cu obiectul principal si domeniul de activitate principal.
Obiectul principal de activitate are expresia unei codificari din codul CAEN, iar domeniul
principal de activitate – descriere a ceea ce societatea doreste sa faca in mod prioritar.

Sediul – sediul social – nu este neaparat sediul principal de activitate – are doar o functie de
identificare a societatii, nu de localizare in spatiu
-in cazurile de insolventa – daca nu poate fi gasit sediul social, va fi folosit sediul real
-la sediul social se vor afla registrele societatii – daca nu tii registrle societatii la sediul social
– amenda, daca nu se descopera evaziunea fiscala (daca se descopera evaziunea, aceasta
absoarbe cealalta infractiune)

Capitalul social
-este expresia valorica a contributiilor pe care le aduc asociatii  este mai mult o repetare
contabila, are si o valoare scriptica – este inregistrat la RC
-este un element de publicitate in raport cu soc – un reper in legatura cu solvabilitatea
societatii
-actul constituitiv stabileste ce aduce fiecare, care este valoarea in lei a acelui aport, ce cota
sociala revine acelui aport
-dpdv al aporturilor, reglementarea la societatile comerciale este mult mai elaborata decata la
societatile simple
-aporturile in numerar sunt obligatorii pt toate tipurile de soc – asta nu inseamna ca fiecare
asociat trb sa contribuie in numerar
-aporturile in natura sunt permise la toate tipurile de societati
-in cazul in care se aduce un imobil ca aport, actul constitutiv trebuie incheiat in forma
autentica
Contributia inseamna un transfer patrimonial, fie cu titlu de proprietate, fie cu titlu de
folosinta. Dreptul asocatului iese din patrimoniul sau si intra in patrimoniul societatii.
 La momentul la care aportez bunul, societatea nu exista ca atare, ci aportez bunul in
considerarea persoanei ce va lua nastere. De aceea, ne punem intrebarea daca asociatii au un
drept de coproprietate, sau avem de-a face cu mica capacitate de folosinta.
Dilema este transata in 65(1) din lg.31. Din interpreatarea sa rezulta ca inainte de
inregistrarea la RC asociatii sunt coproprietari asupra bunurilor – aport in nat.
In momentul in care am semnat actul constitutiv – m-am obligat sa contribui –
punerea in posesie are loc la un moment ulterior  actul de contributie (subscriere)
consemneaza o obligatie viitoare, de rezultat, dar dreptul asupra bunului se transfera la mom
subscrierii/ cand aduc efectiv bunul – act material  varsarea capitalului
Subscrierea si varsamantul (consecinta a subscrierii si o obligatie a celui ce a subscris).
La anumite societati – SA – am voie sa nu vars imediat tot ceea ce am subscris/ la
SRL este infractiune daca nu vars aportul pana la momentul inmatricularii la RC.

Aporturile in creante
-este permis orice bun incorporal sau doar creantele efective? – aportul in know-how/
actualmente aportul in know-how este permis

SRL NU permite aportul in creante la capitalul social,

SCA-ul permite
SA-ul prin subscriptie publica NU permit,DAR prin subscriptie simultana permite aportul in
creante

Aportul in industrie
-este posibil fara restrictii la contractul de societate simpla
-nu este permis ca atare la societatile comerciale, insa este posibil ca unul dintre asociati, pe
langa aport in numerar, nat sau in creante sa se oblige la anumite prestatii in fav societatii –
ele dau dreptul la o cota-parte din beneficiile distribuite.

Problema evaluarii:
-regula evaluarii prin ordinul instantei – la SA – valoarea fiecarui aport se stabileste
conventional, dar pt a evita discutiile, practica este sa se realizeze o evaluare de catre un
expert, care va confirma valorile stabilite in actul constitutiv
-desi este vorba doar de o exprimare contabila a ceea ce au adus asociatii – orice modificare a
capitalului social ar trebui sa duca doar la o modificare a actului constitutiv – in cazul
aporturile in natura, daca ele dispar – esti obligat sa modifici actul constitutiv.

Curs 4 -05.11.2012

Cerinte privind capital social:

Acestea apar la 3 tipuri de societati:

-SA + SCA – cap social minim 90 000 RON (acesta a fost stabilit in implementarea unei
directive europene care prevedea un capital minim pt astfel de persoane juridice de 25 000
euro)
-SRL – cap social minim este de 200 RON
Cerinte privind nr de asociati:

SRL – nr maxim de asociati nu poate depasi 50 de persoane, pt a pastra pe cat posibil

caracterul intuitu personae
SA – cel putin 2 actionari
!!!! prevedere speciala: daca la SA am ajuns sa am un actionar, pot completa nr de actionari
in termen de 9 luni
 daca nu se intampla acest lucru, acesta are posibilitatea de a transforma SA-ul in SRL cu
asociat unic

SRL-ul cu asociat unic

-este o forma atipica de societate comerciala, in sensul ca fiecare societate trebuie sa aiba
minimum 2 asociati

INTERDICTII:
 persoana fizica nu poate fi asociat unic decat intr-un singur SRL, altfel riscurile pt
creditorii ei ar fi foarte mari
 un SRL cu asociat unic nu poate fi asociat unic intr-un alt SRL – aceasta prevedere
creeaza cele mai mari dificultati in practica, pt ca sunt legislatii straine care permit
acest lant si cand ajung sa inmatriculeze un SRL in Ro, administratorii acestui SRL
sunt surprinsi
Aceasta este o problema de conflict de legi (legislatia straina/ legislatia romana) –
care lege prevaleaza?
– aceasta este o problema de capacitate, iar problemele de capacitate se apreciaza in acest caz
prin raportare la nationalitate – RC nu accepta o atare inregistrare, pt ca in legislatia romana
aceasta este o dispozitie imperativa

Inmatricularea va fi posibila daca judecatorul delegat (actualmente directorul oificiului

comertului sau persoana delegata) pe langa RC face un control de legalitate, pt a vedea daca
au fost respectate dispozitiile lg 31 la constituire  control de legalitate, nu de oportunitate

Fazele principale ale constituirii unei societati comerciale:

 incheierea actului constitutiv, iar persoanele care semneaza actul constitutiv in calitate
de asociati sunt fondatori
 soc trebuie sa isi deschida un cont de capital social – contributiile subscrise trebuie
varsate undeva
 se trece la constituirea dosarului de inmatriculare – scrisoare de bonitate pt asociatii
straini, cazier fiscal/judiciar, declaratiile pe proprie raspundere ale administratorilor si
fondatorilor
 odata dosarul complet – el se depune ORC unde se inmatriculeaza soc si un functionar
din cadrul acesteia va studia dosarul sa vada daca exista elementele cerute de lege
 el inainteaza dosarul judecatorului delegat – acesta intr-o sedinta gratioasa verifica
daca toate elementele cerute de lege sunt intrunite, dupa care emite o incheiere de
inmatriculare – pe baza acesteia are loc inregistrarea efectiva in RC – de la
inregistrare, societatea are personalitate juridica

In perioada intre semnarea actului si inmatriculare – soc are o capacitate de folosinta limitata
– poate incheia numai acele acte necesare pt inmatriculare, de exemplu contractul de
inchiriere de sediu
 Daca in aceasta perioada se fac cheltuieli in legatura cu infiintarea societatii, daca
actul constitutiv nu prevede nimic, atunci acestea sunt in sarcina asociatului care le-a
realizat.
Daca sunt trecute in actul constitutiv, atunci pot fi preluate de soc in contabilitate.
Legea reglementeaza situatiile execptionale in care asociatii sunt delasatori si nu
indeplinesc la timp operatiunile de inregistrare.
Legea permite ca dupa un inetrval de timp (15 zile de la semnarea actului constitutiv),
orice persoana sa poata desfasura operatiunea de inamtriculare – o modalitate de a
stimula intrarea rapida in legalitate.
Odata cu depunerea dosarului la RC, persoanele care reprezinta societatea, depun
specimenele de semnatura. Orice tert care tranzactioneaza cu societatea poate verifica daca
semnatura care apare pe un act, este una valabila.
In cazul in care soc s-a constituit cu incalcarea unor prevederi, legea da posibilitatea
acoperirii acestor neregularitati (art.48). In 8 zile de la descoperirea acestor nereguli, soc
trebuie sa ia masuri pt a inlatura aceste neregului. Orice pers. poate solicita instantei sa oblige
soc sa intre in legalitate sub sanctiunea unor daune cominatorii
termenul in care se prescrie actiunea in regularizare – 1 an.

Cauzele de nulitate a societatii:

art.56
-actul nu a fost incheiat in forma autentica
-obiectul de activitate lipseste/ ilicit
-judecatorul delegat nu a efectuat controlul de legalitate
Orice pers interesata poate sa ceara in instanta ca RC sa declare societatea nula.
Nulitatea ctr de societate nu va atrage in mod necesar nulitatea societatii – incercarea
legiuitorului de a salva societatea.

Legiuitorul da dreptul ca pana la termenul pe punere a concluziilor pe fond, aceste

nulitati sa poata fi confirmate. Daca nu se poate face aceasta reparatie, numai atunci se
pronunta hotararea de anulare si odata cu ea se numesc si lichidatorii. Punctul final al
lichidarii este radierea. Nulitatea nu va produce efecte retroactive.

-art.54 + 55 – se refera la efectele fata de terti ale inregistrarilor in RC in legatura cu

sociateta
-art.54: orice act publicat in RC in legatura cu numirea unui reprezentant legal este opozabil
tertilor de buna-credinta, chiar daca exista o neregularitate cu privire la numirea
reprezentantului (nu s-a format cvorumul de capital social la adunarea generala in care s-a
numit administratorului)
 in acest caz, tertii de buna-credinta se pot baza pe inscrierea in RC
Daca societatea dovedeste ca tertii cunosteau nelegalitatea numirii adminsitratorului,
poate refuza sa execute actul respectiv.
Atat timp cat numirea unui reprezentant legal/ revocarea lui nu au fost publicate in RC
– nu sunt opozabile tertilor

art.55 – valabilitatea actelor societatii fata de terti ->

-nerespectarea obiectului de activitate
-daca un act incheiat de un reprezentant legal este in afara sferei obiectului de activitate al
soc, actul este valabil fata de tertii de buna-credinta.
 Simpla publicare nu prezuma cunoasterea actelor societatii.  diminuare a fortei
publicitatii.

!!! Singurele cazuri in care actul nu este valabil, sunt urmatoarele:

 in situatia in care tertii cunosteau sau, dupa caz, trebuiau sa cunosca ca acel act nu
intra in sfera ob de activitate
 In situatia in care se incalca limitele prevazute imperativ de lege pt competentele
org respectiv.
Limitele prevazute de actele constitutive sub limitele prevazute de lege nu sunt
opozabile tertilor, chiar daca acestea au fost publicate.

Efectele inregistrarii:

 personalitatea juridica
 de la data inmatricularii societatea devine proprietara aporturilor asociatior
spre deosebire de ceea ce spune C.Civ, lg spune ca in perioada pur contractuala,
bunurile aportate raman in patrimoniile asociatilor  aceasta prevedere este dispozitiva,
partile pot deroga.
Nu orice aport permite ???
-la aporturile in numerar si in creanta – tehnic juridic nu mai poti avea proprietatea bunului –
insa tu ai un drept de creanta
-la drepturile in creanta, natura lor nu permite folosinta – tu poti culege fructele creantei
(dobanzi), insa in momentul in care contribui cu o creanta, atunci transferi proprietatea asupra
ei.
-aportul in industrie – nu sunt posibile la societatile comerciale, doar la cea civila
-daca unii asociati sunt in intarziere cu varsarea aportului, iar acest lucru nu este legat de
momentul inmatricularii, atunci ei raspund in civil, fiind obligati la plata daunelor legale, cu
exceptia cazului in care actul constitutiv prevede clauze penale.
-un alt efect pe care il produce inmatricularea – din acel moment asociatii intra intr-o relatie
jur cu soc in legatura cu mai multe dintre drepturilor lor.
creantele cel mai evidente sunt cele legate de plata de dividende si de plata activului net in
procesul de lichidare

DIVIDENDELE
= cota-parte din profitul net al soc, care conform hot adunarii generale se distribuie catre
asociati.
Dividendul in sine nu exista ca un bun cert in orice moment in patrimoniul asociatilor
– el este o vocatie, el se naste in momentul in care asociatii decid sa se distribuie dividende -
abia din acest moment, acest drept social/societar…, asociatii la scadenta platii pot solicita
instantei sa oblige societatea la plata dividendelor – termen de 6 luni.
In fiecare an financiar, soc isi contabilizeaza veniturile si cheltuielile - dupa plata
TVA-ului se scad cheltuielile din venituri  venitul net
Nu se poate determina profitul decat pe baza unor situatii financiare – la finalul
anului, societatea trebuie sa aprobe situatiile financiare – nu 6 luni de la incheierea
exercitiului financiar, ci 6 luni de la aprobarea situatiilor financiare
Repartitia nu inseamna neaparat distributie catre asociati/ asoc. pot decide
capitalizarea profitului in fondul de rezerva, de exemplu.
Dividendele pt a fi legale:
 reale si utile
 determinarea profitului net  respectarea unor reglementari contabile
 dividendele trebuie sa provina dintr-un profit real – nu se pot distrubui dividende
decat din profiturile determinate conform legii
 mai multe probleme: asociatii au decis sa aprobe niste situatii financiare incorecte,
implict au aprobat si distribuirea de dividende.
In cazul acesta, oricine are un interes poate sa ceara in instanta invalidarea
hotararii ad.gen.
-daca se anuleaza hotararea, inseamna ca tot ceea ce s-a platit de catre societate este nul,
societatea trebuie sa recupereze sumele platite in baza unei hotararii nule

ART 67 alin(5): prevede ca dr de prescriptie a actiunii in restituirea dividendelor se

prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii.

 intrebarea este daca termenul curge de la data prvz de ar.67 sau de la data ramanerii def a
hot?
-alin.5 se refera la o actiune a societatii – societatea constata ca a platit ilegal dividende –
aceasta actiune va fi o actiune civila, in restituire – ea trebuie introdusa in termen de 3 ani
de la data distribuirii
Cazul in care se cere in instanta anularea hotararii – nu se face la initiativa societatii,
ci la initiativa unor terti – in acest caz interesul tertilor si al soc este pastrat trei ani de la data
pronuntarii hotararii judecatoresti

-o alta problema
alin.4
 Daca asociatii au fost de buna credinta atunci cand au aprobat niste situatii financiare
nelegale, atunci ei nu sunt obligati la restituirea dividendelor.
Asociatii de buna-credinta nu sunt penalizati – nu exista actiunea in rambursarea
dividendelor in contra lor, chiar daca s-ar anula hotararea printr-o actiune in anulare.  art
protejeaza buna-credinta.

Cine este indreptatit sa culeaga dividendele?

La SA exista o regula care spune ca dr celor care beneficiaza de hot ad gen se
stabilesc in functie de o data de referinta. Doar cei inscrisi in registrul actionarilor la data
pronuntarii hotararii AGA vor beneficia de dividende.
La SRL – art 67(6) – cesionarul va culege dividendele (regula)  partile pot
deroga
Care situatii financiare pot fi folosite pt calcularea profitului net? Cele anuale sau si cele
semestriale?
Riscul interpreatarii ca le-ai putea folosi si pe cele semestriale este ca singurul profit
cert este cel de la sfarsitul anului financiar, in timpul anului poti avea fluctuatii  ai dat un
profit nereal  legea are in vedere numai situatiile financiare anuale (in Carpenaru – le poti
folosi si pe cele semestriale, in situatia in care capitalizezi o parte din profit in rezerve, astfel
incat sa poti acoperi eventualul deficit de la sfarsitul anului)

-de ce este serioasa problema? Distribuirea de dividende care nu se bazeaza pe situatiile

financiare legale – infractiune – raspund reprezentantii
utilitatea dividendelor:
-art.69 – daca se constituie o pierdere a activului net, cap social trebuie reintregit pt a se
putea distribui dividende

-am bilantul A si P, unde A=P

-am contul de profit si pierdere – aici am veniturile si (cheltuielile)  ceea ce rezulta de aici
este profitul net
-am activul net –acesta se obtine: din total active – total datorii  de aici rezulta o cifra cu
plus sau minus
-daca ai o pierdere de activ net, trebuie sa faci ceva cu capitalul social
-daca din contul de profit si pierdere rezulta o pierdere – aceasta se reflecta in activul net –
activul din bilant se reduce, ceea ce presupune ca pasivul a avut o crestere => trebuie sa
micsorezi capital social
-daca avem o pierdere de activ net – fie majorare, fie reducere de capital – daca faci asta si in
continuare iti ramane un profit, acesta poate fi distribuit

aceasta chestiune nu are nici o legatura cu lichiditatea societatii

-in cazul in care societatea nu gaseste surse de finantare, desi in mod legal poate
distribui dividende – societatea va raspunde civil platind dobanzi catre creditorii ei,
care sunt proprii asociati

Atunci cand societatea functioneaza prin organul ei de reprezentare legal – totul este in
ordine.
Avem probleme in urmatoarele situatii:

-acesta isi depaseste mandatul

-acesta nu are mandat

Ce se intampla daca actul cere pt un act forma autentica? – cum se intampla de obicei
cu actele privind drepturi tabulare
chiar daca pers respectiva este reprezentant legal, are nevoie de o hot autentificata a ad
generale
-leg a introdus art.70 indice 1 – care a fost apoi preluat si in NCC – pt actele care necesita
forma autentica, reprezentantii legali pot sa le incheie fara sa fie necesara vreo procura
speciala – solutie care se aplica din 2008 incoace, nu rezolva problema actelor incheiate
anterior, pt care nu a existat procura autentica

In scopul publicitatii – cerinte minime cu privire la inscrierea pe documentele de societate a:

cap social, a sediului, a CIF. Nerespectarea acestor reguli nu atrage invalidarea actelor.

Regulile de drept comun aplicabile tutror societatilor – cele de SNC:

-implicarea asoc in viata societatii – asoc nu au voie, daca nu sunt administratori sa intervina
in administrarea curenta a societatii.
Daca li se da voie, atunci din fondurile soc, ei pot lua o parte din fonduri pt cheltuieli
personale. Daca nu au aceasta permisiune, orice apropriere a fondurilor societatii este ilicita
 acest lucru conduce la restituirea sumelor si a beneficiilor, atunci cand ele au fost obtinute.
-obligatia de neconcurenta – asociatul dintr-un SNC nu poate sa desfasoare pe contul sau
sau al altuia operatiuni care reprezinta acelasi tip de operatiuni sau similare cu cele
desfasurate de societate
-nu poate face asta ca pers fiz/ ca asociat cu raspundere nelimitata
-daca intra ca asociat in SRL sau in SA acest lucru este permis – dar exista un nivel
secundar de protectie impotriva concurentei neloiale. El nu poate lua parte la hot snc care pun
in discutie chestiuni fata de care el are interese contrare intereselor societatii.

Desi legea nu reglementeaza dr la informare, NCC are o prevedere ???

Dpdv al impartirii atributiilor in legatura cu functionarea societatii: - o specializare:

-org suprem – adunarea asoc
-org executiv – are rolul de implementare a deciziilor –org de administrare

Aporturile in SNC
-aportul in creante (nu e permis la SRL)
-asociatul nu este considerat liberat decat in mom in care soc recupereaza de la deb
cedat intreaga valoare a creantei
-chiar daca soc devine titulara creantei, exista o delegatie imperfecta – cedentul ramane
obligat in subsidiar pana la plata efectiva a creantei
-aporturile in numerar/ in natura nu exista alte prevederi
-actul de subscriere fiind un act de instrainare – asociatul raspunde pt vicii si pt
evictiune
-instrainarea aporturilor – un asociat vrea sa iasa din soc si sa vanda partile sale de interes –
transferul nu poate fi facut decat cu acordul unanim al asociatilor

raspunderea solidara + subsidiara – art.3(2) –numai la societatile de persoane/ nu si la

celelalte tipuri de societati

ADUNAREA ASOCIATILOR

-particularitate – reglementarile cele mai detaliate – SA

-SRL-ul are numai cateva referiri, de aceea, daca nu ai reglementare speciala la SRL, tentatia
este sa te uiti la SA
 controverse – multe dintre prevederile existente acolo, care tind sa protejeze dr celor care
participa la adunare, ii privesc la asociati in calitatea lor de actionari
-dr comun ar trebui sa ramana prevederile referitoare la SNC (acestea se completeaza cu actul
constitutiv + (folosind principiul analogiei din NCC) – prevederile SA)

Principii comune:

 in cadrul ad gen se formeaza vointa sociala

 vointa sociala ca atare nu se manifesta decat prin intermediul celuilalt organ,
desi exista si situatii in care nu este nevoie punerea in executare a actelor
 vointa sociala nu este o medie aritmetica a intereselor si vointelor voluntare, ci
este o rezultanta – este finalul unui proces – procesul de dezbatere
 daca actul constitutiv nu impune acest lucru/ legea nu impune acest lucru, nu
este nevoie de unanimitate, ci de o majoritate.
  daca vointa majoritatii este daunatoare pt societate, asta nu invalideaza
legalitatea si temeinicia acelei hotarari – acest lucru este valabil si cu privire la
distribuirea de dividende
 daca scopul hotararii este de a frauda societatea, atunci hot poate fi anulata
 hot poate fi modificata sau revocata cata vreme aceasta nu a produs efecte
in patrimoniul tertilor

SNC – regula majoritatii (nu este nevoie de unanimitate decat in cazuri speciale)
SRL – reguli ceva mai dezvoltate

ADUNAREA GENERALA –in cadrul- SA

-cea mai complexa forma de organizare societara

2 tipuri de adunari generale –
 adunare ordinara (probleme repetitive);
 adunare extraordinara (probleme neuzuale);
-cvorum = nr minimum de parti din cap soc care trebuie sa participe la ad gen pt ca hot
adoptate sa fie valabile – se asigura un anumit grad de reprezentativitate
-majoritatea = din cei prezenti trebuie sa voteze in favoarea unei hotarari
jumatate+1 din nr de voturi (se tine cont tot de cotele din capitalul social)
-mai exista situatia cand trebuie sa iei decizia cu majoritate dintr-un cvorum mai mare

ADUNAREA GENERALA ORDINARA

 are o anumita periodicitate

 de regula se tine o data pe an
 poate sa aiba loc oricand este nevoie
 regulile de convocare sunt aceleasi
 tematica dezbatuta difera (la cele oridinare si extraordinare)
 problema care se ridica – care dintre cele doua adunari este dreptul comun – in
practica acest lucru este relevant cand pe ordinea de zi a aceleasi ad sunt chestiuni
care tin de ad ordinara si altele care tin de cea extraordianara, iar sedinta se tine in
aceeasi zi – am cvorumuri diferite – vad cvorumul pt cea de dreptul comun, iar numai
pt acele decizii cer sa intruneasca cvorumul special
-opiniile sunt impartite – ad gen ordinara – dr comun
-argumentele intr-un sens sau altul

 3 probleme:
ART 113
1.ad gen extraordinara spune la ultima litera ca de competenta ei este orice alta hot care nu
intra la cea ordinara
2.la prima convocare, ad gen extraordinara are cerinte de cvorum si de majoritate mai scazute
decat ad ordinara
3.ad gen extraordinara se tine de fiecare data cand ai o problema care nu intra in tematica ad
gen ordinare – iar acestea sunt mai frecvente.
Curs 5 - 12.12.2012

 ad ordinara trebuie sa se tina in primele 5 luni de la data incheierii exercitiului

financiar
 locul: regula este data de ART.110(2) LSC: ad ordinare se tin la sediul social
 dispozitiile din materia convocarii ad gen sunt de ordine publica  nerespectarea lor
atrage nulitatea absoluta hot ad ordinare
 in actul constitutiv se poate prevedea ca ad ord sa se tina si in alt loc decat la sediul
firmei
 locul adunarii trebuie fixat de asa maniera incat sa permita participarea cat mai larga
si cat mai lejera – in caz contrar, actionarii pot ataca actul de convocare cu nulitate
 locul trebuie indicat cu precizie in convocator
 la ad ordinare trebuie sa participe membrii consiliului de administratie

ART 111 LSC

Competentele ad gen ordinare

o obligatorii
o competentele care tin de performanta societatii – se discuta rapoartele prezentate de
organele de conducere si supraghere
o aprobarea situatiilor financiare anuale
o fixeaza dividendele
o alegerea si revocarea membrilor organelor de conducere (consiliul de
administratie/directorat), de supraveghere (consiliul de supraveghere) sau de control
(cenzorii)
o fixeaza remuneratia acestor persoane
o se pronunta asupra gestiunii organului de conducere
o viitorul societatii – stabilirea strategiei si a directiilor de dezvoltare
o aproba bugetul de venituri si cheltuieli + programul de activitate
o gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati ale societatii

ART 112.
Conditiile de cvorum si majoritate

1. prima convocare  cvorum – min. ¼ din totalul drepturilor de vot + majoritatea

voturilor exprimate
-prin actul constitutiv se pot stabili conditii de cvorum si majoritate mai ridicate, dar nu mai
scazute
2. a doua convocare  la prima convocare nu s-au intrunit cdt prevazute de lege sau de actul
constitutiv cu privire la tinerea in mod valabil a adunarii
Nu mai exista cvorum, iar hotararile se iau cu majoritatea voturilor exprimate 
actul constitutiv nu poate deroga de la aceasta prevedere

-majoritatea de vot
ART.101(1)
principiul: orice actiune platita da dreptul la un vot, daca prin actul constitutiv nu s-a
prevazut altfel
exista exceptii:

-art.95 – actionarii care detin actiuni preferentiale – cu dividend prioritar – acestia nu pot
vota, pentru ca ei detin actiuni ce nu dau drept de vot
-art.101(2) – prin actul constitutiv se limiteaza drepturile de vot ale actionarilor care detin
mai mult de o actiune
-art.101(3) – actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele aduse la scadenta,
exercitiul dr de vot aferent acelor actiuni fiind suspendat  ei nu pot nici participa la ad gen
 astfel de situatii se intampla in cazul majorarii de capital
-art.105(2) - actiunile de trezorerie, cele detinute de societate (propriile actiuni) – nu se
poate vota in baza acestor actiuni

ADUNAREA GENERALA EXTRAORDINARA:

 se intruneste daca este nevoie

 regulile privind locul tinerii adunarii sunt aceleasi
 competentele acesteia sunt la art.113:
 schimbarea formei jur a societatii/ a sediului si a obiectului de activitate
 !-prelungirea duratei societatii
 majorarea/reducerea capitalului social
 fuziunea, divizarea, dizolvarea societatii
 conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau invers
 conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni
 emisiunea de obligatiuni
 orice alta modificare a actului constitutiv sau orice alta hotarare pentru care se
cere aprobarea acesteia din urma
 poate delega anumite competente catre consiliul de administratie:
 mutarea sediului
 schimbarea obiectului de activitate/ dar nu a domeniului si nici activitatea principala
 delegarea priveste doar completarea sau restrangerea obiectului de activitate
 maj cap soc – adunarea poate stabili o limita maxima

 cvormul si majoiritatea de vot:

1. la prima convocare –1/4 din totalul drepturilor de vot

2. la a doua convocare – 1/5
-in ambele situatii, hot se iau cu maj voturilor actionarilor prezenti sau reprezentati

-Hotarari care necesita maj calificata:

Majoritate de cel putin 2/3 pt:

 modificarea obiectului principal
 schimbarea formei juridice
 maj/ reducerea cap soc
 maj de cap social – potrivit art.217 – se cere un cvorum de ¾ atunci cand se
ridica dreptul de preferinta al asociatilor
 la fuziunea, divizarea sau dizolvarea societattii
 cand fuziunea sau divizarea au ca rezultat ….  hot se ia cu unanimitate
  prin actul constitutiv se pot prevedea cerinte de cvorum si majoritate mai mari,
dar nu mai mici

Cine convoaca ad gen a actionarilor?

-ea se convoaca de catre organul de conducere – consiliul de administratie sau directorat
-ad se convoaca de fiecare data cand este necesar
*Exceptii:
-art.119 (1) –
Organul de conducere trebuie sa convoace ad gen la cererea actionarilor care detin
individual sau impreuna cel putin 5% (poate fi modificat prin actul constitutiv) din
capitalul social, cu conditia ca solicitarea lor sa fie de competenta adunarilor
 organul de conducere este obligat sa o convoace in max 30 de zile de la data solicitarii, iar
ad se va tine in max 60 de zile de la data convocarii
!!! actionarii nu o pot convoca
In cazul in care org de conducere nu convoaca adunarea, actionarii pot fi autorizati de
catre instanta sa convoace AGA.

-164(2) – permite cenzorilor soc sa convoace ad, daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
-sa fie sesizati de aceiasi actionari care detin impreuna sau individual min 5% din cap soc
-sa considere sesizarea acestor actionari intemeiata
-daca sesizarea este urgenta

Cenzorii sunt liberi sa aprecieze ei daca respectiva sesizare este intemeiata si urgenta
-la soc in sistem dualist (art.153 ind 9 (3)):
consiliul de supraveghere poate convoca adunarea
-vezi art.125(2)

Procedura de convocare a ad gen –

art.117
-regula: publicarea convocarii in Mof., partea a IV-a si intr-un ziar de larga raspandire din
localitatea in care se afla sediul societatii, sau din cea mai apropiata localitate
*Exceptie:
-in cazul societatilor care au emis societati nominative, convocarea se poate face prin
recomandata, sau daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisa pe cale
electronica, avand incorporata semnatura electronica
-prin actul constitutiv se poate interzice convocarea pe cale electronica
-indiferent de modalitatea de convocare, termenul de convocare nu poate fi mai mic de 30 de
zile de la publicarea in Mof/ de la transmiterea scrisorii

Continutul convocarii:
-locul, data, ora adunarii
-trebuie mentionata data de referinta
-ordinea de zi – agenda adunarii, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face
obiectul dezbaterii adunarii

*Exceptie:
-daca toti actionarii sunt prezenti la adunare si toti sunt de acord, pot discuta si hotari cu
privire la orice alta chestiune care nu era pe agenda adunarii –

art.129(7) – aplicare punctuala a principiului prevazut la art.121

-ordinea de zi poate fi modificata dupa trimiterea convocarii, fie de initiatorul convocarii, fie
de catre actionari – cei care detin impreuna sau separat cel putin 5% din cap social
-ordinea de zi va fi publicata cu cel putin 10 zile inaintea adunarii

incalcarea oricarei cerinte privind convocarea ad generala – nulitatea absoluta, pt ca toate

normle privind convocarea sunt de ordine publica
-prin convocarea ad gen se realizeaza dreptul de informare al actionarilor
-modificarile actului constitutiv – daca sunt propuneri de modificarea ale actului constitutiv,
acestea trebuie mentioante expres in convocator

Cine este indreptatit sa participe la adunarea generala?

-actionarii care detin actiuni ordinare si care au drept de vot
-numai acei actionari care figureaza in registrul actionarilor societatii la data de referinta (este
stabilita de organul de conducere si trebuie stabilita intre data convocatorului si cel mult 60
de zile inainte de data adunarii)  123(2)
-in cazul actionarilor care detin actiuni la purtator – ei pot participa la adunare, numai daca
depun actiunile in locul indicat in actul constitutiv sau in convocator cu cel putin 5 zile
inainte de adunare / daca legitimarea actionarilor nominali se face cu extrasul din registru,
legitimarea celor cu actiuni la purtator se face prin depunerea lor
-actiunile date in uzufruct – la adunare vine uzufructuarul (art 741NCC)

Participarea prin reprezentare (art.125)

-actionarii pot participa personal sau prin reprezentant in baza unei imputerniciri exprese cu
privire la acea adunare generala
-persoanele fara capacitate de exercitiu + persoanele juridice – sunt reprezentate prin
reprezentantii lor legali
-daca acesti reprezentanti legali nu se pot prezenta la adunare, pot si ei la randul lor sa
imputerniceasca pe altcineva
-procurile trebuie depuse la societate cu min. 48 de ore inaintea inceperii adunarii, sub
sanctiunea pierderii exercitiului dr. de vot

-mandatarii actionarilor care nu se supun acestei rigori, nu pot lua parte la adunare

Interdictie (art.125(5))
-membrii organelor de conducere si supraveghere, precum si functionarii publici nu ii pot
reprezenta pe actionari  nulitatea hot daca fara votul acestor persoane nu s-ar fi intrunit
majoritatea ceruta
-actionarii care fac parte din rog de conducere sau supraveghere nu pot vota nici direct si nici
prin mandatari descarcarea lor de gestiune sau orice alta problema referitoare la persoana lor

Exceptie:
-aceste pers pot vota situatiile financiare anuale, daca altfel nu se poate obtine majoritatea
prevazuta de lege sau de actul constitutiv

Conditii pt validitatea votului:

-pot vota toti actionarii inregistrati in registrul actionarilor la data de referinta si care nu au
nici o restrictie de a vota
-votarea prin reprezentanti este posibila cu respectarea cdt prevazute de lege

Imputernicirea de reprezentare
-fie una generica in care ii dau mandatarului libertatea de a vota asa cum considera el
-se poate da o procura explicita prin care sa se prevada ce ar trebui sa voteze mandatarul

Art.127 –conflictul de interese

-actionarul care intr-o anumita actiune are fie personal, fie ca mandatar al altei persoane un
interes contrar celui social, trebuie sa se abtina de la deliberarile privind acea operatiune
-sanctiunea: plata daunelor - daca fara votul sau nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta

-in stricta legatura cu art.l36 indice 1 – actionarii trebuie sa-si exercite drepturile cu buna-
credinta, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale societatii si ale celorlalti
actionari

-manifestarea de vointa al fiecarui actionar este ingradita de interesul social, dar si de vointele
celorlalti actionari

Art.128 din lege – dreptul de vot nu poate fi cedat, iar orice conventie prin care actionarul se
obliga sa voteze in conformitate cu instructiunile date, sau propunerile formulate de societate
sau de persoanele cu atributii de reprezentare este nula  dr de vot al actionarilor trebuie
exercitat in mod liber si individual

Conventiile privitoare la dr de vot sunt permise numai daca actionarul nu cedeaza dr sau de
vot si nici nu voteaza dupa cum i se sugereaza de catre societate.

Tinerea adunarilor implica prezenta fizica a actionarilor – art.122 din lege permite ca in cazul
soc cu actiuni nominative, prin actul constitutiv sa se poata prevedea tinerea adunarilor si prin
corespondenta  o asemenea masura este menita sa faciliteze participarea la adunarea
-tot prin actul constittutiv se poate prevedea tinereaz adunarii prin mijloace de comunicare la
distanta  skype

Procedura adunarii generale (art.129):

-sedinta se deschide si se conduce de presedintele organului de conducere sau de
imputernicitul acestuia
-intr-o sesiune prealabila trebuie sa se aleaga un secretar al adunarii
-daca se constata ca toate conditiile sunt indeplinite, presedintele declara adunarea valabil
intrunita si intra pe ordinea de zi
-hot se iau rpin vot deschis
-in mod exceptional, votul este secret, cand se discuta numirea, revocarea sau raspunderea
membrilor org de conducere, supraveghere sau control
-dupa dezbaterea chestiunilor de pe ordinea de zi, presedintele supune la vot, apoi anunta
rezultatul votului pt a se consemna in procesul verbal
-dupa epuizarea ordinii de zi, presedintele declara sedinta inchisa, iar secretarii redacteaza
procesul-verbal de sedinta

Publicarea hot ad gen

-se depun la RC si se publica doar hot, nu si procesul-verbal, care ramane la soc si nu se
depune la RC
-hot pot fi atacate doar de catre actionarii care nu au participat la adunare si de catre cei care
au participat impotriva si au cerut sa se consemneze asta in procesul verbal
-la RC se depun hot care produc efecte si care pot sa intereseze tertii + hot care pt a fi valabile
trebuie publicate
-Art.132(1) – principiul obligativitatii hotararilor ad gen luate in limitele actului constitutiv si
ale legii
-ele sunt obligatorii pt toti actionarii, chiar daca unii au votat impotriva
-actiunea in anulare 132(3) si urmatoarele – pot fi atacate in termen de 15 zile de la data
publicarii in Mof (am aratat mai sus cine are cal proc activa)
-actiunea in anulare – nulitate relativa  au fost incalcate norme supletive + prevedrile
actului constitutiv + cele privind incheierea valabila a contractului
-incalcarea normelor care protejeaza tertii – nulitate absoluta – in acest caz actiunea poate fi
introdusa de orice persoana care are un interes (nascut, personal, actual) + in orice termen
-intr-o asemenea situatie, soc este reprezentata de organul de conducere
-daca hot este atacata chiar de catre aceste persoane, soc va fi reprezentata de un actionar
numit de presedintele instantei, pana ce adunarea convocata in acest scop va numi un nou
reprezentant

Aspecte procedurale:
-aceasta cerere se judeca in camera de consiliu si este supusa doar recursului
-hot instantei, cand ramane irevocabila, se inregistraza la RC si publica in Mof
-odata cu introducerea cererii, reclamantul poate cere instantei sa suspende cererea atacata pe
calea ordonantei presedintiale – instanta poate incuviinta cererea si il poate obliga pe
reclamant la plata unei cautiuni
-instanta poate hotari atat anularea hotararii atacate + poate acorda despagubiri, daca
reclamantul dovedeste ca a fost prejudiciat
-o alta cale de atac impotriva hot adunarii generale o reprezinta opozitia (art.62)
-opozitia nu duce la anularea hot adunarii generale, ci doar la acordarea de despagubiri
-pot fi atacate cu opozitie numai hot AGA de modificare a actului constitutiv – se poate face
in termen de 30 de zile de la data publicarii hot ad gen sau a actului aditional in Mof.
-cine poate introduce opozitia? Doar creditorii sociali si persoanele prejudiciate de hot AGA
-actiunea in anulare este destinata in principal actionarilor si in subsidiar tertilor prejudiciati,
opozitia nu este destinata sub nici o forma actionarilor, ci doar tertelor persoane prejudiciate
-ad gen poate sa modifice cauzele prejudiciabile pana la momentul punerii concluziilor pe
fond

Retragerea actionarilor din societate (exceptie in materia societatilor de capital)

-cand AGA a hotarat:
-sa schimbe ob gen de activitate
-mutarea sediului soc in strainatate
-schimbarea formei societatii
-daca s-a hot fuziunea sau divizarea societatii
-dr de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hot in Mof
-pretul platit de societate pt actionarii care vor sa se retraga se stabileste de un expert numit
de directorul oficiului RC sau persoana desemnata de aceasta

113 lit d 111(2) lit e

Curs 5 – 19.11.2012

Organul de administrare – organul executiv

Administratorul – persoana de incredere

Adminitratorul nu este subordonat total fata de asociati/ actionari, altfels societatea ar
functiona exclusiv in interesul celor cu maj dr de vot, fara a lua in considerare si interesele
altor persoane (creditorii, salariatii etc.)
Legea stabileste un echilibru in raporturile de putere dintre organul executiv si ad generala.
Astfel, sunt protejate interesele investitorilor, dar si cele ale tertilord care sunt impactati de
problemele societatii.

Org executiv are 2 fct principale – fct de gerare – care presupune savarsirea de acte curente
de administrare a activitatii societatii, care trebuie in cele din urma sa raspunda obiectivelor
societatii, directivelor trasate de asociati prin hot ad gen si sa se incadreze in limitele legii,
acolo unde lg prevede limite.
Functia de gerare este impartita cu AGA, pt ca directiile fundamentale de dezvoltare si de fct
a societatii sunt trasate de AGA si, in acelasi timp, functia de gerare a adm este controlata de
AGA.  aici apare un conflict intre org executiv si AGA, in sensul ca org executiv nu este
total subordonat AGA, dar vointa soc este formata in cadrul AGA.
Administratorii, fie nevoiti de nevoile cotidiene, incearca sa controleze formarea vointei
sociale, adica sa controleze directivele care li se transmit, astfel ca uneori numai formal
vointa sociala se formeaza in cadrul AGA, in realitate aceste idei pot sa fie generate de
administrator. Administratorul are prima compententa in a convoca AGA. Organul executiv
participa indirect la formarea vointei sociale, altfel, el poate incerca sa o influenteze.

O a doua functie este fct de reprezentare legala. Organul de executare are aici competente
exclxusive. AGA nu poate sa lege soc in rap cu tertii, nu poate angaja juridic societatea.
Exceptie: apare in situatia in care AGA ar fi singurul organ societar care ar putea reprezenta
soc – situatia incheierii ctr de administrator cu administrator unic + situatia in care apare un
conflict juridic intre asociati si administrator, adm.este revocat si se introduce impotriva lui o
act in raspundere civila  ad gen poate da mdt unei alte persoane sa reprezinte legal soc.
De ce are adm competenta aproape exclusiva in reprezentarea soc?
Avand in vedere ca activitatea de zi cu zi este stiuta si controlata de catre adm, acesta va
incheia si actele juridice in numle societatii, acte necesare activitatii curente. Un alt
considerent este ca AGA este prin definitie un organ deliberativ, pe cand administratorul este
prin definitie un organ de executie, atunci este mai facil ca acesta sa semneze acte in numele
societatii.
Avand in vedere aceste doua functii, problema care a fost la un mom dat destul de
controversata  a defini nat juridica a rap dintre adm si societate.
Adm este un organ al societatii, dar intrebarea este, daca el are o relatie juridica particulara cu
societate. Aceasta intrebare se pune pt ca lg prevede fie ca administratorul functioneaza intr-o
rel asemanatoare mandatarului + lg prevede ca administratorul raspunde fata de soc pt
indeplinirea atributiilor sale. De aici rezulta ca desi este org de reprezentare, el, dpdv juridic,
are drepturi si obligatii fata de societate.
Acestea sunt mai bine caracterizate si ma numeroase decat cele ale unui asociat fata de soc.
Acesta are dr si obligatii pe baza actului constitutiv. Acestea sunt de cele mai multe ori
reciproce intre asociati. La administrator este invers. Ca administrator el nu este parte la actul
constitutiv. Atributiile sale deriva din lege, din actul constitutiv si din rel juridica cu
societatea. In aceste cdt, spre deosebire de alte org de reprezentare legala, aici sunt mai multe
argumente in fav unei rel juridice separate care poate sa atraga raspunderea unuia fata de
altul.
Il detasez de societate, desi el nu poate fct decat in cadrul societatii, asta pt a caracteriza
aceasta relatie:
1. varianta conventionala – temei in mai multe dispozitii ale legii si care pune semnul egal
intre aceasta rel si mandat – art.72 din LSC. La SA avem reglementat ctr de administrare.
2. a doua varianta – teoria reprezentarii legale – adm este doar un reprezentant legal, iar dr si
obligatiile sale izvorasc din lg si chiar daca el sunt suplimentate de actul constitutiv, aceasta
suplimentare nu fac decat sa transpuna in practica dispozitiile legii. Aceasta th este o
reflectare a conceptiei ca cel care reprezinta soc nu poate avea si calitatea de parte in ralatie
cu soc.
3. aceasta relatie are o nat mixta, legala si conventionala -

Miza:
1.fundamentul raspunderii juridice: raspundere conventionala sau delictuala?
2.modificarea atributiilor administratorului in orice sens. Daca este un rap conventional –
acordul ambelor parti, daca este un rap legal – nu ai nevoie de acordul adm. Daca este un
regim mixt, pentru unele chestiuni ai nevoie si de acordul administratorului.

Atributiile administratorului in exercitarea functiei de gerare:

-rolul sau – sa faca toate operatiunile necesare pt a duce la indeplinire obiectul de activitate –
art.70(1) – conventional, puterile sale pot fi limitate
-art.70(2) aparenta contradictie cu alin.1 – acest alineat poate conduce la concluzia ca
administratorul trebuie sa se subordoneze celor hot de AGA. Alin.2 spune ca obligatia este de
a participa. Este clar ca daca AGA stabileste o alta modalitate de implementare a directivelor,
administratorul va trebui sa le observe, daca insa AGA urmareste, fara sa afecteze modul de
realizare a ob de activitate, sa limiteze puterea adm sau sa se opuna la incheierea unor acte de
catre administratorul, atunci in temeiul art.70(1) se pot opun, cata vreme actioneaza cu buna
credinta si in numele soc.
-art.55(2) cluazele actului constitutiv sau hot org statutare, care limiteza puterile conferite de
lege adm sunt inopozabile tertilor, chiar daca au fost publicate  tertii nu trebuie sa piarda
dat faptului ca exista un conflict intre soc si adm. Cata vreme adm fct in temeiul art.70(1) pt
terti este irelevant daca AGA s-a opus incheierii unui act. Alta este situatia cand tertul este de
rea credinta.
-adm se poate opune AGA, atunci cand aceasta vrea sa-i limiteze puterile
-remediul actionarilor: acestia au puterea discretionara de a inlocui adm  au un dr
necenzurat de denuntare unilaterala a ctr cu administratorul  instantele nu pot cenzura acest
drept
-in cazul in care adm a fost revocat fara motive intemeiate, el va primi despagubiri, dar nu va
fi reintegrat.
-administratorii sunt cei care incheie ctr de munca, sau cele de prestari servicii
-adm sunt cei care controleaza si impun personalului societatii modul de comportament in
cadrul societatii  ei sunt cei care pot sa impuna fiecarui angajat sa actioneze intr-un anumit
fel/ subordonare a angajatilor fata de administrator  in compensatie, legislatia muncii
protejeaza angajatii
-adm stabilesc strategia de implementare a ob de activitate, daca ea nu a fost deja stabilita de
AGA sau de actul constitutiv, si incheie actele care sunt necesare realizarii acestei strategii
-adm raspund de modul in care sunt tinute registrele financiar-contabile si situatiile financiare
ale societatii  ei raspund direct, fata de soc.pt neregulile constatate
-adm sunt cei care propun modul de distribuire a profitului net – decizia nu este a lor in
ultima instanta, insa pot veni cu propuneri
-atributia legata de pregatirea bugetelor de venituri si cheltuieli si a planurilor de afaceri – lg
nu impune redactarea lor, insa este o chestiune de uzanta - ei le vor propune asociatilor
Functia de reprezentare legala
-soc este obligata juridic doar prin semnatura administratorului
-sunt reguli diferite atunci cand adm lucreaza in org colegial
-pb practica - avand in vedere multitudinea de acte necesare societatii si limitele de timp ale
administratorului, nu poti spera ca adm sa fie mereu disponibil sa semneze un ctr  aici este
utila expresia de regres  tb sa poti permite unei alte pers sa semneze in numele societatii
-intrebarea este in ce masura acest lucru este cu adevarat opozabil societatii
-aici legea are cateva reguli pt protectia tertilor:
1.art.55(1) …chiar daca actele depasesc obiectele de activitate – tertii nu sunt obligati sa
cunoasca limitele obiectului de activitate/ daca tertii au stiut ca se incalca obiectul de
activitate, atunci soc poate refuza sa execute actul respectiv
2….chiar daca puterile adm sunt limitate  actele incheiate cu tertii sunt valabile
-tertii sunt foarte interesati sa cunoasca decat persoana care a semnat avea mandat pt
incheierea actului – ei trebuie sa vada o imputernicire (distingem dupa natura actului care se
incheie – act sub semnatura privata/ act autentic)
-in baza calitatii de administrator, el poate semna orice fel de acte – fie ca sunt acte autentice,
fie ca sunt acte sub semnatura privata/ ne trebuie insa o delegare de semnatura in forma
autentica
-ce se intampla in situatia in care actul constitutiv interzice delegarea dr de semnatura? 
art.71(1) interzice adm sa delege dr de reprezentare, cu exceptia cazului in care actul
constitutiv permite acest lucru => adm raspunde civil fata de societate pt prejudiciile create
prin incheierea actului respectiv – art.71(3)
-art.71(2) nu are o aplicabilitate deosebita in practica – aceasta persoana are si un beneficiu
direct, separat de societate

Reguli de functionare – atunci cand am mai multi administratori:

-dr comun – societatile in nume colectiv

-o prima regula: modul in care asc au decis ca administratorii sa lucreze: impreuna sau
separat
-daca nu prevad nimic, atunci regula este ca fiecare adm are plenitudine de competenta in fct
de gerare si in fct de reprezentare
-daca li se impune acestora sa lucreze impreuna – sa fie un organ colegial – regulile se
schimba: nu mai exista plenitudine de competenta, iar administratorii sunt obligati sa ia
decizii impreuna
-daca exista divergenta, in sensul ca adm nu ajung la consens, problema trebuie transata de
AGA
-exceptii de la regula unanimitatii:
! pt treburile urgente – daca nu se ia decizia => o paguba mare pt societate/ lipsa celorlalti
trebuie sa fie scuzabila (ei nu pot lua parte la decizie)
-regula in ceea ce priveste dr de reprezentare, chiar la org colegial, este diferita – vezi art.75 –
oricare administrator are dreptul de reprezentare

-art.78:
-adm nu poate sa incheie un act sau sa sav o actiune in numele societatii, daca actiunea
repectiva depaseste limitele normale ale comertului soc, decat daca, in prealabil, i-a notificat
pe ceilalti adm si nici unul nu s-a opus.
Limitele obisnuite nu inseamna obiectul de activitate – inseamna sa faci un act care este
neuzual avand in vedere actele incheiate de societate in rest
-actele care s-ar incadra in limitele obisnuite, chiar daca sunt de valori foarte mari, nu se
incadreaza la aceasta limitare
-daca este un act cu totul nou pt societate? Trebuie notificati ceilalti
-daca adm ignora opozitia unui dintre adminitratori, at adm va raspunde pt prejudiciile
suferite de soc
-tertii, daca sunt de buna credinta, sunt protejati

Problema de practica: nu avem un text de lege care sa interzica adm sa incheie un act atunci
cand exista un conflict de interese intre ei si soc! nu exista nici un art de principiu care sa
spuna ca acestia trebuie sa aiba obligatia de loialitate fata de soc. Doctrina considera ca este
implicita aceasta obligatie, obligatia de a da prioritate intereselor societatii si nu intereselor
unui anume asociat sau intereselor sale personale
-NCC – interzice adm unei soc civile sa incheie acte care sunt contrare intereselor societatii –
acesta va deveni text de principiu si pt soc comerciale
-nici NCC nu are un text care sa constate obligatia de loialitate

Administratorul in cadrul SA-ului

-textele de aici nu se aplica si SRL-ului

-LSC consacra doua tipuri de administratori – sistemul unitar si sistemul dualist (De)  nu se
bazeaza pe diferenta nr de administratori, ci diferenta este la nr de organe care exercita fct
executiva
-dr comun – sistemul unitar

Sistemul unitar
-pot sa fie numiti unul sau mai multi adm
-daca sunt mai multi – nr impar
-daca sunt mai multi => org colegial – consiliul de administratie
-org colegial la SA deroga de la regula unanimitatii, regula este cea a majoritatii (exista reguli
de cvorum si de majoritate)
-exista obligatia de a aavea mai multi adm, at cand societatea trebuie sa-si auditeze situatiile
financiare
-desemnarea – se face de catre AGA ordinara, ceea ce lg aduce nou – odata ce au fost numiti
si au acceptat mandantul, trebuie incheiat un ctr de administrare
-acest ctr se incheie cu societatea si el inceteaza in principal prin revocarea administratorului
sau prin refuzul de a innoi mandatul
-odata ce ai incheiat acest ctr, adm respectiv este incompatibil sa mai exercite o fct salariala
pt acea întreprindere
-acest lucru are sens, intrucat de esenta fct salariatului este subordonarea fata de administrator
-ctr respectiv trebuie sa contina si cateva clauze imperativ stabilite de catre lege: clauza de
confidentialitate + administratorul trebuie sa fie asigurat prin raspunderea profesionala – daca
administratorul comite o greseala de administrare, atunci va plati asiguratorul
-este un sistem care satisface ambele parti, insa este un sistem costisitor pt ca se platesc sume
disproportionat de mari pt greseala cuiva
-ctr de administrator – act sub semnatura privata
-administratorul independent
-in ce context este independent administratorul? – el are anumite caracteristici care ii dau
aceasta aura de independenta – nu exista dovezi cu privire la acte juridice sau calitati juridice
care sa ii puna sub semnul intrebarii capacitatea de a se gandi cu prioritate la interesul social
-art.138 indice 2 satbileste aceste criterii:
-aceste criterii sunt limitative, foarte precise si cumva limiteaza calitatile administratorului
respectiv:
-nu a fost director/ nu este actionar semnificativ – cel putin 10%/ nu a fost angajat al soc in
ultimii 5 ani sau la unele dintre soc controlate de soc respectiva
-nu exista relatii de afaceri cu soc sau cu o soc controlata de aceasta in ultimul an – nu este o
interdictie absoluta/ daca a avut o relatie ocazionala, nu putem controla ca nu a indeplinit
criteriul independentei
-ce beneficiu are el? nici unul – beneficiile sunt ale asociatilor
-adm independent trebuie numit in unele comitete – comitetul de audit
-pt ca soc respectiva sa aiba situatiile financiare auditate, trebuie sa numeasca un auditor
independent

Cum functioneaza administratorul?

-regula majoritatii
-regula deliberarii
-legea stabileste un anumit mecanism de convocare al consiliului de administratie
-la SA numai o persoana are dr de a reprezenta legal societatea – presedintele consiliului de
administratie – ales fie de AGA, fie de catre consiliul de administratie
-presedintele nu are o putere mai mare, el are atributii de organizare si are monopolul
reprezentarii legale
-el trebuie sa semneze incheierea actelor de catre societate
-actul constitutiv poate deroga de la aceasta regula – si poate sa prevada ca toti
administratorii/ sau numai unii au drept de semnatura
-actul constitutiv poate sa prevada ca sunt necesare mai multe semnaturi
Puterea de delegare a puterii de reprezentare – de la administrator catre oricine nu are aceasta
calitate – regulile generale
Pt delegarea puterii de conducere – cei care primesc aceasta putere sunt directorii – se aplica
regulile speciale  prin delegare, consiliul de administratie nu mai pastreaza functia de
conducere, ci lor le va reveni o functie de supraveghere a directorilor
-directorii pot sa fie administratori sau pot sa fie in afara consiliului de administratie
-legea prevede ca cei care sunt si directori si administratori sa fie minoritari
-presedintele poate fi si director general
-daca le-au fost delegate unele puteri directorilor, acestia nu devin administratori, ci ei vor
avea, ca si administratorilor, unele indatoriri: obligatia de loialitate…
-modul concret in care vor lucra directorii – actul constitutiv sau actul de delegare
-cons de administratie poate revoca oricand directorii
-daca a avut loc delegarea conducerii executive, automat este delegata si puterea de
reprezentare  cei care semneaza acte pt societate si leaga societatea sunt directorii

Standarde de conduita pt administratori si directori:

-art.44 indice 1
-standardul de baza – cel de bun administrator
-administratorii trebuie sa functioneze cu prudenta si diligenta unui bun administrator

-ce inseamna prudenta si diligenta intr-o piata competitiva?

-art.144 indice 1 – nu se incalca oblg de prudenta si diligenta, daca la mom luarii deciziei,
adm considera cu buna credinta ca au actionat cu buna credinta in baza unor informatii
adecvate
-in baza alin.4 administratorii trebuie sa-si exercite mandatul cu loialitate in interesul
societatii
-bunul administrator si loialitatea sunt standardele de comportament pt administratori si pt
directori

Raspunderea pt personalul societatii:

-se asemana cu raspunderea comitentului pt prepus

Curs 6 – 26.11.2012

La administratori: In cazul in care are loc o vacantare a pozitiei de administrator sunt mai
multe solutii, in fct de cati membri raman in consiliu:
-daca este un singur administrator – este convocata de urgenta ad gen pt a numi un
administrator, insa soc nu poate ramane fara conducere, de aceea cezorii vor convoca
adunarea si vor numi provizoriu un administrator.
-in cazul in care soc nu are cezori, ci numai auditor extern  solutia: orice actionar va
convoca adunarea pt a numi un administrator, iar pana la acea data nu exista administrator
-daca sunt mai multi membri acestia vor propune provizoriu o alta pers care sa lucreze in
locul celei indisponibile
-acestia vor convoca ad gen pt a numi un nou administrator

Ca si mod de fct a administratorului ca si organ colectiv:

-legea stabileste in art. 141 cateva linii directoare si lasa detaliile la latitudinea actului
constitutiv:
-periodicitatea la cel putin 3 luni – se poate si mai devreme
-cel care are atributia de a convoca consiliul este presedintele  aceasta convocare trebuie
trimisa cu suficient timp inainte, pt ca adm sa se poata informa cu privire la problemele in
discutie
-oricum s-ar lua deciziile, ele trebuie materializate intr-un proces verbal, care trebuie semnat
de adm care au participat la intrunire  el nu are nici un efect juridic, acest lucru nefiind
intamplator  filozofia legii noastre este ca deciziile executivului nu sunt cenzurabile de
catre instanta, pe considerentul ca acest organ ia decizii de regula decizii de implementare a
unor linii strategice adoptate de ad gen <-- acestea pot fi atacate in instanta
-nesemnarea lor decatre adm nu este o cauza de invalidare, insa este o chestiune de
probatiune, atunci cand se verifica, de exemplu, cvorumul, dar este o problema interna

-cu privire la posibilitatea de reprezentare:

-cel care are dr sa reprezinte – presedintele cons de adm, daca nu a delegat-o directorului
general
-actul poate sa deroge, insa in mod derogatoriu de la regula generala – art.54, 55 LSC, 143(2)
prevede ca daca sunt mai multi adm care au puterea de reprezentare, acest lucru este opozabil
tertilor

Conflictul de interese
-exista prevederi clare cu privire la interdictia asociatilor de a vota si de a delibera alaturi de
ceilalti asociati, at cand ei au un interes direct, interes materializat in promovarea intereselor
unei societati concurente.
-nu exista o atare prevedere in materia administratorului
-singurul loc unde exista o prevedere asemanatoare  reglementarea soc pe actiuni
-144 indice 3 – cel care are un astfel de conflict de interese trebuie sa ii informeze pe ceilalti
administratori si sa nu ia parte la decizie (interesul nu trebuie neaparat sa fie direct, poate fi si
intereul unei rude, afin, sotie)
-prevederi cu titulu special, care privesc anumite situatii particulare – administratorul care
foloseste bunul societatii – el poate face asta in mai multe feluri
-144 indice 4 interzice imprumuturile luate de catre administrator de la societate – interdictia
creditarii administratorului de catre societate (lit. de la a la e)
-acest text de lege are 2 consecinte: nulitatea actului de creditare si poate atrege si
raspunderea penala a administratorului care incalca aceasta norma
-tot art.144 indice 4 extinde aceasta interdictie si la soc in care acesta singur sau impreuna cu
persoane apropiate detine cel putin 20%
-tranzactionarea propriu-zisa cu societatea – este interzisa – interdictia este mai putin
pregananta, efectul este numai dpdv al validitatii actului si functioneaza de maniera
cenzurarii acestui act de catre actionari
-orice act intre administrator si societate care vizeaza un activ care depaseste 10% din val
activelor nete este supus cenzurii ad generale
-art.153 indice 22 interzice administratorului sa incheie acte de orice fel, daca valoarea
bunurilor implicate in acel act depaseste ½ din valoarea contabila a bunurilor societatii  nu
se poate deroga de la aceasta regula prin actul constitutiv

Sistemul dualist:
-exista doua organe cu pozitii distincte: consiliul de supraveghere si directorat
-consiliul de supraveghere indeplineste in rap cu directoratul fct pe care ad gen le-ar indeplini
in sistemul unitar
-acest consiliu de supraveghere este un organ de control si nu un organ de conducere propriu-
zisa
-acest organ se formeaza tot prin nominalizare si alegere de ad gen
-el are un nr intre 3-11, pe o durata de 4 ani si, odata numit, el dobandeste autoritatea de a
numi directoratul
-art.153 indice 9
-fct lui exclusive –alin 1 – posibilitatea de a numi si a revoca membrii directoratului
-are posibilitatea de a verifica activitatea directoratului din perspectiva conformitatii ei cu
legea
-are si o obligatie specifica – raporteaza ad gen modul in care si-a indeplinit mandatul – cel
putin o data pe an
-acest art. permite act sa dea in competenta consiliului de supraveghere si aprobarea
incheierii de catre directorat a unor acte, in fct de niste criterii prevazute de actul constitutiv
-aceasta aprobare nu este vazuta de legiuitor ca o fct executiva, ci ca o fct de control specific
-legea limiteaza si in acest mod interventia consiliului de supraveghere in activitatea de
conducere
-pt ca are un nr mare de membri, legea prevede posibilitatea infiintarii unor comitete de lucru,
intrucat acesta fiind organ de supraveghere trebuie sa poata lua decizii in mod rapid
Tipuri de comitete: comitetul de audit, comitetul de remuneratie, comitetul pt alegerea
candidatilor pt directorat, comitetul de alegere a candidatilor pt unele fct speciale
-rolul acestora este de a analiza tehnic pb care cad in competenta lor si de a propune solutii
consiliului de supraveghere
-in practica exista posibilitatea de a delega puterea de decizie acestor comitete

-org care conduce soc in sistemul dualist – directoratul

-spre deosebire de sistemul unitar, in materia directoratului exista o reglementare mai
elaborata cu privire la modul de fct a acestuia
-directoratul este vazut similar cu consiliul de administratie – nr impar de membri, acestia
trebuie sa ia decizii in cadrul organului colegial
-presedintele directoratului are dreptul de reprezentare  exista o interdictie absoluta ca
membrii directoratului sa faca parte si din consiliul de supraveghere
-daca actul constitutiv cere membrilor sa lucreze impreuna, atunci similar cu situatia de la
SNC, deciziile sunt luate in unanimitate de catre membrii directoratului
-sedintele + organizarea lor  cel putin o data la trei luni
-directoratul este obligat sa comunice toate deciziile sale consiliului de supraveghere –
trimestrial sau o data de an.

Dispozitii coumune pt formele in care le imbraca administratorul:

-durata mandatului – max 4 ani – termen imperativ
-membrii sunt reeligibili
-legea cere ca aceasta pozitie (adm sau directorii) sa fie exercitata in mod direct de catre
persoane fizice, daca sunt insa persoane juridice, legea cere ca acea persoana juridica sa
dezemneze o persoana fizica care sa exercite efectiv atributiile  aceasta pers fizica raspunde
in solidar cu persoana juridica- administrator

Cu privire la posibilitatea ca adm, directorii sau membrii cons de administratie sa exercite

aceste fct in alte soc comerciale
-in cadrul soc concurente -153 indice 15 – cel ce se gaseste in aceasta situatie trebuie sa
comunice situatia de conflict si numai organul respectiv poate aproba exercitarea mandatului
-daca nu dezvaluie acest conflict de interese – raspund pt daune + este motiv de revocare
-lg prevede ca revocarea se face cu plata de daune

-nr limitat de mandate:

-o persoana nu poate fi in acelasi timp adm in mai mult de 5 societati de pe teritoriul Ro. 
leg vrea sa exite situatia in care o persoana devine administrator profesionist si nu se mai
concentreaza asupra activitatilor
-daca depasesti nr. de 5  mandatele se sting in mod automat in ordine cronologica
-aceasta interdictie nu se aplica in cazul grupurilor de societati

Remunerarea:
-organul care aproba remuneratia este adunarea generala
-la directorat, cel care stabileste remuneratia membrilor directoratului este consiliul de
supraveghere, iar daca a fost delegata puterea de conducere directorilor, este consiliul de
administratie
-legea stabileste cu titlu imperativ ca actul constitutiv trebuie sa decida limita maxima a
remuneratiei pt pozitia de director, sau orice remuneratie suplimentara pt membrii cons de
supraveghere sau a cosiliului de supraveghere, lasandu-i pe acestia sa decida

pb pt soc romanesti care sunt filiale ale societatilor straine – nimeni nu vrea sa afle care
este salariul sau

-legea stabileste la art.153 indice 20 – cvorum minim de cel putin jumatate din membrii
acelui organ + majoritatea este de jumatate dintre cei prezenti
-reprezentarea unui membru al unuia dintre aceste organe este permisa, numai in cazul este
reprezentat de alt membru  acesta nu poate reprezenta decat un singur membru
-posibilitatea de a lua decizii prin mijloace de comunicare la distanta
-luarea de decizii pe baza de vot unanim in scris – se circularizeaza decizia, iar daca toti
membrii semneaza – este posibil sa recurgi la acest mecanism numai in cazuri de urgenta
Obligatia membrilor acestor organe
-obligatia de a convoca ad gen, daca ei constata ca datorita pierderilor societatii, are loc o
reducere a activului net, care valoric inseamna mai mult de ½ din capitalul social
-cresterea capitalului social
-reducerea capitalului social
-dizolvarea societatii
153 indice 24  ad gen trebuie convocata de indata!  ad generala va lua aceste decizii –
legea lasa un termen in care ad gen poate lua aceste decizii – anul financiar anului urmator in
care s-a constatat pierderea, altfel oricine poate cere dizolvarea
-adm care au convocat ad gen scapa de raspundere
-modul in care adm pot sa-si inlature raspunderea  cerand ca aceste constatari sa fie notate
in procesul-verbal aceste + notifica cenzorilor
-in cazul in care nu exista cauze de inlaturare a raspunderii lor, societatea poate sa introduca o
actiune in raspunderea lor  ad gen trebuie sa voteze cu majoritate actiunea in raspundere
-daca majoritatea se opune

Curs 7 -03.12.2012

18 decembrie 8 -10, amfiteatrul 3 – recuparare curs

Organul executiv de conducere la SRL

Drept comun: SNC – doua sisteme de administrare  exista cerinta unanimitatii sau nu 
pot decide administratorii numai impreuna, sau si separat?

La SRL legiuitorul nu trimite la reglementarile de la SA, din contra, el stabileste expres ca nu

se aplica la regulile (197 alin. 4) de la SA cu privire la administrare, chiar SRL-ul este supus
obligatiei de auditare, astfel prezentand un interes crescut pt economie.

Sunt 2 mecanisme in care poti structura functionarea organului executiv:

-fie conventional – organ colegial de conducere, conform prevederilor de la SA – dar este
doar un mecanism conventional, nu se completeaza cu dispozitiile legale
-fie nu reglementezi nimic – aplici regulile pe care le prevede legea  legea trimite exspres
la regulile de la SNC.
!!! art.75-78
-dreptul de reprezentare apartine fiecarui asociat
-ei pot decide separat  in actul constitutiv se poate stipula ca ei sa administreze impreuna
 in acest caz: decizia trebuie luata cu unanimitate
-acte urgente + paguba mare + ceilalti in imposibilitate  poate decide un singur
administrator
-daca administratorii sunt numiti in AGA  majoritatea absoluta a capitalului social/ la fel si
la revocare / daca administratorii au fost numiti prin act constitutiv?
-operatiune care depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care il desfasoara
societatea  operatiuni extravagante?

-ceea ce este suplimentar fata de SNC este interdictia administrarii pe contul lor sau al altei
persoane al unei activitati care concureaza societatea unde sunt administratori, sau o activitate
care este identica fata de societatea unde sunt adm (similara cu 153 indice 15 de la SA)
-daca nu reglementezi nimic, administratorii vor avea fiecare dreptul neingradit de a
reprezenta/ administra societatea
Modul in care are loc transferul titlurilor de participare (parti de interes, parti sociale,
actiuni)

Cu cat caracterul intuitu personae este mai puternic, cu atat restrictiile privind instrainarea
sunt mai pregnante, pt ca nu le este indiferent asociatilor cine preia partile de participare.
Cu toate acestea, legea 31 instituie o restrictie mai mare la cesiunea in cadrul SA, decat in
cadrul SNC.

-la SNC – numai daca actul constitutiv permite, sau in caz de unanimitate (act constitutiv +
unanimitate)
-la SRL, avem art.202 care impune in mod imperativ ca transferul catre terti sa fie aprobat in
prealabil cu votul a ¾ din capitalul social  dispozitie imperativa  creeaza probleme in
practica: daca cel ce vrea sa transfere este indispensabil pt formarea acestei majoritati, nu
avem un conflict de interese? Ar trebui el sa aprobe sau sa se abtina? Solutia corecta este ca
el sa voteze (ubi lex non distinguit…). Nu avem in realitate de-a face cu un conflic de
interese, pt ca nu se voteaza un act al societatii, ci este vorba despre incheierea unui act fata
de care societatea este tert.
-in afara de aceasta procedura, in rest nu exista alte inderdictii cu privire la transmiterea
partilor sociale

La SA – nu avem caracter intuitu personae

-legea lasa la latitudinea actionarilor sa itroduca restrictii
-daca partile nu prevad altceva, transferul este opozabil tertilor de la inregistrarea in
registrul actionarilor
-art.98
-indiferent de ce tip de societate avem, de ce restrictii avem sau nu in lege, persoana care
transfera, cedentul, ramane raspunzatoare pt datoriile pe care le are fata de societate nascute
anterior datei transferului (daca mai avea de varsat o parte din cap soc, de exemplu)
-o alta consecinta a transferului – calitatea de a primi dividende – regulile sunt relativ simple
pt celelalte societati – daca dividendele nu au fost declarate pana la data transferului, cel
care le culege este dobanditorul partilor sociale – regula confirmata de jurisprudenta
(partile pot sa stabileasca si un alt mecanism, mecanism ce va trebui sa-i fie facut
opozabil si societatii)
-la SA – avem sistemul datei de referinta: numai actionarii inscrisi in registrul actionarilor
la data de referinta pot exercita toate drepturile de actionar si pot suporta efectul hotararilor
luate  pt societatile pe actiuni listate public
-daca cineva instraineaza actiunile dupa data de referinta, dar inainte de adunare:
dobanditorul nu poate vota + nu poate primi dividende
-aceasta idee a datei de referinta se justifica daca ai in vedere premisa pe care e constituit SA-
ul – nr mare de actionari – ai un moment de inghet – data de referinta
-lucrul nu se justifica la SA-ul cu numar mic, unde nu exista acelasi impact al instrainarii
actiunilor

Organul de control

-functia de control este exercitata prin intermediul cenzorilor

-cenzorii sunt persoane care au ca functie principala sa controleze modul in care organul de
conducere administreaza societatea si sa raporteze rezultatele adunarii generale
-sunt urechi si ochi ai AGA
-organ colegial – nr impar + supleant
-cezorii nu trebuie neaparat sa fie asociati sau actionari
-in acelasi timp nu trebuie sa fie specializati in control financiar-contabil
-exista in lg 31 – in reglementarea profesiei de contabil autorizat sau de expert contabil – unul
dintre acestia trebuie sa aiba aceasta profesie, sau cel putin sa aiba studii de specialitate
-la SRL – ei sunt obligatorii la soc cu peste 15 asociati, la sub 15 asociati controlul se poate
realiza mai usor de AGA

Atributii principale:

-163 – gestiunea societatii, verifica situatiile financiare si documentele financiar-contabile –

sub aspectul conformitatii cu legea + au obligatia de a aduce la cunostinta aga orice alte
nereguli le sesizeaza, inclusiv nerespectarea hotararii AGA de catre administrator
-administratorii sunt obligati sa le dea acces la documentele societatii si sa le prezinte la
cerere un raport lunar cu privire la activitatea societatii
-legea spune chiar ca situatiile finanicare nu pot fi supuse dezbaterii AGA, daca nu au
fost verificate anterior de catre cenzori
-au rolul de a convoca AGA in cazurile exceptionale prevazute de lege

a) in cazul in care avem un administrator unic si acesta nu mai poate exercita activitatea,
atunci cezorii convoaca AGA si numesc temporar un administrator
b) in cazul in care li se reclama aspecte care nu sunt in acord cu legea sau cu actul
constitutiv – fie iau in calcul aceste reclamatii si le trateaza in raport de AGA, dar nu
sunt obligati sa dea un raspuns – au o anumita discretie + cand exista un anumit nr de
actionari cel putin 5% din cap soc, care reclama acest lucru – ei sunt obligati sa
verifice si sa intocmeasca un raport
-daca apreciaza ca este intemeiata reclamatia, atunci ei trebuie sa convoace aga, pt ca aceasta
sa ia o decizie cu privire la situatia creata
-cenzorii au o problema dpdv al eficientei – nefiind specializati in activitatea de investigatie
financiar contabila, pot sa scape din vedere unele aspecte. Soc mari sunt obligate sa asigure
un control eficient – auditorii finanicari
-diferenta: primii sunt organ social, ceilalti sunt prefesionisti extern
-dpdv al subordonarii: cenzorii sunt un organ subordonat aga, dar ei nu sunt subordonati
administratorului. Auditorii nu sunt subordati nimanui
-cazuri in care trebuie sa am auditori: ca, activ net, nr salariati- daca sunt intrunite 2 din 3 ai
obligatia de a numi auditor + societatile in sistem dualist (sa)
-alte societati pot opta sa numeasca cenzori
-daca ai auditori, nu mai poti avea si cenzori, pt ca functiile principale de control sunt
preluate de audit
-auditorul nu are puterea de a convoca aga sau de a numi temporar un administrator
-in cazul in care exista auditor financiar independenti, exista obligatia de a avea auditor intern
– ei sunt subordaonati organului executiv de conducere – este discutabil cat sunt de
subordonati
-auditorii interni au posibilitatea/ obligatia sa investigheze la cererea unor actionari unele
actiuni intreprinse de societate, insa nu au posibilitatea de a convoca aga – ei pt sesiza
organul de conducere
-cu privire la raspunderea cenzorilor: exista prevederi similare cu cele de la raspunderea
administratorilor – actiune a societatii impotriva lor, raspund pt prejudiciile cauzate in
activitatea lor, pot fi revocati…

Registrele obligatorii ce trebuie tinute de societate:

-registrul aga – unde trebuie sa depui procese verbale si hotararile luate
-registru al dezbaterilor organului colectiv de conducere
-registru al constatarilor facute de cenzori
-registrul actiunilor si actionarilor sau al partilor sociale

toate aceste registre sunt tinute de societate/ sanctiunea nu este prevazuta – ai o dificultate
de probatiune, nu exista un sistem sanctionator pt netinerea registrelor

-rezerva legala – o parte a capitalului social constituita prin preluare anuala a unei parti din
profitul brut
-aceasta rezerva trebuie sa reprezinte cel putin 20% din cap social
-in cazul in care faci distributii de active catre asociati/actionari si nu ai rezerva legala
constituita, faci o rascumparare de actiuni sau o majorare de capital  nu ai voie sa faci
aceste operatiuni daca nu ai rezerva constituita
-rezerva este o garantie suplimentara fata de creditorii sociali a solvabilitatii societatii
-acest fond nu poate fi distribuit ca dividende, chiar daca ai un excedent
-ce poti face? Sa nu mai contribui la marirea acestui fond, pana la momentul in care aceasta
cade sub 20% din capitalul social

Modificarea societatii:
-modificarea actului constitutiv
-multe dintre aceste modificari ale actului constitutiv – duc la modificarea unor elemente din
cadrul societatii
-regulile procedurale sunt similare celor de la constituire:
-act de vointa sociala
-publicarea la RC
-pt a facilita publicitatea, lg prevede ca in anumite situatii, directorul RC este singurul care
decide cu privire la inregistrare fara sa mai fie nevoie de control judiciar
-in cazul in care modificarea este supusa controlului judiciar al judecatorului delegat, exista
pt buna comunicare obligatia ca odata cu actul sa depui la RC si o varianta adusa la zi a
actului constitutiv
-in cazul in care avem o retragere sau o excludere sin societate nu este nevoie de aducerea
actului la zi
-care ar fi principalele cauze de modificare:
-nivelul capitalului social
-organele societatii
-chestiuni legate de functionarea societatii (sediul social, etc)
-categorie speciala: excluderea sau retragerea unor asociati care sunt tratate ca si cazuri
speciale, de exceptie
-actele de fuziune sau divizare

Modificari care privesc nivelul capitalului social:

-reducere +marire

Reducerea capitalului social – art.207

-stabileste variante ale reducerii  modificarea in minus a cifrei care reprezinta capitalul
social cu impact fie asupra nr titlurilor de participare, fie asupra valorii lor, fie asupra
ambelor
-3 cauze: rascumpararea de actiuni in scop de anulare (numai la sa) + scaderea valorii
nominale +
-alin.2 – efecte ale unor masuri care nu au fost duse pana la capat:
-actionarilor li se permite sa verse o parte din capitalul social dupa momentul subscrierii
-ce se intampla daca nu versi? – fie il executi silit pe actionar + fie preiei aceste actiuni si le
vinzi unui tert + anulezi aceste actiuni
-restituirea de aporturi catre asociati/ actionari  nu este un caz de rascumparare – societatea
decide pe baza vointei aga sa restituie aporturile (distributie de dividende in natura, care nu
este recunoscuta ca atare, pt ca distribuirea de dividende se face numai in bani)
-pt creditori exista un impact al reducerii capouatlului social, pt ca sunt mai putine active –
legea ii protejeaza – ei au dreptul sa se opuna reducerii
-odata adoptata hot, ea trebuie publicata in Mof – tertii au posibilitatea sa introduca o actiune
in opozitie (creantele trebuie sa fie anterioare publicarii) – termenul este de 2 luni  ei au
dreptul sa obtina de la societate garantii pt creantele lor
-daca se introduce o asemenea actiune – procedura este suspendata –pana la momentul cand
actiunea in opozitie este respinsa sau pana la momentul cand creditorii primiesc garantiile
-cu privire la emiterea de obligatiuni – acesti creditori sunt si ei protejati in aceeasi masura ca
si creditorii care nu sunt obligatari

Majorarea:
-noi aporturi la capitalul social
-poate sa fie si rezultatului unui proces de incorporare a unor categorii de rezerve – nu aduce
nimeni bunuri noi, ci banii provin din rezerve
-2 tipuri de majorari:
-majorari prin cresterea nr actiunilor
-majorari prin cresterea valorilor nominale
-daca majorarea este un proces intrinsec – restrictii cu privire la categoriile de rezerve ce pot
fi folosite:
-nu poti folosi rezerva legala + rezervele din reevaluare
Rezervele din reevaluare:
-periodic trebuie sa reevaluezi activele pt ca exista o discrepanta intre valoarea contabila si
valoare reala (care se reduce prin depreciere – amortizare/ valoarea bunului se poate aprecia
in anumite situatii) – daca nu il reevaluezi si valoarea de piata a crescut, nu mai poti deduce
amortizarea din profit + daca vrei sa il vinzi  valoarea de vanzare – vaaloarea contabila –
aceasta diferenta trebuie sa fie mica, pt ca aceasta se impoziteaza
-daca ai o crestere de valoare – trebuie sa faci o rezerva – imobilizezi o suma de bani in pasiv,
care sa corespunda cresterii activului – rezerva exista cat timp ai bunul in activ

Majorarea prin cresterea valorii nominale

-nu se schimba nr de actiuni
-nu se schimba nimic in ceea ce priveste drepturile actionarilor
-in cazurile in care are loc o astfel de majorare si aceasta se face altfel decat prin incorporarea
rezervelor, a primelor de emisiune  ai nevoie de unanimitate / legiuitorul favorizeaza
majorarea prin emiterea de noi actiuni

Avem reglementata procedura in detaliu pt SA, iar in cadrul SRL-ului lg face trimitere la
procedura conventionala, stabilita de asociati

La SA:
-procedura de la constituirea capitalului social, dar stabileste niste derogari de la aceasta:
-daca este vorba despre o majorare in creante, legea, spre deosebire de momentul constituirii,
o interzice  aoprt in natura sau in numerar -> daca aduci aport in natura, legea prevede
numirea unui expert care sa evalueze bunurile aportate, pt a se evita abuzurile
-legiuitorul a abrogat reglementarea initiala care prevedea ca la majorarea prin aport in natura
nu exista drept de preferinta

Dreptul de preferinta:
-majorarea sa fie neutra dpdv al impactului asupra asociatilor, pt a nu se ajunge la diluare –
unii sa aiba o cota mai mica de participare
-cand faci majorare prin rezervele societatii, acest lucru le intampla oricum
-cand vii cu aporturi noi, daca nu toata lumea subscrie, cei care nu subscriu vor avea o cota
mai mica de participare  drept de preferinta: inainte de a intra terti in societate, pot sa
subscrie si ei – acest termen nu poate fi mai mic de o luna de la publicarea hot de majorare
-drept prioritar cu privire la subscrierea unor cote-parti
-avem 2 situatii: exista un tert care vrea sa subscrie sau nu exista un astfel de tert
-cvorumul este ¾ din capitalul social subscris + majoritatea celor prezenti  astfel este
inlaturat dreptul de preferinta
-poti sa nu versi tot capitalul subscris la momentul subscrierii
-legea permite ca si aportul in natura sa fie platit in acest mecanism – e greu de conceput
acest lucru – bunul nu poate fi segmentat astfel

Majorarea de capital autorizat dar neemis inca – sistem anglo-saxon

-un org al societatii este autorizat ca intr-un anumit interval de timp (5 ani, de regula) sa faca
o emisiune de capital intr-o limita prestabilita
-valoarea capitalului autorizat nu poate depasi ½ din capitalul existent la momentul
autorizarii
-cu privire la posibilitatea cons de adm de a restrange dr de preferinta, daca nu exista nici o
prevedere in actul de mandatare, atunci el trebuie sa respecte dr de preferinta/ ???
-ca procedura – totul se desfasoara la nivelul consiliului de administratie, hot consiliului de
adm trebuie publicata in Mof

Retragerea sau excluderea unor asociati:

-cele doua situatii nu suxnt aplicabile actionarilor

Excluderea este o sanctiune la adresa unui asociat – pierderea increderii celorlalti asociati si
eliminarea sa din societate
-este o derogare de la principiul autonomiei de vointa – legea prevede limitativ situatiile in
care un asociat poate fi exclus: 222(1):
-asociatul este pus in intarziere cu privire la aportul la care s-a obligat  cazul in care ar
putea fi valabil in situatia unei majorari de capital
-obligativitatea varsarii integrale a capitalului subscris
-daca asociatul are o raspundere nelimitata si a intrat in insolventa/ sau o persoana fizica a
devenit incapabila
-in cazul falimentului – nu este o sanctiune specifica, ci este o reluare a unei prevederi din lg
falimentului
-un asociat cu raspundere nelimitata se amesteca fara drept in viata societatii, sau este in
situatia in care actioneaza in concurenta cu societatea, sau fara a avea voie foloseste bunuri
ale societatii in interes propriu
-situatia asociatului-administrator, in situatia in care acesta a fraudat societatea, sau foloseste
capacitatea sa de reprezentare pt a incheia acte in interesul sau personal
-a existat jurisprudenta care a tratat situatii care nu intrau in cele 4 – instantele au fost de la
inceput ferme: oricat de dificila face un asociat viata unei societati, daca nu se intra in mod
cert pe textul legii, nu putem avea excludere
-odata ce instanta a decis excluderea, ea este obligata sa se pronunte si cu privire la situatia
capitalului social
-asociatul nu are dreptul sa pretinda in urma excluderii o parte din patrimoniu – 224(2) – el
poate cel mult primi o compensatie pt partile sociale – instanta trebuie sa decida daca partile
raman in cadrul societatii si se redistribuie, sau decide o reducere de capital social
-excluderea nu inseamna si o pierdere pt cel exclus, el va primi un echivalent, echivlent ce va
fi stabilit de instanta

Retragere – intr-un nr limitativ de cazuri

-actul constitutiv prevede ca atare acest lucru
-cu acordul tuturor asociatilor
-instanta poate decide acest lucru – numai daca un asociat are motive sa se retraga – nu exista
prevedere in actul constitutiv, nu exista acordul celorlalti asociati aceasta este o chestiune
de oportunitate, pe care instanta trebuie sa o decida, insantele fiind reticente cu privire la
acest lucru - instanta trebuie sa stabileasca si pretul actiunilor platit celui care se retrage + ce
se va intampla cu structura capitalului social

-art.227 alin.1, lit.a

-in cazurile prevazute la 134 –
opinia corecta: legea are in vedere aceleasi situatii ca si cele mentionate la art.134,
procedura prevazuta fiind cea din art.227 si nu cea din 134

Curs – 17.12.2012

Inaninte de transferul partilor sociale, creditorii sau alte persoane prejudiciate au posibilitatea
sa se opuna – 202-204 publicarea transferului in Mof – art.61-62 se poate introduce opozitia
in instanta in termen de 30 de zile. Numai dupa rezolvarea opozitiei se poate realiza
transferul.

Fuziune si divizare:
-doua operatiuni in oglinda
-leg reglementeaza in detaliu fuziunea si prevederile se aplica si la divizare

Fuziunea – operatiunea prin care doua sau mai multe soc isi combina patrimoniile si isi
schimba str de participare la cap soc, astfel incat rezulta o sg societate.
2 forme de fuziune – prin absorbtie – o soc preia patrimoniile celorlalte soc, care dispar +
fuziunea prin contopire – toate soc participante dispar si apare o noua societate

-fuziunea tb privita pe 2 planuri care se intrepatrund tot timpul: planul patrimonial si planul
structurii capitalului social (interesele creditorilor)

Fuziunea – o forma de transfer universal de patrimonii  soc rezultanta va prelua ca ef al

fuziunii patrimoniile celorlalte societati – efecte juridice fata de cred sociali
Rap patrimonial + planul cap social  stabilirea raportului de schimb intre titlulrile de
participare la soc rezultanta si titlurile la soc care dispar
Dpdv economic ceea ce ii intereseaza pe terti este cu ce active si cu ce datorii va prelua soc
rezultanta, pe actionari ii intereseaza daca soc dispare, cat vor detine din soc rezultanta.
Aceste detineri se calculeaza prin raportul de schimb. Metodologia de clacul este
reglementata de Ministerul Finantelor Publice  Ordinul MFP 176/2004 – un capitol din
acest ordin

Economic: asoc unei soc au o cota de participare la cap acestei soc => ei au cota de
participare din activele si pasivele acelei soc – daca soc s-ar lichida, activul net s-ar imparti
intre ei pro rata
La fuziune – cota lor de participare se duce in alta soc, ei trebuie sa primeasca parti sociale la
soc rezultanta => este inevitabil ca in procesul de fuziune unii asociati sa fie diluati  in mod
normal valoarea ar trebui sa fie cel putin egala cu ceea ce aveau in soc care dispare, chiar
daca numeric au mai putin.
Miza este sa determini cate cote de participare trebuie sa primesti in soc rezultanta, astfel
incat participarea lor la activul net sa ramana neschimbata.
In primul rand trebuie sa intocmesti situatiile finanicare care vor include activul net al fiecarei
soc  ele se intocmesc inainte de aprobarea fuziunii
Evaluarea soc care fuzioneaza – vezi cu cat contribuie fiecare soc la activul net total: metoda
valorii activului net, metoda fluxului de numerar discontat, metoda fluxului de numerar pur si
simplu
trebuie sa ai pt toate o metoda unitara

Determinarea raportului de schimb

-tb sa vezi cat valoreaza contabil fiecare parte soc in fiecare societate  imparti valoarea soc
cu nr total de actiuni sau parti sociale emise: se ia activul net si se imparte la nr total de
actiuni
-imparti valoarea contabila a soc care dispare la valoarea totala a soc rezultante (cea care
ramane sau cea nou creata)
-ca sa iti dai seama cate parti soc trebuie sa emiti pt actionar – inmultesti raportul de schimb
al soc care dispare cu nr de actiuni al societatii care dispare
-societatea rezultanta va face o majorare de capital (cu valoarea capitalului fiecarei soc care
dispare)
-actionarii soc care ramane vor fi diluati
-actionarii soc care dispar intra in soc rezultanta cu o cota de participare mai mica decat aceea
la soc care dispare

Situatii ciudate:
-e posibil ca unele soc sa aiba activ net negativ sau zero  ei nu contribuie cu nimic la soc
rezultanta  actionarii soc pe pierdere nu mai primesc nimic
-compari val contabila a actiunilor care sunt emise pe baza rap de schimb cu valoarea lor
nominala (ea este stabilita contractual si este fixa) – este posibil ca val contabila sa fie mai
mare decat val nominala  diferenta dintre ele este numita prima de fuziune (pozitiva sau
negativa)  aceasta nu se didtribuie, ea ramane in fond de rezerva (rezerva de prima) – poate
fi folosit fie la maj cap soc, fie in compensarea unor situatii de rascumprarea sau intr-o
fuziune viitoare

Procedura de fuziune:
-este reglementata pt a da posibilitatea actionarilor soc patricipante sa adopte sau sa respinga
fuziunea pe deplin constienti de avantajele sau dezavantajele fuziunii
Procesul de fuziune poate fi declansat de catre administratorii sau directorii soc care vor sa
fuzioneze.
Pana in 2006 proc de fuziune trebuia declansat pe baza unei hot preliminare a AGA – ea nu
aproba fuziunea ci permitea sa se mearga pana la capat cu calculele privind fuziunea.
In practica se intampla sa existe o hot preliminarea desi lg nu o prevede.

Administratorii care considera ca este in interesul soc sa participe la fuziune aproba intrarea
in aceasta procedura si se redacteza proiectul de fuziune (este un ghid pt actionari, in baza
caruia acestia decid daca sunt de acord sau nu cu fuziunea) – art.241:
-identificarea soc
-actionariatul acestora
-motivele fuziunii – avantaje + dezavantaje
-efectele fuziunii pe plan patrimonial si pe planul capitalului social
-momentul la care fuziunea produce efecete juridice

Publicarea proiectul de fuziune – chiar daca este semnat numai de adm. Rolul publicarii este
de a da posibilitatea creditorilor soc sa se exprime cu privire la imactul fuziunii asupra
creantelor lor. Acestia au 30 de zile in care se pot opune printr-o actiune in instanta.
In 2010 s-a introdus o forma alternativa de publicitate (alternativa la Mof) – pe pagina web a
societatii.

Legea nu permite tuturor creditorilor de a se opune – cei cu creante certe, lichide si exigibile
dupa data publicarii proiectului (ii protejeaza doar pe cei care nu au alt mijloc de actiune, cei
care au creantele exigibile pot trece la executare silita)
Pana in 2010 viziunea leg a fost aceea de a le permite sa blocheze fuziunea pana nu primesc
garantii – fie garantii suplimentare + plata anticipata a creantei + intelegere suplimentara cu
societatea
Exista si tendinta de a abuza => foarte multe fuziuni blocate
Leg a intervenit si a prevenit ca fuzizunea nu este suspendata pana la hot definitiva si
irevocabila. Daca se va dovedi ca au dreptate, ei pot obtine despagubiri. Procesul nu mai
poate fi blocat.
Dupa ce a trece perioada de opozitie  faza aprobarii fuziunii de catre fiecare soc
participanta.
-aprobarea se face in AGA
-aceasta AGA tb sa se tina in cel putin 30 de zile dupa ce a expirat perioada de opozitie, astfel
incat actionarii sa aiba suficient timp sa reflecteze asupra impactului fuziunii.
-pe langa proiectul de fuziune + raport al adm in care acestia descriu motivele fuziunii,
avantajele, costurile pt societate si sustinerea lor pt fuziune + situatiile financiare anuale pe
ultimii 3 ani – pt a putea compara ce s-a intamplat cu soc cu ceea ce se va intampla cu ei dupa
fuziune
-daca AGA se tine la un anumit interval de timp dupa inceperea anului finanicar – situatiile
financiare pe ultimele 6 luni
-rap auditorilor + cenzorilor
-rap judecatorilor delegati pt a aprecia corectitudinea rap de schimb – este necesar numai
daca nu exista o hot unanima a actioanrilor de a renunta la el
-la sfarsitul perioadei de 30 de zile in care se poate formula opozitie
-o situatie privind ctr care au o valoare mai mare de 10 000 lei.
-judecatorul delegat nu face un ctrl de oportunitate – el va respinge fuziunea numai daca
formal fuziunea nu respecta cerintele legale.
-in cazul in care o soc nu participa pt ca actionarii ei nu doresc sa participe, tot proiectul va
cadea

-raspunde soc daca nu se realizeaza fuziunea? – da, doar daca dovedesti reaua-credinta a
asociatilor

-daca se realizeaza fuziunea – soc rezultanta trebuie inregistrata la RC + tb inregistrata

disparitia societatilor care dispar

-de la ce mom se produce efectul fuziunii?

-e un tranfer cu titlu universal al drepturilor si obligatiilor – nu e cazul sa inchei o novatie sau
un act care sa consemneze cedarea datoriei  pt multe raporturi juridice este nevoie de
notificari – ctr de munca
-daca exista licente – o noua licentiere
-trb sa iti dai seama cand te poti baza exclusiv pe efectul translativ si cand trebuie sa faci
fuziunea opoziabila unei categorii de terti
-249 – mai multe posibilitati:
-daca se constituie o soc noua – de la data inmatricularii acesteia la RC – aceasta nu poate fct
decat daca este inregistrata
-fuziune prin absorbtie – una ramane in viata + altele dispar – fuziunea produce efecte fie de
la data inregistrarii ultimei hot AGA care aproba fuziunea  data legala
-dar putem avea si o data conventionala - exista anumite limitari
-aceasta nu trebuie sa fie ulterioara incheierii exercitiului finaciar curent al soc absorbante
-pt soc care dispar, data stabilita conventional nu trebuie sa fie anterioara incheierii ultimului
exercitiu financiar
-care este incheierea ultimului exercitiu financiar?
leg iti spune ca anul trebuie sa fie acela in care are loc aprobarea fuziunii, insa data poate
varia fata de data publicarii ultimei AGA de aprobare a fuziunii
-se alege o data ulterioara datei de aprobare

-in sit particulara in care o soc este filiala altei soc si cea care absoarbe este este filiala, in
aceasta sit mama nu poate sa isi rascumpere propriile parti soc  in asemenea situatie se
anuleaza act care sunt constituite ca activ la filiala si nu se emit actiuni pt actionarii soc
mama, insa acestia devni actionari directi in societatea filiala cu procentul rezultat din
aplicarea raportului de schimb care are ca efect anularea acestor actiuni.

-art.246 indice 1 – este vb tot de soc aflate in relatii de afiliere – mama absoarbe filialele – in
ac situatie, daca actionarii in soc mama au posibilitatea sa ceara convocarea unei AGA prin
detinerea a cel putin 5% din cap soc nu este necesara convocarea unei AGA de catre adm in
societatea mama.

Divizare:
-divizarea este operatiunea prin care are loc transferul patrim sau a unei parti din patrim catre
o alta soc existenta sau care ia nastere cu ocazia transferului, soc transferatoare urmand sa
inceteze sau sa isi continue existenta, iar actionarii acesteia vor deveni actionari/asociati in
soc care ia nastere
-divizarea totala/partiala
-diviarea toata – va inceta societatea trasnformatoare
-la divizarea partiala – problema: ea se face in interesul actionarilor sau in interesul soc? –
250 indice 1 – este posibil ca odata cu transferul de partim ca soc care isi continua existenta
sa dob actiuni in soc care dob partea de patrimoniu, dar este posibil ca cei care primesc
actiuni sa fie chiar actionarii.
-daca desprinderea este in interesul soc – ei vor ramane actionari directi in soc care transfera
si indirecti in soc care primeste
-la divizarea partiala: o parte din datorii raman la societatea care a transferat – raportul de
divizare trb sa spuna foarte clar ce ramane la o societate si ce ramane la cealalta
-daca exista vreun dubiu cu privire la cum s-au impartit datoriile, lg instituie o prezumtie de
solidaritate – toate soc raspund in mod solidar
-un alt principiu la divizarea partiala: nu poate fi o divizare partiala in urma careia o soc sa
priveasca numai active sau numai pasive
-este posibil sa transfer in proportii diferite active si pasive, insa trebuie sa transfer din fiecare
– pt a evita fraudarea creditorilor sociali
-daca diproportia este foarte mare intre active si pasive – se poate demonstra intentia de
fraudare a intereselor creditorilor sociali
-sanctiunea din legislatia fiscala pt lipsa de neutralitate al divizarii !!!

Procesul de divizare este afectat de nulitate:

-reglementare in 2006 – cum sunt afectate interesele tertilor daca se accepta posibilitatea
nulitatii? – solutia: termen de prescriptie special de 6 luni de la data la care a prous efecte
juridice, indiferent de cauza nulitatii
-leg restrange cauzele de nulitate – poate fi introdusa cerere de nulitate numai daca hot AGA
este nula sau anulabila / daca un aspect nu a fost supus controlului
-Chiar daca s-a introdus actiunea – judecatorul poate da un termen de remediere, daca in
termenul de remediere cauza de nulitate este inlaturata – actiunea este respinsa. Daca nu
poate fi remediata cauza de nulitate – hot definitiva si irevocabila care nu va aduce atingere
obligatiilor nascute pana la ramanerea def si irevocabila.

Care sunt efectele nulitatii?

-pt soc rezultanta – ea trebuie sa dea inapoi ce a primit, trebuie sa scoata din actionariatul ei
pe actionarii introdusi
-ce se intampla cu soc radiate? este discutabila ideea de repunere a lor in activitate
-leg reglementeaza intr-o sectiune speciala – fuziunea transfronatliera – care se bazeaza pe o
directiva europeana – miza acestei reglm este de a facilita inregistrarea rezultantei si radierea
celor care dispar
-in esenta, reglementarea nu difera, doar ca este stabilit clar cum dispare soc intr-o asemenea
situatie

Dizolvarea si lichidarea soc comerciale:

-juridic sunt doua etape ale incetarii din viata ale unei societati – etapa dizolvarii si a
lichidarii, in realitate daca incepe o etapa, automata va incepe si a doua
-art.227 – principalele cazuri de incetare a soc (actul constitutiv poate sa prevada si altele)
-dizolvarea ope legis
-dizolvarea conventionala – hot de dizolvare este elementul care declanseaza procesul
-imposibilitatea realizarii obiectului de activitate –aici am fie o hot a AGA, fie o hot
judecatoreasca, care constata ca s-a indeplinit situatia
-mai exista situatia in care tot prin hot jud se constata ca exista neintelegeri grave intre
asociati sau alte motive temeinice care impiedica fct soc – implicit ai si o imposibilitate de
realizarii a ob de activitate
-falimentul societatii  este numai o consecinta a insolventa – apare numai daca insolventa
s-a convertit in faliment
-situatia soc pe actiuni care a ajuns sa aiba 1 actionar – daca in termen de 9 luni nu transformi
soc in SRL sau nu aduci un alt actionar se va produce dizolvarea la cererea unei persoane
interesate
-soc are pierderi si pierderile duc la reducerea activului net sub jumatate din cap soc – daca
nu se ia o hot cu privire la refacerea activului net, dupa trecerea unei perioade, orice persoana
interesata poate cere dizolvarea soc
daca oricare dintre aceste cazuri se produce, atunci trebuie inregistrata dizolvarea la RC –
fie ca este vorba de o cauza ope legis, fie ca se face prin hot instantei
-lg nu este clara cu privire la ef acestei publicitati – care este mom la care are loc dizolvarea?
– pt ca de la mom la care se trece la lichidare – limitarea capacitatii de exercitiu si de
folosinta
-art.233 – dizolvarea soc are ca efect deschiderea procedurii lichidarii – nu are loc lichidarea
in cazurile prevazute de lege
-in general in practica se considera ca lichidarea se produce numai de la mom la care tertii
puteau cunoaste

-cand nu se trece la lichidare?

-divizarea totala
-233(2) de la data dizolvarii, adm nu mai pot intreprinde noi actiuni, daca fac acest lucru, ei
raspund solidar pt obligatiile angajate, alaturi de societate.
Ce inseamna noi operatiuni? – operatiunile de conservare sunt permise/ actele de dispozitie –
acestea sunt interzise

Dizolvarea are loc la cererea unui tert

-atunci cand ne confruntam cu dezinteresul actionarilor de a mai promova activitatea
societatii
-RC sau un tert pot cere tribunalului sa pronunte dizolvarea

Odata ce se produce dizolvarea se trece la lichidare care are in vedere existenta unor pers care
au acest mdt de a desfasura activitatile respective. In anumite situatii, avand in vedere
interesul asociatilor si raspunderea lor fata de creditorii sociali – lg prevede ca dupa ce se
pronunta hot de dizolvare, asocatii pot decide cum se va imparti activul social – art.235

2 alin care par sa vina in contradictie: 235(1) si 235(2)  cum se aplica ele?
Interpretarea favorita: daca prin hot de dizolvare asoc au decis fara unanimitate si distributia
activului net – nu mai avem nevoie de o hot speciala luata cu unanimitate/ altfel avem nevoie
de o o noua hot cu unanimitate
 indiferent cum se deceide de catre asociati distributia activului, are loc un transfer de
proprietate de la soc la asociati  acest lucru se intampla data radierii  numai din
acel mom ai certitudinea ca soc nu va mai exista + numai atunci obt un certificat de
radiere pe baza caruia poti inregistra dr de proprietate la CF.

Procedura lichidarii:
-persoane specializate
-pana la numirea acestor profesionisti organul executiv ramane in fct si trebuie sa desf op
necesare de conservare
-mdt inceteaza de drept in mom numirii lichidatorilor – fie prin hot AGA, fie prin hot
judecatoreasca – prin hot lor li se traseaza si mandatul, care nu poate execede celui legal 
mdt legii este acela de a transforma activele in sume de bani si de a satisface in mod integral
creditorii sociali si de a distribui execedentul conf actului constitutiv
-trebuie sa obtina cel mai bun pret posibil  pt aceasta legea impune anumite limite si
anumite mijloace de control
-odata numit in fct are oblig de a inventaria toate activele soc + sa evalueze exact si pasivul
soc – asta se transpune intr-un bilant (nu este bilantul de lichidare, ci este unul provizoriu, o
situatie intermediara) – el trb comunicat si asociatilor
-cu privire la rel lor cu activelor soc, ei reprezinta un organ soc in lichidare
-activitatea lor se defasoara sub ctrl cenzorilor, iar daca nu exista cenzori, lg nu precizeaza
nimic, dar actionarii au dreptul de a cere periodic lichidatorilor de a prezenta modul in care
isi indeplinesc mdt
-ei au puterea de a vinde active – trb sa vanda prin licitatie publica bunurile imobile +
averea mobiliara: bunurile vandute in bloc/ cele care se vand ut singuli – nu trb org licitatie
-au dreptul de a face acte de conservare + operatiuni de comert – numai cele necesare
procesului de lichidare + imprumuturi neipotecate + este interzis in mod absolut de a
constitui ipoteci
-dupa ce au facut tot ceea ce este necesar pt a indestula creditorii sociali – ei trebuie sa
intocmeasca un bilant de lichidare care este supus hot AGA – poate fi contestat de catre
asociati  act in raspundere civila impotriva lichidatorilor – numai daca acestia si-au neglijat
indatoririle legale
-in orice lichidare pretul de vanzare nu este unul normal

Dupa ce se aproba bilantul de lichidare sau resping contestatiile soc impotriva acestuia –
ultima oblg a lichidatorului este transferul de bunuri sauz active catre asoc comunicandu-le
acest lucru (acest transfer se produce dupa data radierii), dupa care sa depuna la RC cererea
de radiere facand dovada virarii sumelor de bani catre asociati  judecatorul delegat decide
radierea.
Toate registrele contabile se depun fie la asociatul delegat, fie la RC, iar celelalte care nu au
valoare fiscala se depun la Arhivele Nat. Reg prevazute de lg 31 se pastreaza 5 ani.

Soc in nume colectiv: lichidatorii treb numiti de toti asociatii – daca nu exista unanimitate,
numeste instanta. Este aceeasi situatie ca la 235? Ce prevaleaza 262 sau 235? Opinia lui: ar
trebui sa prevaleze 235(1).
In cazul soc pe actiuni, lichidatorii se numesc pe baza de majoritate de catre AGA, majoritate
care este prevazuta in actul constitutiv  daca nu se formeaza maj, intervine instanta.