EXPE'RT

I .AMENAIAREA
,PROPR'IE'l
9'RA,iDl'Nl
Dr. D. G. Hessoyon

The GARDEN DIYEXPERT

Dr. D. G. Hessayon
Copyright@ Dr. D. G. Hessayon 1993
This edition is published by anangement with Transworld Publishers,
a division of the Random House Group Ltd. All rights reserved.

EXPERT IX AMTN.q,JAREA PROPRIEI GRADINI

Dr. D. G. Hessayon
Copyright@ 2005 BICALL

Toate drepturile asupra prezentei edifii apa4in editurii BIC ALL.

Nicio parte din acest volum nu poate fi copiatd fbrd permisiunea scrisd
a editurii BIC ALL.
Drepturile de distribufie in str[initate aparfin in exclusivitate Editurii
BICALL.
All right reserved. The distribution of this book outside Romania,
without the written permission of BIC ALL, is strictly prohibited.

Atr
CUPRINS
Sere............. !
Construcfii T
Amenajdri pentru s@ii rb @fr g
ingrddituri ...... :
CAPITOLUL 3
Materiale de constructie il
il
Sticld gi inlocuitori de slidii ----.----- ff
Beton si mortar --.----- f
I
CAPITOLUL 4
Lucrdri de intretinere si reparalii....------ liO
lto
Garduri gi porli ....-....-..-..-- 112
Dale de pavare gi trepte --_ ll{
lazuri ............
Mobilier --------- 117
Sere............. ----- llt
Construclii -.----- 12O
Une1te.......... ----- 12.

CAPITOLUL 5
fndex........... .....-----18
Mullumiri ......-..-------128

Editura BIC ALL

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a
Bd Constructorilor nr. 20A, sector 6
Rominiei
Cod: 060512 - Bucuresti
HESSAYON, D.G. Tel; 402 26 O0
Expert in amenajarea propriei grddini / Fax: 402 26 10
dr. D.G. Hessayon; trad.: Daniela Miscov.
-
Bucuresti: BIC ALL, 2005 Traducere: Daniela Miscov
128 p; 26 cm. Redactor: ing. Mariana Cdrbunar

lsBN 978-973-571 -530-4

635.914
 CAPITOLUL I
INTRODUCERE
Alte cdr[i despre gradindrit trateazd partea vie a
grddinii: flori, gazon, pomi fructiferi, trandafiri. Toate
aceste teme au fost abordate satisfdcdtor pAnd
acum, in literatura de specialitate. Dar o grddind nu
inseamnd doar o colec[ie floricold. Din cele mai
vechi timpuri a existat intotdeauna in gradini 5i
partea neinsufle[itd, formatd mai ales din obiecte. In
vechile grddini ale Islamului, cele mai impoftante
elemente erau apa, pavajul qi mozaicurile, plantele
jucAnd fie un rol secundar, fie nici unul. La polul
opus se afl5 grddinile de azi, fie cele din fa[a caselor,
situate la periferia oraqelor, fie cele din jurul c5-
su[elor de [ar5, grddini care au ca singure amenajdri
doar o potecd gi un fel de gdrdulet, dar unde, in
schimb, plantele impAnzesc locul. Grddina la care
ne vom referi in continuare se situeazd undeva la
mijloc, intre aceste doud extreme. Pe de o pane,
con(ine flori, pomi fructiferi, legume, copaci, gazon,
iar pe de alta, partea neinsuflegitd, constAnd in
poteci, ziduri, sere, elemente de mobilier, ghivece,
terase, chioqcuri etc.
Aceastd largd serie de amenajdri gi construc[ii
pune o serioasd problemd aceluia care se hotS-
rdqte sd scrie despre ele. Este ugor sd grupezi flo-
rile, pomii, legumele g.a.m.d. sub o singurd gi sim-
pla etichetS; te referi la ele, numindu-le pe toate
plante. Dar ce cuvAnt po(i folosi ca sd cuprinzi
laolalti iazul, terasa, poteca gi sera? Un astfel de
cuvAnt nu existd. Totuqi, deqi nu existd un termen
unic satisfdcdtor pentru a denumi aceste lucruri,
toate sunt numite generic: amenajdri in grddini.
Este un termen simplu, dar nu gi satisfdcator.
Aceastd carte se ocupd de obiecte care pot fi cum-
pdrate de la un magazin de materiale pentru con-
struc[ii, dar nu se referd numai la produsele de tip
,,megterul casei". Unele dintre obiectele propuse
in paginile urmStoare nu implicd activitate de
construc[ie in nici un fel, ele sunt cumpdrate gata
confec[ionate, cum ar fi piesele de mobilier, dife-
ritele jardieniere sau suporturi, sau grdtarele por-
tabile pentru barbecue. Pentru alte obiecte ave[i
de fdcut o op[iune - cAnd we[i sd ave[i in grddind
un gard, o piscind sau bdnci, pute[i hotari dacd
cumpdra[i un model de gata sau le confec[iona[i
dumneavoastr5. In sfArqit, sunt elementele pe care
trebuie sd le construi[i, pentru cd altd solu[ie nu
existd: potecile, terasele, treptele.
Aceastd situa[ie ne confruntd cu doud intrebari
fundamentale. Este mai bine sd cumperi produse
finite sau sd cumperi materiale gi sd le construiegti
tu? In al doilea rdnd, sd solici[i ajutorul unui spe-
cialist, cAnd e vorba de construit sau amenajat
ceva, sau nu?
in aceastd carte, vom face recomanddri refe-
ritoare la sere, garduri, portr ai mobilier, pe care e mai
bine sd le cumpdra[i decAt sa le confec[iona[i, dacd
nu sunteti un adept al principiului mAinilor indemA-
natice. O parte dintre aceste obiecte se vAnd in
magazine, fiind detagate in piese componente, insd
ugor de asamblat, destinate proprietarului de gradina
obignuit gi, de reguld, nu pun probleme, dacd ave[i
un ajutor indemAnatic gi binevoitor.
Problema adevdratd survine atunci cAnd munca
trebuie obligatoriu fdcutd acasd qi presupune
anumitd pricepere qi efort, cum ar fi de exemplu,
amenajarea unei poteci cu dale de pavaj, cons-
truirea unui gard sau a unei sere, ori a unui addpost
pentru plante, indltarea unui zid din pietre. CAnd te
ocupi singur de aceste lucrdri sunt doud avantaje
evidente: faci economie de bani qi ai satisfac[ia cd
ai creat ceva cu mAinile tale. Alte avantaje ar fi cd
po[i sa hotdrdgti sa faci treaba respectivd cAnd
wemea este frumoasd, ceea ce e important dacd
torni un strat de ciment sau vopseqti ceva, in afara
casei. Pe lAngd aceasta, ai controlul total asupra
calitS$i materialelor folosite, ceea ce inseamnd cd
ai scdpat de coqmarul trdit de cei care dau peste
constructori incompeten[i, amatori de chilipiruri.
Aceasta nu inseamnd sd da[i fuga sd cumpdra[i
chiar acum fierSstrdul sau sacul de ciment. inainte
de toate, trebuie sd vd asigura[i cd sunte[i o per-
soand suficient de solidd qi de rezistentd pentru a
putea duce munca la bun sfArqit. Placile de piatrd
pentru pavaj cdntdresc, fiecare, aproximativ 15 kg,
iar o roabd cu ciment nu poate fi manewatd de
cineva cu o constitu[ie firavd. $i inca ceva: sunte[i
siguri cd ave[i cunoqtin[ele necesare? Dispune[i de
ajutoare? Un exemplu evident despre domeniile in
care dibdcia gi ajutorul sunt necesare include
construc[ia gardului gi a terasei. Dacd nu ave[i
condi[ia fizicd sau indemdnarea necesard, merge[i
la o firm5, aleasd dupd bugetul de care dispune[i,
dar ave[i grija ce selecta[i. Cea mai bund metodd
este sd alege[i pe cineva care a mai lucrat deja bine,
fie pentru dumnevoastrd, fie pentru altcineva, qi sd
verifica[i dacd este o firmd serioasd, inregistratd la
registrul comer[ului. Analiza[i mai multe oferte, ca
sd alege(i bine, qi nu semna[i contractul cu cineva
care vede[i cd niciodatd nu are tot ce ii este
necesar.
 CAPITOLUT 2
CARACTERISTICILE
UNEI. Sffif}INI
De regulS, primul lucru pe care il vezi mai de
aproape la o grddind este fie un gard viu sau unul
construit dintr-o structurd solidS, care delimiteazd
gradina de rest, fie un zid. Diferen[a dintre un
gard gi un zid [ine de natura diferita a fundafiei,
nu de structura materialului din care sunt
construite. Documentele vechi atestd cd gardul gi
zidul au fost primele caracteristici ale grddinilor,
din punct de vedere cronologic, iar cuvAntul en-
glezesc ,,garden" vine din germanicul ,,gart", care
inseamnd imprejmuire.
(Pentru cuvAntul ,,grddind" din limba romdnS,
lingviqtii oferd doud variante de imprumut, filiera
bulgarei gi a sdrbei: ,,gradina" (n. tr.).
In interiorul spa[iului grddinii, au existat intot-
deauna tot felul de obiecte, de diferite dimensiuni,
de la micu[ii pitici de grddini la pavilioane de
dimensiunea unei case. Pdnd de curdnd, lucrurile
ce se gdseau intr-o gradind obiqnuitd puteau fi ca-
racterizate in func[ie de cinci criterii. Prima catego-
rie cuprinde amenajdrile care oferd protec[ie,
acesta fiind scopul pentru care indl!5m ziduri qi
garduri, montdm por[i; in ultimii ani s-a inregistrat
o creqtere in utilizarea iluminatului pentru sigu-
ran[a proprietS[ii.
Un alt criteriu se referd la cregterea gradului
de migcare in interiorul grddinii, aici intrAnd pote-
cile (destinate oamenilor), aleile (pentru vehicule)
gi scdrile. Binein[eles cd grddina noastrd este mai
mult decdt un spa[iu care trebuie protejat Ei unde
po[i sd te plimbi - ea este ]ocul unde cresc
plantele. Aga ca cel de-al treilea criteriu este ex-
trem de important, fiindc5 grupeazd lucrurile me-
nite sd asigure imbundti{irea creEterii plantelor.
Existd, in acest sens, suporturi pentru plante
destinate sus[inerii tulpinilor, instala[ii pentru
stropit, pentru a asigura dezvoltarea plantelor in
timpul sezonului cald, gi sere pentru men[inerea
plantelor in extrasezon, in perioadele reci.
Aceste cerin[e legate de via[a plantelor au un
caracter predominant practic, fdrd legdturd cu
aspectul estetic al grddinii, dar efstd un grup impor-
tant de elemente din grddind care au tocmai acest
rol vital. Al patrulea grup de caracteristici are drept
scop tocmai si infrumuse[eze grddina. O parte
dintre aceste obiecte poate avea o func[ie dubl5, sd
ajute planta sd se dezvolte qi sa imbunatd[easca
aspectul terenului. Un bun exemplu il reprezintd
bol[ile sau pergolele destinate plantelor uscdtoare,
altele includ rocdriile, aglomerdrile artificiale de
stAnci, destinate plantelor alpine, iazurile, pentru
plantele acvatice, gi diferitele vase, pentru rdsadurile
de flori. Nu toate aceste elemente decorative au
totugi gi caracter practic, de aceea ele figureazd la
ornamente (pag. 65-67).
Al cincilea gi ultimul grup de caracteristici din
cadrul amenajdrilor de grddind, apdrut in grddini la
mijlocul secolului al XXJea, il reprezintd construc-
[iile sau imprejmuirile care asigurd addpost, fie
pentru noi, fie pentru utilajele voastre. Aici sunt
incluse: addpostul, chiogcul qi magazia de unelte.
La sfArqitul celei de-a doua jumdtS[i a secolului
al XX-lea a inceput sd se impund inc5 un criteriu. El
s-a manifestat timid, dar pAna in anii 1980 a ca€tigat
tot mai mult teren, o datd cu apari[ia pe pia(d a
obiectelor destinate relaxirii in aer liber, care qi-au
fdcut sim[itd tot mai mult prezen[a in grddinile obiq-
nuite. Punctul central al acestei categorii il repre-
zintd terasa, unde se afld piese de mobilier destinate
destinderii, pe care po[i sd stai intins, sd gezi, sau
pentru a putea mAnca in aer liber. Tot aici intri ;i
grdtarele, dar gi locurile de joacd pentru copii sau
col[urile de naturd amenajate pentru pdsarele. De
aceea, iluminatul decorativ qi vasele pentru plante
au inceput sd devind gi ele tot mai populare.
In acest fel, in prezent avem chiar qase tipuri de
caracteristici ale obiectelor gi amenajdrilor din gra-
din6, datoritd cdrora timpul petrecut in acest spa[iu
poate fi sa\.urat la maximum. Inainte de cel de-al
doilea rdzboi mondial, locul de joacd al copiilor qi
grddina din fa[a casei erau dominate de plante ;i
numai o micd zoni era destinata obiectelor, dar in
prezent situa[ia este complet diferitS. Magazinele
pentru materiale qi unelte de grddind alocd mult
spa[iu pentru o diversitate de sortimente de mate-
riale gi obiecte, de la dale, pietre, ghivece, cdzi de
piscinS, pAna la ornamente, instala[ii electrice,
mobild g.a.m.d.
Fiecare alege ce wea, in func[ie de mdrimea
grddinii gi a buzunarului. Atunci cAnd face[i o
achizi[ie importantd pentru grddinS, este bine sd va
reaminti[i cd intre elementele fixe qi cele mobile
este o diferen[d majorS. Un element mobil poate fi
detagat, fard sd provoace nici o stricdciune terenu-
lui sau casei. Aceasta inseamnd cd un chiriaq
poate sd il ia cu el atunci cAnd se mutd, la fel gi cel
ce vinde o cas5, dacd elementul nu face parte din
contract. Ne referim aici la mobild, la recipiente
pentru flori gi construc[ii, care nu au funda[ia sub
pdmAnt. Elementele fixe, insd, nu pot fi luate de
cdtre chiriaq, fiindcd ele fac parte din structurd, nici
de cel care vinde casa, decdt cu acordul scris al
cumpdrdtorului. in aceastd categorie intrd majori-
tatea obiectelor din grddind, precum qi copacii,
arbuqtii sau amenajdri ca poteci, iaz, instala[ii elec-
trice, elemente de mobilier fixate in pdmAnt sau
ingropate, grdtare, garduri qi construc[ii cu fundatie
ingropata, rocdrii qi pergole.

Diferenta fundamentald dintre un zid gi un gard
nu are nici o legdturd cu materialul de construc[ie
folosit; la fel de bine se poate sd construi[i un zid
din lemn (pag. 7) sau un gard din beton (pag. 13).
Caracteristica esen[iald a unui zid este aceea cd
are o funda[ie solidi pe toatd lungimea sa. Aproa-
pe in toate cazurile, aceasta constd intr-o bazd so-
lidd de beton. In partea de sus a zidului se agazd
corniga, care constd intr-un strat protector de cdrS-
mizi, piatrS, metal sau beton.
Zidurile sunt de mai multe tipuri gi au scopuri
multiple. in primul rAnd, existd zidul de imprgi-
muire, care ne separd de vecini sau de drum. In
acest scop, este ales mai degrabd un zid decAt un
gard de lemn, pentru cd asigurd maximum de
intimitate, rezistentd qi izolare fonicd. A construi un
gard inalt de cdrdmidd poate fi o idee bund, dar
trebuie sa vd gAndi[i qi la problemele pe care ]e
implicd. Va fi scump giva trebui sd construi[i din loc
in loc stAlpi (piloni din cardmidd) sau contraforturi
(ziduri de sprijin inclinate). $i pentru garduri este
necesar sd [ine[i cont de anumite condi[ii, fiindcd
trebuie sd respecta[i hotardrile autoritd[ilor locale in
acest sens gi stipuldrile din actele casei (v. pag. 13),
ceea ce v-ar putea crea probleme in amenajarea
grddinii. Una dintre ele este umbra, desigur, dar qi
Tipuri de ziduri
Exemplul clasic il constituie zidul
despS(itor. Din raliuni de siguranfd,
el trebuie construit solid, indllimea
maximd fard stAlpi trebuie sd fie de
45 cm (cu 10 cm lalime) sau'1,35 m
(22 cm ld!ime). Peste aceste ?ndl-
!imi, stdlpii care se incastreazd vor
fi la intervale de 1,8-2.4 m. Un alt tip
de zid despd(itor este zidul paravan,
construit din pldci de beton perforate,
doar ci acest element modern poate
ardta nelalocul lui intr-o grddind de tip
traditional.
Nu este des int6lnit in grddind, dar
dacd vd propuneli sd construili un
garaj, o cdmard sau o serd este
posibil sd fie necesar. Ar fi bine s6
ldsali aceastd treabd in seama
megterului, dacd simlili cd nu aveti
suficientd experienld sau nu aveli un
ajutor care a mai construit astfel de
ziduri, pentru cd un specialist gtie cd
greutatea acoperigului exercitd o
presiune mare asupra zidului.
5
turbulen[ele produse de vAnt qi, probabil, inghe[
in timpul iernii.
Zidurile interioare reprezintd, de asemenea, un
element important in multe grddini. Existd ziduri
paravan, care inchid anumite spa[ii sau ascund
ceva care nu are o esteticd grozavd, gi existd Ei
ziduri de sprijin, descrise mai jos.
AtAt pentru zidurile de imprejmuire, cAt gi pentru
cele interioare existd o gamd larga de materiale de
construc[ie. Pentru acest scop, sunt de multd weme
utilizate, in mod tradi[ional, cdrdmizile - populara
cdrdmida de argild arsd care este ugor de manewat,
dar care se imbind dupd anumite reguli, iar pro-
cesul de construc[ie necesitd timp. Ldsa[i construi-
rea zidurilor mai inalte de 1,20 m sau pe teren in
pantd in seama unui specialist sau a cuiva cu
experien[5. In ajutorul celor care vor sd-gi amenaje-
ze o grddind se aflS profilurile de piatra sau beton,
nu vd trebuie decAt un catalog de produse ca sd
alege[i. Existd pldci standard de beton, dar qi din
imitatie de piatrS.
Cu aceste pldci orice persoand indemAnatica qi
cu pu[ina experien[5, sau chiar fdrd, poate construi
ziduri de micd indl[ime sau diverse amenajdri
ornamentale in grddina. Profilurile cu un finisaj su-
perior vor ascunde micile imperfec[iuni de imbi-
nare, iar piesele mari de legdturd scurteaz5 durata
acestei munci.
Un zid construit sa lina un mal de
pdm6nt are de mntracarat o presiune
foarte mare, de aceea, trebuie sd
aibd cel pulin 22 cm ld{ime. Zidul
trebuie sd fie pulin inclinat spre spate,
iar aproape de bazd este necesar sd
aibd gduri pentru scurgerea apei. Cel
mai bine este ca rosturile, la fiecare
90 cm, pe vefticald, sd nu fie umplute
complet cu mortar. Acoperili fala inte-
rioard cu o folie de plastic Ai adunali
pe l6ngd ea pietrig, inainte de a pune
pdmAntul la loc.
Acesta este zidul de imprejmuire
folosit pentru paturile de rdsaduri
sau plante, joase sau ugor indllate.
Cdrdmizile sau pldcile se agazd
vertical, nu inclinat in spate ca in
cazul zidului solid. Zidul poate avea
Idlimea unui singur profil 9i nu de
minimum 22 cm ca la zidul de
sprijin. Lasali gduri de scurgere gi
tratali interiorul cu vopsea bitumi-
noasd inainte de a umple contai-
nerul cu pimAnt.
 MATERIALE DE CONSTRUCTIE PENTRU ZIDURI
Dimensiunea standard a cdrdmizii impune folosirea
unui strat normal (10 mm) de mortar.
Cdrdmizile de argild sunt disponibile intr-o gamd Dimensiunea exacld este
vastd de culori, compozilii, dimensiuni gi grad de 215 mm x 102,5 mm x 65 mm
rezistenld la intemperii. Alegerea tipului optim
este greu de fdcut, pentru cd aceste materiale CALITATE
sunt prezentate in funclie de denumirea standard,
calitate, tip gi structurd. Pentru zidurile de grddind, (O) -
lnterior Nu reziste la ger, este doar
pentru interior
alegeli cdrdmidd aparentd, pentru condilii uzuale,
ObiSnuiti (M) - Reziste moderat la ger, potrivitd
alegeli calitatea obignuitd, gi calitatea speciald, pentru gredinile unde apa nu
dacd grddina va fi supusd unor geruri mad. Dupd stagneaze la suprafalS
ce ati ales tipul gi calitatea, asociafi-i culoarea gi Tipuri Speciali (F) - Foarte rezistente la ger, potrivitd
compozitia dorite. pentru toate lucrdrile din grddind
Obignuite - leftind, dar se
Cdrdmizile de beton sunt mult mai pulin folosite poate degrada
care implice suprafele expuse la
decAt cele de argild, care existd intr-o gamd intemperii, situate pe acoperis
datoritd gerului
variatd de culori gi structuri, 9i binein{eles ca sunt etc.
Cdrimidi
- Densd, durd gi
mai ugoare dec6t cele din beton sau din pldci de aparenti rezistenti la ger,
Second-hand - Cfudmizi la mana a doua, pot fi de
tipul (O), (M) sau (F).
piatrd aparentd. Acesta este un avantaj minor; potrivitd pentru
alegeli pldci in loc de cdrdmizi din beton, pentru toate lucrarile din
cd sunt mai ugor de montat intr-un zid. grddine
lntotdeauna cumpdrali toate cdrdmizile de care
Cirimidi - Chiar mai dense gi DENUMIRE
ave{i nevoie inainte de a vd apuca de lucru gi sd
de mare mai rezistentd Numele traditionale ale cdrdmizilor indici locul de
rezistenld decAt cea apa- provenienle a argilei sau a materialului din care sunt
aveli o rezervd in caz cd unele se sparg etc. rente. Cateodate fdcute (de exemplu, London Stocks) Si cateodate
Protejafi cdrdmizile de ploaie cu o folie de plastic se folosegte pentru culoarea acelei argile cAnd este arse (ex., albastrd -
sau cu o prelatd impermeabild. stratul de drenaj Blue Staffs).

imbinarea
Cdrdmizile trebuie imbinate in aga fel incAt
Struefn"xrc uriu6 xgd de effinffirnfxf
rosturile verticale cu modar ale unui gir sd
Comiqi
nu se alinieze cu ale rAndului de dedesubt Pe ultimul nivel pot fi puse, fie cdrdmizi
sau cu ale celui de deasupra. obignuite, fie unele rotunjite sau din beton
etc., alese sd se potriveascd structurii zidului.
iH/erNRRe LR Este mai bine sd se foloseascd lespede care
NANO sd depd$easce ldlimea peretelui, astfel incAt
imbinarea la rAnd randurile superioare de cerdmizi se fie
(sau continud) este protejate de apa de ploaie.
cea mai simpld
formd de a lipi Strat de derenaj
Uneori, sub cornige mai este pus un rand
cdrdmizile
de 1igl5 ca sd asigure proteclre contra
iMarNRRr rrp apei.
FAGURE imbinare
imbinarea tip Stratul uniform de mortar dintre cdrdmizi
fagure reprezintd este cunoscut sub numele de imbinare.
un tip de Dupd cum se mentioneazd la pagina 8,
imbinare deschisd ea se numegte rosfulre, atunci c6nd are
loc ulterior, gi presupune inldturarea
iMatNnne mortarului vechi gi adiugarea de material
ENGLEZEASCA nou.
imbinarea Strat de drenaj
englezeascd este Este un strat alcdtuit din cdremizi sau bitum,
cea mai rezistentd din Jigld sau foaie de cupru etc. menit sd
formd de imbinare impiedice infiltrarea apei. Este un element
esenlial, dace zidul este lipit de casd. Nu
iMerNRRc este recomandat de toti specialigtii, pentru
FLAMANDA zidurile despd(itoare, penlru ce stratul de
imbinarea drenaj poate afecta struciura de rezistenle a
flamandd este cea zidului. Nu este necesar pentru zidurile de
mai decorativd
formd de imbinare
CAMMIDA DE $IR
(o cdrdmidd pusd Baza fundaliei
lateral pe lungime) Trebuie sd fle suflcient de

CARAMI CARAMIDA DE f adance gl de lata. pentru a

DE
STRANGERE ;I asigura stabilitatea zidului, in
CAPAT cazul deplasdrii solului de
(o cdrdmidd ousd (o cdrdmidd tdiatd in I dedesubt.
la capdt pe iatime) jumdtate pe lungime)
Pldcile fdcute din piatrd naturald, beton
sau piatrd aparentd sunt mult mai mari
decAt cdrdmizile. Ceea ce inseamnd cd
zidirea dureazd mai putin, iar pldcile cu
aspect,,natural" mascheazd imperfecliu-
nile minore. Nu faceli insd economie de
timp cAnd puneli fundalia sau corniga,
pentru cd aceste p6(i sunt foarte impor-
tante gi in cazul zidurilor din beton sau
piatrd aparentd 9i al celor de cdrdmidd.
tFLFcfirrlArRA-l
{i
ili'
Pentru ziduri puteli folosi multe tipuri de
piatrd: piatrd de calcar, granit, gresie, ar-
dezie. Dacd dispuneli de vreunul din aces-
te tipuri de piatrd, sunteli norocos, dacd nu,
mai bine renunfali, costurile pentru alte
tipuri sunt mari, iar munca e mult mai grea.
De obicei, se face un zid din pietre de rdu
-
de diverse dimensiuni pietre de formd
neregulatd sunt sortate atent Si agezate
unele peste altele ca sd formeze o struc-
turd fixd. Astfel de ziduri pot fi zidite fdrd
mortar (zidire uscatd) 9i intre golurile
rdndurilor de piatrd pot fi sddite plante.
ALTE TIPURI DE PLACI
Traversele de lemn sau pldcile de turbd
sunt folosite pentru zidurile de sprijin usca-
te (fdrd mortar). Nu au ce cduta intr-o grd-
dind micd gi elegantd, dar sunt foade efi-
ciente pe un teren impddurit sau intr-o
grddind care are gi colluri de natura sdlba-
tica. Pldcile de turbd pot fi folosite pentru
construirea unui strat indllat, care se um-
ple cu un amestec de pdmAnUturbd, desti-
nat mai ales plantelor iubitoare de ap6.
Golurile dintre pldci sunt folosite pentru a
planta ferigi, iarbd neagrd etc. Algele gi
mugchiul cresc pe suprafala pldcilor de
turbd, 9i nici un alt material nu se potriveg-
te aga de bine cu mediul inconjurdtor.
PLACI DE BETON
Structura standard a plecii de beton
Este ugoare 9i ieftind, dar este complet
nedecorativd.
t Mai bine alegeli un profil de tip decorativ,
din beton.
I
Dimensiunea standard impune folosirea
I
in.
I
unui strat normal (10 mm) de mortar.
{225 mm)
I CALITATE
I
Tip A - Durd. rezistentd. dar scumpi
tn
t+ Tip B - Tipul clasic pentru lucrdri in
exterior
I mm] Tip C - Ugoard, numai pentru ziduri de
interior, care nu suportd o mare
greutate
Profiluri decorative de fatadd
Profilurile de faladd au un aspect decorativ evi-
dent gi pot fi folosite pentru construirea zidurilor
din grddind. Sunt mai ieftine dec6t pldcile de
piatrd aparentd, dar aratd ca un material sintetic.
Se comercializeazd intr-o mare diversitate de
culori, dimensiuni gi forme. Sunt de mare ajutor
grddinarului care vrea sd construiascd un zid
inalt; nu este nevoie de cornige sau contraforturi.
Grosimea standard este de 10 cm. Sortimen-
tele sunt de diverse indllimi, iar ca lungime cele
mai des folosite sunt cele de 45 cm. Cele mari
sunt cAteodatd goale pe dinduntru, sunt fdcute
din beton armat cu nervuri de sprijin intre cele
doua fe!e.
Profiluri panou
Existd pldci de beton petrate perforate dupd tipa-
re variate, in multe culori. Sunt utilizate la zidurile
panou, plScile fiind imbinate pe verticald (fiecare
imbinare cu mortar de pe verticald se aliniazd cu
cea de sus gi cu cea de jos).
Utilizarea lor este o chestiune de gust. Unii
grddinari considerd cd profilurile tip panou sunt
mai potrivite ca piese izolate intr-un zid solid,
decAt ca structuri de sine sidtdtoare in ziduri cu
aspect complet decorativ.
PLACI DE PIATRA APARENTA
Unii tradilionaligti suslin cd zidurile de piatrd nu se potrivesc cu casele de
cdrdmidS, dar lumea nu este de acord cu ei. Placa de piatrd aparente a
devenit materialul preferat pentru amenajirile din grddini, degi poate cd nu
este cea mai buni idee si atagali un zid de piatrd artificiald unei structuri de
cdrdmidd.
lngredientul principal folosit in amestecul de beton este piatra mdcinatd, astfel
cd ,,piatra aparentd" care rezultd poate fi modelatd intr-o mare varietate de
forme. Textura suprafelei poate se fie de la extrem de netedd la foarte faso-
natd. Existd apoi nu numai plSci ca piese separate, ci gi prefabricate conlin6nd
mai multe bucdli, de tipul ,,placd in plac6". Fiecare astfel de piesd compusd
are in structura ei intre 4 gi 10 placi mici. Aga cd, in acest caz, veli avea
nevoie, evident, de mult mai pu{in mortar gi timp pentru construirea zidului.
in afard de zidurile despd(itoare iau de sprijin, pldcile de piatrd aparentd pot fi
folosite pentru a construi scaune, vetre pentru grdtar, inse(ii pentru plantare tip
jardinierd, pgrgole, ceasuri solare etc. $i principiile de mnstruclie se schimbi in
acest caz. ln cataloagele specialigtilor veli gdsi indicalia de a mnstrui ziduri
joase pe un paviment solid, mai degrabd decat peste o fundalie de beton.
Pentru zidurile construite uscat, fdri mortar, se gdsesc plSci de 15 cm ldlime.
o

Construirea unui zid solid

Dupd cum am ardtat la pagina 5, este mai ugor si construiegti un zid din pldci
de beton decAt din cdrdmidd. Totugi, in ambele cazuri, aveti nevoie de o fundalie
solida (vezi mai jos) 9i de anumite unelte specifice. Trusa zidarului conline o
mistrie pentru intins mortarul gi una pentru rostuire. Mai sunt necesare o daltd
gi un ciocan cu capul mare pentru spargerea cdrdmizilor, iar pentru a verifica * t-...
dacd randurile de cdrdmizi sunt drepte aveli nevoie de niveld de zidar (cu buld > i "i- sfoztra '
t
-
de aer), sfoard, cuie, sfoard gi o scAndurd lungd ca dreptar. Ve{i avea nevoie 9i
de o sc6ndurd lungd care sd fie marcatd din 10 in 10 cm pentru mdsurarea
distantelor. Specialigtii folosesc in acest scop o scAndurd gablon pentru marcaj
j
'
-'.i",'"1
"u' :.\\\l'
--''C-t
---r\'. \\ I l
I

(vezi imaginea din dreapta), dar pentru un simplu zid uzual se folosesc ldrugi
gi sfoard pentru marcaj. Veli mai avea nevoie de doud gale{i, doua cazmale, o
"-\11 iI * r

Scdnduri Stinqh6..-;
roabd gi un bidon cu apd pentru stropit, de asemenea, un cofraj pentru mortar gablon marcatd 5 t
gi un vinclu pentru verificat unghiurile drepte.

PASUL 1: PASUL 2:
MARCAREA LOCULUI SAPAREA GROPII
Folositi scandura gablon sau ldrugi cu sfoard AdAncimea 9i ldlimea recomandate depind de indllimea 9i ldtimea zidului
intinsd bine intre ei, pentru a marca ld,timea gropii care trebuie construit, de asemenea, de rezistenta solului. Dacd fundul
pentru fundatie. Vezi pasul 2 pentru ldtimea care gropii nu este rezistent, scoateti pdmdntul moale gi puneli in loc bucdli
se recomandd. batetorite de zgurd sau moloz.
Folosili o cazma pentru a insemna marginile Zid mai scund Zid mai inall de
gropii.
de 75 cm 75 cm

PASUL 3:
TURNAREA BETONULUI
Fixati tdrusi in pdmAnt la intervale regulate. Vdrful
!Srugilor trebuie sd fie la iniiltimea doritd a
fundatiei; verificali cu foafte mare atentie dacd
toate varfurile sunt la acelagi nivel. Turnati apoi in
groapa fundatiei un amestec de beton (v. pag.
107); vArfurile teru$ilor trebuie sd fie la acelagi
nivel cu stratul de beton, dupd ce acesta a fost
tasat. Ldsati si se intdreascd cel pulin 4 zile-
PASUL 4:
PUNEREA PRIMULUI RAND
Puneli un strat de 1,2 cm de mortar (vezi pagina 107) de-a lungul stratului
de beton, intre liniile de ghidaj ale sforilor. Puneti prima cdrdmidd; verificali
dacd este agezatd perfect orizontal. Pune{i a doua cirdmidd la o distanld de
6 lungimi de cdrdmidd fald de prima; folosili un dreptar gi o niveld de zidar
intre cele doud ceramizi, pentru a verifica nivelul. Repetati operalia pAnd
ajungeti la capdtul zidului. Umple{i apoi spatiile dintre cdrdmizi. Verificali
constant alinierea pe vefticalS 9i pe orizontald, penfu ce felul in care aratd
primul rdnd de cdrdmizi determind in mare mdsurd calitatea intregului zid.

PASUL 5:
CONSTRUIREA CAPETELOR
Collurile sau stelpii se construiesc ca o serie de trepte (,,de
inaintare") inalte c6t 4-6 cdrdmizi. Verificati alinierea gi
Tehnics zidindi cu edr&rnixi
indltimea cu nivela gi stinghia marcatd. intlndeli o sfoard cu O Se intinde un strat de 1,25 cm @ Se apasd in jos cardmida gi se
de mortar peste un grup de curdtd excesul de mortar
plumb intre un capSt gi celdlalt al acestor trepte de aproximativ 3 cdrdmizi
inaintare, pentru a servi drept ghidaj atunci cdnd agezati
rdndurile pentru a umple spatiile dintre colluri. @Se intinde un strat de
mortar de 1,25 cm, _
pe capdtul
urmatoarei cdramizi.''
@ Se apasd pe cdremide pentru a se fixa bine,
atat dedesubt, cat 9i la capet. Curalali
excesul de mortar. Verificali alinierea pe
orizontald. Bateti usor cu m6nerul mistriei,
dacd este necesar.

PASUL 6:
TERMINAREA ZIDULUI
Mortarul dintre ceramizi trebuie netezit. Sunt folosite diferite O Verificati alinierea
verticald cu
finisaje pentru aceste imbindri -acliunea se numegte fie dreptarul. Apdsali
imbinare, cAnd se construiegte zidul, fie rosfuire, cAnd se lateral cdrdmizile cu
repare. Vezi pagina 111 pentru detalii. Se agazd apoi manerul mistriei,
corniga zidului. dacd e necesar.
 o

Gonstruirea unui zid panou Profil de pilastru

Existd cateva diferenle importante intre felul in care se construiegte un zid panou gi un zid solid. profil de intermediar
Panourile se asambleazi aliniate prin suprapunere, ceea ce inseamnd cd fiecare imbinare pilastru de . t;;
are aspectul unei linii continue verticale de la baza zidului pAna sus. Aceastd structurd de capit , .:iil.
.

imbinare nu are rezistenla, aga ca pilonii de sustinere (pilagtrii) sau st6lpii de cdrdmidd de la
ambele capete sunt foarte importanfi. O alta diferenld, in comparatie cu zidurile solide de
i ',r\Jr*r t . i-.
caramidd sau cele din beton, este dificultatea de a taia panourile perforate, aga cd schita,
"2ocm
mdsurarea gi alinierea sunt etape esenJiale. ca sd incepeli, intotdeauna agtepta{i ca primul l,l ,. 1

,"q -"-+;
rAnd de suporti 9i panouri deja agezale sd se usuce. - -'t!.-' i -

' -.,,i . ",i t

PASUL 1:
PREGATIREA FUNDATIEI ,.\\i
..-', \-\
I
. 30 cm
Urmali pa$ii 1,2 9i 3 de la pagina 8. Groapa trebuie sd fie latd de 40 cm gi ,...;i i
adAncd de 20 cm. Turnali un strat de amestec de beton pentru fundatii (v. pag. Profil \: i*
i

107), gros de 10 cm. Zidurile mai inalte de 60 cm au nevoie de o structuri de panou ,

rezistentd suplimentard, ceea ce impune incastrarea ln beton a unei bare de fier :"&"
pentru a miri rezistenla pilaghilor.
Misurali cu atenlie distanla necesarA dintre aceaste bard pand la urmdtoarea, de PASUL 2:
la ce,lSlalt capdt; introduceti bara in beton, in punctul respectiv Fixati aceste bare CONSTRUIREA PtLA$TR|LOR
cu sfoard, pentru stabilizarea poziliei, pAnd c6nd se intere$te betonul (4-Z zile). Pozilionati pilastrul cu bara de fier in interiorul sdu, la
unul dintre capetele zidului pe care vi l-ali propus sel
construiti $i flxatil intr-un strat de mortar gros de 1,25 cm
Turnati modar in gaura dtn interiorul profilului.
Verificali alinierea pe verticald gi orizontalA.
ConstruiJi un pilastru din 3 profiluri; repetali operalia in
fiecare loc unde s-a pus o bard de fier de ranforsare.
Ldsali mortarul se se intereascd cel putin o zi.

PASUL 3
UMPLET| SpATtuL DTNTRE ptLAgTRt cu pRoFtLUR| pANoU
Urmati etapele tehnicji de zidire (v pag. 8) pentru a umple spatiul dintre pilagtri cu un
rdnd de placi de beton compacte.
Agezati urm;torul rand cu profiluri. La fiecare rand pokivili primul 9i ultimul profil in
ganturile pilagtrilor.
Folositi o sfoarS, cAnd puneti primul rand. Aveli grijd sd verificali alinierea pe
orizontalS 9i vedicale. Dacd este necesar sd tasali profilurile cu manerul mistriei,
acoperiti-le intdi cu o bucate de scandurS.
Aveti grijd sd nu murdr4rili cu mortar fata pl5cilor profilate. Xiduni csnt&in€n pcnfrl! pi*nfa
AtAt zidurile fere mortar, cat gi cele cu pldci de
turbd pot sustine plante pe suprafala lor, dar un
adevirat zid cu plante este acela unde florile sunt
plantate in structura zidului. Existd doui variante de
bazd: zidul container este format din doud randuri
de cerdmizi sau pldci de beton cu gduri de
scurgere la bazA, av6nd intre ele o umpluturd de
pemant sau compost agezat pe un strat de pietrig.
O variantd mai modernd este cea alcdtuite din pldci
de beton in formd de U, care se imbind gi
formeazd un Sir de containere cu plante.
PASUL 4:
CONTINUAREA PROCESULUI
continuati.se construi,ti 9i ceilalli pilagtri din profiluri de pilastri 9i umpleli spatiile dintre
ei cu profilurl panou, pAnd ce zidul este gata.
Dacd profilurile sunt albe, atunci e bine sA folositi mortar cu ciment ajb gi nisip
argintiu sau se scoate,ti o parte din mortaruj foloiit gi se umpleti rosturile cu un
amestec din mortar cu ciment alb. Ultimul pas este agezarea unui rand de pleci
cornisd cu mortar, pe creasta zidului. Acoperili pilagtrii cu pldci capac.
10

Tipuri de ziduri in
imagini
in prezent, majoritatea zidurilor sunt
fdcute din placi de piatrd aparenta, gi
nu din caramizi. Unul dintre avantaje
este acela cd se pof folosi pldci de
diferite dimensiuni folosite, asa cum se
vede in imaginea de aldturi, care
infdligeazd un zid de piatrd, reprodus
din Atlasul Gloucester.

1l- Un zid de piatrd nu trebuie alcdtuit

neapdrat din piese egale. in formd
de pdtrat sau dreptunghi. Acest
zid Ryedale din regiunea
Marshalls este construit cu un
adeziv special, pentru a da un
efect deosebit, tipic pentru
imbinarea fdrd mortar.

'r7 4t \4' l,.,lr &t^

; '--r-- i.f.
;rt . !-:*,'i{''.o.a
:+ l.-
:f '6 \ "i!"k- grr
a

\ Zidurile panou sunt un element decorativ, care asigurd proteclie, dar permite in
acelagi timp ca grddina sd poatd fi vdzuta de afard. La modd esfe sd incorporezi
pl\cile panou intr-o structurd de cdrdmidd sau beton.
 11

sec[iuni ale grddinii, pentru a proteja de vAnt, ca

supod pentru plantele cd[drdtoare gi pentru a im-
piedica accesul copiilor gi al animalelor induntru
Construirea unui zid presupune experienla gi (sau afard).
efot, dar ca sd ai un gard viu frumos qi bine conturat Gama de materiale pentru construirea gardu-
e nevoie de timp. Un gard construit reprezintS, ins5, rilor este mult mai mare decAt in cazul zidurilor.
cea mai rapida qi deseori cea mai ugoard modalitate Materialul principal pentru stAlpi este lemnul sau
de a marca limitele unei proprieta[i. Dacd we[i sa vd betonul, pentru gardul propriu-zis, lemnul sau
izola[i de privirile celorla[i, atunci solu[ia este sd metalul. ^iar
In ultimii ani, a apSrut qi plasticul pe pia[a
construi[i un gard solid. Aceasta inseamnd sd folosi[i gardurilor de inal[ime mic5, cu design frumos sau
lemn, cu ajutorul caruia pute[i sa face[i un gard intr-adevdr urAt.
inchis, in locul desemnat, sau sd cumpara[i scAnduri Gardul trebuie ales in func[ie de pozi[ia gi stilul
fasonate pentru a le fi-xa intre st6lpi. Indiferent ce grddinii qi al casei. Un gard de fermd (ranch, in origi-
alege[i, aveti nevoie de stAlpi rezistenti, care trebuie nal) de jur imprejurul grddinii unei cabane va fi tot
bine fixa[iin pdmAnt. Pute[i hotdri singur distan[ele la atAt de nepotrivit ca qi un gard din pari la o casd in
care si ii fr-xati (daca ve$ conshui un gard inchis stil modern. $i banii sunt un criteriu care trebuie luat
complet) sau sd ii pune[i la distan[a standard de in considerare. Poate cd vd plac foarte mult gardu-
1,80 m (in cazul gardurilor din panouri de lemn). rile din grilaj de fier, dar sunt foarte scumpe. Pe de
Indl[imile standard la care se gAsesc panourile de altd parte, gardurile de sArmd impletitd sunt ieftine,
lemn fasonate sunt de 60 cm, 1, 20 m, 1,50 m gi 1,80 dar nu prea aratd bine in fa[a casei.
m. Alegetri cu aten(ie! Un gard inalt gi solid poate fi o fua cd trebuie sd rdspunde[i la multe intrebdri
idee bund, dacd vd place intimitatea, dar el va face inainte de a vA decide ce alegegi. Vre[i sa vd asigure
multd umbrd gi induce o senza[ie de claustrofobie o izolare absolutd sau sd qi pute[i vedea ceva prin el?
intr-o grddind mic5. Vreli sd nu lase animalele sd treacd? Vre[i un gard pe
Gardurile reprezintd mai mult decAt marcarea care s5-l repara[i rar, din plastic sau din lemn, sau
limitelor proprietS[ii. Ele se construiesc pentru a unul la care sd face{i modificdri sau repara[ii la cA[iva
ascunde obiecte nedecorative, pentru a delimita ani? Alegerea este a dumneavoastrd.
et , &.
.''. 1;:,J"1,il,q.i
\. "; -"- ,.i" .4 rrr1::l
u{"'..i' ";i*j'.*; ;; "..,,i"'
.li. :. I;-'
"J.r:';
Traversd acoperig
Gapacul st6lpului
Este o sc6ndurd orizontalS.
Un capac de metal sau
lemn care acoperd st6lpul,
pentru a-l proteja la capdt,
de ploaie Traversd
Stdlp Este din scandurd cu
ldeal, ar trebui se fie dintr-o (11 sectiunea transversald
triunghiulard fixatd intre stdlpi.
esentd de lemn rezistentd
A Folosili 2 (la un gard de
'1,20 m indltime) sau 3 (la un
gard de 1,80 m indllime).
I Fixali-le de staipi cu scoabe
metalice pentru traverse.
Fiecare scAndurd trebuie fixatd
distanldde2,5-3munul in cuie, de aceste traverse.
de celdlalt.
Scdndura de la bazi
Suportul stdlpului Este o scandurd orizontald,
Fiecare stdlp este fixat fie montatd pentru a impiedica
in beton, fie intr-o pand marginile de jos ale s€ndurilor
metalicd (v. pag. 14). sd putrezeascA. Ea trebuie sd
Fixarea solidd este " i* 1.,,1-"-.i*--_. stea lipitA de p5m6nt, 9i nu
esentiald- sc6ndurile gardului.

Scdnduri verticale
Scdnduri fixate in cuie pe traverse. De Sc6ndurile sunt
obicei, scandurile sunt in sectiune sub aldturate
formd de pand (ic) 9i se fixeazA cu o (cap la cap)
margine de suprapunere de 1,5 cm. sau
Verificati dacd aceastd suprapunere sub formd r*-m*'?F
are ldtimea corespunzdtoare, inainte de pand (mai subliri la un
de a bate cuiele. capdt qi se suprapun)
t,,
!
Este o alternativd la mereu popularul gard
din gipci impletite; e pulin mai scump, dar
gi mai durabil. Scandurile sunt aldturate,
suprapuse sau imbucate. Ldlimea stan-
dard a panoului este de 1,80 m, dar pot fi
comandate gi mai inguste, dacd sunt
necesare pentru terminarea gardului. Ve-
rificali dacd suprapunerea este corectd
(trebuie se fie de 3 cm la scAndurile im-
bucate), iar fixarea in cuie trebuie fecutd in
gipci verticale de consolidare.
Acesta este cel mai scump gi cel mai du-
rabil dintre gardurile de lemn lnchise com-
plet. Scandurile sunt fie aldturate, fie
suprapuse. CAnd este montat aratd ca un
gard de tip inchis complet. Lelimea stan-
dard a panoului este de 1,80 m, dar se
pot comanda gi mai inguste pentru a
incheia gardul. Verificali dac5 suprapu-
nerea este corectS (1,5 cm), iar scandurile
sd fie bdtute in cuie pe traverse gi pe
cadrul ramd.
Cel mai popular dintre gardurile solide de
lemn este cel confec,tionat din gipci subliri
de lemn, intretesute pe stinghii de fixare.
Rezulti un gard inchis, dar nu complet.
Panoul standard trebuie se aibd o le{me
de 1,80 m, dar pot fi comandate gi mai
inguste pentru terminarea lucrarii. Verifi-
cali ca gipcile se fie prinse strans unele de
altele gi, de asemenea, sd fie prinse de
stinghiile de fixare. Panourile intretesute
sunt fecute din fibrd moale lemnoasd, de
aceea tratarea prealabilS pentru rezistenld
este obligatorie.
Tipuri de gard
Acesta este un gard care.asigure maxime
izolare, fiind inchis complet. Este construit
chiar la fata locului, din scanduri late de
'10-15 cm, fixate in cuie pe stinghiile trans-
versale (v pag. 11). Este mult mai scump
decat gardurile din panouri, dar este gi
mult mai durabil, line 20-25 de ani. Ave.ti
nevoie de mai mult timp gi indemanare ca
sd construiti un gard de acest tip, decat
pentru cel din panouri gata fabricate, dar
meritd se facefi acest efort, dace locul
este in pantd.
kraa.aadAru
pg,6?to critt fAt Afurdd
de /aarcah
Inainte de cumpdrare, examina{i cu
aten[ie panourile gi stdlpii. Verifica{i ur-
mdtoarele elemente:
w Panourile trebuie sd aibd o ramd pe
ambele fe[e care sd sus(ind qipcile.
& Panourile trebuie sd fi fost tratate cu o
solu[ie speciald de protec{ie.
@ Panourile nu trebuie sd fie indoite sau
strAmbe, trebuie de asemenea sd fie
fixate cu cuie de ramd. La gardurile
imbinate, verificali c5 porliunea de
suprapunere este suficienE.
& Toate cuiele gi capsele trebuie sd fie
inoxidabile.
e Vd trebuie qi capacele st6lpilor gi tra-
verse acoperig; verifica[i dacd sunt
incluse in pre[ul produsului.
m StAlpii trebuie sd fie din lemn de
fibrd tare sau dacd sunt din fibrd
moale, trebuie sd fie impregna[i sub
presiune, pentru rezisten[d. Cere[i
certificatul pentru tratament de re-
zisten[d gi o garan(ie de 10-25 de ani.
Nu cumpdrati stAlpi despica[i sau
crdpa(i, de asemenea, evita[i-i pe
aceia tdia[i strAmb.
@ Nodurile din fibra lemnoasd trebuie
sd fie puline qi situate imprdqtiat, de
asemenea nu trebuie sd mdsoare
mai mult de 3 cm in diametru.
Acest gard se cumpird rulat, iar spe-
cificul siu este dat de parii asculili infe-
$urati la ambele capete in sArmi rdsucitd
lntinsd pe orizontald. Gardul nu este
prea rezistent, dar constituie o barieri
eficient5, dacd i se mai adaugd nigte fire
solide de sdrmd fixate intre stalpii de
suslinere, infipfi la distanld de 1,80 m
unul de altul. Poate nu e foarte aspec-
tuos, dar este ieftin gi ugor de montat.
Dacd vreli s5 asigure gi camuflaj, atunci
plantali tufe in fala lui.
Acest gard este alcetuit din nuiele
flexibile ondulate orizontal in jurul unor
t5ru$i rezistenti. Aceste panouri au de
regule 1,80 m ldlime gi o indllime va-
riabilS. Fiecare panou este fixat prin infi-
gerea in pdmant a ldru$ilor, dupa care se
Ieagd de panourile vecine cu sdrmd re-
zistentS. Este un gard rustic plin de far-
mec, care nu lase se intre animalele gi
asiguri protectie impotriva vAntului pu-
ternic, dar nu aratd deloc bine intr-o
grddind de la periferia unui ora$.
Zabrelele sunt fdcute din stinghii (Sipci)
subfiri de lemn sau din pari de zadi
aranjali sd arate ca pdtrate sau romburi.
Degi se cumpdrd ca panouri de extin-
dere, ele pot fi cumperate cu ram5. Gar-
dul de zdbrele are nevoie de o ramd de
sustinere solidd. Rareori este folosit ca
gard despdrtitor, principala sa functie este
cea de suport pentru plantele urcdtoare
sau ca element decorativ, plasat in par-
tea de sus a unui gard solid de imprej-
muire.

Este alcdtuit din scanduri late $i rezistente,
ingurubate (nu bdtute in cuie) in suporturi
verticale agezate la distanle egale. in ge-
neral, este folosit lemnul de fibrd moale
(sau plasticul) qi vopseaua albd. Numdrul
de scAnduri orizontale (intre 2 9i 9) este o
chestiune de gust, pentru cd acest gard
oferd o rntimitate minimd; multi copii il
considerd ideal pentru celdrat! Este popu-
lar in S.U.A., unde este considerat gard
de demarcalie.
ld*
\-""t"-"ug
Gardul cu stalpi $i lanl este doar
mijloc decorativ de a delimita un teren
nu ofera nici izolare, nici proteclie. Des
folosili sunt stalpii de metal sau de lemn
legafi cu lanluri, dar existd gi modele din
plastic. Lantul este alcdtuit din inele de
olel ovale, care alterneazd cu lepi rom-
bici, fiind galvanizat, vopsit in alb sau
negru impotriva ruginii. dar gi in scop
decorativ. Gardurile joase cu stalpi 9i lanl
pot fi folosite pentru a delimita o potecd in
grddind.
,.,'. ....a...'...,.,.'t..].,,,.. .,. .,'.,-",. r,a..]
, --.'.
O modalitate simple, cu caracter practic,
de ingrddire, cu rezistentS, relativ ieftind
gi care poate imprejmui grddina, Ia un
pret de multe ori mai mic decdt al unui
gard de lemn. Mici petrate de sarmd
galvanizatd sau acoperite cu plastrc sunt
legate intre ele, formand o re,tea; alegeti
o culoare care sa se potriveasca cu
restul. Sunt necesari stAlpi solizi de
Iemn sau beton. indllimea obignuiti este
de 90 cm. Nu e preferatul tuturor, dar
dacd vreli luminozitate maximd gi un
oarecare grad de proteclie, acesta este
gardul potrivit.
Pentru mulli dintre noi, gardul lip pali-
sade, vopsit in alb, este un simbol al
cdsulei de lard, dar aceEt tip de gard nu
este neobignuit nici intr-un decor urban.
$ipcile rotunjite sau asculite, sunt rareori
mar inalte de 1,20 m, fiind fixate pe tra-
verse orizontale. Lesati aproximativ 8 cm
intre qipci. Baza lor trebuie sd fie
5-8 cm deasupra pemantului, pentru
impiedica putrezirea. O palisadd impie-
dici accesul copiilor, dar nu 9i al pisicilor.
Cel mai important lucru atunci c6nd
un
vreti sA construiti un zid de demarcalie
- sau un gard mai inalt de 2 m este cd
trebuie sd aveti autorizatie de construc-
!ie. Dacd zidul sau gardul urmeazd sd
fie construit ldnga o autostradd, iarSgi
veti avea nevoie de autoriza(ie de cons-
truclie, dacd au peste 1 m indl(ime.
Din pdcate, nu este intotdeauna aga de
simplu. De exemplu, vd trebuie autori-
za[ie indiferent de indl[ime, dacd locuin-
ta voastrd este situatd pe colt sau dacd
gardul pe care doriti sd-l construili va
ingreuna accesul pietonilor.
Pe lAngd aceasta, verificati planul casei.
Cu ajutorul lui veli afla dacd aveli voie
sd construi[i ziduri gi garduri, fiind speci-
ficate qi materialele de construc(ie per-
mise. Tot aici se precizeazd dacd locul
pe care va fi situat gardul este al vostru
,
,.--, sau al vecinilor. Este, de obicei, mai
usor sd-ti dai seama de lucrul acesta la
fa{a locului, pentru cd pe terenul pro-
prietarului se afld aproape intotdeauna
stAlpii qi balustradele de imprejmuire.
Anumite consilii locale au reglementdri
care prevdd ca proprietadi sd aibd grijd
de intre(inerea gardurilor lor, dar in ge-
neral nu existd nici o lege care sdJ
oblige qi pe vecin sd facd treaba asta.
Dacd nu vd descurcali altfel, singura
solutie pentru a scdpa de un zid prost
intre[inut, aflat atdt pe terenul vecin, cat
qi pe aI vostru, este sd construi[i unul
nou, pe paftea voastrS.
13
Aproape toate gardurile descrise aici sunt
structuri rezistente, care delimiteaze o
proprietate. lntimitatea giisau proteclia
sunt caracteristici importante. Palisada
de sdrmd se situeazd insd la capdtul
opus. nu asigurd nici intimitate. nici pro-
tectie prea mare. O serie de mici bucle
la de s6rmd imbrdcate in plastic sunt legate
a intre ele, formAnd un gard cu ineltime
mice gi aspect modest. pentru imprejmu-
irea rdzoarelor de plante, bordurilor etc.
Sunt necesaTe suporturi rezistente de
care sd se prinde structura metalicS.
;4$t
:fri.i
t!.?n{
ritsl
;,,11{
:t
.:;
4.13
;,$x ':iss
i!{g
w :.,&&
Gardul cu stdlpi gi sArmi este mai pulin
decorativ, dar mai practic decat cel descris
mai sus. Doud sau trei fire puternice de
sdrmd galvanizatd sunt trase gi fixate de
stilpi din beton, lemn sau otel. StAlpii de la
capete trebuje sprijinifi cu proptele, iar
sarmele sunt men(inute intinse cu ajutorul
unor bolturi cu inel, fixate in stalpi (v. pag.
15 pentru detalii). Nu asigurd nici izolare,
nici proteclie, dar este un suport excelent
pentru un gard viu.
Placile de beton se imbinS, dacri se
plaseazd orizontal, gi se introduc in
jgheaburile stalpilor de suslinere din
beton. Un astfel de gard nu are nevoie
de ingrijire, el asigure aceeagi rezisten-
!d ca 9i un zid, inchiz3nd complet
spaliul Si vizibilitatea, gi nu e nevoie de
fundalii. Este util in anumite situalii, dar
lumea il considerd neatractiv pentru
a-l plasa in fala casei. Este, de aseme-
nea, 9i scump, are de doud ori prelul
unui gard din panouri intrelesute. Asi-
gurd maxime securitate gi are mare
durabilitate, dar cam atAt.
14

Construirea unui gard din panouri

Marcarea locului
Se Tnfig ldrugi la ambele capete ale liniei gardului gi se intinde
bine o sfoard intre ei. Se marcheazd poziliile stAlpilor la
intervale de 1,80 m de la primul ldruq. Mutali ldrugii,
dacd este necesar (9i posibil), astfel ca stAlpii sd evite
diferite obstacole, cum ar fi tevi ingropate,
cabluri sau rddacini.

Stalp de lemn
Sectiunea transversalS standard
este de 7,5 cm x 7,5 cm
Lungimi standard intre '1,20 m
9i 3m indl!imea

-f
stalpului
deasupra
solului
St6lp de beton
Secliunea transversald standard este de
(cm) ti *l *j,^,,,u0, ,*,
,*- , *___,.1
10x10cm Adanci- y lzz,si, zo '
+o oo' oo 1

Se construiegte ugor, panourile se mea L--: ) t

fixeazdin jgheaburile stalpului de beton. necesard L--i:l
Este durabil, dar coste de 3 ori mai mult in sol
(cm)
decat lemnul

Fixarea stdlpilor in pimdnt

PASUL 3:
PASUL 1: INTR-ON^UCETI STALPUL
SAPATI o
GRoAPA IN PAMANT
Se sapd o groapd inguste, cu lntroduceti stalpul in groapa
10 cm mai addncd decAt cea s5patd Si apdsali cu fo(d.
corespunzdtoare stalpului care Puneti de jur imprejur
urmeazd sd fie introdus in
pamant (v. mai sus).
material dur, pentru a-l
ancora solid in pozilie,
Daca aveti mai mulli stalpi de verificali cu o niveld de
fixat, atunci faceli rost de o zidar dacd este perfect
forezS. l\4igcali freza inatnte gi veftical.
inapoi gi scoateli-o la fiecare
15 cm ca sd evacuati pdmantul.
FrxATr PAR| DE SPR|JtN
IN JUR
Pe felele stalpului unde nu
vor fi atagate panouri, fixali
temporar pari de sprijin.
Peniru a-i sus,tine mai bine,
bateli cateva cuie de sprijin,
in st6lp.
TARU$T METAL|CT
PENTRU STALPI
Dacd pdmdntul este tare, puteli scdpa
de efortul de a sdpa o groapd 9i de a
turna beton, folosind tdrugi metalici, ca
metodd alternativd de fixare a st6lpilor.
O lntroduceli o bucatd de iemn in
cupa dreptunghiulard din partea
superioard a tdrugului, introduceli
Jdrugul fn pdm6nt cu ajutorul unui
ciocan. Opriti-vii la rbstimpuri gi
verificali cu o nivel6.
@ Cdnd este vizibild doar cupa
dreptunghiulard din !5rug, scoate{i
bucata de lemn din ea 9i
introduce!i stdlpul. Fixali-l prin
ingurubare sau rdsucire, dupd
tipul tdrusUlui.

PASUL 2: ;irS PASUL s:

ADAUGATI UN STRAT DE i:.,::,::; TU RNATI B ETON
MATERIAL DUR fui : Umpleti groapa cu un amestec
lntroduceti la baza stdlpului 'q nu foarte concentrat de beton.
un strat de ceramizi sparte ';::. :'- Tasali stratul, dupd care
sau pietre, pentru a asigura ;,.r. , 6o6";u1-J la suprafa,td, pentru
o baze rezistentd, unde ',.', ' a-l inclina, astfel ca
sd se poatd scurge apa de eventualele scurgeri de apd sa
la capatul de jos al . nu stagneze in jurul stalpului.
stAlpului. Dati la o parte parii de sprrjin
!
dupit 24 sdptdm6ni.
 15

Montarea panourilor
CAnd faceli un gard, punefi un stAlp O 9i atagali de el un panou. Sprijinili panoul pe cdrdmizi O, dupa care fixati urmdtorul
stAlp, la celdlalt capdt al panoului gi fixali panoul de stAlp, ca in schila de mai jos @.
De acest stalp, atagali urmdtorul panou pus pe cdrdmizile scoase de sub panoul anterior @. Continuali operatia de pus stAlp-
panou-stAlp-panou-stdlp O, p6na termina{i construirea gardului.

Scoabele evitd problema Fixarea in cuie este cea mai folositd Nu este nevoie sd fixali cele dou6
crdpdrii ramei panoului, atunci metodi. Sunt necesare 3 cuie elemente atunci cAnd folosili st6lpi de
cAnd cuiele sunt bdtute prost. galvanizate de 7 cm lungime; dali beton-pur qi simplu introduceti rama
gduri in ramd inainte de a bate cuiele de lemn in-ganlul st6lpului.

inilfarea unui gard de sdrmd impletitd

PASUL 1:
TNTRODUCETT BOLTURTLE
lntroduceti bollurile de intindere cu inel in cei
doi stalpi de sus,tinere aflali la capete. Legati de
bolluri cablurile de sArmd. Adeugati un cablu qi
la mijloc, dacd gardul este mai inalt de 1,20 m
PASUL 6:
ATASATI PLASA DE SARMA DE CABLU
Desfdgurali plasa de sarme, lineti-o intinsd Si
cu ajutorul unor buceti de sArmd subtiri legali
plasa de cablu, la intervale de 30 cm-
PASUL 3:
iurruorlr cABLURtLE
Atagatj cablurile de intindere la
bollurile celuilalt stalp de capdt.
Skangeli bine piulila cu o cheie,
pAnd ce cablurile sunt intinse

PASUL 5:
FIXATI PLASA DE SARMA
IMPLETITA DE STALP
Folosili cuie inoxidabile pentru
a fixa fiecare ochi de la
marginea plasei de stdlpul de
capdt

PASUL 4: PASUL 7:
FtMTt CABLUL FIXATI PLASA DE SARMA PE STALP
Cablul sau cablurile trebuie Fixali cablul de st6lpii intermediari gi de Folosili cuie inoxidabile pentru a prinde marginea
fixate de proptea propteaua celuilalt stalp de capat plasei de sarme de stdlpul din capdtul celdlalt
16

Tipuri de garduri
in imagini :;..

Gardut din zdbrele, dacd nu e D

acoperit cu plante agdldtoare, pare
anost. Exista insd nigte modele,
cum ar fi cele din panouri
ondulate, care dau un efect de val,
precum acest model din lemn de
zadd din imagine - un stil popular
incd des intalnit.

Gardurile de nuiele impletite sunt

folosite deseori in scopuri pur
practice sau pentru a opri curenlii
puternici de v6nt. Nu sunt potrivite
unde se doregte un aspect mai
decorativ. Pot fi insa gi decorative,
daca li se gdsegfe o ramd
potrivitd.

I Mai demult, vedeai peste tot gardul din fier tumat, folosit at1t pe terenurile in pantd,
cdt gi pe domeniile regale. Topirea fierului acestor garduri, pentru producerea
armelor, in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial, a fdcut sd devind moderne
gardurile de lemn, iar gardurile noi din grilaj de fier au devenit, in schimb, o raritate.
 17

Puteti alege dintr-o gamd imensd. Existd por[i

In anumite gridini, este esen[ial ca gardurile
sau zidurile sd fie prevdzute cu una sau mai multe
por[i. Poate fi nevoie sd se impiedice accesul ind-
untru sau afard al copiilor mici sau al animalelor;
in ambele cazuri ave[i nevoie de o poartd de lemn
sau de metal.
Pentru noi, ceilal{i, o poartd reprezintd ceva cu
totul op[ional. Dacd pentru unii o gradina pare
neterminatd fard o uqa principala de acces, pentru
al[ii, a deschide sau a inchide o poartd este pur qi
simplu o sarcind in plus. E decizia voastrd,
gAndi[i-vd la mai multe aspecte in cazul unei porli
de acces pentru autovehicule. Parcarea pe o stra-
dd aglomeratd, pentru a putea deschide portile
poate fi dificila gi periculoasd, in anumite situa[ii.
Tipuri de por[i
PORT| DE GRADTNA
O poartd de grddind este o poartd simpld atagatd la un
zid, la un gard construit sau la un gard viu. Ldtimea
maximd pentru o poartd standard de acces pietonal
trebuie sd fie de 1,20 m.
O poartd laterali este alcatuitd dintr-o ugd inaltd de
1,80 m. din metal sau lemn, menitd sd ,o*
asigure siguranta proprietarilor ,d,n\
din lemn de toate modelele, corespunzAtoare ti-
purilor de garduri, ilustrate la paginile 12-13.
Alege[i o poaftA din fibra de lemn tare, care
trebuie l5cuit5, sau de lemn moale impregnatd la
presiune pe care e necesar sd o vopsili. Ld[imile
standard sunt de 90 cm, 1,05 m, 1,20 m gi 1,50 m.
Por[ile de metal sunt extrem de mult utilizate,
ele fiind deseori numite gi po4 din fier forjat. Ade-
vdratele po(i din fier forjat insd sunt scumpe - cele
ieftine nu sunt din o[el rezistent qi de aceea trebuie
sd fie grunduite corespunzdtor qi vopsite pentru a
impiedica ruginirea.
dar Din metal sau din lemn, inalte (peste 1,20 m inil-
[ime pentru siguran[d) sau joase, ave[i de optat. Nu
face[i economii cAnd construi[i o poartd. Tiebuie sd fie
rezistentd, iar stAlpii de asemenea. Alege{i un model
care se se potriveasca cu gardul sau zidul qi verifica$
dacd dimensiunea gi designul se potrivesc cu restul.
PORTI PENTRU ALEE
O poarti pentru alee este destinatd accesului masinilor.
Modelul uzual este compus dintr-o pereche de po4i din lemn
sau metal, care se incuie la mijloc. Opiional, se poate folosi gi
o singurd poartd, in general o poartd largd, cum sunt cele cu
cinci scAnduri orizontale barate. Po(ile pentru alee trebuie sd
se inchidd intotdeauna in interior.

ffiffiffi
Poarti cu borduri
gi stinghii defixare
Poarta
din fier forjat
Poarti
laterali
Poarti ,,in 5" (din 5 scanduri Poarti de tard in
orizontaie barate) stil fermier

Stdlpi de poartd
Acegtia sunt confeclionali din lemn de stejaq
zadd sau castan (de Spania). Cumpdrali stAlpi
Stdlpii din metal sunt p6trati, din fibra moale impregnatd, dacd vd propuneti si
dreptunghiulari sau circulari in
sec{iune ii vopsili.
transversald. De obicei, elementele de
fixare sunt montate pe ei. Dacd nu Litimda Dimensiunea AdAncimea
sunt acoperiti cu plastic, este necesar portii stAlpului rn pamant
ca partea care intrd in pdmAnt sd fie PAnd la'90. cm x 10 crn
10 cm 45 cm
datd cu vopsea bituminoasd.
Peste 90 cm 13cmx13cm 60 cm
1,24-2;40 m 15 cm x'15 cm 90 cm
Poartd ..in 5l'

Fundaliile in acest caz trebuie sd fie

de 45 cm adAncime gi sa se extindd
cel pulin cu 15 cm dincolo de
suprafala ocupatd de stAlpul din StAIpii din beton pentru porli se pot
cdrdmidd. cumpdra impreund cu elementele
Dimensiunea recomandatd este pdtrat de fixare, dar este mult mai bine
cu latura de 32 cm, ca in figurd; sd cumpdrati stalpj de gard simpli
pentru po(i largi gi grele se cere o gi apoi sd montati pe ei piese de
dimensiune mai mare. Ldsali 2 lemn, in care trebuie sd se fixeze
sdptimAni inainte de a monta poarta. balamalele 9i zdvorul.
 18

Montarea unei porfi

Specialigtii nu au cdzut de acord asupra celei mai bune metode de a construi o poartd din lemn. Mai jos este
descrisd una dintre cele mai recomandate metode, dar mai sunt gi altele.
Pentru toate metodele de construclie a po(ilo1 esentiale sunt fundaliile solide (betonul este esenlial), verificarea
atentd a alinierii cu ajulorul nivelei de zidar (atdt pe orizontald, cAt gi pe verticala) 9i a distanlei dintre st6lpi, daca
nu este folositd metoda-stinghiilor de suslinere descrisd aici. Stdlpii de poarta dih metal au, de obicei,'aiagate
pa(ile de fixare. Urmati intocmai instructiunile producdtorului, pentru cd aceste pa(i fixe trebuie aliniate cu gjrija.

PASUL 1:
PREGATIREA STALPILoR
A$ezali poarta pe pdmant. Pozitionali stelpii de o parte
gi de alta, lds6nd spa{iu suficient pentru acesorii.
Bateli in cuie stinghii de sustinere pe stdlpi, pentru a
asigura distanta corecti dintre ei, in timpul monterii
po4ii. Stinghia de jos trebuie sd corespundd cu nivelul
bazei portii.
PASUL 2:
FIXAREA STALPILOR
Sdpati gropi pentru stalpi, unde puneJi, la baze, un strat de cdrdmizi sparte
sau pietrig. Fixali stdlpii in gropi, ldsand un spajiu de Z-8 cm intre stinghia
de jos gi nivelul solului, unde se afld aleea. Umpleti gropile cu beton,
folosind proptele pentru a menline structura in pozitie verticald. Verificati
alinierea pe orizontalS 9i verticald inainte ca fundatia sd se intdreasci.

I t. Dacd pdmAntul este

nisipos, scoateti o parte
PASUL 3: din el gi turnali aceastd
FTXAREA PORTil punte din beton.
Dupd aproximativ 14 zile, scoateli proptelele 9i stinghiile de
sus,tinere. Prindeti poarta, atagand pe ea elementeje de feronerie,
in ordinea urmdtoare: cuie pentru balamale (dace sunt necesare)
+ balamale + incuietoare.
Feronerii pentru po4i
Pentru prinderea unei porli pe stalpi este nevoie de doud
persoane.

Stinghia de sus

Zavor automat
Model standard pentru
Stalp po4ile joase de lemn
pentru Se deschide Zdvor cu mdner
balamale numai din interior Se deschide atAt
Stdlp de otn alara, cat gt
inchidere dinAuntru

gipci inchizitor cu bucli

Model standard
pentru pentru po4i duble
inchiderea
$ipci
pentru din lemn
po4ii Balama in T
balamale
Model standard pentru po(ile
Zdvor cu de lemn pentru gredind,
pivot numitd $i balama cu bareti
alunecitor
Folosit
Scinduri Stinghia pentru
de sprijin de jos ?nchiderea
po4ilor
duble Balama dubli
Model folosit mai ales pentru po4ile
de lemn pentru autovehicule
Tipuri de porfi -..iari-d4'l i:&::*.
:::.wii**
iS::r;;i:! '

in imagini i$:'': *,
:l{ : .;:l
',:
'a
O poarta simplS de palisada rezistentd -,a:
gl ugor de folosit, daar nu este
proiectatd pentru a fi gi foafte
decorativa. Alegeti intatdeauna calitatea,
pentru cd o poaftd care se lasd
enerveazd mai mult decdt ajut1.
*.
s,'
s.., .,
v*

I l:n:'ii.., t:'r{ *i;-

,. ,tarrl
&ud#

a poartd de fier forjat ornamentald este o

piesa frumoasd in oricare grddind, dupa
cum o demonstreazd gi acesf model J B
Carrie; in acest caz, vopseaua albd
aplicatd pe pdrlile metalice scoate in
evidenld motivele decorative, crednd un
efect mai puternic decdt obignuita culoare
neagrd. Pentru a preveni ruginirea trebuie
sd o vopslfl in mod regulat.

wreffirs_ffiffi"%jW-

I Aceasta poafta de fermd este o intrare impresionanta pentru maqini. Esfe

reprodusd din catalogul British Gates & Timber gi se afld plasata in fala unei case
impozante, situatd intr-un peisaj de lard. Nu se potrivegte insd pe o stradd de la
marginea oraqului.
20

ca acces spre o anumita parte a grddinii. O utilizare

BOLTI $I PERGOLE
AtAt bol[ile, cAt gi pergolele sunt amenajdri
decorative care inal[d grddina qi ii dau frumuse[e.
O bolta este o structurd relativ ingustd, pe cAnd
pergola reprezintd o arcadd mare sau o serie de
arcade legate intre ele.
Prima reguld pentru a le construi este cd atAt
bolta, cAt qi pergola au o intrebuinfare precisd. Ele
nu pot sd stea ca elemente izolate in mijlocul unei
pajigti sau la marginea unui rdzor de flori. lntrebuin-
[area clasicd a unei bol[i sau pergole este de a aco-
peri in parte sau in intregime o potecd, cu o struc-
turd verticald acoperitd cu flori qi supoturi, in partea
superioarS, dar mai are gi alte utiliziri. O arcadd.
poate fi pusd lAngd un perete sau un gard viu cu o
bancd sau o statuie dedesupt sau poate fi folositd
modernd a pergolelor este aceea de a crea cadrul
terasei, devenitd astdzi o adevdratd camerd in aer
liber. Lemnul este materialul ei de constructie tra-
di[ional. in grddinile de dimensiuni medii, Si
""irta
din alte materiale cum ar fi plasticul, metalul, cdrd-
mida sau piatra.
A doua regul5 este sd vd asigura(i cd materialul
de construc[ie gi modelul se potrivesc cu stilul gi al
casei grddinii - stdlpii in stil rustic sunt decorativi
intr-un decor tradilional, dar ar pdrea complet
ciuda(i intr-unul ultramodern.
Cea de-a treia reguld importantd este cd struc-
tura trebuie sd fie suficient de rezistentd gi de bine
ancoratd in pdmAnt pentru a [ine piept unei furtuni
puternice, atunci cAnd este acoperitd cu plante
agd[Stoare Si/sau material de acoperire pe care
inten[iona[i sdJ folositi.

Tipuri de boltd

Puteli sd faceli totul singuri, folosind st6lpi rustici sau

scAnduri, dar e de preferat sd cumpdrati un set de prefabri-
cate sau chiar o boltd gata fdcutd. lndiferent ce alegeli, !ineli
cont cd trebuie sd fie suficient de mare pentru a asigura loc
plantelor agdlitoare - indl{imea trebuie sd fie de 2 m-2,10 m
rustici din a
gi ldlimea de 1,20 m sau mai mult.
lemn de
ln imaginea din stanga este reprezentat un model standard
pentru grddinS, care poate avea acoperigul plat sau ascuiit.
2m ln pd(ile laterale sunt spaliere de lemn sau imbrdcate in
plastic, pentru a permite cd,terarea plantelor. Este o activitate
ugoard pentru o persoand indemAnaticd, dar trebuie sa vd
asigurali cd scAndura este tratatd pentru rezistentd, si cd
toate imbindrile sunt bine fixate in guruburi sau cuie
inoxidabile.
Majoritatea preferd sd cumpere un set de prefabricaie, unde
piesele sunt gata tdiate 9i aveli 9i instruc{iuni pentru montare.
Desigur, nu este utilizat numai lemnul, pentru construclia
bollilor, ci gi barele de otel tubular imbrdcate in plastic sau
45 cm din metal rezistent.
Cele mai elegante modele sunt cele din cdrdmidd sau piatrd.
I
I De obicei, acestea fac parte dintr-un zid cele neatagate
-
V unei alte structuri sunt piese cdrora le sid bine sa fie
beton sau Frugi metalici - admirate in parcuri, dar aratd ciudat pe un teren de grddind
vezi pagina 14 pentru obignuit.
instructiuni de construire

,l]
llrl .*;=#e;gg

|.i

Bolti.cu',:
acoperig plat
ri
lj.!
"', n Bolti
acoperi$
cu
arcuit
Bolte
acoperig
cu
asculit
Boltd in ogive
sau bolti gotica
,.i'€
#{#rw
ts
F*

Bolti din gard

" viu
Bolte rotundi sau
,,luni plinifl
 21

Pergolele sunt printre cele mai vechi amenajdri din grd-

Tipuri de pergole dind, fiind intAlnite incd de pe vremea Romei antice. in
Anglia, ele se intAlnesc pe proprietdfile mari, de multe ge-
peRcolA neralii, impodobind lungile poteci cu trandafiri sau glicind,
Stinghie dar numai de cur6nd au inceput sd fie incluse in grddinile
tRRorroruRlA principalS - situate la marginea oragului. Existd doud explicalii pentru
secliune de aceaste popularitate in cregtere de care se bucurd pergo-
Stinghie 10cmx10cm
transversale lele. Astdzi existi numeroase seturi de prefabricate, pe
de-o parte, iar succesul pe care il cunoagte fenomenul
teraselor a stimulat gi nevoia de a avea un loc umbrit care
sd asigure o legdturd intre casd gi grddini.
Pergola tradilionala din parcuri este deseori o structurd
impundtoare, cu stAlpi din cdrimidd sau din piatrd pe care
se sprijind grinzi puternice din lemn sau bare de fier, aco-
perite cu plante cdldrdtoare. Pentru grddinile de pe l6ngd
casd, cel mai bun material de constructie este considerat
Iemnul, degi pergolele de metal pot fi gi ele extrem de deco-
Stalpi de rative intr-un decor ultramodern.
lemn, de Cumpirali un set de acest fel de la magazinele specia-
sectiune lizate; acestea se vAnd in pachete cu module, sortate pe
. cel pu.tin mdrimi, aga cd puteli sd vd alegeli ugor dimensiunea doritd.
$\ i 10cmx Urmali cu atentie instrucliunile, mai ales acelea care se
tu.u stdlpulilfixatd in beton I 10cm
sau cu lerugi metalici - vezi referd la ancorarea in pdmAnt a stAlpilor principali, folosin-
pagina 14 pentru instrucliuni du-vd de o nivel6 de zidar atunci cAnd pozilionali stAlpii 9i
stinghiile, avAnd grijd gi la fixarea sigurd a stinghiilor de stAlpi.
Multd lume preferd modelul oriental de pergole aceluia
PERGOLA tradi{ional - in acest caz, stinghiile transversale au crestd-
ORIENTALA turi care se fixeazd in ganturile stinghiilor principale" Pentru
Stinghie
principalS
ca pergola se aibe un aspect autentic oriental, capetele
stinghiilor trebuie sd curbate in sus. Pergola cu aspect rus-
tic este de multd vreme folositd pentru trandafirii urcdtori, in
vechile grddini. Aici trebuie retinute doud aspecte. Aceastd
structurA este mai pu,tin rezistentd decAt alte tipuri, de
aceea trebuie sd folosili clei rezistent la apd 9i cuie galva-
nizate, atunci cAnd imbinali elementele. De asemenea, este
bine sd fixali proptele de ranforsare printre stAlpii verticali,
pentru a mdri stabilitatea pergolei.
Pergola cu sprijin poate fi folositd drept chiogc (v pag.
97), dar in ultimii ani a devenit preferat6 pentru imprejmui-
Stdlpi de rea unei pa(i sau a intregii terase. Tineli cont cd aceasta
lemn, de este o structurd solidd, sprijinitd de zid cu ajutorul unor
secliune collari de grindd sau prin atagarea stinghiilor tranversale pe
cel pulin o placd orizontald de lemn agezate pe zid, incorporata in
l' tilr-
v LU 10cmx
10 cm
structura de cdrdmidd.
\4".a stalpului flxatd in beton
sau cu ldrugi metalici - vezi
pagina 14 pentru instrucliuni

PERGOLA
RUST|CA
Stinghie
principald

lT4
-ffi
z'^
tl.rl
til Stalpi de

iu
60
YJ
cm' I
Proptele de
Stalpi de
suslinere din
lemn de
lemn, de

ranforsare Baza stalpului fixatd in beton sau cu

castan sau
Baza stalpului fixate in beton sau cu !5rugi de zad; ldrugi metalici - vezi pagina 14 pentru
metalici - vezi pagina 14 pentru instructiuni instructiuni
na

Tipuri de bot[i
gi de pergole
in imagini
Fergolele lungi din Eradinile
mari au mai ales stllpi din
piatrd sau cdramidd, dec1t
din lemn.
Aici, in imagine, neobignui{ii
stdlpi in spirald gi grinzile solide
de lemn sunt folosi,ti ca supoti l
pentru trand afiri cdtaratori. ::.'.
--;
I
i _: ,;;'l
.".''::
i*Y:
r-.*'.
-:"--.. tl
-'r.l

{ Bolta cu acoperig de pergold in stil oriental a

devenit un accesoriu popular al gradinii, aga cd
poate fi cumpdrata de Ia magazinele qi punctele de
desfacere pentru materiale de construit pentru
gradini. Aceastd bolta este un exemplu tipic int1lnit
in grddini, dar mai sunf .si alte modele.

w&
W,,WW ;dffi
.d

I O bolta tipicd, cu acoperig asculit, cu spaliere de lemn pe laturi gi flancatd de o

pafte gi de alta de un gard palisadd. Verificali ca stalpii sd fie bine fixati in pdmant
- o bolta acoperitd cu flori paate fi ugor trdntita la pdmant de un v6nt puternic.
 23

preferat, dar este scump gi dificil de amenajat.

$I,
intre un punct A qi un punct B, unde se circulS
des, este nevoie de o suprafa[d solidd. O cirare
este destinatd atAt pentru a facilita deplasarea
oamenilor, cdt qi a vehiculelor pe doud ro[i, iar ale-
ea este pentru maqini. Astdzi existd o gamd largd de
materiale de pavaj, ceea ce face ca selec[ia sd fie
greu de fdcut. Cu greu poate fi consideratd ,,per-
fectd" o anumitd optiune, dar unele materiale sunt
in mod cert nepotrivite pentru anumite situa[ii.
Pentru a preintdmpina inconvenientele, analiza[i cu
aten[ie intrebdrile de mai jos.
In primul rdnd, poate fi cdrarea func[ionalS cu
doar cAteva accesorii decorative? Fdrd elemente
decorative pot fi potecile, din grddina de legume
sau din livadd - aici pute[i folosi o suprafa(d amena-
jatd economic, cum ar fi pSmAnt compactat, pietrig,
buca(i sfdrdmate de coajd de copac sau beton.
Potecile cu iarbd nu sunt potrivite pentru transpor-
turi grele sau uzuale - nu rezistd in timp, e nevoie
ca iarba sd fie tunsd periodic, gi sunt incomode
cAnd wemea e umedd.
in aproape toate cazurile, cdrarea qi aleea au un
scop decorativ qi unul func[ional. Aleea este prima
parte a unei gradini pe care o vede un vizitator al
casei, iar cdrdrile formeazd deseori o structurd foarte
vizibilS intr-o grddina. Urmdtorul criteriu este cel legat
de pre(-cAt de mult vd puteti permite sd pldti$ pentru
un loc decorativ? Pavajul din piatra naturald este de
Betonul ;i pietrigul sunt mai ieftine, dar betonul este
anost, iar pietrigul se imprdgtie foafie qor pe pajiqte
sau in straturile de flori. Cele mai folosite astdzi sunt
dalele de pavaj fabricate din piatrd aparentA-sunt
accesibile ca pret gi existiintr-o gamd largd de culori,
dimensiuni, forme sau texturi.
Forma cdrdrii este un alt factor de care trebuie
sd line(i cont. in grddinile personalizate, cdrdrile
qerpuite sunt in general mai frumoase decAt cele
drepte, dar coturile trebuie sd fie line. in funcgie de
forma cdrdrii, alege[i materialul de pavaj - o cdrare
qepuitd nu vd pune probleme dacd alege(i pietriqul,
fragmentele de coajd de copac sau dalele inegale,
dar presupune un efort suplimentar dacd se folo-
sesc dale de pavaj, c5rdmizi sau beton. Dacd folosi[i
pldci mari, atunci o s5 ave(i enorm de lucru sd le
ajusta[i.
Trebuie urmate cateva reguli. Face[i cdrarea
suficient de latl - 60 cm este dimensiunea minimd
pentru gradina medie, deqi cea de 90 cm este mai
potrivitS. Cdrarea trebuie sd fie in pantd (minimum
de I la 100), pentru a impiedica apa sd se adune
dupd ploaie. Trebuie evitate micile denivelSri -
pentru cd micile bdltoace inghe[ate din timpuliemii
afecteazd rezisten[a materialului. Dacd este constru-
itd langa casd, nivelul cararii trebuie sd fie cu cel pu(in
15 cm mai jos fa[a de cel pentru drenajul apei. De
asemenea, aminti[i-va sa face[i rost de autoriza$a de
constructie, dacd vd propune[i sd face[i o alee care
va crea un acces nou spre stradS.

Sfnruc?urffi ffiffiffi$ *ffirffirf Marginea bordurii

Marginea gazonului
Nivelul cdrdrii trebuie sd fie cu
3 cm mai jos fala de gazon. in
aga fel incAt magina de tuns iarba
sd poatd avea acces pAni la
margine, fdr5 sd se loveascb de
suprafala cdrdrii. Trebuie lSsatd o
bandd IiberS, 'fArd iarbit, la
marginea pajigtei pentru a permite
tdierea ierbii din aceastd zond.
D
t
" '.',..: f
Pavaj dur
Dalele, lespezile, pietrele de
pavaj etc. sunt ingropate in
mortar la suprafala fundaliei.
Avantajele acestui lip de pavaj
il reprezinte rezistenta gi
duritatea- caracteristici
esen,tiale pentru o alee unde
se deplaseazd gi sunt parcate
vehicule.
Existe mai multe tipuri de borduri -vezi
Pavaj flexibil pagina 35.
CSrdmizile sau dalele O bordurd rezistentd esle esenliale, atunci
de pavaj sunt presate c6nd pentru amenajarea cdrdrii se folosesc
puternic in stratul de materiale, precum pietrigul, bucetile de coaje
nisip; peste ele se de copac, ceremizile sau pietrele de pavaj,
mai aplicd un strat. pentru a impiedica deplasarea acestora spre
Avantajul acestui tip zona de sol. Bordura este necesari
de cdrare este ce se indiferent de tipul de material folostt pentru
poate repara, inlocuind cdrare, astfel ca pdmAntul din straturile de
anumite dale, pe flori sau de pe margine si nu se imprdgtie
suprafete mici. pe spaliul pavat al cdredi.
l/
t'

Secretul unei fundatii durabile const5 in rezistenla ei. Adancimea gi tehnica de construciie depind de tipul vehiculelor
care se vor deplasa'in acest spaliu, de tipul solului gi de materialul de pavaj ales. Solul de sub fundatie kebuie sd fie
bine consolidat.
O fundatie tipicd pentru pavajul dur este formatd din 5-10 cm de zgurd sub 5 cm de nisip compactat. Daci e vorba
de o alee pentru accesul autovehiculelor, s-ar putea si fie nevoie de o bazd de beton.
O fundatie tipicd pentru pavajul flexibil este formatd dintr-un strat de 5 cm de nisip compactat.
24
Cdrdrile din cdrdmidd sunt recomandate mai ales intr-o
grddine cu aspect traditional. Ele pot fi fixate pe laturd
sau pe fa!d, Si nu trebuie sa cumpdrati neapdrat unele
noi-cdramizile refolosite au astfel un efect patinat, iar
aspectul este mai interesant. Aveli grijd insd sd alegeti
tipul ,,special", pentru cd cele obignuite se sparg repede
datoritd ploii $i inghetului, iar cele glazurate sunt alune-
coase, atunci cAnd sunt ude. Cdrdmizile, ca gi dalele de
pavaj, se monteaze conform tehnicii pavajului flexibil;
degi se cere o fundalie rezistentd nu e necesar betonul
sau mortarul. Pentru instructiunile de montare, vezi pag.
-
27 din cdlemizi pot fi create modele interesante,
recomandate persoanelor mai in v6rstd, care nu mai au
o condilie fizicd aga de bund, pentru cd se fac fdrd efort
mare. Totugi, sunt gi cateva lucruri de care trebuie sd
lineti cont-cdramizile sunt scumpe gi e nevoie de timp
pentru a se acoperi o suprafatd mare. Folosili o sub-
stantA de protectie contra depunerii mugchiului gi a
formdrii de mlzgd iarna.
Macadamul este materialul de construclie favorit pentru
aleile destinate autovehiculelor. Este compus din sfdrd-
mdturi de piatrd, acoperite cu smoald sau bitum. Are tot
-
feiul de denumiri asfalt, invelig negru, macadam imbrd-
cat, ,,Tarmac"" A face o cerare din macadam nu este o
treabd pentru un amator, oricdt de entuziast ati fi astfel
- pe ele este incomodd, iar pentru cei cu handicapuri
de alei se construiesc prin turnarea unui strat herbinte de
macadam, o muncd de profesionist. Alegeli-vd cu atenlie
firma de construclii. Pentru a tuma un strat nou de maca-
dam pe o alee deterioratd sau pentru a turna asfalt pe o
fundatie de beton, aplicali cu peria un strat de emulsie
de bit^um $i lasali-o sd aclioneze aproximativ 20 de mi-
nute. lmprdgtiati apoi macadam rece, care poate fi cum-
pdla] de la magazinul cu materiale de constructii pentru
griidini. Alegeli dintre culorile ro9u, verde sau negru. Nive-
lali-l ca sd formeze un strat de 3 cm grosime 9i tasati-l cu
un compactor, pAnd ce devine o suprafate netedd gi com-
pactd. Pdstrali compactorul umed cdnd lucrali gi presera!
sferamdturi albe de piatrd daca vreti sd obtineti efectul
decorativ tip ,,sare qi pipe/'.
Piatra naturalii era c6ndva un material ales aproape auto-
mat de cdtre cei care doreau o cdrare mai degrabd deco-
rativd, decat pentru raliuni practice. Erau folosite lespezile
de gresie, pldcile de ardezie sau de calcar, iar in Anglia erau
preferate pietrele de Yorkstone. Dar moda pietrei a apus,
intruc6t costunle pe care le implicd sunt foafte mad, iar pe
de altd parte este greu de cdrat gi apoi de construit o cerare
cu ea. Dalele de gresie au o grosime vadabild gi tdierea lor
pentru a se incadra intre marginile unei cdr6ri presupune
folosirea unor unelte speciale. Pentru unii, piatra rdmdne
unicul matenal pentru o cSrare cu aspect luxos, dar pentru
altii, folosirea lespezilor din beton sau din piatrd aparentd
este o altemativd satisfdcdtoare Si mult mai ieftind. Dalele
de gresie se agazd in acelagi fel ca dalele de pavaj (v pag.
30). Piesele prcduse acum sunt mici dale de piatrd (de
obicei din granit) foarte folosite odatd pentru pavarea dru-
murilor. Se pot utiliza gi dale la mana a doua, care pot fi
asamblate ca la drumurile de piatrd cubicd (v imaginea)
pentru a crea inserturi decorative in pavaj.
Piatra de rau este o piatrd rotunjitri natural, cu un dia-
metru mai mare de 3 cm. Pietrele de rau au un aspect
decorativ, dar nu sunt potrivite pentru alei, de aceea
utilizdrile lor sunt strict limitate, in ceea ce privegte
pavarea. Problema principalS este aceea cd deplasarea
fizice sau pentru copii este chiar periculoasd. O solulie
foarte buna este sd le folositi ca insertie cu design
geometric (pdtrat, rotund sau dreptunghiular) intr-o
suprafa,td cu material de pavare uniform. pregdtili o
fundalie solidd, dupd instrucliunite de ta pagina 23 9i
puneli un strat de beton deasupra. Apdsali cu fo4d
pietrele ca sd intre bine in beton, grupAndu-le bine la un
loc Ai tasAnduJe cu ajutorul unei pldci de lemn netede,
astfel ca sd fie toate la acelagi nivel, iar suprafata de
beton sd se afle cu o 1-2,5 cm mai jos fale de nivelul
pietrelor. Nu este ugor sd faci un pavaj din piatrd de r6u.
Nu e recomandat sd folosili metoda pavajului flexibil.

Sd montezi dale de pavaj poate fi o muncd foarte grea,
dace trebuie sd faceli imbineri pe linii drepte. La un
pavaj fantezie, lespezile sunt mai mici, iar efectul nere-
gulat inseamnii cd nu trebuie sd va streduiti sd le im-
binati perfect. Pot fi folosite 9i dale sparte de beton, dar
sunt mai bune pietrele naturale groase de aproximativ
4-5 cm. Dacd alegeti aceastd ultimd variantd gi mergeJi
direct la furnizor, nu o sd vd coste mult. Folosili instruc-
Jiunile de asamblare pentru pietre de pavaj (pag" 30),
dar cu cateva amdnunte in plus. Dupb ce pregdtili
fundatia, plasati piesele mai mari din piatrd intr-o ordine
aleatorie pentru a ajunge sd formeze bordurile cdrdrii.
Apoi puneti restul de pldci mari in interior gi umpteti
golurile cu piese mai mici. Asigurati-vd cd fiecare piatrd
este infiptd bine in nisip, dar gi aliniatd cu piesete din
iur- La sfArgit, umpleti golurib cu un amestec de mortar
tare (1 parte ciment, 4 pd(i nisip gi foarte putina apd).
Plasatd in locul potrivit, o cdrare alcdtuitd din cercuri de
bugteni tdiati poate fi extrem de decorativd-nimic nu
aratii mar bine intr-o grddind plind de plante, mai ales
dacd in jurul bucdlilor de lemn se adaugd gi resturi de
scoa(5 de copac. Putrezirea poate fi o problemd, aga
cd tratali lemnul cu o substanld care sd-l imperme-a-
bilizeze gi fixati frecare bucatd pe un pat de nisip, agezat
la rAndul lui pe o folie de polietilend perforatd. presili cu
putere pe fiecare bucatd de lemn gi presdrati in jurul ei
scoa4d de copac sau pietrig. Ca material de pavaj.
c6teodatd, sunt recomandate traversele de cale ieratd,
dar in timpul sezonului cald, gudronul se poate inmuia,
ceea ce poate crea probleme dacd poteca este o cale
de acces direct spre casii. in ultima vreme, fragmentele
mai subliri sau mai groase din scoartd de cbpac au
devenit un material foarte folosit pentru cdrdrile grddi-
nilor din zonele impddurite. Este moale la pdgit gi aie un
aspect natural, dar este scump 9i are nevoie de o bor-
durd mai inaltd. Pe langd aceasta, cdrarea trebuie
reparatd ia cdtiva ani.
25
OArrane dlUe4fiaqA dcho
Un traseu frecvent folosit pe pajigte, de exemplu, dinspre
terasd spre grddina de legume, poate sd afecteze aspectul
terenului. larba se bdtdtoregte repede, iar dacd se amena-
jeazd o cerare standard, ea va anula efectul de covor
verde. Cdrarea discontinui din pietre este probabil cea
-
mai bund solu{ie continAnd pietre sau dale de beton
fixate in stratul de gazon, la intervale comode, pentru a se
putea pdgi ugor pe ele. Fixati fiecare piatrd in stratul de
iarbb gi curatati de jur imprejur cu o cazma sau cu mistria,
pentru a inldtura iarba gi o parte din pdm4ntul de sub ea.
Introduceli in acest spaliu curdlat nisip, astfel incAt sd
formeze un strat compact de 2,5 cm grosime gi sd suslind
piatra, plasatd la 1-2,5 cm sub nivelul gazonului.
Betonul este criticat de multd lume pentru aspectul sdu
auster, dar rdmane totugi un material des folosit, atet
pentru cdrdri, cat gi pentru alei. Este durabil, convenabil
ca pre!, potrivit pentru cdrdrile gerpuite sau neregulate gi
se pdstreazd bine dacd este turnat corect. Aspectul sdu
anost poate fi infrumusejat. Ca sd il faceti mai atractiv,
puteti adduga gi un colorant, in timp ce il 'preparali, sau
puteti sd creati o suprafa!5 mai atractivd care sd nu
alunece dacd treceti cu o mdturd tare peste suprafata lui
-
inainte de a se intiiri vezi pagina 2g. problemele ma_
jore sunt acelea cd pregdtirea locului cere timp, iar mun-
ca propriu-zisd este grea, presupunAnd atat atentie, cet
gi experienJd- Dace suprafala este micd, puteti amesteca
betonul manual, dar pentru suprafete mari esie mult mai
bine sd inchiriati o betonierd sau se comandati beton
deja amestecat. lndiferent ce hoterati, asiguraii-vd sd
gveli ajutoare. pentru cd este necesar sd lucrali rapid.
lnainte de a face un pavaj din beton, fie el ca itrat de
suprafald sau ca fundalie pentru alt material de pavat,
citiJi secliunea despre prepararea gi utilizdrile betonului
(pag. 106-107) 9i instructiunile referitoare la turnarea unei
c5rAri de beton (pag. 28-29).
26
eanane arre
C6teodatd este nevoie pe o perioade scurtd de o cdrare
care sd traverseze un teren sau un gazon. Poate cd aveti
la un moment dat ceva de construit. de cealaltd parte a
gazonului, ceea ce face necesar un drum de acces
frecvent dintr-o parte in alta, pentru roabele incdrcate cu
materiale. Sau poate aveli treabd in grddina de legume,
pe timp de iarnd, c6nd solul este extrem de noroios. Cea
mai veche metodd este sd puneli pe jos pldci de lemn,
dar sunt greu de manevrat gi dificil de depozitat. Astdzi
o soluJie mai bund este sd cumpdrati un sul de pavaj
portabil fecut din polipropilena. lntindeli-l ca pe un covor
gi fixaii-l; dupd folosire ii puteti strange.
Astdzi, cel mai folosit material decorativ de pavat pentru
cdrdrile din grddind gi pentru terase il reprezintd dalele
prefabricate. Ele se produc intr-o game variatd de
dimensiuni-printre care popularele pdtrate de 45 x 45 cm
9i dreptunghiurile de 45 x 23 cm sau 45 x 60 cm. Mai
existd dale de formd hexagonald, rotunde sau cele pentru
plante, folosite pentru a construi suporturi circulare pentru
straturile de flori. Materialul din care sunt f6cute este piatra
aparentd - pentru obtinerea unui efect decorativ maxim,
sau betonul - pentru economie. Dalele de pavaj se gdsesc
in multe culori gi texturi - vezi pagina 30. Lista avantajelor
folosirii dalelor de pavaj este impresionantd - sunt tipuri de
dale pentru toate buzunarele, forme, culori gi dimensiuni
pentru toate tipurile de grddini. Trebuie sd alegeti cu grijd
insd - dacd faceli o alee, atunci e necesar sd folosili dale
presate, care nu sunt mai mari de 45 x 45 cm, pentru care
este nevoie de o fundatie solidd. Dalele se agazd simplu,
dar greutatea lor poate sd vd pund probleme nu ridicali
- nisip prin metoda pavdrii flexibile (v. pag. 27). Este nece-
pldci mai mari de 45 cm decat dacd sunteli o persoand
solid;i 9i in bund formd fizicd. Puteti sd inchiriati un dis-
pozitiv de ridicare a dalelor, ca sd vd ugurati munca. Sunt
multe modalitdti in care puteti sA agezati dalele -una
dintre metodele standard este cea descrisd la pagina 30.
Pietrigul este unul dintre cele mai ieftine materiale pentru
amenajarea unei alei pentru magini gi este foarte folosit
pentru suprafelele mari. Se folosesc fie pietrele de
prundig (mici pietricele rotunjite sub acliunea apei) sau
pietrig veritabil (bucdli de piatrd luate de la carierii). in
afard de costul scezut, pietrigul oferd multe avantaje.
Forma neregulatd 9i curbd se adapteazd la orice teren,
astfel cd o cdrare se poate amenaja repede gi ugor. Nu
trebuie decat sd se umple cu pietrig Qantul sdpat pentru
cdrare. Unora le place gi zgomotul pe care il face pietrigul
sub pagi sau sub presiunea rotilor maginii. Existd insd gi
la fel de multe dezavantaje. Prin pietrig cresc buruienile,
care trebuie plivite constant. Micile pietricele se iau pe
tdlpi sau pe ro{i gi pot sd ajunge pe gazon sau pe co-
voare, aga cd e nevoie de o bordurd rezistentd. Cea mai
bund solulie este sd se pund in ganlul fundatiei foi perfo-
rate de polietilend 9i sd se acopere cu un strat intdrit de
pietrig cu pietre mari. Apoi turnati un strat de 3-5 cm de
pietdg gi nivelati-|, ca sd formeze o suprafatd uniformd.
Profilurile de pavare sunt piese dure, av6nd aproximativ
aceeagi dimensiune cu a unei cdrdmizi - 20 x'10 cm 9i
4-6 cm grosime. Unele profiluri sunt foarte asemdndtoare
cu cdrdmizile gi sunt produse intr-o gamd mare de culori,
avand deseori marginile tegite. Alte tipuri suni fasonate -
cele in zigzag sau curbe permit interblocarea. in cataloa-
ge, le veJi gdsi la paginile despre pldci, pavaje sau pietre
de pavaj (pavele). Sunt fdcute din argild sau beton.
Pentru un metru petrat de cdrare vd sunt necesare apro-
ximativ 50 de bucdfi" Se agazd de obicei pe un strat de
sare gi o anumitd formd de bordurd qi o fundatie bine
compactate. Avantajele 9i dezavantajele sunt asemend-
toare cu cele ale cdrbmizilor - ugor de manevrat gi de
fixat, dar scumpe, 9i dureazd mult p6nd acoperiti cu ele
o suprafald mare.
 27

Amenajarea unei cdrdri din cdrdmidd sau din profiluri

Cdrdmizile gi profilurile pot fi asamblate fie prin metoda pavajului dur, fie prin cea a pavajului flexibil (v. pag. 23)
- mai jos este reprezentatd metoda pavajului flexibil. Pare foarte ugoard - fiira fundalie de moloz sau beton,
doar se agazd pldcile pe nisip. Dar g6ndifi-vd de doud ori inainte de a folosi profiluri, in locul dalelor de pavaj.
Cere timp sd faci 9i borduri, ili trebuie gi indemdnare gi at6t tdiatul placilor, cdt 9i tasarea sunt munci laborioase.
De aceea e bine sa inchiriali o magind hidraulicd de tdiai pldci sau un vibrator pe bezind.

PASUL 6:
PASUL 5: PRESATI BINE PLACILE
MONTATT PROFILURTLE C6nd ali terminat de pus pldcile, este
Lucrali dup6 modelul pe care vi l-ali ales, necesar sd le presali bine in stratul de
PASUT 2.. incepend de /a un capiil a/ czidni pdnii /a nsrp astre/ lndl szi oblneli o suprafale
rvoNTATr o BoRDURA DE SPRTJTN celdlalt capdt. Sprijinilivd genunchii pe o pland. Pentru o suprafald mice, este
O bordurd permanent5 este esentiale scandurd puse peste suprafa{a deja terminatd. mai practic sE folosili o bucatd de lemn
pentru a impiedica profilurile gi nisipul -
Folosi{i numai profiluri intregi dupS aceea vd gi un ciocan plat, dar un vibrator pe
sd se impregtie, atunci cdnd cdrarea intoarceti gi completali golurile cu buceti tdiate. benzine este mult mai eficient.
sau aleea este frecvent folositd. Cea Aldturali profilurile strans unele de altele.
mai simpld metodd este se creati o
bordurd din scAnduri care au fost
tratate impotriva umezelii - aceste
scdnduri trebuie consolidate cu !drugi,
p6nd la o adancime mai mare decat
a stratului de nisip. Ca sd arate mai
bine, folosili fie pietre speciale de
bordurd, fie profiluri lungi din beton
fixate in mortar, aga cum se vede in
ilustralia de mai jos.

,i

PASUL 7:
iNcHETEREA LUcRARI
Ultimul pas este se impregtiati
cu peria, nisip fin pe suprafala
pldcilor. Acesta va umple
rosturile 9i va line plecile unite
laolaltd.

PASUL 4:
ADAUGATI UN STRAT DE NISIP
Urmetorul pas este addugarea unui strat de 5 cm
de nisip cu granulalie mare (nu de constructii).
Nivelali gi compactali acest nisip cu o sc6ndurd
pozi!ionatd orizontal.

PASUL 1: PASUL 3:
SAPATI GROAPA FUNDATIEI ADAUGATI UN STRAT DE PAMANT BATAToRIT

Scoateti pamant in lelime gi adencime a€t
cat este necesar pentru a pune baza de
mortar bordurile, fundafia gi piesele de
pavaj. Consolidali bine fundul gropii.
n
Repuneli o parte din pdmantul deja scos din groapd gi tasaliJ
pand devine o bazd solidS. Daca facetl o alee, acest strat trebuie
sd fie compus din zgurd sau moloz, nu din p5mant obiqnuit, iar
fundatia trebuie se aibe o adancime de 8-10 cm.

t--_---l

imbinare imbinare
tl
ij
imbinare tip
i,i
L___-_J
imbinare tip lmbinare
:

simple la rand impletituri de rechite os de hering tip trestie

z6

Turnarea unei cdrdri din beton

Turnarea betonului este consideratd o operalie rapidd, deoarece dacd nu acfionezi repede, materialul se poate
intdri inainte ca lucrarea sd fie gata. Aveli insa nevoie de timp pentru pregdtirea locului unde veli amenaja
cdrarea. Aceastd muncd preliminard trebuie fdcutd bine, aga ci inainte de a incepe, cititi recomandarile,
prezentate in aceastd sectiune, privitoare la modul cum se cumpdrd gi se amestecd betonul (v.pag. 106-107)
9i cum sa oblineli structura necesarS. Sigur veli mai avea nevoie de cineva care sd vd ajute la inceput. Dupd
aceea, cu restul etapelor amenajdrii propriu-zise vd veli descurca, dacd sunteli o persoand puternicd, gi aveli
o oarecare experienld in amenajarea grddinilor. Aceasta dacd e vorba de o cdrare destul de scurtd gi dreaptd,
dar lucrurilg se complicd dacd dorili o alee largd pentru accesul vehiculelor sau dacd zona are un aspect
neregulat. ln acest caz, trebuie sd cereti ajutorul cuiva cu experienld. Ori cereli sprijinul unui profesionist. latd
acum cdteva sfaturi despre turnarea betonului. Nu turnali beton cdnd e ger" Dacd cumpdrali beton gata preparat,
atunci comandali cu 10 % mai mult decAt cantitatea calculatd. Dacd il preparali dumneavoastrd, trebuie sa faceli
aceastd operalie cAt mai aproape de locul unde va fi turnat gi trebuie sd spdlali bine toate uneltele gi
echipamentul dupd ce ali terminat.

PASUL 6: PASUL 7
NIVELATI BETONUL PASUL 5;
TURNATT STRATUL DE BEToN iN |NTERIORUL INTRODUCETI ROSTURI DE
Veti avea nevoie de o
COFRAJULUI DILATARE
scandurd de aproximativ 5 cm
Pentru o poteci aveti nevoie de un strat gros de 5 cm gi Potecile lungi au nevoie de rosturi
grosime gi de un ajutor,
pentru o alee pentru magini, de 10 cm. Dup; ce ati preparat de dilatare la fiecare 2,5-3 m,
betonul, turnali-l in cofraj. Urmetorul pas este sd folosili o Tinand scandura de ambele pentru a impiedica formarea
capete, trebuie sd o migcali
lopatd pentru a impinge betonul spre laturi Sl colturi este
- crdpeturilor. Cel mai simplu tip il
incet peste beton - la inceput
esenlial sd evitali golurile de aer. Nu nivelali prea mult constituie scdndurile de 1,5 cm,
pentru a-l compacta,
betonul, in aceastd etapd - dar aveti grije ca stratul se fie
bdtdtorindu-l ugor, 9i apoi
lungi cdt ldlimea potecii 9i late cat
aproximativ cu 1,5 cm deasupra scdndurilor. adAncimea planificatd a stratului
trecand din nou peste
suprafafd, rdzuind-o, pentru a de beton. Atagali aceste scanduri
inlatura surplusul de material. de cofraj.
PASUL 3: Umpleli toate gdurile, repetand
MONTATT COFRAJUL procedura de mai sus.
Puneti scanduri groase de
aproximativ 2 cm (cofrajul) gi
bateli-le in cuie de tdrugi-
scAndurile vechi de dugumea
sunt ideale. Dacd poteca va fi
lungd, atunci este necesar sd
folosili mai multe scdnduri
imbinate, dupd cum se vede in
imagine. Partea superioari a
cofrajului trebuie sd fie la
acelagi nivel cu capdtul de sus
al tdruqilor.
PASUL 8:
coNTINUATT OPERATTA
PANA LA UMPLEREA
INTREGULUI coFRAJ
Preparafi din nou beton 9i
repetali pagii 6 9i 7 pAnd ce
umpleti cu beton intregul
cofraj.

PASUL 1:
SAPATI $ANTUL FUNDATIEI
Scoateli pemantul pand la o addncime
corespunz5toare fundaliei gi stratului de
beton. Ldtimea trebuie se fie cu 20 cm
mai mare decat ati planificat pentru
cdrarea finitd. Consolidali bine fundul
gantului.
PASUL 4:
ADAUGATI UN STRAT DE ZGURA
Puneli un stral de moloz sau zgurd pentru a forma o
bazd solidd in interiorul cofrajului. Pentru o potecd
obignuitS, un strat de 5 cm este suficient, dar pentru o
alee de magini trebuie sd aveli o adAncime de 10 cm.
Nivelali suprafala gi impr5gtiali cu peria nisip fin ca si
se umple crepdturile. Compactali bine acest strat de
fundatie.
PASUL 2:
iNFrcETr TARU$I DE LE[/N
Preg;titi tdrugi asculili de lemn cu sectiunea de 3 x 3 cm - trebuie si fie de
aproximativ 45 cm lungime. Folosili o sfoara intinsS pentru marcaj, infigeti ldrugii
in pemant la intervale de 90-120 cm, astfel ca v6rfurile lor sd fie aliniate gi la
indllimea pe care dorili sd o aibi poteca. Mai puneli un alt gir de terusi pe
cealaltd laturd a potecii - gi acegti ldrugi trebuie sd formeze o linie la acelagi
nivel, dar trebuie a$ezali cu 1,5 cm mai jos decat primul gir, astfel ca o datd
incheiatd, poteca sd aibd o mice inclinalie.
 29

PASUL 9:
CREA,I TEXTURA SUPRAFETE)
Suprafala care rdmdne dupe fobsirea scdndurii de netezire este potrivite pentru
majoritatea scopurilor, dar sunt gi alte tipuri de finisaje, dintre care puteti alege o texturd.
Tineli cont cd aceastd ultimd variantd vd solicitd un oarecare grad de indemanare.
AMENAJAREA UNEI
CARARI aURBATE
Faceli o serie de crdpituri cu
ferdstraul in scAndurile cofrajului. ca
in imaginea de mai jos. Plasali lirugi
la intervale mici (30 cm sau mai
putin) de-a lungul curbei. indoili ugor
Naturali Periat; scandurile gi fixati-le in larugi.
Este cea mai simplS suprafald, pentru cd aga O suprafald striate, creatd prin
aratd ea imediat dupe operalia de compactare. perierea betonului, in linii paralele,
Este. in acelaQi timp. ugor aspre gi imediat dupi ce a fost turnat. Treceli
antiderapantS, aga ce e potrivit5 pentru o potece m5tura transversal pe suprafala de Crestdturi la
utilitare. Dace faceli o suprafale care se arate in beton, nu in lungul ei, fare se
mod voit nefinisate, ea va ardta de fapt, mai apdsati mult.
riu, nu mai bine.

Netedi Conglomerat in relief

O suprafalS fina creatd prin netezirea
betonului cu ajutorul unei palete de finisare
(drigcd). Agteptali p6nd suprafafa incepe sd
se intdreascd 9i nu apdsali. O palete de
otel creazd o finisare find.
Preparali o suprafala periatd - vezi mai
sus. C6nd betonul a inceput sd se
intdreascd, repetali perierea 9i stropiti
pentru a inldtura materialul fin de pe
suprafald - in felul acesta, componentele
grosiere ale conglomeratului apar in relief.

't.:

. .+:1..:..

Suprafali cu efect fantezie

Pregatili o suprafate netede cu ajuiorul unei
palete de olel-vezi mai sus. CAnd betonul s-a
int5rit suficient, folositi o baghetd asculite
pentru a trasa pe suprafald contururi de dale
neregulate, pentru a obline un efect de pavaj
fantezie.

PASUL 11:
iucnetrRen LUcRARTT
Acum puteti sd p59i!i pe
cirare 9i sd incheiali lucrarea,
dar ca sd ve deplasali pe
aceastd suprafatd cu magina
va trebui se mai agteptali
incd o septemand. lnleturati
PASUL 10 cofrajul, cioc5nind in jos ca
LASATT BEToNUL sA sE irurARrnscA sd spargeti legetura, inainte
Este necesar sa ve asigurati ce betonul nu se usucd prea repede in timpul de a scoate scandurile. La
procesului de fixare (,,agezare"). AgterneJi o folie de polietilend pe suprafala lui, o sfargit, umplefi cu pemant
dati ce a{i incheiat lucrul la potecd - puneli la margine de jur imprejur caramizi spaliul liber de la marginea
pentru a line fixd folia. indepdrtali polietilena dupit 7 zile. betonului - tasalil cu putere.
 30

Amenajarea unei cdrdri din dale de pavaj

a.am91al^a poteci gi curti interioare pavate decorative, in prezent se folosesc mai ales dale de pavaj, aga cum am
fe,ltru ar6tat
9r la pagrna 26. ln acest scop, probabil cd o sd petreceti mult timp consultAnd diferite cataloage gi cdutAnd prin magazinele de
amenajdri pentru grddrna -
dar e bine sd procedali ?n acelagi fel gi c6nd faceJi planurile pentrulonstruirea cdrdrii. Este mai bine
-cu
sd vd propuneli un model in care toatd suprafala sd fie umplutd dale de $avaj intregi. Spargerea lor in bucdli mai mjci este
o muncd migdloasd - aceasta se poate face cu o daltd cu suport gi un ciocan plat,tar'est6 mult mai bine sd inchiriati un
dispozitiv pentru spart pldcile de constructie. Purtati intotdeauna ochelari de proteclie, atunci c6nd taiatl Care Oe puuuj. -' -

PASUL 6:
iNCHEIATI LUCRAREA
PASUL 5: Dupd cdteva zile, noua dumneavoastr5 cdrare este
PUNETI 9I RESTUL DE DALE gata pentru operalia de umplere a rosturilor.
lncheiali cdrarea, folosind Recomandarea uzuald este sd umpleli, cu ajutorul unei
tehnica descrisi la pasul 4. perii, spaliile dintre dale cu amestec de mortar (1 parte
Folosili o niveld pentru a vi de ciment: 3 perli nisip), dar aceasta ar putea se strice
asigura cd a1i realizat inclinalia aspectul. Este mult mai bine sd umpleli rosturile cu
PASUL 4:
dorite. Scoatetj distantierele gi mortar umed, cu ajutorul unei mistrii,dup5 ce ali
MONTATI PRIMUL RAND DE DALE DE
ldsali mortarul se se acoperit dalele cu o folie de proteclie.
PAVAJ
Puneti primul rand de dale de pavaj intdreascd.
de-a lungul unei sfori care sd marcheze
marginea potecii. Luali prima dald 9i
turnati cinci picdturi de mortar peste
stratul de nisip. Puneli dupe aceea dala
9i fixali-o cu ajutorul unei scanduri gi a
unui ciocan plat. Verificali nivelul.
Repetali operalia cu restul dalelor,
introducand doud distanjiere de lemn
(de 0,70 cm ldtime) intre date.

PASUL 3:
TURNATI UN STRAT DE NISIP

.,r.- 'k.' s Urm5torul pas este turnarea unui

strat de 5 cm de nisip fin (nu de
construclii). Nivelali 9i tasaJi
acesl strat cu o scandurd
indreptar !inutd orizontal.

t*'t;
PASUL 2:
TURNATI UN STRAT DE ZGURA
Punefi un strat de zgurd sau moloz pentru a
fotma o baze solidd. Penhu o cerare sau o curte
interioard de dimensiuni obignuite, un strat de
PASUL 1: 5 cm este suficient, dar pentru o alee trebuie sd
SAPATI $ANTUL FUNDATjEI ave_ti in vedere o adAncime de '10 cm. Amestecati
Scoateti o cantitate de pdmant care sd corespundd cu molozul cu balast, astfel incat toate spaliile dintre
adancimea gi lelimea necesard pentru fundalie gi pentru fragmentele de cdrdmidd gi piatrd sd fie astupate
dalele de pavaj. Consolidali bine fundul gropii. cu pietrig gi nisip. Tasati bine stratul.

ii
Neted5 Texiurati Nervuri Modelati
Suprafald aspri - fie cu
Suprafata pland - cel mai
ganturi ca dupe periere sau
Suprafata cu nervuri - o Suprafata imprimatd in relief
.-
ieftin tip de dale. Dalele alegere bund atunci cAnd acest model il gdsiti la
polisate care imitd marmura cu aspect de conglomerat. doriti ca aspectul sd imite cirdmizile aparente, la pldci,
sunt scumpe. Principalul avantaj este cd piatra naturale. Se gdsesc dale decorative 9i pldci de
sunt antiderapante. intr-o gamd largd de modele ceramice.
Tipuri de cdrdri Ei
alei in imagini
O cdrare neconvenlionald intr-un decor
neconvenlional. Acest gir de cercui de
bugtean tdiate transversal, ingropate intr-o
masd de bucdli de scoartd de copac,
formeazd o potecd frumoasd fntr-o zond de
pddure din glddina Beth Chatto., , ,

I O alee obignuitd de beton poate sd arate absolut banal, ceea ce in majoritatea

gitualiilor nu e de dorit. Totugi, acesf aspecf neutru realizeazd un contrast ideal
rdzoarele multicolore de flori, ca in aceastd gradind.
32

Rezisten[a este de primd importan[d. Din cauza

In milioane de grddini existd cel pu[in un loc
unde e necesar sd ave[i acces de la un nivel inferior
la unul superior sau invers. Aceasta inseamnd cd
trebuie sd ave[i acces fie de pe cdrare pe terasd, fie
de pe gazon pe alee. Dacd ve[i construi o serie de
trepte, ve[i rezolva aceastd problemS. Trebuie insd
sd vd gAndi[i dacd nu e o idee mai bund sd construi[i
o rampd cu inclina[ie mic5. Poate cd nu este la fel
de decorativd, dar va fi mai utild cAnd va trebui sd
deplasa[i, de pe un nivel pe altul, o maqind de tuns
iarba.
Totuqi, cea mai des intAlnitS solu[ie o reprezintd
treptele. Existd doud tipuri de bazd. Treptele tiiate care
sunt mai ugor de construit, pentru cd ele se taie in tere-
nul sau in panta de pdmAnt, iar pdmAntul formeazd
astfel funda$a principalS. Structura treptelor libere este
construitd pe o fa[d verticald qi presupune inaintarea de
la o freaptd platd la alta. Treptele simple pot fi fdcute de
orice grddinar indemAnatic, dar cele mai complicate,
din cardmida, trebuie lasate in searna unui specialist.
Se gdsesc, in acest scop, multe tipuri de materiale.
Pentru partea montantd a treptei, cele mai folosite
sunt cdrdmizile gi blocurile, dar sunt utilizate, de
asemenea, qi pietrele, buqtenii tdiali qi traversele de
cale feratS. Treapta propriu-zisd (pe care se pune
piciorul) este astdzi construitd din dale de pavaj, dar
pot fi folosite gi pietriqul, cdrdmida, piatra naturald,
scoa4a de copac, profilurile de pavaj qi lemnul. Indi-
ferent ce alegetri, trebuie sd lua[i in calcul trei criterii;
treapta trebuie sd fie deopotrivd rezistentl qi sigurd,
practicd gi decorativd.
treptelor care se rup sau se desprind au loc cele mai
dese accidente in grddinS, accidente serioase, care
duc la spitalizare. Verifica[i ca toate p5r{ile montante sd
fie la aceeagi indl[ime, iar pdr{ile de sprijin pentru
- treptele propriu-zise, sd aibd aceeagi ld[ime.
picior
Nu depdgi[i dimensiunile date mai jos. Asigura[i-vd, de
asemenea, ca suprafa[a treptei sd fie antiderapantd -
nu folosili dale de pavaj sau de beton lucioase. Nu
utiliza[i alt fel de cdrdmizi decAt cele de calitate spe-
ciald, qi curS[a[i intotdeauna mdzga gi mu;chiul care
se depun pe ele.
Treptele trebuie sd fie gi practice. Verifica[i sd fie
solid construite gi suficient de mari pentru a permite
atAt accesul oamenilor, cAt gi deplasarea diverselor
echipamente. Frumuse[ea unei scdri rdmAne o ches-
tiune de gust personal, dar pentru construirea ei tre-
buie respectate cAteva reguli generale. Treptele curba-
te sunt considerate mult mai frumoase decAt cele
drepte, iar materialele folosite trebuie sd se potriveas-
cd cu stilul grddinii qi cu suprafe[ele amenajdrilor din
imediata apropiere - cdrdri, terasd qi ziduri.
Suprafa[a treptei nu trebuie sd fie neapdrat drep-
tunghiulard - decorative sunt gi cele rotunde sau hexa-
gonale, incadrate intr-un decor potrivit. intr-o grddind
care are colturi de naturd sdlbaticS, un qir de trepte
fdcute din bugteni sau scoar[d de copac poate cons-
titui o altemativd simplS la combina[ia dintre popu-
larele cdrdmizi gi dalele de pavaj.
$i un ultim sfat. Face[i planurile cu grijd inainte de a
vd apuca de construit. Alege[i ld[imea unei trepte
suficient de mare penttu a vd permite sd folosi$ dale
sau traverse intregi, pentru cd tdierea lor este o munca
laborioasd atunci cAnd trebuie sd faceti imbindri din
bucdti.

$f rs"s*f #r.ffi fnepfe$mn

Treapta propriu-zise sau suprafala treptei
Odihna scerii Reprezintd partea de treapte pe care se
Reprezintd o treapta mai late sprijind piciorul. Ldlimea trebuie sd fie de 30-
\/ I care permite un repaus scurt 45 cm. Este necesare o inclinare de 1,25 cm
', Ii intre
lntr doua giruri de trepte dinspre spate spre fale pentru a permite
__-
tt
it____
scurgerea fdre dificulteti a apei de ploaie.
Partea montanti sau
. _."_*t
1*- minimum 75 cm ---;>
pentru o cdrare simplS
I
contratreapta sau
Partea lreptei care separa un minimum 1,35 m
nivel de cealSlalt. Distan(a pentru o cerare duble
dintre doud niveluri montante
! Sir de trepte trebuie sd fie de 10-'18 cm.
I Este denumirea pentru un numer
continuu de trepte situat intre Margine proeminenti
Suprafa(a unei trepte fecutd din dale de
doui paliere
pavaj trebuie sd lase in afard, dincolo de
I
I
L partea montante, cu aproximativ 2,50 cm,
\ pentru a lmbunaiali aspectul treptei gi a
) I reduce riscul impiedicerii in timpul urcerii.
+

Funda!ia
Pentru treptele tdiate, se folosegte pemant din taluzul in care este
-_-Y--
fixatd scara, ca in schila de la pagina 33. Piatri de baza
Pentru treptele libere, pereiii laterali au nevoie gi de un strat de Este necesard dacd treptele duc
fundaJie din beton, dacd sunt mai putin de 5 trepte sau o fundalie de direct spre gazon
beton cu dale, dacd sunt mai mult de 5 trepte.
 JJ

Gonstruirea treptelor cu dale de pavaJ

PASUL 1: PASUL 4:
TAIATI TREPTE NEFINISATE iN TALUZ iNCHEIATI LUCRAREA
Mdsurali cu atenlie indllimea de la vdrful taluzului pana la bazd 9i apoi Continuali se puneli montante, consoliddnd cu moloz sau
calculali numdrul de trepte de care aveli nevoie. Studiati schila - scoateli zgurd 9i fixdnd treptele in mortar, pane ce ajungefi la
pemantul, ghid6ndu-vd dupd imagrnea de mai jos. Tineli cont cd pentru ultima treaptd, care trebuie aliniatd cu suprafala
pietrele de bazd e nevoie de o fundalie adancd de 8 cm din zgurd sau superioard a taluzului. Umpleli cu pdmAnt gdurile din
moloz qi un strat de 8 cm de beton. Tasali treptele din pdmdnt. pe(ile laterale gi de la piciorul treptelor. Acoperili
marginile cu plante gi/sau pietre mari.

PASUL 3:
coNSTRUtl PRtN/A TREAPTA

t. .,1,::...-,3
;.,;.._,.-._.,

- ,.s dd*$

PASUL 2:
PUNETT PTETRELE, DE BAZA $r
PRIMA l\,loNTANTA
Cdnd betonul s-a intdrit, fixali
3:.- "r'{ .Ssu . pietrele de bazd intr-un strat
-,::,i,-":.did, js, sub,tire de mortar gi construiti
prima montantd cu pldci de beton
sau cirimizi de calitate speciald.

Construirea treptelor de lemn

PASUL 5:
iNCHEtATt LUcRAREA
PASUL,I: Addugali un strat de pietrig sau de scoa(d de copac
PREGATIREA FUNDATIEI mdrunlitd, pe fiecare treapta, ca sd formali suprafala treptei.
Tdiafi un gan! pulin ad6nc dinspre vdrful taluzului spre bazd. Nivelali gi apoi consolidali. Umpleli cu pemant gdurile din
Consolidali baza ganlului, fie prin rulare, fie prin bdtdtorire. pe4ile laterale gi de la picioarele treptelor. Mascali marginile
cu plante giisau pietre mari.

PASUL 4:
FIXATI 9I RESTUL BU$TENILOR
Repetali pagii 2 Si 3, pana ce ajungeJi la
nivelul de sus al taluzului
W**

PASUL 3:
FrxATr PRTMUL BU$TEAN
PASUL 2: Tdia,ti o serie de bugteni destinali pd(ilor montante -
FrxATr PRrMil TARU$r i! lesaii-i cateva zile intr-o substanl5 de proteclie.
lnfigeti 2 ldrugi asculifi in pemant, ca in imagine, ca
sd sprijine primul bugtean.
v Agezali unul dintre acegti bugteni astfel inc6t sd fie
suslinut de !5rugi, iar in spatele lui puneli balast -
bdtdtorifiJ gi nivelali suprafala. Stratul de balast trebuie
sd fie cu aproximativ 5 cm sub nivelul superior al
bugteanului.
-'r:') ) I
- -f::.-::'.
-'''-
".. .1rc ge&}'f,
l:
,li ?:"lt :3 rrq:rI-f 3
1r - _t-jj..tr,(-i.ii !! LE

Sc*rd ;,e cardn:iz! care face legatura in{re

casi, ziti gi alee" De obicei, se flr/osesc
lrepie din piaird naiureid sau aparenta, dar
:-:jci ;u ibs* folcslte cerdmizi, iar pldciie de
!:ot'cuid fu{arsfiall .seryesc drept feta pentru
*cl,Frai'bfele ttre ptel o r qi rna nta nte lar.

i
3g
#

placi de piaird aparenf;i ql suprafefe o,e

{reapid ciin tiale de pavaj cu nen-uri (v.
pag 30). i\/lai putin abignuitd esfe f,rrma -
curba ciubld t'nldtura impresia rJe monatonie
:{* creafd de tlniile clreitte ale spaliului clin jur
-!
gi iece ca lreslele sa fie mai inieresante.

.:
,:l-

:.

ii

-.

,A :'at;,ia itei'e Ce
:r: rs:'i.r--. Esle un
a- a' :.' :i,r^t ittr.
 35

Borduri ingropate
Sunt folosite in scopul de a demarca pajigtile de ziduri,
cdrdri sau margini, sau de a facilita tdierea ierbii exact
ln manualele specialistului amenajdrilor din gr5- pdnd in capdt
dina este deseori omis subiectul important al bordu-
rilor pentru cdrdri, alei, rasaduri gi margini. E pdcat,
EM
penfu cd, degi bordurile sunt elemente de mici di- Golul poate fi umplut pa(ial cu
pietrig, pentru a impiedica
mensiuni, ele au un rol practic gi decorativ important. cregterea ierburilor
Bordurile au doud scopuri practice. In primul
mnd, ele asigurd protec[ie unei cdrdri sau alei, impie-
dicAnd materialele componente sd se imprdqtie in jur
- pentru ca fara o borduri potrivitd, materialele $irul de dale de pava.j, de profiluri sau
alcatuite din fragmente mici pentru pavaj (pietriq, de cdrdmizi de calitate speciald este
fixat intr-un strat de nisip compactat
placi montate pe nisip etc) s-ar imprdqtia lateral pe
Dacd se folosesc dale de pavaj, atunci
suprafelele invecinate, pe gazon sau pdmAnt. In al ele se fixeazi pe paste moale de
doilea rAnd, bordura asigurd stabilitate pamAntului modar-din care se pun cateva piceturi.
dintr-tn rdzor sau dintr-o margine - fard o bordurd
corect montat5, pdmAntul dintr-un rdzor s-ar putea
It[il
Padea superioard a fdgiei trebuie se fie
imprdqtia pe cdrare sau pe terasS, sau ar fi extrem de sub nivelul solului, astfel ca magina de
dificil ca marginile peluzei sd-gi men[ind forma. tuns iarba sd poate trece dincolo de
bordurd
Lristd multe modele de borduri qi o gamd
foarte largd de materiale pentru construirea lor.
Alegeqi cu grijS tipul de bordurd - alege[i o bordurd Benzi flexibile - din metal L Benzi din lemn
potrivitd cu ceea ce vd dorili, cu destina[ia propusd sau plastic suslinute in .i
!drugi
si cu banii de care dispune[i.

Borduri exterioare
Scopul lor este sd impiedice solul sau materialul de pavaj
sd se imprdgtie in spaliul invecinat

@
rot fi folosite profilurile standard de pavaj sau cerdmizile de calitate
speciald - sunt utile gi ceremizile de bordurd cu muchiile tegite.
','erificali ca profilurile sau cerdmizile sd fie bine incastrate in pemant
sau in fundatie
@
Glazurate sau neglazurate, prefabricatele din argilS, tiglele pentru
bordurd reprezintd un element ce nu poate lipsi dintr-o grddind in stil
victorian. ln gridinile de azi, ele sunt utile pentru alcetuirea rdzoarelor
sau marginilor, intr-un decor cu design luxos, dar nu sunt potrivite pe
terenurile obignuite, in zonele cu naturd selbatice sau cu aspect,,natu-
ral". Secliunea obi$nuite este de 23 x 15 cm.

Borduri vedicald Borduri

de cirimidi

@
de
inclinati
cirimidi
Borduri din profil
de turbi
WWWffi
Tisl;
simpli
Jigli cu
v6rf rotunjit
liglS cu virf
impletit
Tigle tip
Chelsea

Reprezintd cea mai rapidd qi mai convenabild modalitate de a construi PASIJL 1:

o bordurd dreaptd; modelul rulou este potrivit pentru curbele abrupte. Se MARCATT LTNilLE
gdsesc multe modele - cu lungimi de 45-90 cm gi inaltime de 15-20 cm. Sfoara trebure sd fie
'Grificali ca prefabricatele sd fie flxate bine in pemant sau in fundalie. perfect intinsd

Se gesesc modele
cu vArful rotunjit
sau crestat
Piesi prefabricati din
beton sau piatra aparenti
PASUL 3:
FIXATI TIGLELE
Ultimul pas este
acela de a iix
ageza la loc ,"i
pdm6ntul gi de
al tasa puternic
cu spatele PASUL 2:
mistriei SAPATI UN $ANT
INGUST
Aproximativ 2/3 din liglS
Calupprefabricat Calupprefabricat Calup prefabricat va trebui ingropati in
tip rulou din scandure din bugtean tdiat pimAnt. Bitatorili baza
36

grddinii, unde se resimt puternic rafalele de v6nt. Un

SUPORTURI suport trebuie sd iasd foarte pu[in in eviden[d, dar in
acelaqi timp, sd fie foarte frrnc(ional - ideea este sd se
PENTRU PLAIITE vadd plantele, nu suporturile.
Suporturile de plante sunt de doui feluri. in
Existd cAteva amenajdri din grddinS, cum ar fi bol- primul rdnd, este suportul liber, fdrd sprijin, folosit
tele, pergolele qi gardurile care sunt deseori folosite fie pentru plantele decorative (cum ar fi, de
pentru a sus(ine plantele urcdtoare, deEi aceste struc- exemplu, un stAlp sau o imprejumuire de sprijin tip
turi mai au de indeplinit gi alte func$i, practice sau colibd indiand pentru trandafiri), fie pentru
decorative. Suporturile de plante descrise aici sunt plantele comestibile din gradina de legume, ori
utilizate numai pentru a sus$ne plantele urcdtoare pentru pomi fructiferi (de exemplu, rama pentru
sau cu tulpini firave, in vederea unei bune dezvoltari. tulpinile plantei de fasole sau suportul tip gard
Suporturile de acest tip, pentru a fi potrivite pentru pentru meri). in al doilea rAnd, este, zidul ame,
plante, trebuie sd respecte doud caracteristici de bazd. najat ca suport, care permite ca o parte din el sau
Trebuie sd fie rezistente - o plantd urcdtoare viguroasd toatd suprafa{a lui sd fie imbracatd de cdtre plante.
exercitd o presiunea mare asupra suportului, care se Pe zidul caselor cresc, in general, plante decora-
accentueazd dacd suportul se aIlS in spa[iul deschis aI tive (trandafiri, glicind sau vi[5-albd).
Suporturi fdrd sprijin
Cel mai important lucru de care trebuie si lineli cont este ci aceste suporturi nu au nici un zid de care se se sprijine ca sd le confere o
rezistentd suplimenbra mai ales fale de vanturile puternice. Aceasta inseamni cE o fundalie solidd este esenlial5. Suporturile acestea pot fi
diverse, de la tulpini de bambus infipte adanc in o.rr.l;"?lil,]i.j:ts:,:ffT:L[*tl:tr-o fundatie de beton. Lemnul trebuie s: fie intotdeauna

De cdte od ave{i posibilitatea, incercati ca montarea tirugilor sd se Pr;jinile rezistente sau parii nu sunt folosili des in grddind, dar pot fi
desfdgoare ln timpul sddirii plantelor - a infige un bdt sau un par dupd ce un accesoriu util, fiind foarte decorativi dacd sunt acoperili de trandafiri
s-a pus resadul poate s5 afecteze rdddcina plantelor. Aceasti metodi de urcetori sau de glicina. in loc si legali tulpinile de un capit al
sprrjinire a fiecdrei plante cu un singur par este potrivitd pentru plantele cu suportului, orientalile sa creascd intr-o spirald ascendent;.
rdddcine fibroasd, aga cum este nemtigorul (Delphinium). Totugi, in Suportul ingridit tip colibd inidiand se poale construi in multe feluri.
majoritatea cazurilor, legarea plantelor de un singur par trebuie evilata, Pentru trandafiri gi alte flori urcetoare, sunt utilizali parii rustici gi
pentru ca este inesteticd. Mar bine este sd infigeti 3 sau 4 araci in jurul spalierele -
iar aracii, mai flexibili, sunt materiaiul uzual pentru plante
plantelor, pe care ii legali cu sfoard Ia intervale de 25 cm. Ca alternativd, din grddina de legume, ca mazdrea sau fasolea.
puteti folosi un suport circular, descris mai jos.
Pentru pomi veti avea nevoie de Frugi rezistenli. infigeti tdrugul dupd ce Leodtura Xl sau ,
-:-. J .'
ali sapat groapa, dar inainte de a planta pomul. Supodul trebuie sd f1e
n de :$ > /:$i "y,
infipt la adancimea de 30-60 cm, numai pAni la jumdtatea tulpinii. srgufanla d\ /
li'
,/ ,i i
t
I
I' \',\.
1

inet pentru
fasole sau
Be1 de suslinere
n \ mazdre

-'J#h,
orizontal legat de v6rful
betelor ,ti :i' J.,*
BEt de bambus
rP I
lr
bqf '; ;
;." rezistent i,l n.jI'l'- i

Pentru fasolea Stdlp Colibe Colibe din Golibi din

urcetoare este rusticA
nevoie de mai mult
de un singur arac de

Suporl
5-
>d sustinere, la o
singurd plantd.
Cel mai des folosit
40 oo pentru este aranjamentul din
Se pot folosi pentru flori
(sangele-voinicului,
fasole imagine. condurul-doamnei etc.) sau
Existd cdteva modele din acest
pentru legume (mazere,
-
tip pentru tomate sau
fasole etc.).
castraveli cumpdrati un model
solid
Pentru grddina de flori, se gdsegte acum o gami largd de suporturi Sarme pentru
circulare. Au o indllime de 30-120 cm gi sunt potrivite pentru plante, intindere
precum crizantemele, liliacul, garoafele, bujorii etc.

.t'-tr' "*,
i'; ! i:
j Yr -fl
i ;i
11 :,;
!ig' i d lli;i ; Plasd din
-:ii; .i plastic

3* Sarme pentru
 JI

Suporturi cu sprijin pe zid

120 SArmd de sigurantd imbrecata in
plastic, intinsi bine intre elementele
de fixare din zid. Asigurati-vi ci
sarma este suficient de rezistenle
pentru a susline plantele cand sunt
inverzite gi inflorite

Lesati un spatiu de 3-5 cm intre

sArmd €i perete

Elemente de fixare in zid. Pot fi folosite cuie sau cArlige inoxidabile, dar pentru plantele grele sau viguroase
este mai bine sA fle folosite bolJurile cu inel imbrdcate in plastic.

Din lemn ij rf 4
'a
-.:
'i ir
il ,.,n---t
.
I , i . ,.. i. .-.-, ; y--
a"- ; .-€ '.r'1 i i"-'.\ ' :il : :, :i .r'
r tl jlk 16:'
'
r :l': r.
i:
l;..*
riill ';.:i ;jl.-f,r .:,:

;..,
rllilrr; ti
qi
i: . '" - .. 4-.. .r.
Retea pdtrati Retea diamant Retea diamant deschis; Relea evantai
Frecvent folosita - dimensiunea Mult mai pu{in folositd Foarte frecvent folosite -
cu Daca este destinatd unei singure
dimensiunile pAnd la plante, o pute{i sprijini de zid sau
-
unui ochi de plasd 10-20 cm. decat releaua peirate.
180 cm. Existd modele o puteli folosi pentru o ingrdditurd
Dimensiunea panoului - de la 30 x Panoul standard uzual
180 cm pdni la 180 x 180 cm este de 90 x 60 cm confectionate si din lemn tip colib5 (v. pag. 36). Panoul are
tare o indllime de 180 cm.

Din alte l: rl: l{,., tge .:.j'.. .,r*'. -*

t: :::i ./*.. .:{.- ,t9". .a
materiale -! ..i .:.!. ,St ..:1 ,,X ,,1 'r
.'!. e t::.

:l 1

pitrate
Retea Retea din plastic flexibil Relea diamant deschisi Evantai din plastic
olel
din plastic rigid sau tetiini, Jii e nece"a, un rigid
din plastic rigid sau olel
Cea mai populard este cea cu brn si nu Asemdndtoare cu modelul Aceeagi intrebuintare ca la
dimensiunea ochiurrlor de "upfi
potrivita " din lemn - cu evantaiul din lemn - vezi mai sus.
'13-20 cm: panoul are 150-180 cm - pentru plantete
';i^ dimensiunea pane Ia Nu e adecvat pentru plantele care
grcrc
inellime 180 cm se ramific5 pe o suprafale mare

Fixarea spalierului pe zid S/aftlrzf p"l,tfrta kqarrza

O multe tipuri de tesdturi, dar firul flexibil este cel mai potrivit.
ExistS,
PASUL 2:
ATA$ATI SPALIERUL DE O O legdtura bine fdcutd presupune sprijinirea tutpinii plantei de
STINGHII suport, inainte ca aceasta sd fi apucat sd se indoaie. E necesar,
Geurili gipcile spalierului gi de asemenea, sd nu strAngeti prea tare firul in jurul plantei.
fixali-l cu cuie galvanizate. La
spaiierul din refea pdtrati, O La fr,rarea de spaliere sau sArmd a^plantelor urcdtoare nu e
panoul se fixeazd cu baghetele bine ca tulpina sd se lege vertical. lntinderea lor mai intAi pe
orizontale inspre afard. orizontald, ca sd formeze un spalier, sau sub un unghi, ca sd
formeze un evantai, poate imbundtd[i substanlial aspectul.
rASUL 1:
NTRODUCETT DTSTANTTERE 1NTRE ZtD gt SPAL|ER o Legarea pomilor de pari este mai complicatd decAt in cazul
florilor sau legumelor. La inceput, trebuie sd infiqurati tulpina
\u atagali spalierul direcl pe zid - daoi prevedeti un spaliu intre el
sl zd. acesia va permite plantelor sd se dezvolte gi in lnterior Pe
cu o fAqie din pAnzd de sac, inainte de a o lega cu sfoard datS
ange aceasta, dacd va fi nevoie de rostuire sau decorare, cu gudron sau pute[i folosi o legdturd elasticd, care se strAnge
lemontarea spalierului va fi mult mai ugoard. O metodd const5 in cAteva sdptamAni.
ixarea de pereie a unor stinghii de 4 x 4 cm, cu guruburi de alamd O Chiar daca copacul devine mai gros decAt larugul, el poate
zolate cu fibra. Dali geuri stinghiilor inainte de a monta gurubunle.
Duneti prima stinghie deasupra nivelului de drenaj al zidului, iar pe avea nevoie de sus[inere. Aceasta se poate realiza cu ajutorul
celelalte deasupra, la intervale de 90 cm. ln loc de stinghii, puteli
unui bandaj legat la jumdtatea trunchiului, care sd fie fixat de
rolosi ca distan.tiere bobine de a{5 sau tuburi de plasiic. pim6nt cu 3 sArme rezistente.
Tipuri de suporturi
de plante in imagini
Belele de bambus sunt cele mai simple )
suporturi pentru plante, dar trebuie sa
le ancorali bine. Observali ca in
exemplul din imagine au fost folosite
mai multe bele, iar ele au fost fixate in
pdmAnt. inainte ca plantele sa
infloreascd.

ffgi
tr'{ {

ffi:i$
*
!, <il
Suportul tip colibd din be{e de bambus este
mult folosit in grddina de legume, pentru
:.. eiq mazdre gi pentru fasolea urcdtoare, dar poate fi
^'-r gi un accesoriu decorativ, in grddina de flori, de
t€i1t: exemplu, cdnd este acoperit cu tulpinile gi
florile de mazdre dulce.
#,jgri
&{":d?':

,",1€.'
{".:a.
{:iiL
''.

I Fixarea belelor in pachetele de germinare nu e o solu{ie bund. Se gdsesc, in

schimb, diverse tipuri de suporturi gata confeclionate pentru tomatele qi castrave(ii
care se dezvoltd fn pachete * alege.ti-le pe cele mai rezistente"

PAna de curAnd, relararea in grddind insemna sd
.:ai intr-un gezlong gi sd citeqti o calte sau sd bei ceva
:icolitor. Astd2i concep[ia despre folosirea gradinii ca
,,c de destindere s-a schimbat radical, acum avem
: aio.
Terasa reprezint5, in principiu, o suprafa[d durd
-de se afld, de obicei, dar nu intotdeauna, in prelun-
;,rea casei, fiind folositd pentru relaxare, pentru petre-
-:rea timpului liber in mod plScut. Ea poate sd aco-
: ere doar o suprafa[d micd, pavatd cu plAci, in al cdrei
:erimetiu se afld o masd de plastic ;i cateva scaune.
-,ar.terasa poate dispune de un spa[iu mai amplu, care
.i conlind rdzoare de flori, iazuri, pergole qi mobilier
.-r. In ambele cazuri, totuqi, terasa reprezintd o
:amer-d in aer liber" - medie sau mare, dupa gust,
.:atiu disponibil qi banii proprietarului.
Cui.intele ,,patio" gi ,,terasd" sunt folosite astdzi cu
a:elaqi sens, pentru a desemna orice suprafald pavatd,
:otata cu scaune, qi destinatd relardrii. Pentru un pu-
:.si. patio-ul este o suprafa[d pavatd, imprejmuitd cu
rduri. specificd Spaniei sau anumitor pd(i din S.U.A. -
-chiralentul cu(ii din aceste regiuni. De asemenea,
rentl-u un purist o terasd este o po(iune pavatd, mai
rdicata dintr-o grddina, mdrginitd de un zid sau de
rtoare de flori. Dar pentru noi ceilal[i, patio-ul
39
terasa este o suprafald pavatd cu cdrdmizi, plSci sau
dale, unde facem plaja, mAncdm sau stdm pe un
scaun qi admirdm priveligtea din jur.
Construirea unei terase dureazd gi costd, iar in
aceastd sectiune ve[i vedea cd presupune qi un plan
minulios. Trebuie sd lua[i o decizie referitoare la pozi[ie,
foirnd, materiale de pavaj, ca gi al[i cA[iva factori - o
gregeald fdcutd in aceastd etapd poatd sd compromitd
lucrarea, astfel ca terasa sd iasd prea micd, umbritd sau
inesteticd. Va trebui sd lua[i in calcul gi accesoriile pe
care sd le con[ind aceastd camerd in aer liber - prea
pu[ine vor face ca ea sd pard goald, iar prea multe o vor
face inghesuitd, aglomeratS. in paginile urmdtoare ve[i
putea gdsi reguli gi sugestii, dar, in concluzie, ideea de
bazd este cd dupd ce a[i incheiat lucrarea, terasa trebuie
sd vd placd.
Dacd ave[i deja o terasS, dar we[i sd o infrumuse[a[i,
lua(i in considerare cAteva dintre recomanddrile oferite
in aceastd sec{iune. Un qir banal de dale de pavaj poate
fi infrumuse[at, dacd inlocui[i o parte dintre ele cu alte
tipuri de materiale de pavaj sau pune[i pe aceastd
suprafa(5 gi cAteva plante. Dacd face[i o terasd noud,
atunci problema cea mai importantd este sd hotdrA[i
locul exact unde we[i sd o construi[i. Dacd grddina din
spatele casei este foarte micd, meritd sd ave[i in vedere
posibilitatea de a transforrna intreg acest spa[iu intr-o
terasd, unde pute[i sa pune[i ghivece cu flori sau inser{ii
pentru plante. In cele din urmd, aceasta trebuie sd fie
sau un adeudrat patio, qi in acest fel ii mul[umi[i qi pe purigti.

;q?r"{"J*f, L$r* Lgffi #; f mr*gs

Strat de flori inillat Strat de drenaj
Rampi de scurgere a apei Un accesoriu care capteazi Nivelul terasei trebuie sd fie cu
O pantS lind de 3 cm la 2,84 atentia gi de culoare terasei cel pulin 2 rAnduri de cdramida
m pentru a permite scurgerea
apei in partea opuse casei
- v. pag. 42
Material de pavaj
mai jos decAt nivelul de drenare
v. pag.41

--"t- -a'-

.P'-. r:l'

Zid de suslinere

Orificiu de scurgere
Permite scurgerea apei din r
locurile plantate cetre ;
canalizare

Marginea de siguranle pentru
tuns gazonul
Cuprinde un rand de dale sau
cirdmizi care permit tunderea
gazonului
Fundatia
Pdmantul de sub dale trebuie
sd fie bine compactat. Se pun
straturi de moloz sau zguri 9i
nisip, peste care se fixeazd
lnse4ie pentru plante dalele de pavaj - dace optali
Placa de pavaj este pusi fird mortar gi apoi scoasd cand terasa este pentru ceremizi sau profiluri,
terminatd. Scoateli materialul de fundalie gi montali margini ferme in puneli nisip cu granulalie mare
jurul dalelor imprejmuitoare. Umpleti groapa cu pimdnt de flori.
40

Proiectarea unui patio

in prima etap5, trebuie sd analiza,ti 6 elemente caracteristice foarte importante-scopul, pozilia, dimensiunea, forma, materialele
pentru pavaj 9i accesoriile. Urmdtoarea etapd este sd pregdtili un plan pe hArtie milimetricd, in care sA schitati mai multe variante.
ln general, in acest stadiu se fac doui mari erori. Toti speciali$tii vd vor spune cd a folosi pentru o suprafatd mare un singur tip
de material pentru pavaj, fdrd addugarea altor accesorii, face ca terasa se arate banal. A doua eroare, degi comentatd mai ra1
este la fel de mare. O terasd, in special una micA, poate sd fie pestrild gi neprimitoare, dacd este incdrcatd cu prea multe accesorii
sau cu prea multe feluri de materiale de pavaj. A treia etapd este marcarea locului de construclie, cu ajutorul betelor gi a sforii.
Stali cdteva minute in acest spaliu, faceli cAliva pagi, puneli o masd gi scaune... 9i intrebali-va:este aceasta cu adevdrat suprafala
potrivitd pentru ceea ce v-a!i propus? Abia dupd aceastd etapd puteli sd vd apucaji de treabd. Dacd nu aveti timpul sau
indemAnarea necesara, atunci trebuie sd cdutati o firmd de design pentru grAdini - alegeli mai multe firme gi solicitali devizul,
inainte de a face alegerea. Dacd vd pricepeti dumneavoastrd la imenajdri de grddind, itunci comandali materialele 9i'incercali
se angaja,ti unul sau doud ajutoare pricepute.

Scopul
in ce scop construili terasa? Dacd va fi un loc de
relaxare doar pentru un cuplu, atuncr nu e nevoie
decat de o suprafate micd, cu aspect uzual - un
mic teren de pimant acoperit cu dale sau cu
profiluri de pavaj unde sd incapi o masd, cdteva
scaune gi poate un umbrar. Poate insd, vi dorili
o adevdratd camerd in aer liber unde sd gdtiti qi
sd vd^ tratali prietenii sau unde sd faceJi plajd
vara. ln acest caz, spaliul trebuie sd fie suficient
de mare pentru ca musafirii sd se simtd con-
fortabil 9i sd luali in considerare gi o serie de
accesorii op!ionale, prezentate in paginile
urmitoare.
't'r
!&-,'-
:B
Pozifia
Cel mai bun loc pentru o terasd este cel din
spatele casei, mai ales dacd locuinla dispune de
ugi mari, care dau spre teras6; in acest fel, e
mult mai ugor sd aduceli pe terasd, din casd,
m6ncarea, bdutura, sau pernele pentru scaune.
Dar acesta nu este singurul loc in care se poate
amenaja un patio, mai ales cd trebuie sd luali in
considerare, in primul r6nd, cdt de insorit este
locul, mai ales dupd-amiaza, dar gi c6t de
addpostit, fajd de vdnt. Bineinteles cd nu veli
avea cum sa schimbali pozitia casei sau a
celorlalte clddiri invecinate, dar puteti tunde
coroana copacilor, dacd face prea multd umbr5.
Puteli, de asemenea, construi paravane de
protectie in zona expusd, dacd vAntul sau
intimitatea sunt o problemd - v. pag. 42. Copacii
sau tufigurile pot fi incorporali in terasd, pentru a-
i da un aspect natural, dar evitati plopii, sSlciile,
teii, in general, speciile de copaci cu frunze
cezetoarc. ln concluzie, trebuie sd cdutali un loc
insorit, intrucdtva addpostit 9i intim, 9i aici sd vd
construiti terasa.
ii:
:j:r.,
frbt
\f f^* ni Dimensiunea
"/F,
itl 's;l Factorul limitativ este dimensiunea grddinii - o terasd
micd aratd nepotrivit pe o proprietate mare: la fel de
\';,F,
fa'1, nepotrivitd este o terasd mare foarte incdrcatd cu acce-
sorii, amenajatd pe un teren mic. Dimensiunea patio-ului
t;(F, "f,l
{l ' .d
'.8
*/l trebuie sd fie in general proportionald cu cea a grddinii.
't;*u Dar existd o dimensiune minimS. Chiar dacd specialigtii
nu au cdzut de acord asupra suprafelei minime, totugi, o
l. ri... --...
terasd de 4 mp este probabil cea mar micd posibild. Ca
f,i \
sd vd simJili confortabil, ca sd aveli loc sd mancali 9i sd
.1i faceti plajd, este bine sd aveti in vedere o suprafald de
I :tl 3 mp pentru flecare persoand care va sta pe terasd.
!rl Dupd ce citili paragrafele despre formd gi materiale de
t'i pavaj, urma{i indrumerile de aici pentru a aloca o supra-
fafd potrivitd terasei pe care vreli sa o construili. Apoi
modificali ugor dimensiunile, astfel inc6t sd minimizali
necesitatea de a tdia prea mult pldcile, cdrdmizile sau
dalele de pavaj.
Forma
Forma obrgnuitd a unui patio aflat in prelun-
girea casei este cea dreptunghiulard. PuteJi lua
in considerare $i alte optiuni, pentru ce multi
specialigti considerd cd formele dreptunghiu-
lare gi pdirate sunt neinteresante, a9a cd tre-
buie sd dali dovadd de mai multd imaginalie.
Liniile drepte ale tereasei sunt aliniate cu liniile
casei. Datoritd acestui element, pozi!ionarea
dalelor de pavaj este mult uguratd. E mai inte-
resant dacd folositi mai multe tipuri de mate-
riale de pavaj, addug6nd 9i alte accesorii sau
dacd construili terasa pe doud niveluri. Situalia
este diferitd cdnd patio-ul este separat de casd
- in aceastd situatie liniile curbe sau nere-
gulate pot imbundtdli aspectul, mai ales dacd
$i grddina are un aspect modest. Aveli grijd
insd sb pdstrali mdsura, dacd intentionati sd
folosili materiale de pavaj de dimensiuni mari *
tdierea bucdtilor pentru a se potrivi curbelor 9i
cotiturilor presupune o munci laborioasd.
 41
,\ MATERIALE DE PAVAJ
Majoritatea materialelor de pavaj folosite pentru cdrdri 9i alei (pag. 24-26) pol fi folosite gi pentru patio, dar
existd totugi, doud restric{ii. Materialele mai pulin rezistente, precum piehigul sau bucSlile de scoa45 de copac
trebuie eviiate la amenajarea suprafelei generale, la fel 9i pietrele cubice sau de granit, care sunt incomode
la pdgit. Pentru cea mai mare parte a suprafetei patio-ului trebuie folosit un singur tip de material de pavaj,
care trebuie sd fie in acelagi stil cu cel folosit pentru cdrdrile gi zidurile din jur-
Se considerb cd aspectul majoritdlii teraselor poate fi imbundtdjit prin introducerea unui al doilea tip de material
de pavaj un exemplu ar fi folosirea unui r6nd de profiluri in jurul sau pe diagonala unei mari suprafele
-
acoperite cu dale de pavaj. Un alt exemplu este un petic de pietrig sau piatrd cubicii incastratd intr-o suprafalri
pavati cu cdrdmidd, piatrd sau dale.

Dace sunteli nehotdrdli, alege{i mai bine dale de pavaj pentru

patio-urile pdtrate sau dreptunghiulare. O combinalie intre dalele
pdtrate sau drepunghiulare creazA o suprafa,td mai interesantd
dec6t cea pavatd numai cu dale pdtrate 9i e recomandabil sd fie
evitate culorile artificiale. Culoarea gi tipul de asamblare a dalelor
reprezintd o chestiune de gust. Combinatiile multicolore tip tabld
de gah sunt evitate de majoritatea designerilor de grddini. La
pagina 30 sunt prezentate mai multe modele de texturi de dale,
iar in dreapta paginii sunt reprezentate trei modele de asamblare.
Cele mai ieftine tipuri de dale sunt cele de beton, groase de 4 cm;
e de preferat insd sd cumpdrati dale de piatrd aparentd.
Pavaj fantezie

Ca material de pavaj pentru terase, pldcile pdtrate de 2,5 cm

grosime sunt folosite de mult in Europa 9i incet incet au cagtigat
teren gi in Anglia. Cele din beton se produc in numeroase
dimensiuni gi culori -totugi, unele au culori prea stridente pentru
o grddind obignuitd. Cele din ceramicd sunt 9i mai viu colorate,
ddnd astfel terasei un aspect mediteranean.

Cdrdmizile (de tipul calitate speciald) sunt potrivite pentru grd-

dinile cu aspect traditional sau pentru cele neconvenlionale -
marele lor avantaj este cd pot fi folosite pentru terase cu formd
neregulatA sau curburi, fdrd sd fie necesard tdierea. Profilurile,
atdt cele din beton, c6t gi cele din argild, au avantaje similare gi
sunt comercializate in diferite culori gi forme. Cdrdmizile gi
profilurile trebuie sd aibd margini solide, dacd sunt montate cu
ajutorul metodei de pavaj flexibil - v. pag. 23. Existd 9i profiluri
care pot fi folosite pentru suprafete circulare (,,Classico").

Terasa din scdnduri de lemn ,,punte" este populard in Scan-

Daci dorili ca terasa sd aibd un aspect neconvenlional, lua,ti in
mnsiderare profilurile tip fantezie piatra de York este cel mai
- aspect plScut, care se armonizeazA foatle bine cu tufigurile gi
popular model, dar mai existd gi altele. Plicile sparte sunt o
alternativd ieftin;i unii furnizori le oferd la preturi foarte mici.
- nuit, impregnat impotriva umezelii. Pentru amenajdrile din grd-
Piatra naturalS poate fi admirate in pavajul teraselor parcurilor
englezegti, material folosit incd de mulli tradilionaligti. Scumpd,
dificil de asamblat gi greu de procurat, Yorkstone are in special
un farmec unic, datoritd cdruia dezavantajele nu mai par un
impediment.
dinavia gi S.U.A., dar sunt foarte pulini cei care o preferd in
Anglia. Aceasta este poate surprinzetor, pentru cd lemnul are un
copacii din jur. Folositi cedru rogu vestic sau lemn moale obig-
dind, scdndurile se fixeazd pe grinzi rezistente, care la rdndul lor
se reazdmd pe suporturi de cdrdmizi. Scdndurile sunt fixate pe
grinzi, cu guruburi de alamd sau cuie galvanizate. intre scAnduri
trebuie ldsat un rost de 0,6-1,2 cm. Construirea unei podele de
lemn pentru grddina presupune o muncd foarte laborioasd, de
aceea e de preferat sd cumpdrati dale de lemn. Acestea sunt de
fapt panouri pdtrate cu suprafala de 0,18 mr, alcetuite din stin-
ghii rezistente fixate pe un cadru de lemn. RezistS 9i 20 de ani.
Nici un alt material de pavaj nu este mai ugor de montat
pag. 43, pentru detalii.
- v.
 esenliale, pe cand altele sunt oplionale. Unele sunt ugor de confeclionat gi nu costd
mai nimic, in timp ce altele sunt scumpe gi ocupd mult spaliu. Aveli de unde sd alegeli,
aga cd e bine sd nu omiteti recomandarea noastrd: a avea prea multe accesorii este
la fel de rbu ca atunci cAnd ai prea putine.
Este o metodd excelentd pentru a da indllime
gi culoare terasei. Dar nu e necesar sd aco-
perili prea mult din suprafala pardoselii. Este
recomandatd o suprafald minimd (45 x 45 x
45 cm), dac6 solul nu se usucd prea repede.
E necesar sd faceli orificii pentru drenaj la
bazd. Yezi pagina 72 pentru mai mulie detalii.
Jardinierele gi ghivecele reprezintd modali-
tdfile cele mai folosite pentru sddirea plante-
lor in patio. Alegeli recipiente care sd fie pro-
porlionale cu dimensiunea 9i stilul pardoselii
9i plasali-le departe de spaliul circulat. Luali
in calcul cd tn timpul sezonului cald e nece-
sard udarea frecventd. Yezi paginile 71-75
pentru mai multe detalii.
De strictd necesitate pe terasd este o masd
9i scaunele pentru toatd familia - oplionale
sunt un gezlong pentru plajd gi o umbreld
mare. ln prezent, materialele de constructie
standard pentru aceste piese sunt plasticul,
rdgina gi metalul imbrdcat - sunt de preferai
structurile ugoare, pentru cd pot fi depozitate
in alt loc dupd trecerea sezonului cald.
Totugi, nu sunt de omis nici bdncile fixe.
Montarea unei pergole sprijinite de zid (v. pag.
21) la un capdt al terasei prezintd cAteva
avantaje. Este suficient de inaltd, latd gi
rezistenti pentru a putea fi utilizatd ca loc de
servit masa, ca spaliu pentru plante urcdtoare
9i coguri suspendate de flori, de asemenea,
constituie un adevdrat umbrar in zilele toride
de vard. Luali in considerare pergolele.
Pare o idee bund sd ai o fdnt6nd arteziand in
patio, dar existd nigte cerinle speciale care
trebuie respectate. Locul trebuie sd fie inso-
rit, volumul apei trebuie sd fie suficient de
mare pentru a curge armonios (v pag. 53),
iar pentru siguranfd, bebelugii trebuie !inuli
departe. O alternaiivd mai comodd este o
fAntAnS, pe care o puteli cumpdra 9i instala
ca o unitate gata fabricatd.
Una sau mai multe inse(ii de plante, vd ajutd
sd asortali aspectul terasei cu al gradinii -
nu vd rdm6ne decAt sd scoateli din podea
cAteva pliici sau sd plantali in spaliile unde
nu s-au pus dale. Plantele anuale sau bulbii
sunt preferate pentru astfel de locuri, dar
alegeli totugi 9i cAteva plante perene, cum ar
fi speciile de conifere pitice, ca sd aveli pe
terasd o pata vie de culoare pe parcursul
intregului an.
A gdti afard este una dintre caracteristicile
cele mai evidente ale revoluliei pe care a
cunoscut-o conceptul de petrecere a timpului
in aer liber, in perioada din urmd. Un grdtar
zidit este intotdeauna admirat, dar are 9i
dezavantajele lui. Este mult mai dificil de
curdlat decAt unul portabil gi nu poate fi dat la
o parte cdnd pregdtirea m6ncdrii a luat sfArgit.
Vezi paginile 62-64 penlru mai multe detalii.
Este pdcat sd rdmAnd gol un zid de cdrdmi-
dd care mdrginegte partea din spate a unui
patio de ldngd casd. Acesta este tocmai
locul potrivit pentru una sau mai multe plante
urcdtoare anuale sau perene
-
amenajali
insertii pentru plante in suprafafa pardoselii
terasei qi construi!i spaliere sau intinde!i
sarme orizontale de-a lungul peretelui - v
pag. 37 pentru mai multe detalii.
Distraclia de seard gi cina in patio au un
farmec special, iar iluminatul este efectul
cheie. Puteli folosi plafoniere standard sau
spoturi 9i felinare pe perete - v. pag. 57-60
pentru detalii. Acolo unde legdturile electrice
constituie o problemd, folosili ldmpi de grd-
dini fixate in pdm6nt - dar aveti grija.
Panourile sunt necesare din unul sau mai
multe motive - oferd addpost de vAnt gi/sau
de soarele puternic din miezul verii. Soluliile
depind de situalie - alegeli intre o marchizS,
o umbreld, un qir de copaci cu coroand bo-
gatd sau tufiguri, un gard acoperit cu plante
urcdtoare sau un zid din profiluri panou.
 43

Construirea unei terase

: :onstrui o terasd este o activitate laborioasa - mai ales dacd ea presupune construirea unor ziduri, trepte qi indltarea nivelului solului. Nu incercali
:a faceti singur acest lucru, dacd nu ati mai pus dale sau pldci gi dacd nu sunteti obignuit cu o muncd solicitante. Totugi, este o muncd specificd pentru
.:ec alistul in amenajdrile din grddini. latd cAteva recomanddri pentru construirea unei terase. E pulin probabil sd aveli nevoie de o aulorizalie, dar dacd
:':cretatea se afld pe lista cladirilor protejate sau sunteli chiriag, atunci este necesar un astfel de acl. Nu acoperi,ti niciodatd cdrdmizile perforate din
: : i casei - dacd este necesar, mai degrabd creali un spaliu in jurul lor. Capacele gurilor de canal sunt uneori foarte urate - acum se pot cumpdra
=-3crturi subtiri pentru drenaj, care se pot monta peste gurile de canale, fiind folosite ca suporturi de creglere pentru resadurile de plante sau bulbi.

PASUL 1:
TREGATIREA LOCULUI
Sapati o groapd suficient de adancd
3entru a putea pune in ea materialul
-
:entru fundalie un strat de 10 cm moloz
sau zgure + un strat de 5 cm de nisip
:entru fixarea dalelor de pavaj; pentru
.a-dmizi, profiluri sau pldci de lemn un
::'ar de nisip de 5 cm. Aceaste groape
:'ebuie se fie cu 8-15 cm mai mare decal
srprafa,ta pe care v-afi propus sd o aibd
:atio-uL.
Gonstruirea fundatiei
PASUL 2:
PREGATIREA TARU$ILOR DE
NIVEL
Un ldrug de nivel este lung de
30 cm, asculit gi cu secliunea
2,5 x 2,5 cm. Marcati ace$ti
FruSi, pe toate cele patru fele,
aqa cum vedeti in imaginea de
mai jos, cu un semn care mar-
cheazd nivelul fundafiei. Trebuie
se aveli suficienli ldrugi ca si
delimitali toale suprafala funda-
mentului, la intervale de 180 cm.
PASUL 3:
inrrcrlr TARU9T DE NTvELARE
Primul !5ru9 de nivelare trebuie infipt cu mare grije.
Puneti-l aproape de unul dintre colluri - batefi-l cu un
ciocan, pdni c6nd virful lui ajunge exact la nivelul dorit
al bazei matetialului de pavaj 9i in acelagi timp, al
nivelului superior al stratului de nisip. Plasandu-vd
foafte aproape de zidul casei, puneti un gir de ldru$i,
cu ajutorul unui dreptar, astfel incat toate varfurile sa fie
aliniate pe orizontald. Apoi bateli cu ciocanul !5rugii,
dinspre casd spre celdlalt capet, la intervale de 180 cm
- folosind o scandurd gablon pentru pante, ca in
desenul de mai jos, ca sd se asigure un nivel de
drenare corectS.

W Niveli cu bul5 de aer

W

a\
n 5cm
t
ldrug
pentru :
ScAndurd
dale .' ,
de nivel
Jerug
pentru
) ill de
pavaj
orizontal \'-S$.-- ' *
PASUL 4: cdremizi,
panouri
ilr Scendura pentu
Oi /,' /
iDAUGATI MATERIALELE PENTRU lnolcarea panter Primul tiruE
:UNDATIE sau pldci
iu lltJt""i 1,8"m;" de nivel
rdaugali materialele inc6t diferitele straturi de I
:eniru fundalie (pdm6nt gi/sau moloz gi
^:sip) sa fie la nivelurile marcate pe ,tdrugi.
scandure Buc6lici de lemn (fY
de 2,5 cm atagatd
,/ / "r
isigurati-va cd fiecare strat este bine scandurii
:cmpactal inainte de a se pune urmetorul.
Scat'ile dintre bucSlile de moloz sau zguri
se umplu cu nisip inainle de a se pune
:easupra stratul grunjos de nisip. PASUL 5:
DELIMITATI SUPRAFATA
PATIO-ULUI
lpo=--*-
.1t :* -
Folosili sfoarb intinsd gi cdliva
lerugi, ca in imagine, pentru a
"'rl? .
--' --tF delimita suprafala patio-ului.

,,!iit'',
;M Dacd patio-ul urmeazd si fie
pdtrat sau dreptunghiular, este
foarte important ca Si coturile
sd fie in unghiuri drepte -
. ,--* /
'. i.i'l
folosili un vinclu.

Montarea materialului de pavaj

'-l='eLul
cdte ori este posibil, lucrati cdtre gremada materialului
acesla nu trebuie se pegiti pe pavajul nou.
de pavare, PLACI DE LEMN
Pregdtili un fundament de nisip de acelagi tip, ca pentru cdrimizi sau
DALE DE PAVARE -
profiluri vezi pagina 27. Ageza\i pldcile patrate alternand liniile
.:zl pagina 30 pentru detalii. incepeti de ldngi casd cu un rAnd de verticale cu cele orizontale, ca in imaginea de mai jos. Lemnul poate
:e e. apoi fo^rmali un rAnd in unghi drept pentru a compune marginea fi dat cu lac, dupi ce esle montat. larna, din cauza depunerii apelor,
: ^ stanga. lntre aceste doud rAnduri, le puneti pe celelalte, montand suprafala pl;cilor poate deveni alunecoasd - tratati lemnul cu o
:lrtinuu piese, pand ce acoperili toata suprafala pardoselii. substanle impermeabild. daca se acopera cu mezga.
cARAMzt gt pRoFtLURt
.ez pagina 27 penlru detalii. incepeli prin a fixa bordurile din lemn,
::'am de, profiluri sau beton apoi acoperi,ti suprafa,ta cu materialul
-
:e pavaj ales.
PAVAJ FANTEZIE
-9eza{i un rAnd de pietre spade mari pe toate contururile, apoi umpleti
^ieriorul cu alte pietre. Incercali se pdstrali rosturile dintre pietre la mai
:.tin de 2,5 cm.
44

Tipuri de terase in
imagini
I
Cea mai simpld formd de terasd T
este o suprafald acoperitd cu I F *g rta pgll x
lespezi de pavare, mobilatd doar cu **ilit8g*gxttr p
o masd gi cateva scaune. Nimic 'ti
elegant sau impresionant, totugi, e :i
un loc pldcut pentru relaxarea in aer
libef in timpul lunilor de vard.

t
Lqf
in
.:.;
-H

in imagine este ilustratd varianta opusd,

terasa luxoasd - compusa dintr-o serie de
suprafele in trepte pavate, dotata cu sistem
de iluminat, cu inserlii indllate pentru plante,
cu iaz gi acoperitd de plante. Poate ca pentru
unii, spaliul acesfa esfe, totugi, cam incdrcat.

r '*\ .1

!...i*-llii$t l
-{e:k&{*t9f!{4.ffi
-- ,i.:

.' ,t!

fy O zond in aer liber situatd, ca aspect, intre cele doud prezentate mai sus.
mult spaliu, dar gi plante, gi un grdtar care reduc monotonia.
Multd lume esle de pdrere cd
terasele pavate cu lemn au un
aspecf mult mai natural dec1t cele
din piatrd sau cdrdmidd, dar ele nu
sunt chiar foarte des fntdlnite in
Anglia. Pldcile de lemn ca cele din
imagine sunt uQor de montat.

";$w;''
d..,L':, ,
!'''

{ I

I I\-.'r'-
'r\\:.
I
l
I - i

1 in majoritatea grddinilor, terasa

ocupa doar un mic spaliu din
suprafala totald, dar acolo unde
locul este mic se recomandd
deseori doar sd il pavali gi sd
pune,ti ghivece cu flori, fdrd nimic
altceva.

i
,.$
.'W
,w
ffi

..%

}.

f1 in aceastd imagine sunt infaligate doud amenajdri foarte cdutate. lazu! clasic, in
care cresc multe specii acvatice, dd a nota speciald terasei, iar inserliile cu plante
perene, oferd culoare locului pe parcursul intregului an.
40

lucru frumos, unde vd va face pldcere sd vd plimba[i,

IAZURI $I in lunile de var5... dar numoi dacd el este construit gi

HAVI'JZURI
Prezenta apei exercitd pentru noi toli o fascina[ie
greu de expiicat. Se poate ca musafirilor dumnea-
voastrd sd le facd pldcere sd se plimbe pe lAngd
rondurile de flori sau arbuqti, dar cu siguran[d se vor
opri sd admire un iaz bine intretinut. Poate cd este
vorba de farmecul acestei lumi, pe jumdtate ascunsd,
situatd mai jos de suprafa[a netedd a pardoselii - iar
pegtii care apar pe neaqteptate qi apoi dispar la fel de
brusc reprezintd gi ei un element suplimentar de
atrac[ie al iazului.
Apa in miqcare este un alt punct de atraclie -
aspectul qi sunetul unui har,uz sau al unei cascade
exercitd un farmec in plus, aqa cd nu e surprinzdtor
cd numdrul iazurilor gi al amenajdrilor acvatice
crescut spectaculos in ultimii ani.
Aceastd crestere in popularitate a fdcut sd apard pe
pia{d cdptugeala sau izola[ia flexibil5, in anii 1960 -
inainte era suficient betonul, pentru funda[ia unui iaz
suficient de mare ca sd fie populat cu peqti gi cAteva
plante. Au apdrut, de asemenea, gi o serie de accesorii
ieftine - pompe submersibile, surse de lumind plu-
titoare, cascade prefabricate gi aqa mai departe. Toate
acestea inseamnd cd grddindritul cu amenajdri acva-
tice este acum o treabd uzuald a specialistului in cons-
truc[ii de grddini, la indemAna oricui qi nu mai este un
aspect de grddindrie accesibil doar oamenilor boga[i.
Un iaz inseamnd md mult decAt ap5, pegti gi
plante acvatice - in jurul sau trdiesc o varietate de
specii tipice naturii sdlbatice, precum broaqte, sala-
mandre, broaqte-rAioase gi libelule, care qi ele sunt
atrase in grddina dumneavoastrS. Apoi iazul este un
amenajat corect. Vedem atAt de des apd mAloasd gi
inverzitd, acoperitd de buruieni gi plind de musculile
qi [An!ari. Cauza este in general o combina[ie intre
execu[ia unor lucruri greqite la inceput gi lipsa
efectudrii unor opera[ii necesare, dupd ce iazul a fost
realizat.
Pute[i evita majoritatea problemelor, urmAnd
cdteva reguli de bazd. In pagina urmdtoare vd vom
ardta cd iazul trebuie sd fie suficient de mare pentru
ca sd aibd loc sd se dezvolte plantele qi suficient de
adAnc pentru a putea fi populat cu peqti. Nu este doar
o chestiune de dimensiune-iazul trebuie plasat qi
intr-o pozi[ie potrivitd. CAnd in iaz pune[i plante qi
peqti, trebuie sd asigura[i un bun echilibru intre
diferitele specii - aici std secretul unei ape limpezi.
La pagina 53 ve[i afla cum se procedeazS.
Substan[ele chimice gi ingrijirea atentd nu sunt
suficiente pentru a putea pdstra apa curatd, dacS
a iazul este prea mic, dar aceasta nu inseamnd cd nu
pute[i sd vd ldsa(i vrdji[i de farmecul unei ape in
mi;care, chiar dacd terenul pe care il ave[i este prea
mic pentru un iaz - astdzi se gdsesc, in seturi, tot felul
de modele de fAntAni qi alte accesorii pentru a fi doar
montate, destinate atAt pentru o terasd, cat $i pentru
o grddind mic5.
Apa iazului din grddind trebuie sd vd relareze, nu
sd fie o cauzd de griji permanente. Pentru a nu ajunge
in aceastd ultimd situa[ie e bine sd citi[i paragraful
referitor la mdsuri de precau{ie, de la pagina 47, mai
ales dacd in grddind au acces qi copii mici. Trebuie sd
ave[i, de asemenea, in vedere cd ocazional, ve(i avea
gi musafiri, cum ar fi nepo[ii sau bebelqii prietenilor
vogtri. Pe lAngd aceasta, amintili-vd cd apa qi
electricitatea sunt o combina(ie periculoasd - nu vd
apucati sd face[i legdturi electrice in exterior, decAt
dacd vd pricepe[i cu adeudrat la astfel de lucruri.

',::,:ip'; i.;16 t11 r:i * ! ti

t;: :t.ii: i i {}
Api putin adAnci
Planti de 25 cm adancime Borduri
mal q- ,.1 (sau cu o medie de Planti de mal situate Plantd din piatri
.,.i"9{'"1 20-30 cm), Crin de api la adancime
:qql t:: .d"r
!
necesarS pentru
plutitoare
r
t
..11'ie' "*,,
a Planti
plantele de mal
oxigenatoare
# I
g* ! I
***%. \ )'?)ttk;*. f;
ni a/
taf e g }q'

{ Api ai6nci tI ;bB

g 60 cm adSncime (cu o medie
Margine
de 50-76 cm), necesard 1
30 **s. proeminentd
*** cm
nuferi gi plante de mal
care cresc la adancime.
De5cm
grosime,
Raft pentru planta de mal Esentiald pentru pe$ii
pentru a
Construit pentru a sustine
plantele de mal ciptuqeala
de dedesubt
Strat de nisip Ciptugeald flexibile Fundul iazului Pante
Protejeazd cdptugeala Poate fi folosite folia din E bine se se evite stratul 20' (1 la 5) este
de pietre etc. polietilend sau din PVC, dar folia de pdmant - sddili plantele ideald -dar nu
de butil este cea mai bun5 in ghivece depS$iti 2 la 5
 47

Proiectarea unui iaz

rroiectali cu atenlie iazul inainte de a incepe sd sdpali. Primul pas este sii studiati toate recomanddrile
din aceastd pagine. Trebuie
sa gtili ce dimensiune va avea, ce material de constructie vefi folosi 9i unde veti construi iazul. Urmdtorul lucru pe care trebuie sd-l faceti
este sd delimitali 1ocul, fie cu ajutorul unei sfori, fie cu o teavd de furtun - apoi inspectati acest loc dinspre casi 9i din alte pdrJi ale
3:ddinii. Atrage privirile? Veli auzi cum curge apa havuzului cand stati pe terasd? CAnd aveli umbrd aici, in timpul diminetii sau dupe-
ziniaza? In aceastd etapd chiar se pot face modificdri, dupd ce construili iazul, va fi foarte dificil sau imposibil. GAndili-vii la accesoiiile
lecesare pentru apa in migcare gi pentru sursele de iluminat. Trebuje montat un cablu electric potrivit. Un havuz se poate amenaja gi
::pd construirea iazului. Situatia se schimbS, dacd este vorba de o cedere de apd sau o cascadd - acestea trebuie incorporate in timpul
:cnstruirii iazului. Dupd ce ati terminat planul, puteti comanda materialele de constructie gi sd vd apucati de treabd.

Dimensiune
Pentru sidirea plantelor acvatice pot fi utilizate
'.,asele mici, precum jgheaburile sau jumdtdlile de
iutoaie, dar pentru un bazin adevdrat, a cdrui apd
:rebuie sd rdm6nd limpede, trebuie sd aveti, in
acest scop, o suprafa{d de cel putin 3,5 mp.
Addncimea minimd trebuie sd fie de 45 cm, dar
cea optimd e de 60 cm, dacd vd propuneti sd
cuneli in iaz 9i cdteva specii de pegti. lazurile mari
:'ebuie sd fie de 75 cm adancime.
Formd
Bazinele priirate gi drepunghiulare pot fi facute din beton, dar
existd de asemenea, ciiptugeli rigide de acesi fel. Pot fi
cumpdrate o mare varietate de cdptugeli rigide - circulare,
ovale, alungite, triunghiulare gi in formd de L, precum 9r
forme neregulate. Cu o cdptugeahi flexibilS e mai bine sd vd
decideti la o formi simpla curbatd - evitati formele bizare gi
collurile ascu{ite care nu sunt ugor de realizat cu folii de
polietilend, PVC sau butil.

Pozi!ie Securitate
Daci e posibil, alegeli un loc luminos, addpostit de
lazurile sunt atractive pentru musafiri, animale gi insecte, dar
.'enturile dinspre est. Este esential ca iazul sd nu se
gi pentru copii. Bebelugii trebuie atent supravegheali sau iazul
aie in vecindtatea copacilor Descompunerea in apd
trebuie acoperit cu o copeftine - este surprinzAtor in ce putind
a ftunzelor moarte cdzute din copaci produce sdruri
apd se pot ineca la aceastd varste, copiii. Unii preferd sd aibd
si gaze care dduneazd pegtilor 9i stimuleazd
jezvoltarea un havuz inconjurat cu pietricele in loc de apd, atAta timp cdt
algelor - copacii cu frunze toxice sunt
salcia, castanul, tufele de ilex comun 9i salcdmul-
copiii sunt mici. Legdturile electrice sunt o alte surse de
pericol, mai ales dacd este vorba de o tensiune mare. E mai
Eaiben. Pe langd aceasta, rdddcinile copacilor pot sigur sd aveli un transformator in casd gi sd lucrali afard doar
3rovoca fisurarea marginii de beton a iazului.
cu tensiunea de 24 V - existd multe tipuri de pompe care sunt
Sesignerii de gredinii pozitioneazd iazurile de formd
alimentate cu aceastd tensiune loasd, nepericuloasd.
criginald in partea cea mai joase a gredinii.

stit
Existd 2 stiluri de bazd. Nici unul nu este superior
:eluilalt - opliunea corectd depinde in totalitate de
situatie. ln ceea ce privegte iazul clasic conturul
este clar definit, iar forma este fie geometricd
ipdtratd, alungitd etc.), fie ugor curbatd. Este
delimitat de celelalte amenajdri din grddinri, fiind
deseori un element central in arhitectura ei.
Plantele acvatice plutitoare, nuferii 9i plantele care
produc oxigen sunt esen{iale pentru mentinerea
rnui echilibru biologic corect. Plantele de mal nu
sunt, totugi, esenliale.
ln ceea ce privegte iazul neconventional, contu-
rul nu este precis definit - face corp comun cu
amenajdrile din jur, ori cu amenajdrile speciale,
precum rocdriile sau grddina cu sol mldgtinos.
Conturul este neregulat
- pentru cd ideea este ca
iazul sd arate ca o apd formatd natural. Din
aceaste cauzd, plantele de mal sunt esenliale,
pentru cd ascund marginile iazului.
Pentru o gri4dind clasicd sau un teren mic este
recomandat iazul clasic. Dace are o suprafald de
3,5 mp nu existd nici un motiv pentru care sd nu
fie populat cu pegti gi nuferi - astfel devine o
amenajare atractivd intr-o griidind din zilele
noastre. intr-o astfel de situatie gi cu o dimensiune
ca cea de mai sus, un iaz simplu va ardta ca o
baltd mai mare. Acest tip de iaz are nevoie atAt de
spatiu, cat gi de un decor original. intr-un decor
natural, iazul simplu reprezintd cea mai bund
optiune.
Materiale de constructie
Existd trei materiale de bazd. Betonul, folosit pentru iazurile
mari gi mijlocii. Era cu predileclie materialul iazurilor de
altddatd. Moda lui a trecut inse - ca sd faci o structurd de
. !1 beton pentru iaz iti trebuie multd indem6nare gi solicitd multd
5*:: K,' muncd.
,i::. ' -' Ciptugeala rigidi (numitd 9i bazin gata turnat, prefabricat
sau modelat) faciliteazii mult amenajarea unui iaz - degi nu
comple[ cum se spune in pliantele de prezenlare. Cele mai
ieftine modele sunt fdcute din plastic modelat sub presiune,
iar prelul mic este singurul avantaj. Se stricd repede, nu se
fabricd in multe dimensiuni gi se comercializeazd numai in
formd semirigidd - de aceea, este mult mai bine sd alegeli
o variantA din fibrd de sticla. Aceasta are de doud ori prelul
celei din plastic, dar este extrem de durabild.
Problema c.u ceptugeald rigidd este cd sunteli limita{i la
modelele oferite de producdtor, iar dimensiunile existente
sunt puline. Pentru a vd amenaja un iaz mai mare gi/sau unul
dupd gustul dumneavoastrd trebuie sd folositi o cdptugeald
flexibild, care este impermeabilii, se muleazd pedect pe
forma gropii. Pre{ul nu este o problemd - costul celei mai
bune folii este chiar mai mic decAt al unei ciiptugeli rigide din
plastic. Principalul dezavantaj este cd foliile flexibile nu sunt
potrivite pentru iazurile cu muchli ascutite. Foliile de
polietilend au fost primele folii flexibile, dar astAzi nu mai
reprezintd materialul cel mai bun calitativ. Nu e scump, dar
e fragil, are viatd scurtd gi nu acoperd foarte bine suprafata.
O folie de PVC este preferabilS, mai ales dacd este laminatd
9i intdritd cu nailon. Poate sa reziste gi 10 ani - dar pentru
o durabilitate mai mare trebuie sd alegeti cauciucul sintetic,
denumit 9i butil. Cumpdrati material cu o garantie de cel
pulin 20 de ani.
48

Construirea unui iaz de beton

Este tipul haditional de bazin. in ultimii ani a pierdut din popularitate. cu toate acestea. betonul mai are //2''
un rol de jucai. Betonul este folosit mai ales pentru iazuri cu suprafafd mare, de forma patrata sau ; _d :' \ .,f....
alungitd. Aceasti muncd este pentru un profesionist, nu pentru un amator de grddindrit. Dacd dorifi sdJ -q: d*
cons"truiti singur, vd facem cAt,eva recomanddri. SecJiunea bazinului trebuie sd aibd formd patrate s€u Ji .- -- ,t.
dreptungiulard. Zidili un perete de 15 cm grosime - pentru care trebuie mai intAi sd construili un cofraj *l \ u'I
i[:
de lemn, iar intre lemn qi sol lAsati un spaliu de.15 cm (vezi imaginea). Umpleli cu beton,..tasdnd pentru {,y
a se umple gi collurile, iar dupd intdrirea betonului scoateli cofrajul. C6nd se usucd,. vopsitr suprafala cu *-#<.;A54*fm:
un amestec protector, inainte de a umple bazinul cu apd, de a pune plantele gi pegtii - pentru cd betonul
brut este ddundtor pegtilor.

Gonstruirea unui iaz cu ciptugeali rigidi

Materialul de construclie obignuit pentru acest model este cel din fibrd de sticld cu intdriture din rdgin5. Din pdcate, toate formele
de bazine gata turnate sunt prea mici, in ele nu incap dec6t una sau doud plante de mal, iar adAncimea lor micd face ca iarna
inghelul sd pund in pericol viala pegtilor. Totugi, se gdsesc calorifere pentru incblzirea apei, iar un bazin cu cdptugeald rigidb poate
ti o s6tule de amenajare a unui iaz, acolo unde spa,tiul este mic. Alegeti, insd, cu grijd - pe pia!5 existd multe modele care au
calit5ti diferite.

PASUL 1: PASUL 2: PASUL 3:

MARCAREA IAZULUI SAPAREA GROPII DE-A LUNGUL INSTALAREA CAPTU$ELII BMINULUI
Marca.ti perimetrul MARGINII DE EXCAVARE Compactali fundul gropii - adeugali un
captugelii -
mai trasali Sepali pimantul cu o cazma. Fundul strat de 5 cm de nisip. lntroduceli
incd un contur la o gropii trebuie sd fie cu 5 cm mai jos cdptugeala in groapd gi fixali-o bine in
distan!5 de 30 cm in -
decat izolalia bazinului mdsurali nisip. Verificali sd fie la nivel. Dacd nu
exterior, pentru a marca adancimea cu o rigld gi un dreptar. este, scoateti-o gi adeugali sau scoateli
suprafaia unde se va Asigurati-vd apoi cd marginile gi nisip si/sau pemant, daca e necesar.
sdpa. fundul gropii sunt orizontale.

ru1-##4 '
"

,.*-*-'J
Marginea
bazinului

Marginea de
excavare

PASUL 4: PASUL 5: PASUL 6:

UMPLEREA SPATIULUI DE MARGINE
O date cdptugeala este orizontala,
introduc^eli gipci pentru a o menline in
pozilie. lncepeti sd umpleli bazinul cu
-
ape de la robinet in acelagi timp.
umpleii spaliul din jurul cdptugelii,
ad5ugati nisip sau pdmant cernut.
AsiguraJi-vd cA nu au rdmas spalii
neumplute cu goluri nici de jur imprejur,
nici sub qipci.
FINISAREA IMULUI
Pune{i de jur-imprejur, pe margine,
pietre de pavare (profiluri decorative,
pl5ci, piatre naturald etc.), astfel incat
acestea sd fie cu 5 cm deasupra
nivelului apei. Aceste pietre trebuie
fixate in mortar, de aceea e nevoie
de o scdnduri dreptar gi o niveld,
pentru a vd asigura cd suprafala este
dreapte.
POPULAREA IAZULUI
Aveli grijd sd nu scdpali nici o
piceture de mortar in bazin - dace
totugi se intampl.i, este necesara
golirea gi reumplerea, pentru cd varul
este nociv pentru pe$ti. Dupe aceea
pute-ti amenaja bazinul cu plante gi
apoi cu pegti. Citili instrucliunile de la
paginile 50-52, dacd nu aveli
experienld.

r- ::.:.r.--J. !
r.-all ri
,t.X-:.':-::i
::::i:i:: : -t:
.a;
;.1;
ir
 49

Construirea unui iaz cu ciptugeald flexibile

lazul construit cu folie flexibild este pe departe cel mai convenabil. Este destul de ugor de construit, dacd gtiti sd
iaceli groapa - dar este greu, dacd nu gtili. Am explicat in pagina 47 c6t este riscant sd alegeli varianta cea mai
ieftind. Alegeli mai bine folie de butil - e mai scumpd, dar rezistd un timp mai indelungat.

PASUL 1: PASUL 2: PASUL 3:

t\4ARCAREA IMULUI
l,4arcali forma bazinului,
folosind un furtun de grddind
sau sfoari groasS, pentru a
marca curbe gi sfoard subtire,
prinsd in ,tdrugi, pentru liniile
drepte. Mdsurali dimensiunea
-
foliei de butil necesare luali
in calcul 9i suprafata pentru
adancimea estimate a iazului.
Comandati dupe aceea folia.
SAPAREA GROPII
Trasali cu cazmaua conturul marcat al bazinului gi
scoateli pdmdntul pAnd la o adancime de
-
20-25 cm nivelul pentru raftul de plantare. Apoi
marcati gi sapati spaliul central, astfel incat se
rdmane pentru margine o fdgie latd de 30 cm.
Verificali cu o scAndurd dreapte gi o niveld ca
-
partea de sus sd nu fie inclinatd dacd e necesar
mai addugali sau scoateti p5mant. Scoateli pietrele
gi rddecinile din groapd gi conturaJi ferm marginile
gi baza cu un strat de 3 cm de nisip ud.
TNSTALAREA CAPTUgELt I BAZTNULUt
Plasali cdptugeala de-a curmezigul (nu
induntrul) gropii. Ldsali-o cdteva ore -
cdldura o face mai flexibile. Verificali ca folia
sd fie centrat^d, apoi puneli pietre peste
marginile ei. lncepeli sd umpleli iazul incet
cu ape de la robinet - folia se va mula
dupd conturul gropii. Pe mdsurd ce nivelul
apei se ridicS, scoateli o parte din pietre,
pentru a permite foliei sd se ageze pe forma
conturului iazului.

_.i1..-- __ Raft pentru plante

de margine
\
--, )'

PASUL 4: PASUL 5: PASUL 6:

CAPTU9EALA
^DECUPATT
lncretiti cu grijd folia, dacd e
necesar, pentru a se a9eza
bine la colturi-oprifi apa cAnd
a.iunge la 5 cm sub nivelul de
sus al gropii. Decupali
marginile cu foarfeca, lesand o
margine de 15 cm de jur-
imprejur. lncretiti cu grijd ca sd
se contureze frumos marginea.
lntindeti gi fixali in cuie aceste
margini.
FINISAREA IMULUI POPULAREA IAZULUI
Puneli pietre de pavare (profiluri AveJi grijd se nu scepali
decorative, plici, piatri naturald etc.) -
mortar in iaz dacd se
de jur-imprejurul marginii, astfel inc6t int6mpld, trebuie sal goliti
acestea sd se afle cu 5 cm deasupra gi sdJ reumpleli, pentru
nivelului apei. Aceste pietre trebuie ce este periculos pentru
fixate in mortar. Folosi,ti o scAndurd pegti. Fili pregdtili sd
dreptar gi o nivele, pentru a vd asigura puneli prima date plantele
ce pietrele se aflS la acelagi nivel. gi apoi pegtii. Citili
Spargeli sau teiali pietre pentru a instructiunile de la paginile
umple orice golurile gi verificali ca 50-52, dace nu gtili cum
toat5 suprafala sd fie acoperitd. sd procedali.

{i:
"{

Plante de
mal de
adAncime
sau nuferi
50

Popularea iazului
Un iaz nou cu apd curatd parcd te invitd sil populezi cu plante 9i pegti, dar este o gregeald sd faceli acest lucru imediat.
Dacd iazul e nou construit, trebuie ca apa sd stea in iaz cel pulin o sdptdmAnS, dupd care regula de aur spune sd
puneli
mai intAi plantele 9i apoi pegtii. Asta pentru cd pegtii se adund imediat sub plantele subacvatice 9i mdnAncd frunzele, aga
cd trebuie ca nuferii, ptantbt" de mal, plantele oxigenatoare 9i celelalte sd se acomodeze, timp de cAteva sdptdmdni, inainte
de a pune pegtigorii aurii, pegtii shubunkins etc. Alte cAteva reguli de care trebuie sd lineli cont: p_erioada de plantare ideald
este din mai paha in sepiembrie, majoritatea plantelor trebuie introduse in apd treptat, punAnd fiecare ghiveci
pe una sau
mai multe cdrdmizi, inainte de a le fix-a la locuL lor in apd. Nu trebuie sd alegeli doar flori decorative - chiar plantele de apd
cele mai banale sunt vitale, pentru a vd asigura cd apa rdmAne limpede gi ca pegtii se simt bine.

Astdzi plantele se sddesc in ghiveci gi nu in solul de pe fundul iazului. in acest fel, pot fi ingrijite mai
bine gi, la nevoie, cAnd solul devine sdiac in substanle minerale, ele se pot scoate ugor pentru a fi mutate.

Denumire iniltimea Distanta dintre )erioada de

Denumire Observa!ii
gtiin!ifici populard deasupra apei
corold gi inflori re
suprafala apei

Rdddcina acestei plante se afld sub apa, iar frunzele 9i florile, la suprafald. Nufdrul este, bineinteles, regele
plantelorde iaz.iarfrunzele lui protejeazd suprafala apei, impiedicAnd cregterea algelor. Plantali nuferii incoguri
NUFAR iu pa*ant argilo" nu folositi compost pe bazi de turb5. Dupd plantare, presdrali deasupra pietrig. Puneli
-
cdrdmizi p" f,indut iazului, asifel incAt floarea si se afle aproape de suprafala apei. C6nd apar
plante noi
dali la o pade una sau mai multe cdrdmizi, astfel ca planta sd poate cre$te la adAncimea corespunzitoare.

Existd multe specii cu diverse dimensiuni. Cei mai

mici sunt cei pitici (dezvoltarea la suprafate fiind de
900 cm'z, iat baza corolei - la '15-30 cm sub suprafala
intre 15 9i apei). Cea mai mare specie este cea cu florile
90 cm, dupe gigantice (care se dezvoltd pe o suprafali de pAnd la
specie - tunte - 2,30 mp, cu floarea la 90 cm sub suprafala apei)
TtYI\iIPHAEA Nufdr La suprafala adAncimea septembrie infloresc in multe culori - alb, galben, roz, roqu, mov
obignuit5 fiind de etc. - sunt 9i hibrizi a cdror nuanl; devine mai
30-60 cm intensd in timp (de exemplu, specia N. Paul Hariot)
Verifica-ti cArei categorii de dimensiune ii corespunde
floarea, inainte de a cumpira nufirul.

Specie Distanta dintre corolS Dezvoltarea la Dimensiunea

de nufdr gi suprafala apei suprafata apei florii
Foarte mare 75-90 cm 0,90-2,30mp 20-25 cm
Mare 45-60 cm 0,45-0.90mp 15-20 cm
Relativ mare 30-45cm 0,18-0,45mp 10-15 cm
Pitic 15-30 cm 0,09-0,18 mp 5-1 0 cm

o, 1".-

Foafte mare Mare Relativ mare Pitic

N. Gladstoniana N. Sunrise N. Fire Crest N. Paul Hariol
Au rdddcinile subacvatice - frunzele gi florile la suprafa!5 sau aproape de suprafald. Se gdsesc
puline tipuri de astfel de plante. in absenla nuferilor acestea sunt plantele care pestreazd apa
PLANTE DE
MAL DE
iimbeOe - frunzele protejeazd suprafata apei, impiedicAnd dezvoltarea algelor. Sddili-le in coguri, ca
pe nuferi, in pdmdnt argilos - nu folosili compost pe bazd de turbd. Puneli deasupra pietrig. Agezali
ADANCIME pe fundul iazului cdrdmizi, astfel inc6t corola fiecdrei plante sd ajungd aproape de suprafala apei.
band apar ldstari scoateti cAteva cdrdmizi asifel incAt planta sd se afle la addncimea potrivitd.
APONOGETON Gherghind La suprafalS 30-60 cm de primdvara Petale albe, cu antere negre. Miros dulce. Frunze
DISTACHYUS de apd pane toamna lucioase, ovale. Nu e foarte rezistentd la frig.

NYMPHOIDES Ciucure de 5-8cm 30 cm iulie - Flori galben-intens. Se rdspAndegte repede. Are frunze ca
PELTATA apd septembrie si cele de nufdr oitic. cu diametrul de 4 cm

ORONTIUM Golden 30-60 cm 30 cm aprilie - Are tulpina albd, de forma unui vdtrai, iar florile sunt
AQUATICUM Club mai galbene. Frunzele sunt albastre-verzui. Rezistentd
 51

Denumire Denumire indltimea Distanla dintre Perioada de

gtiin!ifici populari leasupra apei corole $i inflori re Obseruatii
suprafata apei
Frunzele, tulpinile gi redecinile sunt subacvatice -
florile se pot afla $i la suprafata apei. Sunt importante
PLANTE pentru pdstrarea apei limpezi. Frunzele absorb mineralele 9i dioxidul de carbon, ceea ce impiedicd formarea
algelor. Plantati-le in partea luminoasd a iazului -
un mdnunchi pe o suprafald de 0,18 mp. Unele sunt
OXIGENA.
-
sensibile mai bine amestecati mai multe specii. Metoda tradifionalS de plantare constd in a lega o bucata
TOARE metalicd de baza mdnunchiului de tulpini gi a-i da drumul in apd. Este mai bine se plantati m6nunchiul de
plante intr-o iavd plind cu nisip sau amestec fin de pietrig, pe care se o puneti pe fundul iazului.
ELODEA lerburi pentru Sub suprafala Nu e fixd Tulpini drepte gi delicate - frunze inguste gi curbate
CRISPA pe$tii aurii apei Foarte eficiente. Nu plantati soiul E. Canadensis
FONTINALIS N4u$chi de Sub suprafala Nu e fixd Masd densd Si incurcatd de tulpini acoperite cu frunze
ANTIPYRETICA salcie anei verde-inchis. cu asDect de muschi. Creste la umbrS
HOTTONIA Violetd de 15 cm Nu e fixd lunie Frunze ca de ferigd - inele de flori de culoarea
PALUSTRIS anh lavandai na h,lnini inrlt6
HYRIOPHYLLUM Trifoi Sub suprafa{a Nu e fixi Frunze verde-bronz cu forme de pand pe tulpini lungi
SPICATUM de ape apei si roscatc
RANUNCULUS Water 3cm Nu e fixd lunie Frunzele de la suprafa{d sunt ca de trifoi, iar cele de
AQUATILIS Buttercup sub ap5. fin divizate. Flori albe chiar deasuora aoei
TIJ-AEA Tillaea Sub suprafala Nu e fixd lunie- Covor dens gi verde-folosit pentru hrana pegtilor. Mici
RECURVA apei august flori albe.
PLANTE Frunzele, tulpinile $i florile se afld pe suprafala apei sau chiar sub ea. Acoperd suprafala apei, dace nu
PLUTITOARE existd nuferi sau plante de adancime. Se planteazd foarte ugor - se aruncd pur gi simplu plantele in ape
AZOLlj Mugchiul La suprafale Plutegte Covor dens 9i verde de frunze ca de ferigd - se fac
CAROLINIANA zAnei ro$ii toamna
EICHHORNIA Zambila de 15 cm Plutegte August- Foarte decorative, dar nu gi rezistent5. Frunze lucioase,
CRASSIPES ape septembrie cu rdddcini ca o oand si flori ascutite ca de lavandd
FIYI)ROCHARIS Iarba- La suprafald Pluteste Mai O alegere bund - petale mici ca de nufrir 9i flori mici
I/IORSUS-RANAE broagtei albe
LE}INA -inti!5 cu frun- La suprafald Plutegte Frunze mici gi translucide-singurul soi din aceastd
TRISULCA ze de iederd plantd care nu va invada tot iazul
STRATIOTES Soldatul La suprafald Pluteste lulie- Rozete de frunze tepoase se ridicd la suprafala apei
ALOIDES apei August inperioada de inflorire
TRAPANATANS Castan de La suprafatd Plutegte lulie- Rozete mari de frunze pdroase de un verde-oliv.
apa August Florile sunt mici gi albe. Nu e rezistente
Rdddcinile sunt in ap6 - frunzele Si florile, la suprafala apei. Pur ornamentale. Nu sunt plante potrivite
pentru a pdstra echilibrul biologic intre diferitele specii din iaz (v. pag. 53). Metoda tradilionald de
PLANTE plantare este sddirea in solul de pe marginea inel,tatd a iazului, dar e mai bine sd le plantali in coguri
DE MAL cdptusite cu panzd de sac. Folosili un amestec de nisip gi p6mant, Si acoperiti-l cu pietri$. Scufundali
ugor cosul la marginea apei, pe marginea respectivS. ExisiS multe soiuri. Plantati-le grupai pentru a
mai avea o bariere de h iaz la marginea pavatS.
ACORUS
CALAMUS Papura dulce 75 cm 8-13 cm Frunze drepte, ca sabia - verde-intens cu dungi albe
pronuntate
VARIEGATUS
AI-FMA Aprilie- Frunze ovale - vArfuri de flori roz si albe. Curitati
LimbarilS 60 cm 0-15 cm
PL{IVTAGO lunie capetele cu seminte
BUTOMUS Papura cu lulie- Frunze ca de papurd-purpurii cAnd sunt tinere. Capete
Z5 cm 8-'13 cm
UMBELLATUS flori August de flori roztrandafirii
Rodul
CALI-A
pSmdntului 25 cm 5-10 cm Mai- Mici flori albe ca de rodul pemantului la sfdrgitul
PALUSTRIS lunie primeverii, dupd care toamna, apar mici bobite rogii
de balti
CALTHA Gelbinele de Aprilie- Cupe de flori galbene, care ies dintr-un mdnunchi de
PALUSTRIS 30 cm 0-8 cm
mlagtind lvlai frunzein formd de inimd, agezate pe tulpini c5rnoase
IRIS lrisul O alegere excelentd
de apd
60 cm 5-10 cm lunie- - flori caracteristice, albe,
LAEVIGATA Septembrie albastre, purourii si roz
MYOSOTIS Nu-m5-uita
PALUSTRIS de apd
25 cm 0-8 cm Mai- Frunze verde-pal - flori albastru aprins cu pistilul
lulie galben
PONTEDERIA
CORDATA $tiucd 45 cm 8-13 cm lunie- Frunze lanceolate - flori albastre intr-o inflorescentd
Octombrie tio soini
RANUNCULUS Floarea-
lunie- Frunze inguste verde-inchis.
LINGUA brogteascd 60 cm 5-10 cm August Flori mari in formd de cupd
GRANDIFLORA lancealatd
SAGITTARA
Sdgelea 30 cm 8-13 cm lulie-Augusl Frunze in formd de segeate - inele de flori bdtute
JAPONICA PLENA albe
SCIRPUS Trestie O specie de trestie cu tulpini drepte, brizdate cu
ZEBRINUS vdroatd
90 cm 8-13 cm lunie-lulie
dunoi verzi si albe
TYPHA Mai- lVdciulii maro pe tulpini ca de trestie. Plantd
MINIMA Papura piticd 45 cm 3-'10 cm
Septembrie recomandatd pentru iazurile mici
52
Pegte auriu comun
Pegtii contribuie mult la frumuselea 9i farmecul unui iaz. Pe lAngd aceasta,
ei iunt 9i utili, se hrdnesc cu !6n!ari 9i cu numeroase musculile' Totugi,
ei nu joacd nici un rol in menlinerea echilibrului biologic al iazului, nu ajutd
la pdsirarea apei limpezi e bine sd aveli pegti, dar nu este esenlial'
- auriu Cornet, care are aripioare mai mari 9i coadS
Principalul factor in luarea deciziei de a avea pesti este dimensiunea
iazului. Dacd banii nu sunt o problemd atunci ar trebui sd alegeli frumogii,
dar scumpii, crapi Koi. Din pdcate, aceaste specie de pegti deranjeazd
gi stricd plantele de oxigen. Nici acegtia 9i nici crapii in general nu se simt
bine intr-un iaz mai mic de 7 mp. Mai ieftini sunt rezistenlii 9i ugor
adaptabilii pegtigori aurii gi cei din soiul Shubunkin, care se simt la ei
acasd intr-un iaz,de buzunar'', dacd inghea!5 ln timpul iernii sunt protejali
de apa inghelatd de la suprafald. intre crapii Koi 9i pegtigorii aurii se afld
Golden Orfe, care au nevoie de un spaliu de minimum 3'5 mp.
Un alt factor de luat in considerare este vizibilitatea. Pentru iaz, pegtigorul
auriu gi mai activul Golden Orfe sunt o alegere excelentd, pentru cd le
place sd stea lAngd suprafala apei. Linul negru, verde sau auriu nu este
o alegere foarte bund, pentru cd aceqti pegti trdiesc la fundul apei 9i de
aceea pot fi cu greu admirali.
Cumpdrali de la un furnizor de incredere-pe$tii trebuie sd fie mari de 10
cm, trebuie transporiati intr-o pungd de polietilenS, care sd aibd suficient
oxigen. Nu supraincarcali iazul cu pegii - de reguld pentru 2,50 cm din
corpul unui pe$te este nevoie de un spaliu de 900 cm'zde suprafald a
apei. Aceasta le lasd suficient spaliu gi aer ca sd se dezvolte, iar mai
taziu, puteli adduga c6liva peqti. Pdstrali punga la rdcoare 9i intuneric
in timp ce o transportali spre casd, apoi, linAnd punga acoperitd cu un
ziar, ldsali-o sd pluteascd pe apd. Deschideli-o dupd o ord sau doud 9i
dali drumul pegtilor in iaz.
Nu ii supraalimentali-pegtii igi iau cea mai mare parte a hranei din apd.
Hrana suplimentard este recomandatd primdvara gi vara, cAnd peqiii sunt
activi. Dali-le de mdncare doar o dati pe zi 9i folosili hran6 pentru pegti
care plutegte pe apd. Aruncati tot ce rdmAne neconsumat dupd 10
minute. Cdnd plecali in vacantd, nu vd faceli griji - cAt veli lipsi pegtii se
vor descurca singuri cu mAncarea pe care o au.
Poate cd veli dori mai mult decAt pegti pentru iazul dumneavoastrS-poate
vreli sd atrageli in jurul acestui loc Ai alte animale, specifice acestui
ecosistem, precum tritoni, broagte gi libelule Cel mai important este sa
realiza\i o po(iune in pantd lind care sd porneascd de la marginea iazului
gi sd intre treptai in apd. Aceasta va permite pdsdrilor, aricilor
amfibienilor un acces sigur gi ugor la apd. Vd mai sunt necesare un
morman de pietre qi bugteni, unde animalele vor hiberna, de asemenea,
un spatiu mlagtinos - pentru flori sdlbatice, precum cerenlelul sdlbatic ai
gdlbenelele de mlagtinS, 9i iarbd lungd unde sd se ascundd broagtele.
Pegte auriu Gomet
Sarasa Comet
PE$TI$ORUL AURIU Pe9tisorul auriu comun are
aripioare scurte, iar cutoarea lui obignuite este auriu
intens. Mult mai exoticd este specia Pestigorului
lungd in evantai. Amdndoud speciile sunt rezistente.
Au iungimea maximd de 30 cm. Veli gAsi specii $i mai
exotice in ce4ile de specialitate 9i in anumite centre
pentru gredinerit, dar acegtia nu sunt rezistenli, fiind
mai potriviti pentru un acvariu.
SHUBUNKIN Pestele Shubunkin comun are o
forme asemendtoare cu pegtigorul auriu, dar solzii sii
sunt aproape transparenli, iar culoarea corpului este un
amestec de negru, portocaliu, galben, rogu 9i alb.
PeStele Shubunkin Cornet are aripioare mad 9i coade
lungd. Lungimea maxime este de 23 cm.
a
SARASA Specia Sarasa Comet are o formd asemd-
ndtoare cu Pestigorul auriu specia Comet, numai cd
este alb cu pete rogii. E foarte decorativ - poate fi
imediat vezut in iaz. Lungimea maxime este de 30 cm.
GOLDEN ORFE are o nuan,td palS ca de somon-este
mai subtire 9i mai activ decat Peqtisorul auriu. Este
o alegere buni pentru un iaz mai mare. Lungimea
maxime este de 45 cm.
a
GOLDEN RUDD este foarte asemdndtor cu Golden
Orfe dar cu nuanle mai pale. Se vede mai greu in iaz
decat acesta, dar este un pegte rezistent, suportd un
nivel mai scazut de oxigen gi temperaturi mai mari
decat majoritatea celorlalte specii.
Dugmanii Peqtilor
Pisicile gi/sau pdsdrile sunt considerate dugmanii pegtilor'
dar acest pericol este deseori exagerat. Cauzele ade-
vdrate, dar mai pulin gtiute, pentru care mor pegtii sunt
suprapopularea, bolile 9i atacul insectelor, cum sunt
plosnilele de api, larvele de libelulS 9i boul de balta.
Principalul inamic al pegtilor din randul pdserilor este
9i bAtlanul. Nu existS decdt o modalitate de a line acest
prdddtor departe de iaz. ingrdditi iazul cu sdrmd, la o
indlJime de 45 cm, Fi aceaste pasere amatoare de ape
nu va mai putea sa intre in iaz. Din pdcate, remediul pare
a fi mai reu decat problema

lntretinerea
,
iazului
pRrruAvnRn
Degtii devin aciivi in luna aprilie. Este momentul si
incepefi
sd-i hrinili, dacd ii vede{i inotAnd - dar amintili-v6 cd nu
:"ebuie sd le dali prea multd mAncare. Aprilie este luna in
-re trebuie sd verificali circuitele electrice. giAparatul de
'^cdlzue a apei trebuie scos din apd, curdlat depozitat,
:.rpd care trebuie reconeciate pompa submersibild pentru
^avuz sau cascadd. Luna mai marcheazd inceputul sezo-
-rlui de plantare - plantele vor fi acelea care vd vor
-lcanta
vara gi toamna. Nuferii impreund cu celelalte plan-
:e. care s-au inmullit prea mult, trebuie scoase gi rdrite.
lceasta se intAmpld in mod obignuit dupd 3-4 ani gi este
: muncd ugoard, dacd plantele au fost sddite in coguri gi
^i in sol, la fundul apei sau pe raftul iazului. ScoateJi
: anta sau tdiali-o in 2-3 pdrli gi replantali-o in coguri
-:rplute cu pdmAnt. Fertilizatorii se pun in luna mai, 9i
sentru aceasta e nevoie de precaulie. Niciodatd nu stropili
:r ingrSgimAnt in apd, sau pe deasupra cogurilor - mai
:egraba veli incuraja cregterea algelor 9i nu pe cea a
: antelor. Folosi{i sdculeli speciali pentru fertilizatorii de
: ante acvatice gi introduceli-i in fiecare cog.
VARA
lel mai important lucru pe care trebuie sd-l faceli vara
:sle sd vd bucurali de iaz - a sta gi a privi este la fel de
-portant acum, precum tot ceea ce ali fdcut primdvara gi
:oamna. Continuali sa hranili pegtii, gi scoateli apoi din apd
-Sncarea neconsumatd dupd aproximativ 10 minute. Pe
: rp de caniculd 9i lipsd de precipitalii, nivelul apei poate
s:6dea cu 1 pAnd la 3 cm pe sdptdmdnd. AdSugali apd
:- regularitate - nu agtepta{i ca nivelul sd scadd prea
-Jlt. Ar putea sd dduneze cdptugelii iazului, pegtilor gi
: antelor. Vremea furtunoasd pune gi ea probleme pegtilor
puteli
--:spira. vedea atunci cum vin la suprafali pentru a potrivite pentru plante Ei pegti, dar nu gi pentru dez-
Ca sa mdrili concentralia de oxigen, dali drumul
a havuz sau stropili cu jet de apd de la furtun. Continuali
:iantarea 9i curdla{i regulat mdtasea broagtei cu ajutorul
-rei greble sau a unui bd!. Proprietarii uitd deseori sd
:..:rete florile ofilite, astfel cd seminlele pe care le conlin
se impragtie in jur. Aceastd neglijenld duce la acumularea
:e materie organicd pe fundul iazului, ceea ce afecteazi
sanetatea plantelor, 9i in iaz apar puieli nedorili.
TOAMNA
r-oamna este cel mai mult de munce la iaz. Continuali sd
pegtii, cAt sunt activi, sd plantali specii noi sau sa
"rdnili
--riti populalia existentd. pAnd ce vine vremea rdcoroasd
a lunii septembrie. Cea mai grea muncd este curdlarea
anuald a iazului, inainte de venirea iernii. Cum plantele igi
:ierd frunzele 9i florile, trebuie tdiate gi scoase - nu tdiali
::.rlpinile plantelor de mal, aflate sub nivelul apei. Ldsati
ruferii 9i plantele cu flori decorative pAnd la sf6rgit.
Scoateti toate resturile inutile din iaz 9i verificali sd nu
:add in apd frunze din copacii aflali in jur. Cel mai bine
este sd intindeli o plasd de plastic deasupra suprafelei
azului, p6nd ce copacii din vecindtate igi pierd toate frun-
zele. lnainte de instalarea gerului, mai sunt, totugi, cdteva
activitdli de fdcut. Scoate{i din apd plantele sensibile (de
exemplu, zambila de apa gi castanul de apd) 9i ldsali-le pe
timpul iernii in gdlefi pline cu apd, intr-un loc rdcoros.
Scoateli, curdlali gi depozitali pompa submersibila 9i
inlocuiti-o cu un aparat de incdlzit apa.
53
ARNA
Dacd ali fdcut toate aceste treburi toamna, atunci pe timpul
iernii nu vd rdmAne mare lucru. Pegtii hiberneazd gi nu au
nevoie de hrand, iar o parte din plante au fost tdiate. Nu
e un sezon potrivit pentru plantare. Dacd temperaturile
sunt foarte scdzute, aceasta inseamni cd trebuie sd luali
anumite mdsuri. Dacd aveli un iaz mic, atunci o sd inghele
de tot, in acest fel, vor muri pegtii 9i majoritatea plantelor.
Din acest motiv, iazurile mici trebuie acoperite cu capace
de lemn gi saci, dacd vine gerul. intr-un iaz mai mare, nu
sunt afectali nici pegtii, nici plantele, totugi, 9i aici trebuie
rezolvatd o micd problemd. Dacd suprafata apei se aco-
perd cu o pojghild de gheald timp de cAteva zile, gazele
rezultate prin descompunerea materiei organice pot ajunge
la un nivel toxic care sd omoare pegtii" Este necesar, de
aceea, sd faceli o gaurd in gheald pentru a ldsa vaporii
sd ias5. Nu spargeli gheala prin lovire, ali putea rdni pegtii
- puteti pune un vas cu apd fierbinte pe gheala p6nd ce
aceasta se topegte. Dacd vremea rece persistS, ghea{a
se formeazd la loc - aga ce, in acest caz, aveli nevoie
de un aparat de incdlzit apa.
M,ee$,eed weeyie
Fiecare dintre componentele iazului - apa, plan-
tele, solul qi materiile organice moarte trebuie men-
{inute in echilibru biologic astfel incAt apa sd nu fie
infestatd de inamicul cel mai mare - algele. Algele
sunt fie organisme microscopice, fie fire lungi ca ata.
Datoritd lor, apa devine tulbure Ei apoi se coloreazd in
verde, dacd sunt ldsate sd se dezvolte nestingherite.
Secretul pdstrdrii echilibrului este sd se creeze condilii
voltarea algelor.
Primul lucru care trebuie fdcut este sd se curete
iazul de materiile organice. Curd(ati apa de frunzele
moarte - dacd sunt ldsate sd putrezeascd, ele produc
substanle minerale care dduneazd pegtilor, tulburd
apa Ei favorizeazd cregterea algelor. Din acelaqi mo-
tiv, cAnd puneli plantele in ghivece, nu folosili com-
post sau bdlegar gi nu dali peEtilor mai multd mAn-
care decdt e necesar.
Apoi, asigurali umbrd pe suprafala iazului - algele
sunt iubitoare de soare. Puteli face umbrd cu ajutorul
nuferilor qi a plantelor de adAncime, astfel incAt
frunzele plutitoare sd acopere aproximativ o jumdtate
din suprafa[a apei. Folosi{i Ei plante plutitoare, dacd
suprafala este insuficient acoperitd. Esentiale sunt Si
plantele care furnizeazd oxigen - ele produc oxigenul
necesar pegtilor Ei absorb atAt substanlele minerale qi
dioxidut de carbon.
Echilibrul biologic nu poate fi realizat imediat. Apa
dintr-un iaz nou amenajat poate se devind mocirloasii
gi verde cAteva sdptdmAni, dar se va limpezi, dacd
introduceti un numdr corespunzdtor de plante potrivite.
Iazul poate sd devind uEor verde 6i tulbure in fiecare
primdvard, dar se va limpezi repede cAnd incep sd
creascd plantele. Dimensiunea iazului este un element
foarte important de care trebuie sd [ine[i cont - este
dificil sau imposibil sd menlii echilibrul biologic
intr-un iaz mic- vezi pagina 47. Acolo unde a rdmas
nerezolvatd problema algelor, folosili filtre (v. pag. 54)
sau incerca[i un spray special impotriva algelor.
54

Apa in migcare
Apa in migcare oferd o mai mare atractivitate iazului gi majoritatea (sau_aproape) proprietarilor de iazuri au sau
este cel
doresc sd instaleze astfel Je dispozitive care sd punS apa in migcare. Havuzul sau fdntAna arteziand
mai uqor de instalat, fiind potrivii lAngd un bazin. Cdderea de api sau cascada este mai pulin dificil de
pus
in astiel de spalii - aratd mai bine intr-un iaz rustic amenajat se arate natural.
-electric,
Ambele dispozitive au nevoie de pompd, care este actionatd ceea ce inseamnd cd aveli nevoie de cablu
'la'suprafala
ingropat -nu folosili niciodatd cabluri solului. Cerinla principale este sd aveli -un cablu-9i.un cuplor
hijroizolat pentru a ajunge la sursa de cuient pentru pompd. Aceastd legdturd trebuie infSguratd in izolalie de
"de-curent
plastic. Un dispozitiv rezidual (RCD) trebuie fixat fie la mufd, fie la tabloul electric montat in casd.
Apa in migcare are avantaje gi dezavantaje pentru populalia din i_az. Existd un avantaj evident pentru peqti: apa
in iaz ajutd la'reiacerea rezervelor de oxigen. Nuferii nu.pot profita la fel de mult - plantele sunt
""r" "urg" e posibii ca bobocii sd nu se deschidd la iel de repede, din cauza apei care curge re,pede. Apa in
afectate,"gi
rig."r"'nL inldtura algele, dar poate fi instalat un filtru la capdtul pompei. Aceste filtre trebuie curSlate periodic'

Pompele electrice se gdsescintr-o gamd variatd de dimensiuni 9i preluri, dupd.capacitatea

lor, ioate fdcAnd part-e din doud categorii principale. Pentru iazul standard vd trebuie
pompa submersibili - este mai ieftinisi ugor de instalat. Nu trebuie dec6t sd o instalali
in apa, asttet incAt sd fie complet acoperlte, dar nu o ldsali pe fundul iazului, agezali-o pe
cdteva cdrdmizi. Apa este aspiratd printr-un sorb 9i apoi pompatS printr-un cap de
poate
evacuare sau printr-un furtun, pAnd in vArful cascadei. La capdtul de alimentare Sorb
fi atagat un filtiu dacS aveli probleme cu algele" De cAte ori este posibil, pompa trebuie
scoasd gi curdlatd, apoi trebuie depozitatd intr-un loc uscat p6nd primdvara. .Daca acest
lucru ni e pobinit, atunci conectali alimentarea cu curent, timp de o ord in fiecare \
rapta.ana, iarna, cAnd iazul este ingfrelat. Pentru siguran,td, folosi.ti o pompd submersibild { l.
de 24 y, care sd aibd transforma[orui incastrat, dar dacd aveli nevoie de o pompd ?tr
puternici, atunci folosili un model alimentat doar la reJea. Dacd aveli nevoie de un flux
be apd mult mai mare pentru a alimenta atAt o fAntdnd, cAt gi o cddere de apd largd, va
fi necesar sd instalali o pompi de suprafa!5. Aceasta va trebui instalatd inir-o camerd Pompd
Cablu
submersibile
uscatd gi bine ventilatd, in apropierea iazului

pentru multd lume, pentru ca decorul unui iaz sd fie in grddinile obignuite cascadele au o utilizare mai restrAnsd
complet are nevoie de o fantAnd arteziand in centru. decat fantanile arteziene. Pentru o cascadd, vd trebuie un
Metoda cea mai simpld este de a cumpSra un set care sd iazmare, cu aspect natural, 9i cu o suprafald indllatd care
conlind o pompd submersibild prevdzltd cu regulator de sd suslind.cascada 9i rocdria din jur, dacd vreli ca aceas-
debit pentru fantana ar6;iani ti pulverizatoi de ape. td amenajare sd fie corect fdcutS, dupd care trebuie
pulveiizatorul standard produce o coloan6 arcuitd de incorporatd in structura iazului in timpul amenajdrii aces-
picdturi -picdturile nu trebuie sd fie prea fine, pentru cd tuia. Se gdsesc, in acest scop, trei tipuri de materiale de
sunt purtate de curenlii O" i"r. eut"1i,'desigur, sd incercali construclie care sunt folosite 9i pentru iaz, cu aceleagi
ceva mai special. o'fantand arleziand plasatd excentric avantaje gi dezavantaje. Betonul vd solicitd multd munc6,
poate fi uneori mai interesantd gi vd va ajuta sd cultivali cdptugeaga rigidd are puline modele 9i se monteazd greu'
nuferi in partea cealalaltd a lazuiui. Jeturile pot fi oblinut6 Un aLt dezavantaj este cd din cauza ei suprafala apei
deasupra suprafelei apei la capetele tuburilor sbu a poate ardta artificial, mai ales dacd apa este oprite. Cel mai
ornamentelor decorative .u, pLt.1; cumpdra diferite bine este sd faceli cascada cu folie. flexibila. Alegeli folie
modele, ca sd oblineli o coloand bontinud de apd, umbrele de butil. Forma standard este a unei serii de bazine unde
de apd sau clopote'Oe apa. important este'ca fAntana apacurgedinunul inaltul.Alegeli opompicaresdasigure
arleziandsd nu domine i"ii-. ci reguld generald, indllimea debit de cca 220 litri pe ord pentru o ldlime a cascadei de
coloanei de apd (deasupra suprafelei) nu trebuie sd fie 3 cm'
mai mare de o treime din ldtimea iazului.
Minibazine
Sunt doui motive pentru care este mai bine sd ai un bazin de dimensiune miniaturalS in locul
unui bazin de dimensiune standard. Spaliul poate constitui o problemd sau prezenla copiilor
mici - pentru care un bazin mai mare poaie constitui un pericol. Un minibazin poate fi amenajat
atat pe o terasS, cAt gi in grddind, poate sd aibd atAt apd stdtdtoare, cAt 9i apd in migcare'
Un minibazin cu apd-stdtdioare poate fi amenajat in orice recipient care conline cel pulin
20 I de apd, cu condilia sd fie impermeabil, necorosiv 9i netoxic. Pentru amenajarea unui
minibazin se.poate fol6si o cdptugeald flexibild - un bazin in miniaturd indllat poate atrage
cu apd stdtdtoare pot fi
frivirile gi nu constituie un pericol pentru copiii mici. Bazinele miciplante
lmenalale intr-un col! insorit. in ele se pot planta una sau mai multe de mal gi/sau unul
doi nuieri pitici. in aceste bazine nu este recomandabil sd aveli pegti, totugi, se pot pune,
caliva pegtigori aurii, de la sf6rgitul primSvarii,.pand.toamna. Bazinele mici cu apd in migcare
srht atn"itulati de sine stdtdtoire, care pot fi amplasate la soare sau la umbrd. Se gdsesc
f6ntAni de mici dimensiuni cu unul sau mai multe bazine decorative - cum ar fi de exemplu
fAntAnile din care apa inspumatd curge pe pietricele sau cele cu plSci de perete din care apa
curge in mici bazine.
 55

Tipuri de iazuri Ei
havuzuri
in imagini

Acesta este un foarte reugit iaz mic

cu aspect natural. Plantele urcdtoare
gi o micd grddind de stdncd oferd un
fundal decorativ, pe a cdrui suprafald
plutesc, d1ndu.i stfdlucire, nuferj gi : ,

plante de mal.

in imagine esfe un foafte frumos iaz

{ mare cu aspect natural. Principala lui
caracteristicd esfe decorul natural
, incAintdlor - in ryaye mdsurd farmecul
aceslel intinderi de apa constd in
reflectarea copacilor gi tufigurilor care
cresc tn lur.

I La Stapley Water Gardens poafe fi admirata o terasd interesantd. Aici, mici iazuri cu
aspect artificial sunt legate intre ele printr-un gir de canale inguste, iar intr-unul dintre
iazuri este gi o micd fdntdnd afteziand, care face amenajarea gi mai interesantd.
qA

!'lalaritatea flnt&nilar arteziene

sunr canstruite in manisrd
iraditianald - unui sau nai multe
jeturi produc a coloand de
"picdtu;ri.
Acum se fabricd 9i alte
madele - in imagine esfe o
fantand sub farmd de cloPot'

flxr !r
l**!
.: ,.;9gt:,

:.',
".::'lif,:ii*S**:, ..,.1

CAnd construi{i o cascada'

amenaiati un decot' cdt mai natura!"
una dintre modailta'lle de a realiza
acesi lucru esfe sd sadi.ti marginlie
gi spaliul din jur cu Plante cdt mai
infrunzite, aga cum se vede in
iniagine.
:t

.;si:.
;. 1&

.:iri!*::'-.,.

:.
!r'
,

;i$* :

.#- '
w
l&'
iK:. . -:'K ,-.-€.
"1

*
.€ -;a! *
F#* #1.;. -*l*.
!:,

Avefi netiaie ds spafiu !3si1t{u un laz siandard, clar chiar gl cea niai mtcd
grddlnd'
n prirttr-un
perete,
^ ;;z:i";,:r;;;;;;;";!c:.
'eleft1eni
in inasir:e, tli1tr-.a ptacd de ap,a,curse
umplut cu pietre.
crrrarnerital in iorrnit d6 cap de !eu, fn!.r-un bazin

ILUMINATUL
Nimic nu dd mai multd spectaculozitate decAt
iluminatul unei grddini. A[i vdzut probabil cd o
cladire banald in timpul zilei poate fi transformatd
spectaculos in timpul nop[ii, cu ajutorul unor spo-
n-ui de lumind, gi de asemenea, cAt de frumos
aratd un bulevard, noaptea, cdnd sunt aprinse
Iampile gi strdlucesc semnele de circula[ie.
Secretul unui proiect bun de iluminat este ca el
sa scoatd in eviden[5 anumite spa[ii qi accesorii, iar
locurile banale qi nefolosite sd le lase in intuneric.
Lampile nu trebuie montate toate la aceeaqi indl-
fme, Qi trebuie sd ave$ mai multe feluri de iluminat.
Dupd cum se aratd la pagina 59, spoturile lumi-
noase sunt folosite pentru punerea in eviden[a a
anumitor elemente, pe cdnd o lumind putemicd
e,ste folositd la luminarea anumitor zone. Lumina
care cade de sus lumineazd potecile, treptele gi
plantele pitice - lumina de jos creazd umbre
interesante, iar lumina de fundal formeazd contu-
ruri spectaculoase.
Lxistd nigte reguli importante care trebuie ur-
mate. In primul rAnd, nu exagera[i - prea multd
lumind inseamnd cd dispar umbra gi misterul -
Utilite[ile iluminatului
lluminatul in grddhri are mai multe scopuri decdt acela de a vi impresiona prietenii seara cu priveligtea luminatd
a copacilor gi florilor. lntr-adevdr, iluminatul in interior are un efect decorativ, dar existd gi alte avaniaje la fel de
importante -oferd sigurantd, securitate gi posibilitatea de a petrece mai mult timp in aei liber.
MAI MULT TIMP PENTRU A ADMIRA PEISAJUL
-s-alarea unor surse de iluminat in gredind inseamnd cd plantele
I anenajirile din grddind vor putea fi vdzute gi pe timp de noapte.
::est lucru este interesant pentru oaspeli gi trecdtori, dar marele
-,antaj este cd puteti sta pe teras5 gi pe timp de noapte, cand
: :ald, sau iarna puteii sd vd uitali pe fereastre gi sa admirali
:-,eligtea grddinii, care este complet diferita de cea din timpul zilei.
criveligtea sd fie plind de farmec, trebuie sd vd planificati zone
:=s:lncte pentru a fi iluminate, unele fiind cu plante, iar altele, cu
:: ecte. Peisajul de iarn5, cu plante acoperite de gheale sau
:.iad5, este foarte frumos, dar fiecare anotimp are farmecul lui.
: :otu9i, aga cum am spus mai sus, efectul se poate pierde, dacd
'-=rcali
sd luminati toati grddina. Locul favorit pentru un iluminat
::aorativ in grddind este iazul, ceea ce nu este surprinzdlor.
S:oturile de lumini dau apei unei fantani arteziene sau a unei
=scade aspectul unor bijuterii strblucitoare, iar reflectoarele sub-
:r,'atice transformd o suprafald neutrd in timpul zilei intr-un ecran
s]Elucitor noaptea. Probabil ci iazul
'-:alca regula economiei de lumini. este singurul loc unde puteti
MAI MULTA SIGURANTA
: statistica arate ce aproximativ 1bO 000 de persoane se
:.crdenteazd in fiecare an din cauza treptelor gi cdrerilor din gradind.
I parte dintre aceste accidente se datoreazd proastei iluminlri, aga
:. e o idee buni a pune lumini in orice punct cu risc crescut de
ar.identare din grddind, pe unde se circuld gi noaptea. Un mic
:,ertisment. Un spot de lumini puternic pus Ia baza unor trepte sau
a un cot al unei cardrj poate sA facd mai mult reu. persoana aflatd
:e trepte sau pe cdrare se trezegte brusc cu o lumind puternicd in
:chi, care o orbegte complet, ceea ce accentueazd riscul acciden-
:elor. lvlai degrabe alegeli un iluminat general, cu reflectoare cu
:mini nefocalizatd, care astgurd o trecere lind de la lumind la
-rtuneric.
Pentru treptele din fa,ta casei gi alei aveli nevoie de lumind
3ulemic;, ceea ce inseamne folosirea curentului electric de la retea
- v. pag. 58. Pentru cdrdrile gi scerile din grddind, puteli, totugi,
'closi gi lumind de mic voltaj (12 y sau 24 V).
57
prea multe lumini colorate in locul celor simple gi
albe (v. pag. 58) pot produce un efect straniu,
nefiresc. Plasarea corectd a ldmpilor este de
asemenea foarte importantd - pe cat posibil asi-
gura[i-vd cd lumina cade pe obiectele care trebuie
luminate qi nu in ochii privitorului. Nu uita[i de
vecini - spoturile luminoase care bat in geamurile
lor, pot provoca multe certuri!
Popularitatea iluminatului in grddind a crescut
in ultimii ani, cAnd a luat amploare grddindritul gi
au apdrut seturile speciale destinate grddinilor,
astfel cd grddinile au inceput sd constituie un
spatiu exterior, tot mai important pentru petre-
cerea timpului liber. PAnd la folosirea pe scard
largd a unui iluminat specific in grddind va mai
trece timp - acum, pentru majoritatea oamenilor,
iluminatul in afara casei inseamnd doar un set de
becuri colorate montat de jur imprejurul serei, in
preajma Crdciunului. Existd qi sisteme de iluminat
fdrd curent electric (v. pag. 60), dar aproape in
toate situa[iile ve[i avea nevoie de un cablu elec-
tric. Binein[eles cd aceasta ii sperie pe cei mai
mul[i, dar un cablu electric trebuie ingropat adAnc
in pdmAnt. Existd acum sisteme electrice de mic
voltaj, care fac ca fixarea cablului sd devind o
treabd ugoard.
MAI MULTA SECURITATE
Am ardtat clar ce a avea lumina in jurul casei pe timpul noplii este
o m5surd de sigurantS care tine la distanld holii. in ultimii ani,
sursele de lumind cu detectorare pasive in infrarogu incorporate au
devenit tot mai folosite. Acest sistem funclioneaze pe timp de
noapte gi reaclioneazi imediat la celdura emanatd de corpul uman,
aprinzandu-se imediat cAnd intr5 cineva jn zond, pe jos sau cu
magina. Raza de actiune poate fi reglatd. Astfel de dispozitive
luminoase de alarme se gesesc la centrele de grddindrit, maga-
zinele de accesorii pentru gradind sau pot fi comandate prin pogta
de la firmele specializate. Modelul uzual este cel prins de perete
cu o consold, care se montzeazA in zid deasupra ugii garEului sau
in apropiere, dar puteli cumpdra un dispozitiv luminos de alarmd
cu suport pe care puteti se-l puneii unde vreli in grddind. Aveti grijd
sd il agezafi intr-o pozilie care sd permitd activarea la trecerea
oricerei persoane, gi alegeli un model care sd se potriveasca cu
arhitectura casei.
MAI MULT TIMP PETRECUT iN AER LIBER
Ne-am obignuit in ultima vreme sd mAncdm, sd bem gi se gdtim
pe terasd cdnd vremea e frumoasd, gi e pical sd ne intrerupem
doar din cauza intunericului, ceea ce se intdmpld devreme primavara
9i toamna. O solutie o reprezintd iluminarea terasei, care ne permite
sd ne continudm aceste activitdli mult dupd apusul soarelui. Nu
existd un anumit tip de lumind pentru acest scop
- esle o chestjune
de compromis. O sursi de lumind de 200 wa!i, fixatd pe perelele
casei, va lumina o suprafald de aproximativ 10 m x 3 m _ fiind
extrem de eficientA pentru activitdlile din exterior, dar lipsitd de
valoare decorativd. Puteli, in schimb, se puneti spoturi de lumind
pentru a lumina anumite locuri gi lucruri: bollile, jardinierele gi ghive_
cele sau spalierul cu plante urcetoare - acest sistem este mult mai
deco-rativ, dar mai
.pulin eficient, dacd vreti sd gdtiti sau se mancati
afard. A treia optiune este sd folosiii mai multe ldmpi de joasd
intensitate care vor crea mici pete de lumine pe terasd
- probabil
cd este cea mai decorativd varianti, dar cea mai putin oractice.
5B

Lumind de la re[ea sau lumini de voltaj mic?

in casd cablurile pot fi pe
Dac6 aveli nevoie de lumind puternicd in afara casei, atunci
kebuiesdfolosili unsistemOJiflminatalimentatOefaietea,
ta 220 de volli. n"".tu uu-triniza la intrarea in "uilii
lumind puternicd de intdmpinare, 9i pentru o uuna secriitltel
v5 va permite sd folositi *ti""iolr" cu lumind o" rrr, l|.i
efect spectaculos, dar Si J""uii iur" sd producd ,;";;
de lumind de 6 m. roate acestea au insd un pret rnttur"i"u
sistemului trebuie ldsatd pe seama unui electrician' iar
deranjul vor fi mari. Cablurile bdgate intr-un tub
9i
oiot""tot'de plastic trebuie ingropate in pdmant, la cel pulin
"ortutif"
EO t*,O".tagurAndu-le pAnaln punctul unde vd hotd'rAli sa
prn"ti'o lampe sau o prizd hidroizolatd Tineti.conl cb priza
irlnuie tixata pe un perete sau intr-un panou fix niciodatd - multicolore.
in.a intr-rn iard db lemn, care se poate prdbuqi peste
cablu. Mome-ntul in care vd hotarAli ce tip de instalalie
eiectrica alegeti este acela al construirii grddinii.- dacd
a fos't deia amenaiatd, atunci e mai bine sd alegeli
;;;i;i"; electrii de joasS tensiune Este ieftin 24
"raOinu 9i ugor de
instalat - trebuie sd aduce{i curent de 12 sau de volli
de la un transformator care este introdus intr-o prizd
agezate pdmant' dar
montatd
trebuie sd aveli grija sd nu le tdiali atunci cAnd lucrali in
giuoina. u,n traisformator standard va furniza curent
modele care
fientru maximum 6 ldmpi' degi existd anumite
permitinstalareaa12 ldmpi' cablul este purgi simplu atagat
ia contactele de la baza fiecdrei l,mpi E simplu' dar sd nu
unei ldmpi va lumina
J'"-u]:lt?!-'^"
un cerc care :nu??]:
va l"^iglT;11?,b''
dePdgi 2 metri.
Lumind albi sau coloratd?
Este regretabil ca aga de multd lume dupi ce instaleazd,corect
de iluminit in grddind stricd tot efectul punand lempi
"n "i.t""t Luminile colorate iqi au 9i ele rostul in gredina'
CuiU"nuf atage mai pulin insectele zburdtoare
pe terase decat
Imina arbd ]ar luminil'e multicolore sunt deseori folosite de
o"lionerii de qrddini in regiunea iazului Dar, in general' scopul
ifuminatutui e"ste sa scoJta in evidenld culorile naturale ale
plantelor gi amenajerile din gredine. A$a ca lumina albe este cea
*ui inoi"ita, iar albastrul, Cea mai eficientd Folosili cu mesurd
celelalte culori.

Sfna*efLcr* aiet*i $[s?effi ds iiur*{m*? au miimanfmne fl* rc{e*

Unitate de comutare prevezute cu dispozitiv
de curent rezidual pentru cablajul din grddind,
daci circuitul de putere electric al
consumatorului nu este protejat cu un RCD'
Tablou electric cu lntensitatea curentului de declanqare trebuie
dispozitiv de curent sd fie de 30 miliamperi 9i trebuie pusd 9i o Priz; cu
rezidual (RCD) siguranld fuzibild hidroizola!ie
automat de Protectie
Stilp de lemn
intreru pitor in suPort PVC rezistent sau Perete
Cablu invelit de cdrdmidi

', fuU de Plastic

T_ I

Minimum 50

Sf nuef unm a"*rqu6 si*taw &*

Transformator Pentru
cobordrea tensiunii
i'- nr Fereastri j*msffi fmmsdums
curentului de la re,tea.
lvlajoritatea circuitelor Gauri fecutd Prin Pervaz
de joasd tensiune sunt Prizd in sau ramd
de 12 volti, dar se perete
g;sesc gi de 24 de I
I -t-,
vol!i
Transformatoarele
"
Cablu de ioasi -
Cablu de joasd
LamPi de 12 V
standard sunt Pentru *.i-r.d tensiune gi i;;;Ji sau de 24 v
sarcine mare
interior, dar existd gi
\i =lr"i"l-,n'"r"
model pentru exterior. ii

Conector cu
'hidrbizolalie rimbrdcati
in plastic. Pqntru Proteqlie
Tub ,de plastic
suplimentaii
 59

LUMINA DE REFLECTOR
Tipuri de iluminat
in imagini
Existd doui tipuri de iluminat - cu lumind
difuzd sau,cu spoturi. Din pdcate, ambii ter-
meni indicd lumind puternicS, dar diferenla
fundamentald dintre termeni se referd la felul
in care sunt impregtiate razele de lumine, nu
la intensitatea lor. ln cadrul fiecerui tip, lumina
poate fi mai intensd sau mai slabd. Lumina
difuzd este rdsp6nditd pe o arie largd gi scade
in intensitate spre margini. La iluminatul cu
spot, fasciculul este concentrat pe o suprafald
limitatd, iar marginile sunt net diferenliate fa{d
de umbrd, aga cd intre zona luminatd 9i cea
neluminatd existd o f69ie foarte ingustd. Lu-
mina focalizata gi cea difuzd pot fi folosite in
3 feluri diferite - de sus in jos, de jos in sus
gi de fundal.

LUMINA FOCALIZATA

LUMINA DE JOS iI.I SUS

Lumina focalizatd este utilizatd pentru a produce un

fascicul, care lumineazd o anumita plantd, grup de
plante sau un accesoriu decorativ. Efectul de lumind
focalizaldt se datoreazd tipului de bec sau unui aba-
jur care limiteazd fasciculul intr-un con. Pentru lu-
mind focalizatd de mare intensitate trebuie folosit un
bec de fascicul de 100-120 W alimentat la retea.
LUMINA DE FUNDAL
Lumina aceasta este creatd pun6nd o sursd de lumind la
nivelul solului, focalizatd in sus, spre grupul de plante sau
accesoriul ales. incercali sd ascundeli lampa, iar pentru
iluminarea standard de jos in sus tineti cont ci distanla
pdnd la accesoriul ales trebuie sd fie egalS cu indllimea Iui.
Pentru un efect gi mai spectaculos, plasali lumina la
jumStatea acestei distanle.

LUMINA DE SUS iH .IOS

Lumina de fundal se produce prin plasarea sursei

luminoase in spatele unui copac, al unei bolli sau
al altui accesoriu din grddind. [n acest fel, obiectul
este scos in relief, iegind in eviden!5 clar, drept un
contur proiectat pe un fundal luminat. Pentru a
obtine efectul dorit este necesar sd faceli mai multe
incercari - se poate intampla uneori sd deplasali
doar putin sursa de lumind gi sii constatati cd razele
de lumind vii intrd in ochi.
60

Corpuri Si accesorii de iluminat

lluminatul din grddind nu este intotdeauna legat la releaua de alimentare electrica din
casd. De multlimp se folosesc ldmpi cu lumAndri sau cu baterie suspendate de ramuri
sau agezate pe mase. Acum se gdsesc chiar unele lumdndri care rdsp6ndesc arome
pldcute sau alungd insectele. in centrele mari de gradinerit sau cu obiecte pentru
amenajarea grddin-ilor existe felinare cu petrol 9i, de asemenea, cu lumdndri fixate pe
stdlpi inalli. 6 recomandare totugi: toate pot provoca incendii gi sunt periculoase dacd
se afl5 copii in preajmd. ca misurd de siguranld, e mai bine sd folosiJi ldmpi cu .baierii
sau reincdrcabile, pe masa de pe terasd. un articol popular in cataloagele de. v6nzare
prin pogtd este lampa de grddind cu baterie solarS - nu e scumpd 9i nici greu de folosit,
numai ca nu trebuie sd vd agteptati sd dea o lumind puternicd pe care sd o puteli folosi
pentru diverse activitdli sau cdnd mdncaJi. Lumina pe care o da este mai degrabd un
spot difuz 9i slab, foldsit cel mai bine cand iluminatul este de jos in sus, recomandate
pentru un grup de Plante Pitice.

Exista cateva tipuri importante de ldmpi 9i accesorii. Pentru iluminatul faladei casei
Lampd sau al fntregii ierase, alegerea uzuale o reprezintd lampa de perete. Acest tip de
fixatipe dispozitiv esie folosit mai iles cu circuite alimentate de la relea, iar tipurile de abajur
perete sunt: aplic5, felinar, glob sau reflector dreptunghiular - dupe cum se vede mai jog O
lampd de perete est6 fixatd cu guruburi in lemn, cdrdmidd sau piatrd - suportul trebuie
sd ie ori fix, ori susjinut de un bral mobil. Cu totul alt tip il reprezintd lampa cu picior,
care se poate muta cu ugurinld, in grddind, dintr-un loc in altul. Piciorul metalic solid,
asculit la capdt, prins de-corpul fix sau mobil al ldmpii este infipt in pdmant sau in
ga.oh. Lampionul cu picior' este un dispozitiv des intalnit in mulie grddini - existd
ipul cu picior solid, de folosinld permanentd, cu un abajur felinar sau glob 9i .varianta
sublire, care poate fi deplasat dintr-un loc in altul. Lampa bolard are abajur de formd
cilindricd, parte integrantd a piciorului.
Beculelele coloratJ in$irate pe cablu sunt o priveligte obiqnuitd de Crdciun - ele
Lampa
reprezintd de fapt un cablu alimentat la retea sau tensiune joasd, previzut cu.beculele
irJ
Irj
tArug la intervale regulate. Nu le ldsali in cutie, pdni la Crdciunul urmdtor - ele pot fi
binevenite gi c-u ocazia unei petreceri date pe terasd, seara. Ldmpile de apd pot fi
conectate la reiea sau tensiune joasd - existd ldmpi plutitoare 9i subacvatice. FAnt6nile
$ arteziene cu lumini sub apd, care strelucesc prin pulberea de apd, sunt foarte
i45*i{f spectaculoase.
w tampion Anumite dispozitive luminoase nu au nevoie dec6t de un anumit tip de bec care sa
fie ingurubat in fasung. Pentru alte dispozitive este nevoie 9i de un anumit tip de
ff Ptctor
cu
ABAJIJR. Abajurul penlru lampa aplicd este fdcut din sticld sau plastic ai se fixeazd
l; direct pe zid - un abajur glob, poate fi mat sau transparent, colorat sau simplu'
It Abajurul pentru reflectorul dreptunghiular are o fald de sticld texturata 9i se gSsegte
H-d
$a
at6i peniru alimentare de la re,tea, cat gi pentru joasd tensiune. Felinarul din metal
sau plastic, conceput dupd modelul lSmpilor vechi pentru tresuri, se fixeazd in varf,
lateral sau la bazd. Abajururuile etajate sunt folosite pe lampioanele cu picior 9i au
s4 a#::re,
ll
in componenld nigte difuzori metalici ingugti, care direclioneazd lumina in jos. Existd
apoi abajururile etajate, care au un difuzor in partea din varf gi caliva laterali, dar
*" !. :i
existd gi unele in formd de ciupercd - din metal sau plastic opac, placat, toatd lumina
w
p
3'f
l. ,.: nU"jut
fiind diiec,tionatd in jos, iar acest tip de iluminat este recomandat pentru trepte 9i cdrdri.
Alegerea BECULUi potrivit poate fi la fel de importantd ca alegerea abajurului 9i a
t
i r etajat ldmpii potrivite. Pentru majoritatea ldmpilor de relea care nu au prevazut un abajur,
este recomandat un bec de 38 tip PAR (Parabolic Aluminizat Reflector). Existd becuri
&#
&w simple sau colorate gi pentru reflectoare pentru o iluminare intensd, cea mai bund
tsr
alegere o reprezintd becul cu halogen pentru tensiune joasd sau de relea - regula
K
& de bazit insd, o constituie faptul ca trebuie sd folosili numai tipul de bec recomandat
in instructiunile ldmpii.

ffi
il
i:/-
k", 1,,, /
'il,
tu: Abajur
tr ciuperci

w
H
Limpi de apa
&
 ot

Tipuri de iluminat
in imagini
in imagine se yede efectul
decorativ al unui slsfem de
iluminat bine plasat. Trei
lampioane lumineazd franjurile
frunzelor, in timp ce restul gradinii
este aproape in intuneric-

{ lluminatul fard alimentare de curent joacd doar

un mic rol in iluminatul gradinii, dar aceastd
lumdnare inconjurata de flori, intr-un abajur de
vant, da o notd de farmec unei grddini cu
aspect retro.

\ Pentru efecte cu adevarat spectaculoase, asocia{i lumina cu apa. Acest bazin

banal prevdzut cu doud fdntAni arteziene gi o micd sfafuie se insufleteste datoritd
luminilor subacvatice.

PAnd de curAnd, gatitul in aer liber nu era o acti-
vitate des intAlnitd in grddinile comune din Marea
Britanie. Sandvigurile, ceaiul qi bduturile servite pe
paligte ficeau parte dintr-un obicei vechi de generatii,
iar gdtitul in aer liber [inea mai degrabd de traditia
cercetagilor gi a americanilor.
Astizi lucrurile s-au schimbat - grdtarele au luat o
mare amploare pe pia[a gradindritului in anii 1980 gi
tendin[a s-a continuat in anii 1990. Astdzi, in Marea
Britanie se inregistreazd peste 5 milioane de grdtare,
iar anual se vAnd in jur de 1 milion de bucS[i. Acum
nu mai e deloc neobiqnuit vara sd primegti o invita[ie
la mas5, in aer liber, gi o data aiuns, sd vezi cd cel ce
muncegte pe lAngd grdtar este chiar gazda. Explica[ia
pentru succesul grdtarelor nu este uqoard gi nici
simplS - trebuie lua[i in calcul mai mul[i factori:
creqterea rapidd a numdrului de terase' popularitatea
tot mai mare de care se bucurd mAncarea pregAti6la
grdtar, cum ar fi hamburgerii gi hot dogsi, gi tot mai
multele veri cdlduroase.
Astdzi existd un sortiment foarte bogat de grdtare,
ale cdror pre[uri variazdin func[ie de model. Dimen-
siunile grdtarului vatiazl. de la cele mici pAnd la
cdrucioare mari cu gril qi cuptoare pentru incSlzit
mdncarea care funclioneazd cu gaz. Alegerea o face[i
in func[ie de gustul dumneavoastrS, de spatiul de
Struefurn unui Erfrtcr fix din edr&mizi
Ldsali o sdptemane mortarul se se intdreascd inainte
de a folosi gretarul
Apdritoare de vant
Alcdtuite din cdteva
rAnduri de cdrdmizi
deasupra grilului
Amestec standard
de mortar
Cdrimizi
Este recomandat tipul de
cdrbmizi obignuite - nu e
nevoie de cirdmizi sPeciale
Baza
Alc5tuita din 5
rAnduri de ceftmizi
:4.
care dispune[i 5i de fonduri, dar, in principiu, trebuie
s5 [ine[i cont ae aoua e]emente. in primul rAnd, wefi
sd fie un accesoriu de grddind pemanent sau il veli
depozita undeva dupd folosire? Aceasta nu are
legatura cu pre[ul - un grdtar construit din cdrimizi, pe
terasd poate sd vd coste mai pu[in, iar unul portabil,
pe rotile, mai mult. Al doilea element de care trebuie
sd line[i cont este combustibilul - folosili mangal,
pentru a avea o mAncare cu gust natural' sau alegeti
un gritar mai ugor de folosit, dar mai pu[in romantic,
alimentat de o butelie cu gaz sau la curent electric?
Fie ci e permanent sau portabil, cu mangal sau
gaz, trebuie sd va gAndili unde il monta[i inainte de
iinc"p" s5-l folosili. Terasa este locul cel mai potrivit,
pentru ca de aici se ajunge uqor la bucdtdrie. Incerca$
sa il pune[i la o oarecare distan[d de vecini, pe care
i-ar putea derania fumul, gi, de asemenea, de copacii
care au coroana stufoasd qi inclinatS sau de alte piese
din lemn, care se pot aprinde u;or. Folosi[i o
apdrdtoare de vAnt, pentru a proteia sursa de foc.
$i un ultim sfat pe care nu il gdsi[i in instrucliunile
grdtarului. Experimenta[i-vd in arta gdtitului la grdtar'
preg5tind lainceput mAncarea pentru cei din familie,
gi dupd aceea folosi[i tehnicile noi, cu ocazia petrece-
rilor. Nu pregdtili mAncarea, pentru mai multe per-
soane decdt sunte[i obiqnuit, doar dacl vd permite
indemAnarea. A pregdti mAncare la grStar, inconiurat
de o mullime de lume, cu mangalul incins esle mull
mai dificil decdt gdtitul aceleiaqi mAncSri la bucdtdriel
Ajustor de inillime
pentru gril
Lateral gi in spate sunt
fixate in zid guruburi la
3 niveluri diferite Grilul
Poate fi folosite rama de
gratar de la cuptorul de
aragaz-darede
preferat se cumpdrali una
specialS
Tavi pentru mangal
Existd diverse tipuri -
trebuie sd aibd o margine
inchisd in partea din fa{5
pentru a nu permite
cerbunilor se cadd Pe jos
Margine de sprijin
pentru tava de mangal
Alc5tuitd dintr-un rand de
ceremizi dispuse lateral
Spaliu pentru depozitare
Pentru depozitarea ustensilelor
de menaj a mangalului etc.
Fundafia
Trebuie se fre dreaptd 9i solide
Este esenliale o suprafald orizontalS ignifugd
in vecindtatea gretarului, pentru pregdtirea 9i
seruirea mAncdrii
 63

Tipuri de grdtare
structura esenliald a oricdrui grdtar o reprezintd o cutie pentru jdratic, prevdzutd
cu un gril (numit Si grdtar pentru fripturd). Cam asta este tot ce are mai important
in componente. in prezent insd, grdtarele mai au 9i alte accesorii - cum ar fi
apdrdtoarele sau picioarele. La cele mai sofisticate, grdtarul este doar un
element intr-un ansamblu de cuptoare, sertdrage pentru incdlzit, suporturi de
sarme, rotiserii cu motor pentru fript, capace, stativ pentru unelte gi aga mai
departe.
Cele mai simple trebuie a$ezate pe o suprafald pland, rezistentd Ia foc_ Exis6
gritarul de unici folosinld - compus dintr-o tavd cu grdtar de sarmA, umplutd
cu mangal. Unul dintre tipurile refolosibile este grdtarul rabatabil sau gritar
portabil - alcdtuit dintr-o cutie prevdzutd cu un gril dreptunghiular, care poate
fi aranjat in doud pozilii, 9i o casete de plastic cu maner - care face din el
grdtarul ideal pentru picnicuri. Un alt grdtar refolosibil este gritarul Hibachi
alcdtuit dintr-o cutie metalicA turnatd, cu un gril cu mAner lung, care poate fi
-
mutat in diferite pozitii.
Cel mai popular model, pe care il puteli vedea la centrele de grddindrit sau
la magazinul pentru accesorii de grddind, este gritarul cu vas pentru mangal.
Vasul pentru mangal este fie rotund, fie dreptunghiular, 9i este indllat pe picioire
solide, pentru a fi mai ugor de manevrat. Esential este sa aibd apdrdtoare de
vdnt (un vdnt puternic poate sa vd facd sa pielOeli de doud ori mai mult timp
cu pregdtitul mdncdrii) 9i sd aibd o structurd solidd. printre accesorii se numdrd
un raft dedesubtul grdtarului gi mai multe vergele de fier plasate deasupra
Gritar cu grdtarului, pentru a pdsira mAncarea caldd. Se gdsesc Ai frigdri care pot fi
vas pentru
mangal
manevrate manual sau cu motor, potrivite pentru pregdtirea kebabului, numai
cd existd intotdeauna riscul ca bucdtile mari de carne sd nu fie bine pdtrunse
de foc. $i rotile sunt bune cateodatd - pentru c6 existd intotdeauna tentatia de
a deplasa grdtarul cAnd functioneazd, dar este totugi periculos
Un model mai sofisticat, care a fost importat din America, este gratarul cu
capac. Accesoriul principal il reprezintd capacul larg gi concav care face ca
grdtarul sd se transforme intr-un cuptor, care pSstreazd celdura, ceea ce permite
pdtrunderea bine a cdrnii. Un alt model sofisticai il reprezintd gritarul vagonet
- unde se pot fixa sau ataga suprafele de lucru suplimentare.
Mangalul este cel mai folosit combustibil, dar nu unicul. Se gdsesc at6t gritare
electrice, c6t gi cu gaz - in acest caz in cutia metalicd pentru jdratic se pun
pietre de lavd refolosibile. Are c6teva avantaje:focul poate fi reglat, nu face
mizerie, mancarea se pregdtegte repede etc. Gretarele cu gaz sunt destul de
grele, aga cd e bine sd cumpdrali un model pe roti. pentru mai multe informalii,
vedeti secliunea despre combustibile de la pagina 64.
Nimic nu este mai pldcut dec6t sd ai vara un grdtar fix din cdrdmidd sau din
piatre, construit pe terasd, dar iarna el nu mai pare o idee aga de bund, pentru
cd nu poate fi folosit. incercali prima datd un grdtar portabil - dacd vd'dorili
in continuare grdtar fix, atunci cumpdrati un set cu gril gi cutie de mangat gi
urmali indicaliile de la pagina 62. Agezarea cdrdmizilor este simpld.
Chiar 9i mai ugor de construit este grdtarul de cirimizi, firi mortar
- tot ce
kebuie sd faceli este sd cumpdrali un set compus din cutre metalicd gi gril, gi
sd creali o structurd ca un turn, din cdrdmizi, montate fdrd mortar, aga- cum s-e
vede in imagine.

Gritar fix din cirdmizi,

firi mortar
o4
Combustibil
Mangalul reprezinti combustibilul preferat pentru grdtar' Folosili
mangalul de lemn care se aprinde ugor, dar brichetele de mangal
dureZzEt mai mult gi dau mai multd cdldurd. Tapetali tava cu folie
de aluminiu pentru a reflecta cdldura 9i a curdla resturile mai ugor'
in general, puteti cumpdra mangal care se aprinde imediat, dar, de
obicei, se cumpdrd mangal obignuit 9i se folosesc blocuri de
aprindere sau iichid de aprindere Este de preferat sd agezali
mangalul intr-un strat, qi nu grdmadd, 9i sd-l aprindeti in mai multe
locurJ. lntervalul dintre momentul aprinderii 9i al gdtitului trebuie sd
*:
fie de 45 de minute.
Un combustibil simplu de folosit pentru pregdtirea mAncdrii la
grdtar este gazul de petrol lichefiat. Se gdsesc mai multe
iortimente, caie folosesc propan sau butan imbuteliat, care se pot
conecta atAt la grdtarul pe trepied, cAt 9i la cel cu mdsuld pe rotile'
Se apasd pe r.rn buton, iar grdtarul este gata de funclionare in
10-15 minuie. Se gdsegte 9i un model de grdtar cu gaz, turnat in
aluminiu, care se alimenteazd de la instalatia de gaz din casS'
Modelele electrice folosesc elemen{i de 2-2,5 kilowali 9i sunt in
general foarle sofisticate. Sunt dotate cu cronometre automate'
lril vertical, ajustor de cdldurd 9i frigari aclionate cu motor' Grd-
tarul este gata de functionare in 10-15 minute.
Misuri de sigurante
in comparalie cu pregdtirea obignuitd a mesei de seard, mAncarea
gatita la grdtar presupune anumite riscuri. Dacd folosili mangalul,
ia incepu'i arde cu flScdri, care pot si apard 9i mai tArziu, cAnd
se frige carnea. Pe de altd parte, se intAmpld de obicei sd aveli
in pr6ajma mai multe ajutoare fald de cat ve permite spaliul,
aluioare care se inghesuie cAteodatd in jurul dumneavoastrd,
dbrnice sd vd fie utile" Pe lAngi asta, se intAmpld ca bucdtarul de
la grdtar sd fie stdpdnul casei, care in general nu prea are
experienld la bucdtdrie. Regula principald este sa pregdtili totul pe
indelete inainte de a pune in funcliune gretarul. Doar o singurd
persoani trebuie sd se ocupe de grdtar, iar copiii gi animalele
trebuie Iinuli departe de suprafelele fierbinli.
incepeli activitatea inainte de sosirea invitalilor. Locul unde se afld
grdtarui nu trebuie sd fie in apropierea materialelor inflamabile,
cur ar fi gardurile etc., iar baza grdtarului trebuie s5 fie stabild'
Ca sd aprindeli mangalul, vd trebuie un amestec special-vezi
paragraful despre combustibil, pentru mai multe detalii Nu folosili
benzind sau gaz de brichetd. Urmati instrucliunile din pliantul
grdtarului, referitoare la depozitarea canistrelor de combustibil'
Folosili imbrdcdminte adecvata. Nu vd puneli cravate, egarfe sau
alte accesorii care nu stau fixe pe corp, pentru cd se pot agdla
de cutia incinsd a grdtarului, atunci cAnd ve aplecali sd
supravegheali mAncarea.
O datd pus in funcliune, nu deplasati grdtarul. Nu puneli lichid de
aprins peste mangalul fierbinte pentru a inteti focul. Folosili
ustensile cu mAner lung - nu le utilizali pe cele obignuite de la
bucdtdrie gi nu ldsali niciodatd grdtarul nesupravegheat'
Nu faceli treaba in grabd. Aqteptati pdnd ce grdtarul s-a incins
suficient (vezi mai sus) 9i verificali ca mdncarea sd fie pitrunsd
bine pe toate pd(ile - mai ales carnea de pui sau cArnalii'
Ca si oblineli gustul unic al cdrnii de porc,
vacd, pui sau pe€te pregitite la grdtar aveli
doud sau trei opliuni. DacA folositi mangalul,
o parte a gustului se datoreazi fumului pro-
dus de lemn - ca sd aveli o aromd foarte
pl5cuta de afumat, inmuiali cdteva buca{i de
hickory (uarietate nord-americand de carie,
sou hickory porcesc, Carya sau Carya glabr'
n.trad) sau din planta Prosopis glandulos4 in
apa, qi stropili cu ele cdrbunele fierbinte' In
cazul majorildtii gratarelor. cea mai maLe
parte a aromei se datoreazd fumului care
iese din grdsimea ce se scurge din carne
peste mangal. La sfArqit, intevine gustul
sosului care se pune pe carne, in timpul
prepardrii. Mulli pasiona{i de grdtar au reteta
lor proprie ($i secretd) pentru acest sos, dar
pentru allii, e suficient gi acela cumpdrat de
la magazin.
Pentru a aprinde ugor mangalul folosili blo-
curile de aprindere cu bucdli mici de mangal
deasupra sau bucdli inmuiate cu o jumdtate
de ord inainte de aprindere, intr-un lichid
pentru aprins focul, pe care le puneli in gr5-
tar, cu o jumdtate de ord inainte de a le
aprinde. Nu pune[i camea la fript inainte ca
flacdra sd se stingd qi bucdlile de mangal sd
se acopere cu un strat de cenuqd gri.
Dacd puneli carnea la marinat pe timpul
noplii o veli frdgezi qi va avea un gust gi mai
bun. Compozilia pentru marinat este fdcutd
de obicei din bere, vin sau suc de ldmAie'
Se folosesc 4 tipuri principale de ustensile -
clegti, furculi!6, pensuld pentru ungerea cu
grdsime a cdrnii gi cleEte pentru intors car-
nea. Veli avea nevoie gi de un vitrai, dacd
grdtarul este cu mangal. Pentru cei pasiona{i,
existi tot felul de alte ustensile - piese de
ata€at la grdtar, frigarui, termometre Si aqa
mai departe.
Dupd ce ati terminat de ficut grdtarul, lasali
s5 ardd mangalul complet pAnS se stinge -
in ceea ce priveqte modelel cu gaz, inchideli
capacul qi lSsa[i sd meargi incd 5-10 minute
pentru a se arde complet grdsimea. Curalati
grilul gi tava dupd ce se rdcesc qi depozitaliJe
induntru. Pdstra[i grdtarele portabile intr-un
addpost sau in garaj, pentru a le feri de
ploaie.
Frigdruile de lemn trebuie linute in apd cu^o
noapte inainte de a Ie folosi pentru kebab. In
felul acesta evita[i situa[ia ca ele sd se scoro-
jeasc6 sau sd se ardd.

Nu existd o diferentiere netd intre piesele
omamentale, recipientele pentru flori qi elementele
de mobilier. Ce este o urnd de piatrd, plind cu geranii
- un ornament sau un recipient? Un element de
omament are o defini[ie simpld in aceastd cafte -
poate prea simpld. Sunt considerate ornamente,
acele obiecte care au un aspect ornamental chiar gi
atunci cAnd nu sunt intrebuin[ate in scop practic.
\stfel ci o urnd mare de piatrd plind cu geranii este
un autentic element omamental, pe cAnd o jardinierd
sau un ghiveci de plastic cu aceleagi flori reprezintd
un recipient.
Clasa ornamentelor este vastd. Aici sunt descrise
sase grupuri principale, dar mai sunt qi altele-stAlpii
peniru iluminat, in stil victorian, scdlddtorile pentru
pasari, giruetele de vAnt qi aga mai departe. Locul
potrivit pentru piesele decorative mari, cum ar fi
statuile in dimensiune naturalS, este parcul sau o
gradind mare; gi anumite stiluri (francez, italian etc.)
impun prezen(a acestui tip de obiecte. Dar existd loc
oentru piese ornamentale gi in grddina de pe lAngd
casa, dacd este respectatd o reguld foarte importantd
- sd nu fie nici prea mari, nici prea multe.
Locurile potrivite unde sd le plasa[i sunt fie in iaz,
:le in vecindtatea sa, pentru cd aceste locuri le dau
.li
, { :"',f
,:
'ydd.
..;
Nu existd o distinclie netd intre statui gi figurine
cuvdntul ,,statuie" este folosit aici pentru a desemna un
obiect de design, o figurind sau un bust care este pus
pe un postament sau o plintd. Statuile sculptate in
piatre, turnate in bronz sau alamd pot costa pAnd la
c€teva mii de lire, dar in zilele noastre se pot cumpdra
gi reproduceri de calitaie, confectionate din piatrd
aparente sau fibre de sticlS, cu aspecte din cele mai
diverse * natural, auriu, jad, negru, plumb etc. O statuie
trebuie sd aibd dimensiunile proportionale cu ale
decorului - o statuie in dimensiune haturald intr-o
grddind micd poate areta ridicol" Dar astdzi se gdsesc
tot felul de statui mici cu preturi rezonabile - gi o statuie
poate sd dea culoare unui colt banal din grddind. Nu
alegeti neapdrat un ingerag - o casd gi o grddind
modernd cer mai degrabd o piesd abstractd, care poate
scoate in evidenld aspectul special al terenului_ Este
interesant cd pictura in ulei gi coleclionarea pieselor de
ceramicd sunt hobby-uri des intalnite, mai rar este
hobby-ul colecliondrii sculpturilor abstracte de grddind.
65
mai mult farmec, ori la capdtul aleii sau al grddinii -
pentru a atrage mai mult aten[ia asupra lor. Secretul
este sd gdsegti insd piesele omamentale potrivite -
cel mai ugor este sd consulta[i cataloagele de produse
ale centrelor pentru grddindrit care sunt specializate
pe produse pentru amenajarea iazurilor in grddind. Le
veti gdsi de asemenea 5i in cataloagele furnizorilor de
produse gi materiale de grddindrit, care igi fac reclamS
in revistele de gridindrit. Ornamente de grddind pot
fi gdsite, de asemenea, in mormanele de obiecte din
magazinele de antichitd$ gi de second-hand, in par-
curile de magini dezafectate, la tArguri sau pe
terenurile unde sunt aruncate vechiturile.
Lua[i in calcul qi efectul timpului asupra acestor
obiecte. Fierul devine mai fragil o datd cu trecerea
vremii, iar rugina poate sd constituie o adevdratd
problemd. Plumbul nu rugine5te, dar se stricd uqor.
Piatra asprd poate sd se acopere de licheni mult md
repede decAt cea netedd, iar piatra calcaroasd find
este repede afectatd de ploaie gi inghe[.
In ultima vreme, ornamentele se bucurd de mai
mult interes, dar existd foarte mul[i oameni cdrora nu
le place sd aibd astfel de accesorii in grddinS.
Ornamentele nu sunt esen(iale, dacd nu vd amenaja[i
o grddind in stil japonez, dar multe terenuri cultivate
cu plante pot deveni mai decorative cu ajutorul unui
element ornamental ales cu grij5, in ceea ce privegte
stilul gi dimensiunea.
- Ceasurile solare de pe ziduri sau de pe piedestaluri sunt
de mul€ vreme asociate cu grddinile - acum 400 de
ani ele erau mult mai des intalnite decdt ceasornicele,
reprezentdnd principala modalitate de a calcula trece-
rea timpului- Totugi, in zilele noastre, ele sunt folosite
mai degrabd in scop ornamental, decat practic. ,,Timpul
solar aparent" este ugor diferit de ,,timpul ceasului", pe
lAngb aceasta se mai adaugd gi situatia cd anumlte zile
nu sunt insorite, iar in unele regiuni existd practica
decaldrii orelor pentru a ca$tiga timp pentru activitdtile
diurne. Cadranele solare sunt in general fdcute din bronz
sau alamd, se v6nd 9i cu, 9i fdrd piedestal. Piedestalele
se pot face ugor din cdrdmizi sau piatra, verificali ca
pldcile de la bazd se fie pedect drepte. ^dar
inainte de a vd
apuca de lucru, stabiliti cum veti pozitiona ceasul solar.
Acest lucru este simplu - marca{i linia N-S cu o busold
9i lineli cont cd partea de sus a cadranului (indicatorul)
trebuie sd arate spre nord. Prorectati gi construiti
piedestalul in funclie de aceste elemente.
oo
Ca sd puteli admira urnele in toatd gloria frumuselii lor,
trebuie sd vizitali grddinile din jurul reqedinlelor mari'
incepdnd cu secolul al XVI-lea a fost o adevdrat5 modd
sd se decoreze balustradele scdrilor cu aceste vase cu
gure mare, confeclionate din piatrd sau metal. Mo-
delele se inspird din urnele funerare ale Greciei 9i
Romei antice. Mul{i le consideri deprimante - scriitorul
Dr Johnson spunea chiar: ,,Domnilor, uresc urnele. Ele
nu sunt nimic, nu fac nimic, nu inseamnd nimic, nu
transmit decat idei sinistre, aiat". Dar victorienii le-au
gdsit o intrebuinlare - ei au avut aceastd idee de a le
transforma in vase pentru flori. Aga sunt folosite 9i azi
in grddini. Puteli cumpdra unele relativ ieftine, confec-
lionate din teracotd sau din piatrd aparentd. Pe ldngd
urne, pute{i cumpdra bazinage de plumb sau din imi-
talie, care sunt bogat ornamentate-odatd erau folosite
pentru strangerea apei de ploaie, dar astezi sunt
folosite aproape de toatd lumea ca recipiente.
*e#
**1
I .-.
l
Astdzi probabil cd este ceva elegant sd ai o fdntAnd
arlezianl montatd in iaz, mai ales dacd este iluminatd
cu efect de jos in sus noaptea. Totugi pentru multd lume
ea este doar un simplu obiect de piatrd sau o statuie
din care la$negte apd. Dacd vreli sd admirali fdntAni
mari Fi impresionante de piatr6, atunci mergeli in parc
- iar pentru grddina voastre alegeti din cataloagele de
produse sau mergeti la un centru de grddinirit 9i
cumpdrali una din piatrd aparentd. Aveli griji sd se
potriveascd cu iazul - trebuie sd fie suficient de
'elegantd,
ca sdil pund in valoare, dar nici prea mare,
ca si il pund in umbrd. Unele funclioneazd prin me-
canisme proprii 9i pot fi mutate (v. pag. 54), de aceea,
sunt potrivite ca ornamente pentru terasd. Aceste mini-
iazuri din piatrd aparentd au tot felul de culori - argin-
tie, de culoarea jadului, rogu oriental 9i aga mai depar-
te. Modelele sunt variate, de la ingeragi, la sculpturd
moderne abstractS.
,'&
t,
+ilw -fa
La inceputul secolului trecut, toatd lumea era pasionatd
de grddinile japoneze, modd care a dispdrut inaintea
Primului Rdzboi Mondial. ln ultimii cdliva ani a reinviat
interesul pentru acest stil, iar acum ornamentele de inspi-
ralie japonezd pot fi alese din cataloagele cu produse
pentru iazurile din grddind gi de la centrele de gridindrit
mai mari. Dac6 vreJi sd aveli o grddind in stil japonez,
aceste ornamente sunt esentiale. Existd, in primul rAnd,
felinarele - felinarele tegite, cu parlea de sus largd
$ukimigata), felinarul cu piedestal omamentat (taki-gata)
gi felinarul simplu, ingropat (ikekomi-gata). Bazinul de apd
(tsukubai) dd 9i el o notd de autenticitate, precum $i
pagodele mici de piatrd gi treptele cioplite in piatrS. Dar
nu exagerali - fecioarele orientale, statuile cu Buddha 9i
mandarini sunt complet exagerate. Ca si accentuali nota
japonezd veli avea nevoie de un gard de bambus, cateva
pietre, un iaz 9i plante ,japoneze", precum azaleea 9i
ciregul cu flori bdtute.
in afard de ornamentele pentru iaz, in grddind sunt
foarte populare figurinele din piatiS aparenta sau din
alte materiale. Din pdcate, cAnd vine vorba de aceste
obiecte, unii se gdndesc imediat la piticii de grddine
- viu colorali, indrdgili de copii, pentru care existd
chiar o societate de protectie, dar care sunt o oroare
in grddinS. La fel de mulli admiratori are qi mdgd-
rugul de grddin5 cu o jardinierd in spate, dar mai
bine cdutdm altceva in schimb. in centrele pentru
grddini 9i in cataloage veli gdsi o gamd largd de
figurine cu animale, care pot fi plasate aproape de
iaz sau intr-o rocdrie - ele nu sunt pe gustul tuturor,
dar cel puJrn nu sunt urate. Totuqi, nu exagerali - una
sau doud figurine dau o notd amuzant6, dar o
grddind zoologicd din piatrd nu reprezintd un decor
reugit intr-o grddind. Figurinele umane sunt mai
dificil de plasat, dar cdteodatd aratd bine.
Tipuri de ornamente
in imagini
Ceasul so/ar este un element
caracteristic al gradinilor de pe
proprietd,tile mari - acest exemplu
constituie un punct central pe pajigtea
de la Bur"ford House Gardens. Se
gdsesc de cumpdrat modele ieftine gi
moderne.

q ln zilele noastre. se vdnd Ia centrele

' de gradinarit gi in magazinele cu
obiecte de grddind tot felul de
figurine. Majoritatea modelelor au un
aspect comun, dar pute{i gdsi gl
unele mai speciale - in imagine se
poate vedea o pisicd de teracotd
care vdneazd un fluture fixat pe zid.

:::

F,:,
{{t1 $o,
'-'*': ** :ji..

**. ,,-.i
* Fl$8: i I
,ii:'r
r.'l
t:i:
.!:r'1 I ""'l*K ffi W$r

1\ Felinarele de piatrd reprezintd o pafte indispensabild a unei gradini de ceai

japoneze. Exista mai multe tipuri - in aceastd grddina, elementele japoneze sunt
un felinar ingropat, ikekomi-gata, care ,,lumineazd" cdrarea gi Eardut de bambus.
68
SISTEME DE IRIGATIE
Este foarte simplu de explicat de ce este
necesard udarea grddinii. Pdmdntul unde sunt
sddite mai multe plante pierde aproximativ 20 litri de
apd la 0,80 mp, in fiecare sdptdmdnS, pe timp de
vard, 9i 9 litri pe sdptdmAnS, primdvara 9i toamna'
Aceasta impune un nivel de precipitalii naturale sau
prin stropire, de 3 cm, vara 9i 1 cm, primavara sau
toamna. Dacd nu ploud gi nu a{i stropit grddina,
atunci apa aceasta este extrasd de cdtre plante din
rezerva solului, ceea ce duce la secatuirea lui.
Se ajunge intr-un punct critic, atunci cAnd nu mai
rdmAne apd suficientd in sol, care este absolut
necesard pentru dezvoltarea plantelor. Arbugtii
proaspdt plantali sau tipurile de plante de rdsad cu
rdddcini fibroase sunt serios afectate de lipsa apei'
Frunzele igi pierd strdlucirea 9i culoarea, dupd care
lrigarea intr-un punct
lrigarea intr-un punct este folositd acolo unde sunt puline
plante mari - aceastd metodd are drept scop pulverizarea
apei doar spre suprafala unde se aflS rdddcinile fiecdrei
plante.
'Este
esenlial si
folosili suficientd apd, pentru ca ea sd
pdtrundd pdnd jos la rdddcini, gi nu doar sd umezili cei
cAliva centimetri de la suprafala solului. Aceasta_inseamni
4,5-18 litri de apd pentru fiecare plantS, in funclie de
dimensiunea arbustului sau a copacului. Direclionali
furtunul sau stropitoarea cAt mai aproape de plantd 9i udali
cu grija.
-e'ugor
Nu de spus c6nd trebuie repetate udarea intr-o
perioadd de secetd. Sdpati 9i examinali solul la adAncimea
de B-10 cm. Dacd solul este uscat, repetali udarea. Ca
reguld, ar trebui sd udali plantele Ia fiecare 7 zile, dacd nu
ploud.
Principala problemd, cAnd folosi!i un furtun sau o
stropitoare, este cd apa tinde sd se rdspAndeascd dincolo
de zona rdddcinilor gi sd se scurgi la vale. Metoda
udatului cu ghiveciul gi cu ajutorul unei gropi de apd,
descrise mai jos, vi ajutd sd preintdmpinali acest lucru'
t@)
Cea mai practicd metodb de udare intr-un punct
este cu furtunul - nu este obligatoriu sd puneli
mufi la capit sau pe unde iese jetul de apd.
Modelul standard de furtun este cel circular'
Cumprirafi intotdeauna un furtun cu pereli dubli -
cel simplu are tendinta sd se rdsuceascd 9i sd
scoatd api gi prin alte orificii. Existd apoi furtunul
plat - ugor de folosit gi nu cantare$te mult. Nici
unul dintre aceste tipuri nu trebuie lasai desfSgurat
dupe folosire, in uga garajului sau a depozitului -
inf5quratile pe un supod potrivit, dupd cum se
vede la pagina 69. Exista doud tipuri de accesorii
- pentru infdgurare gi pentrugriji
descoldcire rapidd
Ambele sunt utile, dar aveti sd cumperati
accesoriile gi armdturile potrivite.
cad, ceea ce duce apoi la moartea plantei. Plantele
cu rdddcini bine infipte in sol, precum trandafirii,
suferd gi ele - efectul asupra frunzelor nu se vede
imediat, dar lipsa apei are repercusiuni asupra
sezonului de inflorire a Plantei.
Solulia este bineinteles ca planta sd fle udatd - dar
nu e chiar aga simplu, pentru cd trebuie sd fie 9i corect
fdcutd. Trebuie luate in considerare timpul potrivit' canti-
tatea gi metoda. Existd, insd, 9i c6teva principii generale:
Nu agteptali prea mult pini sd udali planta.
Ofilirea inseamnd cd nu ali udat-o la timp - udali-o
atunci cdnd solul este uscat la c6liva centimetri
adAncime, iar frunzele plantei sunt lipsite de vlagd.
Nu udati cAte putin la fiecare cdteva zile.
Aceastd imbibare cu apd a pdmAntului determind
putrezirea rdddcinilor 9i dezvoltarea buruienilor.
Alegeli intre doui metode:udarea intr-un
punct fix gi udarea pe o suprafa{d mare - vezi mai
jos gi la pagina 69.
Udali cu atenfie o dati ce v-a!i hotirAt si o
faceli gi repetati udarea dacd nu ploud - vezi mai
jos pentru detalii.
Esenliald pentru udarea intr-un punct fix,
: ;*t cand aveli cdteva plante sau jardiniere, dar
,rB
complet nepractici atunci cind trebuie udatd
$r*:: o suprafald mare. Alegeli canistra cu grijd -
." i, ., trebuie se fie din metal sau plastic, cu o
capacitate de 7-9 litri de ape. CSuta,ti un
model care sa fie Prevezut cu bral de
scurgere cu capdt ingust. Nu folosili
stropitoarea pentru imprdgtierea ierbicidelor.
Udarea cu ajutorul unui ghiveci este o metodd
recomandat6 cand aveti plante mari (de exemplu,
tomate, dalii)" ingropali un ghiveci mare pentru flori
in vecindtatea plantelor, in momentul plantdrii lor -
nu amdnali ingroparea lui, pentru cd existd riscul sd
deranjati rdddcinile. Umple!i ghiveciul incet, cu o
cantitate corespunzdtoare de apd.
+ !:iir. .:r1i.r)i
Groapa cu apd este o metodd recomandatd cdnd aveli
de udat arbugti mari sau trandafiri care cresc intr-un sol
care se usucd repede. C6nd trebuie sd udali plantele,
faceli o groap6 in jurul fiecdrui tufig 9i umpleli-o cu apd
folosind un fudun cu mufd sau o stropitoare-
 69

lrigarea unei suprafefe mari

Udarea unei suprafele mari este o metodd utilizatd atunci cand
ave,ti un teren mare de irigat gi plante numeroase, de
dimensiuni diferite. Aceastd tehnicd presupune stropirea
intregului teren plantat, 9i nu directionarea apei spre rdddcinile
fiecirei plante. Unele persoane folosesc o stropitoare cu sita, Nu este deloc practice pentru irlgarea
dar, totugi, aveti nevoie de un furtun, dacd vreli ca udarea unei suprafele mari. E recomandatd
plantelor sd nu se transforme intr-o corvoadd. Procedura uzuald doar pentru grddinile mici. Alegeli o
canistre de 7-9 litri. Ve[i avea nevoie
este stropirea de pe margine $i in jurul straturilor, inaintand de doud site - una fini pentru
'incet, cu ajutorul unui furtun suslinut manual, prevdzut cu o
semin.te gi una mai mare pentru
mufd potrivitd. Un aspersor vd face treaba mai ugoard, gi este plantele mature. Orientali sita in sus.
esential daca aveti de udat o pajigte intreagd. Poate cd cea pentru a nu deranja plantele.
mai bund metodd de udat plantele gi tufele de arbusti este cea
cu un furtun aspersor, dar este scump.
Udatul trebuie fdcut fdrd grabd, altfel mai mult stricaji. Cu
aceaste iehnice, febuie sd folosili 9-18 litri pentru o suprafald
de 0,8 mp, folosind un volum mai mare de apd in perioada
de mijloc a verii, pe solurile nisipoase gi pentru plantele mai -$lr
sensibile. Dacd nu sunt precipita{ii, va fi necesar sa repetati
stropirea - vezi ,,irigarea intr-un punct" de la pagina 68 pentru Acesta este cel mai simplu tip de aspersor.
mai multe detalii. Volumul de apd aruncat este mare. iar
La aceastd pagind sunt descrise cele mai folosite metode de il terenul este irigat egal, numai cd suprafala
irigare a unei suprafele mari - mai pulin utilizate sunt tehnicile udatd este mic5. Nu poate iriga decat o
sofisticate care au furtunurile ingropate, prevdzute cu aspersoare I suprafald de 20-24 mp. Cumpdrali un model
sau aspersoare mobile care se deplaseazd incet pe suprafala inalt pentru r5saduri gi margini, folosili un
care trebuie irigatd. Mai sunt gi dispozitive de cronometrare, model la nivelul solului pentru gazon.
care pornesc sau opresc apa automat la timpi stabili{i.

Doue sau trei brale de rotalie produc o

Este cea mai eficientd metodd de irigare a ploaie de piceturi fine pe o suprafald de
unei suprafele mari, dar nu e potrivite pentru 48-64 mp. La unele modele se poate
gazon. ln cazul plantelor mari, udali spre ajusta finelea pulverizerii gi aria acoperitd
rddecin5 Si nu pe frunze. Folosili un - existd gi modele cu aspersor inalt. Este
dispozitiv cu geuri fine pentru plantele mici - un sistem de irigare foarte folosit.
aveli grije se nu deranjali suprafala solului
sau sd dizlocali plantele.
Furtunurile trebuie sd aibd intotdeauna un suport. Furtunurile
circulare sunt infdgurate pe un tambur metalic, care poate fi
static, care poate fi rotit sau fixat pe zid. O versiune mai simpld
este reprezentate mai jos - este o idee mai bund sa cumperati
Jn suport mobil, care ve permite s5 desprindeti furtunul de pe
lambur. Furtunul plat se cumpirS intr-o role - alegeli modelul care
se potrjvegte cu gurile de ape existente.
Tambur
pentru furtun Este scump, dar acoperd o suprafald mai
circular mare, de aproximativ 240 mp. Un singur
jet produce un arc ingust de piceturi,
rotalia lui const6nd intr-o serie de pulsa{ii.
Pentru irigarea marginilor alegeti un model
cu aspersor inalt.

in general, acesta este un furtun plat in care

sunt practicate nigte geuri fine pe suprafafa
superioard. Se obline o zone de stropire
dreptunghiulard, lunge - este excelent pentru
marginile de arbugti sau plante. Verifica{i la
autoritelile locale dace aveli permisiunea si
folosili acest tip de furtun.
lui
stropita dreptunghiulard, astfel incat sunt
evitate suprafete omise sau suprapuse.
Toate aspersoarele se pot ajusta pentru
dimensiunea suprafelei care trebuie
udate.
70

diminea(a qi dupd ce a[i inceput aceastA activitate,

ACCESORII improspdta[i mAncarea regulat. Pdsdrile vor ajunge
curAnd sd se bizuie pe dumneavoastrd, iar dacd nu

PENTRU PASARI mai au hrand, pot sd moard. Aruncati rdmdgi[ele vechi

inainte de a pune mAncare proaspdtd, pune[i-le, de
asemenea, gi apd proaspdtd. Sezonul de hrdnire du-
Construirea gi montarea corectd a accesoriilor reazd din octombrie pAnd in aprilie. in timpul primd-
pentru pdsdri sunt foarte importante. Scopul lor este verii qi verii, pdsdrile igi asigurd singure hrana aga cd
-
de a atrage prigoriile, cintezele, ciocanitorile, graurii, gesturile dumneavoastrd bine inten[ionate nu sunt
mierlele, vrdbiile, sturzii, pi[igoii gi alte pdsdri in recomandate, cAnd pdsdrile au pui mici.
grddind - iar montarea defectuoasd a accesoriilor ori Puii sunt crescu{i in cuib gi, de reguld, construirea
lipsa elementelor de protec[ie pot face ca pdsdrile sd cuibului trebuie ldsatd in sarcina pdsdrilor, pentru cd ele
devind pradd ugoard pentru animale. Societatea regald aleg instinctiv locuri sigure gi potrivite, aproape de
pentru protec[ia pdsdrilor oferd atdt pliante cu sfaturi, sursele de hrand. Mul[i grddinari indrdgostili de naturd
cdt qi accesorii pentru hrand gi cutii pentru cuibdrit. preferd sd dea gi ei o mAnd de ajutor, construind cdsu[e
Daca weti sd le construi[i singuri, urma(i recomandd- cuibar - cu o deschizdturd micd de acces, decupatd in
rile de mai jos. partea din fa[d - pentru pi[igoi, ciocdnitori gi wabii sau
Iarna este anotimpul cAnd sunt cele mai necesare cu latura din fa[d lSsata liberd - pentru prigorii gi mierle.
locurile pentru hrand qi scdldatorile. in aceastd perioa- Se recomandd montarea la indl[ime a acestor cutii, dar
dd a anului, mAncarea qi apa de bdut se gdsesc cu numai dacd sunt de dimensiunea corectd gi in locul
dificultate, gi din aceastd pricind multe pdsdri devin potrivit. Perioada recomandatd pentru a le monta este
mai indrdznele. imprdgtia[i firimiturile de mAncare intre lunile septembrie 9i noiembrie.
:{r 4,/
f1r"i *ft rr :I
u !<1n-i L1d
i
lr cuTrE curBAR PENTRU PrTtGOt CASUT,A PENTRU HRANA PASARILoR
Aceaste cutie este recomandate Este un accesoriu foarte important pentru pisiri. Plasati-o suficienl
pentru toate speciile de pesari
- de aproape de casd ca sd o puteli vedea, dar ar trebui si fie la
care cuibdresc in scorburi, aga cel putin 1,80 m de cea mai apropiatd creangd sau zid. Cdsula
cum sunt piligoii. ciocanitoarele gi 3p
vrebiile de copac. Plasati-o F trebuie sa fie de aproximativ 1 metru qi jumdtate iniltime.
la cel putin 1,80 m
/ Acoperig
deasupra solului gi --\d Trebuie sd protejeze de ploaie gi de frunzele care cad.
asigurali-i gi un fel Trebuie sA fie suficient de inalt pentru a oferi spaJiu
.i'
. ', suficient induntru
de camuflaj. : ''
-_.
Inclinali-o putin in .:t ... .- Mancare
fale, nu o orientati imprdgtiati mancarea astfel incAt mai multe pdsdri sd
'\ spre sud sau prea mdnance in acelagi timp. Puneli sldnind, grdsime, fructe
' \-\ aoroaoe de casa. uscate, branzd gi firimituri de paine intermediard. Evitali
_ .1- alunele sdrate, nucile de cocos uscate, bucdtile de pAine
F l.
uescnlzatura
: i 3 cm diametru gi i ..k albd, carnea crudi gi mAncarea condimentatd.
, t cel putin 13 cm J .: Perete de inellime
t Scilditoare cu piedestal pentru peseri
t deasupra bazei - Fant6 de :',:.i mici pentru a
nu este necesara dr"nar" impiedica mancarea Pdserile au nevoie de apd de bdut gi
I' Baza nici o stinohie in ;.", :::
se cade pe jos pentru scSldat, mai ales in timpul verilor
'- Cu o partea din fatd -/ '.,,,'. ,
:l
caniculare sau al iernilor reci. Nu o umpieli
suprafatd )
* =; Cutie de biscuiti prea mult * schimbafi des apa. Cdnd
de cel putin ,{.g ? puse cu fundul in afard este inghelat, puneli pe fund o folie
:i !l'
11t:r
n^
tO cm
^- x
.. .
Accesoriu pentru alimentarea .- sus de polietilenS, astfel ca blocul de gheald
rl 3: tO cm pitigoilor pentru a impiedica si fie scos usor gi inlocuit cu apa
lr.,i,, O sacose din retea de plastic accesul goarecilor
Jl: i. sau un tub de sdrmd se umplu
Teave din plastic
ti ,.:, cu alune, branzd, grdsime etc. pentru a impiedica citerarea 1
pisicilor qi a veveritelor 1
:-i J' MANCAREA PUSA PE SOL
f ,l-ii' Sturzii, prigoriile,cintezele gi brumerilele de
padure prelerd sd igi ia hrana de pe jos. Scilditoare pentru pisiri, la
lmpragtiali hrana intr-o tava large sau pe nivelul solului
ti]::r iarbd, astfel ca mai multe pesari se poate Este preferata de multe pdsdri
manca concomitent. lnainte de ldsarea aceleia cu piedestal
i'il,
:l:l !, intunericului, nu uitati sd aruncati resturile.
Piatri inclinatd
E
f,
1
I

RECIPIENTE
La periferie, in fa[a gi in spatele oricdrei case cu
gradind, se obignuieqte acum sd se pund jardiniere cu
flori sau alte tipuri de recipiente mari. Acum
jumdtate de secol aceste obiecte nu erau des intAlnite,
pentru cd atunci grddina insemna desfdgurarea altui tip
de activitd[i: mult sdpat, prdgit gi tuns iarba.
aceste recipiente au o origine la fel de indepdrtatd ca
gi tradi(ia grddindritului. E suficient sd ne gdndim doar
la grddinile suspendate ale Semiramidei din Babilon
sau la vasele mari unde erau planta[i copaci in wemea
Greciei antice, ori la ghivecele de teracotd plantate cu
micqunele ale grddinilor elisabetane.
E ugor de in[eles interesul crescut de care
bucurd in ultimii ani acest obicei. Numdrul tot mai
mare de apartamente la bloc inseamnd qi un numdr
propo(ional de balcoane care trebuie amenajate, iar,
pe de altd parte, in grddind, prezenta tot mai nume-
roasd a teraselor inseamnd cd a crescut gi numdrul
suprafe[elor care trebuie sddite cu plante.
Recipiente se gdsesc peste tot, dar nu este ugor sd
se ob[ind un acord. Conform unei defini[ii simple, un
recipient este un container pentru cresterea plantelor
care nu pot fi sddite direct in solul din grddind. Aceasta
inseamnd c5 un pat indl[at de rdsad, amenajat pe sol,
se numegte rdzor, iar dacd el se afld pe o suprafa[d
pavatd if definim recipient.
Recipientele se achizifioneazd de la centrele
pentru grddindrit, dar pentru unii grddinari pasionali ele
reprezintd un accesoriu pe care iqi propun sdl creeze
singuri. Aceasta inseamnd cd e preferatd achizi[ionarea
unui obiect atipic (o chiuvetd veche, un olan pentru
coquri etc.) qi transfomarea lui intr-un recipient de
Stnuefurfi Ltnei Enffdimi fu Shivece
USa de la intrare gi pridvor
Acesta este un loc excelent pentru recipiente
- fie cate unul, fie grupate, dupd dimensiuni
Este esentiald seleclia gi ingrijirea, pentru cd
ghivecele aflate mereu la vedere trebuie sd
se arate impecabil
Alee gi sciri
Un gir de vase sau
jardiniere identice poate
se dea mai mult farmec
unei cdrdri banale sau
unei scdri
Punct de interes maxim
Un recipient mare sau un
grup de recipiente mici pot Terasd
fi folosite ca punct de in zilele noastre, terasa
maximd atraclie. Copacii
decorativi gi tufele au un
este locul preferat pentru
recipientele cu flori. Peretii
complet goi Si dalele de
rol impoftant de lucat aici
- iar ghivecele gi plantele
trebuie sd se armonizeze
cu decorul
pavaj sunt insufle{ite de
prezenta plantelor. Plantele cu
resad Si bulbi sunt cel mai
des folosite in acest spaliu
71
grddind sau cumpdrarea unui set de grddindrit pentru
confec[ionarea unui vas de lemn sau altui tip de recipi-
ent. Alti gradinari preferd sd-gi confec[ioneze singuri
recipientele mari, care pot fi din cdrdmidd, lemn sau
piatrd aparentd. Fie cd sunt cumpArate de la magazin
sau confec[ionate acasd, recipientele sunt de toate
o felurile, de la ghivece mici la urne de dimensiunea
unui om, ceea ce inse?mnd cd nu este ugor sd alegi
dimensiunea potrivitd. In mod evident, ve[i face ceva
Totuqi, pe gustul dumneavoastrd, pentru care aveti bani, dar in
general principiile sunt cele prezentate la pagina 75.
Intr-o grddind mic5, felul in care aratd recipientele
poate fi mai important decAt dacd a[i planta florile in
sol. Dar in cele mai multe cazuri, ghivecele sau
jardienierele sunt limitate la cdteva zone bine definite.
Aceste recipiente pot fi folosite cAte unul sau grupate.
se CAnd le grupa[i, este bine sd ave[i un sortiment re-
strAns de modele (lemn, plastic etc.), dar o serie de
diverse mdrimi - pe cele largi qi inalte combina[iJe cu
ghivece mici sau cu jardiniere, plasate printre ele.
Specialigtii spun cd este de preferat sd alegeli un
numdr par, deci e mai bine sd ave[i 2,4 eIc.
Grddina cu flori in recipiente a devenit tot mai
populard in ultima vreme, ceea ce nu este surprinzdtor
dacd ludm in considerare avantajele descrise la pagina
75. Existd, totugi, un dezavantaj evident - udarea
frecventd este esen[iald pe timp de vard, ceea ce
inseamnd cd ve[i avea nevoie de o stropitoare sau de
un fuftun, care trebuie folosit in fiecare zi, dacd wemea
e caniculard. Este recomandatd qi folosirea regulatd a
ingrdgdmintelor, la fiecare 2-4 sdptdmAni. Un alt risc
este acela ca recipientul sd se rdstoame, dacd este mic
qi pune[i in el o plantd inattd. intr-un spa[iu expus la
intemperii qi vAnt folosi(i o jardinierd grea, care sd aibd
un diametru de cel pu[in 45 cm gi o inal(ime de 30 cm,
dacd planta are un frunzig bogat.
Balcon
Sunt recomandate plantele urcetoare care se
extind in jur gi cele agatatoare. care se urca
pe barele metalice. Folosili un recipient ugor
care sd con,tine compost cu turbd.
Expunerea la vinturi puternice poate fi o
problemd.
Coguri cu flori suspendate
Aslezi este un accesoriu foarte des
utilizat - intalnite in aproape o treime din
gredini. Este foarte bine sd fie puse pe
zidul casei, pentru cd e insorit o
jumdtate din zi, 9i sunt protejate de
v6nturile puternice. Nu uitati se le udali
zilnic, in timpul verii
Pervaz
Jardinierele de la fereastrd dau culoare gi
farmec peretilor simpli $i ferestrelor. l\,4aterialul
;i( de constructie gi culoarea nu trebuie sd
,dl': (/-F
{ - f'
),.,
"_,
distragd atenlia de Ia plante - verificali ca
] ' ; .,<.li jardinierele sii fie bine fixate
l-.'' l ,,/'*i,\
# -xt
seri
t',
' ' ,1' ' ':*\ :f l'ff:",5',Hi'::':,.ff[fl:'"-
ni:jg'
de aceea Jir'i.:'
pund tot felul de probleme - 1i: este de
preferat sd le puneti tn serd, unde se aflS tot felul
de ghivece 9i pachete pentru rdsaduri gi se asigurd
mediul potrivit dezvolterii plantelor
 Tipuri de
recipiente
RAzoRilAlnr
Spre deosebire de reciiientele obig-
nuite, rdzoarele fac parte constitu-
tivd din structura terasei. Pot fi folo-
site materiale diverse de constructie
(cdrdmida, piatrd aparentd, lemn
etc.) - alegeli-l pe acela care se
potrivegte cu decorul. Plantele pe-
rene de rocd pot fi plantate in pere-
te, in timpul construcliei.

JARDTNTERA oe renensrnA
Cumperali una sau confectionati-o singuri - co$uRt SUSPENDATE
asigurati-vd cd este solidd 9i cd are un 6rificiu Cumpdrati un cog deschis pe o parte pentru
de scurgere a putea fi acoperit complet de plantS, sau
unul inchis. pentru a impiedica scurgerea
RECIPIENT DIN MATERIALE
continutului.
DEZAFECTATE
Pot fi folosite multe obiecte recuperate, care
multe provin din demolSri RECIPIENT DE PIATRA
- in parcurile
vechituri se pot gasi astfel de obiecte.
cu
Recipientele din piatrd naturald sunt foafte
Fragmente de horn, chiuvete qi cdzi vechi, grele gi scumpe; cele din piatrd aparentd
cauciucuri de magine etc. sunt mult mai ieftine gi se gdsesc intr-o
game mare de dimensiuni gi modele.

GHIVECI PENTRU PLANTE

Acesta este recipientul cel mai important unde PACHET PENTRU RASADURI
considerentele practice sunt mai presus de Astdzi aproape toate tomatele, salata gi
cele decorative. Ghivecele din fibre au un castravelii de sere sunt crescute in aceste
aspect natural dar nu dureazd decat cativa ani, recipiente. Sunt ieftine gi, dacd vreli sd le
Ghjvecele de plastic tind sd cAgige piata in folosili numai in scop ornamental, mascali
defavoarea celor de argile, pentru ce sunt inveligul de plastic cu plante taratoare
ieftine gi rezistente.

RECIPIENT DE PLASTIC
O varietate de materiale rezistente
din plastic (din polipropilenii, poti-
stiren etc.) sunt folosite pentru
confeclionarea de ghivece 9i jardi-
niere de toate dimensiunile. Sunt
foarte populare, ugoare $i ieftine.
Sunt produse in diverse texturi gi
culori. Dezavanlajul ghivecelor gi
jardinierelor de plastic este acela
cd lumina soarelui le face foarte
fragile 9i nu pSstreazd cdldura.
 RECIPIENT DIN LEMN
Extrem de practic Ai recoman-
dat in majoritatea situaliilor -
lemnul gros este un excelent
izolant pentru cdldurd. CumpS-
rati-l sau confeclionalil singuri.
aveti insd grija sd verificali ca
lemnul a fost tratat cu sub-
stante de protectie. Se gdsesc
multe modele - cel mai popular
model este harddul cu cercuri.
Verificali ce doagele nu sunt
despicate, iar cercurile metalice
sunt fixate corect.

RECIPIENT METALIC
f,lulte recipiente erau pe vremuri fdcute din RECIPIENT ATIPIC
plumb, fier sau cupru - in prezent nu se mai Gama aceslor recipienle este imensd -
iolosesc. Tratati materialul cu o substanld roabe,gdleli de cirbuni, coguri de gunoi etc.
precum Arbrexul, care se protejeze plantele.
CHIUVETA CU PLANTE
RECIPIENT DIN FIBRA DE STICLA O chiuvetd veche smdlluitd poate sd
Betonul turnat 9i fibra de sticld sunt deseori devine un recipient excelent pentru plantele
lolosite pentru confeclionarea unor recipiente perene de roce. Ridicati chiuveta pe nigte
de mari dimensiuni 9i ieftine. cdrdmizi gi folosili un amestec de compost
gi p5mant nisipos.

GHTVECt SMALTUTT
cHrvEct PENTRU CAP$UN|
Ghivecele din pdmdnt ars gi smelluit sunt Aceste ghivece din teracoti au perelii
deseori folosite astezi in grddini, dar ele sunt perforali, fiind folosite pentru plantarea
mai potrivite in grddinile amenajate in stil capgunilor sau a plantelor aromatice. Butoiul
mediteranean sau oriental. Se sparg ugor 9i pentru cdpguni este o versiune mai mare,
sunt scumpe in general. fiind confectionat din lemn, in loc de argild.

RECIPIENT DIN TERACOTA

Sincer vorbind, orice recipient
din argild coapte este teracote,
aceasta incluzand gi ghivece
modeste pentru plante. Terme-
nul este rezervat de obicei
pentru ghivecele de argild de
inaltd calitate, facule manual.
Aceste obiecte sunt fragile 9i
pierd ape mult mai repede ca
alte recipiente. Verificali ce
sunt rezistente la inghe!.
Umplerea unui hdrdiu sau a unei jardiniere
PASUL 1:
PREGATITI RECIPIENTUL
Verificali ca interiorul sd fie perfect curat, dacd
reclpientul a mai fost folosit. UdafiJ, dace materialul
este poros. Lemnul trebuie tratat cu o substanta
impotriva umezelii. H6rdaiele trebuie tratate cu o lampd
cu flac5r5 pentru a impiedica putrezirea.
PASUL 4:
PASUL 6:
ADAUGATI STRATUL DE TURBA
sAotlr RrRrurele iru
Addugali turbd pentru a reduce
RECIPIENT
costul compostului, dace recipientul
Sddili bine plantele. Dupe
plantare, trebuie rezervat, este mare - stratul de compost de
deasupra nu trebuie sd fie mai
deasupra suprafelei, un spatiu
adAnc de 25 cm.
de 3-8 cm pentru udare.
UdafiJe imediat
PASUL 3:
ADAUGATI STRATUL PENTRU DRENAJ
Acoperili gdurile pentru drenaj cu cioburi
PASUL 5: sau cu o plasd find. Addugali un strat de
ADAUGATI STRATUL DE moloz sau pietrig pentru a ajuta drenajul gi
COMPOST stabilitatea. Renunlali la stratul de pietre,
Adiugali pdmAnt umed sau turbd dacd greutatea vasului esle o problemd.
pentru plante sau compost multi-
amestec. ApSsaJi ugor cu mainile
stratul pus.
Folosili un cdrucior,
dace trebuie se mutati PASUL 2:
un recipient plin $i greu puNETt RECTPIENTUL iN LOCUL DESTTNAT
dintr-un loc in altul al DeplasaJi recipientul in locul ales, Acesta trebuie sd
grSdinii. fie tare gi nivelat - ridicati-l pe un suport daca e
posibil

Umplerea unei jardiniere de fereastrd

PASUL 5:
sADrTr PLANTELE iN REctptENT
Sdditi bine plantele - compostul trebuie se fie la
nivelul marcajului de pe tulpind. Unele persoane
preferd sd foloseasci plante crescute in ghiveci gi
sd le lase in ele in acest caz, poate fi folosit
- ldlimea minime trebuie i5 fie de 20 cm, iar lungimea cu
pimAnt de flod obignuit, pentru a umple cutia. Dupd
plantare trebuie rezervat, deasupra suprafelii, un
spaliu de 3 cm pentru udare. Udati imediat.
PASUL 1:
cuN/PARATt SAU CONFECTTONATT JARDTNTERA DE
PERVAZ
Dacd vd hotdra$ sd confectionati singuri una, folosili lemn
din fibrd rezistentd, cu grosimea de 2 cm. Adancimea si
5 cm mai micd decdt lungimea pervazului. Folosili un adeziv
rezistent la apd pentru imbinare gi cuie de alamd
- practicati
gduri de 1,30-2 cm pentru drenaj, la baza vasului, la
intervale de 10-15 cm.

PASUL 4:
ADAUGATI STRATUL DE ffi
COMPOST
Addugali compost cu turbd pentru
plante sau compost multiamestec.
Tasati ugor pdmAntul cu manile

4fii;

"€F.,,
PASUL 2:
FIXATI CUTIA PE PERETE
Fixali cutia goalS pe perete, inainte de a o umple
cu pdmant gi de a planta - deplasarea unei cutii
pline poate fi periculoasd. Folosili arm5turi
PASUL 3:
rezistente de olel - verificati ca piesele sA fie
ADAUGATI STRATUL PENTRU DRENAJ
suficient de mari pentru a susline greutatea
Acoperiti gdurile pentru drenaj cu cioburi sau cu o
cutiei. Un element optional il reprezintd o tavd de plasd fine. Addugali un strat de 3 cm de pietrig,
scurgere plind cu pietrig, plasate chiar sub gdurile pentru a facilita procesul de drenaj. Renunlali la
pentru drenaj.
acest pas, dacd greutatea esle o problemd.

4uaatarie*
(n?Aaa ?co ar,ce:p,aee*
o Nu e nevLie de o bazd tare. Suprafelele pavate, cdrdrile,
pdmdntul moale etc. sunt suprafete suiicient de rezistente
pentru a sustine recipientele - astfel cd nu aveli nevoie de o
grddind. Plantele pot fi sddite chiar lAngd casd, iar terasele vor
fi frumos ornamentate.
r Aspectul lor e mai bine pus in evidenli. Plantele mici gi
delicate sunt mai ugor de vdzut - pot fi plantate diferite soiuri,
la diferite niveluri, grup6nd ghivecele. Aranjamentul poate fi
ugor schimbat. Pot fi cultivate gi plante atrdgdtoare care
at6rnd, de asemenea, soiuri delicate. care au nevoie de
proteclia unui zid.
o Din anumite puncte de vedere, munca este mai ugoari
Nu trebuie sd sdpati - operatiile de plantare, plivire gi cuidtare
a uscdturilor sunt mai ugor de fdcut. Nu trebuie sd stati aplecali
aga mult, cum o faceli de reguld. Totugi, anumite activitdti sunt
mai complicate - pe vreme caniculard, udatul plantelor poate
fi o muncd sAcAitoare.
. Foi ti
ii pl"nt"l" ""r" nu se potrivesc cu solul
"aUit"Poate cd solul din
din gridind grddind este rece, dur gi prost
irigat, ceea ce il face nepotrivit pentru multe plante. Dacd
folosili recipiente. atunci puneli in ele compostui recomandat
pentru plante.
o Mai multi proteclie fali de diunitori [n ghivece, plantele
sunt mai protejate fatd de melci qi de alti ddundtori din sol
o Pot fi mascate locurile Capacele de canal pot fi mascate,
iar faladele banale ale caselor pot capdta o altd infdlgare c,
ajutorul recipientelor cu flori.
o Plantele sensibile pot fiplantate in aer liber. Toamna,
jardinierele care conlin plante perene sensibile. precum palmieri
gi portocali, pot fi mutate intr-o serd sau inir-un adapost.
Primdvara, dupd ce trece perioada rece, ele pot fi scoase din
nou afard.
o Plantele pot fi scoase din ghiveci dupi ce s-a incheiat
sezonul de inflorire Pentru a fi pusd in evidentd, o tufd de
trandafiri infloriti are nevoie de un loc la vedere, dar dupd ce
a trecut perioada de inflorire puteti muta recipientul intr-un loc
mai putin vizibil.
o Plantele pot fi luate cu dumneavoastr6 c6nd vd mutati
Recipientele portabile gi plantele pe care le conlin nu sunt fixe,
le puteli lua cu dumneavoaskd dacd vd mutati.
Alegerea unui recipient
Este suficient de mare? Recipientele mari nu trebuie udate atat
de des, precum cele mici, dar veti avea nevoie de un spatiu mare
pentru plantare dacd vd hotarAli sd plantali o tufd stufoasd sau
un rdsad cu plante care se dezvoltd mult in inaltime. Recipientele
cu laturi verticale au nevoie sd fie udate mai rar decAt cele care
au laturile inclinate.
Este suficient de mic? Recipientul, planta sau locul destinat
trebuie sd fie propo(ionale. Este posibil ca unele ghivece sau
jardiniere sd fie prea mari pentru locul ales.
Este suficient de decorativ? lineli cont cd plantele din ghivece
sau jardinierd este posibil se fie lipsite de flori o mare parte din
an. Verificali ca obiectul sd se armonizeze cu arhitectura casei
sau a grddinii. Ghivecele decorative pot fi nepotrivite intr-o grddind
micd modernd, iar obiectele din plastic aratd ur6t intr-o gradind
mare gi bdtrAnS. Culorile strdlucitoare ale plasticului aratd rdu
aproape in orice loc.
Este suficient de rezistent gi durabil? Aceasta nu reprezintd
o problemd in cazul ghivecelor gi jardinierelor cumpdrate, dar ar
putea constitui in cazul obiectelor adaptate. Va rezista
greutatea compostului necesar gi au suprafqfa impermeabild?
Poate excesul de apd si se scurgi ugor? Ar trebui sd existe
cel pulin o gaurd (1,20 cm diametru sau mai mult) pentru drenaj
la fiecare 10-15 cm.
75
Plante
Majoritatea h6rdaielor gi jardinierelor sunt folosite
pentru plantele cu bulbi, care infloresc primdvara, gi
pentru plantele de rdsad, care infloresc vara, oferind
un decor viu colorat gi un aranjament foarte frumos.
Dar mai sunt o multime de soiuri de plante care pot fi
plantate in recipiente gi meritd sd dati dovadd de
imaginatie in acest sens.
Dace preferali plantele de resad, atunci recipientele dumnea-
voastrd nu ar trebui si fie niciodatd goale. Dupe florile de vara
urmeazd cele de toamnd, dupd care vin cele cu perioadd de
inflorire primdvara (sorurile Polyanthus, Bellis, Myosotis etc.)
sau florile de iarnd (panselulele, Polyanthus ,,Crescendo" etc.).
Regula generald este se folosili soiuri care se dezvolte mult mai
compact decat cele obignuite gi se le aranjali mai aproape unele
de altele decAt daci a,ti face-o afar5, pe un rdzor. De obicei,
regula este se aveli plante inalte in centrul recipientului sau in
spatele ghivecelor sau jardinierelor aflate pe ldngd zid. Tipurile
de vara favorite sunt petuniile, geraniile, gdlbenelele, crinii
Lobelia, ndstureii, sporul casei gi begoniile.
Acestea sunt lalelele (de diferite tipuri, simple sau b5tute),
narcisele (soiuri de diferite culori: triandrus, cyclamineus gi
jonquilla), zambilele gi bineinleles, gofranul, dar puteli incerca Si
c6teva specii mai pulin plantate
- clopoleii, lalelele pestriie,
florile de Tigridia, Erythronium gi Ornithogalum, de exemplu.
O op{iune potrivitd pentru a avea o patd de culoare tot anul.
Printre coniferele din recipiente se numere soiurile cu frunze
,,plAngitoare" (Cedrus deodara ,,Nana Aurea"), soiurile de
ienuperi cu forma ca o coloand ingustd (Juniperus virginiana
,,racheta cerului"), dar gi cele care se dezvoltd pe orizontal5
(Juniperus media, ,,Coasta de aur") 9i cu coroana globular€r
(Chamaecyparis lawsoniana,,Globul verde").
$i un copac sau un arbust poate sd formeze o presd centrali
permanentd intr-un recipient mare sau poate sd fie plantat
singur. Cutiile care impodobesc sunt folosite de generalii pentru
a impodobi cadrul po(ilor gi aleile. Astdzi din ce in ce mai multA
lume descopere cd recipientele sunt potrivite gi pentru arbugti,
nu numai pentru plante de rdsad. Printre soiurile care gi-au
dovedit atractivitatea se numer5 gledigul - Acer palmatum,
azalea, Phormium, hortensia, camelia, cordiline, bambusul,
lucca gi Fatsia. Trandafirii, ciregul plangdtor, ilexul gi clematiile
- toate sunt frumoase in ghivece gi jardiniere.
Ghivecele cu ierburi se afld de obicei ldngd uga din spatele
casei, ele fiind binevenite iarna, cand un drum pand la grddina
de legume poate fi mai dificil de fdcut, datoritd frigului gi
noroiului. Cresc bine in ghiveci toate soiurile cunoscute -
arpagicul, salvia, pdtrunjelul, rozmarinul, menta, cimbrul gi aga
mai departe.
la in acest caz, sortimentul potrivit pentru ghivece este mult mai
mic. Fructele care pol fi crescute in ghiveci sunt smochinul,
cdpgunul $i varietSlile pitice de mdr, prun gi agrig, iar printre
legumele care se dezvoltd bine in ghiveci se numdrb rogia,
castravetele, fasolea cdi;rStoare gi vAndta.
76

copiii preferd mai degrabd nigte obiecte simple

LOCURI DE JOACA
Daca ave[i copii mici, atunci pentru binele lor gi al
dumneavoastrd este necesar ca grddina sd aibd
amenajat gi un spa[iu de joacd pentru ei. Aceasta nu
inseamnd sd vd transforma[i grddina intr-un parc de
distrac(ii, dar nici sd vd instalali doar un singur tip de
accesoriu cu speranta cd acesta ii va [ine ocupati ore
in qir. O grddind care sd aibd un spaliu de joacd
amenajat vd face gi pe dumneavoastrd mai fericiqi -
pentru cd oferd un loc sigur qi atractiv de joacd, gi pe
copii, pentru cd se pot distra cu tot felul de jocuri.
Pentru dumneavoastrS, beneficiul este cd pute[i
sa-i ldsa{i pe copii sd se joace afar5, fdrd sd stea printre
picioarele dumneavoastrS. Pentru ei, beneficiul este
cd stau in aer curat qi au mai mult spaliu de joacA.
Pare o decizie bund, dar apare intotdeauna
rezolvarea unor probleme, unele mici, altele mari.
Sd vedem pentru inceput problemele mici. in
primul rAnd, este vorba de plictisealS. Dacd ii scoate[i
pe copii afard, nu inseamnd c5 le-aqi oprit toate
jucdriile in casd gi afard le da[i doar mingea. Ei trebuie
sd aibd ce sd facd gi in aer liber, aqa cd trebuie sd
incerca[i sd gAndi[i ca ei, nu ca un adult. Un balansoar
scump sau o casd de jucdrie solidd poate cd pentru
dumneavoastrd par nigte lucruri nemaipomenite, dar
Str"**t*i*c: Li**"i *n##i*{ **
pentru jocurile lor de-a oamenii mari - seturi de bucd-
tdrie, cutii pentru castele sau pAnze pentru corabia
piratilor, gdle[i gi sdbii, gi aga mai departe. O altd pro-
blemd o constituie distrugerile din grddini provocate
de joaca lor - ghivece ddrAmate, tulpini rupte etc.
Eneruante, dar nu catastrofale, acestea pot fi preve-
nite, oferindu-le copiilor un spatiu adecvat din grd-
dind. Acesta nu trebuie sd fie un aranjament perna-
nent - in ultimii ani, groapa de nisip a fost transfor-
mat5, de mulli pdrin[i, in rdzor de flori sau in iaz, iar
leagdnul a devenit boltd pentru plante urcdtoare.
Una dintre problemele serioase o reprezintd riscul
de accidente. Aproximativ 100 000 de copii sunt spi-
talizati anual ca urmare a accidentelor produse in
grddinS. Cea mai plind de riscuri este perioada cdnd
copilul se afld, ca vArstd, intre creqd qi grddini[d - copiii
sunt foarte activi intre 2 gi 5 ani gi nu realizeazd
gi pericolul la care se expun. Nu vd baza[i pe simtul
pericolului pe care il are un copil mic. Dacd urmati
recomanddrile de la pagina 77, pute[i sd evita[i o
tragedie qi, in general, riscurile majore.
Mai jos sunt ilustrate diverse amenajdri pe care le
gdsili intr-un spa[iu de joacd dintr-o grddinS.
Binein[eles, nu toate sunt necesare simultan, pentru
cd ele se adreseazd unor grupuri de vArstd diferite, dar
luati-le pe toate in considerare, dacd grddina este
mare qi familia are mul[i copii.
r;!t.r-!
j{J

--" b* 1 ::- ;'i,r." r ., :a I. rr::i.'-i

Zoni cu naturi
silbatice
Copiii mai mari
preferd se aibd un
spatiu unde se se
joace fdre sa fie
vdzuti din casd. ldeal
este ca in acest loc
se fie copaci, bugtenil
etc. pentru jocuri.
'-:i
Zona din naturd
O masri qi o scdlddtoare
pentru pdsiri dau copiilor
gansa sd studieze natura
t :].'-; :'i I ;: o ,:" . _r;j-,
;* tnt
Bazin de joaci
Cea mai potrivitd pentru copii
este o piscind gonflabild -
dupe folosire o dezumflali gi
o depozitali. Piscina este o
mare distraclie pentru copii in
zilele toride, dar nu-i lesati
niciodatd nesupraveghea!i.

Pistd pentru
biciclete Gard de ineltime mice
Unii designeri de Un gard jos de-a lungul
grddini recomandi bordurii sau al resadurilor
amenajarea unei va oferi proteclie contra
poteci de jur
PrFn _ mingilor sau ii va
imprejurul grddinii, impiedica pe cei mici sd
unde copiii se se petrundd in spatiul plantal
plimbe cu bicicleta
sau tricicleta
l::' O groape de nisip situatd la nlvelul
lir .';, solului sau o cutie cu nisip indltati este
Gazon
fr' o mare bucurie pentru copiii mici.
Un loc esenlial pentru jocurile Amenajafi singuri (v. pag. 77) sau
cu mingea sau de-a prinselea. cumpdrali cutia-container - plasati-o
N,4ontali portile la distanle de aproape de casd ca sd puteti
ferestrele casei. supraveghea bine copiii
Gridina copiilor
Terenul de joace O amenajare foarte utild, dacd gradina nu este prevezutd
Pe acest teren trebuie sd fle amenajate tot felul de construclii cu gard. Un gard palisadd simplu cu o poarte ii va
pentru joaca destinate copiilor mai mari - o bolte sollde de care sa impiedica pe copii sd aib; acces peste tot gi va
se poate agata, sfori pentru balansat sau celarai. Alte tipuri de imprejmui acest spaliu pe care il vor considera al lor.
accesorii pentru joace ar putea fi toboganul, balansoarul pe o Amenajali o baze moale (iarbd sau scoartd de copac) 9i
scandurd sau o structura cu trepte pentru cdldrat. Pe jos trebuie sd mai puteli adeuga o cas5 de joace, mobilier pentru copii,
fie iarbri moale sau scoa(d de copac un resad pentru plante etc.
 77

Misuri de siguran[i
APA Un copil mic se poate ineca in cAliva centimetri de apd
- nu ldsali niciodatd un copil mai mic de 3 ani sd stea lAngd
rn iaz, nesupravegheat, sau sd se joace singur la bazin.
mprejmuili iazui cu un gard sau acoperiti-l cu o plasd de
sArmd, dacd in apropiere se joacd cei mici - aveli posi-
cilitatea sd il transformali intr-o groapd de nisip, dacd sis-
:emul de proteclie nu este sigur. Golili de apd bazinele
:opiilor, dacd nu mai e nevoie de ele sau acoperiti-le cu un
lapac.
OBIECTE DE JOACA Cumpirali obiecte de joacd pentru
copii care respectd standardele de sigurantd - nu con-
feclionali dumneavoastrd aceste obiecte, dacd nu vd
pricepeli. Pdstrali-le cu grijd gi curdlali-le regulat. Verificali
sd nu rdm6nd nisip pe obiectele de lemn sau pe cele date
cu lac. Ascundeti cuiele gi guruburile- Leagdnele prezintd un
mare grad de risc - verificati ca scaunul pe care stau copiii
sd fie solid gi nu ldsa{i pe ceilal!i copii in apropierea
leagdnului care se balanseazd.

PORTI 9l GARDURI Aveli grijd ca cei mici sd nu poatd iegi
'r stradd. Cel mai bine este sd montali o poarta care sd nu
:ermitd accesul copiilor amenajali special un spaliu din
^sau
3rddind pentru copii. lnclina!ia gardului trebuie sd fie
aproape verticald, pentru a impiedica cdfdrarea. Dacd
3ardul nu prezintd siguran{d, atunci singura solutie este sd
supravegheali atent copiii.
GEAMURILE Orice geam aflat in preajma copiilor
:ericulos - pentru cd geamul spart - deseori chiar din vina
cr - ii poate rdni. Geamurile pot fi sparte cu mingea - iar
:,oburile de sticld pot provoca rdni foarte grave copiilor.
Spaliile de joacd trebuie sd fie plasate deparle de serele de
s:icla- Sd aveti in vedere folosirea unui geam securizat sau
:are nu produce cioburi. indepartaJi orice obiecte din
:reajma serelor, teraselor sau ferestrelor etc. de care s-ar
:utea impiedica cei mici.
POZITIONAREA Locurile de joacd trebuie sd poatd fi supra-
vegheate de la fereastra bucdtdriei, dacd este posibil, 9i, de
asemenea, sd fie suficient de aproape de casd, pentru a
putea fi auzite pl6nsetele, dacd cel mic cade. Copiii mai mari
au nevoie de pulind intimitate - aga cd e necesar sd le
montali un spalier de lemn. Nu montati niciodatd un balan-
soar, un tobogan sau o scard de joacd pe piatrd sau beton
- amenajali o bazd de iarbd, scoartd de copac sau mochetd
este speciald pentru locuri de joacd.
PLANTELE Anumite plante pot fi periculoase (tisa, spAnzul,
rodul pim6ntului, ienupdrul, salcAmul galben, tulipinul, de-
gelelul-rogu etc.). lnvdlali-i pe copii sd nu mAndnce nici un
fei de fructe, flod sau frunze-cAnd vine momentul potrivit le
puteli ardta care sunt cele otrdvitoare. Nu da{i un exemplu
rdu, culegdnd gi mancAnd apoi fructe sau legume nespdlate
din grddinS. cand sunteti impreund cu copiii.

ANIMALELE DE CASA Aproape un sfert din excrementele
:e la cAini gi pisici conlin parazili. Adultii sunt rareori afecta{i,
scre deosebire de copii, iar urmdrile sunt grave in cazul lor,
:stfel cd in flecare an numerogi copii sunt internali din
aceaste cauzd. Aruncati excrementele imediat, fird sd le
:iingefi. Este, de asemenea, foarte impodant sd acoperili
jroapa sau cutia de nisip cand nu sunt folosite - pentru
arimale un spaliu de nisip neacoperit este toaleta ideald.
DIVERSE Pdstrali uneltele, maginile gi substanlele chimice
departe de accesul copiilor, mai ales dacd sunt in functiune.
Nu ldsali greble, foarfece de tuns, cazmale sau furci in
locurile unde au 9i copiii acces -puneli-le intr-un loc sigur.
Potecile sunt pentru plimbare, iar pajigtile pentru alergat.
Curdlali aleile de mugchi, alge gi licheni. Nu lasali obiectele
vechi de uz casnic, precum aragazele sau frigiderele, la
indem6na copiilor, sa se joace cu ele.

Amenajarea unei gropi PASUL 3:

PASUL 5: FIXATI FUNDUL GROPII
PASUL 4:
CONSTRUTTT O BORDURA Puneli la bazd o bucatd de
UMPLETI GROAPA CU NISIP
Puneli un rAnd de pldci scandure rezistentd - nu
de Adeugali un strat de 25 cm de
15 x 45 cm de jur trebuie s5 fre exact pe
nisip fin - nu folosili nisip cu
imprejurul marginii, dupd ce dimensiuni. Faceti cateva
pietrig sau nisip pentru constructii
rmpleli golurile dintre geuri in ea de 1,5 cm,
sqanduri gi pdmant. Lipiti pentru drenaj
clicile cu mortar

cu nisip confeclionati acasi

Cutie cu nisip care se

PASUL 2: asambleaze
FrxATt LATURTLE
Taiali 4 bucdli de scAndurd, PASUL 6:
cu dimensiunile 150 cm x PASUL 1:
ACOPERITI GROAPA CAND NU E
30 cm x 3 cm. FolosiliJe FOLOS[X
SAPATI GROAPA
Groapa trebuie se aibe
':.;:':" ...,..-=:::i:":i
pentru a delimita groapa - Dupd ce copiii termind joaca, ...- t - :';::'
addugati-le ldrugi de 45 cm dimensiunile de 1,6 x '1,6 --'E
:E:=--=:=,:\::i.i r :
groapa trebuie acoperite, pentru a --::E :i -::
x5cmx5cm,infigdndu-i metri Si 35 cm adAncime.
o feri de ploaie, pentru a Turnali un strat de nisip
in pSmdnt, dupd modelul
impiedica accesul pisicilor gi
din imagine de 5 cm. Container gata ficut,
cAinilor din plastic, cu capac
78

Tipuri de locuri de
joaci in imagini
lmaginea infa{igeaza un copil care
intrd in grddina lui - o datd ce
poarta se inchide, el rdmdne
induntru, in siguranld. /Vu esle o
investilie scumpd - atdt gardul, c6t
gi casa de plastic au preluri
accesibile.

<{
tl
:*
fi
Yuo'* x
$ *& \? q-61 r

{ Pentru mufi copii, groapa de nisip

este lacul de joacd preferat -
marginile de lemn ale acesteia
seryesc Ai ca bdnci. Cdnd nu mai
este nevoie de groapd, locul poate fi
reamenajat ca spaliu pentru gazon
sau terasd.

'' ir|
, diJ

e.-f-'
&;w
::;::
-"t" r. *' ':
::ls
*{i ,*;u ;:
..rl:& ry islir. :'d

w {;,t' !i
&,
!.

A Gropile de nisip sdpate in pamdnt, cdsulele de joaca fabricate din temn gi

balansoarele cu scaun din lemn au nevoie de o bazd potrivitd, gi cle asemenea,
trebuie montate cu grijd - acesle structuri din plastic, metal gi p:6nza din imagine
sunt mult mai ugor de montat gi de demontat

inceputul anilor 1980 a fost dominat de o idee
noud, aceea a necesitdtii relaxdrii in aer liber -
grddinile mici gi cele mari au devenit locuri destinate
mai ales pentru petrecerea timpului liber gi nu
neapdrat pentru a fi lucrate sau doar admirate. Drept
ulrnare, numdrul vAnzdrilor de mese qi scaune pentru
exterior a crescut spectaculos, astfel cd astdzi doua
treimi din grddini au mobilier pentru exterior.
Lxistd doud tipuri de mobilier de grddind - perrna-
nent qi pliabil. Cel permanent rdmAne afard toatd vara,
cu excep[ia pemelor care sunt luate induntru pe timpul
nop[ii. Iama, majoritatea acestor mese gi scaune rdmAn
in grddind, dar cele ugoare, din plastic sau rdqinS, sunt
strAnse gi depozitate in garaj sau magazie. Binein[eles
cd in aceastd categorie intrd bdncile construite pentru
ierasa din cdrSmidd qi piatrS, bdncile fixate in jurul
copacilor (v. pag. 82), la fel ca qi toate accesoriile grele,
cum ar fi scaunele de fontd tumatS.
Acolo unde spatiul exterior este restrAns sau unde
este nevoie de scaune pentru o perioadd scurtd de
timp, mobilierul pliabil este cel mai adecvat. $ezlon-
gul pliabil de lemn este folosit de multd weme, iar
astdzi sunt la fel de mult utilizate scaunele pliante
drepte sau inclinate, din metal.
In categoria mobilierului de grddind trebuie in-
cluse scaunele gi gezlongurile pliante, pentru terasd
sau gazon, apoi setul pentru terasd (masd, scaune gi
un umbrar ca op[iune suplimentard). in general, se
cumpdrd mobilierul de gata - mesele gi scaunele din
truse care se asambleazd sunt mult mai rar folosite, iar
confec[ionarea mobilierului pentru grddind este o
practicd destul de rar intAlnitd.
Nu trebuie sd vd gAndi[i neapdrat la vechile
modele de scaune gi mese pliante, astdzi existd mo-
bilier pentru toate gusturile gi buzunarele, aqa cd
pute(i sd alegefi un gezlong pliant cu saltea, impreund
cu o umbreld de soare, un scdunel ajustabil pentru
picioare qi o mdsu[d detagabila pentru bduturi.
w
S,
'w
Scaun de
ffi
Scaun de Scaun butoi
gridini regizor
tr,L
$ezlong de lemn
M
Scaun rabatabil Sezlong reglabil
79
,4 k//e?rn dz(zloz /nn iqttp
ln zilele noastre cel mai dificil lucru, cand cumpdrati mobilier de grddina,
este si vi hotdrdli care dintre produsele numeroase Ie alegeli. in centrele
de grddindrit, magazinele pentru obiecte de grddind gi in cataloagele de
produse existd o gamd incredibil de diverse gi in fiecare an apar noi
modele, astfel incdt dupd caliva ani modelele de scaune de diferite tipuri
pe care le-ali cumpdrat vor perea demodate. Aga ci inainte de a
achiziliona ceva, respundeli la urmdtoarele intrebdri - veli descoperi cd
doar puline modele vd satisfac complet exigenlele.
CE CARACTERISTICA A MOBILIERULUI ESTE CEA MAI IMPORTANTA?
VA INTERESEAZA cUM ARATA, GRADUL LUI DE coNFoRT sAU
UTILITATEA? Anumite scaune gi bdnci trebuie sd fie gi foarte decorative
- in grddinile traditionale mai mari, un scaun de font5 turnatd in stil
victorian sau o bancd de lemn pot fi obiecte care atrag privirile, aga cd
aici aspectul este foarte important. La capdtul opus al motivelor peltru
care cumpdrali se afld confortul: poate c6 vreli un $ezlong care se
deschide foarte mult, ca un pat, un model pentru plajd, care sA vd ajute
si vd relaxati cateva ore - acesta trebuie sE aibi un design pldcut, dar
sd fie gi confortabil, ceea ce este la fel de impoftant. Orice obiect ati
alege, probati-le, agezati-ve pe ele. Sunt pernele suficient de confortabile?
Se inclini spdtarul atat cat va doriii? Poate fi deplasat ugor in locul unde
este soare? Aveli unde sd vd sprijinili picioarele? Poate ave,ti nevoie gi
de o masd cu scaune pentru a mAnca afard aici utilitatea igi spune
-
cuvAntul. Este masa suficient de dreaptd gi stabili? Sunt scaunele la
indllimea potrivite? Dacd locul unde le ve{i pune are denivelari, atunci
picioarele mesei pot fi ajustate? Pentru a mAnca in mod regulat afar5,
cumpdrali mobilier permanent. La toate tipurile de mobilier pliabil, utilitatea
este de maximd importanld - este ugor de strans gi de transportat la
garaj sau magazie?
cE sTrLURr $r DTMENSTUN| SUNT pOTRtVtTE CU GRADTNA DUM.
NEAVOASTRA? Stilul mobilierului trebuie sd se armonizeze cu cel al
gredinii - un scaun ultramodern nu se potrivegte intr-o gredind rustice.
Dimensiunea este gi mai importantd - poate cd in catalog modelele aratd
splendid, dar pe o terasd micd piesele stau foarte inghesuite. Acolo unde
spaliul este restrAns, cdutali modele de scaune care se pot pune unele
peste altele sau sub mas;, gi optali mai degrab5 pentru piese pliante
decat pentru cele fixe.
DORITI CA MOBTLA SA RAMANA AFARA TOT ANUL? Sunt numeroase
motive pentru care ali putea opta mai degrabe pentru mobild permanentd.
Vreli si fie decorativd sau si o fixati pe terasd, pentru cd nu aveti unde
sd o depozitali, sau vre_ti ca terasa sd arate pe tot parcursul anului ca
o adevdratd camerd? Este firesc acest lucru, dacd nu vreli ca transportul
gi montarea obiectelor s6 fie o corvoadd de fiecare datd cand vreli s;
petreceli pu{in timp afar5. Nu toate tipurile de material sunt potrivite
-
cAnd sunt lasate mult timp afard, guruburile de fier Si barele de olel
ruginesc, iar pernele din material textil neimpermeabil putrezesc. E
recomandabil sd alegeli fierul forjat, aluminiul, lemnul din fibrd tare, sau
obiectele din rdgini.
DE CATI BANI DISPUNETI? Mobitierut ta preturi mici este cateodate o
afacere bund, dar nu reziste decat un an sau doi. Cel mai bine este sd
alegeli mobile confeciionate din materialul de constructie pe care vil
permiteti financiar, apoi cumpdra_ti obiecte de bund calitate fdcute din acel
material.
Banci fixat5 ?n Banci balansoar
jurul copacului (hamac)
$ezlong de plajd Masd de picnic Masi de gridini
80
d'
Banca dreapta sau curbate, din piatre naturale, poate
fivdzutd in multe parcuri, dar pentru grddina obignuiti
un asfel de obiect este foarte scump, gi deseori nu aratd
bine in acest spatiu. Totuqi, intr-o grddind mare, o
bancd din piatrd aparente poate se constituie un punct
de atractie maxim la capdtul unei alei sau al unei
liziere. Are un aspect solid 9i rezistent, iar costurile sunt
rezonabile - prelul este oricum mai mic decAt al unei
bdnci de aceeagi dimensiune, confectionatd din lemn
cu fibrd tare. E modern astdzi sd construiegti lange
bancd 9i o insertie pentru plante, din blocuri $i pldci.
Un exemplu este prezentat la pagina 83. Nu este ceva
greu de fdcut. Ca alternativd se poate construi o bancd
l6ngd grdtarul de pe terasd. Din p5cate, este lipsitd de
confort, pentru cd bdncile din piatrd nu sunt destinate
sd stai multd vreme pe ele. Solulia uzuald pentru a
rezolva aceaste problemd este sd confec{ionali perne,
pe care le luati cAnd nu le mai folositi.
it-
i\:
,6
.:
Revolufia ,,timp liber petrecut in naturd" s-a produs o datd
cu aparitia pe pial5 a mobilierului din plastic turnat. Au
inceput astfel sd fie comercializate tot mai multe mese
gi scaune din plastic rezistent, pentru servirea mesei in
grddind, care pot fi ldsate pe terasd pe tot timpul verii,
iar prelul
'al mobilierului din plastic este doar o fracliune
din cel mobilei permanente tradilionale din lemn tare
sau fontd turnatd. Aceste elemente de mobilier se
confectioneazd in multe stiluri gi culori, fiind rezistente,
dar uqoare, ceea ce este gi un avantaj gi un dezavanta.l
- e bine c6nd sunt muiate, dar se rdstoarne cand bate
vantul puternic sau cand dau copiii peste ele. Sunt ugor
de intretinut - se gterg cu o cdrpd sau se spald cu
furtunul. Calitatea este variabild, aga cd fili precaut cu
modelele foarte ieftine. Mobilierul de plastic devine
fragil o datd cu trecerea timpului, 9i se decoloreazd dupd
expunere prelungitd la soare, ceea ce se poate intdmpla
foarte repede cu plasticul care nu este de calitate.
Lemnul este un material utilizat de multd vreme pentru
construirea mobilei permanente. Lemnul poate fi folosit
singur sau in combinalie cu fierul forjat. Se gdsesc
s€une, benci 9i mese confectionate din tec sau iroko -
dar verificaii pe etichete dacd lemnul provine dintr-o
pddure aflatd sub administraJia forestierd- Aceste piese
de mobilier pot fi cumpdrate, fie gata asamblate, fie in
pachete cu module, 9i sunt intotdeauna scumpe. lvlesele
gi scaunele din lemn cu fibrd moale sunt mult mai
ieftine, dar putrezesc mai repede. VerificaJi dacd lemnul
a fost tratat, 9i repetati operalia sau vopsiti-l periodic.
C6nd cumpdrati mobilier din lemn, verificati ca suprafala
lui sd fie netedd 9i sd nu aibd criipdturi. Verificali, de
asemenea, dacd s-au folosit guruburi inoxidabile. Existd
o game foarte bogatd de mobili de lemn - mese,
scaune, gezlonguri, gezlonguri de plaj5, iar unele mode-
le au picioarele fasonate in stil rustic. Mai existb modele
de scaune confeclionate din butoaie prelucrate gi butuci
scobiti.
Fonta turnatd a fost un material foarte iubit de englezii
din perioada victoriand - in parcuri gi in grddinile mari
din Anglia pot fi vdzute scaune gi bAnci bogat ornamen-
tate, fecute acum o sutd de ani 9i mai bine. Un material
greu gi lipsit de confort, dar in mod evident, durabil.
Pentru majoritatea proprietarilor de grddini, bdncile au-
tentice din secolul al XIX-lea din fontd turnatd sunt
incredibil de scumpe, dar puteli cumpdra reproduceri
care aratd la fel de^ bine (degi nu sunt la fel de vechi)
ca cele originale. lntretineli-le corespunzdtor - vezi
pagina 108. Blatul bdncii poate fi din fier sau din lemn
tare - in ambele cazuri aveti nevoie de pernute, dacd
dori]i sd stati mai multd vreme pe un scaun din fontd.
Fierul forjat este mai pufin rezistent, dar este decorativ
intr-o ambiante moderne. Se gdsesc multe modele de
mese gi scaune din fler - picioarele de fier pot fi curbate,
rotunjite sau petrate, iar teblia mesei poate fl confectio-
natd din sticld sau din alte materiale specifice.

Aluminiul este un material ugor gi care nu ruginegte, fiind
utilizat in doud feluri distincte pentru producere'a mobi-
lierului de grddind. Mai cunoscut este aliajul de aluminiu
intrebuintat pentru confectionarea unor scaune si mese
pliante ieftine gi ugoare. Puteli vedea peste tof aceste
scaune 9i gezlonguri cu fele de panza 9i suport maflasat
pentru gezut - Ia centrele pentru obiecte de grddind,
garaje, magazinele pentru grddindrit, de miteriale
pentru amenajdri, in cataloagele de comandd pentru
vAnzare prin pogtd etc. incercati-le inainie de a le
cumpdra - trebuie sd se deschidd ugor gi sd fe stabile.
Depozitali-le undeva cdnd nu sunt foloiite
- aluminiul
nu ruginegte, dar pdrtile din fier gi olel ale pieselor - da.
dacd sunt ldsate afar5. O alta modaiitate de intrebutntare
a aluminiului este turnarea sa in forme care reprobuc
originalele din fontd turnatd, care sunt reproduceri
ieftine. cdntarind mai putin dec6t originalul. Mobilierul
din aluminiu turnat este gi el produs in-modele moderne,
poate fi cumpdrat de gita sbu in seturi cu module de
asamblat, date cu vopsea lucioasd albd sau neagre.
r
Articole din revjstele de grddindrit de la inceputul anilor
'1980 nu men!ionau rdgina printre
materialele de
construciie pentru mobilier - insd dacd ne uitdm prin
cataloagele de la inceputul anilor .19g0 avem impresia
cd rdginile (cunoscute cu abrevierea GRp) reprezintd
singurul material folosit pentru mobilier. Acest amestec
de plastic Ai alti compugi chimici a devenit rapid numerul
1 ca material pentru confectionarea scaunelor, gezlon-
gurilor 9i meselor - este mai solid decat olasticul obis-
nuit. nu se zgarie $i nu se decoloreaza. in general (dir
nu intotdeauna), designul este modern, fiind materialul
preferat pentru mobilierul stil Continental. Ca pret, este
mediu, gi este o excelentb aleggre, dacd aveti' bani.
Culorile obignuite sunt alb 9i gri. in general, piesele de
prindere sunt jnoxidabile, aga cd pielele din rdgini pot
fi folosite ca mobiiier permanent. Ugoare, durabile chiar
dacd sunt tinute afard tot anul, se intrelin ugor
cu o c6rpd sau cu furtunul.
- le spdlali
81
' :,
Olelul este material rezistent mult utilizat pentru
construirea b6ncilor balansoar, meselor gi a unor anu_
mite forme de scaune pentru grddind. prelurile depind
mult de stil gi calitate, dar in general mobilierul din
olel tubular este mai pulin scump decAt cel din rdgind.
Este important sd nu vd grdbiti sd alegeti o ofertd
ieftind. atunci cand cumpdrati mobilier de acest tip.
Aceasta pentru cd olelul netratat ruginegte repede, aga
cd e bine sd gtili cd pretul reflectd calitatea substantei
de protectie folosite. De c6te ori este posibil. aveli
grijii sd-l depozitati in interior pe timp de iarnd. pro-
blema este cd degi rama nu ruginegte dace este dat6
cu lac antrrugind, suprafetele zgariate gi piesele de
prindere ruginesc repede. Depozitarea scaunelor nu
pune probabil probleme, dar bdncile gi mesele trebuie
sd rdm6nd mereu afard. Aqa cd o variantd mai bund
(dar mai scumpd) o constituie mobijierul din rdsind.
Cele mai importante gapte materiale de constructie
pentru producerea mobilierului pentru exterior au fost
enumerate mai sus. De-a lungul anilor, anumite piese
din fontd turnatd au mai pierdut dln popularitate, iar
altele, precum rdginile, din contrd, au intrat in centrul de
interes. ln afara acestui grup de gapte, mai sunt cateva
materiale folosite ocazional. Cele mai importante dintre
acestea sunt bambusul, ratanul gi salcia, folosite pentru
scaune gi mese. Deseori confortabile, uneori decorative.
obiectele impletite din aceste materiale au un mare
defect- Putrezesc din pricina umezeili, de aceea trebuie
linute induntru noaptea gi scoase afard doar ziua. Alte
materiale din care se confectioneazd mobilier sunt sticla
- pentru blatul mesei, sfoara impletita manual pentru
hamacele agd{ate de copaci 9i, in ultimul rand, fibra de
sticle - care intrd in componenta meselor gi scaunelor.
Mai demult, erau populare scaunele aioperite cu
impletiturd de iarbd sau rdchitA.
82

Gonstruirea unei bdnci Tn jurul unui copac

PASUL 2:
FIXAREA SUPORTURILOR
Tasati solul din jurul copacului - puneli pldci
de pavare pentru a forma o bazd ferm5 Si
nivelatd. HotdrAli dimensiunea spaliului din
jurul copacului care va fi ingrddit de banci
- asigurali-vd cd acest spatiu este suficient
de mare pentru a permite copacului si
creascd in grosime. Tdiali apoi o scindurd
de 10 x 3 cm conform lungimii dorite,
fecand Ia capete teieturi de 45 de grade 9i
atagati-o la doud suporturi, ca in imagine.
Fixati restul suporturilor in jurul copacului
intr-o manierd asemdndtoare.

PASUL 1:
PREGATIt
SUPORTURILE
Faceli 4 seturi de
suporturi, folosind
scandurd de 10 x
5 cm, din cedru sau PASUL 3:
lemn moale FIXAREA BANCII
impregnat. Utilizali Fixali urmitorul rdnd de
scanduri in jurul
Suruburi de alamd
pentru a prinde copacului, fixdndu-le cu
piesele care se guruburi in suporturi gi
intersecteaze lesend un spaliu liber de
1,5 cm intre scenduri.
Continuali pdnd cAnd vor
fi 4 randuri de scanduri
imprejurul copacului

Gonstruirea unei binci pentru terasi

PASUL 2:
FIXAREA SCANDURILOR PENTRU $EZUT
Folosi,ti 2 scanduri mai late de lemn tare, precum tecul sau cedrui - lemnul moale impregnat
este mai ieftin, dar mai pulin rezistent. Folositi guruburi inoxidabile pentru a fixa scAndurile fn
partea de sus a picioarelor - fixati sc6ndurile de lemn una linge alte.

PASUL 1:
luarraREn
PICIOARELOR BANCII
ca baza sd fie
Verifica,ii
solidd 9i la nivel.
Construili fiecare picior
din'6 randuri de
cerdmide, ca in imagine.
lntre cele 2 picioare
trebuie sd fie o distanld
de 1,20 m.

-'14-
.-.-"..:
 83

Gonstruirea unei binci l6ngd borduri

PASUL 1: PASUL 3:
FIXAREA PRIMULUI SUPORT FTXAREA LOCULUT PENTRU $EZUT
Pentru flecare suport, tdiali 2 Tdiali numdrul corespunzdtor de gipci din lemn tare - 120 x 5 x 3 cm. Veli
st6lpi - de 75 cm lungime gi avea nevoie de 9 buc5li pentru a acoperi spaliul dintre perechile de
secliune 10 x 10 cm. Puneti-i la suporturi - imbina,ti aceste gipci foarte aproape unele de altele gi fixali-le cu
5 cm distanld unul de altul, guruburi de alamd introduse in bucdlile transversale de la fiecare capdt
fix6ndu-i in beton la marginea
rdzorului sau a bordurii,
ancordnd fiecare stalp la o
addncime de 25 cm. Verificali
ca pd4ile de sus sd fie la
nivel. Dupd o septemani fixati
douri bucili de scAndurd lateral,
transversal (45 x 10 x 5 cm),
ca in imagine, cu guruburi de
alamd

PASUL 2:
FIXAREA CELORLALTE SUPORTURI
Puneli urmetorul suport la 1,20 m
distanld - apoi gi restul pdnd ce ali
acoperit toatd lungimea doritd a bdncii

Construirea unei bdnci pentru plante

PASUL 2:
ULTIMELE DETALII
Dupd ce ati pus gi ultimul r€nd de blocuri, adduga{i un rand de pleci de pavare ca
sd serveascd drept loc pentru gezut, gi completati pastila pentru plante cu blocuri
de pervaz imbinate ca sd se potriveascS. Lesati sd se usuce cateva zile, inainte
de a vd ageza - puneli apoi pernute, pentru confort. Umpleli pastila cu compost -
vezi pagina 74 pentru detalii

PASUL 1:
CONSTRUIREA STRUCTURII
DIN PIATRA
intocmili un plan pentru ca
obiectele si se potriveascd cu
restul terasei. Scaunul trebuie sd
fie de aproximativ 50 cm indltime
gi cu dimensiunile de cca 45 x
45 cm. Pentru gezutul scaunului
pot fi utilizate plSci de pavare.
Pastila pentru plante trebuie sd
aiba inelfmea de 80-90 cm. Baza
trebuie sd fie fermri gi nivelate.
Folositi blocuri de piatrd aparentd
gi straturi subliri de mortar,
ldsAnd gduri pentru scurgere la
bazd -vezi pagina 5
84

Tipuri de mobilier
de gridini in
imagini

Aceastd bancd stil Chiswick facutd

de firma Chatsworth Carpenters
reprezinta excelenta in ceea ce
privegte tipurile de bdnci. Fdcutd
manual, cu lemn de esentd tare,
reprezintd o investi{ie sigurd pentru
nepoli. Este excelentd intr-un decor
potrivit.

--i.;::i:.:-" -.. ,.-.

( Du la luxul din imaginea de mai sus
-:::n!. t-.:,. ajungem aici la simplitatea unui
obiect confeclionat in atelierul de
acasd. Esfe o bancd simpld pentru
terasd cu suporluri de cardmidd gi
scdnduri de lemn. Un loc de repaus
pentru oamenii care au iegit la un
grdtar, probabil, dar in mod limpede
nu este potrivit pentru a sta culcat.

;:
,x.
{J
\
' ..:*

,.-,:d*& . ";'1:
{*ee$i.;::-.:*
:sl** /{.
".v '.-: rt_
.i,t:1 ..-"r :,.,it,,,,,-,,
..:,1!;;,i:;..- 3::Q$$ili;;;

A ,4 apus epaca scaunelor simple gi a mesei din stinghii de lemn de pe gazon.

Acum putem cumpdra mobilier mai confoftabit din rdgini, care aratd gi mai
luxos, uneori cu un design mai interesant chiar decdt mobita din camera de zi
 85
vedeti cAteva exemple de design reugit intr-o grddind
NTE botanicd gi apoi, dupd ce ave[i pietrele, sd face[i o
schi[d. Existd cAteva reguli de bazd - folosi[i pietre de

DIN PI,ATRA diferite dimensiuni, dar toate sd fie de acelagi tip, nu

Aranjamentul din piatrd (rocdria) sau grddina din
pietre nu gi-a recdpdtat niciodatd popularitatea de care
s-a bucurat in epoca victoriand, dar aceastd amenajare
din grddind revine in atenlie. Priveligtea plantelor alpine
care se ca[drd pe pietre este cu adevdrat frumoasd, dar
gAndili-vd de doud ori inainte de a vd hotdri sd face[i
o rocdrie. AdevSrul este cd nici un alt loc din grddind
nu combind atAt de bine necesitatea unei proiectdri
rafinate cu o muncd dificild, de inaltd calificare.
Lua[i in considerare partea de design prima datd,
pentru cd majoritS[ii rocdriilor pe care le vedem in
grddinile caselor le lipsegte tocmai acest lucru. O
rocdrie din grddind trebuie sd aibd un aspect natural, ca
qi cum ar fi crescut acolo, degi aceasta nu este decAt
o impresie. In schimb, deseori vedem o grdmadd de
pietre puse unele peste altele, cu un aspect complet
artificial. Aici problema este cd nu ne putem uita
intr-o carte la cum aratd o rocdrie qi apoi sd mergem
sd comanddm piesele, aga cum proceddm cAnd
construim un gard sau o terasd. in ceea ce priveqte o
rocdrie, rezultatul final este dat de formele
dimensiunile pietrelor utilizate, gi nu gdsegti niciodatd
doud pietre la fel. Solu[ia este sd citi[i care sunt
principiile de construc[ie pentru rocdrii, sd merge[i sd
folosili nici prea multe gi pantele pe care construi[i sd
fie cAt mai line.
Apoi urmeazd partea de trudd. Nu e uqor sd mu[i
o tond sau doud de pietre qi apoi sd le aqezi la diferite
niveluri - citi$ sec[iunea referitoare la ,,deplasarea
pietrelor" de la pagina urmdtoare, inainte de a incepe.
Munca grea nu se incheie aici - grddina de pietre nu
inseamnd doar efort intens, ci gi actMtd$ migdloase gi
periodice de plivire a buruienilor, de curd[are a
uscaturilor gi de tundere a vegetatiei.
Existd gi o recompensS, desigur, dacd alege[i sd
amenaja[i o rocdrie, de aceea mul[i grddinari qi-o
doresc. Un mal inalt cu un iaz la bazd face rocdria
necesard, iar un teren plat gi neinteresant poate sd fie
insufle[it de o astfel de amenajare. Lxistd doud tipuri
mari de rocdrii. Rociria in pantd este cea mai
frumoasd - fiind alcdtuitd dintr-o serie de trepte care
in planul din spate se inalfd pe o pantd ugoard, pAnd ce
ajung la cel mai inalt punct. Ele se pot realiza fie
artificial, fie pe un mal natura-I. Rociria cu aspect de
insuli agezatd pe un rdzor este mult mai dificil de
construit, de aceea deseori pare mai pu(in naturalS -
qi pdmAntul qi pietrele sunt puse pe un strat plat ca sd
dea impresia de movild. A.ga cd mai bine vd planifica[i
sd face[i o serie de trepte neregulate gi intrerupte care
sd conducd in vArf, la un platou neted.

Str**?ur* unsi r**#rii Piatra de interes maxim

Locul
. se o pune\i prima

g y',;
Aleseli un loc insorit - plantete atpine .

Bi#,:iil?:#:::':"i:"',i:':*i
coroand se inclina spre pamant -
" [f:,*i'"
,b,misg
l"JJr""l: iii
-4
.A;
-{*J
!.'.,. !n'
-,f
.-

.L
i
picaturile care cad din frunzigul ud vara gi l"
frunzele care cad iarna pot sd distrugd
lirl"J[cati'n]cioOata
ii"iir" t'ri-"i"i" -" t -iB,;
*{.: \ :
vegetatia roceriei. Pliviti toale buruienile ""'-
;ilil;;;- ,I
^'

inainte de a va apuca de construit \

Pietrele mici imbiniri Gruparea
Aduna!i-le intr-o Acestea trebuie sd fie Plasati pietrele mai
grdmadS, iar in verticale-nu intrerupeti ales in grup decat
Strat de pietrig scobiturile lor sedili imbinirile a$a cum in linie dreapte, cu
Puneli un strat din pietre mici in jurul plante alpine procedali cand construili o piatrd mai inaltd
,i1
plantelor. Aceastd peturd va pdstra un zid
r umezeala, va sufoca buruienile gi va
i1i I pistra rddecinile la rdcoare lnsertie pentru plante Prima treapte
j:, Aceaste suprafald hebuie Aici este punctul de inceput al
se fie u$or in pantd. rocdriei. Fiecare piatrd trebuie s6 fie
Amestec Consolida{i bine amestecul ugor incliatd spre partea din spate
pentru de pdmant pentru plante gi o parte de 113 -112 din ea
plantare trebuie ingropate. Tasali permanent
2 perti sol pdmAntul Ia bazd gi in spatele
'1 parte turba sau pietrei - nu ldsati spalii libere
scoa(d de copac
'1 parte buceli de pietre "
,.- L-.
sfir6mate sau nisip cu l:, "!i Pentru o
granule mari
. . .i._:q: i./ rocafte cu
d,-.. ' . :,
o
Strat de drenaj ':i'r'{'::i::::. suprafale de
{1.,v
Drenajul bine realizat este esential. intr-un sol af6nat in care 3x1,50m
drenajul se face in mod natural, acest strat nu mai este necesar - sunt necesare
dacd pimAntul este dens, inldturati stratul de deasupra Fi adiugati 1-2 tone de
sferamdturi de piatrii peste care turnati pietriq piatrd
86

Tipuri de piatri Plante

Nu existd o singurd modalitate ,,corecte" de a face rost de pietre
pentru rocdria dumneavoastrS. Existd, totugi, un mod complet gregit
de a o face - este ilegal sb mergeti in naturd 9i sd adunali pietrele
pe care le vreli.
Cel mai bine este sd gdsili o carierd in zona in care locuili, sri vedeli
ce fel de pietre furnizeazd, apoi sd comandali cAt vd trebuie. Cel mai
bine este sd gesiti o sursd aproape de casd, intrucat transportul este
9i el scump, dar in anumite zone ale fdrii. nu existd cariere. A9a cd
cel mai ugor este sa consultali ghidul comercial gi de servicii Pagini
aurii la capitolul furnizorilor de materiale de construcJii, 9i sd solicitali
mostre gi oferta de prel.
Sunt numeroase tipuri de pietre folosite in grddinile de piatrd - cea
mai bund op{iune depinde de localitatea in care vd afla{i gi de gustul
personal.
CALCAR
Marele avantaj al acestui tip de piatrA este cd se erodeazd repede,
a9a cd muchiile ascutite ale suprafelei se tocesc, dupd care se dezvoltd
pe ea lichenii. lnconvenientul este cd granulalia este mai pu!in
pronunlatd dec6t in cazul gresiei. Culoarea este deseori (dar nu
intotdeauna) gri. Cel mai popular calcar este, in Anglia, Westmoreland
Stone-de culoare albd sau gri gi poate fi v5zut in toate grSdinile. Alte
pietre calcaroase de culoare gri sunt Derby $i Forest of Dean Limestone
- cele de culoare crem sunt Costwold gi Purbeck Stone.
GRESIE
Avantajul in acest caz este cd granulalia este mai mare gi
atrdgd-
toare, dar aceastd piatrd se erodeazd mai greu decdt calcarul. Ex-
ceplia o reprezintd piatra Sussex Sandstone ale cdrei muchii asculite
se tocesc foarte repede gi este un model popular in rocdriile din sudul
Angliei - Kentish Ragstone este un alt tip care poate fi des vdzut in
grddini. Piatra de Yorkstone este foarte durd gi este mai potrivitd la
pavaj decat la rocdrii - Millstone Grit este o alegere bune pentru o
rocdrie in nuante nisipii, iar piatra Gloucester Red pentru o rocdrie
de culoarea ceremizii.
ALTE TIPURI
Granitul nu este o alegere bund. Este greu gi pietrele reman cu
unghiurile ascutite multd vreme. Ardezia este destul de bund, iar
pietrele albastre, purpurii $i verzi deseori folosite sunt plate. Tuful
calcaros reprezintd o alegere excelentd - aceastd piatrd este o
varietate poroasd de calcar cu sedimente de materie organicd fosi-
lizatd. C6ntdregte cdt jumdtate dintr-o piatrd obignuitd gi este strebdtutd
de rdddcinile plantelor. Piatra artificiali (concavd fdcutd din beton)
este gi ea mai ugoard decAt cea obignuitd, dar nu e foarte potrivitd.
Plantele perene de rocerie (plante alpine). in rocaria de
grddine obignuitd sunt cele mai importante, dar puteli alege
gi alte tipuri. De reguld se folosesc plante drepte cum ar fi
coniferele pitice gi arbugtii, care trebuie sadili la distantd unul
de altul, iar plantele mici sd fie grupate. Obiectivul dumnea-
voastrd trebuie sd fie sd aveli culoare gi un decor viu pe
parcursul intregului an.
Aveli grijd, dace folosili cele mai populare specii
- Cerastium,
bdrbigoara - Alyssum saxatile, Aubrietia, gascdrila,
sepunarila. Cresc ugor, dar se respandesc repede gi, dacd nu
sunt supravegheate atent, ajung sd sufoce speciile mai
delicate. Umpleti spaliile dintre pietre cu plante ag5ldtoare,
cum ar fi Saxifraga, iarba-grasd, Draba, cimbrul etc. Pot fi
folosite gi plante viu colorate, cum ar fi sundtoarea, primulele
Si dediteii pentru a alcitui pete de culoare.
Aveli grijd sd alegeli speciile ,,pitice" sau ,,cu cregtere lentd,
de inellime medie", 9i nu exemplare tinere ale unor specii care
cresc inalte. Puneli accent pe diversitate de exemplu,
-
soiurile drepte de ienupdr albastru (Juniperus virginiana,
,,Racheta din cel'), auriu (Chamaecyparis Iawsoniana,
,,Ellwood's Gold") qi verde (ienuperul comun - Juniperus com-
munis, ,,Compressa"). Mai sunt gi soiurile taratoare (Juniperus
horizontalis, ,,Glauca") 9i cel globular verde (Pinus mugo,
,,Gnom").
Cei mai cunosculi sunt gledigul - Acer (a4arul japonez), Hebe,
Pieris, trandafirul pitic, melinul-de-gredind, tulipinul, rozmarinul,
azaleea, Skimmia, iarba-neagrd - speciile Erica gi Calluna.
Nu le omite{i din rocdrie - cand sunt folosite cu moderalie,
ele insuflelesc un loc neinteresant, fiindcd alcdtuiesc o patd
vie de culoare.

Deplasarea pietrelor [/ai pot fi sddite plante pitice, ferigi gi iarbd.

Deplasati pietrele mici, cdrAmizile fie singur, fie cu ajutorul altei
persoane" Aminti,ti-vd sfatul nostru - genunchii indoili, spatele drept,
!ineli piatra cu ambele mAini 9i apoi indreptali genunchii, tin6nd
Rocdrii nereugite
coatele aproape de golduri. Nu vd aplecati niciodatd prin indoirea Vreme de o suti de ani, roceriile cu un design nereugit au
mugchilor ca sd ridicati piatra gi nici nu smucili brusc pentru a o ridica primit tot felul de denumiri caraghioase. in ciuda schimbdrii
deasupra solului. stilurilor, cele doud exemple ilustrate mai jos au fost
Veti reu$i in acest fel sd cdraji pietre care au greutatea de 22,5-25 kg, inlotdeauna criticate de designeri, dar cu toate acestea le mai
totugi peniru rocdrie mare veli avea nevoie gi de pietre care canteresc intdlnim incd in grddini.
mult mai mult. De cel mai mare ajutor pentru a cdra pietre de
dimensiuni medii este cdruciorul cu sac - dar va trebui s5 agezaJi pe
jos nigte lespezi de scAndurd, dacd pdm6ntul e moale. Nu folosili o
roabe cu o singurd roat5, pentru cd pietrele pot ugor sd alunece jos.
Unele pietre sunt prea grele pentru un cdrucior, de aceea ele reprezintd
o problemd. Puteti face o potecd din sc6nduri de lemn 9i sd rostogolili
pietrele pe ea, cu ajutorul unei parghii, dar este intotdeauna mai ugor
dacd alegeli metoda folositd de vechii egiptenii, cdnd construiau pira-
mide. Sprijinili 2 sau 3 scanduri pe aproximativ 4 bugteni pugi transversal
care servesc ca bazd pentru rulare. Puneli pietrele mari pe scdnduri gi
apoi impingeti aceastS structurd ugor, mutdnd pe rand in fatd butucii
rdmagi in urmd, pe mdsurd ce avansati.
Pentru rocdriite cu adevdrat mari va fi necesar un cric, dar c6nd se
amenajeazd o rocdrie in grddina de acasd rareori este nevoie de acest
uti I aj.
. d" Cimitirul cdinelui
""1" "*b"
Marea Britanie - n-tr.
Tipuri de rocdrii
in imagini
La primete rocdrii care au apdrut in
Anglia dominau mai degrabd pietrele
decdt plantele * aceastd versiune
modernd a unei grddini de piatrd
conline pietre de calcar, printre care au
fosf sddlfe conifere, rododendroni gi
plapte perene :dlpine';,

in imagine se pof vedea plante,

precum bdrbigoara - Alyssum saxatile,
Aubrietia gi un pdlc de lalele din tipul
,,splendoare orientald". in aceastd
rocdrie in pantd plantele imbracd
pietre cu aspecf erodat. Nu sunt prea
multe plante alpine. dar efectul
decorativ este satisfdcdtor.

f in aceastd rocdrie circularS, mai degrabd plantele sunt acelea care domina clecdt
pietrele. Nu s-a incercat sd se creeze aspectul unui peisaj alpin - pietrete seryesc
doar ca decor printre plantele de rdsad gi conifere.
88
SERE
in milioane de grddini din [ard, sera este un
accesoriu foarte iubit gi bine folosit. Aici sunt crescute
tomate, sunt addpostite plantele de grddind iarna, gi
cultivate plantele de ghiveci. Tot aici se sddesc se-
min[ele, se taie ldstarii, in general e foarte relaxant sd
lucrezi intr-o serd bine intre[inutd. Nu te udd ploaia,
nu te bate vAntul, qi rezultatele muncii depind numai
de priceperea ta, nu sunt influen{ate de problemele
solului sau de capriciile wemii.
Pare foarte interesant, desigur, dar inainte de a vd
grdbi sd construili o serd, lua[i in considerare trei
aspecte. In primul rAnd, a cregte plante in serd nu e
o activitate care [ine de inspira[ie - va trebui
invd[a[i cAteva lucruri specifice acestui domeniu. in al
doilea rAnd, este vorba de multd muncd. Este nevoie
sd acorda(i constant aten[ie plantelor care se dezvoltd,
ceea ce inseamnd sd vd preocupe aceastd treabd in
fiecare zi, in timpul sezonului de vard, dacd nu instala[i
un ventilator qi un sistem de irigare electric. in cele
din urmd, dacd vd gAndi{i cd astfel ve[i face economii,
vd inqelali. O serd incdlzitd, de dimensiuni medii costd
aproximativ 300 de lire, iar combustibilul reprezintd
aproape 100 de lire pe an, pentru a putea men[ine
temperatura la un minimum de 5,5'C - aceste chel-
tuieli trebuie neapdrat luate in calcul.
A;a cd gradindritul in serd nu inseamnd doar o
modalitate de a petrece ocazional timpul liber sau de
a cAqtiga bani ugor. in schimb, se poate spune cd este
un hobby care cere timp, care te ajuta sd ob{ii plante
mai timpuriu decAt in mod natural sau soiuri care nu
sunt aclimatizate in {ara respectivd. Se gdsesc sere de
Sfru*fur# Lsffisi s*,r*
Bara cornigei
t;i
Streagini ,,1
., ll'
_.i
BarA in
diagonald
Rami
pentru geam
Rama structurii
principale
toate formele qi dimensiunile, dar diferen(a funda-
mentald dintre o serd gi alta se bazeazd pe telnpe-
ratura minimd pe care o poate asigura. Sera rece este
cea md simpld - nu existd sursd de incdlzire artificiald,
astfel cd pe timpul iernii temperatura scade cu
siguran(d sub punctul de inghe(. in ciuda acestui lucru,
sera rece permite prelungirea sezonului de cregtere a
plantelor prin conselvarea cdldurii primite de la soare,
in timpul zilei. in ea se cultivd cu predilec(ie tomate
- iar in perioada cAnd nu sunt plante de ingrijit trebuie
fdcute alte activitAti: copilirea plantelor, sddirea
seminlelor gi cregterea unor plante timpurii.
In sera rece pot fi sddite pu[ine plante, pentru cd
pe timp de iarnd qi la inceputul primdverii nu se pot
[ine aici plantele sensibile. Practica uzuald este de a
o transforma intr-o seri ricoroasd, in care tem-
sd peratura pe timp de iarnd nu scade sub 5,5-7,2'C. in
acest fel pute[i cregte azalee, cinenarie, ceclanrene,
frezii, Streptocaryus gi multe altele. fute[i creqte gi
plante de rdsad mai rezistente gi multe plante cu flori
- pentru vazele din casd. Cumpdra[i o serd pu[in mai
mare fa!5 de ceea ce v-a!i dorit. Majoritatea celor care
cumpdrd o serd descoperd la scurtd weme cd aceasta
a devenit neincSpdtoare. Ca sd menline[i temperatura
constantd, instala[i un aparat de incdlzit aerul, model
simplu - vezi pagina 91.
Este mare tenta{ia de a avea o serd cald6 (unde
temperatura minimd este de 12,8'C) pentru cd astfel
pute[i creqte plante exotice semitropicale, numai cd
aceste condilii nu sunt bune pentru alte plante; pe
lAngd aceasta trebuie sd cumpdra[i combustibil, care
vd va costa in jur de 300 de lire pe an. Sera foarte
caldi este cea unde temperatura minimd este 19"C,
destinatd insa, grddinarului specialist in cregterea
plantelor tropicale.
-'*:A:-* Ventilatie de acoperig
-.
1\,.,.
{:..
': Ventilalie laterali
i '':i-'-\.
Jgheab
Butoi cu api
Sursi de electricitate
Platforme de suslinere sau banci
Fundament
 B9

Tipuri de sere

Este mai luminoasd 9i mai aerisitd decAt

o serd lipite de zid * util6 pentru cre$terea
unor plante celdr;toare inalle, cum ar fi
vila de vie gi smochinii. Totugi, este o
serd scumpd, aga cd, alegerea trebuie sd
fie intre o serd cu acopedg cu deschidere
largi 9i o serd lipite de zid.

:r-
t: i::
:,;
i:l
1

!
.
: :il
; l:t'ti "i
a

Perelii inclinali 9i o deschidere propor-

,tionald a acoperigului, geamurile inclinate
o fac mai calde gi mai luminoasd decat
o ser5 cu deschidere largd a acope-
risului. Este mai stabila. dar e mai greu
sd plantali plante inalte care cresc pAni
in tavan.

Este foarte utild unde nu existe spaliu

suficient- pentru un model care se spri-
jind de zid este potriviti pentru plante,
dar nu Si pentru dumneavoastrd. Este
considerat; o sera rece, dar dimensiunea
mice poate insemna o cregtere rapidd a
temperaturii in timpul verii. Fiti cu ochii
pe termometru gi deschideti ferestrele de
e necesar.
ventilatie cand
90

Elementele caracteristice ale unei sere

Dimensiunile standard sunt cu lungimea de la 1,80 pand la 6 m, iar lelimea poate fi de 1,80 ,2,40 sau 3 m. Dimensiunea pe care o alege{i
depinde in mare mdsuri de banii pe care ii aveli Si de spaliul disponibil -
luafi in calcul cheltuielile anuale pentru combustibil gi costurile pentru
montare. Cele mai folosite dimensiuni sunt 2,40 x 1,80 m 9i 3 x 2,40 m alegefi dimenslunea mai mare, dace vreli sd aveli spaliu pentru
-
plante pe ambele laturi. Dace inteniionati si cregteli tomate, atunci inellimea pane la streagin5 trebuie sd fie de cel pulin 1,50 m, iar indllimea
cornigei, de aproximativ 2,10 m. Este mult mai dificil si
controlali ambianla intr-o serd micd decAt intr-una mare, unde spa{iul mare reduce
problema curenlilor de aer gi fluctualiile bru$te de temperatura.

iniltime inil!ime Distanta de la Suprafa!i

Lungime Latime pdni la pdnd la streaqini Volum Suprafale aproximative
streagini cornigi la corniee a sticlei
'1,95 m 1,35 m 1,50 m 2]0 m 90 cm 4,72 m3 1A tt m2 13,50 m'
2,45 m 1,80 m 1,50 m 2,12 m 105 cm 7,77 m3 16,72 m2 17,55 m2
2,45 m 2,45 m 1,50 m 2,10 m 135 cm '10,36 m3 22,32 m2 21,15 m2
3m 2,45 m 1,50 m 2,10 m 135 cm 12,96 m3 25,74 m2 24,30 m'
3,60 m 2.45 m 1,50 m 2.10 m 135 cm 15.55 m3 29,16 m2 27,45 m2

RAMA PLATFORMA Oe SUSI|NERE St RAFT

Aliajul de aluminiu a inlocuit lemnul, devenind cel mai folosit
material pentru rame. Este mai ieftin decat lemnul, nu trebuie
intrelinut gi ramele lucioase aduc mai multd luminozitate in seri.
Corniga nu se strambd, iar baghetele ramelor se pot lustrui din nou,
cu ugurintd. Existd insd cateva inconveniente minore. Serele cu
rame de aluminiu pierd noaplea mai multd cdldurd decat cele de
lemn, Si din aceastd cauze este posibil sd se formeze condens.
Cadrul metalic este fdcut din bucdli, aga cA montarea ramelor este
mai dificile decat Ia cele de lemn. C6teodatd pe ramele de aluminiu
apare o pat5 albi - este normal gi nu trebuie si vd faceji griji.
Lemnul este considerat de multe lume mai atractiv decat metalul,
mai ales cand sera este plasatd intr-un decor rustic. Nu e nevoie
sd practicali giuri pentru asamblare, e mai simplu sd bateli cuie sau
si fixali c6rlige. Cumperali cedru rogu, tec sau stejar. Tratati-l
cAliva ani cu o substanld de proteclie sau cu ulei de in. Lemnul cu
fibrb moale lratat este mai ieftrn, de aceea tratali-l la caliva ani cu
substanld de proteclie. Cel nelratat se deterioreazd - trebuie vopsit
in mod regulat.
Otelul galvanizat pentru ramele serelor nu mai este folosit.
CAntdregte mult, e dificil de montat gi rugina poate fi o problemd,
daci suprafata se zgarie.
PVC este materialul pentru rame cel mai nou apdrut pe piald. in
general, este foarte scump, dar intrelinerea lui este ugoari, nu
trebuie decat spdlat d;n cand in cAnd.
PROPAGATOR DE CALDURA
Bdncile sau platformele de suslinere sunt esenfiale dacd cregteli plante
-
in ghiveci dacd v5 aplecali mereu la nivelul solului cAnd veniti in
ser; o sd ave{i dureri de spate. Pentru serele nepretentioase cei doi
termeni sunt interschimbabili, dar strict vorbind, platforma este o
structur; permanentd, pe cand polila poate fi scoasd. Opliunea prin-
cipald trebuie sd fie intre o suprafatd solidd gi una perforate. Forma
tradilionala a platformei din scdnduri de lemn este la 75 cm deasupra
solului. Aerul poate circula iarna, ceea ce previne pericolul imbolndvirii
plantelor. Platforma compactd nu are acest avantaj, dar ea poate
p5stra cdldura pe timpul iernii. Raftul este o formd miniaturalS a bdncii
care este fixat la indllimea capului, pentru a pdstra ghivece mici sau
tdvi, cand spaliul sau lumina nu sunt suficiente. Astdzi pot fi
cumpdrate bdnci gi rafturi din metal. Modelele rabatabile sunt potrivite
la pentru planlele de rdsad gi cu bulbi, care astfel se pot dezvolta
primevara, la indllimea potrivitd, dupe care, vaTa, puteti demonta
polilele, penku a ageza, in acel spaliu, tomate, in pachete cu rAsaduri.
O altd solulie este se folosili o politd portabile cu ghivece folositi
-
o tave de lemn sau metal cu margini solide care pot sustine greutatea
compostului, a farfurioarelor gi ghivecelelor cand se iau altoi, cand
sunl puse seminlele in tavd etc.
JGHEABURI
Jgheaburile de scurgere gi burlanele sunt un accesoriu util, pentru
cd picdturile de apd care cad din acoperig pot distruge fundalia.
Unele modele de sere sunt prevezute cu jgheaburi incastrate -
oricum, verificali acest lucru cand alegeti sera. Apa din jgheaburi
trebuie sd se scurge printr-un burlan sau si fre colectatd intr-un butoi
din plastic. Butoiul trebuie prevAzut cu un capac care se fixeazd
etang pentru a nu pdtrunde in el frunze sau alte resturi. Specialigtii
nu au cdzut de acord dacb aceastd ape este bund pentru udarea
plantelor - oricum, nu o folosili, dacd gtili ce este poluate.

Ldstarii au nevoie de umezealS gi de o atmosfere suficient de caldd
pentru a li se dezvolta rdddcinile. Semintele cAtorva plante im-
portante, printre care tomatele gi castravelii, au nevoie de
temperaturd de 15-24'C pentru a incolli in condilii bune. Este limpede
cd nu are rost sd credm aceste condilii in toatd sera, de aceea
solu,tia o reprezjntS propagatorul de celdur;. Un propagator este un
recipient de plastic sau de aluminiu prevdzut cu un capac de sticl5
sau de plastic transparent. Alegeti unul incdlzit electric in locul unui
model care func{ioneazd cu parafine, verificali dacd are control
termostatic Ai unul sau mai multe ventilatoare in partea de sus a
capacului. Pentru creEterea plantelor tropicale in condilii de serA
foafte caldd se poate recurge la o miniserd, dar se poate gdsi totugi
o solulie mult mai simpld. ln sere, pe podea, trebuie se fie spatiu
pentru cel pulin 2 tdvi cu seminle Si suficientd indllime pentru
ghivecele cu plante de pdnd la 15 cm indltime.
PODEA
Structura haditionalS pentru podeaua serei este se aibd una sau doud
laturi, acoperite cu pemant, pentru plante, gi o cirare in centru
acoperitd cu scoate de copac, beton, pleci de beton sau de lemn
(pode! de scAnduri). Cdrarea rdmdne un element important (pamantul
bdtdtorit nu este mullumito0, dar majoritatea specialigtilor nu mai
recomandd folosirea pdmantului pe margini, pentru cregterea unor
plante anuale cum ar fi tomatele. Motivul este cd in acest pdment
se pot instala tot felul de boli pentru plante. Astdzi sunt preferate
pachetele de r;saduri $i ghivecele. Dace totugi doriti sd folosili
o pimant pe margini, puneti o cantitate de 140 glm2 de ingregdminte
plus compost de gridind, cu mai mult timp inainte de plantare. Nu
plantali in fiecare an aceeagi culturS in acest pdm6nt. Dace nu doriti
sd ave1i pdmAnt pe margini, atunci betonati lot spaliul sau acoperili
cu pietrig pemantul, aflat de o pade gi de alta a c5rdrii.
U9A
Fixatd in balamale sau gliseazd pe gine - ambele tipuri au suslindtorii
lor. Ugile care alunece pe gine pot fi folosite ca un ventilator
suplimentar pentru cd uneori nu se inchid complet. Totu$i ugile pe
balamale sunt mai bune gi ele aperd mai bine plantele de curenlii
de aer.

SISTEM DE INCALZ|RE
'i
' ,.-'.*"
!t€ r,* ''
..{!j
Sera neincalzitd sau rece este iocul pentru cultivarea tomatelor gi
castravetilor pe timpul verii, a crizantemelor, toamna, gi a plantelor
alpine, a celor cu bulbi gi a cactugilor, iarna. Totugi, o sursd de cdldur;
este necesare, dace vreli sd diversificali speciile crescute in seri -
pentru plante obignuite trebuie men,tinute o temperature minimd de 5-
7'C (sera racoroasd) in timpul perioadelor foarte friguroase din timpul
iernii. Uneori, gredinarii amatori ultd cd trebuie sd asigure o temperaturd
mai ridicatd, gi aceasta din pricina costurilor combustibilului.
Se pot folosi multe tipuri de combustibil - cocs, cdrbune, Iemn, gaze
naturale, gaz imbuteliat, petrol sau curent electric. A trecut vremea
levilor cu apd incdlzite cu ajutorul boilerului, alimentat cu cdrbune sau
cocs. Astezi se folosegte parafina, gazul imbuteliat sau curentul
electric. Avantajul parafinei este evident - aparatele de incdlzit sunt
ieftine gi nu este nevoie de cabluri, ca Ia curenlul electric. Totugi,
dezavantajele sunt mai man decat avantajele - controlul termostatic
nu poate fi aplicat gi este esenlial controlul periodic. incdlzitoarele
cu gaz imbuteliat sunt mai bune, dar buteliile mari sunt grele gi
incdlzltoarele sunt dificil de manevrat. Electricitatea este consideratd
de toate lumea cea mai bund surs5 de incdlzire - nu se face mizerie,
e u$or de umblat la instalalie €i nu produce umezealS, care provoaca
boli plantelor Totugi, aveli grije - instaiarea unui sistem de incelzire
cu curent electric in exterior este o treabe care trebuie fdcutd de
un electrician profesionist.
Verificali ca aparatul de incdlzit pe care il alegeti se fle suficient de
mare pentru a putea incalzi sera pAnd la o temperature de 7.C cdnd
temperatura exterioard este de doar -6'C.
Existe cateva formule pentru a calcula dimensiunea aparatului de
incdlzit necesar pentru a asigura aceaste temperature. Folosiii o
formulS simple ca cea de mai jos:
Dimensiunea
incilzitorului necesar
Aria suprafalei x 33 BTU pe ord (uniteli calorice
britanice).
Aria suprafalei x 10 Wati
De exemplu, o serd de 2,40 x 1,80 m (cu o suprafali\ de 18,72 mr)
are nevoie de 6864 BTU pe ord (parafinii, petrol sau gaz) sau de
2080 de wali (curent electric) cand temperatura in exterior este de
-6'Celsius.
FEREASTRA
Sticla este grea gi nu este atat de rezistente ca plasticul, dar
avantajele ei sunt mai mari decat dezavantajele. lntre mai multd
lumind in serd Si este mai ugor de curdlat gi de vopsit decdt alte
materiale. Chiar mai importantd este capacitatea de a reline cdldura,
fa!5 de alte materiale, cum ar fi policarbonatul sau acrilicul. Vezi
pagina 104 pentru detalii suplimentare.
SURSA DE CURENT ELECTRIC
Sursa de curent electric este esenliald, dac5 sera este folositd
intens. Chiar dac5 nu incdlzili sera cu electricitale, tot veti avea
nevoie de o prize pentru propagatorul de caldur5, pentru luminA,
ventilator etc.
TERMOMETRU
Este esenlial un termometru. Fixati-l aproape de plante, dar aveti grild
ca aerul se poatd circula liber in jurul sdu. Trebuie sd fie fixat la
nivelul privirii, in partea de nord a serei. Existd doud tipuri -
termometrul tradilional cu mercur care are incorporate bare micj de
fier ca s5 poatd fi fixat ca un magnet gi un model nou, digital, a
cdrui indicatie poate fi anulate prin apdsarea unui buton. Notati-ve
citirile Ia intervale dese.
.t-eTU = 0252
k"ut
91
FERESTRE DE VENTILATIE
Fereastri Fereastri cu fante pentru
cu balama ventila!ie
Cele mai multe modele de vantilatoare standard sunt neadecvate.
Trebuie cel putin un ventilator de acoperig 9i unul lateral - o singurd
gurd de^ ventilalie, situate in partea superioare a serei, nu este sufi-
cientd. lntreaga suprafali de ventilalie trebuie sd reprezinte cel putin
20% din suprafala podelei - ceea ce presupune existenta unui ventilator
de acoperiE gi a unui ventilator lateral la flecare 2,45 m din lungime.
Ferestrele cu fantd sunt mai bune decat cele traditionale cu balama,
dar verificali ca sd se inchidd corect. Pot fi cumperate gi ventilatoare
de rezerva. Oricum, verificali cd ventilatoarele laterale sunt deschise,
pentru a asigura o circulalie corespunzdtoare a aerului. Chiar dacd in
catalogul de produse pentru seri un ventilator automat este descris ca
un accesoriu oplional, el este esenfial, dacd vi implicati serios in
activitatea de grddindrit in serd gi nu aveti timp sd mergeti afard in
fieare zi sa deschideti 9i sd inchideli ferestrele de ventilatie.
IZOLATIE
De reguld, se lipegte in interiorul serdi un strat de plastic transparent
pe l6ngd ferestre - acesta reduce putin inlensitatea Iuminii, dar
simpla aplicare a acestui plastic reduce pierderile de cdlduri cu 20-
30%. lzola\ia geamurilor trebuie fdcutd intre lunile decembrie si aprilie
(in partea de sud a tdrii.) sau mai (in jumdtatea nordicd). Unii
producdtori ofere panouri, dar practica uzuald este sd fixati folii de
polietilene pe pd(ile laterale ale ramelor serei, cu ace, capse sau bandd
adeziv5, astfel incat s5 reman; un strat de aer de i,30-2,50 cm. O
altd metodd este se folosili bule de polietilend cu cercuri de aer intre
sticld gi plastic. lndiferent ce metode alegeti, este necesar sd evitati
blocarea ferestrelor de ventilatie.
INSTALATIE DE APA
Pentru a uda plantele este foart6 important sd aveli un Tezervor de
apd cu un ganl lung. Udarea plantelor esle o activitate care necesitd
timp gi care trebuie fecute in fiecare zi, in sezonul de vard. Un
sistem automat sau semiautomat este esenlial, dacd vreli sd cag-
tigafi timp. Existd 3 sisteme importante - prin pasle capilare,
printr-un dozator capilar sau irigalia in cantitati mici.
STORURI
in timpul verii, plantele trebuie se fje protejate de razele soarelui.
Storurile reprezintd una dintre solulii - acestea se ruleaze gi sunt
confeclionate din gipci de lemn, plastic sau panz5 acoperjtd cu
plastic. Ele pot fi montate fie in exterior, fte iniuntru. Storurile
automate sunt scumpe, dar sunt utile - ele se ridicd sau coboard,
in funclie de temperatura din seri.
.
*f"re la [.4area Britanie
"tr-a
92
Alegerea tipului de serd
adecvat
Exisid tot felul de forme gi dimensiuni de sere, la diferite preturi. Este
dificil sd o alegi pe cea mai potrivitd, iar dacd faci o gregeald suporti
multd vreme. De aceea, nu vd grabiti cdnd luati o decizie. Citiji atent
instructiunile 9i consulta{i cataloagele de oferle, dar cel mai bine este
si studiali la fata locului cateva modele. Merge!i la centrul de
grddindrit, la magazinul de obiecte pentru grddindrit sau la o mare
expozitie de horticulturd, cum sunt in l\4area Britanie cele de la
Chelsea, Hampton Court sau Southport.
Dimensiunea aleasi este potrivit5? DacA e prea mare sau prea
micd * e Ia fel de rdu. Sera nu trebuie sd domine grddina qi nici
nu trebuie sd ofere mai mult spatiu decAt puteli sd cultivati. Pe de
altd parte ins5, trebuie sd fie suficient de mare pentru toate
necesitdtile dumneavoastrd - de obicei, se spune cd este mai bine
sd cumperi dimensiunea imediat urmdtoare aceleia alese initial. Nu
e vorba doar de lungimea sau ldlimea ei, ci gi de indlfime. Dacd
sunteti mai inalt decet talia medie, este suficient de inaltd ca sd vd
permitd sd lucrali fdrd sd stati apleca{i? Este uga suficient de largd
pentru ldlimea dumneavoastrd sau pentru a permite accesul roabei
cu care aveti de g6nd sd lucrati Ia rdzoarele de pe margine?
Vi place aspectul ei? Lemnul este mai decorativ decAt aluminiul,
in structura unei sere, iar o serd dom atatd mai modern decdt una
cu acoperig foarte deschis. Dincolo de toate, intrebarea pe care
trebuie sd v-o puneli este: vd place dumneavoastrd gi familiei?
lineti minte ce trebuie sd stati cu ea, ca parte permanentd din
grddind.
Aveli bani suficienli sd o cumpirati? in zilele noastre, a monta
singur o serd nu este cea mai avantajoasd variantd - lemnul 9i
sticla vd costd mai mult decdt o serd cumpdratd de gata gi
asamblatd acasd. in general, aveli ce ati cumpdrat cu o anumitd
sumd de bani - aga cd nu vd bucurali se cumpdrali ,,chilipiruri".
Dacd banii nu constituie o problemS, atunci optati pentru o serd
din structurd de lemn tare cu geamuri duble, numai cd un astfel
de model costd de 10 ori mai mult decat un model identic, facut
din materiale mai ieftine. Dacd nu aveti prea mul!i bani, atunci
cel mai bine este se cumperati o casd din structurd de aluminiu
cu ferestre de sticld, de la o firmd de renume. Dacd in loc de
ferestre de sticld, lua{i unele de polietilend, pretul va fi mai mic,
dar aceasta este o falsd economie, pentru cd incdlzirea vd va costa
mult mai mult. Nu omiteti niciodatd costurile combustibilului -
pentru cd intre diversele tipuri de combustibil nu e mare diferenld,
degi, in general, cel mai scump este curentul electric.
Este utild pentru scopul propus? Dacd pldnuiii sd vd axali pe
cregterea plantelor inalte, precum tomatele 9i castraveJii, alegeti o
serd cu pereti verticali gi sticle p6nd in tavan. Sunt recomandaJi
peretii fdcuti pe jumdtate din lemn, dacd vreli sd reduceli costurile
combustibilului gi vd propuneli sd cregteti numai plante in ghivece.
Este solid construitd? Sd nu vd agteptati sd fie de foarle bund
calitate, dacd ati cumpdrat un model ieftin. Totugi, gi acesta ar
trebui sd fie bine construit. Sunt bine proiectate ferestrele de
ventilatie gi u9a? Este corniqa rigidd gi bine sustinutd? Apdsali pulin
ramele ferestrelor - sunt rezistente?
Sunt toate elementele componente importante incluse in pret?
Verificali ca aceste piese sd nu fle trecute la ,,optionale", dacd nu
vd permiteti cheltuieli suplimentare. Verifica{i tot ce este inclus in
pret. Ferestrele, politele gi un numdr adecvat de ventilatoare sunt
elemente esentiale, dar ele nu sunt intotdeauna incluse in pretul de
bazd. Poate cd fundatia este oferitd la elemente optionale, ea
trebuie inclusd insd la elemente principale. Verificati, de asemenea,
dacd ati fost informat despre condiliile de expedilie gi montare.
?{r4dp od co*n anttfrtto
op?rc
Nu intotdeauna trebuie sd aveli autorizalie, dacd
vreli se instalali o serd de dimensiuni medii,
intr-o locatie standard, dar e mai bine sd verificali
- poate cd existd anumite reglementdri referi-
toare la distanJa permisd fa!5 de marginea pro-
prietdlii 9i la condiliile necesare in cazul serelor
rezemate de casd.
Multi specialigti recomandd ca sera sd fie astfel
construite, incAt corniga sd fie directionatd dinspre
est spre vest. Unii fnsd considera cd sera irebuie sd
fie indreptate dinspre nord spre sud. Oricum, toat5
lumea este de acord cd orientarea nu este un
factor cheie pentru o serd de dimensiuni medii.
Nu montati o serd din sticlii aproape de drum sau
de spatiul de joacd - e enervant sd inlocuiegti
mereu geamurile sparte. E bine sd evitati, de
asemenea, locurile unde sunt mulli bugteni pe jos
9i unde se formeazd cruste de gheald - nu in-
cercati niciodatd sd montaii o serd pe pdm6nt
proaspet sdpat.
Montatr sera depade de copaci - este recoman-
dat a se pdstra, o distanld minimd de 9 metri. Un
copac cu coroana bogatd, aplecatd, face umbrd,
apoi pot cddea picdturi pe geamurile serei sau
crengi, din cauza vAntulur puternic. Alegeli un loc
insorit, departe de clddiri, care ar putea face
umbrd, mai ales pe timpul iernii.
.t
3
N-
w^.:<'tr
s
Serele mai mari sunt in general construite pe o
fundatie de beton, dar nu e neapdrat necesar, dac6
sera are dimensiunile de 2,40 x 1,80 m sau mai
puJin- VeJi avea nevoie de o bazd fermd gi solidd
- vezi pagina 95 pentru recomanddri.
Cumpdrati materialele potrivite pentru fundafie,
dacd firma producdtoare vd recomandd acest
lucru - urmati instrucliunite cu atenlie.
ln partea nordicd gi de risdrit, este bine sd aveli un
gard viu care sd asigure protectie de rafalele
puternice de vant, pentru cd acestea pot afecta
structura. Chiar vdntul obignuit poate determina
cregterea facturii pentru incdlzire. Sera trebuie
montatd la cel pulin 3-4,5 m distanld de gardul viu.
Montali sera cat mai aproape de casd - cablurile
electdce sunt scumpe, iar pe timp de iarne, trans-
portul altui tip de combustibil in celSlalt capdt al
grddinii este dificil. Dacd este posibil, montati in
serd atet o instala,tie de apd, c6t gi una electricd.
Citili instructiunile cu atenlie inainte de a ridica struc-
tura. Despachetati toate pdtile componente gi num6ra-
!i-le dace este necesar. Alegeti o zi fdrd ploaie qi vent
ca sd montati ferestrele. Verificati ca ramele sd fie
petrate - nu folosili niciodatd sticla ca sd indreptali
astfel ramele de aluminiu ale ferestrelor.
Tipuri de sere
in imagini
Mai pot fi vazute in cate o gradina
gi modele de acest fel, dar treptat ele
'in
vor dispdrea. imagine esfe o serd
cu acoperig deschis, model vechi, in
stil victorian - cu rame de lemn la
ferestre, pere{i construili pe jumdtate
din cdramidd, gi un boiler, montat in
partea din spate. Un model complet
nefuncfiona| in zilele noastre-

lEt
i6.-o.-
:leX*X
;t
rlv N*
7'
*t Acesta este un exemplu de serd cu
f;[ acoperig cu deschidere mare. E un
F.I. model foarte des intalnit * avand
r'S1l ..
t*.J:r dimensiunile de 2,5 x 2 m. Printre
t*"nz-'-
Jffi "_-
ttdtt34
,
accesoriile utile se numdrd ramele de
" aluminiu acoperite cu folie de PVC, o
ugd glisanta so/idii gi la bazd -
panouri fdra sticld.

i
.., ..
'. i
I
i
r ;*' f:11$
ir: l:ii€tii:ri
l: . . :ii;: :lr:a I . ,,,:l t,,t$.$i
i .. iatr,. !.
I ' rlr '.' r:.r|
... .1 ..].:,-:.:! 11
r:.
r: , .:.;:.:t:. ir
' I L. rrf_' j ,
.:,',jjlll . ,:
, ,i .i :1i:-"il:i'

-
fl.l: l:.:rrtljtr::i
'i,,*'*&1,
- :-:, I i,l, .
*r;
r
,
I
r.: *:*i 't ir'l
:'
l ai;!-
!
i. f,:i;'i.*, -r

2\ Aceasfa serd hexagonald poate fi o idee bund;

acest caz, aranjamentu! ftoral estein
mai impoftant decat considerentele practice, cum ar fi costul mic Ai folosirea la
maximum a spa{iului. Obseruali fereastra de ventilalie cu fante, situatd pe un perete.
94

admira grddina. Aceasta inseamnd cd trebuie sd fie

in grddinile englezeqti, construc[iile din grddind au
fost un element caracteristic incd de la inceput. Inilial,
unele dintre aceste construc[ii erau niqte crea[ii
impresionante din cdrdmidd qi piatrd, dar pe noi ne
intereseazd in aceastd prezentare structurile mai
modeste.
Construc(iile care addpostesc sere sunt, in principal,
proiectate pentru cultivarea plantelor gi accesul la ele se
face prin grddind-vezi paginile 88-93 pentru deta"lii.
Conservatoarele sunt in principal destinate
cultivdrii qi cregterii plantelor, dar ele sunt mult mai
decorative decAt serele obignuite, qi au accesul din
casd - dar ele nu se afld in aten[ia acestei cd4i.
Celelalte structuri cu acces, specifice grddinii, sunt
clasificate la capitolul,,construc[ii".
Aici existd trei tipuri de bazd. Cel mai popular este
magazia sau Eopronul - o construc[ie care este
destinatd in principal depozitdrii. Poate servi, de
asemenea, ca loc de desfdqurare a unor activita[i
diverse de grddindrit sau de altd naturd, gi poate
func(iona ca addpost de ploaie, in orice caz, este o
amenajare mai degrabd cu scopuri practice decAt
decorative. Spre deosebire de qopron, casa de vard
are doud caracteristici diferite - este o construc[ie
decorativd, fdcutd pentru a fi admiratd din exterior,
dar trebuie sd permitd celor dinduntru sd poatd
pozi[ionatd corect, sd arate frumos gi sd fie dotatd cu
un numdr adecvat de ferestre. Pavilionul de vard $i
umbrarul sau chioqcul au o destina[ie asemdndtoare
cu a casei de vard, dar laturile lor sunt deschise sau
au o structurd tip grilaj. $i in ultimul r6nd, existd casa
de joaci pentru copii, cu dimensiuni variabile: poate
fi cAt o cdsu[d [drdneascd cu pridvor sau poate fi micd
gi simpld, de forma unui umbrar improvizat dintr-un
cearqaf prins de doud scaune, pe pajiqte.
Alegerea unui model este dificila in zilele noastre,
pentru cd existd atAtea sortimente. Lemnul nu mai
este astdzi unicul material de construc[ie, sunt atAtea
alte materiale din care se poate alege, dar regulile de
bazd rdmAn totuqi valabile. in primul rAnd, studia[i
cataloagele de produse, deqi e mai bine sd vede[i
construcliile ca atare, inainte de a achizi(iona un
anume tip - parcurgeli lista de la pagina 95.
In al doilea rAnd, verifica[i ce anume este inclus in
pre[, inainte de a vd decide asupra unui furnizor sau
altuia. Este posibil ca sd nu fie incluse in pre[ podeaua,
geamurile, izola[ia, transportul sau montarea.
Solicita[i autoriza[ie de construc{ie - in unele carli
mai vechi de grddindrit se spune cd nu e necesard, dar
reglementdrile mai noi, de dupd 1985 (din Marea
Britanie), sunt mult mai stricte. Pentru clddirile mai
mari qi pentru acelea care se construiesc lAngd
marginea proprietd[ii este nevoie de autoriza[ie. Pe
lAngd aceasta, verifica(i-vd asigurarea pentru clddire gi
include[i in ea gi qopronul cel nou sau casa de vard.

S?nre ?*r* #*3*i m***xi6 #

ScSnduri d" 1'.:.:

lronflsprcru Carton asfaltat pentru

- acoperis
Cdptugeali

Streagini

Scinduri de -rr&rrr."*""{
sprijin

i- '*1

zauor€l@1?

Scindurd
diagonali

stingnieS-::::')' Podea
transversali Suport dsl
sus!inere
 95

Alegerea tipului de constructie

Podea Soliditatea. constructiei este esenliald. Ambele fete trebuie tratate cu o substantd ie protectie * scAndurile cu lambd
gi uluc sunt mai bune decAt cele din panel.
Suporturi de suslinere Trebuie sd fie din lemn dur, impregnat cu sectiune 5 x 4 cm.
Cadrul ScAndurile vertrcale nu trebuie sd se afle la o distantd mai mare de 60 cm, iar intre ele in diagonald trebuie ftxate
scanduri rezistente.
Usi Aveli grijd sd fie suficient de mare pentru a putea scoate sau bdga tot ceea ce aveti nevoie. Daci face{i o magazie,
trebuie s; puteli trece cu masina de tuns iarba sau cu roaba prin spaliul respectiv. Trebuie si fie bine construite si sd aibd
3 stinghii tTansversale gi 2 scAnduri de sustinere inclinate. incuietoarea este foarte importantd pentru ugd. BalamaleL gi toate
celelalte p54i metalice irebuie sd fie antioxidante.
Ferestre Este necesar se existe cel pufin o fereastrd, dacd intenlionali sd lucrali sau se stali ineuntru. intr-un gopron mrc,
o fereastrd este suficientd, dar aveti nevoie de mai multe ferestre, dacd veli pune aici gi ghivece. pentru o case de vard
de unde sd admirali grddina veti avea nevoie de ferestre mari, decorative, caie si fie bine pioiectate. O fereastri cu balama
in partea de sus poate fi deschisi atunci cand plouri. Este necesaT un pervaz inclinat cu un jgheab dedesubt.
Streagind Trebuie sA fie proiectate margini suficient de mari pentru ca apa care se scurge de pe acoperig sd nu ude peretii.
Acoperiq Alegeli tipul de scAnduri cu lambd gi uluc in loc de panel, dacb vd permiteti. Cartonul asfaltat pentru acoperig trebuie
sd fie gros gi sd acopere complet scandurile cornigei. Verificali Ga acoperigul sd fie suficient de inalt, pentru a permite'accesul
gi celor mai inalli membri ai familiei.
Perete Trebule sd fie tratat contra umezelii - dacd lemnul este din fibrd moale, atunci trebuie impregnat cu substantd speciald.
Scandurile cu secliunea in pand cu tegiture sunt printre cele mai ieftine, dar nu rezistd la umezeald. Este mai bine sd folosili
sc6nduri de tip lambd 9i uluc sau imbjnate prin imbucare - vezi pagina 96. lndiferent de modelul ales, verificali sE nu aib;
fisuri sau multe noduri.

Construirea unei clidiri

Este recomandabil sd cumperali prefabricatele gi apoi sd le ingurubati DacA montati singur construclia, atunci in mod sigur o sd ave,ti
sau s; le imbinali laolaltd, eventual cu ajutorul personalului trimis de nevoie de un megter priceput ca sd vd ajute. Citili atent instrucliunile
frrma de construclii. Dacd vd permiteli financiar sd beneficiafi de $i urmali-le intocmai. Dacd puteti, agezali pe jos de jur imprejur toate
acest ajutor, este mai bine si-i ldsali pe cei care se pricep sd facd piesele. Ordinea de montare a pd4ilor casei este urmdtoarea: 1.
-
aceastd munce instrucfiunile nu sunt ugor de pus in pradice de BazdlFundatie 2. Podea 3. Pereti 4. Acoperig 5. invelitoarea
cdtre cineva care nu se pricepe, iar, pe de altd parte, personalul de acoperigului 6. Uqd 7. Ferestre. Nu uitati cd toate piesele metalice
la firmd are mai multi experiente ca dumneavoastrd. trebuie se fie inoxidabile.

Construirea fundatiei o fundalie rezistenti este esenliale. cateodaE este recomandatd o fundatie din beton,
pentru o casd de vard maTe, dar aceasta implica mult5 muncd gi pe de altd pade, nu
este, de reguld, ne^cesari pentru o cledire de dimensiuni medii, dec6t dacd pdmantul este
moale sau umed. in multe cazuri, puteli construi o podea de lemn cu supo(i fixali direct
pe pemant, care trebuie si fie rezistent gi niverat, dar de reguld este mai blne si faceti
o fundatie cu dale de pavare.

PASUL 3:
PUNETI DALELE
Puneli un rand de dale de-a lungul
uneia dintre sfori. Verificaji ca dalele
sii fie la nivel gi inhoduceti doud
distanliere (groase de 0,60 cm) intre
fiecare pereche de dale. Este o idee
bund sd asigurati dalele de la marginea
exterioard, pun6nd sub fiecare 5
picdturi de mortar in timpul asambldrii,
dupS cum se vede in imagine.
Continuati, pena ce puneli toate dalele. ,,i., 4.,
,J .,1.,
..1 '.:

., I .*' .,ts

PASUL 4:
incueIRRER LUCRARII
Ktue ::","-.- :1 Scoateli distanlierele gi introduceti un
'.f "*:, amestec de mortar (1 parte ciment la
3 pdrti nisip) in golurile dintre dale.
PASUL 2: r" r- \
-'r',."L.]
MARCATT SUPRAFATA FUNDAT|E|
Folosili ldrusi gi sfoaid pentru a marca 'ffi''".,.s
l ig
"ffi$$;;-1;i'"*''
suprafa,ta care va fi acoperite cu dalele de
l*;:rA*:nly'g:rq;:r:-'9 1is119
mice decat podeaua propriu-zisd a clddirii. Ea s'"i SAEBki' rlr TERENUL
rLr\LrrvL IFUNDA'E.
ur\un rrEr
scoateti pemantul 9i consolidati bine terenul, pentru a avea o suprafatS
trebuie totugi sd se extindd dincolo de ziduri,
nivelatS AddugaJi un strat de 3 cm de nisip cu pietrig (nu de
devenind o margine cu iarbd, dacd magazia sau
casa de vard v6r fi inconjurate de gazon. construclii) Nivelali 9i tasali cu o scAndurd.
96

PereIii
1

5r; I

.:
,l
-i
:]: l

imbinare prin imbinare suprapusd imbinare prin imbinare prin imbucare imbinare tip butoi
suprapunerea cu margini scobite imbucare cu fal! lambi cu uluc (din bugteni)
marginilor sau in pild
rombici
Nu toate grddinile au magazie. Unele terenuri sunt mult prea mici ca
Magazii sd mai rdmAnd loc Ai peniru o magazle, iar unii dintre cei care au grddini
mai mari o inlocuiesc cu garajul. in general, aceasta nu este o idee bund
":l - pentru ce autoturismul trebuie scos afarA pentru a face loc maginii de
'; tuns iarba, iar supraaglomerarea este aproape inevitabila, ca sa nu mai
spunem cd in acest fel cdnd sunt deplasate uneltele, autoturismul poate
fi zgArial.
"/m Aga cd mai bine cumperali o magazie, dacd aveli spatiu necesar gi bani.
H Veli avea spatiu suficient sd depozitafi tot echipamentul de grddind,
.::1 : : .ig
s
ghivecele gi toate uneltele, iar pentru unii grddinari - acesta este un loc
al lor, unde se simt bine. Sfatul nostru este sd alegefi o magazie mai
,'::l:.' ';;lli?l
:

:
:.'."" :::;;.
:.,\- r, 4 mare dec6t ceea ce ati considerat initial cd aveli nevoie - 2,5 x 2 m
1:. : .:. :aaalatr
. -'.--.at
)
este cea mai des intAlnitd.
-'-":..1:'::li Dimensiunea este deseori determinatd de spaliul disponibil in locul ales.
.- ,"-,.11.t,'.
4-. .,, Unde spaJiul este limitat, este bine sd alegeli un loc care nu este potrivit
i: . ...', :$t. pentru cregterea plantelor. lvlajoritatea construiesc magazia cat mai
.' ' ''l&
,*;
. i**.S departe posibil de casd, pentru ci o considerd o clSdire lipsitd de
frumusele, dar nu trebuie sd fie aga. Existd 9i magazii cu aspect decorativ,
gi pentru a ascunde ceea ce se considerd a nu fi decorativ poate fi folosit
gi un spalier cu plante urcetoare. ldeal, ar trebui sd fie situatd foarte
Magazie cu acoperig inclinat
aproape de casd gi se existe gi o carare de acces la ea. Proiectati uga
la nivelul terenului, pentru a putea deplasa ugor magina de tuns iarba.
Existd 2 tipuri de bazd din care puteli alege. Magazia cu acoperig
inclinat are doud laturi in pantd gi o coamd pe centru. Aproape toate
lumea considerd acest model cel mai reugit, de aceea se afld pe lista
de preferinte. Magazia cu acoperig tesit are un acoperig plat, care se
inclind foarte ugor spre partea din spate, dar trebuie sd verificati daci
are suficient spatiu pe verticald, inainte de a o cumpdra. Nu va grdbi{i
sd tdiati de pe listi acest tip de magazie, care este de obicei maj ieftine
decAt cea cu acoperig in pantd. Mai existd gi magazia cu ferestre pe o
laturd, care o face un spa{iu excelent pentru depozitarea ghivecelor cu
flori. Un al treilea tip este nou intrat pe piatd gi meritd luat in considerare.
""1 Magazia multifunctionali sau cu multipld uitllizare, este serd pe o parte
9i magazie pe cealaltd parte - ea este ideald pentru aceia care nu au
spatiu suficient pentru ambele. Pentru cei care nu au spa,tiu suficient
pentru nici una din aceste constructii, existd minimagazia (pag..1OO) care
este mai degrabd o imprejmuire dec6t o construclie propriu-zisd.
Un ultim lucru pe care trebuie sd il luati in considerare inainte de a
Magazie cu acoperig tegil cumpdra magazia este materialul de constructie necesar_ Lemnul rd-
mane materialul traditional, cel mai folosit_ Aceste magazii se potrivesc
in orice decor, pdstreazd cdldura gi pot fi dotate cu cdrlige qi rafturi.
{--.::':.'**.-:":*' Pentru a face economie, alegeti una din lemn cu fibri moale - verificati
cd lemnul a fost impregnat cu o substanlA adecvatA gi nu doar vopsit.
';, ExistS magazii din lemn moale fiicute din module, care pot fi extinse,
"9 dupii necesitd{i 9i in funclie de banii de care dispuneti_ Cedrul ro$u este
mar frumos, dar gi mai scump. Nu e necesar tratamentul de rutind cu
,:;
ni',t:
substanle de proteclie, dar trebuie dat totugi, din cAnd in cAnd, mdcar
,.t,..r: cu lac, pentru a pdstra bogdtia culorii naturale.
Magaziile fdcute din PVC rigid pus pe un cadru de otel galvanizat sunt
""d.
rezistente gi nu necesite intretinere, dar multd lume le considerd ur6te.
Magaziile metalice au aceeagi problemd, dar cel pulin astdzi sunt fdcute
*rl: din material inoxidabil. Puteti cumpdra o magazie de otel galvanizat
in mediu fierbinte dat cu o vopsea speciala garantata pentru 10 ani.
Magaziile din beton nu se gdsesc peste tot gi nu sunt nici ieftine - costd
tot atat cat cele din cedru. Ele sunt insd cele mal durabile dintre toate
tipurile gi pot fi cumpdrate cu aplicalii de stuc sau tencuite cu mortar
Magazie multifunctionali de prundiq.
 97

Case de vari Casele de vard sunt cdteodatd ticsite cu o grdmadd de unelte, ghivece
gi tot felul de obiecte care nu mai sunt dorite in casd. Numai cd
depozitarea nu reprezinte functia principald a acestor construclii. O casd
de vard trebuie sd fie destul de decorativd, dacd nu chiar foarte frumoasd,
conform stilului ei, trebuie sd fie un loc de refugiu, un loc de unde sd
. ..fqr;,..-r,. ..'-"l44,-
fie admiratd grddina sau o prelungire a spaliilor de locuit pentru familie.
'1:-ii1.;1r-;1;-i"..? Materialul standard folosit pentru construirea caselor de vard este
:-'"'t----,.. :',i
'-r.n..-..,
r.4+n._ .---,-.,,.t
l cdrdmida, aga cum vedem in parcuri, dar lemnul reprezintd totugi
r.. ":-...,.i
elementul de bazd pentru modelele din grddinile obignuite_ Existd o
gamd variata de lemn din fibrd moale, care poate fi dat cu lac sau
vopsea, dar exact ca in cazul magaziilor este esential ca lemnul sd fie
impregnat, cu o substanld de proteclie. Dace in cazul unei magazii este
extravagant sd cumperi cedru sau un lemn cu fibrd tare, pentru o casd
de vard, care trebuie sd fie frumoasd, aceastd cheltuialS meritd fdcutd.
Sortimentul de forme gi dimensiuni este mult mai mare decAt in cazul
magaziilor pentru grddind, de aceea nu este ugor sd vi hotdrdli. Cel mai
popular model este cel cu acoperigul in pantd (v. pag. 96) 9i ar trebui
sA aveti disponibild mai multd sticld dec6t la magazia obignuitd. Dacd
Casd de vari cu
veti c5uta un producdtor renumit sau veti consulta intr-un catalog mai
ferestre detaliat, veli putea vedea cd existd case de vard petrate, rotunde,
hexagonale, de la cele mai simple la cele mai sofisticate. Existd doud
tipuri de baze. Casa de vari cu ferestre, in care puteli sta 9i admira
grddina, protejali de v6nt gi ploaie. Peretii sunt fdculi in mare parte din
sticld, ceea ce inseamnb ce puteti sd deschideti ugile gi ferestrele, in
timpul verii, dar trebuie sd o plasati intr-un loc insorit gi frumos din
grddind. Modelul numit a doua cameri este, in principal, o extensie a
casei, locul unde vd puteli dedica unui hobby, unor alte activitdli sau
sd vd relaxali. Aici sunt mai puline ferestre Si deseori existd o verand5
care protejeazd ferestrele de soarele puternic de la amiazd. Acest model
de caband este popular 9i puteli sd ii construili, de asemenea, o terase
in fa,te, dace aveli suficient spatiu.

Case de vari
,,a doua cameri"

Pavilion de vard gi chiogc

Cu sute de ani in urmd, aceste doub tipuri de construclii erau foarte des
intdlnite, dar in gridina secolui XX, pdnd de curdnd, oamenii nu prea
au avut timp pentru ele. Acum, de o bucatd de vreme, se pare ca revin
in atenlie, mai ales in grddinile mai mari.
La origine, pavilioanele de vard erau constructii cu doui etaje, de unde
proprietarul sau oaspetele putea privi (de unde gi numele lor, in englezd,
se numesc gazebos gi a privi se spune to gaze, n.lr.) pavilionul modern
este complet diferit-el are o structurd deschisd pe laturi, fiind plasat intr-
un loc de maxim interes in grddind. Supo(ii de suslinere sunt deseori
fdculi din structuri de spaliere, iar acoperigul este solid, pentru a oferi
proteclie in caz de ploaie. Se construiesc din lemn, in general, dar se
gdsesc pavilioane frumoase $i din aluminiu turnat sau chiar din plastic.
Chiogcurile sau umbrarele sunt structural asemdnetoare cu pavilioanele,
dar pdrlile de spalier de pe laturi gi pe verticald sunt de obicei mai
numeroase, fiind folosite pentru a sustine plante urcdtoare precum tran-
dafirii, caprifoiul sau vi{a alb5.

Casd de joaci Casa de joacd a fost o binecuvantare at6t pentru pdrinti, cAt gi pentru
copii, de-a lungul timpului- Construitd in stilul unei cabane sau ca un
magazin, aceastd constructie din lemn moale are ferestre de plastic Ai
cateva accesorii optionale, cum ar fi veranda, ugile batante sau jardinie-
rele" O problemd care apare mereu, legatd de casa de joacd, este cd dupd
ce copiii cresc, nu mai aveti ce se faceti cu ea. Unii pdrinli preferd sri
cumpere o casd de vard standard gi sd ii monteze ferestre de acril sau
PVC- lndiferent ce casd de lemn alegeti, verificali ca lemnul sd fie neted
9i orice cui care iese in afard sd fie bdtut bine in lemn.
Pentru copiii mici este de preferat sd cumpdrali o casd din plastic rigid,
situatd aproape de casd. Viu colorate gi dotate cu scaune, cu telefon de
jucdrie etc. aceste modele se pot cumpdra de gata, fiind alcdtuite djn
module. Din nefericire, utilitatea lor se perimeazd repede, iar copiii mai
mari au nevoie de o casd cu accesorii mult mai complicate. Cdsula din
copac este unul dintre accesoriile favorite, in acest sens, dar nu incercali
sd construiti dumneavoastrd, dacd sunteli un novice la acest capitol. O
alternativb mai modernd o reprezintd casa de joacd cu etaj.
G.q

de coxrstrue{ii
Tfipexnfl
pexetrea gr&dina
?xa ixnagini
Aceasta magazie in stil traditianal,
cu acoperig tn pantd, este
canfectianata din armdtut'd de lemn
nefed gi are a ugd cu trei balamale.
Pacleaua imbinata cu lambd gi uluc
esfe susfrirufd de supotti, iar in partea
de sug magazia are o fereastrd.

{Sr:
bTt:
*.#
ffin.
.tt "";*dlw)
_**#q et{{t,aF

,Aceasf;i magazie cu acoperig tegit are o

r:*1' armdturd din lemn de cedru rogu, aga cd nu
a necesar sd ii deti canstant cu substantd de
proteclie. Uga esle rezistentd, iar cele 3
ffis feresfre asigurd a bund pdtrundere a luminii
pentru banca de ghivece din interiar.
:w

1Sa t

f\ combina{ia magazie/serd este utila acalo unrle spaful esfe limitat gi nu esfe
nevsis js faar-te multd luntina. Aleritd sd luati in cansicJerare acest rnadel, clacd
clori{i sd aveti un spaliu pentru ghivece. pentru a pune semlnte la inco$it,
pentru a curaia plantele. dar nu e potrivii gi pentru a cregfe tonate etc.
 99
Acesta este un model elegant gi
compact de casd de vard. Forma
hexagonala asigura maximum de
lumind, iar ferestrele cu grilaj inldturd
efectul de serd/magazie de grddind.
Elementele de alamd gi suporlurile
metalice de la geamuri dau o notd de
lux constructiei.

scaune gi spalierere de lemn - un punct de

interes maxim intr-o grddind mare. dar
complet nelalocul lui intr-una mica. Existd o
gamd largd de modele mai simple pentru
grddinile mai modeste.

A Si urci gi sd cobori scarile intr-o casd de joacd cu etaj este cu

siguranld foarte distractiv pentru copii, dar nu gi pentru pdrin.tii lor.
Costa mutt. structura este prea masivd intr-o grddina micd g;i. cAnd
copiii cresc, nu mai e nevoie de ea.
100

A&4ENA'J4BI.. 'SPdlrr
Plasd de plastic cu
ochiuri mici :.
DEDEPOfl ,$I Ghiveci cu plantd
\ ,.
\ {s
: ,...* f
tt
ING DITU..RI Tarus de temn \
\;,
i;
Y so,
*
Scopul ingrdditurilor din grddind este sd ofere protec[ie ) 3t'1't; fi"t.;i.:t'.:''"';t#'t-:1;'
plantelor din incinta lor - pot fi protejate de tot felul de lucruri Si .r.. . :.i:*,3:'.,Fi' ,,,.r.:,,j,*iiii ' t ''
(insecte, animale, inghe[, ploaie etc.) sau ajutate ca sd se .,, d'
' "'' , ,"t{--'
dezvolte in condi[ii specifice (cdldur5, umezeald gi aga mai
;
'''.".'.,': .* : .
departe). Colivia penhu fructe este un exemplu reprezentativ -r Cdrdmizi Puse
al tipurilor de imprejmuiri - mugurii pomilor sunt ataca[i de L. ' , \;i, 's'\r pentru a
t'" . ''l-r""li' irr: sustineplasa
pdsdri iarna qi primdvara, iar florile care supravie(uiesc fac t : si oentru a
fructe, care la rAndul lor sunt atacate. PAnd la trei sferturi din Fixali plasa cu l-.:.. ,{;r:}
- :' irii"Oi."
inele de sarmS -. .
accesul
recolta de zmeurd qi cdpqune poate sA se piardd in acest fel Folositi ceramizi Dasdrjlor
gi singura solu(ie satisfdcdtoare este sd construi[i o ingrdditurd p" 3 Colivie temporara
tip cugcd, care poate avea caracter temporar gi in care sd laturi""l"l"lt"
existe gi o ugd de acces.
Rolul ingrdditurii tip clopot - din sticld sau plastic - este
diferit. Ea feregte plantele mici de atacul pds5rilor, dar
principala sa func[ie este cd ajutd la cregterea temperaturii din
aer gi sol la inceputul sezonului. ,,Clopotele" sunt folosite pentru t
{i

j I 1m
a furniza proteclie de wemea rea, pentru plantele rdsddite in ,:
rdnduri - pentru plantele de ghiveci o solulie mai bund o
reprezintd lada cu incdlzire naturald. In esen[d, aceasta este
o cutie joasd, fdrd surse suplimentare de cdldurd, cu un capac
:
'i
fdcut parlial din sticlS, ce poate fi ridicat sau dat la o parte. Mai it
demult, cutiile din cdrdmidd sau din lemn, cu rame de lemn
pentru capac, erau vdzute peste tot in grddini, dar astdzi se pot
cumpdra modele fdcute din lemn, aluminiu, olel sau plastic,
cu capac solid sau din material transparent. Sticla este
materialul clasic pentru partea de capac, dar poate fi folosit gi
policarbonatul. *
In containerele pentru depozitare se pdstreazd materialele Fixati bine plasa cat
. - | mai aproape de
(unelte, compost, gunoi etc.), protejate astfel de ploaie, vdnt, pdmant pentru a
etc., dar spre deosebire de magazii, ele sunt prea mici pentru
a avea acces in ele. in fiecare grddind existd tomberonul qi
/ Bare de
sprijin
impiedica accesul
Pdsirilor
Plasd de plastic cu
ar trebui sd mai fie gi containerul penku compost. Acesta din ochiuri mici
urmd ar trebui sd aibd un capac care sd proteleze con[inutul Colivie cu u9i
de ploaie, iar peretii sd fie suficient de groqi pentru a asigura
o bund izolare.
in cele din urrnd, mai existd gi minimagazia - o cutie
suficient de mare pentru depozitarea maginii de tuns iarba,
.t:
fudunului etc., dar nu suficient de mare pentru a permite gi
accesul dumneavoastrd. Existd doud tipuri de bazd - cutia ingridituri cort :.
dreptunghiular5, infdtigatdin imaginea de mai jos, gi depozitul Ingredituri
de grddina inalt, de formd hexagonald. ondulate
Capac
;
rezistent Ia
ploaie
lngridituri hambar
Acoperig
\ transparent
.lq:t*t:
/

Usd
glisantd

Container pentru
Minimagazie Ladi cu inc;lzire
compost
naturalS
 101

CAPITOLUL 3

IT,IATERI,AIE DE
CONSTRUCTIE

Lemnul joacd un rol important in grddind pentru
construirea gardurilor, a po(ilor, a construc[iilor, a
mobilei gi aga md departe. Este, de aceea, important
sa qti[i cAte ceva despre proprietd[ile sale - poate cd
nu va fi niciodatd nevoie sd merge[i sd cumpdra[i
scdndurd, dar cu siguran[d ve[i folosi obiecte sau
accesorii din lemn. Dacdve[i cumpdra un model care
nu e potrivit sau pe care nu il intre[ine[i corect, ve[i
fi apoi dezamdgit.
Ca o reguld aproximativd, unul dintre lemnele
moi, cunoscute ca o ,,afacere bund", este folosit acolo
unde wem sd cumpdrdm un articol util, dar ieftin.
Problema este cd un astfel de tip de lemn putrezegte,
dacd este folosit in exterior, mai ales dacd se afld in
contact cu solul. Din acest motiv, e bine sd folosi[i
scAndura de brad care a fost impregnatd cu o
substantd de protec[ie - vezi mai jos pentru detalii.
Unele tipuri de lemn, precum cedrul rogu gi zada,
au o mare rezisten[5 la putrezire - proprietate pe care
o au gi tipurile de lemn cu fibrd tare, precum tecul sau
iroko. Aceste tipuri de lemn protejate natural sunt
mai scumpe, dar sunt de preferat dacd vre[i ca
mobilierul sau clddirea sd-gi pdstreze culoarea naturalS
a lemnului.
Acolo unde sunt necesare foi mari de scAndurd e
bine sd alegeli intre cele tip lambd-uluc (v. pag. 96) gi
o scAndurd prelucratd. in ambele cazuri, verifica(i ca sd
ave[i o calitate potrivitd pentru utilizare in exterior.

LEMN CU FIBRA MOALE

Lemnul moale provine de la un conifer, precum pinul, zada, bradul sau molidul. Acest lemn
este de obicei mai ugor gi mai moale decdt cel cu fibrd tare, dar nu intotdeauna - tisa este
mai grea 9i mai densd decAt unele dintre tipurile de lemn cu fibrd tare.
Un lemn moale tipic este caracteristic unei clime temperate sau reci. Are o culoare deschisd
9i e strdbdtut de nervuri cu rdgind 9i de noduri. Este mai ieftin decdt lemnul tare 9i poate fi
mai ugor tdiat, geluit, pot fi mai ugor bdtute cuie in el. Acest lemn este folosit pentru toate
lucrdrile de tdmpldrie gi pentru obiectele confectronate in casd. Dacd sunteli o persoand
indemdnatic5 Si dorili sd cumpdrali scanduri sau plange naturale (neprefabricate), pentru a
confecliona obiecte sau accesorii de grddind, alegeti intre lemnul rogu gi cel alb - de conifer.
Aceste doud tipuri se gdsesc intr-o gamd large atAt in formd brutd, cdt gi tdiate in foi, conform
unor dimensiuni standard. Pentru utilizare in exterior aveli nevoie fie de un tip rezistent la
putrezire, fie lemn rogu care a fost in prealabil tratat cu o substanld de protectie, dar care sd
nu fie datd cu pensula, ci impregnatd, dacd este posibil. Este necesar ca substanla si pdtrundd
in suprafala lemnului. DacS lemnul rogu nu a fost tratat in prealabil, vezi pagina 103 pentru
detalii referitoare la ce aveti de fdcut in acest sens.

Are o culoare maro-rogcatd, cu o suprafalS netedS- Rezistd

deopotrivi la putrezire gi la insecte, e folosit pentru pereti, garduri gi
rame pentru sere. Are gi dezavantaje - se decoloreazd cu timpul,
cuiele incep se joace gi suprafata se zgArie cu ugurrntd

Un lemn englezesc, dur 9i greu de prelucrat. Are doud caracteristici

importante -este rezistent la putrezire gi tine fixe cuiele.
ln consecinld, este utilizat pentru suporturi gi garduri in grddinS.

Nume comerciale: pin scofian, pin baltic qi brad rogu. Este mult
folosit pentru lucrdri in exterior - are rezistenld, se prelucreazd ugor
gi poate fi ugor dat cu lac sau vopsea. Culorile sunt de la crem la
maro-rogcat. Putrezegte ugor - dali-l cu o substantd de protectie

Nume comerciale: molid, brad alb. Este mai moale gi cu o texturd

mai find decdt lemnul rogu - nuanlele de crem nu se decoloreazd
in timp. Este mult folosit pentru lucrari de interior, dar nu absoarbe
substantele de protectie. Nu este bun pentru lucriri in exterior
102

HffiN
Lemnul cu fibrd tare este tdiat din specii de copaci cu frunze cizitoare gi cu trunchiul gros, cum
ar fi stejarul, mahonul sau tecul. De reguld, lemnul lor este mai dens gi mai dur dec6t acela a-i copacilor
cu fibrd moale. Un lemn cu fibrd tare este de reguld mai greu, mai rezistent la putrezire gi cu t,extura
mai densd a fibrei, ceea ce inseamnA cd este mai decorativ dec6t lemnul cu fibrd moale. De asemenea,
este mai scump gi mai greu de tdiat, gdurit etc.
Existd, in principal, doud tipuri. Copacii cu fibrd tare de climat temperat cresc in Europa 9i in alte regiuni .:
cu ierni reci sau geroase, de aceea existd tipuri distincte datorate diferentelor de temperaturd dintre
anotimpul rece 9i cel cald. Se gaseste, astfel, lemnul deschis la culoare, iliticit Oe preiucrat. Speciile
tropicale sunt aproape toate mai inchise la culoare, iar diferentele dintre diferitele specii de aici sunt mai
mici, dar acest lemn este mai ugor de prelucrat. Verificali eticheta pentru a vd asigura cd lemnul provine
dintr-un fond administrat de autorititile forestiere. !'c :i
,*
g,::'a
TIP DETALII nx
".t
ri! ::€
IROKO Un cunoscut inlocuitor de lec din Africa de vest pentru mobilierul din grddind '91;l-:::

mult mai ieftin. Culoarea este de un maro-intens, cu o texturd asprd

- rezistent, dar
it\tz.:

MAHON Un tip de lemn foarte valoros - dar in general prea scump pentru mobilierul de exterior.
Speciile din Africa sunt maro-oranj intens - cel american este mai neted $i mai scump
MERANTI un inlocuitor din lvlalaezia al mahonului - mai ieftin, mai rogcat 9i mai ugor de prelucrat decal
mahonul. Folosit la mobilierul de gredind
STEJAR Stejarul englezesc este cel mai rezistent gi mai durabil, dar este mai scump, dificil de prelucral
gi se despicd repede cdnd se bat cuie in el. Stejarul european este mai moale
TEC Este lemnul tradilional pentru mobilierul de grddind - rezrstd la putrezire, apa gi foc. culoarea de
un maro-aprins este strdbdtutd de vine inchise

SCANDURI PRELUCRATE
ScAndurile prelucrate sunt tiiate in formi de foaie, stinghie, nu realizate din buce,ti sau pastd de lemn
amestecate cu rdqini gi adeziv care unesc piesele sau materialul la un loc. Existd numeroase tipuri gi
trebuie s5 alegeli cu atentre, dacd gtiJi cd lemnul va fi expus la vAnt, ploaie, inghe! 9i soare. Unele tipuri,
precum cele din pldci aglomerate, nu sunt potrivite pentru uz exterior
jos aveli grije sd cumperali tipul recomandat pentru exterior. - iar dintre cele enumerate mai

Foi subliri de lemn sunt lipite pentru a forma o scandurd care nici nu se deformeaz5, nici nu
se despid, aqa cum se intampl5 cu lemnul natural. Numirul foilor este de 3-15, cu o grosime
de 0,3-2,5 cm. Ceutali tipurile potrivite pentru uz exterior, date cu substante de protectie
Partea interioard a fAgiilor lipite de lemn moale este fixatd lntre doue straturi subtiri de lemn
de obicei din mesteacin. Grosimea este de 1,3-2,5 cm. Sunt lucrate ca gi cheresteaua
-
obignuitd - ceutati tipurile pentru uz exterior
Pasta din lemn este amestecald de obicei cu adezivi gi trasa in foi. Grosimea este de 0,32-
0,64 cm - deci nu au prea mare rezisten!5. uneori sunt folosite pentru a acoperi podeaua sau
perelii in interiorul magaziilor sau al caselor de vard-pentru a avea rezistentd la umezealS, ceuta,ti
acest tip.

NOD VERDE
Nu are €rcuri negre in jur. Nodurile mici nu deuneazd
NOD USCAT
lemnului, dar reara mre se prelinge poate sd facb de
Cerc negru de jur imprejurul RULURA
obi€i in timp prelucrarea Si finisarea dificild
fibrei de lemn. Lemnul este afectal Despicare de-a lungul unui inel
FISURI - nodul poate sd se desprind5. anual, formatd in timpul uscdrii.
Tdia(i suprafata cu defect Tdiati suprafata cu defect
lntalnesc despicAui de-a curmezigur l, q* .4
FIBRA DE CAPAT CARE NU
, fibrei. Din aceastd cauzd, lemnul este 36it.i 1i:.:.&.
"
...
ESTE VERTICALA
fragil. Tbia!i suprafa[a cu defect.
Pentru o rezistenld maxime la
MARGINE TEgITA este bine ca inelele anuale
l\,4arginea exterioard a sa fie verticale de-a lungui grosimii
copacului deseori nu este scAndurii.
inldturaid la scandurile
groase de Este provo€td de FISURA LA CAPAT
lemn. Aceastd zon6 de infiltrarea mucegaiului in Crepdtura de la capdtul bucdlii de lemn
coajd Si cea imediat flbra moale a lemnului. apare de obicei de-a lungul fibrei
urmdtoare (mai deschisd la Strica aspectul lemnului, lemnului. Foarte des intalniti - este
culoare decat inima dar nu ii afecteazd FISURA DE.A LUNGUL SUPRAFETEI provoGtd de uscarea suprafetei expuse.
copacului), trebuie rezistenta - tratati-l cu o Fisurd supedlciala de-a lungul fibrei lemnului-formate in laia(i suprafata cu defect

i,f.{
inldturate. substantd de protectie procesul de uscare. Strigd aspectul, dar nu sldbegte
rezistenta, daci nu este adancd
DEFORMARE
Din cauza procesului de uscare (sau in cursul procesului de tratare), lemnul poate sd se onduleze. El se poate
curba spre interior sau spre exterior, sau se poate stramba, dar cu toaie acestea el poate fi foiosit in continuare,
dacd presiunea din timpul procesuJui de constructie este aplicatA'in sens invers acestor curbe deformate. Lemnul
defomat pune probleme sedoase - in general defectul se agraveazd cu tjmpul. Risucitd Adancita Curbat;
 103

Cumpirarea cherestelei Tratarea lemnului

Majoritatea tipurilor de cherestea pe care le cumpirali pentru grddina
dumneavoastre sunt prefabricate, tiiate special pentru a confec.tiona
cu u$urinle garduri, po(i, mobilier etc., sau sunt ambalate in pachete
tip set, pentru care nu trebuie decat piese de feronerie ca sd
confectionali articolul respectiv. in aceste cazuri, lemnul a fost deja
selectat gi tdiat, dar sunt situalii cAnd veli fi nevoit s5 cumpdrali
cherestea bruta, pentru suporturi, stAlpi sau lemn mai de calitate
dacd suntefi un pasionat designer al accesoriilor din grddina Si vd
propuneli sd confeclionali ceva. Cand cumpdrali cherestea, trebuie
s5 !ineti cont de cateva consideralii - cum ar fi dimensiune, calitate
gi gradul de uscare a lemnului pe care l-ali ales.
l\4ajoritatea speciilor de lemn moale pot sA putrezeascd atunci cand
sunt folosite in exterior, de aceea este esenlial5 protectia cu
substanie de impermeabilizare, inainte de a fi expuse agen{ilor
naturali. Unii folosesc vopsea albd, pentru garduri gi porli, dar cel
mai bine este se folosili bait. lndiferent ce alegeli, citili cu atenlie
- secliunea de mai jos, inainte de a aplica vopseaua.
SUBSTANTE DE PROTECTIE

DIMENSIUNE
Lemnul moale v6ndut este mdsurat cu unitatea de mdsure cu-
noscut5 drept prcior metric (in sistemul de mdsurd britanic) - 1 picior
metric are 300 mm. Lungimile standard sunt de la 1 picior metric
din 1 in 1 pane h 21 (6,20 m). Ldjimea 9i grosimea sunt gi ele de
naturd se deruteze. Grosimea standard variaze intre 1,3 9i 7,5 cm, Lac incolor Lac de culoare
iar ldtimea standard intre 2,5 qi 23 cm. Cea mai ieftind calitate de deschisd, in nuanla
lemn moale este cel de gater neprelucrat, ceea ce inseamna cd stejarulu i

suprafala sa este exact cea de dupd teiere. Poate se se mai 9i

':'. :.:t. :..:.:l a:.::.--.!:1ii...:t.i.if ,irrii--rirr:.1
...,:::,:::r',:r':i:r
strangd, prin evaporarea apei, astfel ce letimea $i adancimea reale - 1.
r :1. r'_.,'rait.,-)i:.;.:
'i- .i1. .
:::i.i;:.. ..:a:.t::.,\,:;
'.,i.:::.
pot fi cu foafte pulin mai mici decAt cele nominale, conform cdrora
este vandut. Acolo unde este important cum arate lemnul este de .rrl...:.1., |,.. j:-itl:j1r:..:..:;.1t!:ilt|J
recomandat sd cumpdrali lemn dat la rindea - tipul PAR (planed all I r. r.
.I .I
- :i.,,r,
- .r..'.:l.i _r::':,111:. a rli:r,1iih:i::i : :,:
-i:.::l;l|t:::.f.i.i:i:.
round - adicd neted peste tot) sau doar tipul PBS (neted doar pe .:::::r:.;i: :iri:.?::tj:i::-t,l
cele doue fete). Tineti cont cd prin rindeluire se pierd 0,3 cm din
dimensiunea nominale. Lac de culoarea Lac de culoare
Lemnul tare este scump, greu de prelucrat gi nu se g5seqte aga cedrului inchisd, in nuanla
de ugor ca cel moale. Ldtimea scAndurilor este de obicei de 150- stejarul u i
300 mm, iar grosimea este de 6-19 mm. Se gdsegte in come4 de
obicei sortimentul glefuit. Cheresleaua este achizilionati de co- lvierite sd repetem recomandarea - verificali dace lemnul moale
mercianii gi sub formri de scanduri brute luate de la gater, care sunt pentru amenajirile din grddind a fost tratat inarnte de a-l cumpdra.
teiate $i glefuite dupe dorinta clien{ilor. E recomandabil sd cumparati Dace nu a fost astfel prelucrat sau Fati tdiat dumneavoastrd, atunci
scAnduri de lemn prelucrate. Dimensiunea standard este de 2,40 x
va trebui sd-l dali cu o substanle adecvatS. lvla.joritatea produselor
1,20 m - tdierea foilor face sd creasce prelul, dar astfel transportul
sunt pe bazd de uleiuri - sau solvenli - trebuie linute departe de
este mult mai ugor.
sursele de cdldurd. Folosili mdnugi cand aplicati lacul qi depozitali
produsul la distantd de plante. Produsele pe baze de apd nu dduneazd
CALITATE plantelor, dar sunt mai pulin eficiente. Folosirea pensulei este
Ca reguli este bine sd gtifi cd lemnul moale din come4 este de trei metoda cea mai uzuald pentru vopsirea pdrtilor exterioare, dar pentru
feluri. Cel mai ieftin este cel pentru structure,folosit pentru imbinen,
lemnul proaspet teiat scufundarea in lac este o metodd mai
stalpi etc.
eficientd. Tineti parii intr-o geleatd cu lac cel putin o ore. Aceasta
La acest lemn pute{i inse gdsi cdteva noduri gi un continut de ape
de aproximativ 2Oo/o, ceea ce inseamnd cd atunci cdnd lemnul se
este esenlial, dace lemnul va fi in contact cu solul. Se gdsesc Ai
usuca, se poate deforma. Lemnul standard pentru imbinari este lacuri transparente, dar de obicei este bine sa folositi un lac de
mai uscat (doar 150 conlinut de umezeala) 9i acesta este de obicer culoarea stejarului sau cedrului.
preferat de specialigtii in amenajeri de grddind. Cel mai bun pentru
imbiniri se folosegte doar pentru lucrdrile de interior, unde suprafata
urmeazd s5 fie glefuitd.
Pentru lemnul tare nu existd diferentieri calitative standard - depinde
VOPSELE
numai de dumneavoastrd sd examinali lemnul gi sd hotdrali ce
calitate are. Specialigtii, care cautS scandurd de foarte bund calitate,
eviti lemnul din exteriorul sau miezul copacului, ci aleg gi cumpbre
doar plangele uscate.

GRADUL DE USCARE
Chersteaua trebuie sd fie uscati inainte de folosire - aceasta ii
mdregte durabilitatea, rezistenla la putrezire gi previne deformarea.
Lemnul poate fi uscat natural, punand foile la un loc, la adepost,
dar la aer - Iemnul tare are nevoie chiar de 3-4 ani ca sd se uscuce
in acest fel. Lemnul uscat natural este folosit pentru aproape toate
lucrdrile din grddind. Mobilierul de interror este fabricat din lemn uscat
artrficial, cu un continut de umezealS sub 13%.
PARI RUSTICI
StAlpii din lemn de castan, zadd, alun gi mesteacdn se folosesc
pentru arcade, garduri etc. gi pot fi achiziliona{r la magazinele
mari de amenajdri pentru casa gi grddind gi in centrele pentru
gredindrit. Folositi pari grogi (cu diametrul de 8-13 cm) pentru
stalpi Si unii mai subliri (5-8 cm) pentru grinzi.
Cateodate se dd cu vopsea lucioasd peste stratul de grund, dar nu
este o idee prea bun5. Pe suprafefele de lemn acoperite cu vopsea
veche apar deseori bdgicule, datoritd vaporilor de ape care apar sub
pelicula de vopsea. Alegeti mai degrab5 o vopsea microporoasd,
care ,,respira". Aceasta este, in esentd, o vopsea pe bazd de ape
care contine rSgini acrilice, fiind destinatd aplicdrii direct pe lemn
(nevopsit). [.4arele avantaj pe care il are aceasta, dupa cum suslin
produc5torii, este ce umezeala din lemn poate iegi in exterior, iar
stratul aplicat are flexibilitate. Aceasta inseamnd cd pot fi evitate
fisurile gi bulele care apar la vopseaua lucioasi, atunci cand este
aplicatd suprafelelor exterioare. Un al doilea avantaj este acela cd
se poate curdta foarte ugor, cu ap;. Acesle vopsele microporoase
sunt larg folosite in SUA 9i ldrile scandinave, dar pAna acum nu gi
in Marea Britanie. Lacurile microporoase au aceleagi avantaje ca gi
vopselele de acest tip.
 104

Materialele pentru ferestre, precum sticla gi inlo-
cuitorii de sticld sunt recomandate pentru sere, ldzi cu
incdlzire naturald, ingrdditurile tip clopot, case de vard
gi magazii. Materialul tradi[ional folosit in acest scop
este sticla, dar existd doud tipuri de construc[ii (in-
grdditura tip clopot qi casa de joacS pentru copii)
unde plasticul este preferat. Plasticul are avantajoasa
proprietate cd nu este casant, ceea ce este atat de
necesar, dacd sera sau magazia se afld lAngd locul de
joacd al copiilor sau aproape de drum. De asemenea,
este gi ugor, ceea ce inseamnd cd nu se recomandd
geamurile sau cadrele masive. PAnd de curAnd
defectele lor puneau in umbrd calitd[ile. Lipseau
propritd(ile izolante, claritatea ldsa de dorit, iar
primele modele de PVC se deteriorau dupd expu-
nerea prelungitd la soare. In ultimii ani s-au fdcut
progrese, dupd cum rezultd din descrierea de mai jos
a modelelor existente acum pe piald.
Sistemele de inrdmare a diverselor tipuri de geam
sau inlocuitori s-au imbundtS[it gi ele in ultimii ani. in
sera modernd cu structurd de aluminiu, utilizarea
clemelor pentru fixarea geamurilor face ca opera[ia
de montare sau inlocuire a sticlei sd fie mai simpld.
Chitul qi cuiele se folosesc in continuare pentru
montarea geamurilor - astdzi sunt folosi[i adezivii,
care nu se intdresc.

SflCLA
Sticla este alegerea uzuald pentru sere gi ferestrele celorlalte construclii din grddind, din mai multe
motive. ln primul r6nd, datoritd transparenlei - un geam de bund calitate permite ca 90% din
radiatia soarelui sd pdtrundd in interior. Apoi datoritd termoizolatiei - chiar pe vreme geroasd,
temperatura intr-o serd acoperitd cu sticld va fi cu aproximativ 4'C mai mare decAt afard. Sticla
nu se deterioreazd datoritd expunerii prelungite la razele ultraviolete gi este ugor de opacizat cu
ajutorul unor vopsele. Dar are gi defecte. Este grea gi at6t sticla pentru ferestre, cAt 9i calitilile
pentru horticulturd se sparg imediat ce sunt lovite, aga cd un plastic de calitate este de preferat
in zone cu riscuri mari-
Pentru sere gi lazile cu incdlzire naturald cumpdrati sticld de uz horticol, care au cam 3mm
(grosime) sau 680 gr (greutatea a g0 cm'?). Aceasta este o sticld de bund calitate, care, in mod
normal, nu ar trebui sd contind bule de aer - aceste bule se comportd ca nigte mici lentile in lumina
soarelui gi provoacd uscarea frunzelor plantelor din jur. Pentru magazii gi case de vard este
recomandatd sticla de 4 mm (sau 907 g). Dacd vrefi ca ugile unei case de vard sd fie transparente
pAnd la bazd gi sd nu folosili in acest scop plasticul, atunci trebuie sa alegeli fie sticld mai groasd,
fie sticld armatd.

ACRIL
Dacd aveli nevoie de o bund transparenld, probabil cd cel mai bun inlocuitor al sticlei este acrilul.
O foaie de 2,5 mm are aceeagi transparen!5 ca gi sticla, fiind foarte rezistentd. Foaia de acril
este unul dintre inlocuitorii mai ieftini ai sticlei gi ea rezistd mai mult de 12 ani, dacd este folositd
in exterior. Marcali liniile, unde vefi tdia, 9i gdurile pe hArtia de proteclie sau pe inveligul de
polietilend - folosifi un ferdstrdu de tdiat cepuri gi o bormagind manuald (nu electricd) pentru a
da gduri" Marginile tdiate cu ferastrdul trebuie glefuite cu glaspapir dupd care trebuie inldturate
foile de proteclie.

PVC
Aici aveli mai multe variante. PVC simplu rigid este garantat pentru 10 ani-foaia de 3 mm nu are
aceeagi transparenld ca acrilicul gi este, de asemenea, mai scumpd" Un tip de PVC mai des utilizat
este foaia ondulatd, folositd pentru ingrdditura tip clopot gi pentru acoperig - este unul dintre
primele materiale transparente prelucrate in foi, apdrute pe piald. Cele mai utilizate modele au
ondulaliile din B in 8 cm distantd gi existd atAt profiluri ugoare, cAt gi grele. Unii producdtori oferd
o garantie de 10 ani la aceste produse. Profilul tip cutie, cu ondula{ii pdtrate in locul celor rotunde
este mai decorativ, dar gi mai scump.

POLICARBONATI CU STRAT DUBLU

Pe piala inlocuitorilor de sticld acesta este matLrialul aflat in ascensiune. Este un material din doud
straturi de policarbonat, cel mai rezistent plastic din cele descrise in aceastd pagini. Datoritd
structurii sale celulare, lumina este difuzatd, dar producdtorii suslin cd transmisia efectivd de
lumind nu este cu mult mai micd decAt in cazul sticlei simple. Ceea ce face insd cu adevdrat
extraordinar acest material este gradul de termoizolatie - prin siructura sa dubld, el este superior
sticlei din acest punct de vedere. Alegeli un profil de 4mm pentru sere, Idzi cu incdlzire naiurald
9i magazii, gi unul de 10 mm pentru acoperig.

POLIPROPILENA CU STRAT DUBLU

Un inlocuitor al policarbonatului cu strat dublu pentru lSzile cu incdlzire naturald are proprietdli
de izolat bune, la un pret mult mai mic. E ugor de manevrat - poate fi tdiatd cu foarfeca gi prinsd
cu cleme, dar este translucidd, nu transparentd.
 105

Montarea geamurilor la o serd cu rame de aluminiu

PASUL 2:
FIXATI BINE NOUL GEAIV
Fixati bine noul geam $i
prindeti-l in cleme.
PASUL 1: O opera,tie simplS, fdrd nici un
DESPRINDETI GEAIVUL SPART efort suplimentar.
Puneli-vd o pereche de mdnugi de protectie.
Desfaceli clemele gi scoateli geamul spart.
La anumite sere, geamurile sunt suprapuse -
in aces caz, trebuie scos gi geamul de deasupra

Montarea geamurilor la o sere cu rame de lemn

PASUL 1:
DESPRINDETI GEAIVUL SPART.
Sunt necesare mdnugi de proteclie pentru desprinderea geamului
spart. Folositi o gurubelnild sau o daltd ca se cur5lali chitul
vechi. Scoateli gi cuiele, clemele de metal sau alte suporturi, PASUL 6:
PASUL 5: ADAUGATT rvrAr MULT CH|T
dupd care curelali de murddrie qi de praf.
TNTRODUCETT SAU MASTIC
curELE (CLEMELE) PuneJi o altd bande de chit
Fixali cuiele in ramd cu Tn spatiul dintre geam gi
PASUL 2: latura unei ddlli - faceli rama de lemn.
puNETr cHrr sAU MASTtc iru gnru1ur nnver sd alunece lama ddlfii Va fi necesard doar o micd
Cumperali chit, mastic sau un adeziv special. Fremantafi chitul pe suprafala geamului, cantitate de chit, dacd mai
in maini pand devine moale - introduceli o bandd de 0,60 cm nu folositi ciocanul. fixali gi un cadru de lemn
grosime in $antul ramei. in jurul geamului.

PASUL 3:
PUNETT iN CADRUL
RAIVIAS LIBER GEAMUL
NOU
Noul geam trebuie sd fie cu
0,30 cm mai mic decdt
ldfimea 9i indllimea cadrului
ferestrei. Asigurali-vd cd a{i
cumperat tipul gi grosimea
potrivite - vezi pagina 104.
PASUL 4:
F]XATI GEAMUL CU CHIT
SAU IVASTIC
Apdsali sticla in stratul de
chit pan5 ce se fixeazd
bine. Pozitionati intei baza
geamului pe pozilie gi apoi
apdsati in fa15 - intotdeauna
apesati marginile, niciodate
din centrul geamului.
PASUL 7:
NIVELATI STRATUL DE CHIT SAU MASTIC
Folosili o dalt6 speciald de intins chitul pentru
a-l netezi. lmbinati la colluri gi apoi inldturali
toate resturile de pe sticld gi de pe muchii"
PASUL 8:
CURAT,ATI GEAMUL
$tergeti ultimele resturi de chit gi amprente cu ajutorul
unei cdrpe inmuiate in alcool metilic. Trecefi cu o cdrpd
umedi de-a lungul suprafelei chitului gi ldsali 2 sdptdmdni
se se intdreascd.
106

Betonul qi mortarul sunt pur qi simplu funda[ia e surprinzdtor, cu toate acestea, cd nu se regdsesc
casei dumneavoastr5. Betonul este folosit pentru baza intotdeauna in toate tipurile de beton sau de morta.r.
funda[iei peste care se aqazd cdrdmizile. in grddind, Pentru a avea succes, trebuie sd urma[i cAliva pagi
aceste doud materiale aparent au un rol md pu[in obligatorii. Prima datd trebuie sd alege[i amestecul
important, dar betonul este mult folosit la fundaliile potrivit pentru scopul pe care vi l-a[i propus, dupd
pentru ziduri, garduri, alei, sere qi aqa mai departe, iar care trebuie sd vd hotdrd[i, fie dacd ve[i cumpdra
mortarul este utilizat pentru fi-xarea dalelor de pavaj gi ingredientele separat (care sunt mai ieftine, dacd
a pietrelor profil. Sunt asemdndri evidente intre beton ave[i o lucrare mai mare), fie amestecate intr-o pungd
gi mortar - amAndoud se prepard ca amestec din (mai convenabil, dacd ave[i o lucrare micd). Betonul
materiale solide care, dupd ce se adaugd apd, se puteti sdJ comanda[i sd vi se liweze gata preparat, la
transformd intr-un produs final de consisten[a pietrei. uqd. CAnd pregdti[i dumneavoastrd ingivd amestecul,
Cimentul gi apa sunt de obicei ingrediente cheie, dar trebuie sd omogeniza[i bine compozi[ia.
Ingrediente
PRINCIPALE
Este principalul liant pentru majoritatea tipurilor de beton gi pentru numeroase feluri de Varul stins se adaugd mortarului oblinut din
mortar. Pachetul standard are 50 kg (110 livre), dar la magazinele de profil se gdsesc ciment de Portland gi nisip pentru construc,tii,
gi pungi mai mici. Este necesar s5 le depozitali cu atenlie, dacd nu vreti sd folosili pentru a incetini procesul de uscare. Astfel mor-
continutul imediat. Puneli sacul jos intr-un loc uscat - acoperili-l cu polietilend sau cu tarul poate fi utilizat o perioadd mai lungd gi nu
panze impermeabild, dacd il lSsati afard. Un pachet nedeschis poate fi depozitat pand crape atunci cAnd se toarnd, precum amestecul
la 6 siptdm6ni. de ciment Fi nisip. Este necesar sd il depozitali
Exist5 doue feluri de bazd. Cel mai folosit este cimentul obignuit Portland - o pudre cu aten,tie, dacd nu vreli sdJ folosili imediat.
fini cenugie folosite pentru obfinerea betonului. CelSlalt tip este cimentul de ziddrie, Pestrali pachetele intr-un loc uscat - dacd il
folosit pentru oblinerea mortarului. Alte tipuri sunt cimentul alb Portland, pentru umplerea depozitali afard, atunci acoperilil cu polietilend
rosturilor dintre pldci 9i cimentul care se interegte repede, folosit pentru amenajarea sau prelate impermeabile. Ca inlocuitor al varului
potecilor gi aleilor. puteli folosi un plastifiant.

ADITIVI
Plast;flantul este folosit pentru prepararea mortarului aerat - se
formeazd mici bule de aer care miresc eflcienla produsului gi
cresc rezistenta la inghel. Riscul de crdpare este mic. Cimentul
pentru ziderie este un amestec de ciment Portland gi plastifiant.
::irfiFENT.ti0Er6Oil6:R!{RE
in magazine se gdsesc numerogi pigmenli pentru a obline beton
sau mortar colorat, dar este dificil de prevezut dacS din fiecare
pachet folosit veli obline aceeagi culoare. Ganditi-vd bine inainte
de a vd hotiri sd addugafi agenli coloranli in amestec.

AGLOMERANTI
Aglomerantul este un material oblinut din piatr5 amestecatd cu cimeni sau cu var, pentru a obline beton sau mortar.
Aglomeranli fini mai mici de 5 mm Aglomeranli grosieri care au granule mai mari de 5 mm

(Alte denumiri: nisip fin, nisipul constructorilor)
Are granule micr * de diferite culori (albe, galbene, portocalii)
Folosit pentru obtinerea mortarului, nu a betonului.
NISIP GRUNJOS
(Alte denumiri: nisip pentru beton)
Are granule de diferite dimensiuni - este aspru qi ascutit la
atingere. Folosit pentru ob,tinerea betonului. nu a mortarului.
pentru beton. Calitatea standard este de la 20 mm pani la
NISIP ARGINTIU
Are granule de diverse dimensiuni.
Folosit pentru oblinerea betonului alb sau a mortarului alb.
I]_EffiEI
Folosit ca amestec grosier impreune cu cimentul sau
nisipul, pentru prepararea betonului.
Calitdlile sunt dupi dimensiune - '10 sau 20 mm.
(Alte denumiri: balast brut, amestec brut, amestec variat)
Este un amestec de pietre mici ajungAnd pend la praf -
inlocuieqte ,,nisipul plus amestecul grosied' in compozitiile
consislenta prafului. Nu trebuie sd conlind lut gi ndmol.
Balastul poate fi cumparat in saci, de la magazinele de
amenajdri pentru grddini.

MATERIALE DE FUNDATIE
Materialul.de^fundalie este.un strat solid 9i rigid peste care se toarnd betonul pentru a amenaja fie o c6rare, fie o fundalie pentru o
construclie. ln aceastd carte, ,,material dur" inseamni in general materialul de fundatie, dar cel de bund calitate (vezi mii jos) este
greu de oblinut. Trei tipuri de materiale sunt folosite pentru a produce materiale de fundatie.

MATERIAL DUR STRECURAT

(Alte denumiri: piatre de construclii)
Este un material de constructii alcetuit din resturi
solide sparte - cdrdmidS, beton, piatre etc. Se
recomandd a nu fi utilizat pentru cA este dificil de
tasat gi poate conline ingrediente neadecvate, cum
ar fi gipsul sau lemnul.
Amestec fin de pietrig 9i lut.
Este un material ieftin care
se intinde bine, dar este greu
de gdsit astdzi.
Termen generic pentru diverse tipuri de piatrd
spartd - cdteodatd con,tine chiar beton spart, cu
dimensiuni de 25 mm pAnd la praf. Aceastd
piatrd spartd se fixeazd bine gi este cel mai
potrivit material pentru acest scop.
 107
BETON
Betonul este un amestec din ciment, aglomeranti gi apd.
CAteodatd se pun aditivi, pentru a grebi interirea.

O AMESTECURI Proportia in volum

CIMENT PORTLAND NISIP FIN AGLOMERANT DE 20 MM BALAST
1 2% 3Y2
BETON pentru fundatii sau
1 5
1 1Y2 2%
BETON pentru ceriri gi alei sau
1 3%

O AMESTECUL PE LOC este metoda traditionald de preparare a betonului. a BETONUL GATA PREPARAT Este adus gi
Puteli cumpdra ingredientele separat sau pachete cu amestec uscat, gata gata de a fi turnat. Veti economisi timpul
preparat. ln mod evident, prepararea pe loc solicitd mai multd muncd decat necesar amestecdrii, dar va trebui sd folositi
betonul gata preparat care vd este furnizat direct in gradina. La preparare, intreaga cantitate in maximum cAteva ore. Cel
pot fi amestecate cantitdti mici Si acest lucru este important, dacd nu aveli mai important este sd faceli comanda din timp
experientd sau nu aveti ajutoare. Dar realizarea amestecului pe loc poate fl - spuneli furnizorului in ce scop vd trebuie
o muncd dificila, dacd vreli o cantitate mare - este o idee bund sd va fie adus betonul gi de catd cantitate aveti nevoie.
cu betoniera. Solicitali sd vi se dea gi un agent de int6ziere
Amestec manual Amestec mecanic a intdririi dacd vre{i sd turnali betonul mai tAziu.
Mdsurali cantitSlile necesare de Puneti magina de amestecat pe o supra- Pregatili descdrcarea cAt mai aproape de locul
nisip gi amestec grosier (sau ba- fala solida gi netedd - fixali tamburul in sus unde veli turna betonul - asigurati-vd ce este
last brut), folosind o gdleatd. 9i pornili motorul.Turnali jumdtate din ames-
totul pregdtit. Asigura!i-vd se aveti ajutoare
Amestecali in formd de movild, pe tecul grosier cu pulind apa - cAnd s-a suficiente (9i pricepute) in preajmd - 1 metru
o suprafa!5 plane Si neteda. Tasali omogenizat bine, addugati jumdtate din cub de beton se transportd in 25-30 de roabe.
vArful 9i forma{i un crater in centru cantitatea de nisip gi ciment gi apoi, treptat,
cu o lopata. Turnati crment. Ames- adaugafi restul materialelor. Addugali apd
tecali gi apoi addugali materialele pulin cate putin - dupd cdteva minute
uscate p6nd ce culoarea movilei rdsturnati o cantitate micd de beton gi
devine uniformS. Mai departe mo- verificati. Addugali mai multd ape sau mai
dul de lucru e valabil gi cu amestec multe ingrediente, p6nd oblineli consistenla
uscat gata preparat. Cdnd movila potrivite.
are o culoare uniformd, tasali vAr-
ful incd o datd 9i formali craterul. TESTAREA BETONULUI
Addugali pulind apd gi aduceli Apdsali pe varful gremezli cu dosul
incet marginea spre centru. Ames, lopelii 9i apoi treceli cu partea metalicd
tecali gi turnali apd, cate putin, peste intreaga suprafald. Betonul trebuie
pAnd ce betonul este bine omo- sd fie tare, omogen $i umed, fdrd ca la
genizat gi umectat. suprafald sd stagneze apa.
O GRADUL DE INTARIRE
Dupd 2 ore Beton fdrd aditivi: poate fi turnat - este moale A BETONULUI
Duod 4 ore Beton cu agent de intdrziere a intdririi - este moale
Dupd 3 zile Beton care nu mai poate fi lucrat - putin intdrit
Dupd 7 zile Beton intdrit - intdrit oe iumitate
Dupa 30 de zile Beton intdrit - complet intarit

MORTAR
Mortarul folosit astazi este un amestec de ciment si nisip, plus var gi agent de aerare

O AMESTECURI Proportia in volum

CIMENT I NISIP DE CONSTRUCTII VAR STINS PLASTIFIANT
MORTAR de
1 (ciment Portland) 6 1

fundalii pentru sau

dale, cir;mizi gi 1(cimentPortland) i
profiluri de
pavare
1 (ciment de ziddrie) I
Moftarul trebuie amestecat la fala locului - cel mai bine este
sd folosili ciment de ziddrie sau amestec de nisip
constructii, dacd aveli de fdcut o lucrare mare sau sa
cumperali un sac cu mortar pentru cdrdmizt, dacd ave.ti o
suprafald micd de lucrat. Un sac de 25 kg este necesar
pentru 50 de cdrdmizi sau 150 de profiluri de piatrd
aparentd. Este important se adaugali cantitatea necesard
de apd - va trebui sd rdmAnd pe mistrie, dar nu trebuie sd
curge apd din el sau compozitia se aibd cocoloage.
0 I
- instruc!iuni producitor
sau
S I -
Pregatifi moftarul pe o placd veche de lemn. Umeziti-l gi apoi
-nisip.
de faceli o grdmadd cu jumdtate din cantitatea de
Adduga!i celelalte ingrediente gi apoi restul de nisip.
Amestecati bine toate ingredientele. Formali o movild, turtili
vdrful gi apoi dali formd de crater. Addugali pulina apa in
crater, dupd care aduceti incet partea din margine spre
centru. Amestecafi gi intoarceti nisipul pe toate pd(ile -
addugali cAte pulind apd, p6nd ce mortarul este bine
omogenizat gi umezit.
108

Fierul forma pe vremuri scheletul exterior a Aceasta nu inseamnd cd fierul nu este folosit.
milioane de grddini din Marea Britanie. De la micile
terase ale caselor de-a lungul strdzilor din oraqe pAnd
la marile proprietS[i ale aristocra[ilor toate aveau
garduri gi por[i din fier, iar in grddini mai mari,
scaunele, mesele gi ornamentele erau deseori fdcute
par[ial sau in totalitate din fier.
Majoritatea elementelor de fier au fost reciclate in
munilia celui de-al doilea rdzboi mondial qi moda
fierului nu a mai revenit. in acest moment, cele mai
populare materiale pentru amenajdrile din jurul
grddinii sunt lemnul, cdrdmida qi piatra, iar in interiorul
grddinii - aluminiul, plasticul, rdginile, lemnul gi o[elul
imbrdcat, care au inlocuit fierul forjat qi turnat.
FIERTURNAT
Este fierul care conline aproximativ 4ok carbon gi cantitdli
mici din alte elemente. Obiectele sunt modelate (turnate) din
acest material, iar avantajele sale sunt acelea cd nu e
scump gi in acelagi timp, e rezistent. Totugi, este casant -
o loviturd durd poate sd il spargd. Fierul turnat ruginegte
incet, dacd este expus in mediul exterior, aga cd trebuie
protejat cu ajutorul mai multor straturi de vopsea.
FIER FORJAT
Este fierul care conline carbon gi cel pulin 5% zgurd. Poate
fl modelat in multe feluri - poate fi rdsucit, indoit etc. de
asemenea, poate fi bdtut cu ciocanul gi montat in garduri, piese
de mobilier gi vergele. Fierul forjat ruginegte foarte incet, dacd
este tinut in exterior- Astdzi este scump iar aga-zisele piese
- gi dacd este
de ,,fier foryat" sunt, in general, fdcute din olel moale.
OTEL MOALE
in ciuda denumirii lui, esle aproape olel pur - conlinutul de
carbon este mai mic de 0,1%. Se poate prelucra ugor -
olelul moale se poate tdia, indoi, lipi sau suda gi este folosit
pentru o gamd largd de elemente fixe - tije, balamale,
armdturi etc. Problema este cd ruginegte repede - trebuie
protejat cu vopsea.
ALIAJ DE OTEL
metald- crom, nichel, mangan,
Este fierul amestecat cu alte
tungsten gi molibden, de exemplu- Produsul este mult mai
dur decAt olelul moale, dar este mai dificil de prelucrat.
Aliajele de otel sunt folosite pentru unelte, precum ferds-
traie, cazmale etc. Ruginegte ugor - protejali uneltele din
aliaj de otel ddndu-le cu ulei.
Scaunele ornamentale de grddind qi omamentele din
fier se gdsesc acum in magazinele de antichitd{i, dar
sunt scumpe - pe de altd parte, fierul trebuie protejat
impotriva ruginei, astfel ce producdtorii s-au orientat
spre alte materiale.
Aluminiul este un metal a cdrui popularitate a
crescut mult dupd rdzboi, dar se folosegte foarte pu[in
in stare pur5. Aliajele cu aluminiu sunt mult mai
folosite - un aliaj este un amestec de doud metale
sau un metal cu un nemetal rezultAnd un material cu
proprietd[i mai bune.
oTEL TNOXTDABTL
Este aliajul de olel in care fierului i s-au addugat nichel gi
crom. Se sudeazd ugor, dar se prelucreazd greu. Proprie-
tatea remarcabila a olelului inoxidabil este cd nu-gi pierde
luciul gi nici nu rugineqte - este un material excelent pentru
confeclionarea furcilor, cazmalelor, mistriilor etc-, daci pu-
teli sd vd permiteli un pre! mai mare.
oTEL GALVANTZAT
Zincul este un metal rezistent la coroziune, in acelagi timp,
este moale gi se prelucreazd ugor. Pentru a ob{ine olel
galvanizat, fierul este acoperit cu un strat sublire de zinc
- este un material mult folosit pentru confeclionarea de
roabe, plase de s6rmd, cuie etc. Rezistd la rugind, dar nu
zgAriat.
oTEL LACUI
Olelul lScuit este, de fapt, fierul sau olelul protejat de rugind
cu un strat ars in cuptor aplicat pe suprafata sa. Mai demult
acesta era produs dintr-un material de asfalt numit Black
Japan/lac negru/, dar acesta a fost inlocuit cu smalturi arse
in cuptor, care sunt extrem de rezistente gi se produc in
multe culori.
ALIAJ DE ALUMINIU
Aluminiul turnat este un material ugor gi reprezintd inlocui-
torul modern al fierului turnat, pentru producerea mobilierului
ornamental de grddind. Problema este cd metalul pur are
rezisten!5 mecanicd micd. Aluminiul in aliaj se obline prin
addugarea unor cantitdti mici de cupru, mangan 9i mag-
neziu, ceea ce il face la fel de dur ca olelul este folosit
-
pentru scaune, mese, case de vard etc.

Corodare Si ruginire
in contact cu aerul, la suprafala unui metal se formeazd o sare metalicd noud, a cdrei compozitie
este diferitd de a metalului respectiv. Datoritd acestui proces, o pade a metalului se distruge,
mai exact se corodeazd. Stratul de coroziune poate fi foarte subfire, aga cum se poate observa
la argint, cAnd igi pierde luciul, c6nd se patineazd bronzul, ori cind apare un strat alb pe
suprafa,ta din alumrniu a serelor sau a mobilierului. Din nefericire, sarea de pe alte metale este
greu de observat, iar stratul care se formeazi este atat de gros, incAt slSbegte rezistenta
metalului - aga se intAmpld c6nd apare rugina pe suprafelele de fier gi o!el.
Rugina se poate extinde foarte repede, iar procesul continud atata vreme, c6t metalul este in
contact cu umezeala gi aerul - rugina apare deseori pe porfi sau pe barele de fier mai ales
datoritd unei fisuri in stratul de vopsea. Pentru a impiedica ruginirea obiectelor din fier gi olel
noi sau pe accesoriile de prindere, trebuie sd aplicali un strat contra ruginei, apoi alte doud
straturi de vopsea, pentru mai multd proteclie. Dacd rugina este deja prezentd pe o lucrare din
fier mai veche, aveti nevoie de o substanld pebazd de tananti. Curdlali cu peria rugina rdmasd
gi frecali suprafata pAnd rdmAne netedd. Aplicalr apoi substanta anti+ugind -acest compus
schimbd restul de rugind in magnetitd inofensivd care formeazd un strat protector contra ruginei.
Pe suprafala respectivd trebuie dat un strat (doud straturi, dace suprafata este atacatd) de
substan!5, apoi se aplicd un strat de vopsea speciald pentru extedor.

Unul dintre obiectivele principale ale acestei
cdr[i a fost acela de a scoate in eviden[d faptul cd
cea mai mare parte a suprafe[ei unei grddini nu
este cea acoperitd de pdmAnt sau de plante.
Suprafafa cea mai mare este un cadru ale cdrui
elemente il reprezintd zidurile, potecile, treptele,
gardurile, por[ile, construc[iile de grddinS, orna-
mentele, dalele de pavare gi aqa mai departe.
CAteodatd addugdm cAte un element acestei
pdr[i neinsufle[ite a grddinii - in u]timii ani, con-
ceptul nou de petrecere a timpului liber in naturd
a fdcut ca milioane de proprietari de grddind sd
achizi[ioneze gritare pentru fripturd qi seturi
pentru terasS. Pe de altd parte, este necesar ca
din cdnd in cAnd sd mai modificdm sau sd repa-
rdm cAteva ceva in gradind: o cdrare, un gard. Un
lucru este limpede: o datd amenajatd grddina,
desfdgurdm multe actMta[i in acest spa[iu, ceea
ce necesitd periodic atdt lucrdri de intre[inere, cAt
gi repara[ii, activitS[i de maximd importan[d in
gridinS.
Din pdcate, nu proceddm intotdeauna a$a.
CAnd wem s5 construim sau sA cumpdrdm ceva
nou, pierdem o gramadd de timp ca sd analizdm
diferitele op[iuni. Studiem cataloage, mergem prin
magazine, analizdm obiectul respectiv din toate
unghiurile, ne asigurdm cd este bine fdcut, abia
dupd aceea, introducem noul ornament, noua
constmc[ie, unea]td etc. in ansamblul grddinii, fie
aducAnd-o noi singuri acasd, fie angajdnd pe
altcineva si o transporte sau sd o construiascS.
Dar dupd aceea neglijdm complet acel lucru.
Drept urmare, dalele de pavaj se scufunda,
betonul se fdrAmS, iazurile se transformd in balti
urAte, balamalele ruginesc qi un aer de neglijen[d
se instaleazd peste tot in grddinS. Solu[ia este sd ne
reamintim cd lista prioritd[ilor din grddind include
qi alte sarcini in afara celor legate de sddirea
plantelor, curd(area arborilor, plivirea buruienilor,
tunderea ierbii etc. - la acestea se mai adaugd
doud sarcini esen[iale. Este vorba de intre[inerea
pdr[ii neinsufle[ite a grddinii, ceea ce inseamnd
pdstrarea ei in bund ordine. Tot aici trebuie incluse
qi repara[iile, care presupun refacerea, renovarea
obiectelor, atunci cAnd se stricd.
Ca sd simplifica[i rezolvarea acestor probleme
trebuie sd ave[i un program periodic de intre$ne-
re qi repara[ii in grddind. Aceasta presupune sd
109
prM[i cu atentie in jurul dumneavoastrd, atunci
cAnd ave[i de lucru in grddind - sd nu omite[i
diversele amdnunte pe care le-a[i observat qi sd le
remedia[i, dacd ali vdzut rugind sau putregai, dacd
vopseaua s-a curS[at qi aEa mai departe. La sfAr-
qitul zilei de muncd in grddind strAngeti din drum
tot ce nu vd mai trebuie gi ldsa[i intotdeauna unel-
tele curate dupa ce le folosi[i. O datd pe an veri-
fica(i atent zidurile, gardurile, construc(iile etc.,
ceea ce presupune atAt curd[area lor, cAt qi, pro-
babil, cAteva repara[ii. Aceastd activitate este
similard curd[eniei de primdvard din casd, dar
pentru gradind acesta nu este sezonul potrivit
pentru lucrdrile de intre(inere anuale. Primdvara
avem multe lucrdri de fdcut afard - aga cd mai
bine alege[i o zi senind de la sfdrgitul toamnei,
cAnd nu ave[i atAt de multe treburi de fdcut. $i incd
doud sfaturi importante - incerca[i sd incheia[i
repara[iile cAt de repede posibil, gi nu vd angaja[i
s5 faceli lucruri care vd depdgesc: fie pentru cd nu
ave[i indemdnarea, fie condi[ia fizicd necesarS.
Un avantaj evident al desfdqurdrii in mod peri-
odic a unui program de intre[inere qi repara[ii este
acela cd partea neinsufle$ta a grddinii va.ardta qi
va func[iona bine. Mai existd incd trei avantajg,
degi mai pu[in evidente, la fel de importante. In
primul rAnd, dacd neglija[i intre[inerea corespun-
zdtoare a grddinii, lucrdrile din grddind vor fi mult
mai dificile qi mai pu[in eficiente. De exemplu, din
cauza ventilatoarelor prost montate se pierde c5l-
durd in serd sau face[i un efort mai mare sd sdpati
cu o cazma plina de noroi uscat, sau mai degrabd
strica[i decAt tunde[i iarba de pe pajigte, dacd
folosi[i o maqind de tuns nereglatd sau neascugitd.
A doua problemd care poate apdrea dacd neglija[i
intre[inerea corespunzdtoare a grddinii este aceea
cI repara[iile simple pot deveni adevdrate bdtdi de
cap, dacd sunt amAnate.CAteva pete de rugind pot
duce la deteriorarea iremediabil5 a mobilierului;
dacd nu e reparat la timp, un stdlp de gard care
s-a inclinat sau a putrezit poate duce la prdbuqirea
intregului gard dupd o rafalS mai puternicd de
vAnt; dacd nu este tratatd imediat, o suprafa[5
micd dintr-un lemn afectatd de putregai, poate sd
strice intreaga ramd a geamului. Cea de-a treia
problemd care poate surveni din cauzd cd nu a{i
intre[inut corespunzdtor gi la timp lucrurile este
cea mai gravd dintre toate - riscul accidentelor. Nu
existd doctor de la camera de gardd care sd nu fi
auzit vorbele: ,,dacd aq fi reparat la timp treapta aia
desprinsS", ,,dacd ag fi dat la o parte foarfecele din
grddinS" sau ,,dacd aq fi curd[at mAzga de pe
cdrare".
Dupd cum vede(i, existd numeroase motive
pentru care trebuie sd vd asigura[i cd qi partea
neinsufle[itd a gradinii este ingrijita cum trebuie Ei
reparatd atunci cAnd e necesar. Scopul acestui
capitol este sd vd arate cum anume sd proceda{i.
 110

Priviti zidurile grddinii c6nd vi faceli inspeclia pentru intre-

Repararea c rd pdtu ri Io r
!inerea grddinii - mai degraba survin probleme la zidurile
de cdrdmidd decdt Ia cele din piatrd aparentd, de aseme-
nea, la cele care se sprijina pe pdm6nt, fala de cele de
sine staidtoare. Mugchiul, algele gi diversele depuneri sunt
inestetice, dar nu ridicd probleme serioase. Santurile apd-
rute in imbindrile cu mortar pot fi reumplute, iai deteriorarea
provocatd de inghe! (crdparea) unei cdrdmizi determind
inlocuirea ei. Din pdcate, pot aparea gi probleme mai mari.
Fundalii slabe, slaba calitate a cdrdmizilor sau a mortarului,
perturbalia datoratd rdddcinilor plantelor sau infiltrarea in
zid a umezelii din pdmAnt pot duce la crdp6iuri verticale ale
zidului sau la aparilia unei inclinatii serioase. in aceste
cazuri, va fi necesar sd ddr6mati zona afectata 9i sd
reconstruiti zidul.
in imaginea de mai sus pot fi vdzute cAteva crdpdturi
superficiale. Crdpdtura gi-a fdcut un drum in zigzag prin
Curdlarea zidurilor m urdare mortar. ln timp, ea se poate extinde peste mai multe rAnduri
de cdrdmizi. Dincolo de crdpdturd, zidul rdmAne solid gi
drept, ceea ce face ca problema sd se poatd remedia ugor.
Tot ce aveli de fdcut este sd curdtati mortarul din zona
afectatd 9i apoi sd puneli unul nou, dupd cum se aratd la
pagina 111.Trebuie sd umezili cu grijd cdrdmizile inainte de
umple rosturile cu mortar. Trebuie sd aveli grijd sa impingeli
mortarul adAnc in spatiul dintre rAndurile de cdrSmizi. Dacd
crdpdtura se afld in partea de sus a zidului, atunci este mai
bine sd inldturali cdrdmizile afectate gi sd puneli altele, aga
Sunt necesare cateva operatii specifice pentru a curSla cum se indicd la pagina 8. Potrivirea culorii mortarului cu cel
zidurile din cdrdmidd 9i din piatrd" Dacd ele s-au acoperit cu din jur este singura problemd delicatd a crdpdturilor minore
o pudrd alb6, urmali indicaliile de la sectiunea despre - vezi reumplerea rosturilor, la pagina 111, pentru sfaturi.
eflorescentS, pagina 111. Problema obignuitd o constituie o
combinalie de murddrie, mugchi gi m6zgd verde (alge).
Pentru inceput folosili o perie asprd, pentru a curdta mizeria
gi depunerile de la suprafa!5. Al doilea pas este sd frecali
cu apd curati - nu folosili niciodatd sdpun sau detergent.
W K
&

Unde existd mugchi, alge gi mucegai trebuie sri folosili

fungicide. Alternativ puteli aplica un inalbitor folosit in casd
(1 parte indlbitor: 4 pe{ apa) - ldsali sd aclioneze c6teva
zile gi apoi spdlali cu apd curatd. Un mic sfat - purtali
ochelari de protectie cAnd folosili solulia contra depunerilor
de m6zgd. Acest tratament chimic va curdla zidul, dar nu
va rezolva problema - mugchiul 9i algele indicd umezeald
excesivd gi aceasta trebuie rezolvatd, altfel problema va
reapdrea.
Pentru a renova un zid de cdrdmidd, frecali suprafala cu
o bucatd de cdramidd de acelagi fel. Piatra va fi
curdlatd
cu o piatrd ,,de nisip" - pdstrali piatra udd tot timpul. Mortarul
ca gi tencuiala se pot decolora folositi in acest caz o
- cauza producerii crdpdturilor este tasarea. Aceasta se
substanld potrivitd pentru curSlat piatra, pe bazd de acid.
Lucrdri de izolalie Ia ziduri
Zidurile de piatrd rezista la umezealS, dar cele de cdrdmidd
o absorb 9i rdmAn astfel saturate lungi perioade, mai ales
cdnd se afld in regiuni cu multe precipitatii sau in locuri
umbroase. Drept urmare, atdt rezistenla cdrdmizilor, cAt gi
a mortarului slSbegte, iar suprafala poate fi grav afectatd
de inghet.
Pentru a impermeabiliza cdrdmizile va trebui sd tratati zidul
cu o substante adecvatd. Acest lichid incolor va opri apa
se intre in^ cdrdmidS, dar va permite vaporilor s6 iasd la
suprafa!5. lnainte de a o aplica, curdlali suprafata cu aten{ie
gi reparali crdpdturile. CAnd suprafa!a cdrttmizii se usucd,
aplicali substanta impermeabild cu o perie, apdsdnd ca
lichidul sd intre in suprafa\a cdrdmizii gi la imbindrile cu
mortar.Verificali dacd ali acoperit intreaga suprafatd. Aplicali
un al doilea strat dupd cAteva zile.
Un element foarte important in cazul crdpeturilor adAnci este
cd pe lAngd mortar se crapd gi cdrdmizile, iar crdpdtura se
dezvoltd pe verticald. Poate cd zidul a suportat o loviturd
puternicd sau mortarul folosit a fost prea ud, in general,
intAmpld din cauza fundaliilor, care se deplaseazd in jos gi
in sus (migcare de unduire). Motivul poate fi acela cd fundalia
nu a fost turnatd corect - dar dupd ierni umede qi veri foarte
uscate, chiar qi la o fundalie turnatd corect se inregistreazd
alunecdri, dacd se afld pe un strat de argild. Dac6 crdpdtura
a dus la inclinarea zidului sau l-a fdcut instabil, atunci singura
solulie este ca el sd fie ddrdmat gi reconstruit. Faceti acest
lucru imediat sau ingrddili zona, dacd zidul afectat pune in
pericol trecdtorii. Dacd zidul este drept gi solid, atunci pasul
urmetor este sd vedeli daci crdpdtura este pe punctul de a
se extinde. Pentru aceasta trebuie sd faceti testul cu bucata
de geam, cum se vede in imaginea de mai sus. Lipili o lameld
de sticld peste crdpdturd. Dacd ea se sparge in c6teva
sdptdmAni, inseamnd cd problema se agraveazd - gi aiunci
singura solulie este sd demolali zidul gi sd construili altul.
Numai daca zidul esie drept, solid 9i crdpdtura nu avan-
seazd, trebuie sd incercati sal reparati, addugAnd mortar in
rosturile afectate.

Reumplerea rosturilor
Mai devreme sau mai t6ziu efectele combinate ale vAntului,
ploii 9i inghelului vor duce la dezlipirea mortarului dintre
cdrdmizi sau dintre blocurile de piatrd. Efectul este inestetic,
iar rezistenla la intemperii a zidului scade. Solulia este re-
umplerea rosturilor zonei afectate. Cu o surubelnitd, un
ciocan cu capul lat gi o daltd sau cu un burghiu electric avdnd
ata$ate o daltd curdlali mortarul crdpat pAnd la o adAncime
de aproximativ 1,30 cm. Preparali mortar din ingredientele de
bazd (pagina 107) sau cumpdrali un pachet cu amestec gata
preparat - nu addugali prea multd apd gi incorporafi nigie
adeziv peniru ca substanla sd adere mai bine. Nu amestecati
mai mult material decAt gtili ca puteli folosi intr-o ord. Curela!
toate resturile gi freca{i cu o perie asprd, dupd care fixali bine
cdrdmizile in mortar 9i spdlali mortarul rdmas.
w Deseori, pe suprafala cdrdmizilor unui zid apare o depunere
ROST ROST
iMarNnr FRECAT
LA NIVEL
'@*o* ROST
RETRAS
wERoDAr
Folosili o mistrie cu vArf pentru a impinge mortarul Tn spaliile
goale - incepeli cu rosturile verlicale, dupd care umpleli-le pe
cele orizontale. Apoi neteziti mortarul curdtati excesul gi
-
umpleli golurile, urmAnd traieul original al roiturilor. Pentru
rosturile frecate folosili o bucatd de furtun de grddind sau o
unealtd speciald pentru umplerea rosturilor. Ultima etapd este
curalarea resturilor de mortar, atunci cAnd locul reparat
aproape s-a uscat" Aceste instructiuni sunt cele standard, pe
care le veli gdsi in orice manual de amenajare a grddinilor,
dar, cu toate acestea, rezultatul reparaliei poate conduce la
un aspect inestetic al suprafelei respective, dacd nu au fost
reparate rosturile din tot zidul. E bine sd fili precauli 9i sd
folosili o cantitate micd de mortar. lnainte de a incepe sd
reparali toatd suprafala, faceli o probd gi corectali prima datd
doar gantul dintre c6teva cE,rdmizi. Dupd ce ali fdcut acest
lucru, pe o suprafa!5 micd, o sd vedeli cd mortarul nou, cAnd
se intdregte, are o culoare diferita fala de cel de la restul
rosturilor. Puteli cumpdra coloranli peniru amestecurile de
mortar - inainte de a repara intreaga suprafald afectatd,
incercati pAnd oblineli culoarea potrivitd.
Profilurile de piatrd aparentd se repard la fel ca gi cdrdmizile.
De curSnd a apdrut un amestec special, un amestec de
mortar care se aplicd direct din punge in spatiul rosturilor
dintre profiluri - stratul de mortar este apoi netezit fie cu o
cArpd, fie cu o mistrie cu vArf. Se gdsesc in comert cinci
'Exisid
culori, de la nuanta galben-deschis la cea a cdrbunelui.
un instrument special, folosit pentru a da un aspect frumos,
decorativ, pentru diferite tipuri de rosturi.
111
C u rdla re a efl o res ce n lel o r
r,'tit
''
.;,)j\tri::i. . '
..^1"
1.ru-i,.,, w
albicioasS. Aceasta se datoreazd sdrurilor solubile din
interiorul cdrdmizilor, care ies la suprafald, pe mdsurd ce
materialele de constructie ale zidului se usucd. O datd ce
ies la suprafald, aceste sdruri cristalizeazS. Efectul se vede
ca un strat sublire alb 9i fin.
Aceastd eflorescen!5 este o depunere normald gi tot ce
aveli de fdcui este sd o curSlali cu o perie de sArmd, pAnd
dispare complet. Nu Tncercali niciodatd sd o inldturali cu apd
- nu veli face altceva decAt sd agravali problema, ad5-
ug6nd sdruri noi suprafetei. La un zid despd(itor, fdrd
sprijin, eflorescen{a nu va persista mai mult de un an sau
doi, dar la unul de sprijin va dura mai mult.
Curdlarea ertofierelor
w
W
Cdrdmizile izolate pot fi foarte slabe, ceea ce permite ume-
w
zelii sd se infiltreze. O datd cu venirea inghetului aceastd
umezeald se dilatd prin inghe!, iar partea dinspre exterior a
cdrdmizii se sparge. Acestea sunt spdrturile care apar in zid
gi ele trebuie reparate, pentru ci
aratd urAt, iar partea
afectatd va fi mai apoi, mult mai ugor atacatd de umezeald.
Folosili un ciocan cu capul lat 9i o dalta pentru a curata
mortarul din jurul cdrdmizii sparte gi apoi scoateti cirbmida.
Dacd este prea greu, folosili o bormagind electricd cu un
burghiu pentru ziddrie. Astfel veli putea face mai multe gduri
in cdrdmidd, iar aceasta se va sparge in bucdli.
Curdlali gi umezili spdrtura, dupd care puneli in spaliul gol
amestec cu ciment (1 parte ciment: 3 pdrli nisip de
construc!ie). Umpleli rosturile lucrdrii la fel ca in restul zidului
gi apoi vopsili intreaga zond cu o substantd impermeabild
- vezi pagina 110.
Aceastd tehnicd nu va fi eficientd, dacd sunt afectate multe
cdrdmizi. in aceastd situalie, tot ce v6 rdm6ne de facut este
sd tratali zidul cu o solutie stabilizatoare care sd !ina laolaltd
bucdfile din suprafala afectatd, dupd care sd acoperiti zidul
cu o vopsea texturatd de ziddrie.
 z

GARDURT gt
:.-:::i==--li:.:.=:: PORTI
,
=:::=::-i:::t:h:::]:::::::::::r,:::!:t:.::::t'..1:::i. - -
P6nd c6nd nu apare o probleme serioasd, gardurile
9i porJile
sunt deseori neglijate - se intdmpld ca o 6ucatd din gardul Repararea unei stilp
ri
de lemn sldhit
99 t9r! sd se desprindd din pricina unei furtuni sau poarta
din fald se lasd, astfel incat nu se mai inchide. Solutia o l*6 : ' i'e'4
reprezinta verificarea constantd gi lucriirile periodice d6 in_ ..: {
tre{inere - in acest fel, striceciunile mari pot fi, in cele mai
multe cazuri, prevenite, dacd se iau mdsuri din timp.
La gardurile 9i portile de lemn, problema principaid este
aceea..cd
.ele pot sd putrezeascd. Aplicati o substanld de
proteclie de calitate la fiecare doi ani - dacd in apropiere
cresc plante sau locul este l6ngd gard, trebuie sd folositi un
produs pe bazri de apd. Facefi aceasta operatie cdnd lemnul
este complet uscat - aceasta ajutd ca substanta sd intre bine t'.
in fibrd. Acordati o aten{ie speciald zonelor ailate in contact lr-"'
)i
'!i'.:i-":+'*...."'"

cu
.solul 9i vArfului stalpilor. Examinati cu atentie garniturile ri
metalice - dacd sunt corodate fie le inlocuiti,'fie le tratati
cu o substanle pe bazd de tanan{i impotriva ruginii _ vezi ii,-i
pagina 108. Nu numai putrezirea este problema-_ contrac_
tarea lemnului poate duce Ia sldbirea imbindrilor.
La gardurile 9i po(ile de metal, problema o reprezintb mai
degrabd ruginirea decdt putrezirea. Este esentiald vopsirea
ffi
FStA*il

.i

periodicd -.folosi{i un produs pe baze de tanbnti pentru a Felul in care trebuie procedat depinde de c6t de grav e
inldtura rugina, dac5 ea deja s-a instalat. afectat stalpul. Dacd la bazd nu a putrezit, dar se balanseazd
pentru cd nu a fost bine fixat de la inceput, atunci sdpa{i o
Repararea unei stinghii transversale groapd in jurul sdu, de aproximativ 20 cm addncime gi
20 cm_ld!ime. Folosi!i o niveld, aduceti stAlpul in pozi!i-e
verticald 9i suslineti-l provizoriu cu ajutorul unor proptele de
lemn, ca in imagine. Puneli moloz cu piatrd mare in jurul
bazei st6lpului gi apoi turnati beton, ca in imaginea de la
pagina 14. lnldturafi proptelele dupd 3-4 zile.
:i
'!$
.t'.'.
,i,l:
.!"'&" l
,] I
,t"
:,tr
-:!-a
Stinghiile transversale sunt esentiale pentru cd sustin scAn_ . .rlil
durile.dintr-un gard. Dacd o mare parte sau toatd stindhia este
putred6, atunci o parte a gardului va trebui demontatj
9i pusd
: ""--
alte sttnghie. dar de obicei problema nu este aga de'giavd.
O problemd obignuitd este cd stinghia se lasd penku cd la
unul din capete incepe sd joace in fanta practicatd in st6lpul
de ,la marginea gardului. Fixati stinghia de st6lp atag6ndu_i o
platbandd coltar metalicd, prin ingurubare, dupe cum- se vede
MAI SUS,

*:::

Din pdcate, cauza frecvente pentru care se inclina un gard gi

.stalp este
un pentru cd putrezesc la bazd. Cea mai iimpli
metodd de a rezolva aceastd problemd este sd sdpa{i o
,irxi::ra groapd 9i se tdiali partea putrezitd a stAlpului _ gaura trebuie
i:, sd fie de aproximativ 50 cm adAncime. Apoi inlroduce{i un
i:r'::
':.' contrafort de beton care sa sustind stdlpul de lemn. impingeti
:
bollurile galvanizate prin gdurile contrafortului de beton, pAnd
c6nd lasd semne pe suprafata st6lpului de lemn, iar in dreptul
lor faceli doud gduri $i aplicali o substantd de protectie pe
baza lui. Fixati stdlpul de contrafort 9i asigurali-l provizoriu cu
bandd metalicd pe una din bucdtile fisurate 9i apbi, intro_ pari de lemn. Verificali verticalitatea. puneti moloz cu piatrd
duceli doud guruburi in cealaltd bubatd, impinsd, penku a se mare in jurul bazei 9i apoi turnati beton, conform indicatiilor
imbina, de o persoand care vd ajutd. de la pagina '14. Inldturati proptelele dupa 3_4 zile.
 113

inlocuirea unei scAnduri Repararea unui stfllp de poartd

de la baza gardului inclinat

Dacd un stdlp de poartd nu mai este stabil 9i incepe sd se

Scopul unei scdnduri de la baza gardului este sd protejeze
lemnul gardului de contactul direct cu solul. Pentru a pre-
lungi viata sc6ndurilor de la baza gardului, verifica{i-le sd nu
fie acoperite de pdmdnt, de cate ori avefi timp sd examinali
toate amenajdrile din grddind. Totugi, de reguld, dupd caliva
ani de folosire, lemnul putrezegte. inlocuirea scAndurii de la
baza unui gard este o operalie simpld. Tdiali o bucatd de
lemn tratat Ia aceleagi dimensiuni, desfaceli scAndura pu-
tredd din cele doud piese de suslinere, care o tin fixatd de
stAlp, dupd care montati noua sc6ndurd- Ldsaji un spaliu de
1,25 cm intre marginea de jos a gipcilor gardului gi partea
de sus a scdndurii de la bazd.
incline, poarta nu se mai poate deschide cum trebuie. Dacd
lemnul este sdndtos, va fi relativ ugor sd remediem problema.
S6pali o groape in jurul stalpului, de aproximativ 15 cm
addncime 9i 20 cm ldlime. Cu ajutorul unei nivele, aduceli
st6lpul in pozitie verticalS 9i fixaliJ cu proptele de lemn, ca
in imagine. Apoi puneli moloz cu piatrd mare de jur impre-
jurul capdtului de jos al stdlpului, dup^d care turna,ti beton,
conform indicaliilor de Ia pagina '18. lndepdrtali proptelele
dupd 3-4 zile.
Repararea unei po4i inclinate

Lucrdri de intrelinere la po4i

in general, porlile de metal nu pun probleme - ele nu
necesitd decdt un tratament antirugind, dacd apar pete de
coroziune, ungerea cu ulei a balamalelor gi a zdvorului 9i
vopsirea la caliva ani.
Po(ile de lemn pun mar multe probleme. Precipitaliile din
timpul iernii pot duce Ia putrezire, soarele fierbinte al verii
poate face lemnul sd se strange, iar folosirea lor periodicd
poate face ca zbvorul, balamalele gi elementele de legeturd
sd se dizloce. incepeti lucrdrile de intrelinere cu balamalele
- ungeliJe 9i aplicali tratamentul anticoroziune (pagina 108),
dacd sunt atacate de rugind. Balamalele sldbite trebuie
degurubate, gdurile trebuie umplute cu dibluri 9i apoi refixate
guruburile. Balamalele stricate trebuie inlocuite cu unele
galvanizate sau date cu lac - pentru o poartd de 1,5 m sau
mai inaltd sunt necesare chiar 3, nu doar 2 balamale.
Suprafelele putrezite trebuie reparate repede" Tdiali po(iunea
afectatd din lemn 9i folosili tratamentul in 2 pd(i, cu ajutorul
solutiilor speciale impotriva putrezirii, de la magazinele pentru
grddini. Prima parte constd in vopsirea cavitdtii 9i a zonei din
jur cu o solutie pentru interirea lemnului. C6nd se usuc5, gaura O poartd care s-a ldsat ajunge sd se rezeme de st6lpul de
se umple cu o compozitie din fibrd de sticld. suslinere sau sd batd in cel cu zdvorul. Cauza de reguld o
Cea mai serioasd problemd la o poartd de lemn o reprezintd constituie proasta construire - fie s-au sldbit legeturile, fie
inchiderea porlii (v. pag. 18) care poate sd se blocheze. lipsegte o stinghie de suslinere a cadrului portii, ori nu s-a folosit
Cauza poate sd fie deteriorarea balamalelor, aga cd trebuie un lemn adecvat. Dacd lemnul este sanatos, de obicei, aceastd
sd le inlocuiti, dupe cum se precizeazd mai sus. Dar cauza problemd se poate rezolva fdrd mare bdtaie de cap. Primul pas
poate fi mult mai serioasd - un stdlp de poartd iegit din este sd plasali nigte suporturi sau pietre sub poartd, astfel inc6t
pdmSnt sau o poartd care s-a ldsat in jos. Prima datd verificali partea de sus sd fie perfect orizontald, iar gipcile din cadrul po(ii
stalpii po4ii cu o niveld. Dacd poarta este inclinatd, atunci - pedect verticale. Apoi strangeti toate guruburile gi curdlali toate
aduceli-o la verticald cu ajutorul procedurilor descrise mai zonele putrezite (vezi sectiunea despre Lucrdrile de intre{inere
departe. Dac5 stdlpii portii sunt drepti, iar balamalele bune, de rutind). La sfdrgit, puneli piese de legiiturd solide din otel
atunci cauza o reprezinta o poartd care s-a inclinat - urmati galvanizat, ca in imaginea de mai sus, gi indepdrtaji suporturile
procedura descrisd in continuare. de suslinere puse dedesubt.
114

LUCMRI DE INTRETINERE $I REPARATII DALE DE PAVARE

VA

9r TREPTE
Potecile, terasa gi treptele solicitd intretinere periodicd pentru Repararea betonului crdpat
a rdmane curate, sigure gi pentru a nu se deteriora. Pentru
suprafetele dure, precum cele din beton, dale, cdrdmizi sau
asfalt, nu vd trebuie ca echipament de bazd dec6t o mdturd
gi un furtun. Ca sd curatati suprafa!a lor cu o eficien{d
maxrmd, folositi o mdturd cu pdmdtuf aspru qi un furtun cu
presiune. Se recomandd sb purta{i ochelari de proteciie,
cand spelali cu fudunul la presiune mare. CAteodatd mdtura
gi apa nu sunt suficiente. intre cr-rpZrturile dintre pietre se
gdsesc deseori buruieni - fie le smulgeti, fie folosi!i un
ierbicid special. La suprafafd pot sa se acopere cu mugchi gi
m6zgd verde. Aceasta trebuie rezolvata imediat, cu ajutorul
unui produs adecvat - folositi spray special pentru curdlarea
potecilor gi teraselor, de exemplu. Aplica\i solutie diluatd pe
suprafata afectatd gi lesali sa actioneze 10 minute, dupd care
limpeziti cu ap5. Betonul cu suprafaJa prdfoase poate fi
curelat cu substanld care reface luciul. Pietrigul se curdta prin
greblare gi dacd e necesar, poate fi scos gi reagezat.
Existd cdteva cauze peniru care apar crdpdturi pe cdrdrile gi
Cateodatd este nevoie sd faceli gi reparatii. Pentru reparalii
aleile din beton. Baza poate fi prea slabd, amestecul nu a
exista cAteva reguli simple. Defectele care pun in pericol
fost bun, lipsesc rosturile de dilatare (v. pag. 28) ori materialul
siguranta (trepte cezute, dale ridicate etc.) trebuie rezolvate
s-a tasat. Dacd crdpdturile sunt numeroase 9i par sd se
imediat, dar crdpeturile in beton, trebuie lAsate pand nu mai inmulleascb in continuare, atunci singura solufie este sd
,,lucreazd" (reman stabile). Amestecul de mortar gi beton spargeli suprafala de beton deterioratd 9i sd turnali din nou
folosit pentru reparalii trebuie pus pe paftea uscate gi pentru cdrarea sau aleea. Dacd este doar o singuri crdpdturd, atunci
a da mai mult5 rezistentd reparatiei se adaugd 9i un adeziv. marcali locul pe lungime gi mdsurati ldjimea. Peste o lunb
sau doud mai mdsurati o datd.
Scoaterea petelor de ulei Cdnd crdpdtura este stabild gi nu se ldrgegte, trebuie sa
Petele de ulei, provenind de la vehiculele care stationeaza spargeti locul cu un ciocan 9i o daltd - crdpdtura astfel tratatd
pe alee, sunt inestetice. Dacd aveli pietrig, nu sunt probleme trebuie sd arate ca un V intors, cum se vede in imaginea de
mari - doar inlocui!i pietrele cu ulei, puneti altele noi gi mai sus. Curatati toate resturile gi faceli un amestec de mortar
greblati suprafata. Pe alte suprafele puteli folosi o substanlA cu 1 parte ciment gi 3 pd(i nisip de construc_tii. Adeugali putin
speciald pentru curdtarea petelor de ulei - turnati-o nedi- adeziv acestui amestec. Cu o perie, aplicali la nivelul crapd-
luatd pe petele vechi gi diluatd cu apd fierbinte pe cele noi. turii o solulie diluatd de adeziv - aveti grijd sd pdtrundeli in
Tratamentul este bun pentru petele de pe suprafele, dar nu
toate orificiile. Cdnd suprafata este lipicioasa, folositi o mistrie
pentru a umple toate gdurile cu moftar - neteziti bine. in final,
poate fi folosit pentru aleile recent turnate sau este doar
partial eficient dacd uleiul s-a infiltrat in materialul poros, folositi mistria pentru a nivela bine suprafala.
cum ar fi betonul.
Repararea gdurilor din beton
Repararea gdurilor din pietrig

Gaura trebuie sd fie de cel putin 1,25 cm adancime pentru

Nu astupali gaura cu pietrigul greblat din zona invecinatd -
aceasta nu va face dec6i sd strice un alt loc. Tehnica potrivite
este sd curdtali pietrigul in locul in care s-a format gaura,
pAna ce dati de o suprafald tare. Consolida{i suprafala dacd
e necesar, dupd care adiugati pietrig nou pdnd la nivelul
celui din jur. in final, greblali intrega zonl, ca sd amestecati
pietrigul nou cu cel vechi.
a putea fi umplutd. Rotunjiti marginile cu ajutorul unui ciocan
9i al unei dalte. Scoateji o parte din betonul din gaurd, dacd
gaura este mai micd decdl 1,25 cm - nu uitati se vd pune{i
ochelari de protectie. Curd{ali locul, dati cu adeziv diluat gi
umpleti cu un amestec de beton suficient de uscat amestecat
cu pulin adeziv, incercand sb obtine{i acelagi tip de ameslec
ca gi cel folosit pentru cdrare - obiinerea unei culori asemd-
ndtoare este obiectivul cel mai important, atunci cAnd umpleti
gburile de beton. Nivelati suprafata cu o mistrie.

Repararea marginilor de beton
sfdrAmate
Marginile cararilor gi treptelor din beton se sfdramd din mai
multe motive. Construirea defectuoasd inseamnd fie folosirea
unui amestec gregit, fie cA betonul nu a fost impins cu fortd
in marginile ramei funda{iei sau rama a fost scoasd inainte
ca betonul sd fie bine fixat. Se mai poate ca sfdrmarea sd
se fi datorat transportului peste margini a unei roabe incdr-
cate sau a maginii de tuns iarba.
Prima operatie este sa spargeti suprafata sfdrdmatd, panA dali
de un strat neted de beton - purtali ochelari de protectie $i
folositi o daltd gi un ciocan. Curdiati toate resturile. Tdiati o
scdndurd id se potriveascd ln;tlireu suprafelei be-
"ure cu cdrdmizi, ca in"u
tonate - fixati-o imaginea de mai sus. Dati
peste suprafala de beton deterioratd cu adeziv gi cdnd locul este
lipicios umple{i cu un amestec de beton suficient de uscat.
Compozitia obignuitd este de 1 parte ciment: 5 pd(i balast plus
putin adeziv, dar de cate ori este posibil folosili acelagi tip de
amestec din care au fost fdcute cdrarea gi treptele. Presati
betonul bine, astfel incet sd nu rdmdnd gduri. Nivela{i suprafata
cu o mistrie gi ldsali aproximattv 4 sAptdmani inainte de a
scoate scandura gi cdrdmizile.
Repararea marginilor din macadam
Dupd o perioadd, apar gduri $i in aleile din asfajt, mai ales
dace peste noapte, magina rdmane parcatd aici. Marcati
suprafa[a unde s-a scufundat asfaliul (cu ajutorul unei nivele)
gi tdiali zona deterioratd cu ajutorul unui ciocan gi al unei
ddlti, p6nd la o addncime de 5 cm. Curdtati ioate resturile.
dupd care dali cu emulsie de bitum pe fundatiei 9i
a pdrtilor laterale ale gdurii. Cdnd locul s-a
"uirrbtala
inchis la cuioare,
addugali un strat de 1,25 cm de amestec de asfalt rece 9i tasali
cu un compactor manual (vezi mai sus). Continuali sd turnati
straturi, pand se ajunge la nivelui iniJial - nivelali suprafata
cu un tdvSlug de iarbd care trebuie mentinut umed. Din
pdcate, s-ar putea ca poteca sa nu arate bine la sfArgit, astfel
inc6t sd fie necesar sd turnafi din nou asfalt pe toatA suprafala
aleii - vezi pagina 24 pentru instructiuni.
115
inlocuirea cdrdmizilor sparte gi
scufundate
='=-*"'-'-*
' '--'*"*tt"
,o*'o'{*aa.- ,,r-{
-.,
,--.:..
..!:''',,j:r'ii'ii\ ..'Ai'
--:,r;-$.
'\''":t'"'
:\-a.
Dacd bucdlile de piatrd sau cdrdmidd au fost fixate in moftar,
urmali instructiunile de mai jos referitoare la repararea dalelor
de pavare. Cdremizile gi profilurile fixate in nisip, care repre-
zintd un tip de pavaj pe fundafie flexibild, sollcitb un trata-
ment diferit. Scoateli, cu ajutorul unei mistrii, cdrimida sau
cdrdmizile deteriorate. Mai addugati la baze nisip, dupd care
nivelali cu o mistrie, astfel ca piesa sau piesele noi sd se afle
cu 1,25 cm mai sus dec6t restul. Folosi{i un profil de lemn sau
un ciocan pentru a tasa ugor cdrdmizile noi, pand ce ajung
la acelagi nivel cu celelalte - incheiati operafia, introduc6nd
prin periere nisip in ganturile goale dintre cdrdmizi.
inlocuirea ptdcilor de pavare sparte
sau scufundate
,{
Pldcile de pavaj se pot scufunda, pot crdpa sau pot incepe
sd joace, dacd fundalia nu a fost bine pusd. Dacd pldcile
s-au scufundat, va trebui sd le scoateti - folositi o scAndurb
9i o niveld pentru a mdsura dimensiunba spaliulli ramas gol.
Scoateli cu o mistrie una dintre placi, dupd ce ati spart
mortarul la capete gi dedesubt. Apoi, cu aten{ie, Ie scoteli pe
toate cele stricaie, in acelagi fel. Addugati amestec uscal de
mortar (1 parte ciment: 6 pd(i nisip pentru constructii) pentru
a aduce indllimea fundatiei la acelagi nivel cu al suprafetei
din jur. CiAnd fundalia s-a intdrit, puneti din nou pl6cile
curetate, conform indicatiilor de la pagina 30.
Pliicile crapd atunci cdnd suprafa!a lor este supusd unor
greutdti mari sau c6nd fundatia este turnatd incorect. Zona
afectatd este, de obicei, mult mai micd decdt o suprafatd cu
pldci scufundate, dar repararea lor decurge similar. Spargeti
cu un ciocan 9i o dalid placa, in bucdti mici, care se pot
scoate u9or. Dacd este posibil, umplefi golul cu pleci luate
din altb parte a zonei pavate, unde absen!a lor poate fi
mascatd. Dacd nu puteli sd faceli acest lucru, atunci aveti
nevoie de alte piese. [n acest caz, nu se poate evita diferen{a
de culoare intre ce ati pus proaspdt gi restul pldcilor. Montati
pldcile noi, conform indica!iilor de la pagina 30.
 116
La pagina 53 este prezentate o procedurd completd
de
intretinere a iazului, de-a lungul unui an intreg. in acest fel,
puteti avea plante frumoase, apd curatd qi pegti sdn5togi.
Chiar gi aga, tot apar probleme, pentru cd nu esie mereu
posibil sd creati mediul ideal, mai ales cdnd iazul este foarte
mic. Ar fi mai ugor s5-l mentineti curat, dace ati avea o
suprafatd de cel pulin 3,60 mr, ceea ce nu este posibil intr-o
grddind mice. ln consecin!5, aveli de luptat permanent cu
algele. Nu puteli sd vri bazali numai pe plantele de iaz
specifice pentru aceasta, avetr nevoie gi de substante chi-
mice. Dacd apar crdpdturi la iaz, indiferent din ce cauzd, este
necesar sd reparali zona afectatd, altfel plantele gi pegtii vor
avea de suferit.
Curdlarea iazului de alge
Existd doud tipuri distincte de alge care afecteazd iazurile de
grddind. Primul este reprezentat de forme microscopice care
plutesc pe sau sub suprafaja apei, tulburdndu-i claritatea, sau
ddndu-i culoarea supei de mazdre. CelSlalt tip de alge sunt
ca nigte buruieni care acoperd suprafala ca o pdnzd - ele
sunt alcdtuite din tulpini verzi mdtdsoase, care se prind de
fundul gi de laturile iazului.
Algele sunt stimulate sd se dezvolte in apd, care conline
sdruri minerale gi materii organice, atunci cAnd suprafata ei
nu este protejatd in nici un fel de lumina soarelui.
Cum anume trebuie procedat, aflafi in capitolul despre iazuri
din aceast5 carte (paginile 46-56). Aveli grijd ca suprafala
iazului sd fie suficient de mare (cel pulin de 3,60 mr) 9i sdr
aibd diferite tipuri de plante care fac umbrd gi absorb mi-
neralele din apd. Tot pentru prevenirea dezvoltdrii algelor
trebuie sd scoateJi frunzele cdzute in apd, sd evitati sd
aruncali in apd prea multd hrand Ia pegti, sd curdta{i cu o
grebld sau cu o plasd depunerile verzi de alge gi sd incercati
sd nu folositi fertilizatori de plante.
Dln pdcate, nu este intotdeauna posibil sd urmati aceste
sfaturi. Multe iazuri sunt mai mici de 3,60 m2, aga cd nu se
poate asigura un
-echilibru biologic corespunzdtor pentru
plante (v. pag. 53). in acest caz, solulia nu este se goliii iazul
9i sd il umpleti cu apd curatd, ci sd aplicali un tratament cu
substanle chimice. Algele se dezvoltd cel mai mult primavara
cAnd se incdlzegte vremea - cumpdrati un algicid 9i puneli-
I in apd. Dacd in apd cregteti plante gi pegti, este foarie
important sd urmali instrucliunile. Algicidele au atdt efecte
bune, cdt gi contraindicalii. Cea mai mare parte dintre ele
sunt toxice atdt pentru alge, cet gi pentru plante Si pegti_
Substanta Acurel E acjioneazd prin coagularea materialului
in suspensie (alge, sedimente etc.) 9i depunerea lui Ia fund.
Aquaclear este un decolorant netoxic care obtureazi lumina
de care au nevoie algele pentru a se dezvolta. Nici unuj
dintre aceste tratamente nu poate elimina total problemele
- de aceea, repetati procedura ori de cate ori este necesar.
ri Io r
Repararea c rd pdtu
Chiar dacd nivelul apei scade in timpul sezonului de vard, nu
inseamnd cd bazinul iazului s-a crdpat - o scddere a nivelului
cu 1,30 cm pe sdptdmdnd, prin evaporare, este foarte normald
in timpul sezonului cald gi uscat. Totugi, dacd nivelul scade
mai mult, in timpul unui sezon ferd variatii climatice deose-
bite, atunci aveli cu adevArai o scurgere in'iaz. Nu are rost sd
ldsaJi nerezolvatd problema, incercdnd sd reface{i nivelul um-
pl6nd Ia loc bazinul, cu ajutorul furtunului - apa va rdm6ne
verde, iar suprafa{a din jur, v6scoasd.
lazurile cu fundalie de beton se crapd fie pentru ce amestecul
nu a fost bine fdcut pentru acest scop, fie pentru cd materialul
pentru fundalie a fost insuficient, fie pentru cd tasarea a stricat
fundatia. Primul lucru pe care trebuie sd-l faceti este sd
scoateli din iaz plantele 9i pegtii. Dacd aveli un iaz mic, este
suficient sA le puneli in cAteva gdleji din plastic (nu din metal),
umplute cu apd din iaz - dacd aveli un iaz mare, cu mulli
pegti 9i cu plante numeroase, atunci e mai bine sd amenajali,
temporar, un alt iaz. Puteti se facelr acest lucru sdp6nd o
groapa intr-un loc izolat din grddind ai cdrei pereti sa ii
cdptugili cu butil. Umpleli-o cu apd din iaz. Dacd este posibil,
pdstrali plantele 9i pegtii in containere separate. Apoi puteli sd
golili 9i sd curdtati iazul. Orice crdpdturi mai man de 1,25 cm
lStime, apdrute in beton sau in cAptugeala rigidd de pe fundul
iazului, trebuie reparate cu ciment cu mastic impermeabil, iar
pe intreaga suprafala trebuie aplicat un adeziv special pentru
impermeabilizare. Aceaste procedurd este potrivitd, dacd este
vorba de cateva crdpeturi, dar dac; toatd suprafala este
deterioratA, atunci este recomandabil sd umpleli crdpdturile cu
mortar gi apoi sd aplica.ti o cdptugeald flexibild de butil - vezi
pagina 49. Indiferent ce metoda folosili, puneli la loc plantele
9i peqtii, conform indicatiilor de la pagina 50.
i,. /'
i
/
Cdptugelile flexibile au o viald limitatd, dar aceasta poate sd
insemne c6tiva ani, in cazul polietielenei, un matedal ieftin,
sau pdnd la 50 de ani, pentru un material de foarte bund
calitate, precum folia de butil. Nu are rost sd incercati sd reparati
o folie de polietilend crdpatd - trebuie scoasd gi 'inlocuitd cu
folie de PVC sau butil. Dacd vreuna din cSptugelile de acest
tip se rupe sau se crape, atunci cumpdrati un set penku reparaJii
de Ia centrul de grddindrit sau de la alt furnizor. Goliti iazul
pdnii sub nivelul Ia care a survenit deteriorarea. Decjpali o
bucatd din folia de rezewd furnizatA in setul de reparalii -
trebuie sd fie cel pulin de doud ori mai lungd 9i mai latd decdt
ruptura sau gaura ce trebuie reparatS. Curd{ali cu alcool metilic
aceaste bucat6 gi zona deterioratd gi aplicati un adeziv
impermeabil atat pe bucata stricatd, c6t 9i in zona din jurul ei.
CAnd adezivul se simte uscat Ia pipdit, apdsali petecul peste
bucata stricate 9i netezili-o ca sd scoatelr tot aerul djn ea. puneti
o greutate peste locul respectjy conforri instructiunilor din setLil
pentru reparalii, 9i nu umpleti iazul dec6t dupi intervalul preci-
zat. Urma{i instrucliunile de la pagina 50, dacd este necesar sd
refaceti vegetatia gi fauna iazului.

Mobila pentru exterior este supusd efectelor ploii, poludrii,
cdldurii 9i razelor ultraviolete, poate fi Iovitd sau patate,
dincolo de faptul cd se uzeazd in timp. Nu este de mirare
deci cd sunt necesare anumite operalii de intretinere, dar
in cazul mobilei sunt mai greu de fdcut recomanddri ge-
nerale. Scaunele din r59ini care nu sunt rabatabile aproape
cd nu au nevoie de intretinere speciald, dar hamacurile din
material textil pe cadru metalic presupun intrelinere
si vd tind mai mult de cdliva ani. Sunt
constanti, dacd vreli
3 reguli care se aplicd la toate tipurile de mobilier de
grddind. Cel puJin de doud ori pe an, mobilierul trebuie
curd!at (primdvara spre sf6rgitul toamnei), apoi trebuie
depozitat in interior dacd se recomandd in indicaliile de
utilizare. CAt de repede posibil reparati tot ce se rupe sau
se sparge.
Curdlarea gi intrelinerea
mobilierului de exterior
Lemn din fibri tare Toamna gtergeti de praf mobila din lemn
de iroko sau tec, 9i apoi frecali-o cu o cdrpd umezite in apd.
Cldtili 9i ldsali sd se uscuce inainte de a aplica ulei de tec.
Scopul aceste operalii este sd meniind strdlucirea culorii 9i
sd apere textura lemnului.
Lemn din fibri moale Cedrul rogu este prin structura sa un
lemn durabil, aga ce trebuie sd-l ingrijili ca pe lemnul cu
fibrd tare, folosind ulei pentru tec sau cedru. Celalalte tipuri
de lemn moale sunt predispuse la putrezire, aga cd mobi-
lierul trebule tratat callva ani cu o substanld protectoare
conlin6nd un fungicid. Spdlali mobila gi ldsali lemnul sd se
usuce, inainte sd-i aplicali tratamentul - alegeti pentru
aceastd operalie o zi frumoasd.
Plastic, rigind 9i aluminiu - se intrelin foade ugor - doar
gtergeti sau frecali bine, dacd suprafata este murdare. Folositi
o substantd de curdlare specialS, dacd mobila este foarte
pdtatd.
Mobilier vopsit gtergeli-l sau frecati-I, dacd este murdar.
Dacd este confectionat din lemn, iar suprafala este crdpatd
sau straturile de vopsea se cojesc, atunci revopsifi-l imediat.
Dac5 este fdcut din fier sau o!el, tratali-l cu o solulie anti-
ruginA, pe bazd de tanan{i gi revopsiliJ la primul semn de
corodare.
Mobilier imbrdcat in plastic gtergeli-l sau frecali-|, dacd
suprafata este murdard. Dacd este zgdriat, iar dedesubt
metalul este ruginit, dati-l imediat cu o solulie anti-rugind.
Perne impermeabile 9i huse de scaune Spdlali-le pentru a
scoate din ele mizeria gi unsoarea. Folositi un detergent dacd
materialul este petat.
Perne gi huse din material textil Dacd pot fi deta$ate de pe
mobild, nu e nici o problemd - le spdtali, 9i le puneli la loc.
Dacd nu se pot detaga gi trebuie curdlate chimic, va trebui sd
folositi un gampon pentru obrecte de tapilerie. Urma,ti instruc-
tiunile - este important sd nu udati umplutura din pernd.
117
Depozitarea mobilierului de exterior
Cele mai multe piese de mobilier pliante, din metal sau lemn,
trebuie strdnse pe timpul noptii, impreunii cu pernele gi
husele. ln acest fel, pe4ile textile sunt protejate de roud, 9i
dacd este posibil, mobila gi accesoriile trebuie lesate Ia uscat
inainte de a fi stranse, mai ales dacd invelitorile sunt fdcute
din material textil obignuit. E cel mai bine, pentru majoritaiea
scaunelor pliante, sd fle strdnse, dar in cazul acelora care au
doar rama de lemn gi restul din material textil trebuie se lneti
cont ca atat tesdtura gezutului, c6t gi a spitarului sd fie ridicate
ca sd nu fie prinse in rama de lemn"
La sfer$itul verii, cea mai mare parte a mobilierului trebuie
depozitatd in garaj sau in magazie - singurele piese care pot
rezista atat Ia soare, cdt gi la ploaie Si inghet sunt cele fixe,
nepliabile, confectionate din rdgini turnate, fibrd tare de
lemn sau aluminiu turnat. Pe Iangd aceasta, obiectele din
fontd turnatd au gi ele o bund rezistentd la intemperii. inainte
ca obiectele de mobilier sd fie depozitate intr-un loc uscat,
este necesar sd le supuneli la cAteva operalii de ingrijire 9i
sd gresali (vezi mai jos). Verificali ca toate guruburile sd fie
bine strdnse * dacd un nit s-a sldbit, puneli baza nitului pe
o suprafald solidd 9i bateti-l cu un ciocan.
Nu aveli intotdeauna loc sd puneli toate piesele fragile sau
sensibile la addpost, pe timpul iernii. Dar trebuie se gtiti cd,
dacd le ldsali afard, scaunele gi hamacele cu arcuri metalice
gi nituri pot sd rugineascd rdu. Solutia este sd cumpdrafi huse
impermeabile din polietilend groase, cu care sd le acoperili,
ca in imaginea de mai sus.
Gresarea mobilierului
i'@
Uleiul are doud roluri. Alegeli un spray impotriva formdrii
ruginii pe metal, care se pulverizeazd pe metal gi este
prevdzut cu un tub care sd^vd permitd sd dati cu solutie pe
arcuri, nituri sau balamale. Inainte de a fi depozitate pentru
rarna, toate pdrJile expuse din fier gi olel trebuie sd fie date
cu un strat sublire de ulei, 9i toate pdrtile mobile trebuie
tratate. Acelagi lucru trebuie sd il faceli cu scaunele din aliaj
de aluminiu - vara urmdtoare, cdnd le scoateli afard, trebuie
sd le gtergeli de ulei.
118

Aproape toate lucrdrile de intrelinere gi repara{ii descrise in Curdlenia de toamnd in exterior

acest capitol sunt destinate sd ajute la pdstrarea caracte-
risticilor diferitelor lucruri, sd le mentinA in bund stare, fru-
moase gi sigure, pentru dr.imneavoastrd 9i familie. in ceea ce
privegte sera, se mai adaug6 un factor - o mare parte a
lucrdrilor de intretinere sunt destinate pdstrdrii plantelor in
conditii optime gi prevenirii ddundtorilor gi bolilor. De reguld,
trebuie sd faceli un control toamna 9i sd acJionali imediat in
oricare moment al anului, dacd apare ceva urgent.

Curdlenia de toamnd in interior

incepeli cu geamurile gi rama, folosind apd gi detergent sau

o solulie diluatd de detergent pentru uz horticol. Aceasta
operalie este mult mai dificil5 in exterior decdt in interiorul
serei - o sd aveli nevoie de un mop, cu coadd lungd, pentru
a ajunge pAnd la acoperig" Dupd ce ali spdlat geamurile gi
ramele, este randul peretilor (dacd existd) 9i al bazei serei.
Frecali perelii din cdrdmidd sau profiluri cu apA sau o solujie
de curdlare speciald - pentru partile lemnoase trebuie sd
aveli grijd sd inldtura!i algele gi mugchiul cu un spray
adecvat.

lntre{inerea generald

Pentru o curSlenie amenunlte, este necesar sd scoateli afard

cat mai multe plante - de aceea e bine sd alegeli o zi fdrd
precipitatii, senin5, dupd ce s-au copt tomatele. Puneli plan-
tele intr-un loc potrivit afara - speciile mai sensibile trebuie
puse undeva induntru.
Curdlati gunoiul, scoateli ghivecele vechi etc., dupd care
folosiji o perie asprd pentru a curSla mizeria de pe cdrarea
pavatd. Urmdtoarea etapd este spelatul - pentru aceasta nu
ve trebuie decat o perie asprd, o rezuitoare, un burete gi o
solulie de dezinfectant dizolvat in apd caldd, pentru plante.
Frecati suporturile, peretii gi rama cadru a serei - este
important sd ajungeli in toate cotloanele, pentru cd acolo Este necesar de fdcut mai mult decdt sd curdlati geamurile,
igi depun insectele oudle. in cazul serelor de aluminiu, ramele, rafturile, suporturile etc. VerificaJi de rugina toate
ramele in formd de T sunt un loc preferat de ascunzetoare garniturile de fier gi otel, balamalele gi guruburile - dacd nu
pentru ddunetori - insectele pot fi inldturate frec6nd cu un sunt atacate, dati-le cu un strat sublire de ulei. DacA sunt
spdldtor de sdrmd. Folosili o pompd pentru a stropi in corodate, tratali-le cu o solutie contra ruginii bazatd pe
toate
crdpdturile gi acordali o atentie speciald tananti, inainte de vopsire. lnlocuiti balamalele ruginite rdu.
ferestrelor (vezi
pagina urmdtoare). Cdnd ati terminat, toate suprafelele Curentii de aer sunt o problemd mare, pentru cd ei nu vd
trebuie sd fie curate, fdrd nici o depunere de mizerie - deranjeazd numai pe dumneavoastrd, ci gi plantele, putdnd
dalele cdrdrii trebuie periate 9i ventilate cu solu!ie dezin- conduce la moartea lor. Verificali ca fantele pentru aerisire
gi ugile sd se inchidd etang - aplicali f69ii autoadezive pentru
fectantd.
Ldsali cateva ore dezinfectantul se-qi facd efectul, dupd care
a obtura toate orificiile, dacd aveti aceastd probleme. Feres-
trele de ventilalie sunt cauza obignuitd a curentului de aer,
spdlati cu furtunul- Folosili o perie cu m6ner lung 9i apd,
pentru a indepdrta dezinfectantul din toate colturile. Ldsati a9a cd verificali-le cu atenlie.
Examinali cu ateniie p6(ile laterale ale serei. Umpleti rostu-
uga gi ferestrele de ventilalie deschise, astfel ca sticla gi rile perelilor de cdrdmidd, dacd e necesar, 9i inlocuili scAn-
ramele sd se usuce cAt mai repede - dati drumul la instalalia
durile din baza de lemn.
de incdlzire, dacd e necesar. incd un sfat pentru siguranja Cadrul de lemn al serei trebuie gi el verificat, iar jgheaburile
dumneavoastrd - este bine sd acoperili instalaliile electrice trebuie curdlate gr reparate, dacd e necesar - vezi paragraful
atunci cAnd spdlaji. special de la pagina urmatoare. Examinati sarmele pe care
Verificali ca toate vasele, farfurioarele gi tdvile sd fie curdlate se sprijind plantele inalte din serd-in general, acestea trebuie
in aceastd etapd. C6nd sera este uscatd, plantele pot fi aduse inlocuite la fiecare caliva ani. [nlocuiti geamurile sparte sau
induntru - curdlali vasele 9i aruncali frunzele moarte sau crdpate qi puneti chit proaspdt unde cel vechi s-a deteriorat
bolnave inainte de a le aduce in serd. sau s-a dezlipit.

I ntreli nerea geam u ri lor
Nu aspectul inestetic al geamurilor murdare este adevdrata
problemd - ci faptul cd astfel intrd mai putind lumind in serd,
ceea ce este o problemd in timpul lunilor de iarnd gi in prima
parte a primdverii. Procedura obignuitd de curdlenie a fost
descrisd in pagina anterroard, dar aparilia algelor 9i a de-
punerilor de mizerie intre geamurile duble cere o atenlle
suplimentard. Folosili o solutie speciald pentru curd!area
geamurilor de serd, un jet puternic de apd 9i puneli o foaie
sublire de carton sau plastic intre geamurile ferestrei, dacd
este necesar.
in serele cu plante, geamurile sparte in timpul lunilor frigu-
roase trebuie inlocuite fdrd intdziere. E firesc sd fie inlocuite
imediat in orice perioarli a anului, pentru cd curentul poate
provoca mari daune. ln general, geamurile crdpate sunt
neglijate, 9i nu e bine pentru ca ele se pot astfel sparge
foarte ugor in timpul unei furtuni. Vezi pagina 105 pentru
instructrunile referitoare la inlocuirea geamurilor la serele de
aluminiu sau de lemn. La serele cu rame de metal, gea-
murile se inlocuiesc in acelagi fel, dar in acest caz se folosesc
mai ales cleme in loc de cuie pentru fixarea geamurilor in
rama ferestrei, gi este necesar sd cumpiirati un chit special
pentru cadrul meialic.
Dacd aveli o serd cu cadru din lemn de tec sau cedru, atunci
nu vd faceli probleme legate de putrezirea lui, dar Ia o serd
cu rame din lemn de fibrd moale, ramele trebuie revopsite
cu o substante speciald, netoxica pentru plante, la flecare 2
ani. Deschideti toate ferestrele de ventilalie gi uga dupe ce
dali cu solulie, p6nd ce se usucd. Putrezirea este o problemd
gravd, de aceea trebuie sd verificali lemnul cu atenlie in
fiecare an, din acest punct de vedere. Cdutali semnele tipice
- lemnul spongios in care cuiele intra prea ugor, o culoare
neobignuit de inchisd gi crdpdturi de-a lungul fibrei lemnului.
Petele problemd apar in general pe scdndurile de la baza
serei, pe ramele joase de la ferestre qi pe marginea de jos
a u$ilor gi ferestrelor de ventila.tie. Suprafetele mici putrezite
se pot repara cu solulie de intdrire gi prin umplerea golurilor
rdmase dupd curdlare (vezi pagina 120 pentru detalii), dar
de obicei este mai bine sd inlocuili lemnul putred.
119
Intrelinerea ugilor
Uga reprezintd o pade foarte importantd a serei 9i in general
este unul din primele locuri unde apar probleme. in cazul unei
ugi prinse in balamale, verificali dacd se deschide ugor, ceea
ce presupune ungerea periodicd a balamalelor, strAngerea
$uruburilor gi inchizdtoarea sd fie in bund stare de funclionare.
Jineli cont cd broasca nu trebuie niciodatA unsd, dacd merge
greu folosili in schimb un lubrifiant pe bazd de grafit.
-
Asigurarea deschiderii ugoare a ugii este o treabd importantd,
dace una dintre maini este ocupatd cu ghivece, cu stropitoa-
rea sau cu diverse solulii. Funclionarea bund este necesard gi
in cazul ugilor glisante, mai ales cd acestea par sd se de-
fecteze mult mai des dec6t cele clasice. Curdlali partea de
-
sus gi de jos a ugii mizetia 9i micile fragmente de nisip sunt
cauzele obignuite pentru intepenirea ugilor. O alld cauzA a
inlepenirii o reprezintd Si tocirea rotitelor de plastic inlocuili-
-
le dacd este cazul.
I ntreli nerea jg heabu ri lor
A avea un sistem funclional de scurgere a apei in jgheaburi
este esenlial - orice scurgere care dd pe dinafard sau orice
pierdere de apd se va inflltra in zona geamurilor 9i a structurii
serei, duc6nd la aparitia algelor pe geamuri gi pe plasticul
transparent sau la putrezirea ramelor de lemn ale ferestrelor.
Prima sarcind pe care o aveli este sd curdlali frunzele gi
celelalte resturi din jgheaburi, cel pulin de doud ori pe an.
Dacd in burlan lipsegte filtrul, va trebui sd puneti un ghem
de plasd in loc.
Urmati indica]iile de la pagina 121 pentru a repara jghea-
burrle care au cedat sub greutatea proprie sau din care se
scurge apa. E posibil ca problema sd fie la burlan gi nu la
jgheaburi. Dacd in acesta existd un punct pe unde se prelinge
apa (cdutali un loc umed sau o depunere verzuie in spate) este
foarte ugor sd puneti un bandaj din fibrd de sticle sau o bandd
adezivd in jurul locului afectat. Dacd burlanul este infundat,
puneti un vas la bazd 9i introduceti o sdrmd rigidd in interior,
de jos in sus, pentru a scoate resturile care il astupd. Apoi
lucrali in partea superioard a burlanului. Scoateli tot gunoiul
din deschizdturd 9i folosili o sdrmd c6rlig pentru a ridica orice
alte resturi. La sf6rgit, verificati dacd e curat induntru cu o
tulpind lungd de trestie.
120

Constructiile de grddinb sunt fdcute din maieriale diverse -

cdrdmidd, piatrd, lemn, beton, PVC. Toate necesitd lucrdri de Mdsuri de prevenire
intretinere din cdnd in cAnd, dar pentru fiecare material a putrezirii lemnului
munca diferd foarte mult.
Ciuperca care provoacd putrezirea lemnului cu fibrd moale
Magaziile de metal nu pun problema ruginii, ca in alte
vremuri. Constructiile moderne din metal sunt fdcute din otel
are nevoie atdt de aer, cat gi de multd umezeald pentru a
galvanizat, iar stratul aplicat pe suprafata lor este ars in se dezvolta. Suprafetele de mare risc sunt acele pd4i ale
clddirii care se usuce ultimele - baza ferestrelor, supo(ii de
cuptor. Aceste materiale au garantie 10 ani gi tot ce aveti de
fecut este s5 le spdlati sau sd le frecali, dacd suprafala este
sub podea gi scandurile din peretii laterali situate in extre-
mitatea de jos.
murdard. Constructiile din PVC trebuie intretinute in acelagi
Regula principald este cd prevenirea este mult mai ugoard
fel, iar magaziile din beton solicitd qi mai putind ingrijire,
dec6t remedierea problemei. Lemnul nou trebuie sd fie ori
deoarece, chiar dacd sunt vechi 9i supuse intemperiilor, nu
rezistent, in mod natural, la mucegai 9i ciuperci, ori protejat
se deterioreazd vizibil.
Totugi, lemnul rdmAne materialul preferat gi aici apar pro-
de putrezire cu o solutie impregnante in fibra sa, nu doar
aplicatd pe suprafatd- Cu lemnul cu fibrd moale, aveti doud
bleme. Lemnui din fibrd tare, precum tecul 9i cel din fibrd
opliuni - fie trataji suprafafa cu o solutie de proteclie, la
moale, precum cedrul ro$u, sunt de departe cele mai ugor de
fiecare doi ani, fie o vopsili din c6nd in cand pentru a
intreJinut, pentru cd in mod natural, au rezistenld la putrezire.
menline o peliculd impermeabild.
Tot ceea ce trebuie sd faceli este sd frecali din cdnd in cAnd
perelii cu ulei de tec sau cedru"
Celelalte tipuri de lemn moale pun alte probleme. in prealabil
trebuie tratate cu o substanF de proteclle, care le va asigura
rezistenta pe parcursul a catorva ani contra atacului ciupercilor
- de aceea trebuie mereu sd verificali ca o construclie nou-t
sd fie fdcutd din lemn de fibrd moale impregnat sub presiune.
Pentru o maximd eficientS, aceastd proteclie trebuie intdritd
prin aplicalii constante, cu o solulie specialS, de acelagi tip
- vezi sectiunea respectivd de la mdsuri pentru prevenirea
putrezirii lemnului. Este necesar ca, de asemenea, constructia
se fi fost vopsita, pentru a o proteja - trebuie se o revopsili
periodic. Dacd e vorba de o clddire noud, alegeli un tip de Prima datd, regulile de proteclie. Alegeli soluliile cu atenlie
vopsea microporoasd (prin care lemnul ,,respir6") sau lac care - creosotul are adeplii sdi, dar tinde sd se mAzgdleascd gi
permite vaporilor de apd sd iasd din lemn, fdrA sd lase apa are miros persistent. Cele mai bune dintre toate sunt soluliile
din picdturile de ploaie sd se inflitreze. de protecjie cu ap5, care formeazd o peliculd impermeabild,
O problemd poate se o constituie 9i putrezirea perelilor dar care ,,respir6" la suprafalA - verificaJi mai int6i dacd s-a
laterali sau a cadrului ferestrelor, [n general, ins5, acoperigul dezvoltat pe lemn vreo ciupercS. Frecati peretii, ugile etc. 9i
este primul atacat, dacd inveligul lui este confecltonat din ldsati se se usuce bine inainte de a apllca solulia. Alegeti
pasld. Citili cu atentie la pagina urmdtoare, secliunea despre o zi fdrd ploaie gi aplicati generos solulia, cu o perie. Acordali
lucrdrile de reparatii la acoperig. atentie speciald capetelor lemnului gi incepeli operatia de la
bazd, avansand treptat, pend la acoperig.
Cum scdpdm de curenlii de aer Dacd dali cu vopsea, atunci inainte trebuie sd faceti toate
reparaJiile necesare - inlocuili lemnul putred, geamurile
sparte etc. Programati-vd un tegaz suficient pentru aceastb
muncd $i frecati suprafata cu glaspapir dupd ce ati umplut
crdpdturile qi gdurile. Aplicati vopseaua de sus in jos.

'ri$
iil
:i;i

Este enervant sd iti vind un curent de aer in fatd sau la
picioare, cAnd incerci sd lucrezi in magazia din grddind, dar
este gi mai enervant atunci cAnd incerci sd te relaxezi in casa
de vard. Cauza cea mai probabild o reprezintd o ugd sau o
fereastrd prost izolat6. De aceea verificali dacA exista vreun
spaliu gol intre ugd gi rama ei sau intre geam gi cadrul sdu
- dace existS, atunci strangeti balamalele qi puneti bande
adezive izolatoare contra curentilor de aer, in interiorul ramei.
Dacd crdpdtura este chiar in cadru, atunci folosili bandd ade-
zive impermeabild obignuitd. Poate cd nu uga gi ferestrele sunt
cauza - poate cd existe un gol intre scdndurile care imbracd
peretii constructiei sau din cauza unui nod in lemn. Aceste
defecte se pot remedia, dar o modalitate mai simpld de a
asigura peretii contra curentilor de aer este aplicarea unei folii
izolatoare pe suprafata interioard a clddirii. intr-o casd de vard
este recomandabil sd aveli un sistem de izolatie adecvat -
vezi pagina urmdtoare.
i.l
Din pdcate, se poate ca putrezirea sd se fi instalat deja.
Verificali lemnul cu o gurubelnitd sau cu un vArf de olel -
lemnul putred este moale. Dacd nu este afectatd decAt o zond
micd, atunci folosi!i un set pentru reparalii. Tdia{i bucata
putredd gi dali cu solulie de intdrire pentru a mdri rezisten{a
lemnului. Dupd aproximativ 6 ore, refaceli suprafala inilia|i cu
ajutorul unui amestec pentru lemn. lntroduceli tablete din
in lemnul sdndtos din jur.
substanta de protectie gi
Aceastd tehnicd este in mod evident mai bund pentru
suprafelele vopsite decat pentru cele date cu lac. in cazul
lemnului dat cu lac, este mai bine sb tdiali pdrtile putrede
9i sd le inlocuili cu lemn sindtos - aceasta mdsurd trebuie
luatd in toate situatiile in care putregaiul s-a extins.
 121

Repa ra rea acoperi g u I u i Repa ra rea j g h eab u ri I o r

in general, acoperigurile de magazii sunt dintr-o bazd de panel
sau pldci de lemn acoperite cu carton asfaltat. Acestea trebuie
sd reziste cdtiva ani - dar durata rezistenJei depinde de gro-
simea gi calitatea cartonului asfaltat. Totugi, nu tipul cartonului
asfaltat este cel care dd durabilitate lucrerii, pentru cd fdrd nici
o lucrare de intretinere ea se va deteriora in 3-8 ani.
Cartonul asfaltat devine in timp tot mai poros. Solutia este sd
aplicati un strat de vopsea pe bazd de bitum la fiecare 3 ani
- faceti acest lucru f5ra intaziere, alegeti o zi fdrd precipitatii,
dace acoperisul a inceput sd se infiltreze cu apd. O scurgere
prin acoperig se poate datora uner rupturi sau unei gduri mai
degrabd dec6t porozitdlii cartonului asfaltat. Astupati gaura,
tdind un petic de carton asfaltat 9i lipindu-l cu chit, pe
porliunea din acoperig - fixia{i-l in cuie galvanizate, bdtdn-
du-l cu ciocanul. De doud lucruri importante trebuie sd lineli
cont. intotdeauna curdlali acoperigul de alge, muqchi sau alte Cdteodatd, un jgheab care s-a curbat in jos poate fi reparat
depuneri, frecdnd cu apd, 9i aplicAnd o solutre contra mug- introducand o pane mice de
lemn intre el 9i consola de
chiului inainte de a vopsi sau a pune petice. intotdeauna sd sustinere. Aceasta este o solutie temporard - pentru cd, de
vd sprijini!i cu genunchiul pe o plangd c6nd lucrati pe fapt, trebuie sa puneti o consold noua, fixate in guruburi in
acoperig, pentru a nu deteriora cartonul asfaltat. apropierea celei vechi pentru a rezolva problema. Un jgheab
din care se scurge apd poate fi reparat ugor. Daci imbinarea
din gantul metalic este deterioratd, atunci vopsiti cu un
amestec adeziv sau lipiti cu bande adezivd. Dacd jgheabul
este din plastic, atunci desprindeti din cleme bucata res-
pectiva gi puneti alta in loc. O micd gaurd sau o crdpdturd
intr-un jgheab de fier poate fi lipitd cu bandd adezivd. in
cazul jgheaburilor 9i burlanelor de fier trebuie sd incercali sri
preveniti formarea ruginii, decdt sd remediati aceastd pro-
blemd dupd ce ea s-a instalat. La primele semne de coro-
ziune, curetali prin rdzuire suprafala, dati cu solutie impotriva
ruginii bazatd pe tanan!i, dupa care aplicali o peliculd de
vopsea lucioasd.

Lucrdri de izolatie la constructii

':.: u-'r -;
Creati-vb obignuin!a de a verifica mereu acoperigul. Veti
....-M

descoperi cd survine in timp, o deteriorare generald gi singura

;, \ I
*-,..:{.*i--.$l{-
'-{i;&'**;*
{:{f:;:::i
i,at*--
.ttia
solulie o reprezintd inlocuirea cartonului asfaltat. Aceasta nu I
#;
44.: I
este o treabd mai grea ca altele, dar cdutati pe altcineva se i
o facd, dacd nu aveli o astfel de experientd. Cumpdrati cadon .i.,1;**
..l
asfaltat de rezistenld indelungatd - o role de 10 metri vd ajunge .'..,
pentru o magazie de dimensiuni medii. Cartonul asfaltat :$-
rece poate crdpa - tineli rola in casd timp de 2 zile $i planifi-
cati-vd se lucra{i cAnd este cald afari. Cdnd tdiati f69iile, lineli :;,
cont cd veti avea nevoie de 3 cm in plus la fiecare indoire peste
;.
.a

pargini gi cd va exista o suprapunere de 8-15 cm intre f69ii.

lnldturali cartonul asfaltat vechi gi scoateti cuiele vechi cu un t"--
;
ciocan crestat sau cu un clegte. intindbJi prima lungime a i
nouiui carton asfaltat de-a lungul pdrlii de jos a unei laturi a i
j
acoperigului, Idsand 3 cm pentru suprapunerea pentru pe4ile
laterale gi la streagind. Bateti in cuie, ca in imaginea de mai ;
sus, la intervale de 15 cm, folosind cuie galvanizate de .J
l
1,5 cm. Dupd ce l-ati asigurat, bateli cartonul asfaltat in cuie l
.]
la capete gi la streagind, la intervale de 5 cm - cartonul
asfaltat trebuie sd fie bine indoit la colturi. Repetati procedura a

gi in partea cealalta a
magaziei.
lntindeti oa doua bucatd deasupra primeia, dacd cartonul
asfaltat este la o distan!5 mai mare de 8 cm de cornigd (vdrful
acoperigului) sau de partea laterald (in cazul acoperigului
inclinat). Bate{i in cuie partea de sus a cartonului asfaltai, ca
in imaglnea de mai sus, lipiti suprapunerea cu adeziv spe-
cial, dupd care batefi in cuie capetele. Continuali sd pune{i
f69ii-de carton asfaltat p6nd nu mai rim6ne dec6t'o suprafa!6
de 8 cm de lemn descopent pe oricare din pA4ile cornigei.
ln acest moment tbiati o fdgie de 30 cm lalime, indoiii-o
peste cornigd 9i fixali-o cu adeziv. Bateti cuie la intervale de
5 cm gi apoi indoiti restul de carton asfaltat la fiecare capdt
al cornigei - bateli bine in cuie surplusul de pe muchie.
Puneti stinghii noi pe acoperig (v. pag. 94).
;
ril::
i-^*
Primdvara este mult de muncd in magazia din grddind, iar
la inceput de an sau la sfArgit de vard este pldcut sd stai in
casa de vard, cAnd e innorat sau ploud. in aceste perioade,
dacd induntru este prea frig pentru a vd srmti perfect, este
necesar ca aceste constructii sd fie izolate. Aceasta duce 9i
la reducerea curentilor de aer, a riscului inghetului, care
dduneazd plantelor in magazie, 9i reduce 9i riscui aparitiei
ruginii pe uneltele 9i echipamentele de lucru. Bateti in cuie
bucdti de polistiren expandat intre perete gi cadrul aco-
perigului 9i acoperiti-le cu placaj tare sau sc6ndurd pentru uz
exterior.
122
fE'e
intretinerea corespunzdtoare a uneltelor de grddind nu este
..RE_F-.
fdcutd doar pentru ca sd arate bine, ci 9i sd dureze mai mult
- in acest fel, lucrdm mai ugor in grddind. O cazma plind de
pdmant uscat este mai grea gi mai pulin eficientd, dec6t una
curatd, foarfecele neasculite sunt mai greu de folosit 9i mai
mult sfdgie decat taie. Regulile principale sunt sd curdfdm
mizeria 9i resturile lipite pe ele, dupd folosire, sd pdstrdm
pd(ile metalice unse, iar suprafelele tdioase - ascutite. Toate
uneltele manuale trebuie pdstrate undeva sus, agetate pe
pereli sau puse pe rafturi, mai degrabd decdt pe jos, iar toate
uneltele tdioase trebuie !inute departe de accesul copiilor.
UNELTE PENTRU SAPAT $I
LUCRAT iru CNAOII.IA
Dupd folosire
Dacd solul este lipicios, trebuie sd cur5iali lama, imediat
dupd ce ali sdpat gi nu sd aqtepta,ti p6nd la sf6rgitul zilei -
rdzuiti bucdtile de pdmdnt cu o daltd pentru chit 9i cufundaJi
lama intr-o gbleatd cu apd.
La sf6rgitul zilei, curalali tot pdmAntul de pe lame sau de pe
vArful cazmalelor, mistriilor, sapelor 9i furcilor. SpdlaJi-le dacd
e necesar gi lasati-le la uscat. Dacd tdigul lamei s-a tocit,
folosili o tocild pentru a o asculi. $tergeli sau pulverizaJi cu
ulei pd(ile metalice, dacd nu mai ave,ti nevoie de unealtd
din nou, in viitorul apropiat.
'i, I '.1,,..,:*
Gdleata de nisip este o metodd bund a grddinarilor profesionigti
pentru intrelinerea uneltelor. Umpleli o gdleatd mare cu nisip
fin in care s-a pus ulei qi infigeli acolo cazmalele, sapele gi
furcile de cateva ori inainte de a le depozita.
intrelinerea de la sfdrgitul sezonului
Cu ajutorul unei perii de sArmd umezite in apd caldd, freca{i
lamele gi vArfurile uneltelor. Ldsali-le la uscat, dupa care pilili
tdigul, dacd e necesar. lntroduceli apoi lama cazmalei sau a
sapei intr-o menghind gi ascutiti ambele fele ale tdigului cu
o pile lat5- Lucra{i egal pe toate pdrtile, fAra grabd, 9i fdrd
sd incercati sd oblineli o lamd tdioasd, ca de cutit. Curdlali
pdm6ntul de pe cozi Fi manere - cele de lemn trebuie
lustruite cu hArtie asprd gi frecate cu o cArpd inmuiatd in ulei
de in. La sf6rqit, pulverizali toate suprafetele de metal cu un
spray impotriva ruginii.
UNELTE AGTIONATE ELECTRIC
La uneltele electrice v&ificali cablurile ca se vedeti dacd
sunt semne de uzurA sau dace nu s-au desprins firele din
gtecdr. La aparatele care functioneazd cu benzina, golili
rezervorul, de asemenea, scoateti 9i uleiul, dacd a9a se
recomandd in instructiunile de folosire, 9i verificaJi bujiile.
Curdlati 9i pulverizali pe toate pdrlile metalice exterioare cu
un spray impotriva ruginii. Dacd se recomande gi verificarea
tehnicd in service, trimiteti magina la revizie toamna, dacd
nu mai e necesard in timpul iernii.
UN ELTE
UNELTE DE TAIAT
Dupd folosire
CurSlali lamele bine gi gtergeti-le cu o cdrpd imbibatd in ulei.
Daca taierea s-a fecut cu dificultate, atunci poate ce e
necesar sd ascu,titi unealta - dacd facefi singur acest lucru
sau o dali la un atelier, aceasta depinde de indemdnarea
dumneavoastrd, de echipamentul de asculit 9i de tipul unel-
tei. Ascutirea culitelor de grddind este o treabd de grddinar
- in acest scop ave{i nevoie de o piatrd de glefuit find ca sd
obtineti un tdig de brici gi o piatrd de asculit de finele medie,
pentru o muchie obignuitd (care e mai putin periculoasd).
Folosili alcool metilic pentru a cureta resturile de plante de
pe lamd gi dali cu pulin ulei pe piatrd. Tineti lama intr-un
unghi constant de aproximativ 30 grade gi apdsati usor cu
degetul. Migcali lama circular. Majoritaiea lamelor au nevoie
de asculire pe ambele pd(i, dar cele de calitate superioard
trebuie asculite doar pe o parte.
:Si1:.:;: ,,,
...: ''tt:,
' ;,f,,.:*
.1'l:i:::
Grddinarii experimentati freacd din cAnd in cdnd lamele
foarfecelor cu o piatrd find de asculit, atunci c6nd le folosesc.
Aceasta ascute doar tdiqul, nu toatd lama. Asculirea foar-
fecelor pe o piatrd de gresie este mai complicatd decdt
aceea a unui cutit. De aceea este de preferat sd dali foar-
fecele la un atelier pentru ascutit, dacd sunt cu adevdrat
tocite. Totugi, puteti cumpera doud pretre de polizor ieftine,
care vd ugureazd munca, pentru cd corecteaze unghiul de
ascutire. Existd polizoare speciale pentru foarfece mari gi
pentru cele mai mici.
Lamele foarfecelor mari pot sd nu functioneze bine, fie
pentru cd sunt slab fixate in guruburi, fie prea str6nse. Cdnd
lineli o pereche de foarfece in jos, apuc6nd de un mAner,
celdlalt ar trebul sd se deschidd ugor. Sldbiti gurubul, dacd
nu se intdmpld aga.
Intrelinerea de la sfdrgitul sezonului
Curdlati bine lamele, asculili uneltele de grddind, dupi
recomanddrile de mai sus, gi gtergeti-le cu o c6rpd inmuiatd
in ulei. Depozitati-le intr-un loc uscat.
Unele unelte trebuie date la atelier pentru ascutire sau re-
glare, daci aspectul grddindritului nu este hobby-ul dumnea-
voastrd. Printre aceste unelte se numdrd 9i ferdstraiele, fe-
rdstrdul cu lan! tdietor, de asemenea, foarfecele de grddind,
de diferite tipuri, ale cdror lame s-au deteriorat sau nu se
inchid corespunzdtor la vdrfuri.
ECHIPAMENTE DE PULVERIZAT
Spdla!i-le imediat dupd folosire - pulveriza!i-le cu apd
curatd pentru a fi siguri cd s-au curdtat toate substanlele
chimice de pe echipament. Dacd pulverizatorul nu lucreazd
bine sau nu functioneazd deloc, verificali canula $i filtrul.
Nu suflali prin canuld, nu folosili o sdrmd dacd s-a blocat
- spdlali foarte bine sub jet puternic de apd. O alte pro-
blemd curentd este garnitura de etangare deierioratd sau
crdpatd. care se poale inlocui.
 tzJ

MA$rNr DE TA|AT TARBA

Dupd folosire Lucrdri de intrelinere gi reparalii
Se gterg repede lamele gi apoi se depozileazd magina in garaj
sau in magazie pdnd la urmdtoarea folosire - cu siguranti nu
aga trebuie sd aveli grijd de magina de tdiat iarbd. CurdJarea
corespunzdtoare gi verificarea atente a eventualelor deteriordri
trebuie sd se facd, fie dupd ce aji tuns iarba, fie mult inainte
de urmdtoarea folosire. Nimic nu este mai enervant in grddind
decAt sa piezi o ord sau doud ca sd repari sau sd cureti magina
inainte de a te apuca sd tunzi gazonul, gi exact cAnd egti gata
de treabd incepe sd ploud.
Pflmul lucru care trebuie fdcut este sd mutali magina pe o
suprafald de beton sau pe altd suprafald la fel de solidd.
Intrerupeli-o de la sursa de curent - inchideti-o sau scoateti ni
;t.s
gtecdrul din priza: in cazul unei magini care functioneaze cu
benzind, intrerupeti alimentarea cu combustibil gi apoi lasati Creati-vd obiceiul de a vd aloca timp pentru operatiile de
motorul sd se opreascd. intretinere ale maginii de tuns iarba. Ungeti cu ulei rolele din
fatd 9i rulmentii cilindrilor pentru tAiat. Aplicati vaselind (nu
ulei) pe lan{uri gi curatali filtrele de aer.

a;A:t

:1

w,.,

tt
Reascutirea lameior deteriorate de la o magind de tuns cu
cilindri nu este ugoarS, dar pute!i cumpdra un dispozitiv
(ascutitoare pentru magina de tuns iarbd cu cilindri) pentru a
ascutj mai bine marginea lamelor care se afld in stare bund.
Aceastd f69ie de metal pe care se afld o suprafatd abnzive
este prinsd de lama fixd de jos 9i cilindrul se rotegte dupd
aceea cAteva minute.

Cu o cArpd gi o perie asprd, curdla{i-o de toate resturile gi de

pdmantul care a intrat ineuntru. Pdrlile care trebuie curdtate
sunt cuiia de iarbd, lamelele, rolele, cilindrii qi sub cutia
supoftul circularului sau dispozitivului de tSiere. Ldsati sd se
usuce, dupd care gtergeli-o cu o cdrpd inmuiatA in ulei.
O magind de tuns iarba cu baterii trebuie reincdrcatd imediat
dupd folosire. La fiecare doud sdptdmAni trebuie examinat
nivelul apei din elemente - umpleli cu apd distilatd dacd
e necesar. Frecati periodic cu o perie de sarme bornele
acumulatorului gi ungeli-le cu vaselind.
Verificati lamele. Dacd o lamd sau ansamblul de tdiat a fost
deteriorat sau a iegit din guruburi, atunci magina de tuns nu
mai functioneazii eficient 9i este chiar periculos sd o mai
folositi. O magind pentru tuns cu cilindri care are lame ascutite, va
in cazul unei maqini rotative, verificati dacd este strans bine continua sd taie prost, dacd distanta dintre lamele mobile si
boltul care line bara de tdiat. Daca bara de tdiat este tocitd, cea fixe nu este cea corectd. Verificati cum se face tdierea.
ea se poate asculi foarte uqor cu o pilS pentru secerdtoare, plasdnd o bucate de hadie intre una din lamele mobile 9i
dar dacd este foafte uzatd sau deterioratd, atunci trebuie sd lama fixb de la baz6. Rotjti ciilndrul - dar fili atenti sb nu
duceii magina la furnizor pentru a vA monta o lamd noud. ve prindeti degetele! Hedia trebuie sd fie tdiatd bine, 9i tot
Depozitarea corectd este esenliald. Magina de tuns trebuie aga irebuie sd se intdmple in orice punct situat de-a lungul
pdstrate induntru, bineinleles, pentru a evita riscul ca sa suprafetei de tdiere. Reglati tdierea, st16ng6nd guruburile
ploui sau sd se scurgd apd pe ea. O maqind de tuns cu pdnd ce distanta este corectd incat sA se taie bine hartia.
dispozitiv circular poate fi atarnat; intr-un cui din perete.
124
Lucrdri de intrelinere gi reparalii
(continuare)
Dacd treceli cu magina de tuns peste o piatrd ea va lasa o
urmd in relief pe lamd. Aceasta poate impiedica rotirea lina
a cilindrului 9i trebuie indepdrtatd cu o pild sau cu o piatrd
de carborund.
Restul lucrdrilor de intretinere sunt in functie de fiecare tip
de magind de tuns 9i de tipul de combustibil folosit. La
maginile pe benzind trebuie sd se verifice nivelul uleiului.
Umpleli rezervorul; dacd uleiul din colector s-a innegrit,
atunci schimbati-|. Verifica,ti sd nu existe scurgeri - scurgerea
uleiului gi a benzinei va duce la arderea ierbii. O ma9in6 de
tuns electricd trebuie gi ea verificatd cu atenlie pentru a
vedea dacd toate firele gi conexiunile sunt in stare bund si
bine fixate.
r:i\
l-.* trt jli€r r:.#d"&s**?g*{+,H. {a.,t}itti&. J:fr. .,5adt4"":-,,'
La un moment iat, motorul Laginii ie tuns nu mai por,
negte. Chiar dacd nu gtili nimic despre mecanica motoa-
relor, puteli sd faceli c6teva verificdri.
t Are o cantitate suficientd de ulei gi benzini?
. A rdmas benzina in motor cdteva luni?
*, Sunt intacte toate legaturile electrice?
. Se aprinde bujia?
' Este filtrul de aer curat?
Ghidul dumneavoastrd detaliat pentru o verificare amdnun-
litd hebuie se fie cartea de instructiuni a producdtorului
verificali cd aveli aceste instructiuni, inainte sd se strice
magina. Urmdrili lista de defecliuhi gi reparati magina con-
form acestor indicalii, dar nu riscali o reparalie complexd,
dacd nu aveli cunogtintele gi uneltele necesare. Esie mai
bine se o duceti la cei mai apropiat atelier de reparat.
SfArgitul
sezon u I u i de intreti nere
MA9TNA
PE BENZINA
Scoateli din magind toatd benzina gi tot uleiul. Curdlali-o 9i
reglali bujiile.
Faceli toatd verificarea de intretinere de toamnd (vezi mai
jos), dupd care umpleli baia de ulei de motor, dupd cum o
recomandd producdtorul.
MA9INA
CU ACUMULATOR
Scoateli acumulatorul, umpleli-l cu apd distilate, reincdrcali-l 9i
apoi depozitaji-l intr-un loc uscat gi cald.
Urmali procedura intrelinerii generale de toamna (vezi mai
jos)
,-rl
MA$TNA _
ELECTRICA
Verificali toate legdturile electrice ca sd nu fie intreruperi de
cablu. Verificali cablul sd nu fie crdpat sau deteriorat. Dacd
gdsiti vreo tdieturd, faceti inAdirea cu un cuplor etang - nu
folosi!i niciodatd bandd izolatoare. Urma!i procedura intreli-
nerii generale de toamnd (vezi mai jos)-
Lucrdri de intrelinere generald la
sfdrgit de sezon - pentru toate
tipurile de magini
Curdlati tot noroiul 9i toate iarba - de asemenea, inldturali
rugina cu o perie de sermd. Dati cu ulei sau vaselind pe toti
rulmentii gi pulverizati pd(ile metalice de la exterior cu un
spray antirugind. Puneti magina de tuns pe o suprafald de
lemn sau pe un placaj mai degrabd decAt pe beton sau
pdmdnt.
Verificarea de la sfargit de sezon se face pentru a $ti dacd
magina este in bund stare de functionare. DacE nu taie bine,
atunci lamele trebuie ascutite. Operatia aceasta mai bine o
ldsali in seama unui specialist, degi lamele rotative sunt mai
ugor de ascutit dec6t cele clindrice - trebuie insi s6 cum-
pdrafi un dispozitiv special de asculire. Dacd magina dum-
neavoastrd de tuns cu lame cilindrice are nevoie de glefuire,
!ineli cont cii e mult mai ieftin sd demontali cilindrul res-
pectiv gi sd-l duceti pentru ascutit la furnizor, decdt sd
- transportali toatd magina.
Totugr, va trebui sd duceti magina la furnizor, dacd in pe-
rioada folosirii ei in sezonul de tundere a gazonului se
observd o scbdere a puterii - facefi-vd o rezervare pentru
aceastA verificare tehnicd toamna mai degrabd, dec6t sd
agteptati primdvara, cdnd rdsare iarba de pe gazon.

CAPITOLUL 5
INDEX
A BAZNFUNDATIE
ABAJUR C|U1ERC4....................... @
ACCESORil JA?ONEZE ..................
ACOPER|S
- oARTON ASFALTAT ............. %-%
REPARATT t ........ ..................... 121
-sTtNGHil ................................. 94
ACOPERTS ASCUTTT ................. 20.2
,AFACERE BUNA" ...... ..........101
AGLOMEMNT.,..,,...,.
...1cF.107
ALE
- DE MACADAM ........................ A
- P/ErRl$ ................................... 6
- POARTA PENTRU .................... 17
- TURNARE ........ .................. &n
ALGE ............................................ 116
ALUMINIU
- ALTAJ ......................................
- M O B I Lt ER
.......................... 81, 117
- sER1 ................................. s,105
AMENAJARI PENTRI) SPATII DE
DEPOZTTARE gt 4NGRADITURI .. 16
ApA iN M I€CARE ...........................
APA
- ACCESORil .............................
- 8UTO1 .....................................
- FANTANA, HAV\Jz ...................
- LOCURT DE JOACA .................
- 1UM\N4 ................................... @
- MAS\JR| DE STGURANTA V
- MtNilAZ ................................... &
- poMpA ................................... s
- TERA94...................................
APARAT)ARE DEVANT
- G+ATAR .................................
4RDEZE ....................... ...
/SPERSOR .................................... @
- FURTUN ................................. @
ASOERSOR CENTR/FUG .............. @
ASPERSOR CU JET DE APA .......,. @
.ASPERSOR FX.......................... _... @
ASPERSOR OSC/I,ATOR ................. @
AUTO RI ZATI E DE CO N ST RU CTI E
- coNSTRUCTil
- GARD............. ........13
- ztD ............ ..... 5,13
B _ MAGAZIE
BALAMADUBU
- PENTRU ?OARTA .. ............... 18
BAUMA1NT
poART4 ..................................
- 18
8A145T .................................. 1c6, 1O7
MNCA ........................... 79. s2, 88, 90
- /N SER1............ 88,90
- PE TERASA ........................ 82.U
BANCA/INSERIIE PENTRU PUNTE A
BANCA iN JURUL COPACULUI .,., 79,&.
BANCA UNGA 3ORDURA.............
BApl'CORNTSET
- sERl ......................................
BMA
- TREPTEt .................................
5,6,8,9
- srRAr....................................... 6
6 BAZTN DE JOACA .......................... re
BECULETE PE CAgLU .................... 6
BEN Zt F LE<t B I LE ........................... S
BETON
- AMESTECURT ......................... 107
- 1ARARE 2s,2v29,81
- cARAMtzt ................................. 6
- GARD ...................................... 13
- GRAD DE 4NT4RIRE .............. 107
- t42 .....................................
- REDTENTE ........................ 1$
I NG
- P14Ct ............................... 6,7, 25
_ PROFILURI PENTRU
gORDUR4 ............................ 6
- REC|P1ENT .............................. n
18 REPARARE ...................... 1'14, 115
- SUPRAFATi A ............................ A
- TERASI .................................. 41
- rEsr/RE ............................... 107
- TURNARE .......................... 28,n
& - ZtD ..................................... 5,6,7
BETON GATA PREPAMT ..,.........,.. 107
6 BETON $t MORTAR ................ 1&107
a g)8tN4 ............... .................... @
s BOLARD .............. .................... @
n rcLT4 ....................................... 20, 22
BOLrA CU ACOPERT€ ASCUTIT.....
BOLTA CU ACO?ERIQ pUT ........... A
BOLTA CU ACOPERT$ ROTUND ....
BOLTA DtN GARD VIU .................... n
a. BOLTA iN OGIVA SAU GOTICA ..,..,. N
BOLTA ROTUNDA SAU ,,LUNA
p n
pLtN4" ........................................
s BOLTURT DE iNT1NDERE CU tNEL
PENTRUSUSI/NEREA SARMET .....
BORDURA DtN TTGLA TtP
CHE19EA..................................
BORDURAINCL/NATA DE
)ARAMtDA ...............................
BORDUF.4 VERTICALA DIN
)ARAMtDA ...............................
c -
CABLU PVC 1MBRACAT ...,.........,...
CADRU/RAMA
- 9ERA ...................................... ts
.A1CAR......................................... 6
CALUP PREFABRICAT DE LEMN ....
CALUP PREFABRICAT DIN BU$TEAN
TAIAT PENTRU BORDURA .....,..
CALUP PREFABRICATTIP RULOU ..
CAPAC CU 8A1AMA1E ..,.....,...,.,,., 16
cAsA DE VAR4 ................... U., 97, 99
CASA DE VARA CU A DOUA
CAMERA. ............ sl
8 CASA DE VAM CU FERESTRE ..,. SI
cAsA DE JOACA ... .. .......... U., 97, 99
a CADERE DE APNCA'CADA ...,...... g
cAPru$EAA
a - M4G42tE ................................ g.
125
CA PTU $EAU FLEXIBI U PENTRU
tAz ..............
46.47.49.116 D
CAPTU€EAU RIGIDA DE IAz . 47,48
DALE DEPAVAJ
CARARE - 9?RDUR4.............................. 36
- MATERTALE ......................... 2+6 -'ARARE 23,24,26,30
-T|PURt .................... ........... 2+. - iN Locu t RE ............................ 11s
-TURNARE ........................... 27-n - SUPRAFETE ............................ n
)ARE sE RULEAZA ........ 6 - TERA94 ............................. 4i.4i
'ARARE DE ptATRA ...................... 6
- TREPTE ........................ 32, 33, y
'ARARE €t ALEE ....................... &3i
,ARARE - TtPURt ..................................... rr
)ARAM\DA DE cApAT ..................... 6 DALE DE PAVAJ TIP PARCHET ,..,,. 41
DALE MtCt DE ptATRA ...................
CARAMIDA DE STRA/VGERE .-,.-..,., 6 A
)ARAM\DA DE €tR ......................... 6 DEFORMARE ............................... 1C2
cARAMtz DE ARG\U...................... 6 DEPOZTARE
cARAMtzt 6t BLocuRt _ MOBILIER DE EXTERIOR ,..,... 117
- A€EZARENIMB\NAREA .... 8, 9, 93 DRENAJ
8ORDURt ................................ s _ U CASUTA PENTRU HRANA
- ............................ 24,n plsAR/roR ......................... n
- iN'4RARE
Locu I RE ............................ 1is RAMPA DE SCURGERE A APEI
- MOB| Lt ER ...................... 79, 82, 83 rA TERA94.......................... €
s8R4 ...................................... a
PENTRU GRATAR .... ......... 62.8 -
47,48 _ RECIPIENTE PENTRU , STRAT ..................................... 6
FLORT .............................. 71,72
- REUMPLERE ......... ................ 111 E
- TERASA ...................... ...... 4i,43 EFLORESCENTA ........................... 111
TREPTE ............................. 32. U
_ TIPURI ...6.7.24.26 F
-ztD ........................................ 5, 6 FANTANA ARTEZIANN
CEAS SO14R ............................ 65, 67 HAVUZ ....................... 42, 46, U, 66
9EDRU RO€U ...... ................ 't01,117 - CADERE DE APNCASCADA..,. g
- MtNilAZ ................................... g
cHto$cuMgRAR ..................... U, W
cHtT ............................................. 105 - POMPA ......... &
CHIIJVETA CU PUNTE ...,......,....., 73 FEL1NAR ...................... 60,66, 67
ctMENT ................................. 1cF, 107 FEREASTRA
CIMENT PENTRU ZIDARIE ..,..,,,... 1U _ JARDINIERA,,,,,, 71,72,73
ctMENT ?ORTUND .............. 1M, 107 MAGAZTE ........................... v.%
coFRAJ ....... ..'..''.'',.'.. B - stsTEM DE |LUM|NAT ............. I
COLIVIA PENTRU FRUCTE FERESTRE
n - cu
u8A ................................. 16 - 8AR4 ...................................... 88
-TEM?ORARA ......................... 1m - )LEMA ................................... 16
n COLTAR DE GRINDA _ CLEMA DE SIGURANTA ..,...,..16
, PERGO14................................ z sftiA ............................... 91. 105
coNEcToR cu HtDRotzouTtE .. I FERONERIE PENTRU PORTI ......., 18
CONGLOMERAT1N RELIEF FIBRA DE }TICU \MBRACATAiN
- BETON .................................... p
RA€1NA ........ .. ............ .............4
coN sTRUCTil .............. 94gg, 12G121 FIBRADESTICI./
15
- ALEGERE ................................ -MOg|L|ER...................
- AUTOR|ZAT\E .......................... s F|ER FORJAT.................... ............1ffi
S cAsA DE JOACA ............... S4,W _ POARTA .............17
- cAsA DE VAR4.................. ,w FIER TURNAT ................... ...... 16,108
6 - coNsIRU/RE ......................... % FIER
- iNrREzlvERE $/ MOgt1tER................................ I
6 REPARATil .................. 12G 121 F|GUR|NE ...................................... 6
- MAGAZTE ........................... U. FISURA DE-A LUNGUL
UMBRARE gt PAVTLTOANE DE su PMFETET ............................ 1A
A vAR4.............................. V,,w FtsuRA LA CA?AT ........................ 1A.
CONTAINER PENTRU COMPOST .. 16 FQAIE PREL|JCMT4,.....,...,......... 1Q
COPACI SI ARBU$TI FOLTE DE 4CRt1 ............. ..1U
_ RECIPIENT DE GRADINA.,....,, 75 FOLTE DE 8UTt1....................... 47. 116
- ROC4R\E ................................ 6 FOLTE DE pOLtETt1EN4 ................. 47
6 CORNIEAZIDULUI DE FOLIE DE PVC 47,1M,116
)ARAMtDA ................. ......... 5, 6, 9 FUNDATIE........................... 5, 6, 8, 9
6 coRN/sA - cARARt €t ALEI ....... 23,27,28,30
6 - M4G42|E ................................ % - coNsTRUCTil ........................ S
.......... v
CORODARE - ?RATAR...........
- MET41.................................... 18 - SERE ............... .......... 88
co$ suspFNDAL ....................
71,72 - TERASA ........... .....39,43
CURATARE TREPTE ...........
* MO B I Lt E R ............................... 117
- PERETT .................................. 110 G
SEHA ........................ ......... 118 GARD ,.. ....... 11-16, n, 112-113
cuRENTt DE AER ........................ 1n _ CAPACUL STALPULUI ........1
CUTIE CUIBAR PENTRU PITIGOI .. M - colvsIRU/RE ........... ...1+15
126
|/VIRE NERE.9/
REPARATT t .................... 112, 113
- LOCIJRI DE JOACA ................. 77 4+56, 116
- P4NOU .................................... 12 _ CONSIRUiRE ,.- ....... &49
_ REGLEMENTARI JURIDICE ...., 13 i/vrRE-fl /ERE $/
_ SCANDIJRA DE LA BAZA ...,.....1 REPARATil.... ..,. 53,116
SCANDURI VERTI)ALA .......... 1 - MATERIALE DE
-STALP ,,,,., 11.14,15 coNsrRuc.r/E ............ _..... 47
_ SUPORTU L STALPULU 1 ......, 11, 14 . MASIJRI DE SIGURANTA . . . 47
- TtPURt ...... 11,12,13 - PE$T| ...................................... A
_ TRAVERSA iN DIAGONAU ...... 11 , PLANTE .............................. 50, 51
- TRAVERSA ACopERl$ ............. fl - POPUURE ............................. n
GARD cu srALPt St t/,NT ...... 13, 112 PRQTECTARE .......................... 47
- REPARARE ................... .. ..... 112 tAz custc .................................... 47
GARD CU STALPT €t SARMA ... 13,112 tAz stMp1u ................................... 47
- REPARARE ............................ 112 \LUM\NAT DE stJsiN Jos .............
GARD DE NUTELE ...... ...... .. .... 12,16 |LUM|NAT DE FUNDAL ...................
GARD DIN PANOURI DE LEMN . 1116 \LUM\NAT FARA )ABLU ................. @
- oRtzQNTALE ........................... 12 ILUMINAT PRIN CABLU ELECTRIC ,.
- SCOABA DE STRAIVGERE ..,... 15 ILUMINAT .... 42,57$1
- VERT|C41E ............................. 12 -ACCESOR/i $/CORPUR| ........ 17
GARD DIN PANOURI - tAz .......................................... 60
qNTRETE9UTE ........................... i2
- MAsuRt DE PRECAUTTE ........ st
GARD DIN PLA9A DE -MASURIDESIGURANTA st
9ARMA ................ ........... ii, 13. 1s stSTEME .................................
GARD DtN $tPCt ........................ 11, 12 - TFRASA ..................... ....... 42.s7
GARD iNCHlS EIAN$ ................ 11, 12 - T|PURI .................................... I
3ARD pAusADA ............................ 13 - ufl1t24Rt ................................ 5/
GARD TtP FERMA BANCH) .....11,i3 I LU M I NAT D I FUZ ............................
GAURA DE SCURGERE.,..,,..,..... 5, 39 TLUMTNATUL DE Jos iN sus .........
GAZ ,MSUTE1\AT ...................... M,91 INSERTTE PENTRU PUIVIE . . 39, 42, 85
GAZ DE PETROL L|CHEF|AT (LPG) 1R1GAREA iNTR-uN puNcr ..........
- GRATAR .................................. & |RIGAREA UNE| SUPMFETE
- sER,{ ...................................... St MAR| ......................................... @
GH|VEC| DE FLOR| ........................ n tRoKo........................................... 1a
GHtvECt PENTRU cAp$uN/.......... i3 tzoLATtE
cHwEct sMALruff ....................... n - coNsTRUCTil ....................... 121
GOLDEN ORFE-PE$TE .................. A - SERI ...................................... El
GOLDEN RUDDPE9TE ................. A
GRANTT ......................................... 6 i , MAsuRt DE SIGURANTA 77
GRANUUTTE (STR|ATURD ............ 6 1MB\NARE .................................... 6. B
GRADINA iMBINARE
- FURTUN ............................ 68, 6S LA C4RARE............................. 27
- MASA ..... ..'..'.-''..'..'..'',.' n - LA ZtD ....................................... 6
_ P1ARTA ....................... 17 4MB1NARE ENGLEZEASCA ............... 6
scAU/v ................................... n IMB1NARE FARA M1RTAR ............... 7
GR4TAR ............................... 42,62{/- 4MB1NARE FLAMANDA ..................... 6
- AJUST)R DE INALT\ME .......... a. 4MBINARE uRAND ................... 6,27
- cQM8U5Tt8t1 ........................... 4 4MBINARE LAMBA crJ t)LUc ......... %
-MAsuRt DESTGURANTA a iM BI N ARE PRI N sUP RAP U N EREA
MOD DE FOLOSTRE ................ A MARGINIL2R SAU iN flG
- TtPURt .................................... I ROMBC4................................... S
GRATAR cu cApAC...................... 60 4MB1NARE su PRAPUSA cu MARGT Nt
GMTAR CU VAS PENTRU scoBtrE .............. 96, 102
MANGAL 4MB1NARETtP BUTot
GRATAR CU GAZ .......................... A (DtN BU$TEN|) .......................... %
GRATAR DE UNICA FOTOS/A/TA .-,. 6 1MB\NARE Ttp FAGURE ................... 6
9F4TAR Ftx DtN cARAMtzt, FARA iM Bt NARE TtP iM P LETtru RA
MQRTAR .................................... A RA)HtrA ...................................
9RATAR E1ECTR\)...................... 60 \MB\NAREA stMpLA ....................... zl
GRATAR HtgACHt .......................... A 1MB\NAREA TtP os DE HER1NG .... zl
GRATAR FA9ATA?I1....................... I 4MBINARE Ttp TREST1E ................. zt
3RATAR vAcoNET ....................... 68 \M]U)ARE .................................... $
GRESTE .......................................... 6 iNGRADITURA Ttp c1opor ......... 16
cRtNDA PENTRU coMpAcrAT ..... B qNGRAD|TURA coRT ................... 16
GRoApA DE Ntstp ............... 76,77.78 1NGRADITURA HAM1AR............... 1m
iNGRADITURA jNDUUTA ...........
iNGRADtruRt $r spATtt DE
79,81 DEPOZTTARE .. .. .. ..................16
.._.. dt 4NTRERU pAToR ............................ 58
.....74
.... 110 JARDINIERA
JGHEABURI
REPARATil ..............................
- SERA ........................... 88, m, 119
L coNSTRUCT\E .................. 6
IADACUqNCATZIRENATMU..,. 16
LAMPA ...........................................
IAMPA cU ABAJUR ETAJAT .,..,..,,.. @
TAMPA DE GRADTNA cu BATERTE
sorARl ............
TAMPA DE PERETE .,, ............ m
LAMPAGLOBUURA., ................... @
LEMN ....................... 101-103. 119, 120
- ACH|Z|T|ONARE ..................... 18
- DEFECTE............................... 1A
s GARD..... ................. .. ....... 11-16
I - MAGAZ|E ................................
MOBtLt ER..................... 79,ffi , 117
8 - PAR RUSTTC ......_................... rn
puTREztRE................. ...... ... 1n
- REC I P I ENTE ............................ 73
- spAUER cu LABRELE ............ gt
STRAT ..................................... 6
- T I P U Rt ............................ 101, 102
S _TMTARE/SUBSTANTE DE
PROTECTTE .......... 103, 119, 120
TRAVERSE .......... ..7
- TREPTE .................................. 3
I T|GA ....... ... ............... .......... 4
s - voPsELURt ...................... ..... 18
- ztD............................................ 7
a LEMN TARE ........................... 1C2, 117
- ?URATARE St TRATARE ........
LEMN ALB........................... ..... ... 101
LEMNMOALE 101,103,117
- )URATARE St TMTARE ... 18,117
LEMN RO€U ................................. 101
LOCURT DE JOAC4 ................... 7G78
- GROAPA DE NtStP ................... V
LU CRAR I D E 4NTREI/iVERE S/
REPARATIT 53,1@124
- coNSTRUCTil ......... ....... 12]-121
_ DALE DE PAVAJ
€t TREPTE ................... 11+115
- GARD 6t POARTA ............ 112-113
- tAz .................................... 53,116
- MA$INA DE TUN' TARBA .. 12y24
- _...................... 117
M O B I Lt E R ........
SERA . .. .... ...... .............. 11&115
- uNE1TE.................................. 12
ztD .................................... 110111
LUMTNA FocA1tzAT4 ..................... I
M ........
MAC4DAM ............ .................. 24, 115
- REPARARE ............................ 115
MAGAZIE ............... 94%, 1ffi , 12!J121
v - i/vrREt/vERE si
REPARATil ........ ...1T121
_ PERETI %, 95,96
- TtPURr .................................... S
MAGMTE CU ACOPERTS IE$/r ... %, 98
MAGAZECU ACOPERIS
i N cL t NAT .............................. 96, 98
MAGAZIEMIJLNHJNCIIOAIAI,A 96,9S
i6 MAHON ........................................ 192
MAN)ARE ?ENTRU ptTtcot ......... n
M4NG41 ................................... 62,M
MARGINE PROEMINENTA
- t42 ..........................................
-TREPTE .................................. p.
MARG|N| ....................... 23, 35, 39, 1 15
A1EE ....................................... A
121 -BORDURA .............................. B
- ................................. A
'4RARE DE
_ MATERIALE
- PENTRTJ RA9AD qNALTAT ....... a
@ - REPARARE ............................ 115
- TERASA .................................. 8
- TtPURt .................................... 5
o MASA DE PtCNtC .......................... n
M49T|C ........................................ 105
MA€INA DETAIAT IARBA
- cu ACUMULATOR ........ 123,124
- cu ctLtNDRt ................. 123,124
- cu MoToRtNA ..................... 124
- ELECTRTCA ................... 123, 124
- |NTREIT\ERE S/
REPARATT I ................. 123, 124
MATERTAL DUR .. .. .. ...... .. ... ..... 16
MATERIALEDECONSTRUCTJE
PENTRU ztDURt ...................... 6, 7
MATERIALEDE
coNSTRUCTtE ................... 101-108
MATERTALE DE PAUAJ ............... 41.43
MASURI DE SIGURANT,A
- cR4DtN4 ............................... 1@
- cR4TAR.................................. il
- t42 .......................................... 47
- tLUM1N4T................................ 57
- LOC\JR\ DE JOACA ................. 77
- RECOMANDART ...................... Tt
- TREPTE .................................. A
117 MERANT| ................ ...... ......... .... 1@
ME|AL ........................................... 18
- coRo DARE ........................... 108
, REC|PtENT .............................. B
- RUG1NtRE.............................. 108
_ TIPURI ................ 108
_ TARU $I METALICI PENTRU
sr41p ............................. 14.21
MINI
BAZTN ........................ u
_ MAGAZIE ,. , 10
- SERI s
MOBILIER ........42,79-U,117
- ALEGERE ................................ n
- cot!/sIRU/RE ..................... e8
_ DEPOZITARE 1'17
- |NTREIINERE $/ REPARATil .. i17
- MATERTALE ......................... 8041
- TtPURt .................................... n
M oBt Lt ER iMBRAjAT iN Plr'.sfl c
- 9URATARE $t qNTRET1NERE .. io
MOBILIERVOPSIT
117
.......16
......... p.
..16107
.1c6,107
.. 1C6
N
NETED/A
- FtNtsAJ U BETON .................. A
_ SUPRAFAT, A DALE DE PAVAJ .. fr
/v/siPARG/NI/U.... ........................ 16
?v/s/P DE CONSIRUCTT| ........ 16,107
iV/S/P GRUIVJOS .................... 1m, 1Q7
NOD USCAT ................................. 1A.
6 NOD VERDE ................................. 1@.
 127
o - ztD ............................................ 7 rcLlPA )E S,aF.;,+ : / ... . ..... _ SUPORTPENTRU PUNTE , 36,37
ODIHNA SCARII PIATRAAPARENTA FC.LIPAS| iAC //t(, SCANDURA DE FRONTISPICIU
. TREPTE DA1E .................................. 24.m
- POZTI O llAREl LCEUF, rOR DE _ MAGAZIE a
OPRITQR CU ARC
- PREF49R|CAT ......................... 36 JOACA ................. .....77 S,ANDURA DE U BAZA ........, 11,113
-
POARTA ........................... ...... 18
- PRQFT LU Rt .............................. 6/ PRTZA CU H\DROTZOUTTE ...... '.',' s _iNL2CUIRE ...113
ORNAMENTE
,
.. 6567
ACCESORil CU APA .......... ....._ b
- REC| P|ENT .............................. 72 PRIZA DE PERETE ..... s SCANDURA DE SPRIJIN
- ztD ............................................ 5 PROFILURI DE PAVARE _ LA MAGAZIE .,.,.. u
_ ACCESORII JAPONEZE ..... ,,',', b PTATRA ART\HC|AU ...................... $ BORDURA
- '',-,36 poART4............................ ,,,18
- CEASUR/ SOLARE ............ ,,'.'.6 PTATRA CUg\CA ............................. 41 _ CARARE z3,27 SCANDUM DIAG1NALA
- FIGURINE ','',' 66 PIATRA DE INTERES MAXIM ..,....... 6 PROFILURI DE TUR84,,.,,,.. - LA MAGAZIE,...., ,',.94
_ STATUI ......66 PIATR4 DE MARGINE _ BORDURA u
sER4 ........................... .._.6
- uRNE................ ''.'., b - PENTRU tAZ ........................... 4 PROFILURI DECOMTIVE SCANDURI VERTICAU DE
OIEL PIATRA ROTUNDA DE RAU ...,..,.... 24 DE FATAD4.......... ... 7 INTERIOR .....1
ALTAJ ........................... .. .. .....108 PtETRt$ ............... ...... 26, 33, 1m, 114 PROFILURI PANOU SCANDURI PRELUCMTE ......,, ...102
. ZABRELE ......37 - 4LEE ....................................... 6 P ROF ILU RI PENTRU STRU CTU RA ... 7 SCAUN BUTQI
oTELGALVANTZAT .....1ffi REPARAREA A1EL................. 114 PROPAGATOR DE CALDURA SCAUN DE REGIZOR ...... ....79
oltLtNoxtDABtL TRE?TE .................................. 3
oTeLGcutT
.....1m - - sER4 ............................ ... s SCAUN MBATABIL ....n
........ ....108 P|ETRIQ STRECUMT ................... 16 PUTREZT RE ......................... ..1n SCALDAT2ARE cU P I EDESTAL
jTELMOALE... .... .....1m ....9 ?ENTRU pASARt ....................... n
OTELTUBULAR 7,9 R srHA ...................... B&93, 105, 11&1 19
- MOBIL|ER.......... PISTA PENTRU BICICLETE .....,..,... rc R4.g/M 41EGERE ................................ @
PUCA AGL)MEMTA ................... 1@.
- M O B t L I E R .......................... 81, 117 - oARACTER|ST|C|................ 9G91
P PLACA DURA (DE FTBRA) .............1A RAZOR1NALTAT
PACHET DE R45AD ............. 36,38,72
- FERESIRE ............................ 16
PLANTE .,,..,.. .....50,51,75,77 - REC|pTENT .............................. 2. - iNTREflNEREg/
- supoRT ............................ 36,38 _ GHIVECI , ................75 - IERASI ............................. 35, 42 REPARATil .................... 11&119
P4NL ......................................_.... jA - t42 ........................ ', ' ',, ',, ', 50, 51
PAMFINA ...................................... El
- ............................................ 5
21D METODE DE UDARE A
- LOCURI DE JOACA ................ 77 REC|P|ENT ... .. .. ................ 42,71:/5 PLANTELOR ........................ gl
PAR| RU ST I C t ............................... 18 _ ROCARIE ''..,,.,'.-''.'' s - ALEGERE ................................ 75 - MONTARE............................... a
PATA At RASTRA .. ............ -............'t@ PLANTE DE IAZ PUNTE................................... 75 - POZ|T|ONARE ......................... A
PAVAJ DUR ................................... B n
- NUFERT DE ApA ..................... -TIPURI ............................... 72,73 - stsTEM DE |NCALZ\RE ...... I,S1
PAVAJ FANTEZTE ............ 25, 29, 41, 43
- PUNTE DE MAL DE
- UMPLERE ............................... 74 STRUCTURA .......................... a
- DA1E ....................................... 4l ADANCTME .......................... n REC IP I ENT ATt p tC ......................... 73 - TtpuRt .................................... @
- suPRAFATA ............................ n PUNTE DE MARG1NE,..,..,...,. g RECIPIENT DE TERACOTA ...,.....,. N sEtul )A1DA ................................. a
PAUARE _ PUNTE PLUTITOARE .....,..,.... 51 RECIPIENT DIN MATERIALE 9ERA FOARTE CA1DA .................. I
_ CIRARE CARE sE RULEAZA .. B _ PUNTEOXIGENATOARE ....,.., 51 RECOND |T|ONATE ..................... 2 sER,,{,?{COROASI ....................... S
- DAIE... A,24,,fi,32,33,6,41,43 PLANTE DE MAL DE ADANCIME R E F LECTO R PA M BO L I C A LU M IN IZAT sERl RECE.......... ......................... a
- MATERTALE ............ ........... 4'1,43
-PENTRU tAZ ........... 46,48,49,50 (PAR) ................. .................... 6 SERA TUNEL DIN FOLII DE
- PAVAJ FLEX\B\L .................. 23,27 PLANTE DE MARGINE REPAMTil P145T|C..................................... @
- PAVAJ DUR ............................. B rAz .......................... 46, 48, 49,51
- ACOPERI$ ............................. 121 SERA CU ACOPERIS CU
- PROFT LU Rt ......... 23. 26. 27. 35. 39 PLANTE OXIGENATQARE .......... 4$, 51 - BETO N ............................. 11 4, 115 DESCHTDERE IARGI ................ sg
- REPARATil ...... .......11+115 PLANTE PLUTITOARE
- lAz ......................................... 116 9ERA CU ACOPERT$ CU
PAVILION DEVARA uqTaq PUSNC
- JGHEAB . .................... .......... 121 DESCHIDERE PE TREI
PISAR/ - coNDUCT4............................ 58
_ CASUTA PENTRU HRANA - MACADAM ............................. 115 SFERTUR/ ................................. a
- MOgt1tER ..................... 79,ffi , 117 - MA€1NA DE IUNS TARBA .. 1&124 SERA DIN LEMN
p4sARt1oR ........................ n - RECtPtENT ......................... 71,72
- P/ErRl$........ ................114 - FERESIRE ............................ 16
_ CUTIE CUIBAR PENTRU
- RETEA ............................. 36, 100
- POARTA....... ................113 _4NTRETINERE $I
ptTtGQt ............................... n _ SPALIER CU 248RE1E,.........., 3/ - 9TALP ......... .......... 112,113 REPARATT t .................... 11U15
- HRAN4 ................................... n PLASflHANT .......................... 1cf, 107 . TRAVERSA iN DIAGONALA ..,. 112 9ERA DQM .................................... @
- 9)41D4TOARE ....................... n PUTFORMA DE SUSTINERE
- 2tD .................. ....110,111 sER,{ /,VSzL OTANDEZ ................ @
pAruRA DE ptETRt€ ..................... Bb €t RAFT ................................ 88, 90 REUMPLEREA ROSTURILOR ..,.... 111 LtptTA DE ztD ...................... @
PERETE PUC t CORNt $A ............................... s ROCAR| ...... ........ B5€7 'ERA poLtcoNALA ....................... a
9ERA
- u MAGAZTE .................. 94, 95, 96 POART4 ................... 17-19, n, t2-113 _DEPUSAREA PIEIRELOR ...,.. S s H u BU NKt N .................................. a.
ERGOLA ............................ 2G2, 42 -
FERONERTE ....... .......... .. .. ... 18
- P1^NTE................................... 6 SISTEM DE ILUMINAT CU
- cu spRtJtN............................. z - iivrREzlvERE S/ - TtPURt ............................... 85,86 ALIMENTARE DE JOASA
- oRtENTALA ............................. z REPARATil ................... 112- 113 ROCARIA CU ASPECT DE INSULA .. 6 IEIVS/U/VE ................................. a
- RUSTTCA ................................ z - LOCURT DE JOACA ................. V ROCARTA iN ?ANTA....................... 6 SISTEM DE ILUMINAT CU
- TERAg4 .................................. Q. -MASURTDESTGURANTA 77 ROCARIE DIN TUF CALCAROS ...,. 86 ALIMENTARE U
RETEA .,........... 8
- TRADTTTONALA ....................... z - MONTARE............ .................. 18 ROLA CU FLJRTUN PLAT ..,......,.... @ SISTEM DE INCALZRE. SERA
PERIVE$/HUSE -5T41P................................17,18 RO;TERODAT.............................111 - COMBUSTI Bl 1 ......................... Vt
- cu RATARE ............................ 117 - TtPURt .................................... 17 ROST FRECAT .............................. 111 _ SIJRSA DE ELECTRICITATE ,.8,91
PESz ............................................. A POARTA,,iN 5" (DtN 5 SCANDURD .. 17 ROST IMB\NAT U NTVEL .............. 111 TERMOMETRU ....................... gl
PESfl sOR AUR|U .......................... Q. POARTA CU BORDURA $t SrtNGHtt ROSTRETRAS ............................. 111 stsTEME DE tRtGAIlE ......... 6859,91
PETE DE ULEI DE FTXARE ................................ 17
cu RATARE ............................ 114
8,111 - I N STALATT t .......................... 68, 69
- POARTA DE TARA1N STIL
- iNTR-U.N puNcr .................... I
PIATRA FERMtER.................. .........17,19 ..1G _PEqNTREAGASUPRAFATA @
- APARENTA ....... 6, 7. 24, 26, 35.71 POARTA DUBA ..,...,..... ..............17 ..14 - sER/ ...................................... sl
- C4RARE ............................ 24,25 PODEA DE LEMN ,...,..., .............. 41 ...4 SOCIETATEA DE PROTECTIE A
- G RATAR .................................. 63 KDEA ,', s ptTtctLoR DE GR4D1NA ............ 6
- MOgt1tER................................ n . MAGAZIE .........94.,95
pRoFt1URt ................................ 7 REGAA P E N TR U
S OC IETATEA
- -SERI............ ................. 88,m s PROTECTIA PASARILOR ...,.,,...,. N
- RECtptENT .............................. 72 POLIZOR PENTRU FOARFECE DE SAMSA COMET ............................ a SPALIER CU ZABRELE
- ROCARTE ........................... 85, 86 G R AD t NA .................................. 12. SARMI DESUSZVERE - MATER\A1g ............................. 5/
- TERASA .................................. 41 rcMPA .......................................... s - GARD...................................... 1s MONTARE ............................... Jl
128

- PANOU ......... ............n SUBSTANTE DE PROTECTIE TERMOMETRU UNITATE DE COMUTARE .,,..,......... 8

_ SUPORT COLIBA INDIANA ...... $
_ SUPORT DE PLANTE ..,,,,.., 6,37
- T1PURt ............................... 12.37
S?ARTU Rt iN zt D ......................... 1i1
SREA$//VA
- M4G42|E ........................... 9.,
- sER/ ................ ......................
STALP DE1NCHIDERE
- u P9ART4 .............................
sTALp DE poARTA ............ 17,1a,1i3
- BEroN ...... -. -.. -........'.1.............. tz
- )ARAMtDA ............................. 17
- 1EMN ................................. 17,18
- MET41................................ 17, 18
- REPARATJ .............................. 113
9TALP PENTRU BAUMA
- poART4....................... .......... 18
STALP
........
- G4RD......................... 11,14,15
- tLU MTNAT ................... '.,'',,' 60
_ POARTA ...17,18
- REPARARE ............................ 112
oHERESTEA .......................... 18 6
- -SERA ...................................... st uRN4 ............................................
suPoRT DE PUNTE ................ &37 TQMBERON DE GUNOT ................ fn U$A
- FARA spRutN ......................... $ TR4NSFORMATOR........................ 58 _ GLISANIA 17,90,100
- ztD .......................................... 5t TRATARE - M4GAZ|Et ................................
SUPORIDE SUS.I/I'/ERE _ MOBILIER DE EXTERIOR ..,.... 117 _ SERE/ 88,89, 119
- u
MAGAZTE.......................,% TMVERSA ..................................... 1
A suPoRT DtN RET, EA ..................... S - REPARAREA ............ ......... .... 112 V
SUPORT PENTRU FASOIE,,,,,,.,.,,. S TRAyERSAACOPER/$ .................... 1 v4R ....................................... 1m, 107
18 SUPORT PENTRU PUNTE ........... 6 TREPTE ......................... 32-U, 114-115 VENNUTOR
SUPORTCU SPRIJIN PEZID ...,..., 3/ - coNsrRU/RE ......................... 3 - ACOPER|S .............................. A
- FtxARE ................................... 3/ _ INTRETINERE sI , FEREASTRA CU BALAMA .....,. gI
_ SARME REPARATil..... 114,115 _ FEREASTRA CU FANTA PENTRU
, s PAL| ERE ................................ 3/ - M4TER|41E ........................ 32,33 VENT|LAT|E.... ..................... gl
S U PO RTU RI C I RCU LARE PENTRU - MASURT DE STGLJRANTA ........ e. - ATER^1 ................................. A
PUNTE...................................... $ - T|PURI ............................... 32,33 VQPSEA
SUPQRT TIP COLIBA INDIANA .,... 6 TREPTE DE 4NAINTARE ...,...,.........,. B - LEM N ..................................... 18
SUPRAFATA CU ASPECT PERIAT TRE?TE T4\ATE ........................ 32,33
- BETON .................................... 8 TULP|N| (DE BAMBUS) z
14 SUPRAFAT,A CU NERVURI - MOgt1tER................................ A ZADA ............................................ 101
DALE DE PAVAJ ...................... O _ SUPORTURI PENTRU PLANTE ,, 37 ZAVOR CU INEL
-
SUPMFATA MODELATA - LA POARTA ............................. 18
DALE DE PAVAJ ...................... n zAVoR CU MANER
- T
SUPMFAT, A TEXTUMTA TlGA - LA POARTA ............................. 18

- suPoRr ............................. 11,14 - DALE DE PAVAJ ...................... n - ]ORDUR4 .............................. 5 ZAVOR CU PIVOT ALUNECATOR
-TARU$ .....................14,21 SU?RAFATA NETED4.................... A - tLUMtNAT ................................ 58 - LA POARTA ............................. 18
STATP - TERA94 ............................. 41, 43 AvoR
, suPoRT DE PUNTE .............. S I rrcA CU VARF IMPLETIT PENTRU - LA MAGAZTE ........................... g
- ztD ........................................ 5, 9 5EZLONG DE LEMN ...................... n 3ORDUR4 ................................. 5 zl D .................................. u10, 11G111
sTAru IE ......................................... 6 $EZLONG DE PUJA ...................... n fcu cu VARF R)TUNJ\T PENTRU - coNSrRU/RE ....................... 8, 9
STEJAR ........................................ 1@. $EZLONG REGUBIL ..................... n BORDURA ...... ..........36 -1NTRETINERE €t
sncA .................. 77,81, 10+105, 119 $I PCA PENTRU iN CH IDEREA NGA SIMPA PENTRU B9RDURA,. 6 REP4RATil ..................... 11U11
- iNLocutroR .............. ......... . 1u BAUMALEI - MATERTALE ........................... 6, 7
-4NTRETINERE $t REPARATil .. i1s - poARr4.................................. 18 U - T|PURt ...................................... 5
- LOCURT DE JOACA ................. 77 $tn UDAREA ZD CONTAINER PENTRU PLANTE ... 9
_ MASURI DE SIGURANT,A 77 DOTATOR C4P|UR................. ztD cu ACoPER|$ .......................... 5
- GARD.............._....................... 12 - 91

- MOgt1tER................................ g1 , POART4.................................. 18 - IRIGAREA iN CANT|TAT| MtCt .. gl zlD DE 1MPREJ MU t RE ..................... 5

ST'VGH/E TRANSYERS/L{ - PASLE CAPIURE .................... gl ztD DE SPR|JtN .......................... 5, 39
_ MAGAZIE T UNELTE - TERASI .................................. s
SIORUR/ TEC .............................................. 102 - i/VrREI/NERE $/ ZID DUBLU DIN PQLICARBONAT ..,1U
-r"A sERl ...._.._.._. sl TEMSA .......................... 3945, 82, 83 REPARATil .................... 12-124 ZID DUBLU DIN POLIPROPILENA ., 1M
STRAT DE DRENAJ ........., '.,',.,..6,39 - 8ANC4 .................................... A UNELTE ACTJONATE ELECTRIC ....12 zl D I N TERTOR .................................. 5
_ IERASI ............3 , OARACTER|ST|C| .................... A UNELTE DE T4\AT......................... 12 zt D PAN O U ........................ 5, 9, 1 0, 12
- ztD ............................. ..............6 - coNsrRU/RE ......................... 4 UNELTE PENTRU SAPAT $I LUCRAT - TERASA .................................. t2
STPI'T DE FUNDATTE ....... ....'.''.'','' 6 _ MATERIALE DE P4V4J ......,...... 4I iN GR4D1N4 ............................. 12. zDtREA CARAMTZLOR ................... 8
SI,CATDEN/S/P - MAH U ER ........................... 82, I UNGERE
_ tAz ............................. ............6
- PRQTECTARE .......................... 4 - M O Bt Lt E R ............................... 117

Mul[umiri Ei credite
Pentru ajutorul pe care l-au dat, autorul doregte sd mullumeascd urmdtorilor: Gill Jackson, Paul Norris, Linda Fensom, Angelina Gibbs gi
Constance Barry. Autorul aduce mullumiri gi urmdtorilor, pentru ajutor sau pentru fotografiile oferite: Jane Llewelyn, Attracta Products
Ltd, Atlas Stone Products, British Gates &Timber Ltd, Chatsworth Carpenters, J.B. Corrie &Co Ltd, Forest Fencing Ltd, crosfillex (UK)
Ltd, Haddonstone Ltd, Halls Homes & Gardens, Larch-Lap Ltd, Lotus Water Garden Products Ltd, Marshalls, Regal Garden Buildings,
Robinsons of Winchester Ltd, Stapeley Water Gardens Ltd, Tarmac Topmix Ltd, Joan Hessayon, Carleton Photographic, Harry Smith
Horticultural Photographic Collection, l\,4ichael Warren, Zara McCalmonVThe Garden Picture Library, Ron Sutherland/The Garden Picture
Library, Brian Carter/The Garden Picture Library, Michelle Lamontagne/The Garden Picture Library Elizabeth Crowe/The Garden Picture
Library, David Askham/The Garden Picture Library, lpc Magazines Ltd/Robert Harding Picture Library, Elizabeth Whiting & Associates,
Carl Dietrich-Buhler/Elizabeth Whiting & Associates, Jerry Harpur/Elizabeth Whiting & Associates, Tomlins Ltd And C Porter Ltd.

John Woodbridge s-a ocupat de designul c54ii. Au mai colaborat la conceplia graficd
Deborah Mansfield, Norman Barber, John Dye, Fred Anderson gi Roger Shipp.
 Seria EXPERT
Cirtile de gridindrit cel mai bine vfrndute pe plan mondial

Foto copertd:
The Garden Picture Library/
Roger Hyam (CFS1992)