Sunteți pe pagina 1din 4

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR

SATISFACŢIA PROFESIONALĂ ŞI SINDROMUL


BURNOUT LA PERSONALUL MEDICAL: O ABORDARE
CALITATIVĂ

DELIA ŞTEFENEL1, LAURA ŞTEF2


1
Doctorand Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti, 2Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Rezumat: Scopul acestui articol constă în studierea emoţionale şi a expunerii prelungite la factori de stres,
prevalenţei sindromului de burnout şi a atitudinilor care la rândul lor conduc către o creştere a gradului de
privind satisfacţia muncii în rândul personalului care dezumanizare şi de insatisfacţie profesională. (Leiter,
lucrează într-un spital public din România. Pe lângă 1991; Maslach, C., 2003)
evidenţierea factorilor, consecinţelor şi remediilor Care este relaţia dintre satisfacţia profesională şi
epuizării emoţionale şi profesionale, dorim să stabilim burnout?
relaţiile dintre variabilele sociodemografice şi nivelurile Studiile empirice efectuate în cadrul diferitelor
de burnout, utilizând tehnicile cercetării calitative. departamente medicale au arătat că trăsăturile de
Cuvinte cheie: satisfacţia muncii, burnout, personalul personalitate, determinanţii organizaţionali şi calitatea
unităţilor sanitare. interelaţională se corelează cu satisfacţia muncii şi cu
Abstract: The aim of the present study was to examine the sindromul epuizării profesionale, rezultate relevante fiind
prevalence of burnout syndrome and job satisfaction obţinute îndeosebi prin metode cantitative de cercetare şi
attitudes among the healthcare personnel working in a prin aplicarea unor instrumente validate.
public hospital in Romania. Apart from revealing the De asemenea, cercetările privind sănătatea
factors, the consequences and the remedies of mentală a personalului medical şi de îngrijire au
professional emotional exhaustion, we intended to evidenţiat ca factori relevanţi ai relaţiei satisfacţie
ascertain reliable interconnections between the profesională - burnout următorii parametrii: sprijinul
sociodemographic variables, work satisfaction and social (Prosser et al., 1996), munca cu oameni în
burnout levels, among medical employees, by using the suferinţă, supraîncărcarea, sentimentul eşecului
qualitative research techniques. personal, deficienta calitate relaţională dintre colegi
Keywords: job satisfaction, burnout, Romanian (Chemiss, Egnatios, 1978), absenţa autonomiei,
healthcare employees numărul mare de persoane care consumă în mod
excesiv medicamente (Boyer and Bond, 1999), timpul
INTRODUCERE alocat activităţilor administrative, urgenţa şi
În ultimele decenii, studiul sănătăţii mentale a severitatea cazuisticii, sau conflictul familie-muncă
personalului medical a devenit un subiect dezbătut în (Aryee, S.1992).
literatura de specialitate internaţională, însă informaţii
minimale ne sunt disponibile în ceea ce priveşte măsura în OBIECTIVUL STUDIULUI
care factorii de natură socială, psihologică şi Scopul principal al acestui studiu este de a
organizaţională intervin asupra gradului de epuizare identifica formele de manifestare ale sindromului burnout
profesională la nivelul cadrelor medicale din România. şi atitudinile generatoare de insatisfacţie profesională la
Prin însăşi specificul profesiei lor, angajaţii din medicii şi asistentele medicale care îşi desfăşoară
sectorul medical, frecvent confruntaţi cu gestionarea activitatea într-un spital public din România, precum şi de
situaţiilor urgente şi cu un grad ridicat de risc uman, se a investiga relaţia dintre burnout şi anumite dimensiuni
expun la ceea ce se numim sindromul epuizării ale insatisfacţiei profesionale cum ar fi: contactele cu
profesionale sau burnout. pacienţii şi colegii, diversitatea cazurilor, sarcinile de
Defalcată iniţial de către Christina Maslach îndeplinit, munca în echipă. Pe lângă succinta abordare
(1986) în trei componente majore: epuizare emoţională, descriptivă ne propunem o analiză a interrelaţiei cauzale
depersonalizare şi minimalizare a realizării personale, dintre burnout şi diferite variabile socio-demografice (ex.
această delimitare tridimensională a burnout-ului rămâne categorie profesională, vechime totală în muncă, număr de
una dintre cele mai răspândite taxonomii folosite în ore şi de pacienţi pe săptămână, calitate a relaţiei cu
depistarea stresului cronic la locul de muncă. colegii şi alte oportunităţi de dezvoltare profesională).
Cercetătorii din domeniu au convers asupra Consecinţele acestor parametrii, precum şi soluţiile
faptului că sindromul burnout nu prezintă manifestări adoptate de către participanţi pentru a combate expunerea
imediate, ci apare ca o reacţie treptată a extenuării la stresul cronic ocupaţional vor fi dezbătute.
AMT, vol II, nr. 2, 2009, pag. 17
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR

MATERIAL ŞI METODĂ în general, relaţia cu pacientul etc.), şi apoi să răspundă la


Participanţi întrebări deschise ( precum „Ce vă place/ce nu vă place la
Prezenta lucrare face parte dintr-un proiect mai munca dumneavoastră”), despre alternativa schimbării
amplu. Eşantionul studiului este compus din douăzeci de locului de muncă şi despre reprezentarea socială pe care
subiecţi dintre care 70 % de sex feminin şi 30 % de sex aceştia o au asupra „job-ului ideal”. Cea de-a treia parte a
masculin, care au fost dispuşi să participe la interviuri faţă interviurilor conţine întrebări referitoare la burnout
în faţă. Majoritatea respondenţilor este reprezentată de (identificare, cauze, simptome, remedii). În vederea
asistente medicale cu vârsta cuprinsă între 30-39 de ani şi investigării acestor variabile am recurs la interviurile
cu o vechime totală în muncă situată în categoria 11-20 semi-structurate, faţă în faţă. Participarea a fost voluntară,
ani. În ceea ce priveşte nivelul educaţional al personalului participanţii fiind asiguraţi de anonimitatea şi
medical intervievat, 15% dintre aceştia au studii liceale, confidenţialitatea datelor furnizate. Ancheta s-a desfăşurat
65% sunt absolvenţi de universitate sau colegii, 15% au în iarna anului 2008. Durata aproximativă pentru
studii doctorale. finalizarea fiecărui interviu nu a depăşit 40 de minute.
Tabelele de mai jos oferă o reprezentare succintă
asupra structurii eşantionului în funcţie de anumite ANALIZA DATELOR
caracteristici socio-demografice şi organizaţionale. La Pentru a oferi o reprezentare concisă a gradului
momentul realizării studiului, participanţii erau angajaţi de satisfacţie profesională a personalului medical, vom
într-un spital public din România. prezenta o sinteză a răspunsurilor la întrebările deschise
bazându-ne pe principalele surse de (in)satisfacţie externe
Tabel nr. 1. Distribuţia eşantionului după gen şi şi interne ale muncii. Printre aspectele pozitive frecvent
categorie profesională menţionate se numără: diversitatea cazurilor cu care se
confruntă personalul medical investigat, randamentul
acestora ( 55%), sarcinile şi rolurile atribuite, (60%),
oportunităţile de a lua iniţiativa (45%) şi mai puţin de
colaborarea cu colegii (35%) sau de modul în care le este
recunoscută munca.

Tabel nr. 4. Gradul de satisfacţie profesională după


criteriul „apreciere din partea celorlalţi” şi categoria
Tabel nr. 2. Distribuţia eşantionului după apartenenţa profesională
la secţia medicală şi numărul de ore pe săptămână

Din mărturisirile respondenţilor reiese faptul că


unul dintre motivele de mulţumire profesională este
Tabel nr. 3. Distribuţia subiecţilor după apartenenţa reprezentat de însăşi specificitatea şi utilitatea profesiei
la departamentul medical şi numărul de pacienţi pe lor, sau de argumente referitoare la „responsabilitatea
săptămână propriei evoluţii profesionale”, „ interacţiunea cu pacienţii
[…] şi oportunitatea de a rezolva cazuri dificile” în care
hotărârea le aparţine în întregime (afirmaţia unui medic).
La polul opus, sursele de dezamăgire şi chiar de
frustrare la care participanţii fac referire sunt abundente şi
vizează: climatul organizaţional rigid, deficienta
organizare, relaţiile interpersonale neproductive, oboseală
Instrumente şi procedură şi procedurile birocratice. De asemenea, o mare parte
Designul cercetării a fost elaborat astfel încât să dintre participanţi au pus în discuţie aşteptările pe care
analizeze nivelul satisfacţiei în muncă şi respectiv cel al ceilalţi le au faţă de ei şi respectiv „pretenţiile” ridicate
epuizării emoţionale (burnout) urmând trei coordonate de pacienţi sau de către superiori.
principale. Astfel, primul set de întrebări vizează Este semnificativ numărul asistentelor medicale
informaţii de natură socio-profesională, în timp ce al care şi-au exprimat nemulţumirea vizavi de
doilea este centrat pe 11 itemi în măsură să examineze comportamentul pacienţilor şi aparţinătorilor acestora,
atitudini faţă de satisfacţia în muncă. Respondenţilor li s-a manifestat prin desconsiderarea muncii pe care o depun,
cerut să îşi exprime opinia referitor la măsura în care se şi a aşteptărilor nejustificate, ceea ce le produce stres
simt mulţumiţi faţă de anumite aspecte intrinseci şi chiar şi în exercitarea unor activităţi de rutină. Din
extrinseci ale muncii depuse (ex. randament, diversitatea mărturisirile persoanelor intervievate reiese dezamăgirea
cazurilor, oportunităţile de a lua iniţiativa, munca depusă şi neputinţa lor de a îmbunătăţi situaţia existentă, atunci
AMT, vol II, nr. 2, 2009, pag. 18
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR

când discută despre: lipsa condiţiilor pozitive de muncă, a spitalului.


medicamentelor şi echipamentelor necesare, a îngrădirii În ceea ce priveşte semnele simptomatice ale
libertăţii şi a timpului liber, a recompensei/remunerării epuizării profesionale, subiecţii au insistat nu doar asupra
neadecvate, lipsa posibilităţilor de dezvoltare formelor de natură fizică pe care le resimt, precum
profesională, sau despre insuficienţa personalului în oboseală, tensiune arterială, dureri lombare şi de cap, cât
raport cu volumul de pacienţi cărora trebuie să le facă faţă şi asupra formelor de natură psihică. Printre aceste
zilnic. simptome cele mai frecvent enunţate de către personalul
Semne ale insatisfacţiei profesionale au fost medical sunt: „incapacitatea de a se concentra şi de a lua
punctate atunci când respondenţii au adus în discuţie o decizie corectă în cel mai scurt timp posibil“,
posibilitatea de a-şi schima prezentul loc de muncă. Mai irascibilitatea şi „presiunea greu de controlat”,
mult de jumătate dintre persoanele investigate, în special sentimentul de a fi absent şi de „a face aceeaşi muncă de
asistentele medicale au oferit răspunsuri pozitive la acesta rutină “. Aceste schimbări confirmă prezenţa componentei
întrebare, justificând ca mult mai atractive posturi „dezumanizare”, exteriorizat prin diverse forme: „tratarea
precum: expert bancar, jurist, psiholog, profesor, efectului imediat şi nu a cauzei, fie că este vorba despre
designer, administrator de pensiune turistică, sau alte suferinţa pacientului, fie despre alte manifestări psihice”
profesii care „implică munca cu oameni sănătoşi” sau (afirmaţia unei asistente medicale), pierderea răbdării,
unde este oferită „posibilitatea alegerii propriei clientele”. indiferenţa sau confruntarea cu repetatele activităţi de
rutină. Pentru a preveni sau combate semnele epuizării
Tabel nr. 5. Reprezentare a gradului de satisfacţie emoţionale, respondenţi optează pentru: activităţi
profesională după criteriul “aşteptările celorlalţi” sportive, plimbări în aer liber, reorganizare proprie, apelul
Procent
la concedii pe o perioadă scurtă de timp, o mai bună
Frecventa Procent Valid Cumulat gestiune a propriilor sarcini, control de sine, sau
Valid intr-o f. mica masura 3 15,0 15,0
discutarea problemelor cu colegii.
intr-o mica masura 10 50,0 65,0
intr-o oarecare masura 4 20,0 85,0
În consecinţă, analiza noastră întăreşte şi în cazul
intr-o mare masura 2 10,0 95,0 acestui eşantion cele trei stadii ale apariţiei sindromului
intr-o f. mare masura 1 5,0 100,0 epuizării profesionale: primul stadiu al stagnării, cu
Total 20 100,0 decepţiile şi pierderea entuziasmului; al doilea stadiu, cel
al frustrării, cu cinism, agresivitate şi diminuare a
Tabel nr. 6. Distribuţia eşantionului după criteriul motivaţiei şi performanţelor şi în final cel al apatiei, unde
“alternativa alegerii altei profesii” predominată este starea de indiferenţă. Datele calitative
expuse coroborează cu cele privind afirmaţiile privind
frecvenţa depistării semnelor sindromului burnout, oferite
de participanţi. (tabelul 2.4)

Tabel nr. 7. Frecvenţa depistării sindromului burnout


în funcţie de categoria profesională

Am considerat util să ne îndreptăm atenţia


asupra reprezentării sociale pe care participanţii o au faţă
de “ job-ul ideal”. În opinia acestora, “job-ul perfect” este
o utopie, acesta există acolo unde nu există
responsabilitate, stres, “unde te simţi ca acasă” (răspunsul
unei asistente medicale). Şi dacă profesia ideală într-
adevăr ar exista, ea va fi în mijlocul unei organizaţii CONCLUZII ŞI DIRECŢII VIITOARE
prospere, cu o retribuţie pe măsură, în mijlocul unui Pornind de la un demers teoretic-descriptiv de
climat modern cu “mai puţină competitivitate şi mai multe explorare a relaţiei dintre satisfacţia profesională şi
satisfacţii spirituale şi materiale”. burnout la personalul medical dintr-o unitate sanitară din
Din datele furnizate reiese că sursele România, rezultatele studiului converg către principale
insatisfacţiei profesionale se asociază pozitiv cu factorii concluzii:
generatori de epuizare profesională. În primul rând, am surprins o legătură invers
Printre sursele de nemulţumire specifice proporţională între cele două variabile analizate, tradusă
organizaţiei în care îşi desfăşoară activitatea, participanţii astfel: cu cât este mai ridicat nivelul satisfacţiei în muncă,
au evidenţiat în repetate rânduri dezorganizarea, urmată cu atât mai mult scade posibilitatea de a deveni victima
de lipsa unui management organizaţional corespunzător, „combustiei interne” (burnout-ului). Astfel, se poate
de volumul mare de pacienţi, sau de lipsa de autonomie, discuta despre o interdependenţă cauzală între satisfacţia
de respect din partea pacienţilor sau a aparţinătorilor, profesională şi burnout. Cu certitudine, ajustarea anumitor
gărzile, ritmul inconstant al muncii, în special în cazul aspecte precum echilibrul dintre cerinţe şi aşteptări din
secţiilor de neurochirurgie, remunerarea insuficientă, partea pacienţilor sau superiorilor, implementarea de sus
presiunea timpului sau resursele insuficiente ale în jos a unui management organizaţional eficient sunt
AMT, vol II, nr. 2, 2009, pag. 19
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR

câteva dintre condiţiile minimale ce pot duce la 9. Maslach C. Job burnout: New directions in research
îmbunătăţirea satisfacţiei în muncă şi a reducerii stresului and intervention. Current Directions in Psychological
cronic la nivelul personalului medical investigat. Urmând Science 2003;(12):189-192.
clasificarea oferită de cercetătorii C. Maslach şi S. E. 10. Maslach C. & Leiter MP. Early predictors of job
Jackson (1986) înclinăm să afirmăm că paramentul burnout and engagement. Journal of Applied
„epuizare emoţională” este coordonată principală a Psychology 2003;(93):498-512.
burnout-ului, ce se manifestă prin semne fizice şi psihice 11. Prosser D. Johnson S. Kuipers E et al. Mental health,
la nivelul grupului medical analizat. Acei participanţi la ‘burnout’ and job satisfaction among hospital and
care s-a înregistrat un grad ridicat la scala epuizării community-based mental health staff. British Journal
emoţionale sunt mai puţin satisfăcuţi cu munca lor, şi of Psychiatry 1996;(169):334-337.
viceversa. La nivelul populaţiei eşantionate, harta celor 12. Shinn M, Rosario M. Morch H. & Chestnut DE.
atinşi de sindromul burnout sunt în special femeile tinere, Coping with job stress and burnout in the human
cu o vechime minimală în muncă, cu un grad ridicat de services. Journal of Personality and Social
insatisfacţie profesională, dornice să opteze pentru o altă Psychology 1984;(46):864-876.
ocupaţie decât cea din sfera medicală. 13. Schaufeli WB. & van Dierendonck D. The construct
Analiza acestui studiu este în concordanţă cu o validity of two burnout measures 1993.
altă cercetare cantitativă pe care am realizat-o pe un 14. Journal of Organizational Behaviour, 14:631-647.
eşantion de 74 de cadre medicale, în care a fost relevant
indicele peste mediu înregistrat îndeosebi la dimensiunea
„epuizare emoţională” (prin scoruri obţinute prin
aplicarea instrumentului MBI- HSS, Maslach Burnout
Inventory-Human Survey).
Cu toate acestea, această cercetare necesită a fi
continuată pe eşantioane mai ample, din mai multe unităţi
şi departamente medicale, combinând atât metode de
cercetare cantitative şi calitative, cât şi alte variabile
psihosociologice, pentru a ne permite să generalizăm
rezultatele acestui studiu la nivelul întregii populaţii care
îşi desfăşoară activitatea în mediul sanitar românesc.

BIBLIOGRAFIE
1. Antoniou AS, Davidson, MJ, Cooper CL.
Occupational stress, job satisfaction and health state
in male and female junior hospital doctors in Greece,
Journal of Managerial Psychology 2003;(18):592-
621.
2. Antoniou AS. Personal traits and professional
burnout in health professionals. Archives of Hellenic
Medicine 1999;16(1):20-28.
3. Aryee S. Antecedents and outcomes of work-family
conflict among married professional women:
evidence from Singapore, Human Relations 1992;
(45):813-37.
4. Jayaratne S. & Chess WA. The effects of emotional
support on perceived job stress and strain. Journal of
Applied Behavioural Science 1984;(20):141-153.
5. Kalliath TJ et al. A test of the Maslach Burnout
Inventory in three samples of healthcare
professionals, Work & Stress, 2000;14(1):35-50.
6. Κάντας Α. Οργανωτική-Βιομηχανική Ψυχολογία,
Ελληνικά Γράμματα, Αθήνα, 1995.
7. Leiter MP. Coping patterns as predictors of burnout.
Journal of Organisational Behaviour 1991;(12):123-
144.
8. Maslach C. Burnout: A multidimensional
perspective. In W. Schaufeli, C. Maslach, & T.
Marek (Eds.), Professional Burnout, Recent
Developments in Theory and Research, Taylor &
Francis, Washington, DC 1993;19-32.
AMT, vol II, nr. 2, 2009, pag. 20