Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NOTIUNI GENERALE
Faptul de comert (in NCC a disparut conceptul) este orice activitate care da
nastere la raporturi juridice guvernate de legea comerciala si care se
intemeiaza pe ideea de schimb de marfuri si valori, fiind calificata ca o
activitate de intermediere in operatiunile de schimb partile nu erau
ultimele sau singurele persoane care tranzactionau cu privire la acel bun.
Art. 3 NCC
(1) Dispoziţiile prezentului cod se aplică şi raporturilor dintre
profesionişti, precum şi raporturilor dintre aceştia şi orice alte subiecte
de drept civil.
(2) Sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o
întreprindere.
(3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de
către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce
constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în
prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ.
Page 1 of 97
comerciale. Atunci cand nu este urmarita obtinerea de profit, avem de-a face
cu intreprinderea civila (fundatia, asociatia).
Page 2 of 97
(6) În sensul prezentului cod, prin uzanţe se înţelege obiceiul (cutuma)
şi uzurile profesionale.
Page 3 of 97
Elementul obiectiv: o practică generalizată, repetată, îndelungată și
constantă adică uniformă;
Elementul subiectiv: constă în modul în care se raportează subiectele
de drept la practica reprezentând elementul obiectiv, astfel, pentru a fi în
prezența unei uzanțe, subiectele de drept trebuie să considere că practica
are natura unei norme juridice.
Page 4 of 97
consumatorilor/ legislatia privind concurenta, care creeaza discriminare
pozitiva.
1.Principiul aparentei
Page 5 of 97
discomfort. Cei care nu-si mai pot onora obligatiile comerciale sunt eliminati
foarte repede din circuitul comercial.
Page 6 of 97
Acest control este o procedura gratioasa (Procedura necontencioasa
voluntara, gratioasa reprezinta acea procedura sub imperiul careia instanta
de judecata este abilitata cu solutionarea unor cereri pentru a caror
dezlegare nu este necesara stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta
persoana), nu contencioasa. Aici avem comerciantul, pe de o parte, si
referentul RC, pe de alta parte care efectueaza un control.
Exista si situatii in care procedura este litigioasa. Acesta este cazul radierii.
Comerciantii pot sa ceara in instanta radierea – dar ei se afla in litigiu cu
RC, in cazul acesta.
Legea cere ca unele inregistrari sa fie facute publice si prin alte mijloace de
publicitate – de exemplu prin publicare in Monitorul Oficial.
FONDUL DE COMERT
Continutul sau este dinamic chiar daca legea limiteaza elementele pe care le
poate avea. El nu poate constitui un patrimoniu, pentru ca nu are latura
Page 7 of 97
pasiva. Fondul de comert si masele patrimoniale de afectatiune nu sunt
notiuni echivalente, acestea se suprapun numai in ceea ce priveste activele.
I.Bunuri incorporale:
1.Firma:
Firma este denumirea sub care comerciantul desfasoara activitatea –
firma si fondul de comert sunt indisolubil legate. Functia primordiala
este aceea de a distinge intre comercianti. Nu se poate dobandi un drept
asupra firmei, fara a se dobandi acelasi drept asupra fondului de comert.
Firma se intinde asupra intregii mase de bunuri;
Forma sub care trebuie sa se prezinte firma - Legea 26/1990:
Page 8 of 97
Persoana fizica: „se compune din numele comerciantului scris în
întregime sau din numele şi iniţiala prenumelui acestuia”;
Societate comerciala: avem reguli distincte dupa felul de societate
comerciala;
Distinctivitatea – ceea ce inlatura confuzia firmei unui comerciant cu
firma altor comercianti. Si daca este similara, firma este privita prin
raportare la aria geografica si la comerciantii din aceeasi breasla. Astazi,
trebuie sa fie distinctiva la nivel national si in raport cu orice comerciant
din Romania. De aceea, ca etapa premergatoare inregistrarii firmei la RC,
apare rezervarea de firma (se verifica la nivel national daca exista sau
nu denumirea);
Daca o persoana instraineaza fondul de comert poate sa isi schimbe
firma. Dobanditorul nu poate avea decat o singura firma deci, intr-o
astfel de situatie, elementele fondului de comert preluate sunt inglobate
in fondul de comert al dobanditorului sub firma acestuia !!!
2.Emblema:
Este inregistrata pentru a produce efecte juridice (la RC) si este semnul
sau denumirea care deosebeşte un comerciant de un altul de acelaşi gen;
Trebuie sa aiba caracter de noutate, ca sa nu creeze confuzii;
Nu este un element intrinsesc al fondului, fara de care nu se poate (sine
qua non) poti sa ai fond de comert fara emblema, poti sa intrainezi
emblema fara fond de comert;
Ajuta comerciantul sa se pozitioneze in fata consumatorilor;
In anumite conditii emblema poate indeplini si elementele unei
proprietati intelectuale (desenul sau modelul intelectual);
Poate fi instrainata;
Uneori se suprapun cu marci, deosebirea fiind ca marca protejeaza
dreptul de proprietate intelectuala, pe cand emblema individualizeaza
activitatea;
Emblema are doar protectie nationala, protectia dreptului la marca fiind
mai puternica.
3. Clientela:
Este definita ca fiind abilitatea unui fond de comert de a atrage
cumparatori pentru produsele sau serviciile pe care le genereaza;
Este acea valoare economica data de obisnuinta unui grup de persoane
determinat sau determinabil de a procura produsele si serviciile realizate
de comerciantul respectiv;
Din perspectiva relatiei cu fondul de comert, clientela este un al doilea
element indispensabil comerciantului;
Nu putem considera ca clientii sunt captivii unui fond de comert ci
trebuie sa avem in vedere dorinta lor de a cumpara bunuri si servicii de
la acel comerciant - dorintele actuale sau dorinte potentiale;
Page 9 of 97
Este un element incorporal – dar existand acesta obisnuinta, respectiv
aceasta potentialitate ca oamenii sa vina sa cumpere – e clar ca poti sa te
opui acelor mijloace care tind sa ii indeparteze de afacerea ta;
Se poate suprapune cu clientela altui comerciant sau poate fi preluata de
alt comerciant fara a deveni un prejudiciu in sens civil (devine prejudiciu
cand preluarea incalca bunele practici in materie comerciala);
Preluarea prin mijloace legale a clientelei nu este un fapt de raspundere
juridica, daca insa clientela este manipulata sa te paraseasca, atunci
comerciantul are mijloace legale de a se apara impotriva acestor actiuni
precum rapsunderea civila delictuala, raspunderea contraventionala,
chiar raspunderea penala;
Comerciantul nu are un drept asupraa clientelei, acest „drept” vine din
relatia intre clientela si fondul de comert;
Cand instrainam fondul de comert, pleaca si clientela;
Vanzarile de nume de firma odata cu clientii, nu presupune fortarea
persoanelor sa cumpere din alta parte/ nu presupune vanzarea propriu-
zisa a clientelei.
4. Vadul comercial:
Reprezinta aptitudinea locatiei unde isi desfasoara activitatea
comerciantul de a atrage cumparatori pentru produsele si serviciile
comerciantului;
Este o particularizare a clientelei pentru o anumita categorie de
comercianti dintr-o anumita locatie.
Page 10 of 97
Avand in vedere ca nu exista o reglementare in acest sens, prudent ar fi sa
nu fie incluse - SD.
II.Bunurile corporale:
Page 11 of 97
Actiunea in concurenta neloiala = forma speciala de raspundere civila
delictuala. Permite titularului sa obtina despagubiri de la cel care incalca
folosirea linistita a fondului de comert. Titularul poate sa ceara incetarea
actelor daunatoare fondului de comert – ordonanta presedintiala.
CATEGORII DE COMERCIANTI
Potrivit art.2 lit.j din OUG 44/2008 patrimoniul de afectaţiune este o masă
patrimonială în cadrul patrimoniului întreprinzătorului, reprezentând
totalitatea drepturilor şi obligaţiilor afectate, prin declaraţie scrisă ori, după
caz, prin acordul de constituire sau printr-un un act adiţional la acesta,
exercitării unei activităţi economice;
Page 12 of 97
Exista principiul specialitatii care presupune ca poti sa inchei acte juridice
in legatura cu scopul persoanei juridice. Totusi la art. 206 NCC se prevede
ca persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile afara de
acelea care nu pot apartine decat persoanei fizice. La comrcianti nu se mai
aplica principiul specialitatii.
Page 13 of 97
Se organizeaza si functioneaza in baza unei legi speciale din 1990
(15/1990). Sunt forme cu personalitate juridica si au ca scop organizarea
unei anumite activitati economice in subordinea unui organ al
Administratiei centrale. EX: RADET – prin el Consiliul Local al Municipiului
Bucuresti presteaza un serviciu public.
Contractul de societate este reglementat la art. 1881 NCC si urm. Este acel
contract prin care doua sau mai multe persoane se obliga intre ele sa puna
in comun aportul lor (forma materiala, munca) pentru a constitui pe baza
lor un fond care sa sprijine desfasurarea unei activitati care reprezinta
scopul principal al acestui contract. Activitatea are drept cauza ultima
impartirea castigurilor si pierderilor in acea activitate conform unui
algoritm stabilit in contractul de societate.
Page 14 of 97
Toate persoanele au caracterul generic de asociat, dar pot avea interese
divergente;
Impartirea castigurilor si a pierderilor caracter intuitu personae;
Sinalagmatic, comutativ, cu titlu oneros;
Contract cu executare succesiva;
Se cere forma scrisa ad probationem.
Page 15 of 97
In functie de forma pe care o imbraca aporturile ele sunt clasificate de
NCC:
Aporturi numerar = suma de bani pe care o transferi societatii in orice
moneda;
Aporturi bunuri corporale care pot fi mobile sau imobile;
Aporturi bunuri incorporale (creante, actiuni, parti sociale, titluri de
valoare);
Aporturi munca (experienta folosita in beneficiul societatii fara a avea
calitatea de salariat). In societatea simpla, pe baza acestui aport devin si
asociat (art. 1882 alin. 3 NCC).
Art. 1894 alin. 2 vorbeste despre valoarea nominala! Capitalul este o datorie
si nu este corect tehnic juridic. Art. vorbeste despre un activ numit partea
de interes care ii da puterea in societate. Sunt bunuri active incorporale.
Page 16 of 97
Fiecare parte este indivizibila si nu poate fi impartita in subunitati.
Daca s-a instrainat cu titlu oneros fara acord, orice alt asociat are drept de
rascumparare. Dreptul se poate exercita in termen de 60 de zile de la data
la care a cunoscut sau trebuia sa cunoasca instrainarea. Pretul trebuie
stabilit intotdeauna de un expert. Contractul de donatie este nul absolut
pastrarea caracterului intuitu personae al contractului.
Daca valoarea stabilita de expert este mai mica decat cea platita de
cesionar? Diferenta va fi o pierdere trebuie suportata de cedent.
Functionarea societatii
Principii de functionare:
principiul majoritatii – deciziile privind functionarea societatii se iau cu
majoritatea capitalului social, sau cu majoritatea voturilor;
principiul dreptului fiecarui asociat de a participa la viata sociala –
dreptul de a cere informatii, dreptul de a participa la intruniri, de a vota,
de a propune persoane din conducerea societatii;
dreptul de a primi o parte din patrimoniul social in caz de lichidare –
este o vocatie;
dreptul de a primi o parte din castigul distribuibil;
obligatia de a suporta o parte din pierderile societatii – obligatia de
suportare a datoriilor sociale – obligatie solidara, este o obligatie
subsidiara – mai intai incerc sa-mi recuperez creanta de la societate, apoi
trec la asociat – intre asociati pierderea se va suporta, astfel cum prevede
contractul de asociere;
obligatia de neconcurenta – nici un asociat nu poate face concurenta
societatii, desfasurand activitati care intra in concurenta cu activitatile
societatii – nici in nume propriu, nici pe seama unui tert (daca ti-ai
incalcat obligatia, suporti pierderea in cazul in care activitatea ta a
generat o pierdere societatii si nu beneficiezi de castig, in cazul in care
activitatea ta a adus beneficii societatii);
regulile de la indiviziune – pentru drepturile asupra bunurilor societatii
– actele de dispozitie (acordul celorlalti), de conservare (pot fi facute de
orice asociat);
Page 17 of 97
fiecare asociat poate lua din bunurile societatii sume pentru folosul
individual daca acest lucru este prevazut in contractul de societate,
altminteri nu ai voie sa iei decat ceea ce este necesar pentru desfasurarea
activitatii.
Page 18 of 97
voturile pe care le are fiecare asociat provin din relatia sa cu capitalul
social, de regula numarul de voturi este proportional cu participarea sa
la capitalul social.
Administratorii
Page 19 of 97
- sistemul pluralitatii de administratori cu puteri decizionale comune –
actele de administrare pot fi facute de catre unul dintre ei, numai daca are
acordul celorlalti administratori. Numai in cazuri exceptionale (cum ar fi
cazul unui risc de pierdere pentru societate) un administrator poate lua o
decizie de unul singur.
cazul administratorului unic – o perosana are toate puterile de
administrare.
Cine sunt administratorii? NCC este mult mai clar in aceasta materie:
administratorul poate fi un asociat sau un neasociat. Neasociatul poate fi
administrator numai daca contractul de societate prevede acest lucru;
poate fi persoana fizica sau juridica;
daca unul dintre administratori se opune la luarea unei decizii si totusi
un alt administrator indeplineste operatiunea in legatura cu care exista o
opozitie, tertii de buna-credinta sunt protejati.
Page 20 of 97
Termenul de atacare este de 15 zile care curge diferit, in functie de prezenta
acelui asociat la sedinta – art. 1912 NCC. Acest termen este unul de
decadere.
In caz de incetare:
vor fi platite datoriile sociale;
ceea ce ramane (activul net) – va fi distribuit asociatilor pro rata sau in
functie de prevederile actului constitutiv;
toata aceasta activitate de evaluare a activului net si de impartire a sa va
fi realizata de un lichidator judiciar – el poate fi numit de catre asociati,
Page 21 of 97
dar cu unanimitate sau de instanta (acesta este un administrator special
cu un mandat limitat la operatiunile necesare lichidarii).
SOCIETATILE COMERCIALE
! Guvernare corporativa
Tipuri:
Societatea in nume colectiv – SNC = societatea constituită prin
asocierea, pe baza deplinei încrederi a două sau mai multor persoane,
care pun în comun anumite bunuri, pentru a desfăşura o activitate
comercială, în scopul împărţirii profitului rezultat şi în care asociaţii
răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii;
Societatea in comandita simpla – SCS = formă de societate comercială
caracterizată prin existenţa a două categorii de asociaţi: asociaţii
comanditaţi şi asociaţii comanditari. Asociaţii comanditaţi răspund
nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale. Creditorii societăţii se vor
îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaţiile ei şi, numai dacă
societatea nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii
în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva acestor asociaţi. Asociaţii
comanditari răspund numai până la concurenţa capitalului social
subscris;
Page 22 of 97
Societatea cu raspundere limitata – SRL = formă de societate hibridă
între societăţile de persoane şi cele de capitaluri, caracterizată prin
răspunderea asociaţilor numai până la concurenţa capitalului social
subscris;
Societatea pe actiuni – SA = formă de societate comercială în cadrul
căreia acţionarii răspund numai până la concurenţa capitalului social
subscris;
Societatea in comandita pe actiuni – SCA = formă de societate pe
acţiuni în cadrul căreia există două categorii de asociaţi: asociaţii
comanditaţi şi asociaţii comanditari. Asociaţii comanditaţi răspund
nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale. Creditorii societăţii se vor
îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaţiile ei şi, numai dacă
societatea nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii
în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva acestor asociaţi. Asociaţii
comanditari răspund numai până la concurenţa capitalului social
subscris
Page 23 of 97
aplicare a NCC sunt prevazute faptele de comert in actuala reglemetnare:
acte de comert, industrie si acte de prestari servicii.
Impartirea societatilor:
Societatile de persoane increderea dintre asociati este de esenta
acestei societati;
Societatile de capitaluri prevaleaza ideea de contributie la capitalul
social/ caracterul intuitu personae exista doar contractual.
Societatea pe actiuni
Page 24 of 97
raspunderea actionarilor este limitata la ceea ce au aportat in societate,
nu raspund cu patrimoniul propriu pentru datoriile societatii;
partile de interes (actiuni) sunt liber transmisibile;
nu are caracter intuitu personae, insa nu este exclus – poate fi creat prin
actul constitutiv;
asigura anonimatul investitorilor si acumularea de capital.
castigul nu vine neaparat din dividende, ci din aprecierea valorii in timp
a actiunilor (o societate profitabila se vinde la o valoare a profitului
multiplicata de zeci si chiar sute de ori);
datorita functiei sale de atragere pe scara larga de capitaluri de la
populatie, datorita impactului asupra echilibrului economic al societatii,
functionarea ei este cel mai riguros reglementata – cele mai multe
prevederi sunt imperative.
Page 25 of 97
In practica: solutia este formalismul – poate incheia acte strictamente
legate de obiectul de activitate - prin interpretare in sens restrictiv.
ART. 6
(1) Semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol
determinant în constituirea societăţii sunt consideraţi fondatori.
Page 26 of 97
(2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori
care au fost condamnate pentru infracţiuni contra patrimoniului prin
nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni
de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr.
656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi
pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării
actelor de terorism, republicată, sau pentru infracţiunile prevăzute de
prezenta lege.
Sediul
Page 27 of 97
exista ca atare, ci aportez bunul in considerarea persoanei ce va lua nastere.
De aceea, ne punem intrebarea daca asociatii au un drept de coproprietate,
sau avem de-a face cu mica capacitate de folosinta.
Dilema este transata in art. 65 (1) din legea 31. Din interpreatarea sa rezulta
ca inainte de inregistrarea la RC asociatii sunt coproprietari asupra
bunurilor.
Tipuri de aporturi:
Aporturile in creante:
aportul in know-how - actualmente aportul in know-how este permis;
SRL – nu permite aportul in creante la capitalul social, SCA-ul
permite, SA-ul prin subscriptie publica nu permite, SA-ul prin
subscriptie simultana permite aportul in creante;
Aportul in industrie:
este posibil fara restrictii la contractul de societate simpla;
nu este permis ca atare la societatile comerciale, insa este posibil ca
unul dintre asociati, pe langa aport in numerar, natura sau in creante
sa se oblige la anumite prestatii in favoarea societatii – ele dau dreptul
la o cota-parte din beneficiile distribuite.
Page 28 of 97
SRL – numarul maxim de asociati nu poate depasi 50 de persoane,
pentru a pastra pe cat posibil caracterul intuitu personae;
SA – cel putin 2 actionari;
prevedere speciala – daca la SA am ajuns sa am un actionar, pot
completa numarul de actionari in termen de 9 luni daca nu se
intampla acest lucru, acesta are posibilitatea de a transforma SA-ul in
SRL cu asociat unic!!!
Interdictii:
persoana fizica nu poate fi asociat unic decat intr-un singur SRL, altfel
riscurile pentru creditorii ei ar fi foarte mari;
un SRL cu asociat unic nu poate fi asociat unic intr-un alt SRL – aceasta
prevedere creeaza cele mai mari dificultati in practica, pentru ca sunt
legislatii straine care permit acest lant si cand ajung sa inmatriculeze un
SRL in Ro, administratorii acestui SRL sunt surprinsi aceasta este o
problema de conflict de legi (legislatia straina/ legislatia romana) – care
lege prevaleaza? – aceasta este o problema de capacitate, iar problemele
de capacitate se apreciaza in acest caz prin raportare la nationalitate –
RC nu accepta o atare inregistrare, pentru ca in legislatia romana
aceasta este o dispozitie imperativa.
Page 30 of 97
Legiuitorul da dreptul ca pana la termenul pe punere a concluziilor pe
fond, aceste nulitati sa poata fi confirmate. Daca nu se poate face
aceasta reparatie, numai atunci se pronunta hotararea de anulare si odata
cu ea se numesc si lichidatorii. Punctul final al lichidarii este radierea.
Nulitatea nu va produce efecte retroactive.
Efectele inregistrarii:
dobandirea personalitatii juridice;
de la data inmatricularii societatea devine proprietara aporturilor
asociatior;
spre deosebire de ceea ce spune NCC, legea spune ca in perioada pur
contractuala, bunurile aportate raman in patrimoniile asociatilor
aceasta prevedere este dispozitiva, partile pot deroga;
nu orice aport permite aplicarea acestei reguli - la aporturile in numerar
si in creanta – tehnic juridic nu mai poti avea proprietatea bunului – insa
tu ai un drept de creanta;
natura drepturilor de creanta nu permite folosinta – se pot culege fructele
creantei (dobanzi), insa in momentul in care contribui cu o creanta,
atunci transferi proprietatea asupra ei;
aportul in industrie – nu sunt posibile la societatile comerciale, doar la
cea civila;
daca unii asociati sunt in intarziere cu varsarea aportului, iar acest lucru
nu este legat de momentul inmatricularii, atunci ei raspund in civil, fiind
Page 31 of 97
obligati la plata daunelor legale, cu exceptia cazului in care actul
constitutiv prevede clauze penale;
un alt efect pe care il produce inmatricularea – din acel moment asociatii
intra intr-o relatie juridica cu societatea in legatura cu mai multe dintre
drepturilor lor creantele cele mai evidente sunt cele legate de plata de
dividende si de plata activului net in procesul de lichidare.
Conditii dividende:
sa fie reale si utile;
determinarea profitului net respectarea unor reglementari contabile;
dividendele trebuie sa provina dintr-un profit real – nu se pot distrubui
dividende decat din profiturile determinate conform legii;
mai multe probleme: asociatii au decis sa aprobe niste situatii financiare
incorecte, implict au aprobat si distribuirea de dividende.
Page 32 of 97
O alta problema – alin. 4 daca asociatii au fost de buna credinta atunci
cand au aprobat niste situatii financiare nelegale, atunci ei nu sunt
obligati la restituirea dividendelor. Asociatii de buna-credinta nu sunt
penalizati – nu exista actiunea in rambursarea dividendelor in contra lor,
chiar daca s-ar anula hotararea printr-o actiune in anulare art.
protejeaza buna-credinta.
Care situatii financiare pot fi folosite pentru calcularea profitului net? Cele
anuale sau si cele semestriale? Riscul interpretarii ca le-ai putea folosi si pe
cele semestriale este ca singurul profit cert este cel de la sfarsitul anului
financiar, in timpul anului poti avea fluctuatii ai dat un profit nereal
legea are in vedere numai situatiile financiare anuale (in Carpenaru – le poti
folosi si pe cele semestriale, in situatia in care capitalizezi o parte din profit
in rezerve, astfel incat sa poti acoperi eventualul deficit de la sfarsitul
anului).
Legea a introdus art. 70¹ – care a fost apoi preluat si in NCC – pentru actele
care necesita forma autentica, reprezentantii legali pot sa le incheie fara sa
fie necesara vreo procura speciala – solutie care se aplica din 2008
Page 33 of 97
incoace, nu rezolva problema actelor incheiate anterior, pentru care nu a
existat procura autentica.
Daca intra ca asociat in SRL sau in SA, acest lucru este permis – dar exista
un nivel secundar de protectie impotriva concurentei neloiale. El nu poate
lua parte la hotararile SNC care pun in discutie chestiuni fata de care el are
interese contrare intereselor societatii.
Aporturile in SNC:
aportul in creante (nu e permis la SRL);
asociatul nu este considerat liberat decat in momentul in care societatea
recupereaza de la debitorul cedat intreaga valoare a creantei;
chiar daca societatea devine titulara creantei, exista o delegatie
imperfecta – cedentul ramane obligat in subsidiar pana la plata efectiva a
creantei;
aporturile in numerar/ in natura nu exista alte prevederi;
actul de subscriere fiind un act de instrainare – asociatul raspunde
pentru vicii si pentru evictiune;
instrainarea aporturilor – un asociat vrea sa iasa din societate si sa
vanda partile sale de interes – transferul nu poate fi facut decat cu
acordul unanim al asociatilor.
Page 34 of 97
ADUNAREA ASOCIATILOR
Principii comune:
in cadrul adunarii generale se formeaza vointa sociala;
vointa sociala ca atare nu se manifesta decat prin intermediul celuilalt
organ, desi exista si situatii in care nu este nevoie - punerea in executare
a actelor;
vointa sociala nu este o medie aritmetica a intereselor si vointelor
voluntare, ci este o rezultanta – este finalul unui proces – procesul de
dezbatere;
daca actul constitutiv nu impune acest lucru/ legea nu impune acest
lucru, nu este nevoie de unanimitate, ci de o majoritate;
daca vointa majoritatii este daunatoare pentru societate, asta nu
invalideaza legalitatea si temeinicia acelei hotarari – acest lucru este
valabil si cu privire la distribuirea de dividende;
daca scopul hotararii este de a frauda societatea, atunci hotararea poate
fi anulata;
hotararea poate fi modificata sau revocata cata vreme aceasta nu a
produs efecte in patrimoniul tertilor.
Page 35 of 97
mai exista situatia cand trebuie sa iei decizia cu majoritate dintr-un
cvorum mai mare.
Convocarea
De la data la care are loc publicitatea convocarii (prin MOF), curge termenul
de decadere de 30 de zile pana cand trebuie sa aiba loc AG.
Page 36 of 97
Conditiile cu privire la adunarea propriu-zisa:
se verifica daca exista cvorum – contabilizarea prezentei;
se numeste presedintele adunarii si un secretar sau mai multi;
presedintele adunarii de drept este presedintele executivului sau un
numit al sau;
dupa ce s-a anuntat cvorumul presedintele poate fi inlocuit de un
actionar;
secretarul trebuie sa fie dintre actionari;
deliberari = dezbateri + vot – legea o lasa la latitudinea presedintelui;
presedintele nu poate discrimina intre actionari;
principiul este votul deschis, dar legea prevede si situatii cand se impune
votul secret (revocarea/ numirea unui administrator);
dreptul de vot nu poate fi cedat;
dupa ce s-a inchis votul are loc inchiderea adunarii se incheie un
proces verbal (singurul mijloc de proba pentru a dovedi cum a votat un
actionar).
In forma actuala a legii, hotararile AGA sunt executorii. Ele nu produc efecte
fata de terti, ci efecte interne, adica obliga organul executiv sa faca sau sa
nu faca ceva. Publicitatea mai conteaza numai in ceea ce priveste curgerea
termenului in care poate fi contestata.
In cazul nulitatii relative, cei care pot ataca sunt actionarii care au votat
impotriva sau au absentat. In ceea ce priveste nulitatea absoluta, hotararea
poate fi atacata si de terti interesati.
Actionarii pot sa revoce o hotarare sau sa revina asupra ei, ceea ce poate fi
considerat un mod de constatare a nulitatii in afara instantei. Nulitatea –
art. 132 si urm.
Page 37 of 97
Conditiile de cvorum si majoritate – art. 112 LSC:
prin actul constitutiv se pot stabili conditii de cvorum si majoritate mai
ridicate, dar nu mai scazute;
prima convocare cvorum 1/4 din totalul drepturilor de vot la ambele
tipuri de adunari;
a doua convocare la prima convocare nu s-au intrunit conditiile
prevazute de lege sau de actul constitutiv cu privire la tinerea in mod
valabil a adunarii;
la adunarea ordinara nu mai exista cvorum actul constitutiv nu
poate deroga de la aceasta prevedere;
la adunarea extraordinara exista un cvorum minim mai mic decat
la prima convocare si anume 1/5 din totalul drepturilor de vot.
Exceptii:
art. 95 – actionarii care detin actiuni preferentiale – cu dividend
prioritar – acestia nu pot vota, pentru ca ei detin actiuni ce nu dau drept
de vot;
art.101 (2) – prin actul constitutiv se limiteaza drepturile de vot ale
actionarilor care detin mai mult de o actiune;
art.101 (3) – actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele aduse la
scadenta, exercitiul dreptului de vot aferent acelor actiuni fiind
suspendat ei nu pot nici participa la AG astfel de situatii se
intampla in cazul majorarii de capital;
art.105 (2) - actiunile de trezorerie, cele detinute de societate (propriile
actiuni) – nu se poate vota in baza acestor actiuni.
Page 38 of 97
cvorumuri diferite – vad cvorumul pentru cea de dreptul comun, iar
numai pentru acele decizii cer sa se intruneasca cvorumul special.
Locul: regula este data de art. 110 (2) LSC - AG ordinare se tin la sediul
social. In actul constitutiv se poate prevedea ca AG ordinara sa se tina si in
alt loc decat la sediul firmei. Locul adunarii trebuie fixat de asa maniera
incat sa permita participarea cat mai larga si cat mai lejera – in caz contrar,
actionarii pot ataca actul de convocare cu nulitate. Locul trebuie indicat cu
precizie in convocator.
Page 39 of 97
regulile privind locul tinerii adunarii sunt aceleasi;
competentele acesteia sunt la art. 113 LSC:
schimbarea formei juridice a societatii/ a sediului si a obiectului de
activitate;
prelungirea duratei societatii;
majorarea/reducerea capitalului social;
fuziunea, divizarea, dizolvarea societatii;
conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau invers;
conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in
actiuni;
emisiunea de obligatiuni;
orice alta modificare a actului constitutiv sau orice alta hotarare
pentru care se cere aprobarea acesteia din urma;
poate delega anumite competente catre consiliul de
administratie: mutarea sediului, schimbarea obiectului de
activitate/ dar nu a domeniului si nici activitatea principala
delegarea priveste doar completarea sau restrangerea obiectului de
activitate, majorarea capitalului social – adunarea poate stabili o
limita maxima.
Exceptii:
art. 119 (1) – organul de conducere trebuie sa convoace AG la cererea
actionarilor care detin individual sau impreuna cel putin 5% (poate fi
modificat prin actul constitutiv) din capitalul social, cu conditia ca
solicitarea lor sa fie de competenta adunarilor organul de conducere
Page 40 of 97
este obligat sa o convoace in maximum 30 de zile de la data solicitarii, iar
AG se va tine in maximum 60 de zile de la data convocarii;
actionarii nu o pot convoca;
in cazul in care organele de conducere nu convoaca adunarea, actionarii
pot fi autorizati de catre instanta sa convoace AGA;
art. 164 (2) – permite cenzorilor societatii sa convoace AG, daca sunt
intrunite urmatoarele conditii:
sa fie sesizati de aceiasi actionari care detin impreuna sau individual
minimum 5% din capitalul social;
sa considere sesizarea acestor actionari intemeiata;
daca sesizarea este urgenta;
la soc in sistem dualist - art. 153 indice 9 (3): consiliul de supraveghere
poate convoca adunarea - vezi art. 125 (2).
Exceptie:
in cazul societatilor care au emis ? nominative, convocarea se poate face
prin ? recomandata, sau daca actul constitutiv permite, prin scrisoare
transmisa pe cale electronica, avand incorporata semnatura electronica;
prin actul constitutiv se poate interzice convocarea pe cale electronica;
indiferent de modalitatea de convocare, termenul de convocare nu poate
fi mai mic de 30 de zile de la publicarea in MOF/ de la transmiterea
scrisorii.
Continutul convocarii:
locul, data, ora adunarii;
trebuie mentionata data de referinta;
ordinea de zi – agenda adunarii, cu mentionarea explicita a tuturor
problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunarii.
Exceptie:
daca toti actionarii sunt prezenti la adunare si toti sunt de acord, pot lua
hotarari si cu privire la orice alta chestiune care nu era pe agenda
adunarii – art. 129 (7) – aplicare punctuala a principiului prevazut la art.
121;
ordinea de zi poate fi modificata dupa trimiterea convocarii, fie de
initiatorul convocarii, fie de catre actionari – cei care detin impreuna sau
separat cel putin 5% din capitalul social;
ordinea de zi modificata va fi publicata cu cel putin 10 zile inaintea
adunarii;
Page 41 of 97
modificarile actului constitutiv – daca sunt propuneri de modificarea ale
actului constitutiv, acestea trebuie mentioante expres in convocator.
Exceptie - aceste persoane pot vota situatiile financiare anuale, daca altfel
nu se poate obtine majoritatea prevazuta de lege sau de actul constitutiv.
Page 42 of 97
Imputernicirea de reprezentare:
fie una generica in care ii dau mandatarului libertatea de a vota asa cum
considera el;
se poate da o procura explicita prin care sa se prevada ce ar trebui sa
voteze mandatarul.
Art. 127 – conflictul de interese -actionarul care intr-o anumita actiune are
fie personal, fie ca mandatar al altei persoane un interes contrar celui social,
trebuie sa se abtina de la deliberarile privind acea operatiune. Sanctiunea
este plata daunelor - daca fara votul sau nu s-ar fi obtinut majoritatea
ceruta.
Art. 128 din lege – dreptul de vot nu poate fi cedat, iar orice conventie prin
care actionarul se obliga sa voteze in conformitate cu instructiunile date,
sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atributii de
reprezentare este nula dreptul de vot al actionarilor trebuie exercitat in
mod liber si individual.
Tinerea adunarilor implica prezenta fizica a actionarilor – art. 122 din lege
permite ca in cazul societatilor cu actiuni nominative, prin actul constitutiv
sa se poata prevedea tinerea adunarilor si prin corespondenta o
asemenea masura este menita sa faciliteze participarea la AG. Tot prin actul
constittutiv se poate prevedea tinerea adunarii prin mijloace de comunicare
la distanta skype.
Page 43 of 97
in mod exceptional, votul este secret, cand se discuta numirea, revocarea
sau raspunderea membrilor organelor de conducere, supraveghere sau
control;
dupa dezbaterea chestiunilor de pe ordinea de zi, presedintele supune la
vot, apoi anunta rezultatul votului pentru a se consemna in procesul
verbal;
dupa epuizarea ordinii de zi, presedintele declara sedinta inchisa, iar
secretarii redacteaza procesul-verbal de sedinta.
Actiunea in anulare – art. 132 (3) si urm. – pot fi atacate in termen de 15 zile
de la data publicarii in MOF (am aratat mai sus cine are calitate procesuala
activa).
Aspecte procedurale:
aceasta cerere se judeca in camera de consiliu si este supusa doar
recursului;
hotararea instantei, cand ramane irevocabila, se inregistraza la RC si
publica in MOF;
odata cu introducerea cererii, reclamantul poate cere instantei sa
suspende executarea hotararii atacate pe calea ordonantei presedintiale –
Page 44 of 97
instanta poate incuviinta cererea si il poate obliga pe reclamant la plata
unei cautiuni;
instanta poate hotari atat anularea hotararii atacate + poate acorda
despagubiri, daca reclamantul dovedeste ca a fost prejudiciat;
o alta cale de atac impotriva hotararii adunarii generale o reprezinta
opozitia - art. 62;
opozitia nu duce la anularea hotararii adunarii generale, ci doar la
acordarea de despagubiri;
pot fi atacate cu opozitie numai hotararile AGA de modificare a actului
constitutiv – se poate face in termen de 30 de zile de la data publicarii
hotararii AGA sau a actului aditional in MOF;
cine poate introduce opozitia - doar creditorii sociali si persoanele
prejudiciate de hotararea AGA;
actiunea in anulare este destinata in principal actionarilor si in subsidiar
tertilor prejudiciati, opozitia nu este destinata sub nici o forma
actionarilor, ci doar tertelor persoane prejudiciate;
AG poate sa modifice cauzele prejudiciabile pana la momentul punerii
concluziilor pe fond.
Page 45 of 97
convocarea se face ca la SA – in principiu de catre administrator cel putin
o data pe an;
diferenta fata de SA – asociatii pot convoca direct AG fie cer
administratorului sa convoace, fie convoaca ei direct daca acesta refuza –
cei care cer trebuie sa reprezinte cel putin 1/4 din Ksoc;
regula dublei majoritati – pentru a lua hotarari trebuie sa voteze
majoritatea Ksoc si majoritatea asociatilor (1/2)!!!;
cvorum – sa participe atat majoritatea asociatilor cat si majoritatea Ksoc;
prin actul constiutiv se poate deroga de la aceste reguli legate de cvorum
si majoritate;
regula dublei majoritati este atenuata prin art. 193 (3) care permite la a
doua convocare sa se decida oricare ar fi numarul de asociati si parte din
Ksoc;
modificarea actului constitutiv - art. 192 (2) – unanimitate expres
prevazuta de lege – se poate deroga prin actul constitutiv;
spre deosebire de SA care permite mai multe tipuri de actiuni, la SRL nu
exista derogari – o detinere din partea sociala inseamna ca ai vot la AG;
conflictul de interese – mai multe prevederi:
trimitere la SNC;
art. 193 (2) – interzicerea participarii la deliberarile in legatura cu
aporturile in natura pe care le-a adus la societate;
nu poate sa participe la deliberarile in legatura cu actele incheiate
intre societate si asociat (opinii: doar asociatul sau si rudele sale/
societatile controlate de acest asociat);
transferul partilor sociale din perspectiva mecanismului de vot – regula
stricta – art. 202 (2):
intre asociati – transfer neingradit;
in afara societatii – majoritate de 3/4 din Ksoc (opinii: daca votul
nu se poate forma fara acordul persoanei respective? Poate el sa
voteze – conflict de interese? Nu e propriu-zis o stare de conflict de
interese pentru ca societatea nu incheie un act in interesul sau ci e
un act intern al societatii – se poate lua in calcul si votul
asociatului);
nu e suficienta aprobarea, ci trebuie sa treaca o perioada de 30 de
zile dupa publicarea hotararii pentru ca persoanele care au interes
sa poata formula o cerere de opozitie - art. 202 (2)³;
opozabilitatea transferului – fata de terti - la data inregistrarii in
RC, in societate – momentul incheierii;
caile de atac impotriva hotararillor AG – art. 196 – trimite la
reglementarile SA – termenul de 15 zile curge de la data la care cel care
ataca a aflat de continutul hotararii.
Page 46 of 97
Administratorul este subordonat Adunarii Generale, dar nu este o
subordonare tipica. Are o putere de reprezentare legala, societatea
interactionand cu tertii prin administrator. Adunarea generala poate sa
reprezinte societatea numai in relatia cu administratorul.
Particularitati:
obligatii in indeplinirea mandatului:
de loialitate – interdictia conflictului de interese, da intotdeauna
prioritate si sa actioneze in interesul societatii;
obligatia de profesionalism – de a se comporta ca un bun proprietar;
reprezentarea legala – NCC – administratorul are dreptul de a subdelega
adica transmite altei persoane exercitiul acestei competente, dar cu
indeplinirea conditiei ca actul constitutiv sa permita acest lucru;
daca administratorul subdelega fara drept – solutie ca in dreptul civil –
raspundere fata de societate pentru prejudicii de catre persoana care a
primit delegatia + actiune in raspundere impotriva administratorului
(trebuie sa existe prejudiciu);
inchierea actelor de transfer – art. 70¹ - in situatiile in care societatea
hotaraste incheierea unui act de dispozitie de catre administrator nu este
necesara o procura autentica speciala; daca administratorul deleaga
dreptul altei persoane – drept comun – procura autentica;
competente – art. 73;
raspundere – fata de societate (prejudiciul acoperit – in patrimoniul
societatii) - personala (raspunde si pentru cei pe care ii mandateaza/
controleaza);
intr-un organ colegial – raspundere solidara;
fata de terti art fi normal sa nu raspunda administratorul (David – ar
trebui sa raspunda societatea), dar nu in depasirea atributiilor;
tertii nu pot sa ceara despagubiri de la administrator decat – art. 73 (2) –
insolventa;
Page 47 of 97
art. 216 NCC – deciziile administratorului pot fi atacate – nulitate
absoluta;
Sisteme de administrare:
unitar - un administrator sau mai multi (organ colegial – colegiu de
administratie cu numar impar de membri - min. 3).
dualist – doua organe de administrare.
Reguli de administrare:
incheierea contractului de mandat cu societatea - impunere!;
sa nu aiba calitatea de salariat al societatii;
incheierea contractului de asigurare de raspundere personala;
revocare – act de incetare a mandatului – discretionar – la latitudinea AG;
daca revocarea e nejustificata, administratorul poate cere despagubiri.
Clasificare:
independenti – art. 138 (2)² - nu a avut anterior numirii o relatie cu
societatea;
neindependenti – regula – actionarii prefera sa numeasca o persoana care
cunosc activitatea societatii.
Page 48 of 97
Art. 144 si urm. – legiuitorul a stabilit regimul raspunderii raportate la
obligatiile principale ale administratorului aplicabile si sistemului dualist.
Page 49 of 97
definitie un organ de executie, atunci este mai facil ca acesta sa semneze
acte in numele societatii.
Avand in vedere aceste doua functii, problema care a fost la un mom dat
destul de controversata - a defini natura juridica a raportului dintre
administrator si societate. Administratorul este un organ al societatii, dar
intrebarea este daca el are o relatie juridica particulara cu societatea.
Aceasta intrebare se pune pentru ca legea prevede fie ca administratorul
functioneaza intr-o relatie asemanatoare mandatarului + legea prevede ca
administratorul raspunde fata de societatea pentru indeplinirea atributiilor
sale. De aici rezulta ca desi este organ de reprezentare, el, din punct de
vedere juridic, are drepturi si obligatii fata de societate.
Miza:
fundamentul raspunderii juridice - raspundere conventionala sau
delictuala;
modificarea atributiilor administratorului in orice sens - daca este un
raport conventional – acordul ambelor parti, daca este un raport legal –
nu ai nevoie de acordul administratorului, daca este un regim mixt,
pentru unele chestiuni ai nevoie si de acordul administratorului.
Atributiile administratorului in exercitarea functiei de gerare:
rolul sau – sa faca toate operatiunile necesare pentru a duce la
indeplinire obiectul de activitate – art. 70 (1) – conventional, puterile sale
pot fi limitate;
Page 50 of 97
art. 70 (2) aparenta contradictie cu alin.1 – acest alineat poate conduce la
concluzia ca administratorul trebuie sa se subordoneze celor hot de AGA.
Alin.2 spune ca obligatia este de a participa. Este clar ca daca AGA
stabileste o alta modalitate de implementare a directivelor,
administratorul va trebui sa le observe, daca insa AGA urmareste, fara sa
afecteze modul de realizare a ob de activitate, sa limiteze puterea adm
sau sa se opuna la incheierea unor acte de catre administratorul, atunci
in temeiul art.70(1) se pot opun, cata vreme actioneaza cu buna credinta
si in numele soc;
art.55(2) cluazele actului constitutiv sau hot org statutare, care limiteza
puterile conferite de lege adm sunt inopozabile tertilor, chiar daca au fost
publicate - tertii nu trebuie sa piarda dat faptului ca exista un conflict
intre soc si adm. Cata vreme adm fct in temeiul art.70(1) pt terti este
irelevant daca AGA s-a opus incheierii unui act. Alta este situatia cand
tertul este de rea credinta;
administratorul se poate opune AGA, atunci cand aceasta vrea sa-i
limiteze puterile;
remediul actionarilor: acestia au puterea discretionara de a inlocui adm -
au un dr necenzurat de denuntare unilaterala a ctr cu administratorul,
instantele nu pot cenzura acest drept;
in cazul in care adm a fost revocat fara motive intemeiate, el va primi
despagubiri, dar nu va fi reintegrat;
administratorii sunt cei care incheie ctr de munca, sau cele de prestari
servicii;
adm sunt cei care controleaza si impun personalului societatii modul de
comportament in cadrul societatii - ei sunt cei care pot sa impuna
fiecarui angajat sa actioneze intr-un anumit fel/ subordonare a
angajatilor fata de administrator - in compensatie, legislatia muncii
protejeaza angajatii;
adm stabilesc strategia de implementare a ob de activitate, daca ea nu a
fost deja stabilita de AGA sau de actul constitutiv, si incheie actele care
sunt necesare realizarii acestei strategii;
adm raspund de modul in care sunt tinute registrele financiar-contabile
si situatiile financiare ale societatii - ei raspund direct, fata de soc.pt
neregulile constatate;
adm sunt cei care propun modul de distribuire a profitului net – decizia
nu este a lor in ultima instanta, insa pot veni cu propuneri;
atributia legata de pregatirea bugetelor de venituri si cheltuieli si a
planurilor de afaceri – lg nu impune redactarea lor, insa este o chestiune
de uzanta - ei le vor propune asociatilor.
Page 51 of 97
pb practica - avand in vedere multitudinea de acte necesare societatii si
limitele de timp ale administratorului, nu poti spera ca adm sa fie mereu
disponibil sa semneze un ctr aici este utila expresia de regres tb sa
poti permite unei alte pers sa semneze in numele societatii
intrebarea este in ce masura acest lucru este cu adevarat opozabil
societatii
aici legea are cateva reguli pt protectia tertilor:
1.art.55(1) …chiar daca actele depasesc obiectele de activitate – tertii nu
sunt obligati sa cunoasca limitele obiectului de activitate/ daca tertii au
stiut ca se incalca obiectul de activitate, atunci soc poate refuza sa
execute actul respectiv
2….chiar daca puterile adm sunt limitate - actele incheiate cu tertii sunt
valabile
tertii sunt foarte interesati sa cunoasca decat persoana care a semnat
avea mandat pt incheierea actului – ei trebuie sa vada o imputernicire
(distingem dupa natura actului care se incheie – act sub semnatura
privata/ act autentic)
in baza calitatii de administrator, el poate semna orice fel de acte – fie ca
sunt acte autentice, fie ca sunt acte sub semnatura privata/ ne trebuie
insa o delegare de semnatura in forma autentica
ce se intampla in situatia in care actul constitutiv interzice delegarea dr
de semnatura? - art.71(1) interzice adm sa delege dr de reprezentare, cu
exceptia cazului in care actul constitutiv permite acest lucru => adm
raspunde civil fata de societate pt prejudiciile create prin incheierea
actului respectiv – art.71(3)
art.71(2) nu are o aplicabilitate deosebita in practica – aceasta persoana
are si un beneficiu direct, separat de societate.
Page 52 of 97
comertului soc, decat daca, in prealabil, i-a notificat pe ceilalti adm si
nici unul nu s-a opus.
limitele obisnuite nu inseamna obiectul de activitate – inseamna sa faci
un act care este neuzual avand in vedere actele incheiate de societate in
rest
actele care s-ar incadra in limitele obisnuite, chiar daca sunt de valori
foarte mari, nu se incadreaza la aceasta limitare
daca este un act cu totul nou pt societate? Trebuie notificati ceilalti
daca adm ignora opozitia unui dintre adminitratori, at adm va raspunde
pt prejudiciile suferite de soc
tertii, daca sunt de buna credinta, sunt protejati.
NCC – interzice adm unei soc civile sa incheie acte care sunt contrare
intereselor societatii – acesta va deveni text de principiu si pt soc comerciale
-nici NCC nu are un text care sa constate obligatia de loialitate.
Sistemul unitar:
pot sa fie numiti unul sau mai multi adm
daca sunt mai multi – nr impar
daca sunt mai multi => org colegial – consiliul de administratie
org colegial la SA deroga de la regula unanimitatii, regula este cea a
majoritatii (exista reguli de cvorum si de majoritate)
exista obligatia de a aavea mai multi adm, at cand societatea trebuie sa-
si auditeze situatiile financiare
desemnarea – se face de catre AGA ordinara, ceea ce lg aduce nou –
odata ce au fost numiti si au acceptat mandantul, trebuie incheiat un ctr
de administrare
acest ctr se incheie cu societatea si el inceteaza in principal prin
revocarea administratorului sau prin refuzul de a innoi mandatul
odata ce ai incheiat acest ctr, adm respectiv este incompatibil sa mai
exercite o fct salariala pt acea întreprindere
acest lucru are sens, intrucat de esenta fct salariatului este
subordonarea fata de administrator
ctr respectiv trebuie sa contina si cateva clauze imperativ stabilite de
catre lege: clauza de confidentialitate + administratorul trebuie sa fie
Page 53 of 97
asigurat prin raspunderea profesionala – daca administratorul comite o
greseala de administrare, atunci va plati asiguratorul
este un sistem care satisface ambele parti, insa este un sistem costisitor
pt ca se platesc sume disproportionat de mari pt greseala cuiva
ctr de administrator – act sub semnatura privata
administratorul independent
in ce context este independent administratorul? – el are anumite
caracteristici care ii dau aceasta aura de independenta – nu exista dovezi
cu privire la acte juridice sau calitati juridice care sa ii puna sub semnul
intrebarii capacitatea de a se gandi cu prioritate la interesul social
art.138 indice 2 satbileste aceste criterii:
-aceste criterii sunt limitative, foarte precise si cumva limiteaza calitatile
administratorului respectiv:
-nu a fost director/ nu este actionar semnificativ – cel putin 10%/ nu a
fost angajat al soc in ultimii 5 ani sau la unele dintre soc controlate de
soc respectiva
-nu exista relatii de afaceri cu soc sau cu o soc controlata de aceasta in
ultimul an – nu este o interdictie absoluta/ daca a avut o relatie
ocazionala, nu putem controla ca nu a indeplinit criteriul independentei
ce beneficiu are el? nici unul – beneficiile sunt ale asociatilor
adm independent trebuie numit in unele comitete – comitetul de audit
pt ca soc respectiva sa aiba situatiile financiare auditate, trebuie sa
numeasca un auditor independent
Page 54 of 97
presedintele poate fi si director general
daca le-au fost delegate unele puteri directorilor, acestia nu devin
administratori, ci ei vor avea, ca si administratorilor, unele indatoriri:
obligatia de loialitate…
modul concret in care vor lucra directorii – actul constitutiv sau actul de
delegare
cons de administratie poate revoca oricand directorii
daca a avut loc delegarea conducerii executive, automat este delegata si
puterea de reprezentare - cei care semneaza acte pt societate si leaga
societatea sunt directorii
Page 55 of 97
legea stabileste in art. 141 cateva linii directoare si lasa detaliile la
latitudinea actului constitutiv:
periodicitatea la cel putin 3 luni – se poate si mai devreme
cel care are atributia de a convoca consiliul este presedintele aceasta
convocare trebuie trimisa cu suficient timp inainte, pt ca adm sa se poata
informa cu privire la problemele in discutie
oricum s-ar lua deciziile, ele trebuie materializate intr-un proces verbal,
care trebuie semnat de adm care au participat la intrunire el nu are
nici un efect juridic, acest lucru nefiind intamplator filozofia legii
noastre este ca deciziile executivului nu sunt cenzurabile de catre
instanta, pe considerentul ca acest organ ia decizii de regula decizii de
implementare a unor linii strategice adoptate de ad gen <-- acestea pot fi
atacate in instanta
nesemnarea lor decatre adm nu este o cauza de invalidare, insa este o
chestiune de probatiune, atunci cand se verifica, de exemplu, cvorumul,
dar este o problema interna
Conflictul de interese:
exista prevederi clare cu privire la interdictia asociatilor de a vota si de a
delibera alaturi de ceilalti asociati, at cand ei au un interes direct, interes
materializat in promovarea intereselor unei societati concurente.
nu exista o atare prevedere in materia administratorului
singurul loc unde exista o prevedere asemanatoare reglementarea soc
pe actiuni
144 indice 3 – cel care are un astfel de conflict de interese trebuie sa ii
informeze pe ceilalti administratori si sa nu ia parte la decizie (interesul
nu trebuie neaparat sa fie direct, poate fi si intereul unei rude, afin, sotie)
prevederi cu titulu special, care privesc anumite situatii particulare –
administratorul care foloseste bunul societatii – el poate face asta in mai
multe feluri
144 indice 4 interzice imprumuturile luate de catre administrator de la
societate – interdictia creditarii administratorului de catre societate (lit.
de la a la e)
acest text de lege are 2 consecinte: nulitatea actului de creditare si poate
atrege si raspunderea penala a administratorului care incalca aceasta
norma
tot art.144 indice 4 extinde aceasta interdictie si la soc in care acesta
singur sau impreuna cu persoane apropiate detine cel putin 20%
tranzactionarea propriu-zisa cu societatea – este interzisa – interdictia
este mai putin pregananta, efectul este numai dpdv al validitatii actului
si functioneaza de maniera cenzurarii acestui act de catre actionari
Page 56 of 97
orice act intre administrator si societate care vizeaza un activ care
depaseste 10% din val activelor nete este supus cenzurii ad generale
art.153 indice 22 interzice administratorului sa incheie acte de orice fel,
daca valoarea bunurilor implicate in acel act depaseste ½ din valoarea
contabila a bunurilor societatii nu se poate deroga de la aceasta regula
prin actul constitutiv.
Sistemul dualist:
exista doua organe cu pozitii distincte: consiliul de supraveghere si
directorat
consiliul de supraveghere indeplineste in rap cu directoratul fct pe care
ad gen le-ar indeplini in sistemul unitar
acest consiliu de supraveghere este un organ de control si nu un organ
de conducere propriu-zisa
acest organ se formeaza tot prin nominalizare si alegere de ad gen
el are un nr intre 3-11, pe o durata de 4 ani si, odata numit, el
dobandeste autoritatea de a numi directoratul
art.153 indice 9
fct lui exclusive –alin 1 – posibilitatea de a numi si a revoca membrii
directoratului
are posibilitatea de a verifica activitatea directoratului din perspectiva
conformitatii ei cu legea
are si o obligatie specifica – raporteaza ad gen modul in care si-a
indeplinit mandatul – cel putin o data pe an
acest art. permite act sa dea in competenta consiliului de supraveghere si
aprobarea incheierii de catre directorat a unor acte, in fct de niste criterii
prevazute de actul constitutiv
aceasta aprobare nu este vazuta de legiuitor ca o fct executiva, ci ca o fct
de control specific
legea limiteaza si in acest mod interventia consiliului de supraveghere in
activitatea de conducere
pt ca are un nr mare de membri, legea prevede posibilitatea infiintarii
unor comitete de lucru, intrucat acesta fiind organ de supraveghere
trebuie sa poata lua decizii in mod rapid
tipuri de comitete: comitetul de audit, comitetul de remuneratie,
comitetul pt alegerea candidatilor pt directorat, comitetul de alegere a
candidatilor pt unele fct speciale
rolul acestora este de a analiza tehnic pb care cad in competenta lor si de
a propune solutii consiliului de supraveghere
in practica exista posibilitatea de a delega puterea de decizie acestor
comitete
org care conduce soc in sistemul dualist – directoratul
spre deosebire de sistemul unitar, in materia directoratului exista o
reglementare mai elaborata cu privire la modul de fct a acestuia
directoratul este vazut similar cu consiliul de administratie – nr impar de
membri, acestia trebuie sa ia decizii in cadrul organului colegial
Page 57 of 97
presedintele directoratului are dreptul de reprezentare exista o
interdictie absoluta ca membrii directoratului sa faca parte si din
consiliul de supraveghere
daca actul constitutiv cere membrilor sa lucreze impreuna, atunci similar
cu situatia de la SNC, deciziile sunt luate in unanimitate de catre
membrii directoratului
sedintele + organizarea lor - cel putin o data la trei luni
directoratul este obligat sa comunice toate deciziile sale consiliului de
supraveghere – trimestrial sau o data de an.
Remunerarea:
organul care aproba remuneratia este adunarea generala
la directorat, cel care stabileste remuneratia membrilor directoratului
este consiliul de supraveghere, iar daca a fost delegata puterea de
conducere directorilor, este consiliul de administratie
legea stabileste cu titlu imperativ ca actul constitutiv trebuie sa decida
limita maxima a remuneratiei pt pozitia de director, sau orice
remuneratie suplimentara pt membrii cons de supraveghere sau a
cosiliului de supraveghere, lasandu-i pe acestia sa decida
Page 58 of 97
legea stabileste la art.153 indice 20 – cvorum minim de cel putin
jumatate din membrii acelui organ + majoritatea este de jumatate dintre
cei prezenti
reprezentarea unui membru al unuia dintre aceste organe este permisa,
numai in cazul este reprezentat de alt membru acesta nu poate
reprezenta decat un singur membru
posibilitatea de a lua decizii prin mijloace de comunicare la distanta
luarea de decizii pe baza de vot unanim in scris – se circularizeaza
decizia, iar daca toti membrii semneaza – este posibil sa recurgi la acest
mecanism numai in cazuri de urgenta.
Page 59 of 97
fie conventional – organ colegial de conducere, conform prevederilor de la
SA – dar este doar un mecanism conventional, nu se completeaza cu
dispozitiile legale
fie nu reglementezi nimic – aplici regulile pe care le prevede legea legea
trimite exspres la regulile de la SNC.
!!! art.75-78
-dreptul de reprezentare apartine fiecarui asociat
ei pot decide separat in actul constitutiv se poate stipula ca ei sa
administreze impreuna in acest caz: decizia trebuie luata cu
unanimitate
acte urgente + paguba mare + ceilalti in imposibilitate poate decide un
singur administrator
daca administratorii sunt numiti in AGA majoritatea absoluta a
capitalului social/ la fel si la revocare / daca administratorii au fost
numiti prin act constitutiv?
operatiune care depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe
care il desfasoara societatea operatiuni extravagante?
ceea ce este suplimentar fata de SNC este interdictia administrarii pe
contul lor sau al altei persoane al unei activitati care concureaza
societatea unde sunt administratori, sau o activitate care este identica
fata de societatea unde sunt adm (similara cu 153 indice 15 de la SA)
daca nu reglementezi nimic, administratorii vor avea fiecare dreptul
neingradit de a reprezenta/ administra societatea.
Page 60 of 97
legea lasa la latitudinea actionarilor sa itroduca restrictii
daca partile nu prevad altceva, transferul este opozabil tertilor de la
inregistrarea in registrul actionarilor
art.98
indiferent de ce tip de societate avem, de ce restrictii avem sau nu in lege,
persoana care transfera, cedentul, ramane raspunzatoare pt datoriile pe
care le are fata de societate nascute anterior datei transferului (daca mai
avea de varsat o parte din cap soc, de exemplu)
o alta consecinta a transferului – calitatea de a primi dividende – regulile
sunt relativ simple pt celelalte societati – daca dividendele nu au fost
declarate pana la data transferului, cel care le culege este dobanditorul
partilor sociale – regula confirmata de jurisprudenta (partile pot sa
stabileasca si un alt mecanism, mecanism ce va trebui sa-i fie facut
opozabil si societatii)
la SA – avem sistemul datei de referinta: numai actionarii inscrisi in
registrul actionarilor la data de referinta pot exercita toate drepturile de
actionar si pot suporta efectul hotararilor luate pt societatile pe actiuni
listate public
daca cineva instraineaza actiunile dupa data de referinta, dar inainte de
adunare: dobanditorul nu poate vota + nu poate primi dividende
aceasta idee a datei de referinta se justifica daca ai in vedere premisa pe
care e constituit SA-ul – nr mare de actionari – ai un moment de inghet –
data de referinta
lucrul nu se justifica la SA-ul cu numar mic, unde nu exista acelasi
impact al instrainarii actiunilor.
Organul de control:
functia de control este exercitata prin intermediul cenzorilor
cenzorii sunt persoane care au ca functie principala sa controleze modul
in care organul de conducere administreaza societatea si sa raporteze
rezultatele adunarii generale
sunt urechi si ochi ai AGA
organ colegial – nr impar + supleant
cezorii nu trebuie neaparat sa fie asociati sau actionari
in acelasi timp nu trebuie sa fie specializati in control financiar-contabil
exista in lg 31 – in reglementarea profesiei de contabil autorizat sau de
expert contabil – unul dintre acestia trebuie sa aiba aceasta profesie, sau
cel putin sa aiba studii de specialitate
la SRL – ei sunt obligatorii la soc cu peste 15 asociati, la sub 15 asociati
controlul se poate realiza mai usor de AGA
Atributii principale:
Page 61 of 97
163 – gestiunea societatii, verifica situatiile financiare si documentele
financiar-contabile – sub aspectul conformitatii cu legea + au obligatia de
a aduce la cunostinta aga orice alte nereguli le sesizeaza, inclusiv
nerespectarea hotararii AGA de catre administrator
administratorii sunt obligati sa le dea acces la documentele societatii si
sa le prezinte la cerere un raport lunar cu privire la activitatea societatii
legea spune chiar ca situatiile finanicare nu pot fi supuse dezbaterii AGA,
daca nu au fost verificate anterior de catre cenzori
au rolul de a convoca AGA in cazurile exceptionale prevazute de lege
a) in cazul in care avem un administrator unic si acesta nu mai poate
exercita activitatea, atunci cezorii convoaca AGA si numesc temporar un
administrator
b) in cazul in care li se reclama aspecte care nu sunt in acord cu legea
sau cu actul constitutiv – fie iau in calcul aceste reclamatii si le trateaza in
raport de AGA, dar nu sunt obligati sa dea un raspuns – au o anumita
discretie + cand exista un anumit nr de actionari cel putin 5% din cap soc,
care reclama acest lucru – ei sunt obligati sa verifice si sa intocmeasca un
raport
daca apreciaza ca este intemeiata reclamatia, atunci ei trebuie sa
convoace aga, pt ca aceasta sa ia o decizie cu privire la situatia creata
cenzorii au o problema dpdv al eficientei – nefiind specializati in
activitatea de investigatie financiar contabila, pot sa scape din vedere
unele aspecte. Soc mari sunt obligate sa asigure un control eficient –
auditorii finanicari
diferenta: primii sunt organ social, ceilalti sunt prefesionisti extern
dpdv al subordonarii: cenzorii sunt un organ subordonat aga, dar ei nu
sunt subordonati administratorului. Auditorii nu sunt subordati nimanui
cazuri in care trebuie sa am auditori: ca, activ net, nr salariati- daca sunt
intrunite 2 din 3 ai obligatia de a numi auditor + societatile in sistem
dualist (sa)
alte societati pot opta sa numeasca cenzori
daca ai auditori, nu mai poti avea si cenzori, pt ca functiile principale de
control sunt preluate de audit
auditorul nu are puterea de a convoca aga sau de a numi temporar un
administrator
in cazul in care exista auditor financiar independenti, exista obligatia de
a avea auditor intern – ei sunt subordaonati organului executiv de
conducere – este discutabil cat sunt de subordonati
auditorii interni au posibilitatea/ obligatia sa investigheze la cererea unor
actionari unele actiuni intreprinse de societate, insa nu au posibilitatea
de a convoca aga – ei pt sesiza organul de conducere
cu privire la raspunderea cenzorilor: exista prevederi similare cu cele de
la raspunderea administratorilor – actiune a societatii impotriva lor,
raspund pt prejudiciile cauzate in activitatea lor, pot fi revocati…
Page 62 of 97
registrul aga – unde trebuie sa depui procese verbale si hotararile luate
registru al dezbaterilor organului colectiv de conducere
registru al constatarilor facute de cenzori
registrul actiunilor si actionarilor sau al partilor sociale
Rezerva legala:
parte a capitalului social constituita prin preluare anuala a unei parti din
profitul brut
aceasta rezerva trebuie sa reprezinte cel putin 20% din cap social
in cazul in care faci distributii de active catre asociati/actionari si nu ai
rezerva legala constituita, faci o rascumparare de actiuni sau o majorare
de capital - nu ai voie sa faci aceste operatiuni daca nu ai rezerva
constituita
rezerva este o garantie suplimentara fata de creditorii sociali a
solvabilitatii societatii
acest fond nu poate fi distribuit ca dividende, chiar daca ai un excedent
ce poti face? Sa nu mai contribui la marirea acestui fond, pana la
momentul in care aceasta cade sub 20% din capitalul social
Modificarea societatii:
modificarea actului constitutiv
multe dintre aceste modificari ale actului constitutiv – duc la modificarea
unor elemente din cadrul societatii
regulile procedurale sunt similare celor de la constituire:
act de vointa sociala
publicarea la RC
pt a facilita publicitatea, lg prevede ca in anumite situatii, directorul RC
este singurul care decide cu privire la inregistrare fara sa mai fie nevoie
de control judiciar
in cazul in care modificarea este supusa controlului judiciar al
judecatorului delegat, exista pt buna comunicare obligatia ca odata cu
actul sa depui la RC si o varianta adusa la zi a actului constitutiv
in cazul in care avem o retragere sau o excludere sin societate nu este
nevoie de aducerea actului la zi
care ar fi principalele cauze de modificare:
nivelul capitalului social
organele societatii
chestiuni legate de functionarea societatii (sediul social, etc)
categorie speciala: excluderea sau retragerea unor asociati care sunt
tratate ca si cazuri speciale, de exceptie
actele de fuziune sau divizare
Page 63 of 97
Reducerea capitalului social – art.207:
stabileste variante ale reducerii modificarea in minus a cifrei care
reprezinta capitalul social cu impact fie asupra nr titlurilor de
participare, fie asupra valorii lor, fie asupra ambelor
3 cauze: rascumpararea de actiuni in scop de anulare (numai la sa) +
scaderea valorii nominale +
alin.2 – efecte ale unor masuri care nu au fost duse pana la capat:
actionarilor li se permite sa verse o parte din capitalul social dupa
momentul subscrierii
ce se intampla daca nu versi? – fie il executi silit pe actionar + fie preiei
aceste actiuni si le vinzi unui tert + anulezi aceste actiuni
restituirea de aporturi catre asociati/ actionari nu este un caz de
rascumparare – societatea decide pe baza vointei aga sa restituie
aporturile (distributie de dividende in natura, care nu este recunoscuta
ca atare, pt ca distribuirea de dividende se face numai in bani)
pt creditori exista un impact al reducerii capouatlului social, pt ca sunt
mai putine active – legea ii protejeaza – ei au dreptul sa se opuna
reducerii
odata adoptata hot, ea trebuie publicata in Mof – tertii au posibilitatea sa
introduca o actiune in opozitie (creantele trebuie sa fie anterioare
publicarii) – termenul este de 2 luni ei au dreptul sa obtina de la
societate garantii pt creantele lor
daca se introduce o asemenea actiune – procedura este suspendata –
pana la momentul cand actiunea in opozitie este respinsa sau pana la
momentul cand creditorii primiesc garantiile
-cu privire la emiterea de obligatiuni – acesti creditori sunt si ei protejati
in aceeasi masura ca si creditorii care nu sunt obligatari
Page 64 of 97
daca ai o crestere de valoare – trebuie sa faci o rezerva – imobilizezi o
suma de bani in pasiv, care sa corespunda cresterii activului – rezerva
exista cat timp ai bunul in activ
La SA:
procedura de la constituirea capitalului social, dar stabileste niste
derogari de la aceasta:
daca este vorba despre o majorare in creante, legea, spre deosebire de
momentul constituirii, o interzice aoprt in natura sau in numerar ->
daca aduci aport in natura, legea prevede numirea unui expert care sa
evalueze bunurile aportate, pt a se evita abuzurile
legiuitorul a abrogat reglementarea initiala care prevedea ca la majorarea
prin aport in natura nu exista drept de preferinta
Dreptul de preferinta:
majorarea sa fie neutra dpdv al impactului asupra asociatilor, pt a nu se
ajunge la diluare – unii sa aiba o cota mai mica de participare
cand faci majorare prin rezervele societatii, acest lucru le intampla
oricum
cand vii cu aporturi noi, daca nu toata lumea subscrie, cei care nu
subscriu vor avea o cota mai mica de participare drept de preferinta:
inainte de a intra terti in societate, pot sa subscrie si ei – acest termen nu
poate fi mai mic de o luna de la publicarea hot de majorare
drept prioritar cu privire la subscrierea unor cote-parti
avem 2 situatii: exista un tert care vrea sa subscrie sau nu exista un
astfel de tert
cvorumul este ¾ din capitalul social subscris + majoritatea celor prezenti
- astfel este inlaturat dreptul de preferinta
poti sa nu versi tot capitalul subscris la momentul subscrierii
legea permite ca si aportul in natura sa fie platit in acest mecanism – e
greu de conceput acest lucru – bunul nu poate fi segmentat astfel
Page 65 of 97
Majorarea de capital autorizat dar neemis inca – sistem anglo-saxon:
un org al societatii este autorizat ca intr-un anumit interval de timp (5
ani, de regula) sa faca o emisiune de capital intr-o limita prestabilita
valoarea capitalului autorizat nu poate depasi ½ din capitalul existent la
momentul autorizarii
cu privire la posibilitatea cons de adm de a restrange dr de preferinta,
daca nu exista nici o prevedere in actul de mandatare, atunci el trebuie
sa respecte dr de preferinta/ ???
ca procedura – totul se desfasoara la nivelul consiliului de administratie,
hot consiliului de adm trebuie publicata in Mof
Excluderea:
este o sanctiune la adresa unui asociat – pierderea increderii celorlalti
asociati si eliminarea sa din societate
este o derogare de la principiul autonomiei de vointa – legea prevede
limitativ situatiile in care un asociat poate fi exclus: 222(1):
asociatul este pus in intarziere cu privire la aportul la care s-a obligat -
cazul in care ar putea fi valabil in situatia unei majorari de capital
obligativitatea varsarii integrale a capitalului subscris
daca asociatul are o raspundere nelimitata si a intrat in insolventa/ sau
o persoana fizica a devenit incapabila
in cazul falimentului – nu este o sanctiune specifica, ci este o reluare a
unei prevederi din lg falimentului
un asociat cu raspundere nelimitata se amesteca fara drept in viata
societatii, sau este in situatia in care actioneaza in concurenta cu
societatea, sau fara a avea voie foloseste bunuri ale societatii in interes
propriu
situatia asociatului-administrator, in situatia in care acesta a fraudat
societatea, sau foloseste capacitatea sa de reprezentare pt a incheia acte
in interesul sau personal
a existat jurisprudenta care a tratat situatii care nu intrau in cele 4 –
instantele au fost de la inceput ferme: oricat de dificila face un asociat
viata unei societati, daca nu se intra in mod cert pe textul legii, nu putem
avea excludere
odata ce instanta a decis excluderea, ea este obligata sa se pronunte si
cu privire la situatia capitalului social
asociatul nu are dreptul sa pretinda in urma excluderii o parte din
patrimoniu – 224(2) – el poate cel mult primi o compensatie pt partile
sociale – instanta trebuie sa decida daca partile raman in cadrul
societatii si se redistribuie, sau decide o reducere de capital social
Page 66 of 97
excluderea nu inseamna si o pierdere pt cel exclus, el va primi un
echivalent, echivlent ce va fi stabilit de instanta
FUZIUNEA SI DIVIZAREA
Fuziunea – operatiunea prin care doua sau mai multe soc isi combina
patrimoniile si isi schimba str de participare la cap soc, astfel incat rezulta o
sg societate. 2 forme de fuziune – prin absorbtie – o soc preia patrimoniile
celorlalte soc, care dispar + fuziunea prin contopire – toate soc participante
dispar si apare o noua societate.
Economic: asoc unei soc au o cota de participare la cap acestei soc => ei au
cota de participare din activele si pasivele acelei soc – daca soc s-ar lichida,
activul net s-ar imparti intre ei pro rata.
Page 67 of 97
Miza este sa determini cate cote de participare trebuie sa primesti in soc
rezultanta, astfel incat participarea lor la activul net sa ramana
neschimbata.
Evaluarea soc care fuzioneaza – vezi cu cat contribuie fiecare soc la activul
net total: metoda valorii activului net, metoda fluxului de numerar
discontat, metoda fluxului de numerar pur si simplu - trebuie sa ai pt toate
o metoda unitara.
Situatii ciudate:
e posibil ca unele soc sa aiba activ net negativ sau zero ei nu
contribuie cu nimic la soc rezultanta actionarii soc pe pierdere nu mai
primesc nimic
compari val contabila a actiunilor care sunt emise pe baza rap de schimb
cu valoarea lor nominala (ea este stabilita contractual si este fixa) – este
posibil ca val contabila sa fie mai mare decat val nominala diferenta
dintre ele este numita prima de fuziune (pozitiva sau negativa) aceasta
nu se didtribuie, ea ramane in fond de rezerva (rezerva de prima) – poate
fi folosit fie la maj cap soc, fie in compensarea unor situatii de
rascumprarea sau intr-o fuziune viitoare
Page 68 of 97
baza unei hot preliminare a AGA – ea nu aproba fuziunea ci permitea sa se
mearga pana la capat cu calculele privind fuziunea.
In practica se intampla sa existe o hot preliminarea desi lg nu o prevede.
Page 69 of 97
rap judecatorilor delegati pt a aprecia corectitudinea rap de schimb – este
necesar numai daca nu exista o hot unanima a actioanrilor de a renunta
la el
la sfarsitul perioadei de 30 de zile in care se poate formula opozitie
o situatie privind ctr care au o valoare mai mare de 10 000 lei.
judecatorul delegat nu face un ctrl de oportunitate – el va respinge
fuziunea numai daca formal fuziunea nu respecta cerintele legale.
in cazul in care o soc nu participa pt ca actionarii ei nu doresc sa
participe, tot proiectul va cadea
raspunde soc daca nu se realizeaza fuziunea? – da, doar daca dovedesti
reaua-credinta a asociatilor
daca se realizeaza fuziunea – soc rezultanta trebuie inregistrata la RC +
tb inregistrata disparitia societatilor care dispar
de la ce mom se produce efectul fuziunii?
e un tranfer cu titlu universal al drepturilor si obligatiilor – nu e cazul sa
inchei o novatie sau un act care sa consemneze cedarea datoriei pt
multe raporturi juridice este nevoie de notificari – ctr de munca
daca exista licente – o noua licentiere
trb sa iti dai seama cand te poti baza exclusiv pe efectul translativ si
cand trebuie sa faci fuziunea opoziabila unei categorii de terti
249 – mai multe posibilitati:
daca se constituie o soc noua – de la data inmatricularii acesteia la RC –
aceasta nu poate fct decat daca este inregistrata
fuziune prin absorbtie – una ramane in viata + altele dispar – fuziunea
produce efecte fie de la data inregistrarii ultimei hot AGA care aproba
fuziunea data legala
dar putem avea si o data conventionala - exista anumite limitari
aceasta nu trebuie sa fie ulterioara incheierii exercitiului finaciar curent
al soc absorbante
pt soc care dispar, data stabilita conventional nu trebuie sa fie anterioara
incheierii ultimului exercitiu financiar
care este incheierea ultimului exercitiu financiar?
leg iti spune ca anul trebuie sa fie acela in care are loc aprobarea
fuziunii, insa data poate varia fata de data publicarii ultimei AGA de
aprobare a fuziunii
se alege o data ulterioara datei de aprobare
in sit particulara in care o soc este filiala altei soc si cea care absoarbe
este este filiala, in aceasta sit mama nu poate sa isi rascumpere propriile
parti soc in asemenea situatie se anuleaza act care sunt constituite ca
activ la filiala si nu se emit actiuni pt actionarii soc mama, insa acestia
devni actionari directi in societatea filiala cu procentul rezultat din
aplicarea raportului de schimb care are ca efect anularea acestor actiuni.
art.246 indice 1 – este vb tot de soc aflate in relatii de afiliere – mama
absoarbe filialele – in ac situatie, daca actionarii in soc mama au
posibilitatea sa ceara convocarea unei AGA prin detinerea a cel putin 5%
din cap soc nu este necesara convocarea unei AGA de catre adm in
societatea mama.
Page 70 of 97
Divizare:
divizarea este operatiunea prin care are loc transferul patrim sau a unei
parti din patrim catre o alta soc existenta sau care ia nastere cu ocazia
transferului, soc transferatoare urmand sa inceteze sau sa isi continue
existenta, iar actionarii acesteia vor deveni actionari/asociati in soc care
ia nastere
divizarea totala/partiala
diviarea toata – va inceta societatea trasnformatoare
la divizarea partiala – problema: ea se face in interesul actionarilor sau in
interesul soc? – 250 indice 1 – este posibil ca odata cu transferul de
partim ca soc care isi continua existenta sa dob actiuni in soc care dob
partea de patrimoniu, dar este posibil ca cei care primesc actiuni sa fie
chiar actionarii.
daca desprinderea este in interesul soc – ei vor ramane actionari directi
in soc care transfera si indirecti in soc care primeste
la divizarea partiala: o parte din datorii raman la societatea care a
transferat – raportul de divizare trb sa spuna foarte clar ce ramane la o
societate si ce ramane la cealalta
daca exista vreun dubiu cu privire la cum s-au impartit datoriile, lg
instituie o prezumtie de solidaritate – toate soc raspund in mod solidar
un alt principiu la divizarea partiala: nu poate fi o divizare partiala in
urma careia o soc sa priveasca numai active sau numai pasive
este posibil sa transfer in proportii diferite active si pasive, insa trebuie
sa transfer din fiecare – pt a evita fraudarea creditorilor sociali
daca diproportia este foarte mare intre active si pasive – se poate
demonstra intentia de fraudare a intereselor creditorilor sociali
sanctiunea din legislatia fiscala pt lipsa de neutralitate al divizarii !!!
Page 71 of 97
leg reglementeaza intr-o sectiune speciala – fuziunea transfronatliera –
care se bazeaza pe o directiva europeana – miza acestei reglm este de a
facilita inregistrarea rezultantei si radierea celor care dispar
in esenta, reglementarea nu difera, doar ca este stabilit clar cum dispare
soc intr-o asemenea situatie
Page 72 of 97
Dizolvarea are loc la cererea unui tert
-atunci cand ne confruntam cu dezinteresul actionarilor de a mai promova
activitatea societatii
-RC sau un tert pot cere tribunalului sa pronunte dizolvarea
2 alin care par sa vina in contradictie: 235(1) si 235(2) cum se aplica ele?
Interpretarea favorita: daca prin hot de dizolvare asoc au decis fara
unanimitate si distributia activului net – nu mai avem nevoie de o hot
speciala luata cu unanimitate/ altfel avem nevoie de o o noua hot cu
unanimitate
indiferent cum se deceide de catre asociati distributia activului, are
loc un transfer de proprietate de la soc la asociati acest lucru se intampla
data radierii numai din acel mom ai certitudinea ca soc nu va mai exista +
numai atunci obt un certificat de radiere pe baza caruia poti inregistra dr de
proprietate la CF.
Procedura lichidarii:
-persoane specializate
-pana la numirea acestor profesionisti organul executiv ramane in fct si
trebuie sa desf op necesare de conservare
-mdt inceteaza de drept in mom numirii lichidatorilor – fie prin hot AGA, fie
prin hot judecatoreasca – prin hot lor li se traseaza si mandatul, care nu
poate execede celui legal mdt legii este acela de a transforma activele in
sume de bani si de a satisface in mod integral creditorii sociali si de a
distribui execedentul conf actului constitutiv
-trebuie sa obtina cel mai bun pret posibil pt aceasta legea impune
anumite limite si anumite mijloace de control
-odata numit in fct are oblig de a inventaria toate activele soc + sa evalueze
exact si pasivul soc – asta se transpune intr-un bilant (nu este bilantul de
lichidare, ci este unul provizoriu, o situatie intermediara) – el trb comunicat
si asociatilor
-cu privire la rel lor cu activelor soc, ei reprezinta un organ soc in lichidare
-activitatea lor se defasoara sub ctrl cenzorilor, iar daca nu exista cenzori, lg
nu precizeaza nimic, dar actionarii au dreptul de a cere periodic
lichidatorilor de a prezenta modul in care isi indeplinesc mdt
-ei au puterea de a vinde active – trb sa vanda prin licitatie publica
bunurile imobile + averea mobiliara: bunurile vandute in bloc/ cele care se
vand ut singuli – nu trb org licitatie
-au dreptul de a face acte de conservare + operatiuni de comert – numai
cele necesare procesului de lichidare + imprumuturi neipotecate + este
interzis in mod absolut de a constitui ipoteci
Page 73 of 97
-dupa ce au facut tot ceea ce este necesar pt a indestula creditorii sociali – ei
trebuie sa intocmeasca un bilant de lichidare care este supus hot AGA –
poate fi contestat de catre asociati act in raspundere civila impotriva
lichidatorilor – numai daca acestia si-au neglijat indatoririle legale
-in orice lichidare pretul de vanzare nu este unul normal
INSOLVENȚA
Principii:
1. Principiul maximizarii gradului de recuperare a creantelor creditorului
insolvent (foarte rar este 100%):
procedura insolventei se declanseaza pornind de la premisa practica ca nu
toti creditorii vor fi satisfacuti integral, spre deosebire de o neplata obisnuita
cand fiecare creditor are grija de recuperarea propriei creante;
in materia insolventei se porneste de la ideea ca valorificarea integrala a
activelor creditorului nu va acoperi toate creantele;
Page 74 of 97
comparativ cu executarile individuale, in acest caz nu se pune problema
de a asigura o egalitate intre creditori;
daca fiecare creditor ar executa silit cand considera fiecare un creditor
insolvent – fiecare are anumite informatii – acest lucru ii dezavantajeaza
pe cei mai putin educati in executari silite si acestia ar recupera mai
putin;
acest principiu nu consacra o egalitate de tratament a creditorilor la
nivelul intregii mase; - in cadrul aceleiasi categorii ii trateaza egali pe
creditori, intre categorii – inegal.
Page 75 of 97
crditorii sunt impartati in categorii in functie de puterea creantelor lor,
iar puterea creantelor este data de situatia implementarii pp prioritatii
creditorilor – prioritate au creditorii cu garantii, urmeaza creditorii fara
garantii si in paralel cu acestia – creditorii cu situatii speciale și creditorii
subordonati (actionarii societatii- pe ultimul loc, chiar sub creditorii
chirografari , lor li se imputa riscul afacerii, pe de o parte pierd ce au
investit ca contributie la cap social + cu ce au imprumutat societatea).
Praguri:
nu orice creanta atrage starea de insolventa; legea impune anumite
praguri;
praguri: creanta care are o valoare minima de 40.000 lei si care nu a fost
platita timp de 60 de zile de la scadenta ei este o creanta care poate
atrage insolventa;
daca intervine scadenta creantei, dar e mai mica de 40.000, creditorul
acelei creante nu poate sa ceara insolventa;
la fel, nu se poate cere insolventa nici daca n-au trecut cele 60 de zile,
decat in situatii exceptionale ( cand e evident ca e insolvent);
nu are relevanta categoria creantei, daca e garantata sau chirografara;
in practica, situatia e urmatoarea: creditorul care are conditiile
indeplinite introduce cererea si instanta –tribunalul- stabileste un
termen mai lung ( in general, cand debitorul duce cererea de insolventa i
se da un termen scurt ); daca la primul termen, se prezinta ca debitorul
are suma de bani in ziua aia, desi nu o avea cand s-a introdus cererea –
se respinge! Se considera ca situatia asa cum e vazuta de creditori nu e
cea reala.
Cui se aplica?
legea nu e aplicabila tuturor categoriilor de debitorilor, ci doar
profesionistilor , cei prevazuti in art. 3 C.CIV, mai putin cei care
desfasoara profesii liberale , precum si cei care au o lege speciala privind
regimul insolventei lor; se aplica si regiilor autonome;
nu exclude foarte clar profesionistii carora nu li se aplica aceasta lege;
!! cazul asociatiilor fara scop lucrativ si fundatiilor – in vechea lege erau
clar excluse de la aplicarea legii ; aparent, in prezent lor li s-ar aplica
legea ; in practica insa, lucrurile sunt discutabile pentru ca chiar daca
direct OG 26/2001 nu prevede o procedura de insolventa pentru asociatii
si fundatii atunci cand te duci la regulile de lichidare a acestor persoane
ele insele sunt incompatibile cu lichidarea si reorgnizarea din procedura
insolventei – pentru ca acolo se vb de transf patrimoniului dupa?? ...
adica nu pare sa aiba posibilitatea ca o fundatia sa nu-si mai poata
acoperi datoriile;
Page 76 of 97
opinia lui SD: teoretic, la asociatii si fundatii ar trebui sa se aplice legea
insolventei, dar la nivel practic, ar aparea probleme juridice mari;
Etape:
legea insolventei are 2 mari capitole care corespund unor 2 mari etape:
procedura reorganizarii judiciare si procedura falimentului – dreptul
comun;
exista si situatii speciale pentru societatile speciale care au un regim de
reglementare special – cum sunt cele bancare unde exista si alte
proceduri pentru starea de insolventa;
ca sa ajung in procedurile acestea, exista o etapa pregatitoare
(≠procedurile de preinsolventa- mandatul prefalimentar si concordatul);
exista o perioda in care toata lumea incearca sa isi dea seama daca e mai
bine sa lase debitorul sa-si revina sau sa-l bage in faliment;
la sfarsitul perioadei de observatie, se poate lua o decizie intre cele 2 mari
proceduri: de reorganizare sau de faliment;
sunt situatii in care, ope legis, legiutorul a considerat ca intra direct in
faliment– debitorul nu mai e de gasit ( nu mai are sediu etc) – nu se mai
intra in situatia de observatie!!
Page 77 of 97
acest ”administrator” este supus controlului judiciar la cererea
creditorului;
exista anumite actiuni de drept comun care nu se judeca la instanta de
drept comun, ci de catre judecatorul sindic;
toate hotararile judecatorilor sindici sunt executorii chiar daca ele pot fi
atacate cu apel(asa scrie in lege) – conform legii, apelul este de fapt
recurs (este ultima cale de atac;
daca instanta considera ca era gresita, trebuie reluat acel act consacrat
printr-o hotarare gresita;
este important sa se asigure participarea creditorilor astfel incat sa se
obtina transparenta si tratamentul egal pe categorii; pentru aceasta,
creditorii trebuie sa lucreze intr-o forma care sa le permita luarea unor
decizii colective;
unul dintre efectele deschiderii procedurii este ca se suspenda toate
urmaririle, inclusiv cele incepute care nu mai pot continua;
legea prevede organizarea a 2 organe in acest sens: adunarea creditorilor
si comitetul creditorilor; (sunt reglementate in legea insolventei);
organul cu putere ultima de decizie este adunarea creditorilor – decide
exact ce ii intereseaza pe creditori: adica modul in care se lichideaza
averea debitorului;
adunarea creditorilor se constituie atuni cand stii care sunt creditorii
afectati;
creditorii in cadrul adunarii pot verifica ceea ce a facut administratorul/
lichidatorul, care e obligat sa raporteze lunar cu privire la masurile
implementate; unele masuri pot fi luate doar cu acordul creditorilor;
mai exista o situatie in care creditorii decid : dezbaterea si votarea
planului de reorganizare – in aceasta situatie avem reguli speciale pentru
mecanismul de vot, de aceea aceasta adunare a creditorilor va avea un
regim special fata de adunarea creditorilor mentionata anterior;
prima adunare a creditorilor se constituie pe baza tabelului preliminar;
tabelul creditorilor este instrumentul juridic in care creditorii sunt
consacrati: daca nu esti in tabel nu participi;
2 tipuri de tabel: preliminar si definitiv;
cel preliminar e elaborat pe baza documentelor pe care le gaseste
administratorul si exprima analiza administratorului cu privire la pozitia
fiecarui creditor ( ce categorie ; valoarea creantei, valoarea garantiei, tipul
garantiei, daca e creditor sub conditie samd); tabelul e o poza a
creditorilor care ar putea participa in intreaga procedura;
creditorii , odata ce tabelul preliminar s-a afisat, il pot contesta : fie
pentru ca nu s au mentionat anumite garantii, ca valoarea creantei nu e
corecta etc;
si creditorii care nu sunt tabel pot contesta (?);
toate aceste contestatii sunt judecate de judecatorul sindic si pe baza
deciziilor sale se face tabelul definitiv , care nu e chiar definitiv :))) ; sunt
situatii speciale cand mai poti interveni (situatii limitativ prevazute de
lege);
Page 78 of 97
odata ce ai tabelul creditorilor ai si adunarea creditorilor in forma finala
pentru ca stii cine poate participa la sedinta adunarii; Poti avea adunarea
si de cand ai tabel preliminar, dar ulterior adunarea se consolideaza;
cu exceptia dezbaterii si votarii planului de reorganizare, puterea de vot a
adunarii nu e data de existenta sau nu a garantiei, ci e data de valoarea
creantei;
daca avem in vedere tabelul definitiv, la final ai valoarea totala a creantei;
puterea de vot este raportul dintre creanta sa si creanta totala;
cand judecatorul sindic deschide procedura, numeste imediat si un
administrator judiciar provizoriu; - in practica, este numit
administratorul propus de cel care a introdus cererea de insolventa;
administratorul respectiv nu e sigur ca va termina procedura pentru ca
daca creditorii din tabel nu il plac, poate fi schimbat, dar doar in
momentul cand se schimba tabelul, daca nu e schimbat atunci, devine
definitiv si continua procedura pana la capat; - cvorumul de sedinta, cu
unele exceptii, este de 1/3 din valoarea creantelor;...???;
creditorii pot participa direct, prin reprezentare sau prin corespondenta;
cu privire la posibilitatea creditorilor de a functiona in mod organizat ,
legea a prevazut comitetul creditorilor – este mai usor de convocat si mai
usor de intrunit cvorumului - 2 comitete: cel initial si cel final;
cel initial: e numit de administrator dintre creditorii cu creantele cele mai
mari si care sa reprezinte fiecare categorie: de regula sunt de 3 si 7
membrii care apar in tabelul preliminar; - comitetul final: e stabilit de
adunarea creditorilor dupa ce s-a definitivat tabelul; ceea ce conteaza aici
este puterea de vot; daca adm/lichidatorul poate sa asigure o oarecare
reprezentare proportionala intre creditori la ??, la cel final vor intra in
complet cei care sunt votati de majoritatea creditorilor; legea recomanda
aici reprezetarea tututor categoriilor; - daca exista un creditor mare: este
o situatie in care puterea creantei nu mai da controlul direct al
comitetului pentru ca avea doar un singur vot in Comitet;
din punctul de vedere al legii (art. 51) si din punct de vedere practic,
majoritatea deciziilor se iau de catre administrator sau lichidator dupa
consultarea comitetului, nu a adunarii; majoritatea actelor de procedura
desfasurate sunt discutate in comitet;
2.Administratorul special:
nu trebuie confundat cu administratorul judiciar;
el este reprezentantul debitorului si al actionarilor debitorului;
cand se declanseaza procedura, unul dintre efecte este ca debitorul isi
pierde dreptul de administrare a averii(sau cel putin este limitat);
pentru ca isi pierde capacitatea de exercitiu , nu mai poate functiona
prin organele sale, ele isi pierd puterea de decizie si de reprezentare
legala, putere preluata ope legis de administratorul judiciar sau
lichidator;
organele corporatiste nu mai au rol in procedura, ele vor functiona , insa
doar ca un fel de discutie interna in cadrul debitorului, fara vreo
implicatie in procedura, ele nu pot impiedica procedura de insolventa;
Page 79 of 97
i se lasa debitorului posibilitatea de a fi observator, care trebuie sa
lucreze printr-un organ special – administratorul special(reprezentantul
prevazut de lege pentru debitor in relatia dintre adm judiciar- creditor-
debitor);
are rol consultativ; se uita sa vada daca drepturile debitorului sunt
afectate.
3. Administratorul judiciar/Lichidatorul:
cei 2 au atributii similare;
administratorul judiciar = lucreaza in perioada de observatie si in
reorganizare;
lichidatorul = apare in faliment;
ce face acest profesionist? Tot – de la inventarierea averii debitorului;
analiza documentelor; descoperirea creditorilor; prezervarrea bunurilor;
toate masurile de adm propriu-zis, decizii de eliberare a banilor, plata
creditorilor;
el este cel care asigura implementarea principiilor fundamentale ale
procedurii; toate acestea sunt facute in cooperare cu comitetul
creditorilor si sub controlul judecatorului sindic;
cine desfasoara aceste proceduri? Juristi, economisti;
inderdictie: daca esti administrator judiciar/lichidator – nu poti fi avocat
care sa il asiste in cazul procedurii ; unii au si calitatea de avocat si in
functie de situatie sunt administratori/avocati pentru alti administratori;
in cazul in care nu se pot acoperi nici macar costurile cu procedura
insolventei – exista un fond de compensare care se constituie din
prelevarea unor taxe la registrul comertuluipentru anumite inregistrari
(acest fond nu e suficient);
daca administraotrul/lichidatorul isi incalca obligatiilor vor fi inlaturati si
inlocuiti; impotriva lor se poate declansa actiunea civila; daca savarsesc
si infractiuni, pot fi urmariti penal.
1. La cererea debitorului:
legea incurajeaza debitorii sa introduca cererea de declansare a
procedurii pentru ca sunt primii care stiu situatia reala a afacerii lor; in
general debitorii de buna-credinta incearca sa amane cat mai mult acest
moment;
termen de declansare a procedurii pentru debitor de la aparitia starii de
insolventa – 30 de zile, daca intarzii risti sa atragi o raspundere juridica
pentru prejudiciiul cauzat creditorilor ( nu prea are sens aceasta
raspundere; ai putea sa introduci actiunea doar impotriva celor care au
avut o contributie semnificativa la intarzierea declansarii procedurii –
organe de conducere, administrator);
debitorul poate introduce actiunea si cand considera ca starea de
insolventa e iminenta (adica nu chiar la ziua, ora la care nu are bani);
Page 80 of 97
daca a intarziat cu mai mult de 7 luni momentul declansarii procedurii
prin depunerea cererii – savarseste infractiunea de bancruta simpla( nu
mai e reglementata de lege, ci de Codul penal);
Art. 244: daca debitorul depune cererea, atunci e obligat sa depuna si
documentele care demonstreaza intrarea in starea de insolventa + toate
documentele care reflecta situatia activelor, pasivelor si a contractelor
sale. De ce? Pentru ca daca e demonstrata starea de insolventa,
judecatorul sindic prin administrator, va lua documentatia si va incepe
sa o analizeze, sa caute creditorii, practic ajuta procedura;
dupa aceasta, se da un termen de 5 zile si daca nici dupa 5 zile nu
depune toate documentele prevazute la art. 67 pierde dreptul de a
propune un plan de reorganizare;
chiar daca cererea este completa, nu este o garantie ca va fi admisa;
creditorii se pot opune daca afla ca s-a depus cererea, caci nu au interes
(??);
daca se demonstreaza ca are suficiente lichiditati in acel moment, cererea
este respinsa.
2. La cererea creditorului:
daca depun mai multi creditori cererea – se conexeaza;
urmatoarea situatie din practica: depune primul creditor cererea,
debitorul afla si atunci debitorul depune si el cererea si i se da un termen
mai scurt – interesul debitorului e sa propuna administrator, iar
judecatorul va analiza cu prioritate cererea debitorului;
daca creditorul depune cererea, trebuie sa depuna o cautiune pentru
acoperirea prejudiciilor ce s-ar cauza debitorului prin introducerea
acestei cereri;
pentru creditori, introducerea cererii este un mijloc de presiune;
daca judecatorul sindic considera ca sunt indeplinite conditiile, va
admite cererea si va declansa procedura, procedura desfasurandu-se la
fel , indiferent de cine a introdus cererea, se numeste administrator care
intra in perioada de observatie.
Page 81 of 97
partiala sau poate fi lasat sa-si administreze singur averea sub controlul
administratorului;
accesorii: nu mai curg, dar numai pentru creditorii chirografari;
la creantele garantate, accesoriile continua sa curga pentru ca pentru
aceste creante exista bunuri (garantia) care sunt suficiente sa acopere si
principalul si accesoriul; daca insa nu sunt suficiente, se acopera mai
intai principalul si o parte din accesorii, ???!!!!! curge in continuare;
creditorul din acel moment este chirografar;
trebuie sa se acopere cat mai repede creantele garantate pentru ca asta
stopeaza curgerea accesoriilor; de aceea mai intai se acopera creantele
garantate.
Faza prealabila:
Page 83 of 97
de la deschiderea procedurii pana la reorganizare/faliment;
administratorul provizoriu are nevoie de o anumita perioada pentru a se
lamuri : pentru a stii care sunt creditorii si pentru a stii care e situatia
deb;
legea ii da dreptul + obligatia sa studieze pe partea activa si pasiva a
debitorului ,rezultatul studiului sau sa fie facut public creditorilor;
el are 2 etape: ai etapa primului raport - 20 de zile de la data deschiderii
procedurii, termen interpretat ca fiind de decadere – cand
administratorul judiciar va intocmi un raport in care sa propuna fie
intrarea in procedura simplificata, fie sa propuna continuarea perioadei
de observatii – art. 92;
practic aceasta prima etapa e importanta dpdv al procedurii simplificate
pentru ca in aceste 20 de zile trebuiesa stii daca intri in procedura
simplificata;
daca intri in procedura simplificata – administratorul dispare ca functie,
poate sa ramana ca persoana – e lichidator si e tinut de procedura
falimentului – trebuie sa incerce sa vanda cat mai bine bunurile pentru a
acoperi cat mai multe creante;
daca din contra se ajunge la concluzie ca trebuie sa se continue perioada
de observatie pentru ca nu e un caz de procedura simplificata, se trece
la a doua etapa a fazei prealabile cand urmeaza un al doilea raport – 40
de zile de la deschiderea procedurii – in care va prezenta cauzele
insolventei , cine sunt persoanele responsabile din conducerea
debitorului, dintre actionari, samd si daca exista sanse in legatura cu o
reorganizare;
acest lucru e ft important pentru ca daca adm judiciariar spune ca exista
sanse pentru o reorganizare , in general, cu toata opozitia creditorilor
(daca exista), judecatorul sindic permite propunerea unui plan de
reorganizare, adica merge pe mana administratorului ; - in legatura cu
al doilea raport- art. 96.
Page 84 of 97
dupa ce s-a publicat si al doilea raport, administratorul e obligat sa faca
si niste acte materiale, de identificare si conservare: trebuie sa stie unde
sunt bunurile , trebuie sa ia sub control bunurile , poate sa vanda
bunurile perisabile, orice act prin care se ingheata averea pana la decizie;
exista si o faza de comunicare catre depozitar, banci ,orice persoane care
au colaborat cu debitorul , autoritati publice etc , in care se aduce la
cunostinta ca debitorul e in insolventa, a.i. respectivii sa-si poata exercita
drepturile pe care le au in legatura cu aceasta situatie;
tot in aceasta perioada si in paralel cu analiza situatiei comunicarii,
administratorul trebuie sa intocmeasca unul dintre cele mai importante
instrumente cu care lucreaza – TABELUL CREDITORILOR.
Page 85 of 97
2. frauda - cand vrei sa ii prejudiciezi pe unii si sa-i avantajezi pe altii;
3. cand in mod constient nu vrei, dar amani procedura insolventei
(eforturile de a se salva vor produce prejudicii si mai mari).
Ce spune legea? – toate aceste acte –pe care le numeste frauduloase - sunt
supuse nulitatii, in anumite conditii:
numai actele mentionate in lege sunt supuse nulitatii (daca faci un act
care nu se incadreaza in categoriile prevazute de lege, dar e oarecum
”dubios” pentru creditori - nu poate fi anulat);
actele respective sunt anulate daca ele nu au fost incheiate in exercitiul
normal al activitatii (daca pe forma ai un act care se incadreaza in cele
prevazute, dar daca altcineva in situatii similare ar fi incheiat un astfel
de act – nu poate fi anulat actul).
Categorii de acte – art. 117 alin. (1) - toate actele sau operatiunile
frauduloase incheiate in dauna creditorilor in cei doi ani anteriori
deschiderii procedurii:
aici vorbeste de frauda in intelesul de drept civil si e diferit de eventualul
continut fraudulos al actelor prevazute de alin 2 al aceluiasi text de lege –
este un text general;
de ce nu e un caz de actiune pauliana? Aceasta actiune de anulare e
asemanatoare cu act pauliana, insa aceasta actiunea din legea
insolventei e mai larga:
1. Nu este neaparat nevoie ca intentia sau participarea tertului la actul
respectiv sa se faca cu intentia de a frauda creditorii;
2. Nu e neaparat necesa pentru aceasta actiune sa ai o legatura intre
reducerea patrimoniului si marirea patrimoniului tertului care a
participat: scopul acestei actiuni este de a creste averea debitorului fara
a avea importanta in ce masura a benficiat patrimoniul tertului.
Page 86 of 97
creditorul respectiv care practic inceteaza sa mai fie creditor( nu a primit
bani, ci alt bun) ar fi mai mica decat contravaloarea bunului pe care l-a
primit in aceasta opratiune -- inseamna sa apreciezi la momentul respectiv
cam cat ar putea primi intr-un faliment ipotetic acel creditor , evaluarea se
face de un expert ; odata ce ai stabilit aceasta valoare, o compari cu suma
primita prin acea operatiune de creditor , iar daca valoarea bunului e mai
mare decat cea pe care ar fi primit-o in timpul falimentului – actul e
anulabil;
11. Tot in cele 6 luni anterior deschiderii procedurii, transformarea unei
creante chirografare intr-o creanta ipotecara - sunt anulabile aceste
operatiuni daca sunt in afara cursului normal al activitatii ( daca in conditii
similare, o alta persoana n-ar fi facut o asemenea operatiune- e anulabila);
12. Platile anticipate de datorie in cele 6 luni anterioare deschiderii
procedurii – e similar cu transformarea creantei – trebuie sa demonstrezi ca
era normal sa o platesti inainte de termen ;
13. In cei doi ani anteriori deschiderii procedurii, debitorul a incheiat un
act de transfer sau si-a asumat obligatii cu scopul de a ascunde sau intarzia
starea de insolventa .
Terti afiliati – asociati, rude etc. – care incheie anumite acte; aceste persoane
au incheiat acte , opertiuni in cei doi ani anteriori deschiderii procedurii
care nu sunt in cursul normal al afacerii
-- calitatea tertului + anormalitate a actului duc la anulabilitatea actului; -
aceste persoane au si cea mai proasta pozitie in randul creditorilor;
Page 87 of 97
Situatia subdobanditorilor – poate sau nu sa pastreze bunul dobandit de la
tert – art. 121 - se permite o actiune si impotriva acestora ,fie pentru
recuperare bun fie pentru recuperare contravaloare ; ce se recupereaza de la
acest subdobanditor se intoarce la debitor
- legea face distinctie intre subd de BC/RC
- subdobanditor de RC este cel care cunostea/trebuie sa cunoasca ca
transferul initial era susceptibil de anulare – asta trebuie sa demonstreze cel
care introduce actiunea impotriva subdobanditorului
- daca actiunea este admisa impotriva acestora ( actiunea poate fi
admisa daca n-au dobandit bunul in cursul normal al afacerii) atunci BC/
RC diferentiaza ce pot cere ei si anume sporul de valoare adus bunului
pierdut
Page 88 of 97
bunul din patrimoniul debitorului , nici nu s-a platit ) , administratorul
poate obtine bunul doar daca plateste (??)
- la contractul de comision - bunul trebuie sa se intoarca la debitor!
Cursul procedurii
- toate aceste operatiuni se pot petrece oricand;
- momentul deschiderii, momentul in care nu stii daca e procedura
simplificata/generala; continua procedura generala, perioada de
observatie...iar finalitatea perioadei de observatie presupune intrarea intr-
una din cele 2 cai: reorganizare/ faliment, daca n-ai intrat direct in faliment;
- pentru debitor miza este sa continue si ei pot continua sa opereze in
circuitul comercial numai daca au o reorganizare;
- debitorul este primul care are interesul de propunere a unui plan de
reorganizare; legea cere ca el sa depuna un plan la momentul depunerii
cererii sau in termen de 5 zile de la momentul depunerii cererii; daca nu
face acest lucru, pierde dreptul de a propune un plan de reorganizare;
-planul de reorganizare trebuie vazut ca o propunere economico-financiara;
trebuie sa arate prin plan ca vor recupera mai mult prin reorganizare decat
in faliment;
- statistic: 10% dintre planurile de reorganizare au succes
- planul de reorganizare: urmareste sa reaseze raportul dintre creditori-
debitor (e clar ca debitorul a ajuns in aceasa situatia pentru ca creditorii s-
au saturat sa-l mai amane) + continuarea finantarii debitorului + il inveti pe
debitor sa –si desfasoare altfel activitatea; el a ajuns in stare de insolventa
pentru ca a avut si probleme pe plan operational ;
- este posibil ca in baza planului sa se schimbe chiar structura
capitalului social !! – incalca pp liberei asocieri – pentru ca se face fara
acordul act; nu pot contesta aceasta incalcare nici macar pentru motive de
neconstitutionalitate (?)
- creditorii – unul sau mai multi, cu conditia ca cel care propune planul
sa detina singur sau impreuna cel putin 20% din valoarea creantei ; daca
privesti matematic, se pot depune maxim 4 planuri de la creditori , deci 6 cu
cele 2 mentionate anterior.
Page 89 of 97
- plan de restructurare
- plan de lichidare ( nu faliment)
- combinatia a celor 2
Capitole:
- trebuie sa prevada care sunt categoriile de creante defavorizate si care
sunt categoriile de creante care nu sunt defavorizate;
Aceasta calificare este relevanta numai pentru reorganizare si este relevanta
dpdv al tratamentului creditorilor din plan; creditorii care au creante
defavorizate se bucura de protectie impotriva unui plan care le-ar crea o
situatie si mai rea;
- trebuie sa arati prin plan cum tratezi creantele, adica ce masuri sunt
propuse a fi suportate de creditorii din cele 2 mari categorii:
• Categoria de creante defavorizate ( art. 5 pct. 16): trebuie intrunite 2
conditii alternative: fie creditorii respectivi vor suferi o reducere a
cuantumului creantei (fie pe planul principalului, fie pe planul accesoriilor),
fie vor suferi o reducere a garantiilor, fie vor suferi o schimbare a
programului de plata (reesalonare) ; ! - derogare prin lege de la principiul
libertatii de vointa;
Page 90 of 97
nu pe fiecare creanta individuala (in sensul ca o creanta individuala poate
sa fie o singura categorie).
- trebuie stabilit tratamentul creantelor curente ( se intalneste si la
faliment ): legiuitorul nu are o definitie specifica pentru creantele curente ,
este clar ca are in vedere toate creantele nascute dupa data deschiderii
insolventei ( in perioada de observatie sau in perioada de reorganizare sau in
perioada de faliment);
E necesar uneori sa ai creditori noi care sa-i ajute pe
administrator/lichidator sa-si indeplineasca misiunea, iar acesti creditori
trebuie protejati prin plan.
Art. 133 alin. (5): fara a enumera decat exemplificativ, legiuitorul spune
principalele elemente de avut in vedere de catre plan( capitole, sectiuni ) -
principiile si tratamentul creantelor sunt obligatorii!
- litera c): posibilitatea de a transmite toate sau o parte din bunurile
debitorului catre una sau mai multe persoane fizice /juridice preexistente
sau constituite dupa adoptarea planului; - aceasta masura nu este tipica
sau limitata la planul de lichidare : ce rost are sa am ideea de a salva
debitorul daca toate bunurile sale vor fi transferate catre o alta persoana?!
- Realitatea e ca acest text e foarte permisiv, acopera multe situatii, una
dintre ele fiind situatia in care se creeaza un vehicul cu scopuri speciale
adica o societate proaspata, fara un trecut dubios, fara raspunderi atasate,
care va prelua o parte din activitatea debitorului ( cu datorii samd); cei care
au facut societatea finanteaza aceasta preluare; societatea plateste bani
debitorului, iar debitorul plateste datoriile .
- Alte variante: cand pur si simplu se transfera toate activele catre o
societate noua, raman o buna parte din pasive pe societatea debitoare, iar
cel care preia aceste active va plati pentru ele, banii se duc la societatea
debitoare care va plati creditorii;
- tot prin plan se poate stabili o fuziune sau divizare : fuziunea de
regula cu o alta societate sanatoasa;desi ar trebui sa se redreseze prin
plan,societatea nu mai exista.
- litera e): posibilitatea lichidarii in bloc sau separat a unor active sau a
tuturor activelor/bunurilor societatii sau darea in plata in contul datoriilor ;
- acest articol e mai ales aplicabil reorganizarilor prin plan de lichidare;
poti avea si la plan de restructurare ;
- sub 50% active- plan de restructurare, peste – lichidare;
Page 91 of 97
- litera k): planul de reorganizare nu poate prevedea conversia
creantelor bugetare in titlul de valoare; este un text care nu exista in
versiunea initiala ;
Votarea planului
Page 92 of 97
- Planul se voteaza pe categorii si pe majoritati de categorii;
- in categorii, majoritatea creantelor trebuie sa fie in favoarea planului +
majoritatea categoriilor trebuie sa voteze pentru plan.In categoria
creditorilor indispensabili, puterea de vot e cea mai mare.
- Creditorii salariati – pot fi si in categoria creditorilor chirografari ;
ceilalti nu pot trece in alta categorie, doar la cei salariati ar exista
posibilitatea asta;
- daca sunt mai multe planuri aprobate (e posibil teoretic) in mod legal,
atunci se va lua in calcul valoarea absoluta a creantelor care a votat pentru
un plan in comparatie cu alt plan, astfel ca in final nu poti avea decat un
plan aprobat ce poate fi supus confirmarii
Page 93 of 97
- judecatorul sindic va verifica ca planul sa fi fost adoptat conform
dispoziilor legale; va verifica si continutul planului ;
- nimic nu impiedica sa aprecieze ca planul nu este fezabil, dar acest
lucru trebuie sa se intemeieze pe legalitatea planului- sa fie finantabil
- chiar daca e votat in conditiile legii, judecatorul poate sa nu-l aprobe
pe motiv ca nu e finantabil.
Durata planului
- maxim 4 ani, durata normal e de 3 ani + 1 an de prelungire, conform
art. 133 + art. 131 - Odata ce planul a fost aprobat, debitorul, in baza legii,
prin administrator special, participa la implementarea planului ; prin plan
se va preciza in ce masura participa, ce limitari exista ,etc. e clar ca adm
special va pune in aplicare planul intr-o masura sau alta;
- pe perioada prevazuta,conform art 140, daca se vede o deviere fata de
obiectivele stabilite prin plan,oricare creditor poate cere trecerea la faliment (
cu conditia dovezii interesului – spre ex daca in termen de 1 an nu s-au
platit creante conform planului )
- nu se acorda o sansa de adaptare a planului; sanctiunea e f drastica :
intrarea in faliment; aspect decis de judecatorul sindic .
FALIMENTUL
Page 94 of 97
judiciar ; poate fi aceeasi persoana, prin hot respectiva i se poate converti
rolul ; - Tot prin hotarare se mai stabilesc urmatoarele aspecte:
Perioada in care creditorii care au aparut dupa deschiderea procedurii
insolventei isi declara creantele – tabel suplimentar ! Dupa ce ai facut cu ei
aceeasi procedura (tabel preliminar /def) – ai tabl definitiv consolidat care
include si tabelul suplimentar - Pe baza acestui nou tabel, lichidatorul va
interactiona cu creditorii.
Page 95 of 97
- creditorii subordonati: cei care au o creanta izvorata dintr-un act cu
titlu gratuit ; actionarii ?? ; tertii de rea credinta a caror acte frauduloase au
fost anulate.
Inchiderea procedurii
- raport, situatii financiare ultime = le publica , le comunca
judecatorului sindic + se stabileste un termen in care vor fi discutate, e ca o
descarcare de gestiune pentru lichidator
- daca in urma acestei sedinte se constata ca nu mai e nimic de
lichidat, se inchide procedura printr-o sentinta de inchidere
- din acel moment se produc diferite consecinte in functie de anumite
tipuri de situatii - Situatia clasica: toata lumea a fost acoperita, toti
creditorii au fost platiti – efectul este radierea; debitorul nu se poate intoarce
in activitate ( e vb doar de PJ );
daca nu sunt acoperiti integral creditorii – debitorul tot radiat va fi;
- situatia cu debitorul sarac in care fie n-ai avut niciun bun pe care sa-l
vinzi, fie sunt total insuficiente si acopera prea putin din creante si nici
macar nu poti sa acoperi cheltuieli administrative – in aceasta situatie, daca
niciun creditor nu vrea sa avanseze sume pentru a continua procedura =
are loc o inchidere a procedurii din lipsa de fonduri;
- daca reorganizarea a avut succes , tot se da o sentinta de inchidere,
debitorul continua curat activitatea ;
Page 96 of 97
- exceptional, pentru datoriile sale ar putea raspunde si niste terti(cei
care au avut o contributie semnificiativa la ajungerea in stare de insolventa)
- orice persoana care a contribuit la starea de insolventa poate fi tinuta
raspunzatoare pentru acoperirea unei parti sau tuturor creantelor
debitorulu= fideiusor creat ope legis ;
Exemple: asociatii, admin, auditorii; tert care a controlat prin contracte
debitorul respectiv
- sunt limitative cazurile prin care s-a contribuit la insolventa
1) au folosit bunurile debitorului in interes propriu /al altor persoane
2) au deturnat o parte din activul acestuia
3)in luna precedenta deschiderii procedurii au platit cu preferinta un
creditor in dauna altora ( e diferita de aia cu 6 luni)
4)orice alta fapta savarsita cu intentie care a contribuit la starea de
insolventa a debitorului- desi sunt reglementate limitativ cazurile, aceasta
litera deschide sfera.
Page 97 of 97