Sunteți pe pagina 1din 2

Gareth Evans – Teoria cauzală a numelor

-Saul Kripke se opune Teoriei Descriptive a Numelor.


-cele două întrebări înrudite, dar care pot fi distincte despre nume proprii: ”ceea ce vorbitorul
denotă și ”ceea ce numele denotă”.
-pt a-l denota pe x nu este suficient să îi rostim doar numele lui x.
-Teoria Descriptivă a denotației vorbitorului: numele ”N.N.” denotă X într-un anumit context de
către un vorbitor S DOAR atunci când X este în mod unic ceea ce satisface TOATE (sau cele
mai multe) dintre descripții astfel încât S este de acord cu ”N.N. este”
-Teoria descriptivă a denotației numelui: un grup de vorbitori cred și intenționează să folosească
numele cu aceeați denotație => o descripție/o mulțime de descripții pe care un obiect X
TREBUIE să le satisfacă pentru a fi purtătorul numelui folosit de vorbitori.
-Kripke atacă prima teorie:
”(a) Un om obișnuit de pe stradă poate să denote fizicianul Feynman folosind numele
„Feynman‖ și să spună ceva adevărat sau fals despre el cu toate că nu există o descripţie
adevărată în mod unic despre fizician pe care să o poată produce. (Condiţiile nu sunt
necesare.)
(b) O persoană care asociază cu numele „Gödel‖ doar descripţia „persoană care a
demonstrat incompletitudinea aritmeticii‖ l-ar denota oricum pe Gödel și ar spune ceva
fals despre el zicând „Gödel a demonstrat incompletitudinea aritmeticii‖ chiar dacă un
vienez necunoscut pe nume Schmidt ar fi formulat în realitate demonstraţia pe care Gödel
a publicat-o ulterior ca fiind a lui. (Dacă acceptăm că vorbitorul nu îl denotă pe Schmidt,
condiţiile nu sunt suficiente; dacă acceptăm de asemenea că îl denotă pe Gödel, iarăși nu
sunt necesare.)”

-trebuie ”să fim capabili să identificăm p indiferent de propoziția prin care spunem asta”
-eu înțeleg din textul acesta că, atunci când vorbim despre un nume x, trebuie să asociem în mod
corect numele x cu același obiect din lumea materială despre care este vorba.
-Teoria Cauzală formulată de Kripke: vorbitorul S folosește numele NN într-un context. S va
denota un obiect X dacă există un lanț cauzal de ”legături care păstrează referința (reference-
preserving links)” => de la folosirea de către S în acel context la obiectul X
-”Putem privi Teoria Descriptivă nediferenţiată ca expresia a două gânduri.
(a) denotaţia unui nume este determinată de obiectul la care vorbitorii intenţionează să se refere
folosind numele
(b) obiectul la care un vorbitor intenţionează să se refere prin folosirea unui nume este cel care
satisface sau se potrivește majorităţii descripţiilor care formează mănunchiul de informaţii pe
care vorbitorul le asociază numelui.”
-eu sunt de părere că tot timpul se vor face erori și referiri greșite între nume și obiecte pentru că
imaginea din mintea noastră cu acel obiect este neclară, sugerându-ne un nume X pe care să-l
folosim când vorbim despre acel subiect, iar acest nume X bineînțeles că este asociat în mod
subiectiv de către altcineva.