FIZICA — Manual Deutru clasa a X-a

Constantin MANTEA, Mihaela GARABET

Copyright C 2005 BIC ALL

Toate drepturile asupra prezentei editii apartin Editurii BIC ALL.

Nici o pane din acest volum nu poate ti copiata fara permisiunea scrisi a editurii.
Drepturile de distributie In strainatate apartin in exclusivitate editurii.
Capitolul
Descrierea CIP a Bililiotecii Nationale
Elerriente de termodinamica
MANTEA, CONSTANTIN
Fizica: manual pentru clasa a X-a I Constantin Mantea, Mihaela Garabet — BucureVi: BIC ALL, 2005
160 p.; ii.; 26 cm. — (Manuale colare) in acest capitol yeti studia:
ISBN 973-571-558-9
1.1. Notiuni termodinamice de bazg
L Garabet, Mihaela 1.2. Calorimetrie
1.3. Principiul I al termodinamicii
53(075.35) 1.4. Aplicarea principiului I al termodinamicii
la transformarile gazului ideal
1.5. Transformari de stare de agregare
Referenti: prof. univ. dr. Gheorghe Ciobanu 1.6. Motoare term ice
prof. gr. I Liviu Blanariu 1.7. Principiul al II-lea termodinamicii
Redactor: Alexandru Mincu
Coperta colectiei: Stelian Stanciu
Ilustratia copertei: Hans Hoibein eel Maar, Ambasadorii
Tehnoredactare: Niculina Soica

Editura BIC ALL B-dul Timi§oara, nr. 58, sect. 6

Cod: 061317 — Bucure§ti
Tel.: 402 26 00; Fax: 402 26 10

Departarnentul distributie: Tel.: 402 26 30; 402 26 34

Comenzi la: comenzi@all.ro
URL: http://www.all.ro

Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei i Cercetarii.

Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, in urma licitatiei organizate de cave Ministerul Educatiei
Cercetarii, este realizat in conformitate Cu programa analitica aprobati de Ministerul Educatiei i Cercetirii prin Ordinul nr. 4598
din 31.08.2004 i este distribuit gratuit elevilor.

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Numele elevului care Starea manualului*

Anul $coala Anul §colar
a srimit manualul la imire la returnare
11MNIIII I MIIIIIIIINIIMIIIIIII
1111111===.111111111111111111111111===1.11111111111111111111111.=
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIINIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
4
*Starca inanualului Sc va inscric folosind nou, bun, ingrijit, nesatisfacator, deteriorat.

Cadrele didactiee vor controla daci numele elevului este scris corect.
Elevii nu treble sa faci nici un fel de insemnari pe manual.

un rm li nnicede haze
1 .1 .1 . Structura substantei
deja cal substantele sunt alcatuite din atomi si molecule, aflate Intr-o mi,care permanenta dezordonata.
Atomii nu se mai pot diviza prin metode chimice, dar se pot "combing" dand nastere moleculelor. Aceasta
conceptie asupra discontinuitatii structurii substantei are radacinile in antichitate si a parcurs un drum lung si
anevoios pang cand a fost confirmata. Acum aproximativ2500 de ani, Leucip si Democrit lansau ideea existentei
granulelor invizibile si eterne care compun substantele. In secolul al XVIII-lea, Dalton contribuia la dezvoltarea
conceptiei atomiste formuland legea proportiilor multiple, potrivit careia, atunci cand elemente chimice diferite
formeaza compusi (molecule), cantitatile dintr-un element care se combing cu una si aceeasi cantitate din
celalat element, sunt multiplii Intregi ai unui numar mic. Peste cativa ani Avogadro avea sä Inainteze ipoteza
existentei moleculelor alcatuite din atorni identici si astfel, putea fi explicata formarea tuturor compusilor chimici.
'Definitie: Se numeste fenomen termic orice fenomen fizic legat de miscarea permanents, complet dezordonata
si dependents de temperatura, care se manifests la nivel molecular (agitatia termica).
Termodinamica studiaza fenomenele termice fard a lua in considerare structura microscopical (moleculara) a
corpurilor. Ea is in considerare numai proprietatile macroscopice ale corpurilor.
Experimental se masoara direct marimi fizice ca presiunea si volumul gazului dintr-un cilindru cu piston, de
exemplu. Alte marimi care nu pot fi masurate direct se pot calcula.
In ceea ce priveste reprezentarile noastre privind structura microscopica a corpurilor s-au dezvoltat modele
stucturale pentru diferitele stall de agregare. Astfel consideram ca orice corp este alcatuit dintr-un numar foarte
mare de particule (atomi sau molecule), aflate in miscarea permanents de agitaIie termica, total dezordonata.
Fiecare particula este modelata printr-un punct material in ceea ce poarta numele de teorie cinetico-moleculara.
Modelul pe care it descriem in continuare se numeste
modelul gazului ideal. Are urmatoarele caracteristici:
1. Gazul este format dintr-un numar foarte mare de
particule identice (atomi sau molecule).
2. Moleculele gazului se dial in miscare permanents,
total dezordonata; miscarea fiecarei molecule se
efectueaza conform legilor mecanicii clasice.
3. Moleculele sunt considerate puncte materiale.
4. Fortele intermoleculare se neglijeaza.
5. Ciocnirile moleculelor cu peretii vasului sunt perfect
elastice.
In cazul gazului real moleculele se misca liber Intre
ciocniri, traiectoriile lor sunt linii frante formate din
segmente de dreapta inegale si orientate dezordonat in
Fig. 1.1.1 spatiu (ca in figura 1.1.1). Miscarea fiecarei molecule
se supune legilor mecanicii clasice. Ciocnirile dintre
molecule si peretii vasului sunt perfect elastice. In cazul gazului real se considers fortele de interactiune moleculara
care sunt slabe, ceea ce explica faptul ca gazul este expansibil, nu are forma proprie si nici volum propriu.
In cazul lichidelor, fortele intermoleculare sunt mai marl decat in gaze, ceea ce duce la apropierea moleculelor
Ia distante mai mici. Fiecare molecule oscileaza o vreme Intr-o „celula" formats din vecinele sale care la randul
lor oscileaza si ele. Atunci cand molecula-reuseste sa „evadeze", ajunge Intr-o celula vecind unde va oscila
dezordonat pang cand va efectua urmatorul salt.
La solide interactiunea moleculard permite moleculelor doar sa oscileze in jurul unor pozitii de echilibru fixe
din reteaua cristalina.
4 5
1.1.2. Agitatia termica
Experimental se constata cä, punand in contact doua gaze sau doua lichide, cele doua gaze (sau lichide) se
amesteca de la sine dupa un anumit timp . Acest fenomen, de amestecare a celor doua gaze (lichide), se numeste
difuzie.
Observatie: Fenomenul de difuzie se manifests si Ia suprafata de contact dintre doua corpuri solide (de exemplu,
in cazul unui strat de our depus pe un suport metalic). In acest caz difuzia este insa foarte lenta: doua bucati de
metale diferite (de exemplu, cupru si argint), avand suprafetele plane si foarte bine lustruite — , pentru a realiza un
contact cat mai bun — presate una peste cealalta, se sudeaza prin difuzie in cateva luni de zile. In dreptul suprafetei
de contact se constata formarea unui aliaj al celor doua metale.
Experimental, se constata
a) difuzia se realizeaza mai rapid cand cre,te temperatura;
b) gazele difuzeaza mai rapid decat lichidele, iar acestea mai rapid decat solidele;
c) substantele cu molecule mai mici difuzeaza mai repede decat cele cu molecule mai marl.
Daca se admite ipoteza ca moleculele tuturor corpurilor, indiferent de starea for de agregare, se afla intr-o
permanents miscare, total dezordonatJ (fAra o directie preferentiala de miscare), difuzia celor doua gaze (lichide
sau metale) poate fi explicata ca fiind datorata tocmai acestei miscari dezordonate a moleculelor corpurilor puse
in contact.
Observatie: Faptul cal gazele difuzeaza mai repede decat lichidele se explica prin caracteristicile fortelor
intermoleculare: in cazul gazelor acestea sunt foarte slabe, in timp ce in cazul lichidelor ele sunt mult mai puternice
si, de aceea, moleculele de lichid au o libertate de miscare mai redusa decat cele de gaz. In cazul metalelor,
aceasta libertate de „migrare" este extrem de redusa.
Botanistul Robert Brown (1773-1858), observand la
microscop o suspensie (coloidala) de polen in ape, a
constatat (1828) ca particulele mici de polen execute o
miscare total dezordonata, care nu Inceteaza niciodata.
Aceasta miscare a fost nu m ita ulterior micare browniana
(fig. 1.1.2.1).
Experimental se constata cä miscarea browniana este
cu atat mai intense cu cat:
a) temperatura este mai ridicat4
b) particulele in suspensie sunt mai mici;
c) lichidul este mai putin vascos.
Daca se admite ipoteza ca moleculele de lichid se miFa dezordonat, in toate direcjiile (fara o directie
preferentiala de miscare), fara incetare, miscarea browniana poate fi si ea explicata. Moleculele de lichid, in
permanents miscare, se ciocnesc de particulele de polen. Ciocnirile nu se compenseaza reciproc: o parte a
particulei de polen este ciocnita de un numar mai mare de molecule decat partea opusa a acesteia. De aceea, Ia
un moment dat, particula se misca in sensul fortei rezultante din acel moment. La un alt moment forta rezultanta
poate avea o alts directie si, corespunzator, particula de polen se va misca dupa noua directie a fortei. Ca
urmare, particulele de polen execute o miscare total dezordonata.
(Definitie: Se numeste agitafie termica miscarea permanenta, total dezordonata dependenta de temperatura,
a moleculelor oricarui corp.
.1
Observatie: Fenomenele de difuzie si, respectiv, de miscare browniana, constituie dovezi experimentale ale
existentei miscarii de agitatie termica.
Experimental, se constata cä agitatia termica are urmatoarele caracteristici esentiale:
1) este spontana, adica are loc de Ia sine, nu este produsa de o cauza externs;
2) nu inceteaza niciodata;
3) creste in intensitate cu cresterea temperaturii.
 Exercitiul 1.1.3.1. Calculati masa moleculara relativA a unor substante compuse uzuale: dioxid de
Pentru descrierea miscarii moleculei este necesar un numar de parametri independenti numiti grade de libertate.
carbon, acid sulfuric, sare de bucatarie, permanganat de potasiu.
Numarulgradelor de libertate se noteaza cu In spaIiul tridimensional exists trei posibilitati de miscare de
translatie si trei de rotatie, la temperaturi obisnuite. Moleculele monoatomice (ex.: He, Ne, Ar) au i = 3, ele
putand efectua doar miscari de translatie. Moleculele diatomite (ex.: H 2, N 2 , 02), de tip „halters" au i = 5, trei
posibilitAti de translaIie si doua de rotatie. Moleculele poliatomice (ex.: CH 4)au i = 6, din care trei de translatie s
Definitie: Se nume te mol cantitatea de substantS a unui sistem care contine atatea entitati elementare cati
atomi sunt in 0,012 kg de carbon 12.
si trei de rotatie.
Observatii:
1) Cand este utilizat molul trebuie specificate entitatile elementare (atomi, molecule, ioni etc).
2) Cantitatea de substanta este marime fizica fundamentals In SI, se noteaza cu v si se masoara in moli.
1.1.3. Molul
Conform definitiei molului numarul de entitati elementare dintr-un made substanla este acela,i oricare ar fi
Deoarece atomii si moleculele au mase extrem de mici, unitatea de masura a masei In SI, kilogramul, nu este substanta considerate. Acest numar este exprimat de constanta lui Avogadro.
adecvata. De aceea s-a introdus o unitate de masura specials, unitatea de masa' atomica. Reamintim definitia acesteia.
i5efinitie: Se numeste constanta lui Avogadro si se noteaz.4 cu NA , marimea fizica scalars definit5 de relatia
marimea egala cu 1/12 din masa unui atom
Definitie: Se numeste unitate de masa atomica si se noteaza cu u,
'
NA = -
V
al izotopului 1 6C:
unde v este cantitatea de substanta, [v],, = mo iar N este numarul de entitati elementare (atomi, molecule etc.)
lu = 1,66 .10 -27 kg . continute in aceasta cantitate de substanta.

denumirea exacta, conform standardului

Observatie Desi uneori se foloseste denumirea de unitate atomica de masa, Conform relatiei de definitie de mai sus, [N A] s, = mol -1 . Constanta lui Avogadro are valoarea aproximativa
roman SR ISO 31-9/1995, este de unitate de masa atomica unificata.
NA = 6,022 .10 23 mol-1 .

Folosind unitatea de masa atomica se introduc notiunile de masa atomica relativa si masa moleculara relativa. Rejineji: Constanta lui Avogadro exprima numarul de entitati elementare dintr-un mol de substanta.

......................,.._............_
........... ......_............... ,...,-..._........7..,..:\ Observatie: In probleme se foloseste In mod curent un multiplu al molului, kilomolul: 1 kmol = 10 3 moli.
a unei substante si se noteaza Cu A r , raportul dintre masa atomica
DetsOie: Se numeste masa atomica relativa Masa unui mol este numita masa molars si se noteaza
, medie a unui element si 1/12 din masa atomica a izotopului 1 6C .
Definitie: Se numeste masa molars si se noteaza cuµ marimea fizica scalars definitS de relatia:
Masa atomica relativa a unui element X este deci data de relatia: m
fit =
m m
A, (X) — x =12• x .
1 me
unde: 12 mc —m este masa corpului, [m] s, = kg;
—Ar(X) este masa atomica relativa a elementului X; —v este cantitatea de substanta continuta de corp, [v] s, = mol.
—mx este masa absolute a atomului elementului X; Conform definitiei precedente, unitatea de masura in SI pentru masa molars, pt, este: [Ws' = kg/m°I-
me este masa absoluta a atomului de carbon 1 6C . Observatii:
1) Se poate arata caµ = Mr (g /mol). Deci masa unui mol, exprimata in grame, este numeric egala cu masa
Experimental, s-a constatat ca masa atomului de hidrogen este de circa 12 onmai mica decat cea a atomului moleculara relativa a substantei respective. In manualele mai vechi aceasta proprietate era luata ca definitie a
de carbon. Aceasta inseamna ca masa atomica relativa a hidrogenului este A r(H) = 1. Pentru oxigen masuratorile molului.
r(C) = 12. 2) Nu confundaji masa moleculara, care este masa unei molecule, cu masa molars, care este masa unui mol, deci
conduc la valoarea A r (0) = 16. Conform definitiei, masa atomica relativa a carbonului este A
masa totals a unui numar de NA = 6,022 • 1023 molecule.
Observalie: Conform definitiei sale, masa atomica relativa este o marime adimensionala, adica nu are unitate de Exercitiul 1.1.3.2. Pornind de la definitiile masei molare si, respectiv, masei moleculare relative
masura: este un numar. demonstrati afirmatia: „masa unui mol, exprimata in grame, este numeric egala cu masa moleculara
relativa a substantei respective".
cDefumlie;
• • Se numeste masa moleculara relativa a unei substante si se noteaza cu M r , raportul dintre masa

moleculara a unei molecule din acea substanta si 1/12 din masa atomica a izotopului 1 ZC .
Volumul ocupat de un mol de substanta se numeste volum molar si se noteaza cu V.

Defini ie: Se numeste volum molar marimea fizica" scalars Vµ definite de relatia
•

Observatie: Masa moleculara relativa a unei molecule compuse este egala cu suma maselor relative ale atomilor
care comp un acea molecula. De exemplu: pentru molecula de hidrogen avem M r(H 2
) = 2, pentru molecula de V;A— V
v'
oxigen Mr(0 2 ) = 32, iar pentru molecula de ape M r(H 20) = 18.
7
6

unde:
— V este volumul ocupat de corp, [Visi = m 3 ;
—v este cantitatea de substantO din corp, [v ] s, = mol.
Experimental, se constata ca volumu l molar al oricArui gaz (ideal), in conditii normale de temperatura si presiune
(T0 = 273,15 K, pan = 101,325 kPa), este
I-11 3
V o = 22,414.10 -3
mol
Exercitiul 1.1.3.3. intr-un vas se afla N 1 molecule de azot si N2 molecule de oxigen. Aflati masa
molara medie (aparenta) ji a amestecului.
Aplicatie: N1 = 12 • 1023 ; N2 = 4 • 1023 .
Solutie: Conform definitiei, masa molara medie (aparenta) a amestecului este data de relatia
Mtotal m1 + m2
=
v total V1 + V 2
unde m1 si m2 sunt masele azotului si, respectiv, oxigenului din amestec; v 1 si v2 dau cantitatea de azot si,
respectiv de oxigen (numarul de moli) din amestec.
Dar m1 = v 1 • pi , m2 = v2 • g2 , unde p, 1 = 28 • 10-3 kg/mol este masa molara a azotului, iar jA 2 = 32 • 10-3 kg/mol
este masa molara a oxigenului. Atunci expresia lui µ poate fi rescrisa in forma
+v2112
1-1=
V i +V 2
N v2 = N 2
Cantitatile de substanta pot fi exprimate in functie de numarul de molecule, astfel v l =
NA
unde NA este constanta lui Avogadro. Folosind aceste relaIii in expresia lui la se obline
Ni* µ1 + N2µ2 12.1023.28.10-3+4.1023.32.10-3
— 29.10-3 kg/mol.
+ N2 12.10 23 +4 . 10 23
1.1.4. Sisteme termodinamice
Definitie: Se numeste sistem termodinamic orice corp macroscopic sau ansamblu de corpuri macroscopice
bine delimitat. .1
Observatii:
1) Delimitarea sistemului termodinamic de corpurile
inconjuratoare se face mintal, deci conventional.
2) Un sistem termodinamic are o extensie spatiala
accesibila proceselor uzuale de masurare. Are deci o
extindere finita in spatiu.
3) Un exemplu de sistem termodinamic la care vom face
referinta in mod uzual este cel al unei cantitati
determinate de gaz inchis intr-un cilindru cu piston mobil
(fig. 1.1.4.1).
4)Corpuri le inconjurAtoare care nu fac parte din sistemul
termodinamic considerat se numesc corpuri exterioare
sau, simplu, mediu exterior.
5) Alte exemple de sisteme termodinamice sunt: apa dintr-un recipient, amestecul gazos din cilindrul unui motor
de autovehicul.
Un sistem termodinamic poate interactiona cu mediul extern in urmatoarele moduri:
— mecanic = modificarea energiei sistemului termodinamic
—termic = modificarea energiei sistemului termodinamic
—prin schimb de substanta = modificarea masei.
8 9
Fiecare dintre aceste interactiuni poate general un anumit tip de izolare: mecanicA, termica sau fatO de
schimbul de substanta. Oricare tip de izolare este independent de celelalte.
Definitie: Sistemul termodinamic se numeste neizolat, daca interactioneaza cu mediul exterior.
Definitie: Sistemul termodinamic se numeste izolat, daca nu interactioneaza si nu schimb substantO cu mediu
exterior.
Definitie: Sistemul termodinamic se numeste deschis, dacA intre el mediul exterior are loc si schimb de
energie si schimb de substanp.
(Definitie: Sistemul termodinamic se numeste inchis, daca Intre el si mediul exterior are loc schimb de energie,
dar nu si schimb de substanta.
Observatii:
1) Sistemul termodinamic izolat este un model fizic ideal. In nature nu exist sisteme termodinamice perfect
izolare.
2) Schimbul de substanta este evidentiat de variatia masei sistemului.
1.1.5. Starea sistemului termodinamic
Cele mai multe dintre proprietatile unui sistem termodinamic pot fi caracterizate prin marimi fizice masurabile
care, Intr-o stare data a sistemului termodinamic, au valori numerice bine precizate.
rDefinitie: Se numesc parametri de stare marimile fizice masurabile care caracterizeaza proprietatile sistemului
NA
termodinamic.
Exemple: volumul, presiunea, masa etc.
Observatii:
1) Multimea valorilor tuturor parametrilor de stare determine complet starea sistemului termodinamic.
2) Intre parametrii de stare exista diferite relatii. Aceasta inseamna cá, din multimea parametrilor de stare, se pot
alege unii parametri care iau valori in mod independent, valori le celorlalti fiind determinate de relatiile mentionate.
De exemplu, daca se aleg masa m si volumul V ca parametri independenti, atunci densitatea p = m/V nu este un
parametru de stare independent.
3) Parametrii de stare se pot clasifica in:
— parametri intensivi care pot avea valori diferite in puncte diferite ale sistemului. Exemple: presiunea, temperatura,
densitatea.
—parametri extensivi care pot caracteriza sistemul termodinamic ca ansamblu si nu se pot defini Intr-un punct
dat. Exemple: masa, volumul, cantitatea de substanta, energia interne.
4) 0 alta clasificare a parametrilor de stare este:
—parametri de pozitie. Exemplu: volumul.
—parametri de forla. Exemplu: presiunea.
Observatie: Studierea unui sistem termodinamic incepe
intotdeauna cu stabilirea parametrilor de stare care
determinA starea sa.
Consideram o cantitate de gaz inchis intr-un cilindru
cu piston mobil, initial tinut fix (figura 1.1.5.1-a).
Actionand din exterior se deplaseaza brusc pistonul. Se
constata cä, imediat dupe deplasarea brusca a
pistonului, gazul este distribuit neuniform in cilindru
(fig. 1.1.5.1-b). Datorita agitatiei termice gazul incepe
sa se destinda, pentru a ocupa intreg volumul disponibil.
 in timpul destinderii unii parametri de stare, de exemplu presiunea si densitatea, nu au valoarea determinate Observatii:
(unica) pentru sistemul termodinamic considerat. In situatia din figura 1.1.5.1 -b, in regiuni diferite ale cilindrului 1) Un proces care nu este reversibil se numeste proces ireversibil.
densitatea gazului are valori diferite. In starea respective densitatea gazului variaza deci de Ia un punct Ia altul. 2) Intreaga experienta practice a omului arata ca procesele naturale sunt ireversibile, adica se desfasoara Intr-un
Mai mult, intr-o regiune oarecare a cilindrului densitatea gazului se modifica — in timpul destinderii — de la un anumit sens si nu se pot desfasura de la sine in sens opus.
moment dat la altul. 0 astfel de stare, in care parametrii de stare iau valori care variaza atat de la un punct la
Procesele cvasistatice in care un anumit parametru de stare ramane nemodificat sunt procese particulare,
altul, cat si de la un moment de timp Ia altul, este numita stare de neechilibru.
fundamentale in studiul termodinamicii.
Dintre acestea mentionam:
Definitie: Se numete stare de neechilibru acea stare a unui sistem termodinamic in care parametrii de stare au.\ —procesele izoterme, in care temperatura ramane constants;
valori care variaza in timp. - procesele izobare, in care presiunea ramane constants;
—procesele izocore, in care volumul ramane constant;
—procesele adiabatice, in care entropia ramane constants (schimbul de energie cu mediul extern se realizeaza
Definitie: Se numeste s tare de echilibru termodinamic acea stare a unui sistem termodinamic in care parametric numai sub forms de lucru mecanic).
au valori care nu variaza in timp.
Observatie: Entropia este, ca si energia interne, o functie
Starea initials a gazului Inchis in cilindru cu piston mobil (fig. 1.1.5.1-a) era o stare de echilibru termodinamic. de stare. Studiul ei depaseste cadrul acestui manual,
Imediat dupe deplasarea brusca a pistonului gazul este distribuit neuniform in cilindru (fig. 1.1 .5.1-b), starea sa dar energia interne va fi studiata in cele ce urmeaza.
devenind o stare de neechilibru. Gazul Incepe sa se destinda, tinzand sa ocupe Intreg volumul disponibil.
Experimental se constata ca dupe un timp oarecare sistemul ajunge din nou Intr-o stare de echilibru termodinamic,
Starea de echilibru termodinamic a unei cantitati 0
compatibila cu noile conditii exterioare (fig. 1.1.5.1-c). Aceasta constatare constituie continutul principiului
fixe (V = constant) de gaz ideal este complet descrisa
echilibrului termodinamic. de doi parametri de stare, de exemplu, presiunea p
volumul V. Intr-un sistem rectangular de coordonate
Enunt: Oricare ar fi starea sa initials, un sistem termodinamic, aflat in conditii exterioare constante In timp, (p, V) unei stari de echilibru termodinamic, descrisa de
ajunge Intotdeauna Intr-o stare de echilibru termodinamic, pe care nu o poate parasi decat prin modificarea valori le (p0, V0 ) ale parametri for de stare, i i corespunde V0 V
conditiilor exterioare. un punct determinat, P. Reciproc, oricarui punct din
Observatie: Trecerea sistemului termodinamic din starea sa iniIiala in starea finale de echilibru termodinamic nu sistemul de coordonate Ii corespunde o singura stare de Fig. 1.1.6.1
se face instantaneu, ci dureaza un timp oarecare. Acest timp este numit timp de relaxare. echilibru termodinamic (fig. 1.1.6.1-a).

Concluzii:
1) Sterile de echilibru termodinamic ale unui fluid ideal pot fi reprezentate grafic.
1.1.6. Proces termodinamic
2) Sterile de neechilibru nu pot fi reprezentate grafic deoarece in cazul lor unii parametri de stare, de exemplu
presiunea, nu au o valoare determinate (fig. 1.1,5.1 -b).
tDefinitie: Trecerea unui sistem termodinamic dintr-o stare in alta se numete proces termodinamic sau
Consecinte:
transformare de stare.
1) Procesele cvasistatice, fiind constituite dintr-o succesiune continua de stari de echilibru termodinamic, pot fi
reprezentate grafic (fig. 1.1 .6.1 -b).
Definitie: Se numete proces cvasistatic un proces in cursul careia sistemul termodinamic parcurge, ca si 2' Procesele necvasistatice nu pot fi reprezentate grafic.
exteriorul sau, o succesiune continua de stari de echilibru termodinamic.
Definitie: Un proces termodinamic este numit ciclic dace starea finale a sistemului termodinamic coincide
,

Observatii: cu starea sa initials.

1) Procesul cvasistatic este un proces ideal.
2) Denumirea „proces cvasistatic" subliniaza faptul cal sterile prin care trece sistemul sunt stari de echilibru
termodinamic. 1.1.7. Lucrul mecanic, caldura i energia interne a gazului in termodinamica
3) Un proces cvasistatic se realizeaza practic atunci cand parametrii de stare se modifica suficient de lent pentru
ca, la orice moment, sistemul termodinamic sa poata fi considerat in stare de echilibru termodinamic. De exemplu, Fie un sistem termodinamic Inchis intr-o incinta. Sub actiunea fortelor exterioare este posibil, in general, ca:
1) incinta, in ansamblul sau sa se deplaseze intr-un mod oarecare, starea de echilibru termodinamic a sistemului
,
in cazul gazului Inchis in cilindrul cu piston, dace deplasarea pistonului se face extrem de lent.
considerat ramanand nemodificata, sau
2) dimensiunile incintei sa se modifice prin deplasarea peretilor sac modificand astfel anumiti parametri de stare, de
,

Definitie: Se numeste proces reversibil un proces in care succesiunea de stari prin care trece sistemul poate fi
parcursa in ambele sensuri.
Din cele doua definitii precedence rezulta ca intr-o transformare necvasistatica sistemul termodinamic ajunge
in starea finale de echilibru trecand cel pujin printr-o stare de neechilibru (de exemplu starea initials si/sau unele
dintre sterile intermediare).
exemplu, volumul ocupat de un gaz, si impunand sistemului termodinamic sa efectueze o transformare oarecare.
Primul caz este studiat Ia mecanica. Pentru termodinamica este relevant si interesant al doilea caz.
Definiie: Parametrii de stare care caracterizeaza dimensiunile sistemului si ale caror variatii in timp arata ca
sistemul schimba lucru mecanic cu exteriorul se numesc parametri de pozifie.

10 11
ObservaIie:Variatia parametrilor de pozitie reflects deplasarea punctelor de aplicatie ale fortelor care actioneazA
asupra sistemului termodinamic.
Reamintim definitia lucrului mecanic invalata in clasa a IX-a.
Definilie: Se numeste lucru mecanic efectuat de forta constants F , atunci cand punctul sau de aplicatie se
deplaseaza rectiliniu pe distanta d, mArimea fizica scalars definith de relatia
unde:
- a este vectorul deplasare al punctului de aplicatie al fortei F ;
- a este unghiul dintre F si d.
Trebuie sal facem distinctie Intre fortele exercitate de mediul exterior asupra sistemului termodinamic considerat
si, respectiv, fortele exercitate de sistemul termodinamic asupra mediului exterior. Conform principiului III al
mecanicii (principiul actiunii si reactiunii) aceste forte sunt egale in marime, dar au sensuri opuse. De aceea este
Intotdeauna necesar sa"precizarn Ia care dintre ele ne referim. Vom utiliza urmatoarea conventie privind lucrul
mecanic.
Convenlie:
Lucrul mecanic, L, efectuat de sistem asupra exteriorului se considers pozitiv, iar lucrul mecanic, L, primit de
sistem din exterior se considers negativ.
Lucrul mecanic Lif schimbat de un gaz, inchis intr-o incinta (fig. 1.1.7.1), cu exteriorul, Intr-un proces izobar
--+ f este dat de relatia:
Lif F•d = p • S • (xt-- x1).
Dar S• (xf — ) = Vf
deci Lif = p • (V1 — Vi),
unde:
- Lif este lucrul mecanic schimbat de sistem cu
exteriorul in procesul izobar i f, [L i11 51 = J;
—p este presiunea gazului (constants), [ids' = Pa;
— V; este volumul ocupat de gaz in starea
[v]si = m 3 ; inseamna Qif = 0. Deci: procesul adiabatic este un proces in care sistemul termodinamic nu schimba caldura cu
- VI este volumul ocupat de gaz in starea finala
Observatii:
1) Aceasta expresie a lucrului mecanic este valabila
atunci and cel putin unul dintre perejii incintei se
deplaseaza(AV# 0). Intr-o transformare in care pere,tii
incintei care confine gazul nu se deplaseaza unii fatal
de ceilalti (transformare izocorA) Lif = (deoarece
pi
A V = 0).
2) i --÷ f este cvasistatica, deci si reversibilk presiunea
p a gazului este practic egala cu presiunea exterioara.
Interpretarea geometria a lucrului mecanic: Lucrul
mecanic Ia destinderea cvasistatica a gazului de is
volumul Vi la volumul Vf intr-o transformare oarecare
este egal cu aria SABcp de sub curba p(V) cuprinsa Intre
Wig. 1.1.7.2. Vf volumele initial V; si final Vf (colorata in figura 1.1.7.2).
12
Observatii:
1) Lucrul mecanic este o marime de proces. Este deci o marime asociata unei transformari a sistemului.
2) Conform interpretarii geometrice, lucrul mecanic depinde, in general, nu numai de starile initiala Bsi finala C
(fig. 1.1.7.2), dar si de transformarea prin care se trece din starea initiala in cea finala.
1
Consideram un sistem termodinamic care trece, printr-un proces adiabatic, din starea initiala i intr-o stare
, ,
finala, f. Fie Lif lucrul mecanic schimbat de sistem cu exteriorul in cursul acestui proces. Intr-un proces adiabatic
starea de echilibru termodinamic a sistemului se poate modifica numai prin schimb de lucru mecaniccu exteriorul.
In acest caz se arata ca se poate defini o marime fizica de stare, U, numita energie interns a sistemului
termodinamic, prin relatia
AU = Uf — U, = - 1-,f•
Observatie:
Semnul „—" din fata simbolului Geste consecinta conventiei de semn pe care am facut-o privind lucrul mecanic:
lucrul mecanic primit din exterior este negativ, deci AU >0, deci Uf > Ui (energia internal creste).
1Defini Din punct de vedere microscopic, energia internal a sistemului termodinamic este definita ca suma a:
—energiilor cinetice ale tuturor moleculelordin sistem;
- energiilor potentiate datorate forlelor intermoleculare.
Consideram acum cazul in care sistemul termodinamic nu este inchis Intr-un Invelis adiabatic.
Se constata experimental ca:
1) lucrul mecanic schimbat de sistemul termodinamic cu exteriorul Intr-un proces oarecare depinde nu numai
de starile initiala si finala, ci de toate starile intermediare prin care trece sistemul;
2) egalitatea AU = Uf Ui = Lif nu mai este satisfacuta.
Definitie: Marimea fizica, notata C2 if, numita calduraschimbatA de sistem cu exteriorul in procesul considerat
(neadiabatic), este definita prin relatia:
Qif = AU + Lif
Observatii:
initiala i,
1) Intr-un proces adiabatic, sistemul termodinamic poate schimba cu exteriorul numai lucru mecanic. Aceasta
f. exteriorul.
2) Intr-un proces in care parametrii de pozitie sunt mentinuti constanti Lif = 0, deci Qif = AU = Uf Ui. Atunci,
—
cand caldura este pozitiv (Q11 > 0), se spune ca sistemul primeste caldura respective de Ia exterior (energia sa
interns creste), iar cand este negative (Qif- < 0), se spune ca sistemul cedeaza caldura respective exteriorului.
3) Din relatia de definitie rezulta cá, Intr-un proces oarecare, caldura Q u-depinde, ca si lucrul mecanic, nu numai
de starile initiala si finala, ci si de toate starile intermediare prin care trece sistemul termodinamic.
4) intr-un proces ciclic AU = 0, deci Q = L. Aceasta inseamna cä sistemul poate efectua lucru mecanic (L > 0)
numai dace primeste caldura de Ia exterior (Q > 0) si, respectiv, poate primi lucrul mecanic de Ia exterior (L < 0)
numai dace cedeaza caldurj. acestuia (Q < 0).
5) Schimbul de lucru mecanic si, respectiv, de caldura cu exteriorul reprezinta forme de interac,tie Intre sistemul
termodinamic si exterior. Corespunzator, lucrul mecanic si caldura sunt forme ale schimbului de energie intre
sistemul termodinamic si exterior. Ele nu sunt „forme de energie".
6) Caldura este o marime de proces, ca si lucrul mecanic, si nu una de stare, ca energia interns.
13

Transferul caldurii
Transferul caldurii se realizeaza prin trei mecanisme distincte: prin conductie, prin convectie si prin radiatie.
ACTIVITATE EXPERIMENTALA
cupru Luati trei tije metalice, de dimensiuni identice,
00 Fig. AE 1.1.8.1
confectionate din materiale diferite, de exemplu: cupru,
fier
aluminiu si fier. Aranjati-le pe un trepied ca In figura
AE 1.1.8.1 s) lipiti cu ceara, la un capat al fiecarei tije,
aluminiu
cite un ac. Incalziti tijele, la capetele opuse, la flacara
unei spirtiere. Ce constatati?
Se observa ca intai se topeste ceara si cade acul fixat
de tija de cupru, apoi cade acul lipit de tija de aluminiu
si, la urma, cel fixat de tija de fier.
Acest experiment arata ca, prin conductie prin
substanta din care este real izata o tija, caldura transmisa
unui capat al tijei ajunge la capatul opus al acesteia.
Moleculele de Ia capatul incalzit al tijei vibreaza din ce in ce mai puternic pe masura ce temperatura creste. Ele
se ciocnesc de moleculele vecine si cedeaza acestora o parte din energia lor cinetica. La randul lor, aceste
molecule se ciocnesc de altele situate si mai departe de capatul incalzit si le cedeaza acestora, si ele, o parte
din energia lor cinetica. Astfel, in timp ce moleculele isi pastreaza pozitiile, energia miscarii de agitatie termica
se transmite, prin ciocniri intermoleculare, din aproape in aproape, de Ia capatul incalzit al tijei !Jana Ia capatul
opus. Acesta este, calitativ, mecanismul conducIiei caldurii.
Observatil:
1) In metale un rol important in transferul caldurii prin conductie II au si electronii liberi din metal.
2) Conductia caldurii intr-un corp are loc numai daca diferite parti ale corpului au temperaturi diferite.
3) Schimbul de caldura prin conductie se realizeaza, Intotdeauna, de la zona corpului cu temperatura mai
ridicata spre zonele cu temperaturi mai rnici.
ACTIVITATE EXPERIMENTALA
Intr-un vas transparent puneti apa si, in apa, puneti
cateva cristale de permanganat de potasiu (colorate).
AsezaIi vasul pe un trepied si in zona in care
sunt asezate cristalele, de Ia flacara unei spirtiere (fig.
AE 1.1.8.2). Ce constatati?
Se observa cä cristalele Incep sa se dizolve si sa
,A
;‘1
•V •
coloreze apa. Apa incalzita devine mai putin dense si
incepe sa urce spre suprafata. In vas se observa aparitia
unor curer* ascendenti, de lichid colorat, numiti curenji
de convecjie
Transferul de caldura prin convectie se realizeaza prin deplasarea reala a substantei mai calde spre regiunile
cu temperatura mai mica. Atunci cand substanta mai calda se deplaseaza numai datorita diferentelor de densitate,
convectia este numita convecfie naturala. Daca insa, substanta mai calcla este fortata sa se deplaseze, de exemplu
cu ajutorul unei pompe, convectia este numita convecfie fortata.
In sfarsit, at treilea mod de transfer al caldurii este prin radiafie. Acesta este modul in care ne parvine caldura
de Ia Soare: sub forma de unde electromagnetice. Cand aceste unde intalnesc suprafata unui corp ele sunt partial
reflectate,partial transmise partial absorbite. Energia undelor absorbite se transforms in energie de vibratie
(termica) a moleculelor corpului absorbant.
Pentru caracterizarea cantitativa a transferului de caldura se folosesc o serie de marimi fizice numite coeficienti calorici.
14
1.1.9. Echilibrul termic. Temperatura
Definitie: Se numeste incinta adiabatica (sau inveli, adiabatic) acea incinta care inconjoara un sistem termodina-
mic si II separa de exterior si care permite modificarea starii de echilibru termodinamic numai prin schimb de
l ucru mecanic Intre sistem si exterior.
Observatie: Despre un sistem termodinamic inchis intr-o incinta adiabatica se zice ca este izolat adiabatic.
Defini;ie: Se numeste transformare adiabatica orice transformare a starii unui sistem termodinamic izolat adiabatic.
(Definitie: Un invelis care nu este adiabatic se numeste diaterm.
"Definitie: Douai sisteme termodinamice sunt in contact termic, daca sunt indeplinite simultan urmatoarele condi ii:
1) ansamblul celor doua sisteme este izolat de exterior;
2) Intre ele este posibil schimbul de caldura;
3) Intre ele nu este posibil schimbul de lucru mecanic.
Contactul termic se poate realiza practic astfel: adiabatic
1) se inchide ansamblul celor doua sisteme (S1 si S2)
Intr-o incinta adiabatica avand pereti imobili; 2) in
interiorul incintei se separa cele doua sisteme printr-un
perete diaterman fix (fig. 1.1.9.1).
Definifie: Doua sisteme termodinamice se afla in
echilibru termicdacA, atunci cand sunt puse in contact
termic, Intre ele nu are loc schimb de caldura. perete
• Fig. 1.1.9.1 diaterma
Observaii:
1) In general, cand doua sisteme termodinamice sunt puse In contact termic ele schimba caldura Intre ele. Dupe
un timp schimbul de caldura inceteaza si, conform principiului echilibrului termodinamic, ansamblul celor doua
sisteme ajunge Intr-o noua stare de echilibru termodinamic. In aceasta situatie s-a realizat echilibrul termic Intre
cele doua sisteme termodinamice.
2) Cand doua sisteme termodinamice sunt in echilibru termic inseamna ca ele se afla in astfel de staid de echilibru
termodinamic Mat atunci cand sunt puse in contact termic starea sistemului total, format din cele doua sisteme
considerate, este tot o stare de echilibru termodinamic (deoarece ele nu schimba intre ele nici caldura si nici lucru
mecan ic).
I
Pe baza constatarilor experimentale s-a enuntat principiul tranzitivitalii echilibrului termic.
Enunt: Daca sistemele termodinamice A si B sunt In echilibru termic, iar B este in echilibru termic cu un al
treilea sistem termodinamic C, atunci sistemele termodinamice A si C sunt in echilibru termic.
Observatii:
Aceasta inseamna ca, daca se realizeaza contactul termic intre A si C, Intre ele nu are loc nici un schimb de
caldura.
2 ) Aceasta proprietate a echilibrului termic se numeste tranzitivitate.
2)
3) Tranzitivitatea echilibrului termic nu este o consecinta a definiIiei acestuia. Ea este o constatare experimentala
i se introduce in teorie in forma principiului de mai sus.
4) Acest principiu este numit uneori principiul zero al termodinamicii.
5) Ideea enuntata de acest principiu (tranzitivitatea) este simple, dar nu evidenta. De exemplu, doua bucali de fier
atrag fiecare un magnet, dar ele pot sau nu pot sa se atraga reciproc.
15

Pentru a caracteriza sterile de echilibru termic ale sistemelor termodinamice se introduce o marime fizica
noua, temperatura empirica. Definirea temperaturii empirice, ca un nou parametru de stare, este permisa de
principiul tranzitivitatii echilibrului termic pe baza conventiei urmatoare.
Conventie: Toate sistemele termodinamice aflate in echilibru termic au aceeasi temperatura.
Atunci cand, in urma stabilirii contactului termic intre doua sisteme termodinamice, acestea schimba caldura,
se considers ea ele au avut initial temperaturi diferite. Se adopts atunci urmatoarea conventie.
Conventie: Temperatura sistemului termodinamic care cedeaza caldura este mai mare decat temperatura siste-
mului care primeste caldura.
ACTIVITATE EXPERIMENTALA
Puneti Intr-un vas de sticla un vas mai mic, metalic
(fig. AE 1.1.9.1). Turnati in vasul de sticla apa rece de
Ia robinet, iar in vasul metalic, apa fierbinte. Cititi si
notati temperaturile indicate de cele cloud termometre,
respectiv, T2, din minut in minut. Ce constatati? Cum
explicati cele observate? Reprezentati pe acelasi grafic
rezultatele notate. Comentati graficul.
Consideram doua sisteme termodinamice A si B puse
in contact termic. Ele schimba caldura si ajung Ia
echilibru termic adica au, in final, aceeasi temperatura.
Este posibil ca, in urma realizarii contactului termic
si a efectuarii schimbului de caldura, temperatura unuia
dintre cele cloud sisteme termodinamice, de exemplu,
B, sä nu se modifice. Aceasta inseamna ca temperatura
sistemului A se modified pang Ia a deveni egala cu
temperatura sistemului B. Se spune ca B este un termostat
pentru A.
CDefinitie: Se numeste termostat sistemul termodinamic a carui temperatura nu se modified in urma realizari
contactului f
termic cu un alt sistem termodinamic.
Observalii:
1) Sistemul termodinamic A, a carui temperatura se modified' pang Ia a deveni egala cu temperatura termostatului
B, se numeste termometru .
B, este necesar ca
2) Pentru ca sistemul termodinamic B sa fie termostat pentru A, iar A sa fie termometru pentru
masa si energia lui B sa fie mult mai marl decat masa si energia lui A.
1.1.10. Masurarea temperaturii. Scara Celsius. Scara Kelvin
Introducerea notiunii de temperatura empirica este
bazata pe principiul tranzitivitatii echilibrului termic.
Pentru masurarea temperaturii unui corp se foloseste
un dispozitiv numit termometru (fig. AE 2.6.1). El
contine un carp termometric caracterizat de existenta
unei marimi a Carel valoare se modified' in mod
semnificativ cand variaza temperatura. 0 astfel de
marime se numeste marime termometrice. Ea poate
16
fi lungimea unei coloane de lichid (mercur, alcool, etc.), valoarea rezistenlei unui rezistor, volumul unui
gaz Ia presiune constants etc.
f .
Defini tle: Se numeste scara de temperatura corespondenta intre valoarea masurata a marimii fizice care
caracterizeaza un termometru si valoarea temperaturii indicate de termometru.
Pentru a se stabili o scara de temperatura se parcurg doua etape:
1) se aleg doua stari termice distincte si perfect reproductibile ale unui sistem termodinamic si li se asociaza
in mod convenjional cloud' valori distincte ale temperaturii numite temperaturi de reper sau puncte termometrice;
se obtine astfel un interval de temperatura;
2) se Imparte intervalul de temperatura la un numar intreg, ales arbitrar; se obtine astfel unitatea de temperatura,
numita grad, in scara de temperatura considerate.
Pentru realizarea scarii Celsius se procedeaza dupe cum urmeaza:
1) Se aleg ca stari termice de echilibru:
a) starea de echilibru a unui amestec de apa pure si gheata la presiunea atmosferica normala; se asociaza
acestei staid, prin conventie, valoarea 0 (zero) a temperaturii;
b) starea de fierbere a apei pure la presiune atmosferica normala; se asociaza acestei stari, prin conventie,
valoarea 100 a temperaturii.
2) Gradul Celsius, notat °C, este a suta parte din intervalul de temperatura cuprins intre temperatura de topire
a ghetii si temperatura de fierbere a apei la presiune atmosferica normala.
Procedeul propus de Celsius necesita alegerea a doua stari termice distincte carora Ii se asociaza, in mod
convenjional, cloud' valori distincte ale temperaturii.
Asa cum o vom arata in continuare, pentru a construi o scara de temperatura este suficient sa" se aleaga o
singura stare termica de referinja.
Presupunem cal am ales un corp termometric. Notam cu M marimea termometrice asociata corpului termometric
ales. Presupunem, in mod arbitrar, ca temperatura T pe care o are termometrul (si orice corp aflat in echilibru
termic cu el) este o funclie liniara de M de forma
T(M) = c • M,
unde c este o constanta Inca neprecizata. De aici rezulta ea raportul a doua temperaturi, masurate cu acelasi
termometru, este dat de relatia
T(M) M
•
T(M ) M'
Pentru a fixa constanta c este necesar sä se aleaga un punct fix standard la care toate termometrele trebuie sä
indice aceeasi temperatura.
Se alege ca punct fix standard starea triple a apei numita si punct triplu (al apei). Aceasta este starea de
echilibru termodinamic in care gheata, apa (lichicla) si vaporii de apa coexists in echilibru. Aceasta stare poate
fi obtinuta numai la o anumita presiune (4,58 Torr presiunea vaporilor de apa) si este univoc determinate. Starii
triple a apei i se atribuie, prin conventie, o valoare data, fixa, a temperaturii.
Conventie: In starea triple a apei temperatura are valoarea de 273,16 K.
Unitatea de masura a temperaturii este numita Kelvin, prescurtat K si este definite, in baza acestei convenIii,
dupe cum urmeaza.
s
Definilie: Se nume te kelvin, si se noteaza K, 1/273,16 din temperatura starii triple a apei.
Notam valorile corespunzatoare punctului triplu cu indicele tr. Atunci, relatia precedents poate fi scrisa in forma
T(M) M
T(M t, ) M tr
17
 In termodinamica se introduce o scara de tempe- T [KJ
deci T(M) = 273,16 K • ratura, numita scara Kelvin, care este independents de 373.75
Mtr
proprietatile oricarei substante concrete. In mod analog
Masurand valoarea marimii termometrice in punctul indicaOile termometrului cu gaz la volum constant
triplu (Me,) si in starea a carei temperatura vrem sä o depind din ce in ce mai putin de natura gazului utilizat 373.50
masuram (M) si folosind valorile obtinute in relatia atunci cand presiunea de lucru este din ce in ce mai
precedents se obtine valoarea temperaturii respective mica. Se constata ca, in domeniul de temperaturi in
373.25
in Kelvin. care poate fi utilizat termometrul cu gaz, scara de
vapori de apa Pentru a realiza practic punctul triplu al apei se temperatura a gazului coincide cu scara Kelvin. De
introduce apa foarte pure intr-un vas ca cel din figura aceeea, in continuare, vom vorbi de scara Kelvin si nu 373.00
apa 0 20 40 60 80
1.1.9.2, numit celula pentru punctul triplu al apei. Dupe
gheata
ce se scoate aerul (cu ajutorul unei pompe de vid), vasul
de scara gazului.
In scara Kelvin temperatura de topire a gheIii si
•
Fig. E 1.1.9.1 p [cm Hg]

canal central
este inchis. Celula este apoi cufundata intr-un amestec temperatura de fierbere a apei la presiune atmosferica
amestec
de
de apa si gheata. Termometrul care trebuie etalonat normala au valorile To = 273,15 K, Tf = 373,15 K.
apa si gheata este introdus in canalul central. Cand in celula coexists Aceasta inseamna ca 1 K este egal cu a suta parte din intervalul de temperatura cuprins intre aceste doua
Ia echilibru gheata, apa si vaporii, sistemul se afla in temperaturi, adica este egal in marime cu 1 °C. Temperatura T exprimata in scara Kelvin, numita temperatura
punctul triplu. absolute, este legate de temperatura t exprimata in scara Celsius prin relatia:
vas vidat
Experimental se constata ca, in general, cand se
folosesc termometre diferite pentru a masura temperatura T(K) = t(°C) + T0.
unui corp, folosind relatia precedents se obtin valori
diferite pentru temperatura corpului. Exercitiul 1.1.9.2. Un termometru gresit etalonat, introdus in amestec de gheap cu apa, indica —
Fig. 1.1.9.2 Observatie: Aceasta inseamna ca fiecare alegere corp 6 grade; in apa ce fierbe, el arata + 109 grade. Experienta se desfasoara la presiunea atmosferica
termometric — marime termometrica ne conduce la o normala. Care este temperatura rear& atunci cand termometrul indica + 40 grade?
scara particulard de temperaturi, diferita, in general,
10• Solutie: Diferenta reala de temperatura este de 100 °C. Acestei diferente de temperatura corespund,
9 de celalalte.
conform termometrului gresit etalonat, un numar An = 109 — (-6) = 115 diviziuni pe scala termometrului. Unui
7-
Cele mai mici diferente intre rezultatele masuratorilor
6- 100
5-
se obOn atunci cand se foloseste termometrul cu gaz la singure diviziuni ii corespunde o variatie de temperatura (AO, =
4 - volum constant (fig. 1.1.9.3). Gazul este continut intr-un 115
3 -
balon legat, printr-un tub subIire, la un manometru.
2- Temperaturii to = 0 °C ii corespunde diviziunea —6. Cand termometrul indica +40 °C inseamna ca, fate de
1-
Balonul este introdus in mediul a carui temperatura dorim
A 0- sa o masuram. Cand gazul se incalzeste el se dilata si to = 0 ° C, pe scala, sunt „indicate" 40 — (-6) = 46 diviziuni. Atunci temperatura reala este
-1
-2 -
impinge in jos mercurul din bratui A al manometrului. 100
V
t = 46 • (At) i = 46
°C = 40 °C.
-3
rezervor Tubul in forma de U al manometrului este iegat, printr-un 115
tub de cauciuc, la un rezervor de mercur. Ridicand sau 0 alts scara termometrica este scara Fahrenheit. Rela0a de trecere de Ia temperatura exprimata in grade
coborand rezervorul, nivelul mercurului in bratul A poate
9t(°C)
tub fi adus, inapoi, la nivelul de referinla (zero). Gazul este Fahrenheit in grade Celsius este: t(°F)= +32. Pe scara Fahrenheit punctului de fierbere a apei (100 °C) ii
de menti nut astfel Ia vol um constant. Mari mea termometrica 5
cauciuc
este, in acest caz, presiunea gazului masurata cu corespunde 212 ° F.
manometrul respectiv. Atunci
1.1.11. Coeficienti calorici
T(p) = 273,16 K • I31-
Ptr Definitie: Se numeste capacitate calorica marimea fizica scalars C definite de relatia
Exercitiul 1.1.9.1. La presiuni de lucru mici, gazul dintr-un terrhometru cu gaz la volum constant are,
la temperatura de topire a plumbului, o presiune de 2,197 on mai mare decat presiunea Ia punctul C -Q
AT
triplu al apei. Aflati temperatura de topire a plumbului.
unde:
Solutie: Se foloseste relatia precedents si se obtine T = 273,16 K • — = 273,16 K • 2,197 .-- 600 K. —Q este caldura schimbata de corp cu exteriorul, [Q]si
Ptr
—AT este variatia temperaturii corpului Ia transferul caldurii Q, [OT] s, = K.
Se constata experimental cä (fig. E 1.1.9.1):
a) temperatura indicate de termometrul cu gaz Ia volum constant depinde de corpul termometric (gazul) ObservaIii.
utilizat; 1) Conform definitiei, [O s, = J/K.
b) Ia presiuni de lucru din ce in ce mai mici rezultatele indicate de termometrele cu gaz devin din ce in ce 2) Corpuri diferite, confecOonate din acelasi material, au, in general, capacitati calorice diferite. Capacitatea
mai apropiate, indiferent de natura gazului utilizat. calorica a unui corp este, deci, o caracteristical termical a corpului respectiv.

18 19
 ..
Defiru le: Se numete caldura specifica marimea fizica scalars, c, definita de : 1 AU 1 pAV
C„ = — • + • •
C 1 Q v AT v AT
c .—=—•—
m m AT' Din aceste doua relati i rezulta ca 1
1 pAV
unde C este capacitatea calorica a corpului de masa m, [c] s,= J /K, [ = kg. C p — CV + •
v AT
Observatii. Folosind ecuatia termica de stare, p • V= v • R • T, se observe a
1) Conform definitiei [c] S, = J Akg•K).
p • AV= v • R • AT.
2) Din relatia de definitie rezulta ca: C. m • C.
Atunci relatia precedents is forma
3) Caldura specifics este o caracteristica termica a materialului din care este confectionat corpul.
Cp . Cv + R.
4) La temperaturi apropiate de temperatura camerei caldurile specifice nu depind de temperatura. La temperaturi
joase insa, caldurile specifice tind la zero cand temperatura tinde spre zero absolut. Aceasta este relatia lui Robert Mayer.

Exercitiul 1.1.11.1. Aflati caldura Q care trebuie transmisa unei cantitati de ape avand masa de 0,2 kg
pentru ca temperatura sa sa creasca de la 10 °C la 40 °C. Caldura specifics a apei este 4 181 J/(kg•K).
Solutie: Din relatia de definitie a caldurii specifice obtinem
Q. m • c • (Tf — Td.
Inlocuind aici valorile numerice si efectuand calculele se obtine Q = 25,09 kJ.
Definitie: Se numeste caldura molars marimea fizica scalars definita de relatia
1 Q
=—=—•—
1.2, Calorimetric
Calorimetria se ocupa cu masurarea coeficienIilor calorici si a caldurii transferate Intre corpuri.
Se constata, experimental, ca energia interns a unui sistem termodinamic depinde doar de temperatura:
Uf(Tf) — Ui (Td = Q if.
U = U(T). Din defin4ia caldurii rezulta ca, pentru procesele izocore, este valabila relatia:
De aici rezulta teorema transformarilor inverse.

unde:
Cpt v v AT'
I Enunt: Caldura Qt. primita de un sistem termodinamic pentru a-si marl temperatura cu AT= T1 '.
caldura Qfi cedata de sistemul termodinamic respectiv pentru a se raci cu AT.
Ti este egala cu
C este capacitatea calorica a corpului, [C] s, = J/K;
v este cantitatea de substanp din corp, [A s, = mol. Asa cum am vazut anterior, doua sisteme termodinamice puse in contact termic, ansamblul lor fiind Inchis
Observatii. intr-un invelis adiabatic, ajung dupe un timp Ia echilibru termic, cand au aceeasi temperatura. Deoarece
1) Conform definitiei [c s, = J/(mol•K). ansamblul este izolat adiabatic de exterior nu se face schimb de caldura cu acesta. De aceea, caldura cedata
de unul dintre sisteme este egala cu cea primita de celalalt sistem. Acesta este continutul teoremei egalitajii
2) Din relatia de definitie rezulta ca C = v • C4 .
caldurilor schimbate.
3) Din definitiile caldurii specifice si caldurii molare rezulta ca
C =11 • c . Enunt: Atunci cand doua sau mai multe corpuri avand temperaturi diferite sunt Inchise Intr-o incinta adiabatica
4) Caldura molars, caldura specifics si capacitatea calorica se numesc, impreuna, coeficienji calorici. suma caldurilor primite de corpurile mai reci este egala cu suma modulelor caldurilor cedate de corpurile
mai calde.
Experimental, se constata ca valorile coeficienOlor calorici depind de procesul prin care are loc schimbul de
caldura cu exteriorul. In mod uzual, se folosesc marimile Ia volum constant si, respectiv, Ia presiune constants. E Qprimit =E1Qcedati •

Observatie: Aceasta relalie este numita ecuatia calorimetrica.

1.1.12. Relatia lui Robert Mayer

Calorimetrul este un dispozitiv de laborator folosit
pentru masurarea schimburilor de caldura Intre corpuri.
Vom considera un gaz ideal. Folosind relatia de definitie a caldurii, Q. AU+ L, in relatia de definitie a caldurii El consta din: doua vase (VI , V2) unul in interiorul
—

molare obtinem
celuilalt, un capac (C) — care acopera cele doua vase
1 Q 1 AU 1 L si are orificii pentru termometru (T) si agitator (A),
Cu — •— +— •— •
" v AT v AT v AT distantieri izolatori (D), pentru a izola vasele Intre ele
In cazul unui proces izocor L = p • AV= 0, deci, la volum constant, (fig. 1.2.1). Prin construcOa sa, calorimetrul asigura
izolarea termica a vasului din interior astfel incat, atunci
1 AU cand in el se introduc doua fluide (sau un fluid si un
Cv • AT • corp solid) cu temperaturi diferite, caldura cedata de
in schimb, in cazul unui proces izobar, L = p • AV* 0, deci, la presiune constants, corpul cald este egala cu caldura primita de corpul rece.

20 21
 Exercitiul 1.21. Intr-un calorimetru de alama, de masa m l , se afla masa m2 de ulei is temperatura Reluati operatiile anterioare pentru mase diferite de apa(m i # m2). incerecaIi sa obtineti 4-5 serii de valori.
T1 . in calorimetru se adauga masa m3 de ulei la temperatura T3 (>T1 ). Echilibrul termic se stabileste Caldura cedata de apa calcla este primita (in totalitate dace se neglijeaza ceea ce primeste vasul calorimetric
Ia temperatura T. Se da caldura specifics c1 a alarnei. Aflati caldura specifics c2 a uleiului. si accesoriile sale) de catre apa rece.
Aplica/ie: tnl = 2 kg; m2 = 0,4 kg; Ti = 283 K; m3 = 0,4 kg; T3 = 303 K; T = 293 K; c1 = 380 J/(kg.K).
Solutie: Uleiul aflat Ia ternperatura T3 cedeaza caldura Ecuatia calorimetrica devine:
Qc = m3 • c2 (T — T3 ) < 0. m 2 c a (t 2 —t )= m i c a (t4 1
Caldura cedata de uleiul cald este primita de calorimetru si de uleiul din calorimetru: De aici se calculeaza valoarea temperaturii de echilibru t, pe care o yeti introduce in tabelul anterior ca fiind
Q= -mi • c1 (T— + m2 • c2 (T— TO.
tcalculat. Daca masele de apa utilizate au fost egale, atunci:
Folosind aceste doua expresii in ecualia calorimetrica
ti +t2

Qp = I Qc tcalculat 2

ml J Daca masele de apa utilizate au fost diferite, atunci:

se obtine C2 =C1 • =1900
• (T3 kg • K
m 1 t 1 +m2t2
tcalculat = m1 + 2

ACTIVITATE EXPERIMENTA L. A In limitele erorilor experimentale valorile tmasurat s r tcalculat pentru temperatura amestecului creat coincid.
Identificati factorii care afecteaza precizia rezultatelor obtinute.
1. Calorimetrie studiul amestecului a doua lichide cu temperaturi diferite
2. Calorimetrie-determinarea caldurii specifice a unui corp solid
Veti utiliza cunostinlele dobandite in lectia anterioara Ve0 utiliza cunostintele dobandite in lectia anterioara pentru a identifica un material prin determinarea
pentru a observa cum se stabileste echilibrul termic atunci caldurii sale specifice.
cand se amesteca in vasul calorimetric cantitati (egale
sau diferite) de apa, cu temperaturi diferite. Materiale necesare
Calorimetru (fig. AE 1.2.2) cu accesorii (termometru de constructie specials, agitator), apa, termometru, sursa
Materiale necesare de incalzire (resou), corpuri metalice cu masa cunoscuta, fire de ate, cilindru gradat, vas cu apa pentru incalzirea
Calorimetru cu accesorii (termometru de constructie corpurilor metalice
specials, agitator), apa, termometru, sursa de incalzire
(resou), cilindru gradat (fig.AE 1.2.1). Procedeu experimental
Determinati masa de apa pe care o veti introduce in
Procedeu experimental calorimetru cu ajutorul unui cilindru gradat care va
Turnati, pe rand, in cilindrul gradat 250 ml de apa indica volumul Va . Stiind densitatea apei (p a= 1000
rece de la robinet, apoi 250 ml de apa calcia (incalzita). kg/m 3), utilizati relatia: m a = p a • Va
Determinati masele de apa din cilindrul gradat(care Introduceti apa in calorimetru si masurati temperatura
va indica volumul V a=250 ml) stiind densitatea apei initials a apei si a vasului calorimetric, t a, pe care o va
(pa= 1000 kg/m 3) si utilizand relatia: indica termometrul, dupe realizarea echilibrului termic.
M a =p a • Va MasuraIi temperatura tx, a corpurilor metalice (care
au fost legate cu ate pentru a putea fi manipulate,
Masurati temperaturile initiale ale apei reci, t 1 si respectiv apei calde, t2 , pe care le va indica termometrul intrucat vor fi fierbin0) si au fost introduce in vasul cu
aflat in cilindrul gradat. apa care fierbe, aflat pe resou (aproximativ 100 °C)
Turna0 apa rece in calorimetru si observati indicatia termometrului sau. Dupe ce aceasta s-a stabilizat, turnati Aduceti cat se poate de rapid corpul incalzit in vasul
si apa calda si observaIi in continuare indicatia termometrului. Ce credeti cä se intampla in acest timp la nivel calorimetric, asezati capacul si folo4 agitatorul pentru
microscopic? Cand considerati ca s-a atins starea de echilibru termic cititi valoarea indicate de termometru a a grabi realizarea echilibrului termic intre corpul metalic
temperaturii amestecului de lichide. si apa (neglijati capacitatea calorica a calorimetrului
Introduceti valorile pentru masele de apa m 1 si m 2 , temperaturile initiale ale apei t 1 si t2, precum si valoarea si a accesoriilor sale)
masu rata a temperaturii de echilibru tmasuratt in tabelul urmator:
Cand considerati ca s-a stabilit din nou echilibrul
termic masurati temperatura t, folosind termometrul din
Nr. fn i rn 2 t1 t2 M total trnAsurat tcalculat dotarea calorimetrulu i.
crt. (kg) (kg) (kg) (°C) (kg) (°C) (°C)
Ecuatia calorimetrica devine:

m x c x(t x — t)=m a c a (t— t a) • Fig. AE 1.2.2

22 23
 Introduceti valorile pentru caldura specifics a apei c a, masa corpului metalic mx, masa de ape din calorimetru Definitie: Se numeste transformare generala a unei cantitati constante de gaz ideal (v = constant) orice
ma, temperaturile initiate ale apei t o si corpului metalic tx, precum si temperatura de echilibru t, in tabelul urmator: transformare in care se modifica toti parametrii de stare (p, V, 7).

Nr. Va ma Ca to mx tx t cx
(J/(kg K)) (°C) (J/(kg K)) iP P2V2
crt. (cm 3 ) (kg) (°C) (kg) (°C) Se poate at-Ma cad: = constant , ceea ce constituie expresia legii transformarii generale a
T2
gazului ideal.

1.3.2. Legea Boyle Mariotte

-

Calcufati valoarea numerical a caldurii specifice a corpului cu care ati lucrat folosind relatia urmAtoare:
Definitie: Se numeste proces izoterm orice proces al unui sistem termodinamic Inchis
cx = m a c a (t—t a )/m„ (t, —t)
(v = constant) in care temperatura ramane constants.
Dupe determinarea valorilor caldurilor specifice ale metalelor cu care ati lucrat incercati sal identificati
natura or folosind urmatorul tabel.
Observatie: Aici, ca si in continuare, sunt considerate exclusiv transformari cvasistatice.

Tabel cu valorile caldurilor specifice ale unor metale in J/(kg K), Ia 0 °C Legea Boyle-Mariotte este legea transformarii
izoterme (t = constant) a unei cantitaji constante
Alamal galbenS Otel Aluminiu Plumb Cositor Cupru Fonts Nichel (v = constant) de gaz ideal.

368 448...470 895 125 230 730 540..550 460

ACTIVITATE EXPERIMENTALA

Identificati principalele surse de erori care afecteaza rezultatele obtinute.

Studiati dependenta presiunii gazului dintr-un
cilindru cu piston de volumul sau, p=p(V), atunci cand
1.3. Princi Atli at termo manucii temperatura ramane constante!
Pentru acesta utilizati dispozitivul special din trusa
SS revenim Ia energia interns U, a unui sistem termodinamic si Ia formele schimbului de energie dintre el si
de fizica si A un manometru cu lichid, ca in figura
mediul extern: caldura si lucrul mecanic L. Dace sistemul termodinamic nu este izolat si schimba atat lucru
AE 1.3.2.1. In lipsa dispozitivului pute0 lucra cu o
mecanic cat si caldura cu mediul extern, atunci:
seringa de 20 ml, cuplata Ia manometru prin furtun
AU = Qt.- Ld. subtire, pentru a asigura etanseizarea. Modificati
volumul gazului prin comprimare si cititi valorile
unde i si f reprezinta sterile in4iala si finals ale procesului i —> f . indicate (figura AE 1.3.2.2 ). Calculati valorile presiunii
Aceasta este expresia matematica generala a primului principiu al termodinamicii care poate fi enuntat stiind ca diferenIa de nivel a lichidului manometric se
dupe cum urmeaza: datoreala diferentei dintre dintre presiunea atmosferica
(101325N/m 2) si presiunea gazului din cilindru.
Enunt: Pentru orice sistem termodinamic inchis exists o marime de stare, numita energie internal, a ca'rei variaIie
AU in cursul unui proces i — feste data de relatia Introduceti valorile pentru presiune si volum intr-un
tabel de forma indicate.
AU Uf U; ()if - Ld.

Observatii: V(m1) Ap (cm H 2O) p (N/m 2) pV (N•m)

1) Deoarece energia internal este definite ca marime de stare rezulta cal variatia AU nu depinde de sterile 104000
intermediare din procesul i f.
2) Ca orice marime termodinamica de stare energia interna este definita numai pentru starile de echilibru 1,2 22 103481 0,12 103500
termodinamic.
3) Daca sistemul termodinamic este izolat (L d = 0, Qt. = 0) atunci Uf = Ui. Deci: energia interna a unui sistem Veti constata ca in limita erorilor experimentale 103000
izolat se conserve. produsul p • V are valoare aproximativ constants.
— 102500
1.3.1. Legea transformarii generale Dependenta p=p(V) obtinuta cu datele din montajul
102000
Un sistem termodinamic constituit dintr-o cantitate constante de gaz ideal poate suferi procese termodinamice experimental descris anterior este reprezentata grafic
in care unul dintre parametrii de stare ramane constant. Daca temperatura ramane constante, procesul se numeste in diagrama din figura AE 1.3.2.3.
101500
izoterm; dacS presiunea ramane constante, procesul este izobar; dace volumul ramane constant, procesul este Indicati factorii de eroare care intervin in expe- 1,2 1,4 1,6 1,8 2
izocor. Legile unor astfel de procese se stabilesc pe cafe experimentala. Atunci cand se modifical toti parametrii rimentul efectuat. • Fig. AE 1.3.2.3 V (m1)
de stare ai gazului are loc o transformare generala.

24 25
 Enunt: Presiunea unei cantitati constante de gaz ideal, mentinut Ia temperatura constants, variaza" invers Din cele doua ecuatii ale transformarilor izoterme
proportional cu volumul gazului se scot presiunile p 1 si /92 si se introduc in conditia
.4* p • V= constant. precedents:

L-- h h
= Po • L — h 2ci P2 = PO L h — 2d '
Ecuatia p •V = constant este numit5 ecuajia
transformarii izoterme. In coordonate (p, V) ecuatia L—h L- h
Po • +P'g h = Po•
transformArii izoterme se reprezinta printr-o hiperbola L_ h 2d L— 7— 2d •
echilatera numita izoterma (fig. 1.3.2.1.
Considerand doua stari, initials i si finals f, §i Din aceasta ultima relatie rezulta cal
transformarea izoterma i --÷ f, legea Boyle - Mariotte
poate fi rescrisa in forma: Po
hr L h 2c1 ).
3,2.10 4 Pa .
=—
2 P• g• 2d Lh
Pi •V, = •Vf

Fig. 1.3.2.1

Exercitiu 1.3.2.1. Intr-un tub subtire, cu un capAt inchis si unul deschis, este inchisa o cantitate de gaz 1.3.3. Legea Gay Lussac -

cu ajutorul unui „clop" de mercur de lungime h. Gazul ocup5 o portiune de tub care are lungimea L i
p
L2 cand tubul este vertical cu capatul andtublesvric aptuldeshin gmea
Definitie: Se numeste transformare (rotes) izobara
deschis in jos. Aflati presiunea atmosferica p a. orice transformare a unui sistem termodinamic inchis
Aplicatie: h = 2 cm; L i = 22,2 cm; L 2 = 23,4 cm (v = constant) in care presiunea este mentinuta p

Solutie: Gazul suferA o transformare izoterma. Legea transformArii izoterme pi • Vi = pi • Vf ia, in cazul studiat, constants.
forma pi • S • L 1 = /32 • S • L2 unde S este aria sectiunii transversale a tubului. Relatia precedents se rescrie in
Legea Gay-Lussac este legea transformarii izobare
forma pi = /32 • L 2 . = constant) a unei cantitati constante (v= constant) de
Conditia de echilibru pentru dopul de mercur in cele
gaz ideal (fig. 1.3.3.1.
doua stari ia forma: V2 V
Fig. 1.3.3.1
1) pi =pa + p g • h,
2) pa = p2 + p • g • h.
Din aceste doua relatii se scot p i si /32 si se introduc
in ecuatia transformarii:
(pa + p • g • h) • L 1 = (pa — p • g • h) • L 2 .
De aici, se obOne pentru presiunea atmosferica,
L2 + ACTIVITATE EXPERIMENTAL A
expresia pa =p-g•h• — 1,013 .105 Pa.
Fig. E 1.3.2.1 L2 —

Exercitiu 1.3.2.2 in mijlocul unui tub sub/ire de lungime L inchis la ambele capete, asezat orizontal, termometru dop de mercur
se afla o coloanA de mercur de lungime h. Asezand tubul vertical coloana de mercur se deplaseaza pe Se realizeala montajul din figura AE 1.3.3.1. Se "*\,,
incalzeste balonul cu aer. Se constata ca pe masurA ce vas de
distanta d. Aflati presiunea p in tub in pozitia orizontara. ,
sticla
Aplicatie: L = 60 cm; h = 10 cm; d = 5 cm apad
temperatura (indicata de termometru) creste, „dopul"
baton
Solutie: Gazele din cele doua compartimente sufera, fiecare, o transformare izoterma. Aplicand legea transformarii de mercur se deplaseazas spre dreapta, deci aerul din cu aer
balon se dilatal. La o temperatura data, „dopul" de mercur
izoterme pi • Vi = pi • Vf Ia situatia din problems se ol4n ecuatiile — trepied
se stabilizeaz5 intr-o pozitie oarecare. In aceasta situatie,
L h L—h la echilibru, presiunea aerului din balon ramane
, Po • = P2 permanent egala cu presiunea atmosferica din exterior.
P° • 2 = 2 2 2
Conditia de echilibru pentru dopul de mercur in starea finals f conduce Ia relatia p 1 + p • g • h = 132 .

26 27
 I
Enunt: Variatia relativa a volumului unei cantitati constante de gaz ideal, menOnut Ia presiune constants, este
ACTIVITATE EXPERIMENTALA direct proporlionala cu temperatura

Studiul dependentei volumului gazului dintr-un cilindru cu piston de temperatura sa, V=V(T), atunci cand
presiunea ramane constantS!
uncle:
Dispozitivul experimental (figura AE 1.3.3.2), confine un balon de sticla Cu fundul plat (de volum 100cm 3), - Vo este volumul gazului Ia to = 0 °C;
inchis ermetic cu un dop in care se introduce un sistem de Levi sub/iri de sticI5 care comunica cu exteriorul. In - V este volumul gazului Ia temperatura t.
interiorul acestora se afla o picatura de mercur. Din motive de securitate, in timpul lucrului cu mercur, am
utilizat oteava cu capatul liber curbat pentru a reline picatura. Gazul de lucru se afla in balon este separat de Observatii:
exteriorprin intermediul picaturii de mercur. Incalzind apa din vasul in care se afla balonul de sticIS cu ajutorul 1) Coeficientul de proportionalitate a se numete
spirtierei, se va obtine creterea volumului gazului, care se va eviden0a prin deplasarea bulei de mercur spre coeficient de dilatare izobara. V= V0 (1 +at)
exterior. Valorile volumului au fost calculate prin adunarea volumului ;evil la volumul balonului. In permanents 2) Coeficientul de dilatare izobara a are aceea0 valoare
pentru toate gazele:
gazul are presiunea egala cu presiunea atmosferica (101325N/m 2).
1
a- grac1 -1 .
picStura de mercur
273,15 - 273,15 °C
Ecuatia precedents poate fi rescrisS in forma: • Fig. 1.3.3.2
V(t) Vo (1+ a. t
Aceasta ecuaIie arata ca: volumul unui gaz ideal,
eava de sticla menfinut la presiune constanta, cre,te liniar cu
temperatura.
balon de sticla cu Ecuatia transformArii izobare, V(0= V0(1 + a • t), se
fundul plat reprezinta grafic ca in figura 1.3.3.2, printr-o linie
dreapta, numita izobara.
rigIS gradate
In ecuatia transformarii izobare se poate trece de la
scara Celsius la scara Kelvin folosind relatia
vas de sticla
termorezistent * Fig. 1.3.3.3
0
spirtierA Atunci ecuatia transformarii izobare se poate rescrie sub forma:

Fig. AE 1.3.3.2 V
= constant
T
i se poate reprezenta grafic ca in figura 1.3.3.3.
Valorile obtinute pentru volum temperatura se
gasesc in tabelul urmStor, iar dependentele V=V(T) Considerand doua stAri, initials, finals, f, transformarea izobara i ---+ f, legea Gay-Lussac poate fi
V 1 =V 1 (T) sunt reprezentate in diagrama din figura rescrisa in forma:
AT)
AE 1.3.3.3. Vf
Tf
109
V(cm3) T(K) WI' (cm3/K) Exercititil 1.3.3.1. Un gaz ideal este incalzit izobar de la temperatura la temperatura t2 . Aflati cu
108

298 0.346 cat Ia suta cre ate volumul gazului.

103 107
Aplicatie: = 17 °C; t2 = 162 °C.
104.5 303 0.345 g log Solutie:
105.5 307 0.344 los Vi V1 V2
0.344 Legea transformarii izobareTi— =—
Tf ia, in situatia din problems, forma urmaloare:
106.5 310 ti + To t2 + To •
107.5 312 0.345 103

2 -- V1 = V2 1
108 314 0.344 102
310 315 320
Variatia relativA a volumului este data de relaIia f =
295 330 305
V1
109 317 0.344 Fig. AE 1.3.3.3
Raportul volumelor se scoate din ecuatia transformArii se introduce in relatia precedents.
tn + To = t2
V Rezult5 ca ft, = t ' = 05 . Atunci, procentual, ft,[°/0] f„ • 100% = 50%.
In limita erorilor experimentale, raportul — are valoare aproximativ constants. +T + To
T
29
28
 1.3.4. Legea lui Charles Pi
Legea lui Charles este legea transformarii izocore
(V = constant) a unei cantitali constante (v = constant) P2

Definitie: Se numeste transformare (proces) izocora orice transformare de stare a unui sistem termodinamic de gaz ideal (fig 1.3.4.1.
inchis (v = constant) in care volumul ramane constant.
Enunt: Variatia relative a presiunii unei cantitati
constante de gaz ideal, mentinut Ia volumul
ACTIVITATE EXPERIMENTALA Pi
constant, este direct proportionala cu
Studiul dependentei presiunii gazului dintr-un cilindru cu piston de temperatura sa, p=p(T), atunci cand volumul temperatura:
Fig. 1.3.4.1 V V
ramane constant!
P — Po
—13 t
Po
Levi de sticla

unde:
termometru — Po este presiunea gazului Ia to = 0 °C;
p este presiunea gazului Ia temperatura t.
balon de sticla cu
fundul plat p =po(1 +06
reper
vas de sticla
Observatii:
furtun
termorezistent 1. Coeficientul de proportionalitate f3 se numeste
lichid colorat coeficientul termic al presiunii.
2. Coeficientul termic at presiunii, 3, are aceeasi valoare — 273,15 °C
pentru toate gazele Fig. 1.3.4.2
Fig. AE 1.3.4.1
Dispozitivul experimental conline un balon de sticla cu fundul plat (de volum 100cm 3), Inchis ermetic cu un (3 1 grad = a .
dop in care se introduce un sistem de tevi subtiri de sticla ca in figura AE 1.3.4.1 care comunica cu un furtun 273 ,15
subtire care poate Iua forma de U. Acesta se continua cu o teava de sticla. Cu cat lungimea ei este mai mare se
poate extinde domeniul de temperaturi la care se lucreaza. Tubul U va functiona ca manometru cu lichid (ape). Ecua0a precedents poate fi rescrisa in forma
Gazul de lucru se afla in balon si este separat de exterior prin intermediul coloanei de lichid colorat. Incalzind p(t)= po (1+ 13 • t) .
apa din vasul in care se afla balonul de sticla cu ajutorul spirtierei, se poate obtine cresterea presiunii gazului,
Aceasta ecuatie arata ca presiunea unui gaz ideal,
care se va eviderlia prin deplasarea coloanei de lichid spre exterior. Pentru a !Astra volumul constant at gazului
menfinut la volum constant, create liniar cu temperatura.
de lucru se fixeaza un reper si se manevreaza capatul fiber at tubului U pane cand lichidul urca inapoi in dreptul
reperului. In fiecare moment de Limp presiunea se calculeaza prin adunarea Ia valoarea presiunii Ecua;ia transformarii izocore se
atmosferice,101325N/m 2 , a vaforii presiunii coloanei de mercur aflate deasupra reperului ales. reprezinta grafic ca in figura 1.3.4.2, printr-o linie
S-au efectuat doua serii de determinari pentru valori diferite ale volumului gazului, V i >V. dreapta numita izocora.
Valorile obtinute pentru presiune si temperatura se gasesc in tabelul urmator, iar dependentele p= p (1) si Folosind relatia de trecere Ia scara Kelvin,
= pi (T) sunt reprezentate in diagrama din figura AE 1.3.4.2.
T (K) = t (°C) + To,
Pi si ---au valori aproximativ constante.
i n limita erorilor experimentale, rapoartele
T T
p-p(v)
ecuatia izocorei se poate rescrie in forma

1050.
— constant
=
p(N/m2) p1 (N/m2) T(K) p/T(N/m2'K) p1 /T(N/m2•K) 104500

102134 101434 303 337.08 334.77 104000

si se poate reprezenta grafic ca in figura 1.3.4.3.
103500
102587 102111 305 336.35 334.79
103000 Considerand doua stari, initials i si finals, f, si transformarea izocora i f, legea Charles poate fi rescrisa in
102945 102554 307 335.33 334.05
102 500 forma:
103223 102885 309 334.06 332.96 102000 P. = Pf
103532 103268 312 331.83 330.99 101!.,00
Tf

104125 103525 314 331.61 329.70 101000

302 304 300 300

104783 103983 316 331.59 329.06

30 31
 Exercitiul 1.3.4.1. 0 sticla a fost astupata la temperatura T 1 si Ia presiunea atmosferica normala Cu aceasta notatie, din relatia precedenta rezulta ca p = R • T.
(p.a.n.), cu un dop de sectiune S si greutate G asupra caruia s-a apasat cu o forla F. Aflati temperatura Atunci, pentru o cantitate v de gaz se poate scree
T2 Ia care trebuie incalzita sticla pentru ca dopul sa sara.
p•V=v•R-T,
Aplicatie: T1 = 290 K; S. 3 cm2 ; G. 3,16 N; F. 9 N.
unde V = v • Vm, este volumul ocupat de gaz. Aceasta este ecuatia termica de stare a gazului ideal (ecuatia
Solutie: Prin incalzire, aerul din sticla suferd o transformare izocora. Legea transformarii izocore Clapeyron-Mendeelev).
Pan P2 P2
Pf . - —, de unde rezulta T2 =
aplicata la situatia din problerna, is forma T— •= m p
r; T1 1 T2 Pan Deoarece v = m/µ, din ecuatia termica de stare rezulta ca p= — = - • - , sau, in conditii normale de presiune
-
V R T
G + F + pan • S.
In starea finals asupra dopului actioneaza, de jos in sus, forta F t = p2 • S si de sus in jos fora =
Pentru ca dopul sa sara este suficient ca FT = Fst, . Din aceasta conditie (de echilibru) se obtine pentru p 2 expresia si temperatura, Po = II- • /21)-(1 •
R To
G+F+pan •S
P2 =
Din aceste doua relatii, prin impartire, se obtine ecuatia

Folosind aceasta expresie in relatia precedenta se gaseste ca p To

P = Po • •
Po T
(G+F
T2 = T1 • = 406 K
care exprima densitatea gazului aflat Ia temperatura T si presiunea p in functie de densitatea po a gazului in
p an • S /
conditii normale de presiune si temperatura.

Gazul ideal se supune riguros legilor Boyle-Mariotte, Gay-Lussac si Charles in orice conditii de temperatura si
presiune.

Observatii:
as-*1 rmarlie giz kii idde I
1) Aceasta este defini;ia termodinamica a gazului ideal.
2) Comportarea gazelor reale se abate de la legile gazului ideal, in special Ia temperaturi scazute si/sau Ia presiuni Din ecuatiile calorice de stare se obtin usor, folosind primul principiu al termodinamicii, expresiile caldurilor
ridicate. molare.
Intr-adevar, sa consideram un gaz monoatomic supus unei transformari izocore (AV= 0 = Lif = 0). Conform
primului principiu
AU = Qt.
1.3.5. Ecuatia termica de stare atunci, definitia caldurii molare Ia volum constant poate fi rescrisa in forma
Legile gazului ideal, studiate pang aici, se pot aplica numai atunci cand cantitatea de gaz este constanta! 1 U
Atunci cand cantitatea de gaz se modifica in procesul considerat nu se pot folosi legile gazului ideal studiate Cv = •
v AT
mai sus. Acesta este cazul, de exemplu, cand se pierde gaz din incinta considerate in exterior, sau cand se mai
introduce gaz in incinta respectiva. Dar, din ecuatia calorica de stare rezulta ca
3
p, V. T v. AU = - •v•R•AT
Ecualia Clapeyron-Mendeleev stabileste o legatura intre parametrii de stare ai gazului ideal: 2
Este numita si ecuatia termica de stare a gazului ideal.
Sa consideram un mol de gaz ideal aflat in conditii normale de presiune si temperatura: P o = 101,325 kPa, si, din aceste ultime cloud expresii, se obtine pentru caldura molara

To = 273,15 K, V o = 22,414 • 10-3 m 3 /mol. Presupunem ca gazul trece, printr-o transformare generala, Intr-o
stare oarecare de parametri p, T. in acest caz, ecuatia transformarii generale is forma Cv = -
2- • R =12,471)/(mol-K).
p-u •Vg ,u- p•Vi,
To De aici, folosind relatia lui R. Mayer, Cp = Cv +R , rezulta ca

Expresia din stanga semnului egal este o constanta universals (nu depinde de natura gazului), care se noteaza 5

C = - .R = 20,7851/(mol•K).
cu R si este numita constanta universals a gazeloe P 2

Po 'V o = (8,314510 ± 0,000070) JAmol•K) ~ 8,314 J/(mol • K).

R
To

32 33
 Raportul y = Cp/Cv este numit, din motive care vor deveni dare in partea finala a acestei sectiuni, exponent Exercitiul 1.4.2. Intr-un vas de volum constant se AA o cantitate de oxigen de masa m = 1 g si caldura
adiabatic. Obtinem: specifics izocora c v = 700 J/(kg•K) la temperatura t = 27 °C si presiunea p i = 100 kPa. Aflati caldura
5 VOMPROM Q necesara pentru incalzirea oxigenului, astfel incat presiunea sa sa devina p 2 = 200 kPa.
pentru gaz monoatomic: Y = — .1,667 . Solutie: Vom folosi expresia caldurii
Tabelul 1.4.1. Calduri molare - valori experimentale 3
Q= m • cv • (T2 — Ti ).
In mod analog, se obtine: Transformarea fiind izocora, legea transformarii permite sa scriem
Gazul Cv CP

ca.
Wrnol•K)] 0/mol•K)] pentru gaz biatomic: Cv = --5-- •• R = 20,785 Mmol•K) T2 = 7-1 • R2-
2
Pi
7
He - monoatomic 12,47 1,667 C = • R = 29 099 Mmol•K)
20,78 13 -2- , Din aceste doua relatii rezulta ca Q = m• c v •Ti • P2
Ar - monoatomic 12,47 20,78 1,667
P1
y= —
5 =1,400 •
H2 biatomic 1,407 Dar T1 = t1 + To = 300,15 K. Atunci
-
20,42 28,74
N2 - biatomic 20,76 29,07 1,400 J ( 200 kPa \
02 biatomic 1,394 Q =10 kg • 700 300,15 K • = 0,7.300,15 • 2 J = 420,2 J .
-
21,10 29,41 Aceste valori teoretice trebuie comparate cu valori le kg • K 100 kPa
experimentale pentru a valida sau infirma ecuatiile
In transformarea izobara presiunea este constants, deci:
calorice de stare pe care le-am utilizat (tabelul 1.4.1).
Lif = p • (V1 Vi).
Comparand valori le teoretice cu cele experimentale constatam ca ecuatiile calorice de stare, deduse pentru Folosind aici ecuatia termica de stare, p• V = v • R• T, pentru starile initials, i, si finala, f, se obtine expresia
gazul ideal monoatomic §i, respectiv, biatomic, sunt valabile cu o bung aproximatie si pentru gazele reale.
Vom aplica in continuare primul principiu al termodinamicii in studiul transformarilor simple ale gazului ideal. = v • R•(Tf — T).
In transformarea izocora volumul este constant, AV = 0, deci Conform definitiilor coeficientilor caloric, se poate scrie
L ;f = 0 . Qif = V • C p • (T1 = m• C p • (T1 Ti ) •

Atunci, conform primului principiu

AU= Qif • Utilizand aceste doua ultime expresii in ecuatia generals a primului principiu se &este cä
Folosind aceasta relatie si definitiile caldurii molare si caldurii specifice se poate scrie
De aici, folosind relatia lui R. Mayer, se obtine
AU = Q11= v • Cv(Tf- Ti) = rn • CV (Tf -
AU = v-Cv • (Tt- — Ti ) = m • cv • (7-t- Ti ) .

Exercitiul 1.4.1. Pentru a incalzi izobar cu AT = 5 K o cantitate de oxigen de masa m = 2 kg este

necesar sa se transmits gazului caldura Q = 9,16 kJ.
AflaIi: a) caldura specifics izobara cp a oxigenului; b) lucrul mecanic L efectuat de gaz in cursul Conform primului principiu rezulta atunci ca
dilatarii izobare; c) varialia AU a energiei inerne a gazului in procesul considerat. L,f = Q.
Folosind ecuatia termica de stare si relatia In x = 2,3 Ig x se poate arata ca
Solutie: a) Din definitia caldurii specifice obtinem:
V V
1 Q 1 9160 J Lif = Qif = v • R • T •In = 2,3-v•R•T•Ig
Cp = - • - = = 916 J/(kg • K).
m AT 2kg 5K

b) Pentru lucrul mecanic folosim expresia In transformarea adiabatica, prin

Qif
Ecuatia transformarii adiabatice are forma
L=v•R• V —T)=-(27 •R-AT= 2kg •314• • 5 K = 41570 = 2,598 J 2,6 kJ .
mol • K 16 p • V Y = constant,
32.10 -3 kg 8 '
mol
unde raportul y = Cp/Cv este numit exponent adiabatic.
c) Conform primului principiu AU = Q— L = 9,16 kJ — 2598 J = 6562 J 6,56 kJ.

In transformarea izoterma temperatura este constants, deci

AU = 0.

35
 Observaiii: Exercitiul 1.4.4. Aflati lucrul mecanic L efectuat de 1 kmol de gaz ideal intr-o transformare adiabatica
1) Ecuatia transformarii adiabatice a fost obtinuta in de Ia presiunea p1 intre volumele V1 si V2 . Se da coeficientul adiabatic y.
1823 de Simeon-Denis Poisson.
Aplicatie: p 1 = 1 bar; Vi = 10 cm 3 ; V2 = 20 cm 3 ; y = 1,4.
2) Exponentul adiabatic este supraunitar; asa cum am
vazut, pentru gazul monoatomic y = 5/3, iar pentru cel Pf • Vf
Solutie: Lucrul mecanic in transformarea adiabatica poate fi scris in forma Lif =
biatomic y= 7/5. y –1 •
3) deoarece y > 1, in procesul adiabatic presiunea
variazA in fungie de volumul V mai rapid decat in L= p 2V2Insituai dnproblemarelati precdentaisforma
transformarea izoterma. De aceea, curba reprezentativa y-1
a transformarii adiabatice, numita adiabata, este
inclinata mai puternic decat izoterma (fig. 1.4.1). In (1/1 Y
Din ecuatia transformarii adiabatice pyiY = p 2 V2Y rezulta ca 132 = p l •
consecinta o adiabata o izoterma se intersecteaza
—

V2 )
intr-un singur punct.
Folosind ecuatia termica de stare, ecuatia transfor- Folosind aceasta expresie se obtine pentru lucrul mecanic relatia
marii adiabatice poate fi rescrisa astfel r-1
1-
T VY -1 = constant,
• V2
L= = 0,6 j.
y –1
1 —y
La calculul numeric se foloseste egalitatea 2" = 1,3195.
T • p Y = constant.

Exerciliul 1.4.3. Deduceti cele dou.4 relatii de mai sus. 4- Exercitiul 1.4.5. Un corp de pomp vertical de sectiune 5, prevazut cu un piston mobil de masa M,
contine masa m de azot la temperatura t1 . Presiunea atmosferica este pa . Gazul suferA o incAlzire
Folosind ecuatia transformArii adiabatice se poate arata ca izobar 'Dana la temperatura T2 , dupA care pistonul este blocat si corpul de pomp este pus in legatura
Lit.= Pf •Vf 131 *Vi cu un vas de volum V2 continand azot la presiunea p2 si temperatura T2 . AflaIi a) inaltimea h 1 lap de
y-1 baza corpului de pompa Ia care se afla initial pistonul, b) lucrul mecanic L efectuat de gaz in cursul
incalzirii izobare, c) presiunea final pf, dupa stabilirea legaturii intre corpul de pomp si vas.
Folosind apoi ecuatia termicA de stare pentru starile initiala, i si finala, f, se poate rescrie aceasta relatie in
,

forma Aplicatie: S= 0,01 m 2; M = 50 kg; m = 14 g; = 27 °C; pa = 1 bar; T2 = 400 K; V2 = 3 dm 3; p2 = 4.105 Pa; g = 10 m/s 2 .
v•R Solutie: In starea 1 (fig. E 1.4.5) ecuatia de stare se scrie in forma
Lif = (Tf .

y-1
pi • S • h = 111 R (t i + To )
• •

Dar, conform relatiei Iui R. Mayer, =C , deci L1f = -V ° CV (Tf Ti) •

–1
m t+ To
T
au = v• Cv (Tf – = rn-cv --Ti ). de unde se obtine pentru h expresia h=— •R •
Atunci, conform primului principiu al termodinamicii pi • S
Rezultatele obtinute mai sus sunt sintetizate in tabelul 1.4.2.
Tabelul 1.4.2
Conditia de echilibru pentru piston (in starea 1)
p a •S+M•g=p 1 -5 permite rescrierea expresiei lui h
a
Marimea Lit'
Qif AU –= U f - U;
Procesul in forma
m t 1O
+T = 0831 m.
h= •R •
izocor 0 v - cV • (Tf –
T.1 ) V • Cv • (Tf— T.; ) pa •S+M-g
Expresia lucrului mecanic efectuat in transformarea
izobar 1 2 este h
izobar v - R • (Tf — Ti ) v • Cp • (Tf — T.1 ) V• Cv • ( Tf — Ti )
L= • R • 1T2 —(t 1 + To )l= 415,7)
v v 0
• Fig. E 1.4.5
izoterm v-R•T•In--f- v•R•T•In –I:
Vi Vi In starea 2 gazul are aceeasi presiune ca in starea 1
M•
adiabatic — v • Cv • ( Tf — Ti ) 0 v• C V • (Tf — T.1 ) = Pa + — 1,5 .10 5 Pa si ocupa volumul 1/;h = S • • T2 = 11,08 •10 -3 m 3 .
t i +To

37
 1 .4.1 . Procese politrope Transformari de stare de agregare

tDefinitie: Se numeste proces (transformare) politropa, procesul unui sistem termodinamic Inchis (v=constant)
in care caldura molarA rAmane constants.
Legea dupS care se defasoarA un astfel de proces este: pV" =constant (1), unde n este indicele politropic si
este o constants care poate Iua valori in intervalul (-00, 00).
Daca de doreste exprimarea dependentei volumului gazului de temperatura sa Intr-un proces politrop, se
poate elimina presiunea din ecuatia (1) cu ajutorul ecuatiei termice de stare si se obtine relatia:
TV " = constant ( 2 )
Daca de doreste exprimarea dependentei presiunii gazului de temperatura sa intr-un proces politrop, se poate
elimina volumul din ecuatia (1) cu ajutorul ecuatiei termice de stare si se obtine relatia:
(3)
p l-fi T n =constant
Pentru valori corespunzAtoare ale lui n se pot obtine din ecuatia (1) legile proceselor simple ale gazului ideal.
Reprezentarea grafica in coordonate (p,V) a ecuatiei (1), pentru diferite valori ale lui n se afla in figura 1.4.1.1.
Variatia energiei interne Intr-o transformare politropa se calculeaza cu relatia: AU = vC v AT (4)
1.5.1. Topirea solidificarea
Corpurile pot exista in trei stari de agregare: solids, lichicla si gazoasa.
Definitie: Se numeste topire fenomenul de trecere a unei substante din stare solids in stare lichida.
rDefinitie: Se numeste solidificare (sau cristalizare) fenomenul de trecere a unei substante din stare lichicIA
stare solids.
Experimental se constata
1) topirea are loc cu absorblie de caldura din exterior, iar solidificarea cu cedare de caldura in exterior;
2) in timpul topirii substantelor cristaline temperatura rat-Wane constants, Ia o valoare numita temperatura de
topire; aceste substante cristalizeazA tot Ia o temperaturS constants, numita temperatura de cristalizare, egala cu
temperatura de topire;
3) substantele amorfe (cum este, de exemplu, smoala) nu au o temperatura precise de topire: prin incalzire ele se
inmoaie treptat si devin din ce in ce mai fluide, pe masura ce temperatura lor creste.

PA Observalie: Temperatura de cristalizare este influentata de dizolvarea unor substante. De exemplu, o solutie
n proces izocor, V = ct
saturate de sare de bucatarie in ape ingheatA Ia aproximativ –20 °C.

n = — 1, proces liniar, p = ct V in figura 1.5.1.1 este ilustrata comportarea Ia

incalzire (si topire) a unei substante cristaline (curba a)
si a unei substarqe amorfe (curba b).
n = 0, proces izobar, p = ct In timpul topirii unei substante cristaline temperatura
ei rAmane constants (segmentul AB din figura 1.5.1.1).
n = 1, proces izoterm, pV = ct Aceasta inseamna ca energia cinetica medie a
moleculelor substantei ramane constants. Caldura
n = y, proces adiabatic, pVY= ct primita din exterior este „cheltuita" in Intregime pentru
ruperea legaturilor din reteaua cristalina, pentru cresterea
distantelor intermoleculare, deci pentru cresterea, in
V
• Fig. 1.4.1.1 • Fig. 1.4.1.2 exclusivitate, a energiei potentiale a sistemului de
molecule. De aceea caldura primita din exterior in timpul
topirii este numita caldura latenta de topire.
Se poate demonstra ca pentru calculul lucrului mecanic (mai putin in transformarea izoterma), este valabila
relatia: Observatie: In punctele de pe segmentul AB substanta aflata in stare solids coexists cu substarla aflata in stare
– v ,T ) lichidA.
L= (5
n –1 Topirea este un proces reversibil. De aceea in procesul invers, solidificarea, caldura cedatA exteriorului —
Caldura schimbata de sistem cu mediul se calculeaza cu relatia:
numita caldura latenta de solidificare — este egala, in modul cu caldura latenta de topire.
Q = vCAT (6)
unde C este caldura molars a procesului respectiv. Definitie: Se numeste caldura latenta specifics de topire (solidificare) izoterma, mArimea fizica scalars X
p definite de relatia
Din relatiile (4) si (5), utilizand si relatia Robert Mayer se poate demonstra ca: n
–C v
xt =
Un caz particular de proces politrop este cel al procesului liniar in coordonate (p,V), reprezentat in figura m
1.4.1.2 si desfSsurat dupa legea: p = constant • V
1
unde:
Exercitiul 1.4.1.1. Stabiliti expresiile L, y si V pentru procese liniare in coordonate (p, V) utilizand – xt este caldura latenta specifics de topire (respectiv, de solidificare), [Xt]si = )/kg;
relatiile (4), (5) si (6). – Q este caldura latenta de topire (respectiv, de solidificare) a masei m de substanp, [Q s, = J, [m] s , = kg.

38 39
Observatie: Caldura latenta specifica de topire (respectiv, de solidificare) si temperatura de topire sunt marimi 1.5.2. Vaporizarea condensarea
caracteristice pentru fiecare substanta.
(Definitie: Se numeste vaporizare fenomenul de trecere a unei substante din stare hd le vapori.)
Din relatia de definitie precedents se obtine expresia caldurii (latente) schimbata de substanta cu exteriorul in
timpul topirii, respectiv, Definitie: Se numeste condensare fenomenul de trecere a unei substante din stare de vapori in stare Uchida.
Q = X, • m
Experimental se constata
07:401-1,44%
Exercitiul 1.5.1.1. Aflati caldura Q necesara pentru a transforma in apa Ia temperatura de 100 ° C 1) vaporizarea are loc cu absorbtie de caldura din exterior, iar condensarea cu cedare de caldura in exterior;
2) in timpul vaporizarii temperatura ramane constants, Ia o valoare numita temperatura de vaporizare; vaporii
cantitate de gheata de masa m = 100 g, aflata initial Ia temperatura de t o = —10 ° C. Se dau: caldura
specifica a ghetii cg = 2090 J/(kg•K), caldura latenta specifica de topire a ghetii X t = 3,35.10 5 J/kg unei substante condenseaza tot Ia o temperatura constants, numita temperatura de condensare, egaia cu temperatura
de vaporizare.
caldura specifica a apei c a = 4181 J/(kg•K).
In timpul vaporizarii unei substante, temperatura ei ramane constants. La temperatura de vaporizare moleculele
Solutie: Primind caldura din exterior, gheata se incalzeste de la temperatura initials pang Ia 0 ° C, apoi
din lichid au o anumita energie cinetica medie. Unele dintre molecule au insa o energie cinetica suficient de mare
se topeste la 0 ° C si, in final, apa rezultata din topire se incalzeste pang la 100 ° C. Caldurile primite de sistem, din
pentru a invinge fortele de coeziune si pot iesi din lichid in spatiul liber de deasupra. Dar, deoarece lichidul este
exterior, in timpul acestor trei etape sunt:
parasit de moleculele cu energie cinetica mare, scade energia cinetica medie a moleculelor din lichid; ar trebui, in
consecinta, sa scads si temperatura. Caldura primita din exterior este „cheltuita" in Intregime pentru mentinerea
Q, = m • cg .(0—to )= 0,1kg •• 2090 .10K = 2090 J constants a temperaturii si deci a energiei cinetice medii a moleculelor de lichid, ceea ce asigura continuitatea
kg •K
procesului de vaporizare. Deci, de fapt, deoarece temperatura ramane constants, caldura primita din exterior in
timpul vaporizarii serveste numai la invingerea fortelor de coeziune si de aceea, ea este numita caldura latenta de
Q2 = X, • m=3,35.10 5 -- 0,1kg=33500J, ,

kg vaporizare.
Vaporizarea este un proces reversibil. De aceea, in procesul invers, condensarea, caldura cedata exteriorului —
Q3 = m•ca .(100-0)=0,1kg• 4181 .100K = 41810J. numita caldura latenta de condensare este egala, in modul, cu caldura latenta de vaporizare.
—
kg•K

Atunci, caldura Q ceruta de problems este Definitie: Se numeste caldura latenta specifica de vaporizare (condensare) Ia temperatura constants,
Q = + Q2 + Q3 = 77400 J. fizica scalarsv X definita de relatia

In general, prin topire, datorita cresterii distantelor

VA V intermoleculare, volumul corpului creste (fig. 1.5.1.2-a)
si, corespunzator, densitatea scade. unde:
In acest caz se constata experimental ca: atunci —;& este caldura latenta specifica de vaporizare, [Xv]s, = J/kg;
and topirea are loc la o presiune mai mare temperatura —Q este caldura latenta de vaporizare (respectiv, de condensare) a masei m de substanta, [C2] 51 = I, [m]si = kg.
de topire este mai ridicata.
Exists insa si exceptii: gheata, bismutul, aliajele de Observatie: Caldura latenta de vaporizare si temperatura de vaporizare sunt marimi caracteristice pentru fiecare
O (b)
plumb cu stibiu. In cazul acestor substante se constata substanta.
experimental cä:
opire t ttopire t Din relatia de definitie precedents se obtine expresia caldurii (latente) schimbate de substanta cu exteriorul in
— prin topire volumul lor scade (fig. 1.5.1.2-b) si,
• Fig. 1.5.1.2 corespunzator, densitatea creste (0 peatA = 950 kg/m 3 , timpul vaporizarii, respectiv, condensarii:
Papa = 1000 kg/m 3 ); Q =x,,•m .
—atunci cand topirea are loc la o presiune mai mare In functie de conditiile in care are loc vaporizarea se pot identifica urmatoarele situatii:
temperatura de topire este mai scazuta.
Tabelul 1.5.1.1 Tabelul 1.5.1.2 Din cele de mai sus rezulta ca indicarea temperaturii
de topire pentru o substanta trebuie insotita de precizarea in vid
Substanta Temperatura Substanta X, (kJ/kg) presiunii Ia care se realizeaza topirea. In volum limitat
de topire (°C)
Concluzie: topirea si solidificarea substantelor cristaline
,
in atmosfera gazoasa
Mercur —39 Mercur 11
se realizeaza la temperatura constants, Baca presiunea Vaporizare
Gheata 0 Plumb 23,1
ramane constants.
Plumb 327 Cupru 214 Ia suprafata lichidului
Argint 960 Fier 270 In tabelul 1.5.1.1 sunt prezentate cateva temperaturi (evaporare)
de topire la presiune atmosferica normala, iar in tabelul in volum nelimita
Fier 1530 Gheata 334
1.5.1.2 sunt date valorile caldurii latente specifice de in tot volumul lichidului
topire pentru cateva substante. (fierbere)
Fig. 1.5.2.1

40 41
 1 .5.2.1 .Vaporizarea in vid
Intr-un vas cu mercur se introduc mai multe tuburi
barometrice (fig. 1.5.2.1.1). In tubul 2 se introduce,
folosind o pipets curbata, o cantitate mica de eter. Avand
o densitate mai mica, eterul se ridica Ia suprafata
mercurului din tub. Se constata ca eterul se vaporizeaza
(in vid) instantaneu si nivelul mercurului din tubul 2
coboara. In tubul 3 se introduce o cantitate de eter un
pic mai mare. Se constata ca nivelul mercurului din
tubul 3 coboara ceva mai mult. In tubul 4 se introduce
o cantitate si mai mare de eter. Se constata Ca nu se
mai vaporizeaza Intreaga cantitate de eter si ca nivelul
mercurului din tub coboara si mai mult. In tubul 5 se
introduce o cantitate si mai mare de eter. Se constata
ca ramane nevaporizata o cantitate mai mare de eter,
dar ca nivelul mercurului ramane (aproximativ) acelasi
ca in tubul 4.
Concluzii
—vaporizarea in vid este instantanee;
—vaporizarea in vid continua pang cand presiunea vaporilor atinge o valoarea maxima pm.
Cand presiunea vaporilor este egala cu p m vaporii sunt numiti vapori saturanii. In acest caz vaporii sunt in
echilibru cu lichidul din care provin: inaltimea coloanelor de eter din tuburile 4 si 5 nu se modifica in Limp (fig.
1.5.2.1.1). Aceasta inseamna ca, in fiecare secunda, numarul de molecule care trec din lichid in gazul de
deasupra este egal cu numarul moleculelor care trec din gaz In lichid. La nivel molecular echilibru) lichid —
vapori saturanti este deci un echilibru dinamic.
Definitie: Se numesc vapori saturanfi vaporii aflati in echilibru dinamic cu lichidul din care provin.
Experimental se constata
1) presiunea vaporilor saturanti nu depinde de masa
lichidului si nici de masa vaporilor afla0 in contact cu
lichidul din care provin;
2) Ia temperatura constants, presiunea vaporilor
saturanti nu depinde de volum (fig. 1.5.2.1.2-a): cresterea
volumului conduce la vaporizarea unei cantitati
suplimentare de lichid, iar scaderea volumului Ia
condensarea unei cantitati de vapori, dar nivelul coloanei
de mercur nu se schimba;
3) presiunea vaporilor saturanti depinde de
temperatura (fig. 1.5.2.1.2-b);
4) la temperatura constants, presiunea vaporilor
saturanti depinde numai de natura Iichidului din care
provin.
Observatii:
1) Cand temperatura creste, energia cinetica medie a moleculelor din lichid creste si ea si, de aceea, un numar mai
mare de molecule pot parasi lichidul si pot trece in starea de vapori. Astfel se explica cresterea presiunii vaporilor
saturanti cand creste temperatura (fig.1.5.2.1.2-b).
2) Dependenta presiunii vaporilor saturanti de natura lichidului se explica prin faptul ca fortele intermoleculare
(for-tele de coeziune), deci si lucrul mecanic care trebuie efectuat impotriva rezultantei acestor forte (perpendiculars
pe suprafata libera a lichidului) sunt caracteristice fiecarui lichid.
42
Vaporizarea in atmosfera gazoasa, spre deosebire de vaporizarea in vid, se realizeazA lent.
Experimental se constata cä presiunea vaporilor saturanti este independents de existenta altor vapori sau gaze in
incinta care ii contine.
Observittie Primul care a facut aceasta constatare a fost John Dalton (1766 - 1844).
ACTIVITATE EXPERIMENTALA — EVAPORAREA
Turna;i cantitati egale de acetone in mai multe vase deschise avind ariile bazelor diferite. Observati modul in
care are loc vaporizarea. Ce constatati?
Experimental se constata cä vaporizarea (in aer liber) se face cu atat mai rapid cu cat suprafata libera a
Iichidului este mai mare.
Aceasta constatare arata ca vaporizarea (in aer liber) se face Ia suprafata Iichidului. Acesta este fenomenul de
evaporare.
Experimental se constata cä
— evaporarea are loc Ia orice temperatura;
— viteza evaporarii creste cand creste temperatura;
— in timpul evaporarii temperatura Iichidului scade.
Observatii:
1) Energia cinetica medie a moleculelor de lichid depinde de temperatura. La o temperatura mai mare energia
cinetica medie este mai mare. De aceea numarul moleculelor care au energia cinetica suficient de mare pentru a
putea traversa stratul superficial al Iichidului, realizand lucru mecanic impotriva rezultantei fortelor intermoleculare,
este mai mare, deci viteza de evaporare este mai mare. Dar si la temperaturi scAzute, cand energia cinetica medie
este mai A mica, exists molecule (mai putine) care au energia cinetica suficient de mare pentru a putea parasi
lichidul. In consecinta, evaporarea are loc Ia orice temperatura si este mai rapids Ia temperaturi mai marl.
2) Moleculele care parasesc lichidul in cursul evaporarii au energii cinetice mai marl decat energia cinetica
medie. De aceea in cursul evaporarii valoarea energiei cinetice medii scade si, corespunzator, scade si temperatura
Iichidului.
ACTIVITATE EXPERIMENTALA — FIERBEREA
Veti face observatii asupra unei cantitati de ape pe
care o yeti incalzi [Dana Ia fierbere.
Materiale necesare
Vas termorezistent, ape, arzator (spirtiera, resou),
sits azbest, trepied cu tija si cleme pentru fixarea vasului
cu ape si a termometrului.
Procedeu experimental
Fixati termometrul si vasul termorezistent cu ape ca
in figura AE 1.5.2.1, cu ajutorul clemelor. Termometrul
trebuie asezat astfel Incat rezervorul sau sä se gaseasca
in vecinatatea suprafetei apei, deasupra ei. Pentru a
atinge mai repede temperatura de fierbere, utilizati
alcool etilic in amestec cu alcool medicinal in spirtiera.
Aprindeti flacara si urmalriti indicatiile termometrului,
Fig. AE 1.5.2.1
precum si ceea ce se intampla in vasul cu ape.
43
 Atentie: pentru a nu vä accidenta, nu atinge,ti
spirtiera, nici vasul cu apa fierbinte!
Pe masura ce temperatura apei creste yeti constata
ca, pe peretii vasului apar bule care contin aer si vapori
de apA, ca in figura AE 1.5.2.2. Ele se maresc din ce in
ce mai tare deoarece pe suprafata lor se produce
vaporizarea, practic in toata masa lichidului.
La un moment dat bulele se desprind de perete si
urca spre suprafata Iichidului. In drumul lor intalnesc
straturi mai reci de lichid si vaporii condenseaza, ceea
ce contribuie la transferul adurii in toata masa apei.
Cand temperatura atinge aproximativ 93-94° (pentru
apa de la robinet), bulele reusesc sa atinga suprafata
libera a apei unde se sparg cu un zgomot specific
eliberand vaporii (figura AE 1.5.2.3). Practic abia acum
are loc vaporizarea in toata masa Iichidului. Totodata
yeti putea observa condensul care apare pe peretii
Fig. AE 1.5.2.2 superiori ai vasului care sunt mai reci.
I, Ce se A intamplA cu temperatura in timpul fierberii
apei? Inregistrati intr-un tabel valorile temperaturii
si ale timpului pentru a face observatii asupra lor.
• Cum credeti ca influenteala presiunea exterioara
valoarea temperaturii de fierbere? Pentru a putea
raspunde acestei intrebari incercati urmatorul
experiment. Utilizati o seringa de 20 ml pentru a
aspira 3-4 ml de apa de la robinet, astfel incat sa
ramana un volum de 1-2 ml de aer in interiorul sau.
Astupati cu degetul sau cu un dop mic orificiul
seringii si trageti de piston inspre exterior. Coloana
de aer din interiorul seringii isi va mAri volumul,
ceea ce va duce Ia micsorarea presiunii sale.
Manevra va avea ca rezultat micsorarea temperaturii
de fierbere a apei pang Ia temperatura camerei si
yeti observa la un moment dat aparitia bulelor de
gaz in care se produce vaporizarea. Deci apa poate
fierbe si la temperatura camerei daca presiunea
exterioara scade suficient!
Experimental se constata ca:
— Ia o presiune data, fiecare lichid are o temperatura
de fierbere caracteristica, constants in timpul fierberii
(fig. 1.5.2.4);
—temperatura de fierbere a unui lichid creste cand
TA
presiunea exterioara creste;
— fierberea unui lichid Incepe atunci cand, prin
ridicarea temperaturii, presiunea vaporilor sal saturanti
devine egala cu presiunea exterioara exercitata asupra
suprafetei libere a lichidului.
Tfierbere
Observatie: Apa pura fierbe, la presiunea atmosferica
normara, Ia temperatura de 100 ° C. La o presiune de
timp 10 atm ea fierbe la 180 ° C, pentru ca Ia o presiune de
Fig. AE 1.5.2.4 4,5 torri sa fiarb5 la 0 ° C.
£14
Exercitiul 1.5.2.1. Intr-o incinta vidata se introduce o picaturA de apa Ia 0 °C. Ce fractiune f din aceasta
ingheata? Se cunosc: caldurile latente specifice de solidificare Ai g si de vaporizare X v caldura specifics c.
So Apa din picatura Incepe sa se vaporizeze. Procesul se desfasoara cu absorbtie de caldura, ceea
ce determina desfasurarea simultana a unui proces de inghetare a apei din picatura. Aceste doua procese
continua pang la consumarea Intregii picaturi de apa: o fractiune fdin ap5 a inghetat, in timp ce fractiunea 1
s-a vaporizat. Caldura absorbit5 la vaporizare este Qp = (1 — f) • m —f
unde m este masa picAturii de apa, iar caldura cedata Ia inghetare este Q. = f • m • Asg.
Conform ecuatiei calorimetrice, IQ" = Qp, rezult5 ca f • m • Adg = (1 — f) • m • A v, deci f A t' .
X g+ X v
1.5.3. Sublimarea §i desublimarea. Punctul triplu
CErei-jile: Se numeste sublimare fenomenul de trecere a unei substante din starea solids& direct, in stare de
vapori.
Definitie: Se numeste desublimare fenomenul de trecerea a unei substante din starea de vapori, direct, in starea
sob ids.
Observatii:
1) Zapada si gheata sublimeaza trecand direct in vapori. Asa se explica uscarea rufelor inghetate, iarna.
2) Tot prin fenomenul de sublimare se explica si mirosul unor corpuri solide (sapun, detergent etc).
Temperaturile de topire, -Ft , de vaporizare, Tv si de punctul
triplu topire
sublimare, Ts , depind toate de presiunea exterioara, p.
solidificare
Reprezentand grafic aceste trei dependente se obtine
(calitativ) o diagrams ca cea din figura 1.5.3.1. Punctele lichid
solid
de pe curbe reprezinta stari in care substanta coexists in
doua stari de agregare (de exemplu solids — lichicla). Ptr sublimare vaporizare
Cele trei curbe se intalnesc Intr-un punct unic, comun. condensare
desublimare vapori
Acest punct reprezinta o stare unica in care substanta
coexists in toate cele trei stari de agregare. De aceea
• Fig. 1.5.3.1 tr T
pu nctu I respectiv este numit punct triplu, iar starea unica
pe care o reprezinta este numita stare tripla. Aceasta stare, pentru sistemul gheata-apa-vapori de apa, a fost
aleas5 ca stare de referinta pentru definirea temperaturii absolute si i s-a atribuit in mod conventional temperatura
de 273,16 K.
1 r6. Mo oare term ce
Motoarele termice sunt dispozitive care efectueaza lucru mecanic daca primesc caldura rezultata din arderea
unui combustibil.
Daca un sistem termodinamic schimb5 caldura cu doua termostate avand temperaturi diferite se constata, asa
cum vom vedea, cä sistemul poate ceda lucru mecanic in exterior, deci poate functiona ca motor termic.
Defirutie: Se numeste transformare biterma o transformare in care sistemul termodinamic schimba caldura cu
doua termostate avand temperaturi diferite.
Consideram acum un motor termic care efectueaza un proces ciclic biterm in care:
a) primeste caldura Qp de la un termostat de temperatura numit sursa calda
b) cedeaza caldura C2c (< 0) unui termostat avand temperatura Tr (< Tc) numit sursa rece.
Conform primului principiu al termodinamicii, procesul considerat fiind ciclic, AU = 0, deci sistemul cedeaza
in exterior lucrul mecanic: L = Qp+ Qc= Qp -
45
 Transferurile energetice care au loc in cursul unui Un alt motor in patru timpi este motorul Diesel.
Sursa calda - Tc ciclu sunt ilustrate in figura 1.6.1, unde motorul insusi Functionarea sa poate fi inteleasa folosind tot figura
este reprezentat printr-un cerc. 1.6.2 cu observa/ia cá, in locul bujiei este prezenta o
IQP
Pentru a caracteriza eficienta cu care un motor termic pomp de injectie.
transforma caldura in lucru mecanic intr-un proces ciclic In cilindru se aspira aer la presiunea atmosferica;
'Exterior biterm se defineste randamentul termic, al motorului acesta este apoi comprimat aproximativ adiabatic. Cand
L = Qp prin relatia: pistonul ajunge la capatul superior al cursei sale aerul
L este comprimat pang la presiuni de circa 50 atm, cand
Qc = ••
Qp
temperatura atinge valori de ordinul a 800 °C. Din acest
Sursa rece - Tr
moment se injecteaza combustibil (motoring) Ia presiune
Schema unui motor termic Schema unei maOni frigorifice Observalii:
• Fig. 1.6.1 1) Randamentul a fost definit ca raportul dintre „ceea
suficient de mare pentru ca acesta sa" fie pulverizat
extrem de fin la patrunderea in cilindru. Motorul Diesel
ce se obtine" (lucrul mecanic util L, cedat exteriorului) nu are bujii. Arderea combustibilului se face prin
„ceea ce se consuma" (caldura Qp obtinutA, de exemplu, prin arderea unor combustibili). autoaprinderea acestuia la contactul cu aerul foarte cald
Randamentul este dimensional si se exprima in procente. din cilindru. Ciclul de functionare real este aproximat
Din cele doua relatii precedente rezulta cad de un ciclu ideal, numit ciclu Diesel, format din doua
1Qc1 adiabate, o izobara si o izocora (fig. 1.6.4).
n=1
Qp • MaOni frigorifice
Preiau caldura Qp de la o sursa rece si o transfers
intotdeauna IC2c 1 # 0. intr-adevar, in caz contrar transformarea ciclica ar fi monoterma si sistemul nu ar putea, unei surse calde, consumand un lucru mecanic L pe care-I
conform celui de-al doilea principiu, sä cedeze lucru mecanic in exterior. Deoarece IC2cl 0, rezulta ca intotdeauna vor transforma tot in caldura, Qc pe care o transmit
injecIie si aprindere

rantlamentui unui motor termic este subunitar sursei calde. In cazul pompei de caldura se defineste 3 detenta deschiderea
i < 1. supapei

eficacitatea sa: e = IQc I , ea fiind utilizata pentru 1 de evacuare

Observatie: Randamentul termic, Ti, studiat pang aici este pur teoretic. Din cauza pierderilor, prin frecare de L
zompresie
exemplu, un motor termic are intotdeauna un randament real mai mic decat 1. admisie
Calduraprimita de un motor termic provine, de regula, de Ia arderea unor combustibili. in functie de locul incalzirea sursei calde. In cazul frigiderului interesul
unde are loc arderea combustibilului, motoarele termice se impart in doua categorii: este sa se scoata o cantitate cat mai mare de caldura evacuare
pentru racirea incintei frigorifice, deci, eficacitatea sa
a) motoare cu ardere interns (exemplu: motorul Otto, motorul Diesel);
Motorul Otto este un motor cu aprindere prin Qp
fi scanteie. Combustibilul folosit de acest motor, un se va defini ca fiind: 6 = Fig. 1.6.4. V
fi L
amestec de vapori de benzinA si aer, este aprins de o
11E A 4116* E A E AL. E Ai
scanteie electrica produsa de o bujie. Functionarea
motorului Otto este ilustrata in figura 1.6.2. 1.6.1. Ciclul Carnot
-:-, Pornind de la capatul superior al cursei sale pistonul In legaltura cu motoarele termice se pune in mod
I
c
Ii in cilindru. Supapa de admisie este deschis a", natural intrebarea: date fiind doua termostate aflate la
o r o,,-,,,
iar supapa de evacuare este inchisa. De aceea, in temperaturi diferite, care este cel mai mare randament
( ( j) , , ,i t9
do 0.4 cilindru patrunde amestecul exploziv de vapori de posibil si in ce conditii este realizat acesta?
benzins si aer. Aceasta este admisia. Cand pistonul Raspunsul la aceasta Intrebare a fost dat de Sadi
aprindere destindere ajunge Ia capatul inferior al cursei sale, supapa de
.„ Carnot, care a imaginat in 1824 un motor termic ideal,
admisia compresia timpul motor evacuarea admisie se inchide si pistonul incepe sä urce in cilindru de randament maxim. El functioneazg dupa un ciclu, 1 : izoterma
realizand o comprimare aproximativ adiabatica a numit astazi ciclul Carnot, alcatuit din patru transformari 2 >3 : adiabatA
—
Fig. 1.6.2 3 *4 : izoterma
substantei de lucru. Aceasta este compresia. reversibile: doua izoterme si doua adiabate (fig. 1.6.1.1).
—

: adiabata
Candpistonul se apropie de capatul superior al cursei sale, scanteia produsa de bujie aprinde amestecul La parcurgerea unui ciclu, substanta de lucru —v moli
exploziv, care arde foarte rapid. Atat din acest motiv cat si datorita inertiei pistonului, temperatura si presiunea de gaz ideal — schimba caldura numai cu cele doua
gazelor arse cresc foarte rapid, practic la volum constant. Pistonul coboara in cilindru si gazele arse se destind termostate. Caldura Qp , primita de la sursa calda, este:
aproximativ adiabatic. Acesta este timpul motor. Cand pistonul ajunge Ia capatul de jos al cursei sale se deschide
supapa de evacuare. Presiunea din cilindru scade rapid, practic la volum constant, pang la valoarea presiunii Q = v- R •Tc. • In --2V
atmosferice. Pistonul incepe sa urce in cilindru si sa evacueze gazele arse. Aceasta este evacuarea.
Candpistonul ajunge la capatul superior al cursei sale, supapa de evacuare se inchide, cea de admisie se Qc cedata sursei reci esteiarcldu
deschide si ciclul se repeta.
Din descrierea de mai sus reiese ca motorul Otto este un motor in patru timpi. Ciclul sail de functionare este Qc = v • R -7", • In —I
V •
aproximat de un ciclu ideal, numit ciclu Otto, format din doua adiabate si doua izocore (fig. 1.6.3). V3

46 47
 Folosind aceste expresii obtinem pentru randamentul ciclului Carnot expresia
Tabelul 1.6.2.1
V
In 3
Tr V4 Transformarea Legea Caldura schimbata
11c = 1 - —
T, In V2
1 --> 2 Ti • VIY--1 = T2 • V2? -1 Q12 = °
v1

Legea transformarii adiabatice pentru transformarile 2 --> 3 si, respectiv, 4 1, se scrie in forma P2 = P3
2 —4 3
T2 T3 Q23 - V • Cv • (T3 T2 > 0
)

T, • V2Y -1 = Tr • VT-1 ,
3 --> 4 T3 • V2 1 = T4 • VI Y 1 Q34 =°
T, • Vr 1 = Tr • V4Y -1 .
Din aceste doua relatii rezulta ca: P4 _ Pi
4>11
T4 Ti Q41 = V • C v • ( Ti - T4) <0
V2 = V3
VI V4
Observatie: Pentru a stabili semnul caldurii trebuie stabilit care temperatura este mai mare. Pentru aceasta se porneste
, atunci, rezultd ca randamentul termic al ciclului Carnot este dat de relatia: de Ia faptu I ca temperatura este proportionala cu produsu I p • V, conform ecuatiei termice de stare: pV=v • R •T. Aceasta
Tr inseamna ca: in reprezentarea p V temperatura unei stari este cu atat mai mare cu cat punctul reprezentativ este mai
-

Tic = 1- 47- indepartat de axe (produsul p • V mai mare).

Ic2c1
Din aceasta expresie se constata ca randamentul ciclului Carnot reversibil nu depinde de natura substanjei de Pentru a calcula randamentul ciclului pornim de Ia relatia 1 =1 .
teorema Iui Carnot. Qp
lucru, ci numai de temperaturile celor cloud termostate. Se poate atunci enunta

I Enunt: Toate motoarele care functioneaza pe baza ciclului Carnot reversibil intre doua temperaturi date au
acelasi randament, indiferent de natura substantei de lucru.
Folosind in aceasta relatie expresiile caldurilor din tabelul 1.6.2.1 se gaseste ca

no = 1 _ 1Q411 = 1 _ T4 - = T1
T4 - -1
T1
Q23 T3 _ T2 T2 T3
Mai mult, se poate demonstra cad nici un motor care funcjioneaza Intre doua temperaturi date, nu poate avea un
T2
randament mai mare deck un motor Carnot care funcjioneaza Intre acele,* temperaturi. Aceasta inseamna ca
randamentul motorului Carnot este, in conditiile date, maxim. Observalie: Ultima expresie a fost obtinuta dandu-se fortat in factor comun temperaturile mai mici.

Observatie: Motorul Carnot este un motor ideal, el nu poate fi realizat practic. Din ecuatiile transformarilor adiabatice (vezi tabelul 1.6.2.1) rezulta ca T = T
Ti T2

Corespunzator, expresia randamentului ciclului Otto se reduce la forma 11 = 1 - - .

T2
1 .6.2. Randamentul motoarelor termice Dar, din ecuatia transformarii adiabatice 1 --> 2 rezulta ca = 1
ceea ce conduce Ia expresia
T2 Y

finale pentru randamentul ciclului Otto: 10 = 777. f .

Vom calcula randamentul ciclurilor ideale asociate
unor motoare termice reale si it vom compara, in fiecare
Exercitiul 1.6.2.1. Folosind ecuati i le transfor-
caz, cu randamentul ciclului Carnot. Vom considera:
marilor din tabelul 1.6.2.1 aratati ca T1 si T3 p
adiabate a) ciclul Otto; b) ciclul Diesel; c) ciclul Rankine (turbina
sunt temperaturile extreme - minima si,
cu aburi). respectiv, maxima atinse Ia parcurgerea
Consideram ciclul Otto (fig. 1.6.2.1). Presupunem
ciclului Otto.
cad raportul de compresie este c = V 1 /V2 . Pentru calculul
randamentului vom adopta metoda, generala, de a 1
Dar, T2 <T3 - >-- > - 1- - <1- -

intocmi in prealabil un tabel cum este aici tabelul T2 T3 T2 T3 T2 T3

V2 Vi V 1.6.2.1. < 11c-
Fig. 1.6.2.1
Deci: randamentul ciclului Otto este mai mic decat
randamentul ciclului Carnot care func,tioneaza Intre
Fig. 1.6.2.2 V2 V3 V1 V
temperaturile extreme Ti s i T3 atinse la parcurgerea
ciclului Otto.

48 49
 Consideram acum ciclul Diesel (fig. 1.6.2.2). Vom calcula randamentul 11 D al ciclului Diesel In functie de
Tabelul 1.6.2.3
rapoartele de compresie E = Vi /V2 si p = V3/V2 .
Pentru calculul randamentului Intocmim mai Intai tabelul urmator:
Transformarea Legea Caldura schimbata

Tabelul 1.6.2.2 Pi = P2
1 --> 2 Q12 = V • Cv • ( T2 — TO > 0
Ti T2
Transformarea Legea Caldura schimbata
V1 - V3
___
1 -> 2 2-> 3 Q23 = V • Cp • (T3 — T2) > 0
Ti • V1Y-1 = T2 ' V2Y-1 Q12 = ° T2 T3

V2 V3 3 --> 4
= _— P2 • V3Y = P1 • V)I1 Q34 = °
2-33 Q23 = V • Cp ' (T3 — T2 ) > 0
T2 T3
V4 = V1
3 ---> 4 T3 • V3 1 = T4 • V1Y-1 Q34 = 0 4 -> 1 Q41 = V e Cp • (T1 — T4) < °
T4 Ti
P4 _ P1
4 --> 1 T4 -r, Q41 = V • Cv • ( Ti — T4) < 0 Observati cad Ia parcurgerea ciclului Rankine sistemul schimba caldura cu exteriorul pe parcursul a trei
transformari: 1 ---> 2, 2 -> 3, 4 ---> 1. Intr-un astfel de caz, formula de pornire pentru calculul randamentului se scrie
I C2 c I . In forma
Pentru a calcula randamentul ciclului Diesel pornim de la relatia 11 = 1
Qp
Folosind in aceastaelatie
r urilor din tabelul 1.6.2.2 se &este Ca
expresiile cald =1 E 1 Qc 1 .
Qp
T4
1 Folosind In aceasta relatie expresiile caldurilor din tabelul 1.6.2.3 se obtine
1 Q41 1 = 1 T4 - 7-1 = T T11
11D = I y(T4 - T1 )
Q23 y • (T3 -7-2 ) T2 (T • T1 R = 1- 1 Q411 =1
- -1
Q12 4- Q23 (T2 — y(T3 - T2 )
\ T2
De aici, Band forlat In factor comun temperaturile mai mici, se &este ca
Si aici, ultima expresie s-a obtinut dandu-se forlat in factor comun temperaturile mai mici.
r
Exercitiul 1.6.2.2. Folosind legile transformarilor din tabelul 1.6.2.2 al -MO ca
°
T4
Y. 'T
IA
1
Ti 1 T3 =p T4 = py ■ T1 =1
I1R = 1—
T2 6 Y-1 T2 (T2 T2 T2 (T3+y.
T1 • +y- T2 • 3 -1
Folosind aceste relatii se obtine expresia finala a randamentului ciclului Diesel T1 \ T2 T1 T2

= 1-- P ? -1 Exercitiul 1.6.2.4. Folosind ecuatiile transformarilor din tabelul 1.6.2.3. aratati CS
(1) 1)
Y • Ey-1 T4 = 6, T3 = p , T2 = (Ey
Exercifiul 1.6.2.3. Folosind ecuatiile transformarilor din tabelul 1.6.2.2 aratati ca T1 si T3 sunt temperaturile T1 T2
extreme atinse la parcurgerea ciclului Diesel. Randamentul ciclului Carnot care funcOoneaza Intre
Folosind aceste relatii se obtine pentru randamentul ciclului Rankine expresia finala
temperaturile extreme Ti (minima) si T3 (maxima) este dat de relatia
T1 T1 T2 1 (8-1)
11R =
11c = — = I — -r = I
7— • ---- y-1 • . ( \Y
T3 2 3 p
— • [y•(p -1)+1]-1
0) )
Aplica0e numerica: E= 10, p = 2, y = 1,40. Atunci:
Exercitiul 1.6.2.5. Folosind ecuatiile transformarilor din tabelul 1.6.2.3, aratati ca T 1 si T4 sunt
Ti p = 0,534; TI D = 53,4%; temperaturile extreme atinse Ia parcurgerea ciclului Rankine. Randamentul ciclului Carnot care
= 0,801; = 80,1% (> funclioneaza Intre temperaturile extreme T1 (minima) si T4 (maxima) este dat de relatia
ad i abata Ti 1
Ultimul ciclu pe care II vom studia este ciclul Rankine
11c = I = I - •
(fig. 1.6.2.3), care aproximeaza ciclul real de functionare I4
a turbinei cu abur. Vom calcula randamentul 11 R al ciclului Aplicatie numerica: E= 3, p = 2, y = 1,40. Atunci
Rankine In functie de rapoartele de compresie E = si 4 11 R = 0,134; 11 R = 13,4%;
p = V3/Vi . Si In acest caz intocmim mai Intai tabelul urmator: * Fig. 1.6.2.3 V1 V4 V
= 0, 667 ; 11c = 66,7% (> TIR)*
50 51
 r

Aplicatia permite fixarea unui dintre parametrii p,

1.7. Al &ilea principiu ,: .
al termodinamicii V sau T si observarea dependentei celorlalti doi. Puteti
modifica setul de coordonate utilizat pe axe pentru a
Conform primului principiu, daca un sistem termodinamic sufera o transformare ciclica (AU = 0), atunci vizualiza dependenta unui parametru de altul in
Q L = 0.
—
conditiile and al trei lea ramane constant (fig. 1.7.1.1).
Sunt posibile trei situatii: La adresa: http://www.nahliksoft.com , in link-ul
a) L = Q = 0 sistemul nu schimba cu exteriorul nici lucru mecanic si nici caldura; download, yeti gasi o versiune demonstrative (trial),
b) L = Q > 0 sistemul cedeaza exteriorului lucru mecanic si primeste caldura de la acesta; valabila 30 de zile a unui laborator virtual intitulat
c) L = Q < 0 — sistemul primeste lucru mecanic din exterior si cedeaza caldura acestuia. Virtual Physics. Aplicatia Thermodynamics (fig. 1.7.1.2)
va permite sa vizualizati miscarea de agitatie termica
Dace ar fi realizat cazul b) se spune Ca sistemul termodinamic functioneaza ca un motor termic in fiecare in gaze, traiectoria unei molecule si amestecul a doua
ciclu sistemul primeste caldura din exterior si cedeaza acestuia un lucru mecanic L = Q. Aceasta inseamna ca ar gaze diferite (fig. 1.7.1.3).
avea loc o transformare integrals a caldurii in lucru mecanic. Pentru aceasta, ar fi suficient ca sistemul sa
schimbe caldura cu un singur termostat. La adresa: http://www.hazelwood.k12.mo.us/
Analizand functionarea masinilor termice, Sadi Carnot (1796-1832) a ajuns, in anul 1824, la concluzia CA ele —grichert/sciweb/applets.html yeti gasi mai multe
nu pot functiona daca schimba caldura cu un singur termostat, deci ca este imposibila transformarea integrals a aplicatii care permit studiul fenomenelor termice, Va
• Fig. 1.7.1.3
caldurii in lucru mecanic. trebui sa lucrati online, deci trebuie sa dispuneti de o
conexiune Internet bung. Sectiunea Thermo Equilibrium,
permite studiul virtual al difuziei la amestecul a doua
( Definitie: Se numeste transformare monoterma o transformare in care sistemul termodinamic schimba caldura
gaze cu temperaturi diferite, precum si stabilirea '

cu un singur termostat.
........... echilibrului termic. Sunt propuse sapte experimente de
Virtual Labs
amestec de gaze, cu vizualizarea microscopica a A Simulation%
Formularea Thomson
comportamentului lor si recomandam efectuarea bt
Al doilea principiu al termodinamicii afirma tocmai imposibilitatea transformarii integrale a caldurii in lucru
intregului set propus (fig. 1.7.1.4 si (fig. 1.7.1.5)).
mecanic in transformari ciclice monoterme reversibile.
Enunt: 0 transformare ciclica monoterma reversibila, avand ca unic rezultat final transformarea integrals in
I lucru mecanic a caldurii absorbite de la un termostat, este imposibila. Thertatody

Observatii: it 1 lItyrs ton*.

1) Al doilea principiu al termodinamicii afirma imposibilitatea transformarii integrale a caldurii in lucru mecanic alit ...ye ,
- 0.4
tt,op .1644
numai in cazul transformarii monoterme ciclice reversibile. In cazul unei transformari monoterme deschise cum AA., 0,-to ,Stwitat Atvt,,Afkottttlm.,...1.gottrottwo,
4, 1 • F
este, de exemplu, transformarea izoterma, aceasta transformare este posibila: AU = 0 si L = Q (conf. 1.4). , • TokogotwouttkNiftek.wo

2) Faptul ca lucrul mecanic poate fi disipat complet sub forms de caldura in timp ce caldura nu poate fi transformata
N ,Y14

integral in lucru mecanic constituie o asimetrie esenfiala a naturii.

Conform celui de-al doilea principiu al termodinamicii, intr-o transformare ciclica monoterma • Fig. 1.7.1.4
L=Q<
.
Pornind de aici se poate arata ca, daca transformarea ciclica monoterma este si reversibila, atunci
-Votoki.,04.tn

Lrev = Qrev = 0 • '

Formularea Clausius mar.,

Attaityttatty.,gt.otott Ydd
—""it
Atunci cand sunt puse in contact termic cloud corpuri cu temperaturi diferite, caldura trece de la sine, de la
corpul mai cald la cel mai rece. • Fig. 1.7.1.1
Enunt: Este imposibil un proces in care caldura sa treaca, de la sine, de la un corp cu o temperature data la un
corp mai cald.
Acest principiu nu exclude functionarea masinilor frigorifice unde se intervine din exterior pentru trecerea •

caldurii de la un corp rece la unul mai cald. Opt

14, Y.4 Ih N1C1r1N IKYIF Ilfmf !Noy yl 44, 11 11a 4.1div ka. if

Experinteltul Instructions
.ht .
n. the srH tliff.r.t.trraarsilar.e...d. To .16 ate dr;zaia, b.

Pro ?et-. s ra. ,711 ft7,71 .1.1.t.n wdx r each t6.

1.7.1. Experimente virtuale lw order for this rdlontaonn>A preperbrm. due rke v.er mat b. doing vie ovaluant.

175 )l nri

Lansam, de fapt, o invitatie pentru a vizita si a efectua niste experimente in laboratoare virtuale, online sau Co on,

direct pe computerul vostru prin download de versiuni freeware sau trial. Invitatia poate fi considerate tema
facultative pentru acasa sau se poate desfasura la scoala intr-un laborator dotat cu calculatoare.
Pentru inceput yeti verifica legile gazelor utilizand o aplicatie gratuita pe care o puteti gasi si efectua
download la adresa: http://www.physicslab.co.uk/, in link-ul http://www.physicslab.co.uk/gas.htm • Fig. 1.7.1.2 • Fig. 1.7.1.5

52 53
 c. scade in Incalzirea izocora
ACTIVITATI DE EVALUARE d. este nula in procese ciclice
5. Dublarea densitatii unei mase constante de gaz ideal se poate realiza prin:

Formula i Nispunsuri pentru urrnatoarele intreicari:

1. Ce este agitajia termica?
2. Ce este unitatea atomics de masa?
3. Ce este constanta lui Avogadro? Care este valoarea ei?
4. Ce este masa molara?
5. Ce este un sistem termodinamic?
6. Cum defini/i parametrii de stare?
7. Ce este starea de echilibru termodinamic?
8. Prin ce se caracterizeaza o transformare cvasistatica?
9. Care este parametrul de stare care nu se schimba in fiecare
dintre urmatoarele transformari: izocora, adiabatica,
izoterma, izobara?
10. In ce conditii doua sisteme termodinamice sunt in contact
termic?
1 1. Cum se enun/a principiul tranzivitajii echilibrului termic?
12. Ce este un termostat?
13. Ce intelege/i prin scary de temperatura?
14. Cum se enurla le ea Boyle-Mariotte?
15. Care este formularea primary a principiului intai al
termodinamicii?
16. Prin ce mecanisme se realizeaza transferul caldurii?
17. Care este relajia lui Robert Meyer?
18. Ce forma are ecuafia calorica de stare?
19. Care este ecuajia transformarii adiabatice?
20. Ce este transformarea biterma?
21. Ce este ciclul Otto?
22. Cum se enunta teorema lui Carnot?
23, Ce Intelege/i prin caldura latenta specifics de topire?
24. Ce sunt vaporii saturanji?
a. dublarea presiunii
b. scaderea la jumatate a volumului
1
c. dublarea volumului
d. scaderea la jumatate a presiunii
Explicati utilizandi iifi7icii pe care i i ►tudiat in acest capitol:
1. De ce clima din zonele litorale este mai "blanda" (ierni mai calde veri mai racoroase), decat cea din zonele continentale?
2. De ce manuOle stramte pe mana nu tin de cald?
3. De ce iarna se aerisesc incaperile foarte sere deosebire de vara?
4. De ce apa marii se Incalzete dupa o furtuna foarte puternica?
5. De ce trosnesc lemnele cand ard?
6. De ce vara, cand este foarte cald, suportam mai Lior caldura torida atunci cand aerul este uscat, decat cand este umed
(dupa ploaie)?
7. De ce myna uda se lipete de clan/a de metal a u0i cand afara este ger?
8. De ce avioanele care zboara la inaltimi marl lass o dara alba In urma lor?

Apreciali cu adevarat sau fats:

Problema 1.1. Considera/i ca numarul lui Avogadro este: NA = 6,023 •1026 molecule/kmol.
1. Temperatura empirica a unui sistem termodinamic se definete pe baza tranzitivitalii echilibrului termic prin alegerea
a) Calculati numarul moleculelor dintr-un kilogram de dioxid de carbon (CO 2 );
conven/ionala a doua stari de referinta cairora Ii se atribuie doua valori conven/ionale ale acestei marimi fizice.
b) Calculati masa unei molecule de dioxid de carbon;
2. Stabilirea scarii termometrice reprezinta o corespondents Intre valoarea masurata a marimii termometrice temperatura
c) Calculati numarul de molecule dintr-un m 3 de CO2 aflat In conditii fizice normale (V11 0=2,42 m3/kmol)
acesteia.
d) Calculati distano medie dintre moleculele de CO 2 , aflat in conditii fizice normale.
3. In coordonate (p,V) graficul adiabatei este mai Inclinat decat al izotermei.
4. Presiunea unui gaz ideal depinde de numarul de molecule din unitatea de volum a gazului. R: N= 1,37.1025 =7,31.10-26 kg; N= 2,7.1025; d 3,3.10-9 m;
;m co 2
5. Gazele reale respects legile valabile pentru gaze ideale in conditii de presiuni mici temperaturi marl. Problema 1.2. Un gaz este incalzit Ia presiune constants de is temperatura de t i = 27 °C, la t2 = 127 °C. Calculati cu cat Ia suta
6. La trecerea din faza de vapori in faza lichida, sistemul termodinamic cedeaza izoterm caldura mediului exterior. se modifica volumul gazului.
7. In comprimarea izoterma a gazului ideal energia interns scade.
R: fv = 0,33.
8. Motoarele cu ardere externs au randamentul mai mare decat motoarele cu ardere interns.
9. Gheata se poate topi la temperaturi peste 0 ° C prin marirea presiunii peste valoarea presiunii atmosferice. Problema 1.3. Temperatura unei cantitati constante de gaz scade izocor de Ia t i = 127 °C Ia t2 = -27 °C. Calculati cu cat la suta
10. Prin dublarea numarului de molecule ale unui gaz ideal aflat Intr-un recipient Ia temperatura constants, presiunea crete scade presiunea gazului.
de patru ori. R: fP = ' 5

Prob eme cu o singur5 sotutie corect5: Problema 1.4. a) Calculati masa dioxidului de carbon (CO 2 ) inchis Intr-o butelie cu volumul V= 4 •1 0-3 m 3 la temperatura T=
400 K presiunea p = 8,3 •105 N/m 2 , daca valoarea constantei universale a gazelor este R = 8,31 •103 J/Vmolk.
1. Un sistem termodinamic inchis este caracterizat prin urmatoarele interactiuni: b) Calculati densitatea gazului respectiv.
a. schimb de lucru mecanic de masa cu mediul extern R: m= 44 • 1 0-3 kg; p = 11 kg/m 3 .
b. schimb de energie, fara schimb de masa cu mediul extern
c. fa'ra schimb de energie fa'ra schimb de masa cu mediul extern Problema 1.5. In figura P 1.5. sunt reprezentate star de
d. schimb de caldura schimb de masa cu mediul extern echilibru mase ale aceleia0
de gaz IIn ce
In coordonate (p, 7).
2. Un proces termodinamic care are ca rezultat trecerea caldurii la un corp cu o temperatura mai mare este: rela/ie se afla volumele V 1 , V2 V3 ?
a. ciclic R: V2 = V3 > V1 .
b. adiabatic Problema 1.6. Fie mi masele Ix ; masele molare ale gazelor
c. Intotdeauna imposibil componente ale unui amestec, i = 1, 2, ..., N. Afla/i masa
d. posibil prin interven/ie din exterior molara medie (aparenta) IA a amestecului.
3. Daca Intr-o transformare izoterma gazul ideal primete lucru mecanic, atunci: Aplicatie: N= 2; m 1 = 7 g (Azot); m 2 = 8 g (Oxigen). R: µ = 30
a. presiunea scade kg/ kmol.
b. volumul crete
c. concentraIia moleculelor sale scade
Problema 1.7. Miqorand izoterm volumul unui gaz cu o anumita cantitate, presiunea crete cu f pi %. Afla/i cu cat la suta va
d. energia interns crete
scadea presiunea daca volumul este marit cu aceea0 cantitate.
4. Energia interns a gazului ideal:
Aplicatie: fpi °/0 = 50%.
a. este constants in procese izoterme
R: f 2 % = 25%.
b. crete in destindere adiabatica

54 55
 Problema 1.21. Un tub vertical, inchis Ia capatul superior, este cufundat vertical intr-un vas cu mercur astfel incat nivelul
mercurului in tub si in vas este aceeasi, coloana de aer din tub avand lungimea L. Tubul este apoi ridicat vertical pe distanta d,
In doua vase identice se gasesc mase egale de heliu, respectiv argon, la aceeasi temperatura. Raportul presiunilor capatul sau inferior ramanand in continuare in mercur. Presiunea atmosferica este p a . Aflati ce inaltime h are in final coloana de
Problema 1.8.
mercur din tub.
celor doua gaze (1A tie = 4 kg/kmol, [t Ar = 40 kg/kmol) este:
1 a. 0,1 b. 10 c. 5 d. 40 e. 1/5. Aplicatie: L = 73 cm; d = 4 cm; pa = 750 Torr. R: h = 0,02 m.
h, iar cea de
Problema 1.9.
La incalzirea cu 1K a unui gaz, la presiune constanta, volumul sat.' se mareste de 3 ori. .Temperatura initiala a Problema 1.22. La presiune atmosferica normala, Intr-un tub barometric vertical coloana de mercur are lungimea
aer lungimea L. Aflati pe ce distanta xtrebuie cufundat tubul in vasul cu mercur pentru ca nivelul mercurului in vas si in tub sa
gazului in acest proces are valoarea:
b. 0,5 K c. 10K d.100K e. 500 K. fie aceeasi.
a. 6 K R: x = 0,5 m.
Aplicatie: h = 40 cm; L = 19 cm.
Problema 1.10. Care dintre procesele urmatoare este izobar ?
este cufundat cu gura in jos in ape. Punand pe fundul paharului un corp de
Vezi figura P. 1.10. Problema 1.23. Un pahar de masa m si sectiune S
a. 1 masa m I, fundul paharului coboara pana Ia nivelul apei din vas si paharul pluteste. Presiunea atmosferica este p a . Aflati a) cat
b. 2 la suta din pahar s-a umplut cu ape; b) inaltimea L a paharului.
c. 3 Aplicatie: m = 100 g; S = 30 cm 2 ; m = 100 g; pa = 1 bar.
d. 4 R: fv% = 0,96%; L = 0,1 m.
e. 5 V
Problema 1.24. In figura P 1.24 sunt reprezentate, in 2 2
Problema 1.11. Dace presiunea unui gaz ideal creste cu 10%, coordonate (V,1) procesele ciclice ale unui gaz ideal. SA se
iar volumul creste cu 20%, temperatura sa se modifica cu : reprezinte aceste procese ciclice in coordonate (p,T) si (p,V).
a. 35% b. 5% c. 10% A rl
Problema 1.25. SA se reprezinte in coordonate (p,n, (p,V) si
d. 30% e. 32%.
(V,7) procesele ciclice din figura P 1.25 a si b. 4
Un tub de sticla inchis la unui din capete avand lungimea de lm este introdus cu capatul deschis Intr-o cuva 4 3
Problema 1.12. temperatura initiala 300 K, variatia temperatur ii Problema 1.26. Cand volumul unui gaz este micsorat cu fv°/0
de mercurpe o adancime I/4.5tiind valoarea presiunii atmosferice 105N/m2 si gazul este incalzit cu AT K, presiunea sa creste cu f p%. Aflati
aerului din tub pentru ca acesta sa inceapa sa iasa din tub are valoarea: T
temperatura initiala, T i. Fig. P 1.24-a • Fig. P 1.24-b
C. 52 K d. 72 K e. 111K. •
a. 98 K b. 186 K Aplicatie: (% = 20%; AT= 12 K; fp% = 30%. R: T = 300 K. ,

Un gaz ideal se afla initial in conditii normale si sufera o transformare izobara in cursul careia volumul gazului
Problema 1.13. Problema 1.27. Intr-un vas cilindric vertical, de sectiune S,
creste cu 25% fate de valoarea initiala. Temperatura atinsa de gaz va fi : este inchisa o coloana de gaz de inaltime h cu ajutorul unui
b. 426K c. 369K d.68,3°C e. 136,5°C.
a. 44,7°C piston, mobil fare frecari, de masa neglijabila. Temperatura
Candpresiunea atmosferica este de 760 torr un barometru indica 759torr. Presiunea gazului aflat in camera gazului este t1 . Presiunea atmosferica este p a . Pe piston se
Problema 1.14.
barometrica are valoarea de: pune un corp de masa m si se incalzeste apoi gazul. Aflati cu
b. 20 torr c.12 torr d. 850 N/m 2 e. 1,31 kN/m 2 . cate grade a lost incalzit gazul dace pistonul coboara pe distanta
a. 133,3 N/m 2
d.
camera este incalzita de la 15°C Ia 27°C. Numarul de molecule de aer din aceasta camera se modifica cu:
Problema 1.15. 0 Aplicatie: S = 98 cm 2 ; h = 6 dm; ti = 27 °C; pa = 1 bar; m = 30
b. 50% c. —4% d. 4% e. —12%.
a. 12% kg; d= 1 dm.
Problema 1.16. Pentru o masa constanta de gaz care sufera R: AT= 25 K.
procesul 1-->2 din figura P 1.16, raportul presiunilor
V Problema 1.28. Un piston termoconductor, mobil WS frecari,
p2/p i =n. Raportul temperaturilor T2/11 este dat de:
e. (n+1)/n 2 . imparte un vas cilindric inchis, orizontal, in doua
a. n+1 b. n c. n 2 d. (n+1)/n , pistonul fiind
1 compartimente cu raportul volumelor k = V1 /V2 . Temperaturile initiale ale gazelor din compartimente sunt t 1 si t2
Problema 1.17. Un gaz ideal sufera procesul 1—*2 din figura in echilibru mecanic. Aflati raportul volumelor k' = dupe stabilirea echilibrului termodinamic.
P 1.17, in care presiunea este constanta. Masa gazului: a. creste; Aplicatie: k = 1,5; t1 = 27 °C; t2 = 127 °C. R: k' = 2.
j2^ - '
2
1
7 b. scade; c. ramane constanta; d. scade cu scaderea presiunii; respectiv, au pistoanele lor cuplate rigid printr-o tija. Initial volumele
••• Problema 1.29. Doi cilindri orizontali, de sectiune S 1 si S2
e, creste cu scaderea volumului. Se incalzeste aerul din
sunt si V2 si aerul se afla si in interior si in exterior Ia presiune atmosferica normala si la temperatura t.
. Aflati a) distanta x pe care se deplaseaza pistoanele; b) presiunile finale p i si p2 ale aerului din
V
• Fig. P 1.17 Problema 1.18. Un cilindru cu lungimea de lm, inchis Ia cilindrul 1 pana la temperatura T 1
• Fig. P 1.16 ambele capete este impartit de pistonul sau in doua cilindri; c) tensiunea Tdin tija.
compartimente; In primul se afla 1 kg de oxigen, iar in al doilea 0,5kg de hidrogen la aceeasi temperatura. Cand cilindrul este Aplicatie: = 2 dm 2 ; S2 = 1 dm 2 ; V1 = 6 L; V2 = 1,5 L; t = 27 °C; = 400 K. R: x= 0,04 m; = 1,19 bar; p2 = 1,38 bar; T= 721 N.
2kg/kmol):
orizontal,lungimea compartimentului care contine oxigen are valoarea (1,02 = 32kg/kmol, 11F12 = este asezat cu fundul in sus pe o suprafata orizontala Ia temperatura
Problema 1.30. Un pahar cilindric de sectiune S si masa m
d. 0,5m e. 0,75m
a. 0,11m b. 0,18m c. 0,22m tsi presiunea atmosferica p a . Aflati a) pana Ia ce temperatura T 1 trebuie incalzit paharul pentru ca aerul sä inceapa sa iasa din el;
cu care paharul apasa
Un piston subtire care se poate misca fare frecari, initial blocat, imparte un cilindru orizontal de lungime ^ L in b) pana Ia ce temperatura T2 trebuie incalzit paharul pentru ca din el sa iasa f% din masa de aer; c) forta F
Problema 1.19. ori mai mare decat in
doua compartimente egale in care se afla gaz astfel incat presiunea dintr-un compartiment este de k pe plan dace racim paharul de Ia T2 la t.
Aplicatie: S = 9,8 cm 2 ; m = 200 g; t = 27 °C; pa = 1 bar; f% = 25%. R: = 306 K; T2 = 408 K; F = 26,46 N.
celalalt. Aflati deplasarea x a pistonului dupe ce este lasat liber.
R: x = 0,1 m.
Aplicatie: L = 40 cm; k = 3. i si, respectiv, t2 si /32 . Vasele sunt puse
Problema 1.31. Doua vase identice contin gaze diferite Ia temperatura si presiunea p
inchis Ia capatul inferior, contine o coloana de aer, de lungime in legatura si incalzite pana la temperatura t. Aflati presiunea finale p.
Problema 1.20. Un tub de sticla vertical, de lungime L, R: p = 3 atm.
, separata de exterior de o coloana de mercur de lungime h. Rasturnand tubul vertical cu capatul deschis in jos, Aplicatie t1 = 27 °C; pi =1,5atm; t2 = 17 °C; p2 = 2,9 atm; t = 127 °C.
necunoscuta L 1 •
jumatate din coloana de mercur se varsa. Presiunea atmosferica este p a . Aflati L1. Problema 1.32. Pe un plan orizontal fare frecari se AA doua vase identice legate printr-un tub rigid cu o membrane separatoare.
R: L 1 = 0,78 m. k
Aplicatie: L = 1 m; h = 0,1 m; pa = 750 Torr. Distanta dintre centrele vaselor este L. Un vas contine hidrogen, iar celalalt azot Ia aceeasi temperatura, dar la o presiune de

57
56
 on mai mare. Aflati pe ce distanta x se deplaseaza sistemul daca se rupe membrana. Problema 1.43. v moli de gaz ideal cu exponentul adiabatic y efectueaza un ciclu format dintr-o comprimare izoterma, o
Aplicatie: L = 58 cm; k = 2. R: x = 27 cm. izobara si o izocora, in aceasta ordine. Izoterma corespunde Ia temperatura T 1 . Raportul volumelor maxim si minim atinse de
gaz in cursul ciclului este E (>1 ) Aflati a) lucrul mecanic L efectuat Intr-un ciclu; b) randamentul Ti al ciclului; c) randamentul c
1 Problema 1.33. 0 cantitate de azot de masa m se afla initial Ia presiune normala si temperatura t 1 . Prin Incalzire izocora
presiunea creste de k ori. Aflati a) temperatura finala T2 ; b) volumul Vocupat de gaz; c) caldura Q absorbita.
al ciclului Carnot functionand Intre temperaturile extreme ale ciclului dat.
Aplicatie: v = 4.10 3 mol; y = 5/3; T1 = 400 K; e = 2.
R: T2 = 600 K; V= 12,3 dm 3 ; Q= 3,12 kJ. R: L = 4,08 ► J; ri = 12,28%; ro c = 50%,
Aplicatie: m = 14 g; t1 = 27 °C; k = 2.
Problema 1 Un gaz ideal efectueaza ciclul 1231, format din destinderea izobara 1—>2, destinderea adiabatica 2—>3 si
Problema 1.34. Vol umul unei cantitati de hidrogen de masa m, aflate initial Ia temperatura t 1 creste de kori prin dilatare izobara.
,

comprimarea izoterma 3-->1, in care T2 = e•Ti , unde e = 2,71 este baza logaritmilor naturali. Aflati a) randamentul 11 al ciclului;
Aflati a) lucrul mecanic L efectuat de gaz; b) caldura Q absorbita; c) variatia AU a energiei interne.
b) randamentul Ti c al ciclului Carnot care ar functiona Intre temperaturile extreme ale ciclului dat.
Aplicatie: m = 2g; t1 = 27°C; k = 3. R: L = 4,99 kJ; Q = 17,46 kJ; AU = 12,47 kJ.
R:11 = 41,5%; Ti c = 61,3%.
Problema 1.35. 0 cantitate de gaz ideal de masa m, avand caldura molara la volum constant C p.v si masa molara aflata initial
Problema 1.45. 0 cantitate de gaz ideal, de exponent adiabatic y, efectueaza ciclul 12341 format din izobarele 1—>2 si 3—>4 V2
la temperatura t 1 , se dilata izobar Ia presiunea p, volumul final fiind V2 . Aflati a) lucrul mecanic L efectuat in acest proces si
1 (pi > p4 ) si adiabatele 2—>3 si 4—>1. Aflati randamentul Ti al ciclului in functie de raportul de compresie E = V4/V1 . Sa se>V
exponentul adiabatic y al gazului; b) caldura Q absorbita si variatia AU a energiei interne; c) lucrul mecanic L', variatia AU a
compare cu randamentul Ti c al ciclului Carnot functionand intre temperaturile T4 si T2 .
energiei interne si capacitatea calorica C a gazului in destinderea de la volumul V 1 Ia volumul V2 dupa legea
Aplicatie: y = 1,40; E = 4. R:i = 42,6% <
p = a. V.
Aplicatie: m = 2 g; = 3R/ 2; la = 20 kg/ kmol; t 1 = 46,85 °C; p = 200 kPa; V2 = 2 L; V1 = 1 L; a = 10 8 N/m 5 .
Problema 1.46. Un gaz ideal efectueaza un ciclu format din comprimarea adiabatica 1—>2, incalzirea izocora 2—>3, destinderea
R: L = 134,08 J; y = 5/3; Q = 335,2J; AU = 201,12 J; L' = 150 J; AU '= 450 J; C= 1,662 J/K.
adiabatica 3-->4 si racirea izocora 4—>1, raportul de compresie fiind V 1 /V2 = c. Variatia temperaturii in procesul 2-->3 este AT,
Problema 1.36. Un gaz ideal monoatomic aflat initial in starea de parametri p 1 V1 si T1 ajunge in final in starea de parametri p 5 , V5
, caldura cedata sursei reci intr-un ciclu este Qc, iar aria ciclului in diagrama p-V este L. Aflati a) randamentul ciclului,
5 . Din starea initiala se poate ajunge in cea finala pe trei cai distincte: a) o transformare izocora 1—>4; urmata de una izobara siT b) variatia AT' a temperaturii in procesul 4—>1; c) exponentul adiabatic y si caldura molara la volum constant C µ ale gazului.
4-35; b) o transformare izoterma 1—>2, urmata de una izocora 2—>5 si; c) o transformare arbitrary 1—>3, urmata de una izobara Aplicatie: c = 32; AT= 200 K; = — 1600 J; L = 4800 J. R: i= 75%; A T'= — 50 K; y = 7/5; c v = 20785 J/(kmol•K).
3—>5. Aflati a) lucrul mecanic, L, si caldura, Q, schimbate de gaz cu exteriorul pe calea 1-4-5; b) lucrul mecanic L' si caldura Q'
schimbate de gaz cu exteriorul pe calea 1-2-5; c) variatia energiei interne pe calea 1-3-5. Se da: In1,5 = 0,4.
Aplicatie: p1 = 0,2 MPa; V1 = 2 L; T1 = 400 K; p5 = 0,1 Mpa; V5 = 3 L; T5 = 300 K.
R: L =100 J; =— 50 J; L' = 1601; Q' = 10 J; AU= —150 J. Tes e griLi
Problema 1.37. Aflati masele m 1 si m2 de apa, aflate Ia temperaturile T i si respectiv T2 (> ), care trebuie amestecate pentru a
obIine masa m de apa la temperatura T. Unitatea de masa atomica reprezinta: a) masa atomului de 6. Sistemul termodinamic Inchis este sistemul care: a) schimba
Aplicatie: T1 = 293 K; T2 = 373 K; m = 300 kg; T = 313 K. R: m1 = 225 kg; m2 = 75 kg. hidrogen; b) o unitate de masura fundamentals in SI; c) a 12-a masa dar nu schimba energie cu mediul exterior; b) schimba
parte din masa atomica a izotopului C 12 ; d) a 14-a parte din energie dar nu schimba masa cu exteriorul; c) schimba si masa
Problema 1.38. Un calorimetru de aluminiu de masa m 1 contine masa m2 de apa Ia temperatura T1 . In apa din calorimetru se masa atomica a izotopului C 14; e) cantitatea de substanta si energie cu exteriorul; d) nu schimba nici masa nici energie
introduce un corp de plumb de masa m 3 la temperatura T3 (> ). Echilibrul termic se stabileste Ia temperatura T. Se dau caldurile
schimbata Ia o ciocnire perfect elasticA. cu exteriorul; e) nu poate interactiona cu exteriorul.
specifice c1 si c2 ale aluminiului si, respectiv, apei. Aflati caldura specifics c 3 a plumbului.
Aplicatie: m 1 = 41,6 g; m2 = 0,232 kg; Ti = 288 K; m3 = 0,1 kg; T3 = 373 K; T = 289 K; c1 = 920 J/(kg • K); c2 = 4180 J/(kg • K). 2. Masa moleculara relativa a apei este: 7. Care dintre urmatoarele marimi NU constituie un parametru
R: c3 = 120 J/(kg.K).
a) 18 g; b) 18 kmoli; c) 18 moli; de stare al gazului?
Problema 1.39. 0 masina termica functioneaza dupd ciclul Carnot. Gazul cedeaza sursei reci fractiunea f din caldura primita d) 18 u; e) 18. a) temperatura; b) presiunea; c) volumul; d) caldura specifics;
de Ia sursa calda, a carei temperatura este tc. Aflati temperatura a sursei reci. e) numarul de moli.
Aplicatie: f= 0,6; tc = 227 °C. R: = 26,94 °C. 3. Fenomenul de difuziune are loc: a) cand corpurile aflate in
contact sunt gazoase, b) cand corpurile aflate in contact sunt 8. Cand inceteaza transferul macroscopic de caldura de Ia un
Problema 1.40. Randamentul unui ciclu Carnot cu temperatura sursei reci tr este rl. Caldura primita de la sursa calda este Qp. lichide, c) cand corpurile aflate in contact sunt solide, corp Ia altul?
Substanta de lucru este un gaz ideal. Aflati a) caldura Qc cedata sursei reci; b) lucrul mecanic L efectuat in contact cu sursa calda; d) indiferent de starea de agregare, e) numai daca exists o a) numai Ia zero absolut; b) nu inceteaza niciodata; c) la
c) cu cate grade, AT, trebuie marita temperatura sursei calde pentru ca randamentul sä devina
diferenta de temperatura intre corpurile aflate in contact. echilibru termic; d) cand toate fortele care actioneaza asupra
Aplicatie: t,. = 7 °C; rl = 40%; Qp = 1,2 kJ; = 50%. R: Qc = —720 J; L = 1,2 kJ; AT= 93,4 K.
sistemului sunt constante; e) nici o variants nu este corecta.
Problema 1.41. intr-un cilindru cu piston se afla o cantitate de gaz ideal caracterizat prin parametri (p i , Gazul este supus 4. In cazul particulelor de polen aflate in suspensie, miscarea
urmatoarelor procese: browniana este cu atat mai intensa cu cat: a) lichidul este mai 9. Una dintre afirmatiile urmatoare referitoare la doua gaze
1. incalzire izocora pang Ia p i = 1,5 pi ; putin vascos, temperatura este mai ridicata si particulele diferite aflate in echilibru termic NU este adevarata: a) au
2. destindere izobara pans Ia V3 = 2 Vi ; browniene mai marl; b) temperatura este mai ridicata, aceeasi stare de incalzire; b) intre ele inceteaza schimbul
3. racire izocora pang la p4 = pi ; particulele browniene sunt mai marl si lichidul mai vascos; macroscopic de energie; c) moleculele lor au energii cinetice
4. comprimare izobara pans Ia starea initiala. c) particulele browniene sunt mai mici, lichidul este mai putin medii egale; d) au aceeasi temperatura; e) vitezele patratice
a) Reprezentati grafic in coordonate (p i , V), (p, (V, 1) procesele suferite. vascos si temperatura este mai ridicata; d) particulele medii ale moleculelor celor doua gaze sunt egale.
b) Calculati temperatura gazului in starea 3, T3 , stiind ca T1 = 300 K. browniene sunt mai mici, temperatura este mai scazuta si
c) Calculati randamentul unui ciclu Carnot care ar functiona Intre temperaturile extreme atinse in aceasta succesiune de procese lichidul este mai putin vascos; e) temperatura este mai scazuta, 10. Care dintre urmatoarele caracteristici NU apartin modelului
termodinamice. particulele browniene sunt mai mici si lichidul mai vascos. gazului ideal? a) gazul este format dintr-un numar foarte mare
R: T3 = 900 K; = 0,67. de particule identice; b) dimensiunile moleculelor sunt
Constanta lui Avogadro reprezinta: a) numarul de moli de comparabile cu distantele dintre ele; c) moleculele se afla in
Problema 1.42. 0 masina termica functioneaza dupa un ciclu Carnot Intre temperaturile T 1 si T2 (< ) utilizand v moli de heliu. gaz dintr-o masa egala cu 1 kg; b) numarul de particule continua miscare haotica; d) fortele intermoleculare se
Presiunea gazului la sfarsitul destinderii izoterme este egala cu cea de Ia inceputul comprimarii adiabatice. Aflati a) randamentul cuprinse intr-un volum de 1 m 3 in conditii normale de presiune neglijeaza; e) miscarea fiecarei molecule luate separat se
b) caldura Qp primita de la sursa calda in cursul unui ciclu; c) puterea utila P a a masinii daca se efectueaza k cicluri intr-o si temperatura; c) numarul de particule dintr-un kg de substanta; supune legilor mecanicii clasice.
secunda. Se da Cv = 3R/2. d) numarul de moli de gaz din volumul Vµ = 22,42 m 3 ;
Aplicatie: T1 = 1200 K; T2 = 300 K; v = 5 mol; k = 10. R: i = 75%; Qp = 172,76 kJ; Pt., = 1,296 MW. e) numarul de particule dintr-un mol de substanta.

58 59
 Gazul ideal dintr-un balon care se deplaseaza uniform 22. Un proces se numeste adiabatic daca sistemul termo- 32. Un gaz ideal sufera procesele 1---> 2 -> 3 --> 4 --> 5, 37. In timpul topirii unui corp, energia interna a acestuia:
accelerat: a) isi mareste energia interna; b) isi micsoreaza energia dinamic: a) nu primeste caldura din mediul exterior; b) nu reprezentate in figura TG 32. In timpul acestor procese volumul a) ramane constants; b) creste daca prin topire corpul se di lata;
interna; c) nu isi modifica energia interna. primeste lucru mecanic din mediu exterior; c) nu schimba
caldura cu mediul exterior; d) nu schimba lucru mecanic cu
gazului ramane constant. Masa gazului are valoare maxima in
starea:
c) scade daca prin topire corpul se contracts; d) scade
intotdeauna; e) creste intotdeauna.
1
12. Ecuatia termica de stare a gazului perfect este: mediul exterior; e) nu cedeaza caldura mediului exterior.
a) pV = vRT; b) pv = mRT; c) pV = nKT; 38. Randamentul unei masini termice care efectueaza o
c) pV = RT4t; d) pV = vRT/m. 23. In coordonate (T, p) ecuatia procesului adiabatic este: transformare ciclica biterma priminind caldura Q 1 si cedand
a) TpY-1 = const; b) TpY = const; caldura Q2 este:
Energia interna a unei mase de gaz ideal: a) creste c) TY pY-1 = const d) TY-1 p = const;
intotdeauna cand gazul primeste caldura; b) scade intotdeauna Ti Q1- Q2 . = Q1 - 1Q21 . = Q - 1Q2
e) TY pl -Y = const. a) =
cand gazul cedeaza caldura; c) scade intotdeauna cand gazul Q1 Q2
primeste lucru mecanic; d) scade intotdeauna cand gazul 24.0 masa m de gaz ideal se destinde intre volumele V 1 si V2 ,
d) = 1C211 - Q2 • e) = 1(22 Qi
efectueaza lucru mecanic; e) creste intotdeauna cand creste ajungand in starea finals (p2 , V2). Lucrul mecanic efectuat de (21 Q1
temperatura. gaz este maxim daca transformarea este: a) izoterma;
b) adiabatica; c) izocora; d) izobara; e) conforms cu relatia 39. Unitatea de masura in SI pentru caldura latenta specifics
14. Expresia variatiei energiei interne pentru un gaz ideal este: T = aV2 de vaporizare este:
a) general valabila; b) valabila numai pentru transformari 33. In figura TG 33 sunt reprezentate trei procese izocore ale
aceleiasi cantitati de gaz ideal. Relatia existents intre volumele a) Mkg• K); b) cal/K; c) J;
izocore; c) valabila numai Ia temperaturi foate scazute; d) ar 25. In cazul destinderii izoterme a unui gaz ideal: a) gazul se d) )/kg; e) cal.
fi valabila daca in loc de n ar interveni m; e) valabila daca sale este:
incalzeste; b) gazul se raceste; c) lucrul mecanic se efectueaza
inlocuim pe Cv cu c, pe seama energiei interne; d) lucrul mecanic este nul; e) gazul 40. Prin trecerea unui sistem din starea de vapori in starea
nu-si modifica temperatura. lichida: a) energia interna creste, iar temperatura scade;
15. Vol u mu I unei cantitati constante de apa care este incalzita b) energia interna creste; c) energia interna scade, iar
de la t, = 1 °C !Dana la t, = 5 °C: 26. Caror diagrame de stare NU apartine punctul triplu? temperatura scade; d) energia interna scade; e) energia interna
s a. V, <V2<V3
a) cre te; b) scade; c) Ia inceput scade, apoi creste; d) Ia inceput a) solid -lichid; b) solid - vapori; c) lichid - vapori; scade, iar temperatura creste.
creste, apoi scade; e) ramane neschimbat. b. V, >V2 >V3
d) gaz - vapori; e) vapori - vapori saturanti.
c. V1 =V2=V3
VS, Caldura este: a) o forma de energie; b) un lucru mecanic d. V1 =V2 =V3 =0
27. In coordonate p-T, o transformare izobara se reprezinta
transformat; c) o forma a schimbului de energie dintre sistem si e. V1 <V2>V3
printr-un: a) segment paralel cu axa presiunilor; b) arc de
lumea inconjuratoare; d) o forma a schimbului de substanta hiperbola echilatera; c) segment perpendicular pe axa Fig. TG 33
dintre sistem si lumea inconjuratoare; e) o forma a schimbului presiunilor; d) segment oblic trecind prin origine; e) segment
de energie interna Q = AU . perpendicular pe axa temperaturilor.
34. Care dintre procesele reprezentate in diagrama TG 34 este
Indicati expresia corecta a relatiei lui Robert Mayer: izoterm?
28. Daca udam cu spirt o portiune de piele simtim senzatia de
R rece deoarece: a) spirtul patrunde in piele unde se dilata; b)
a) Cp = C, + R; b) Cv = Cp + R; C =
y -1 spirtul se di lata usor spre suprafata pielii; c) spirtul are tensiune
R superficiala mica; d) spirtul absoarbe de la organism caldura
d) = yR ; e)C -Cu ± - - a. 1
7 latenta pentru evaporare; e) spirtul este intodeauna mai rece 5
b. 2
1P. Relatia lui Robert Mayer este valabila: a) pentru orice gaz; decat temperatura camerei.
c. 3
b) numai pentru gaze monoatomice; c) numai pentru gaze
d. 4
ideale; d) numai pentru transformari izobare; e) numai in 29. Densitatea p a unui gaz, aflat Ia temperatura Tsi presiunea
e. 5
transformari izobare si izocore. p, se exprima cu ajutorul valorilor din starea normala prin
relatia: Fig. TG 34 V
T2
19. Formula randamentului rl =1- este: a) valabila pentru
pT Pio poT
a) _00- ; b) P = Po ; c) P = Po 35. Ciclului termodinamic 1-> 2 --> 3 4 reprezentat in
orice ciclu; b) valabila numai pentru ciclul Otto; c) valabila po T To
PoTo
numai pentru ciclul Carnot; d) valabila numai daca T2 > T1 ; diagrama p-V din figura TG 35-a ii corespunde reprezentarea
po T grafica din figura:
e) valabila numai daca T2 si T1 se masoara in grade Celsius. d) P = Po
PoTo
P = Po •
pT p To
?(). Un gaz sufera o destindere izoterma. a) gazul cedeaza 36. Doua baloane sunt legate intre ele printr-un tub cu robinet.
caldura; b) energia interna a gazului creste; c) presiunea gazului 30. Presiunea unui gaz racit izocor de la 100°C la 25°C se Initial in primul balon se afla gaz ideal cu m1 =0,2 kg si pi =105 N/
creste; d) gazul efectueaza lucru mecanic; e) volumul gazului modifica cu: m 2 ,iar in al doilea balon acelasi gaz dar cu m 2 =0,1kg si
a. 75% b. 25% c. 20% d. 7,5% e. 10% p2 =1,5.10 5 N/m 2 .Temperatura este aceeasi in ambele baloane.
scade.
Dupa deschiderea robinetului se stabileste o presiune finals:
21.1n ecuatia transformarii izobare V = V 0 (1+ a t) V0 repre- 31.Temperatura unui gaz inchis intr-un balon a carui presiune a. 1,11 .10 5 N/m2
se mareste cu 0,4% prin incalzire cu un grad, are valoarea: b. 1,33 .10 5 N/m 2
zinta: a) volumul initial; b) volumul in conditii normale de
a. 400 K b. 450 K c. 350 K d. 250 K c. 4,33 .10 5 N/m 2
temperatura si presiune; c) volumul Ia 0 °C; d) volumul la 0 K;
e. 375 K. d. 1,16 .10 5 N/m 2
e) volumul unui mol de gaz.
e. 3,67 .105 N/m 2

60 61
4L Care dintre relatiile de mai jos este valabilA pentru o
transformare izocorA a gazului ideal?
a) Q> L; b) AU= Q; c) Q L;
d) Q # L; e) AU = L.
42. Vaporii sunt saturanti: a) numai daca presiunea lor este
egala cu cea atmosferica; b) daca se gasesc in echilibru dinamic
cu faza lichida a sistemului din care au provenit; daca
densitatea vaporilor este egala cu cea a lichidului; d) daca
numarul de molecule care tree din lichid in vapori in unitatea
de timp este diferit de numarul de molecule care trece din
vapori in lichid; e) nici un raspuns nu este corect.
43. Notand cu pm presiunea vaporilor saturanti, specificati
care dintre afirmati i le de mai jos este false: a) pm nu depinde de
masa lichidului; b) pm nu depinde de masa vaporilor in contact
it de eval iare
Intr-un cilindru cu piston se afla 1m 3 de hidrogen la
presiunea de 1 atm. Lucrul mecanic necesar pentru dublarea
izoterma a volumului (In 2 = 0,693), este:
a. 69,3 • 10 2 J b. 6,93 • 104 J c. 0,693 • 10 3 J
d. 693 J e. 69,3 J.
Pentru un proces izoterm al unui gaz ideal se fac urnnatoarele
afirmatii.Identificati afirmatia false:
a. este valabila legea Boyle-Marriotte;
b. lucrul mecanic si caldura schimbate de sistem cu mediul
sunt egale ca valoare;
c. presiunea si volumul gazului variaza invers proportional;
d. variatia energiei interne a gazului este nula;
e. variatia energiei interne a gazului este egala cu caldura
schinnbata de sistem cu mediul extern.
3. In figura TE 3 sunt reprezentate mai multe procese ale
aceleiasi mase de gaz, efectuate intre aceleasi I imite de volum.
Precizati tipul proceselor si indicati-I pe cel in care lucrul
mecanic schimbat de gaz cu exteriorul este maxim.
A. 1
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5 nici una
Fig. TE 3
4. Energia interns a unui sistem termodinamic este functie
a. numai de temperatura T;
b. numai de temperatura T si numarul de moll;
62
cu lichidul; c) pm nu depinde de natura Iichidului; d) pm creste anteza cap! Wu!
cu temperatura; e) pm nu depinde de suprafata libera a
lichidului.
44. Utilizand notatia uzuala, variatia energiei interne a unui Capacitatea calorica a unui corp, C, este marimea
Fenomenele termice sunt fenomene fizice legate
gaz ideal intr-o transformare izobara se calculeaza dupe relatia: fizica scalara definita prin relatia:
de miscarea permanents, complet dezordonata si
a) U = nCv At; b)
dependents de temperatura, care se manifests la nivel c =—
molecular (agitatia termica). AT' [C]S1 = J/K.
d) e)
45.Lucrul mecanic este numeric egal cu aria unui dreptunghi Sistemul termodinamic reprezinta un corp sau un
Intr-o transformare neciclica daca aceasta este: a) izoterma; ansamblu de corpuri macroscopice bine delimitat. Caldura molara, C este marimea fizica scalara
b) izocora; c) izobara; d) oarecare; e) descrisa de legea Parametrii de stare sunt marimi fizice masurabile definita prin
p = a • V, a = constant. care caracterizeaza univoc proprietatile sistemului
C =—
c
termodinamic (au vapori unice si bine determinate in [C ] = J/(mol•K).
v v • AT ' m sl
fiecare stare). Exemple: volumul, presiunea, tempe-
ratura, etc,.
Caldura specifics, c, este marimea fizica scalara
Multimea tuturor parametrilor de stare determina
definita prin relatia:
complet starea sistemului termodinamic.
Proces (transformare) de stare – trecerea unui sistem C 1 Q
c = — = — . — , [c] =
termodinamic dintr-o stare in alta. /(kg.K).
m m AT si
c. numai de numarul de moli; Energia interns a sistemului termodinamic, U, este Relatia Robert Mayer:
d. numai de temperatura T si volumul V al gazului;
o marime fizica de stare care masoara suma energiilor
e. numai de volumul gazului.
cinetice ale tuturor moleculelor sistem, precum si Cp Cv= R
5. Reprezentati o transformare izobara in coordonatele: (p, V), energiile potentiale datorate fortelor intermoleculare.
(r,T) si (r, 1/7). Sistemele termodinamice schimba energie cu mediul Proces adiabatic – proces in care sistemul poate
extern sub forma de caldura sau de lucru mecanic. schimba energie cu mediul extern numai sub forms de
6. Un gaz ideal avand caldura molara c la volum constant Lucrul mecanic este o marime fizica de proces care, lucru mecanic (Q=0).
parcurge ciclul termodinamic din figura alaturata. Stiind VA, in cazul unui proces izobar se calculeaza cu expresia: Ecuatia calorimetrica – atunci cand doua sau mai
VB = Vc = 2 VA si tg a=a, lucrul mecanic schimbat de gaz cu multe corpuri cu temperaturi diferite sunt inchise intr-o
mediul extern in acest ciclu este : Lif = p (Vf—Vi) incinta adiabatica, suma caldurilor primite de corpurile
mai reci este egala cu suma modulelor caldurilor cedate
Atunci arid sistemul termodinamic schimba energie
P• de corpurile mai calde.
cu mediul extern sub forma de lucru mecanic, apar Legea transformarii generale a gazelor:
A. L = a2VA/2 variatii ale parametrilor de pozitie. Dace in timpul
pV
B. L = — a 2VA/2 schimbului de energie nu apar variatii ale parametrilor = constant
T
C. L a 2 VA/2 de pozitie, atunci sistemul schimba energie cu mediul
D. L = aVA2/ 2 extern numai sub forma de caldura. Ecuatia termica de stare: p • V=v• R•T,
E.L = — aV A 2 Doua sisteme termodinamice se MIA in echilibru Legea Boyle-Mariotte, a proceselor izoterme:
V termic atunci cand fiind puse in contact termic nu p • V= constant.
Fig. TE 6 schimba caldura intre ele. P• VA
Reprezentati grafic ciclu termodinamic din figura TE 6 in
Principiul tranzitivitatii echilibrului termic: daca
coordonatele (p,T) si (V,T).Procesele 2 --> 3 si 4 --> 1 sunt sistemele A si B sunt in echilibru termic, iar B este in
izoterme. echilibru termic cu sistemul termodinamic C, atunci
sistemele termodinamice A si C sunt in echilibru termic.
Temperatura empirica t este o marime fizica de stare V
care caracterizeaza starile de echilibru termic ale Legea Gay- Lussac, a proceselor izobare:
sistemelor termodinamice. V
— = constant
[t] S1= 1°C T
P P
Temperatura absolute, T, este temperatura expri math'
in scara Kelvin si este definita avand ca stare termica
de referinta, starea triple a apei (273,15 K).
T(K)=t (°C)+273,15
 Legea Charles, a proceselor izocore: P = constant Sublimarea este fenomenul de trecere a unei
substante din stare solida, direct in stare de vapori.

Capito ui
P• v■

Desublimarea este fenomenul de trecere a unei

substante din stare de vapori, direct in stare solida.

Motoarele termice sunt dispozitive care efectueaza

T lucru mecanic dace primesc caldura rezultata din

Principiul I al termodinamicii: pentru orice sistem

arderea unui combustibil. Producerea utilizarea
termodinamic inchis, varitia AU a energiei interne in
cursul unui proces 1—>f, este data de relatia:
AU= Qif Lif•
curentului continuu
Pentru un sistem termodinamic izolat termic
mecanic, energia interns are aceea ,ci valoare in orice In acest capitol yeti studia:
stare.
2.1. Curentul electric
Calculul L, Q, AU pentru procese simple ale gazului ideal 2.2. Legea lui Ohm
2.3. Legile lui Kirchhoff
marimea/ Lit' Qif
- Uf
AU ---- - Ui
2.4. Gruparea rezistoarelor si generatoarelor electrice
Procesul 2.5. Energia si puterea electrice
2.6. Efectele curentului electric. Aplicatii
izocor 0 v • CV • (Tf - T.1 ) v • Cv • (Tf - 7; )

izobar v• R• (Tf - Ti ) v • Cp • (Tf - Ti ) v • Cv • (Tf - Ti )

Randamentul unui motor termic este definit prin
relatia:
V V
izoterm v • R •T •In -f- v • R•T •In —f- 0
Vi
L
Vi •
Q,
adiabatic _v . Cv • (Tf - Ti ) 0 v • Cv • (Tf - Ti )

yl = 1 - I QC I 1.0 60
Q, 80
Topirea este fenomenul de trecere a unei substante
din stare solida in stare lichida. intotdeauna randamentul unui motor termic este Ne*
100m
Solidificarea este fenomenul de trecere a unei subunitar: T < 1. Ct ,sz
substante din stare lichida in stare solida.
Caldura latenta specifics de topire (solidificare)
izoterma este marimea fizica scalars A t, definite prin Principiul al doilea al termodinamicii
relatia:
Formularea Thomson: o transformare ciclica
Q
xt m
,
monoterma reversibila, avand ca unic rezultat final
transformarea integrals in lucru mecanic a caldurii
Vaporizarea este fenomenul de trecere a unei absorbite de la un singur termostat, este imposibila.
substante din stare lichida in stare de vapori.
Condensarea este fenomenul de trecere a unei Formularea Clausius: este imposibil un proces in care
substante din stare de vapori in stare lichida. caldura sa treaca, de la sine, de la un corp cu o
Caldura latenta specifics de vaporizare (condensare) temperature data la un corp mai cald.
izoterma este marimea fizica scalars A v, definite prin
relatia:

X ,

64
 luminii (300 000 km/s), pune in miscare ordonata, practic
instantaneu, electronii din Intreg circuitul electric.
sursa
Pentru a intelege aceasta situatie vom folosi o
5tiIi din clasele anterioare ca in metale exista electroni liberi. Ionii pozitivi sunt plasati ordonat In spatiu analogie mecanica. Sa presupunem ca avem un tub
formand o refea cristalina Electronii liberi nu sunt in repaus. Ei se misca dezordonat, printre ionii care formeaza plin cu mingi de ping-pong (fig. 2.1.1.3). Cand se
reteaua cristalina, cu viteze de ordinul a 10 km/s. Durata medie dintre doua ciocniri succesive ale unui electron .,conductori
introduce in tub o minge suplimentara Ia unul din
cu ioni pozitivi din reteaua cristalina care formeaza metalul este de ordinul a 10 -15 s. De aceea ei se ciocnesc de
capete, la celalalt capat o alts minge este Impinsa legatura
foarte des de ionii pozitivi ai metalului si, dupe fiecare ciocnire, se misca, in general, in alts directie.
instantaneu in exterior. Desi mingea introdusa s-a miscat
Atunci cand un conductor metalic este plasat in camp electric, electronii se deplaseaza, acumulandu-se Ia un
putin si lent, energia respective s-a transmis prin tub consumator
capat al conductorului si lasand sarcini pozitive necompensate la celalalt capat. Peste miscarea dezordonata a
practic instantaneu. La fel stau lucrurile In cazul
electronilor liberi se suprapune astfel o miscare ordonata, adica o miscare In care purtatorii de sarcina se misca
curentului electric. Desi miscarea ordonata a electronilor Fig. 2.1.1.2-b
in ansamblu pe aceeasi directie si in acelasi sens. este lentA, transmiterea energiei se face extrem de rapid:
••■■■..■■■•■•••,„1,

Definitie: Se numeste curent electr ic orice miscare ordonata de sarcini electrice. call electroni intra Intr un fir conductor, Ia un moment
-

dat, venind de la borna negative a sursei, tot atatia ies

Observatie: din firul conductor pe la celalalt capat si se duc la borna
1) In exemplele considerate mai sus, purtatorii de sarcina electrica sunt electronii liberi; ei se misca ordonat faIa de pozitiva a sursei, deoarece in interiorul firului conductor,
conductor si curentul electric respectiv este numit curent de conduclie. in regim stationar, nu se acumuleaza sarcini in nici un
..
_ . ._ punct; datorita prezentei campului electric, electronii
Definitie Se numeste curent electric stationaracel curent electric in care viteza miscarii ordonate a purtatorilo
Definitle: liberi, toti, se deplaseaza.
de sarcina este constants In timp.
•-■

2.1.2. Tensiunea electromotoare

2.1.1. Circuitui electric Generatorul electric este sursa de energie care efectueaza lucrul mecanic necesar pentru miscarea cu viteza
constants a purtatorilor de sarcina. Se pune, desigur, intrebarea: de ce este necesar sa se efectueze lucru mecanic
Ati invaot in clasa a VIII-a ca in zona vecina unui pentru a asigura miscarea cu viteza constants a purtatorilor de sarcina? In primu I rand, in timpu I miscarii electronilor
corp purtator de sarcina electricA, unde se manifests
liberi prin circuitul electric exterior (din afara sursei), ace0a se ciocnesc de ionii retelei cristaline din conductorii
interaqiuni care respects legea lui Coulomb, exista un
metalici, pierd astfel din energia lor cinetica si viteza lor scade. Campul electric menOnut de diferenp de
camp electric. Acesta poate fi caracterizat prin utilizarea
potential constants ii accelereaza si viteza lor crete. Pe ansamblu, ei capata astfel o viteza medie constants. In
marimilor fizice numite: intensitatea campului electric
plus, in interiorul sursei de tensiune electromotoare (numit circuit interior) electronii se misca Impotriva campului
si poten;ialul electric intr-un punct al campului electric.
electrostatic. Pentru aceasta este necesar sä se consume lucru mecanic.
Pentru a menOne Intr-un fir conductor un curent
stationar este necesar sa mentinem In el un camp electric
Generatorul electric nu genereaza energie! El transforms o forma de energie in energie electrica.
constant, adica sa mentinem Ia capetele firului conductor
Dupe felul energiei pe care o transforms, generatoarele electrice pot fi de mai multe feluri: elemente galvanice
o diferenja de potenjial constants. Pentru aceasta se si acumulatoare — care transforms energia chimica in energie electrica, dinamuri Si alternatoare — care transforms
foloseste un dispozitiv numit generator electric sau sursa
energia mecanica in energie electrica, elemente fotovoltaice (celule solare) s.a.
de tensiune electromotoare. Generatorul (sau sursa de
Pentru a caracteriza capacitatea unei surse (a unui generator) de a efectua lucru mecanic se introduce notiunea
tensiune electromotoare) se reprezinta schematic prin
de tensiune electromotoare.
oricare dintre cele trei simboluri reprezentate In figura
2.1.1.1. Definitie: Se numeste tensiune electromotoare marimea fizica scalars definite de relatia:

L
r- E
Definitie: Se numeste circuit electric ansamblul q
format din generatorul electric, conductorii de unde.
legatura si unul sau mai multi consumatori (receptori). —E este tensiunea electromotoare, [El s, = V;
‘... —L este lucrul mecanic efectuat de sursa pentru deplasarea sarcinii q pe intreg circuitul, [L] s, = J;
Fig. 2.1.1.2-a - q este sarcina transportata de-a lungul intregului circuit electric, [q]S, = C.
In figura 2.1.1.2 b este reprezentat schematic un circuit electric, pe care-I puteti vizualiza In figura 2.1.1.2-a.
-
Observa0:
Atunci cand la capetele unui fir conductor de 1 m lungime se aplica o diferenta de potential constants de
1) Dace in relatia de definiIie de mai sus se is q = 1 C, se vede ca E = L. Aceasta inseamna cä: tensiunea
2 3V, viteza miscarii ordonate a electronilor este de circa 1 cm/s, mult mai mica decat viteza miscarii lor
-
electromotoare E este numeric egala cu lucrul mecanic efectuat de sursa pentru a transporta unitatea de sarcina
haotice. Cu toate acestea curentul electric se transmite practic instantaneu la distan,te foarte marl. Aceasta se pozitiva de-a lungul intregului circuit.
datoreaza faptului ca viteza de propagare a campului electric prin firele conductoare, care este egala cu viteza
Tensiunea electromotoare se poate nota prescurtat t.e.m.

66 67
 Lucrul mecanic L efectuat de sursa pentru a deplasa sarcina q pe intreg circuital se consume pe cloud portiuni
distincte: lucrul mecanic L 1 , consumat la deplasarea sarcinii q de-a lungul circuitului exterior, si lucrul mecanic
L 2 , consumat la deplasarea sarcinii q prin interiorul sursei, L = L,+ L 2 . Raportul L/q reprezinta tensiunea
electromotoare E a sursei. Raportul L 1 /q este egal cu lucrul mecanic consumat pentru a deplasa unitatea de
sarcina prin circuitul exterior sursei si reprezinta caderea de tensiune U pe circuitul exterior sursei, egala cu
tensiunea U la bornele sursei. Raportul L2/q este egal cu lucrul mecanic consumat pentru a deplasa unitatea de
sarcina prin interiorul sursei si reprezinta caderea de tensiune u in interiorul sursei. Putem scrie deci relatia
E=U+u.
Observatii: 1 ) Aceasta relatie reprezinta exprimarea unui bilant energetic: energia debitata de sursa pentru a
,
deplasa unitatea de sarcina electrica pe intreg circuitul este egald cu suma dintre energia consumata pentru
deplasarea unitatii de sarcina prin circuitul exterior si, respectiv, prin interiorul sursei.
2) Tensiunea electrica intre cloud puncte ale unui circuit se mai numeste si diferenta de potential electric:
U. 0 V= V2 --V1 .
2 3) Potentialul electric Intr-un punct at circuitului masoara lucrul mecanic efectuat pentru a deplasa unitatea de
sarcina electrica din acel punct Intr-un alt punct unde i se atribuie prin conventie, valoarea 0 (de exemplu: la
pamant)
2.1.3. Sensul curentului electric
Asa cum am vazut, Intr-un conductor metalic
purtatorii de sarcina mobili sunt electronii liberi. De
sensul de miscare aceea, curentul electric in metale este numit curent
a electronilor electronic,
In exteriorul generatorului electric electronii liberi
se misca de Ia borna negativa a generatorului la cea
pozitiva (fig. 2.1.3.1).
Fig. 2.1.3.1
Curentul electric poate circula insa nu numai prin
conductori metalici, dar si prin uncle lichide, asa cum se poate constata din experimentele urmatoare.
ACTIVITATE EXPERIMENTALA
1. Intr-un vas cu apa distilata se introduc doua piaci (sau doua bare) metalice conectate prin fire metalice
(conductoare) Ia o sursa de tensiune electromotoare (fig. AE 2.1.3.1). Cand se inchide intrerupatorul K se constata
ca becul introdus in circuit nu luinineaza;
2. Cu intrerupatorul K deschis, se dizolva in apa distilata cateva cristale de permanganat de potasiu (KMnO 4).
Se constata ca apa din vas capata o coloratie violeta, care incepe sa se raspandeasca in toate directiile.
3. Se inchide intrerupatorul K. Se constata ca becul introdus in circuit lumineazal Se observe ca zona de
colorajie violeta se deplaseaza spre placa metalice
legate la borna pozitiva a sursei. Dace se schimba
polaritatea placilor se observe ca sensul de deplasare a
zonei de coloratie violeta se inverseaza.
Observajie: Piddle metalice introduse in vasul cu lichid
se numesc electrozi Electrodul legat la borna pozitiva
a sursei este numit anod, iar cel legat la borna negativa
este numit catod.
Din aceste experimente rezulta ca:
a) Apa distilata nu conduce curentul electric: este un
izolator electric.
b) Solutia obtinuta prin dizolvarea in apa distilata a unei
mici cantitati dintr-o sare (KMnO4 ) conduce curentul electric.
Acelasi rezultat se obtine folosind alte saruri (NaCI, BaCI),
sau bate (NaOH, LiOH), sau acizi (HNO 3 , HCI).
68
Definitie: Se numesc electroliji substanlele care, in stare lichida, conduc curentul electric.
Observatie: Starea lichicla a acestor substante poate fi realizata
a) prin dizolvare in anumiti solventi (apa, alcool, amoniac etc.);
b) prin topire la temperaturi inalte.
Cum se explica rezultatele obtinute? Care este semnifica0a lor?
Faptul ca apa distilata nu conduce curentul electric inseamna ca ea nu contine purtatori de sarcina liberi care
sa suporte actiunea campului electric dintre electrozi. Deoarece solutia obIinuta prin dizolvarea in apa distilata
a catorva cristale de KMnO 4 conduce curentul electric, inseamna ca, prin acest proces de dizolvare, in solutia
obtinuta au aparut purtatori de sarcina liberi.
Asa cum ati invatat Ia chimie, in solutie apoasa, sarea KMnO 4 (permanganat de potasiu) se separa in ioni
pozitivi K + si ioni negativi
+
KMnO4
in solutie apoasA
> K + Mn04 •
(—
Definitie: Se numeste disocialie electrolitica procesul de separare a substantelor ionice, in solutie, in ioni
pozitivi si ioni negativi.
.•■■••■■■■•■,
Observatii:
1) Conform experimentului 2, disocialia electrolitica
nu necesita prezeno campului electric; ea are loc si in
absenta acestuia.
2) Ca rezultat at disociaIiei electrolitice in solutie se
obtine un amestec de ioni pozitivi si ioni negativi care,
.a.3 cum arab' experienja, se afla intr-o miscare haotica,
dezordonata, de agitatie termica.
3) Denumirea de disociaIie provine din limba latina:
dissociare a separa. —
4) In cazul nostru, ionii care dau coloratia violeta sunt
cei negativi,
5) Teoria disociatiei electrolitice a fost elaborate in 1877
de suedezul Svante Arrhenius (1859-1927).
In experimentul 3, cand se inchide intrerupatorul K, intre cei doi electrozi apare un camp electric. Peste
miscarea haotica a ionilor pozitivi si negativi se suprapune atunci o miscare ordonata, impusa de campul electric.
Sub actiunea campului electric ionii pozitivi (numiti cationi) se misca spre electrodul negativ (catod), iar ionii
negativi anion,) se misca spre electrodul pozitiv (anew), ca in figura 2.1.3.2. Cand ionii pozitivi (K) ajung
Ia catod primesc fiecare Cate un electron si se transforms in atomi neutri electric. ionii negativi (MnO 4— ) ajung
la anod, cedeaza fiecare Cate un electron si se transforms in radicali neutri electric.
Definitie: Se numeste electroliza fenomenul de dirijare a ionilor catre electrozi si transformarea lor,
neutralizare, in atomi sau radicali.
`,......,...,_....
Concluzii.
1) In lichide, purtatorii de sarcina liberi sunt ionii pozitivi si ionii negativi. De aceea, curentul electric prin
lichide este numit curent ionic.
2) Intr-o solutie ionica, ionii pozitivi (cationii) se misca de Ia anod Ia catod, iar cei negativi (anionii) se misca de
la catod la anod (fig. 2.1.3.2).
69
 Am stabilit astfel sensul miscarii purtatorilor de sarcina la trecerea curentului electric prin conductori metalici
si, respectiv, prin lichide.
Electroliza este unul dintre efectele principale ale curentului electric, numit efect chimic. Curentul electric
mai are Inca doua efecte principale:
— efectul termic: Incalzirea conductoarelor prin care trece un curent electric;
-- efectul magnetic: aparitia unui camp magnetic In jurul unui conductor stra'batut de un curent electric.
In cazul electrolizei s-a constatat experimental cä metalele se depun Intotdeauna la catod. Aceasta inseamna
ca depunerea substantelor la electrozi depinde de modul in care acestia sunt legati la bornele sursei (care este
anodul si care este catodul).
Efectul chimic depinde deci de sensul de miscare al purtatorilor de sarcina, deci de sensul curentului electric.
Se constata experimental casi efectul magnetic al curentului electric depinde de sensul de miscare al purtatorilor
de sarcina, deci de sensul curentului electric.
ACTIVITATE EXPERIMENTAL A
Se realizeaza montajul din figura AE 2.13.2-a,
conductorul metalic este orientat in lungul acului
magnetic (pe directia N - S). Se Inchide Intrerupatorul K.
Se constata ca acul magnetic deviaza de la directia N-
S, ca in figura AE 2.1.3.2-b. Daca se inverseaza
polaritatea sursei (fig. AE 2.1.3.2-c) se constata ca acul
magnetic este deviat In sens contrar (fenomen descoperit
de H. C. Oersted in 1820).
Deoarece unele efecte ale curentului electric depind
de sensul miscarii purtatorilor de sarcina, este necesar
sa definim, prin conventie, un sens al curentului electric.
Convenie: In exteriorul generatorului (sursei), curentul
electric circula de la borna pozitiva la cea negativa.
Observatii:
1) Sensul conventional al curentului electric a fost
introdus de M. Ampere in 1820.
2) Sensul conventional al curentului corespunde sensului
in care s-ar misca purtatorii de sarcina pozitiva.
Peste tot, cand vom folosi expresia „sensul curentului
electric", vom In;elege sensul conventional al
curentului, definit mai sus, nu sensul de deplasare a
purtatorilor de sarcina.
Din cele stabilite mai sus privind sensul de miscare
a purtatorilor de sarcina si din definitia sensului
conventional al curentului se pot trage urmatoarele
concluzii.
70
Concluzii.
1) In conductorii metalici sensul de miscare a
electronilor liberi este opus sensului curentului electric
(fig. 2.1.3.3-a).
2) In solutiile ionice, ionii pozitivi se misca in sensul
curentului electric, iar ionii negativi In sens opus
sensului curentului (fig. 2.1.3.3-b).
441k
sensul miscarii electronilor
2.1.4. Intensitatea curentului electric
Consideram un fir metalic parcurs de un curent
electric. Intr-un timp oarecare At, printr-o sectiune V
transversals a firului trece un numar n de electroni.
Acesti electroni transports o sarcina electrica de marime
Q = n •Icife l= n • e ,:.
Definitie: Se numete intensitate a curentului electric
marimea fizica scalars I definita de relatia
C0f1V
Q Fig. 2.1.3.3-b
At
unde:
— / este intensitatea curentului electric;
Q este marimea sarcinii care strabate o sectiune
transversals a unui conductor in timpul At, [Q]s1 = 1C,
[Ads' = 1s.
0"‘" 111 " 11 hillii 4/
\S\''
Observatii: i00 m A
1) Intensitatea curentului electric este o marime scalars 2$ POOP, tli
fundamentals In SI. Unitatea de masura a intensitatii
se numeste Amper si se noteaza cu A. Ea va fi definita
ulterior.
2) Pentru moment, folosind relatia de definitie, putem
spune numai ca 1 Amper este intensitatea curentului
electric care transports, printr-o sec,tiune transversals a
unui conductor, o sarcina de 1 C in timp de 1 s.
3) Aceasta definitie este valabila numai atunci cand
• Fig 2.1.4.1
intensitatea curentului este constants in timp: curentu l este
continuu. Cand intensitatea curentului variaza in timp
aceasta definitie cla numai o valoare medie a intensitatii.
In continuare vom studia numai cazul curentului continuu,
caz In care definitia precedents este valabila.
Intensitatea curentului electric de conductie se
masoara cu un aparat numit ampermetru (fig. 2.1.4.1).
El este constru it pe baza unuia dintre efectele curentului
electric. Schematic se reprezinta ca in figura 2.1.4.2.
71
 Exercitiul 2.1.4.1. Printr-o sectiune transversals a unui fir conductor parcurs de un curent de intensitate
I = 10 A, trece sarcina q = 1800 C in timpul necunoscut T. Aflati T.
Solutie: Conform definitiei intensitatii curentului electric avem:
1 800 C
I= = Deci: T= -180s=3 min.
I 10A
Exercitiul 2.1.4.2. Printr-o sectiune transversals a unui fir conductor trec n = 1,5 • 10 15 electroni in
timpul At = 0,6 s. Aflati intensitatea 1 a curentului din conductor.
Solutie: Conform definitiei intensitatii curentului electric avem:
Q n•e 1,5.10 15 .1,6.1 0 -19 C
-4.10 -4 A=0,4mA.
At At 0,6s
ACTIVITATE EXPERIMENTALA
Folosind o sursa de tensiune electromotoare, cateva
becuri, cateva ampermetre si conductori de legatura se
realizati montajul de figura AE 2.1.4.1. Veti constata
ca toate ampermetrele indica aceea0 valoare a
intensitatii curentului electric. Deci: in lungul unui
circuit neramificat intensitatea curentului electric este
aceea,i peste tot. Aceasta Inseamna ca, in regim
stalionar, nu se acumuleaza sarcini in nici un punct din
circuit; datorita prezentei campului electric purtatorii
de sarcina, toll, se deplaseaza.
Observatie. Asa cum se vede din figura AE 2.1 .4.1, cand
se doreste masurarea intensitatii curentului electric
intr-un fir conductor, ampermetrul trebuie inserat in
circuit. Se spune cad ampermetrul se monteaza in serie.
2.1.5. Caracteristici de curent
Un mare numar de componente care sunt folosite in realizarea circuitelor electrice prezinta doua borne prin
care sunt bransate (legate) in circuitul respectiv. De aceea sunt numite dipoli.
Definitie: Se numeste dipol orice components de circuit electric care prezinta doua borne de bransare.
Exemple: becul electric, rezistorul, diodele, sursele de tensiune electromotoare etc.
Fiecare tip de dipol este reprezentat printr un anumit
-
simbol atunci cand se deseneaza schema unui circuit
bec
electric. Simbolurile dipolilor pe care ii vom studia in
aceasta sectiune sunt prezentate in figura 2.1.5.1.
conductor I
Dace notam cu A si B cele doua borne ale dipolului,
metalic
vorbind de dipolul respectiv folosim expresia dipolul AB.
Consideram montajul din figura 2.1.5.3-a. Amper-
diode
metrul rnasoara intensitatea curentului electric prin
circuit. Tensiunea U la bornele dipolului AB este masurata
Fig. 2.1.5.1
cu ajutorul unui aparat numit voltmetru figura 2.1.5.2.
72
Observatii:
1. Ap cum se vede din figurile 2.1.5.3-a, b, voltmetrul,
utilizat pentru masurarea tensiunilor electrice, se
monteaza in paralel cu segmentul de circuit Ia capetele
caruia se determine tensiunea.
2. Simbolul utilizat pentru sursa in fig. 2.1.5.3-a, b, adica
suprapunerea sagetii oblice peste simbolul uzual al
sursei, indica faptul ca sursa poate furniza o tensiune
electromotoare variabila.
Variind tensiunea electromotoare a sursei, se masoara
diverse valori ale intensitatii I a curentului care trece prin
dipol si, corespunzator, diverse valori ale tensiunii U la
bornele dipolului AB. Fig. 2.1.5.2
Se constata experimental ca Ia o valoare data a tensiunii
U Ia bornele dipolului AB corespunde o valoare determinate
numai una a intensitatii / a curentului care trece prin
dipol si, reciproc, Ia o valoare data a intensitatii curentului
care trece prin dipol corespunde o valoare determinate
numai una a tensiunii la bornele dipolului. Aceasta inseamna
ca tensiunea la bornele dipolului si intensitatea curentului
care trece prin dipol sunt intr-o relatie de corespondents DIPOL
biunivoca. Aceasta corespondents U 4-> I se poate
reprezenta sub forma unui grafic I = f(U), numit qi Fig. 2.1.5.3-a
caracteristia curent-tensiune a dipolului respectiv.
Dipolul AB a fost montat in circuitul din fig. 2.1 .5.3-a
astfel incat curentul trece prin dipol de la A Ia B. El
poate fi montat insa si invers, ca dipol BA. Atunci
curentul trece prin el de Ia B la A. Se pune intrebarea:
depinde comportarea dipolului de sensul curentului care
it parcurge (de la A la B sau de la B la A)?
Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare trebuie
trasate doua caracteristici curent-tensiune:
- una corespunzand montajului dipolului AB astfel
incat, curentul parcurge dipolul de Ia A Ia B (fig. 2.1.5.3-a); se spune ca dipolul este montat in sens direct;
- o alta corespunzand montajului dipolului BA, cand curentul parcurge dipolul de la B Ia A (fig. 2.1.5.3-b); se
spune Ca dipolul este montat in sens invers.
Observatie: Un dipol poate fi utilizat in mod normal numai In anumite conditii, numite conditii de funclionare,
precizate de fabricant: acestea indica, in general, o valoare limita a tensiunii si a intensitatii care nu trebuie
ACTIVITATE EXPERIMENTALA
Folosind montaje de tipul celor prezentate in fig.
2.1 .5.3 trasati caracteristicile curent-tensiune, in montaj
direct si in montaj invers, ale urmatorilor dipoli: a)
rezistor; b) bec.
Sunt prezentate in continuare rezultatele experi-
mentale pentru:
a) un rezistor tip RCG 1 050 S (carbon aglomerat pe suport
ceramic) - tabelul AE 2.5.1 si figurile AE 2.1.5.1-a, b;
b) un bec (tensiune nominala 24 V) - tabelul AE 2.1.5.2
Fig. AE 2.5.1. a si b
si figurile AE 2.1.5.2-a, b.
73
 Tabelul AE 2.1.5.1 Tabelul AE 2.1.5.2 Din datele experimentale obtinute din graficele curent-tensiune reprezentate in figurile AE 2.1.5.1 -AE 2.15.2
rezulta o serie de concluzii.
Nr. U (V) 1(A) I (A) Nr. U (V) I (10-3 A) /(10-3 A)
crt. Montaj direct Montaj invers crt. Montaj direct Montaj invers Concluzii.
1) Toate caracteristicile curent-tensiune obtinute trec prin originea sistemului de coordonate. Un dipol a carui

_
0 0

0 cN 'I' .CD c0CDcNi.1- ..0 c0 0 c■I'Tt

50 • 10-3 0,19 • 10-3 0,2 • 10-3 caracteristica trece prin punctul (U = 0, 1 = 0) este numit dipol pasiv. Dipolii studiati aici sunt dipoli pasivi.
1 3,8 • 10-3 3,8 • 10-3 23,1 23,3
33,7 34,0 2) In cazul rezistorului in cel al becului se constata ca au caracteristici curent-tensiune in montaj invers
2 7,6 • 10-3 7,6 • 10-3 identice cu cele de Ia montajul direct: dipolii AB BA sunt echivalenti. Se spune cal rezistorul si becul sunt rfipoli
42,8 43,2
3 11,4 • 10-3 11,4 • 10-3 50,8 51,3 pasivi simetrici.
4 15,2 • 10-3 15,2 • 10-3 58,1 58,5

,-- r—v—r—r—CVel CN1

3) In cazul rezistorului caracteristica are forma unei Iinii drepte de aceea, se spune cal este un dipol
5 19,0 • 10-3 19,0 • 10-3 64,7 65,2

IN.
in timp ce becul este dipol neliniar.
6 22,9 • 10-3 22,9 • 10-3 70,9 71,5
7 26,7 • 10-3 26,7 • 10-3 76,7 77,4
82,2 82,9 Exerciliul 2.1.5.1. Folosind datele din tabelele de mai sus reprezentati grafic caracteristicile tensiune-
8 30,6 • 10-3 30,6 • 10-3 curent U = f (I) pentru dipolii studiati.
87,3 88,1
34,5 • 10-3 34,4 • 10-3
O ,--

9 93,3
92,7
10 38,4 • 10-3 38,4 • 10-3
97,7 98,6

:: .....••
rm- ■■
■1
""'

:ionsrish:" '' 11111MINNIEIRMIIIIMmomplimm 2.2. LegeaIui Ohm

'

iiii;;;;;;;;; - "OPE 2.2.1 Rezistenta dectrica

:11:1!. :
i ; ' : : : : :: :: :
h
t

■
Ham Rezistorul studiat in sectiunea precedents are o caracteristica de curent liniara. Aceasta inseamna ca intensitatea
I a curentului care trece prin rezistor este proportionala cu tensiunea U aplicata Ia capetele rezistorului. Ecuatia
him
Prelhihr LIMN acestei caracteristici liniare este
air dinurihm ::- molimihmmigriiilipmpimilpumaripsommm I=
u

sau U = R.I.
imignhimimmmi
.. iiii

:
-

Observatii:
rccifvail h1111181:11 Mum pH pH: min pm mum:: mum:: Hamm LE
!": ::: 1::::r::: OEM
1) Aceasta dependents a fost descoperita de fizicianul german Georg Simon Ohm. In onoarea lui este numital
legea lui Ohm.
IhnhlriiiiiirdOPAPIPA- Klii;Z::!!!!!!!!:111;..,.., PRIM '111:11111:111E11111:111PERIRMIRgiouglEME 2) Legea Iui Ohm, in forma dedusa aici, este valabila pe o portiune de circuit care nu confine generatoare
electrice.
ru".::;6411 r1 ;9iiii;;;;:ii;;;;;;;;;;::::::kih6, PERIMIIIN Timm pulimipmiummulimmull Constanta de proportionalitate R este numita rezistenta electrica. Din legea lui Ohm obtinem relatia de
• Fig. AE 2.1.5.1-a [oFi g.AE 2.1.5.2-a iv
definitie a unitAIii de masura a rezistentei: [R] = [051 = = 1S2
51 Hsi 1A
(A)
Definitie: 1 Ohm este rezistenta unui conductor prin care se stabilete un curent de 1 A atunci cand Ia capetele
iui se aplicA o tensiune constants de 1 V.

Exercitiul 2.2.1.1. Calcula/i rezistenta electrical a rezistorului studiat in sectiunea precedents. Comparati
rezultatul obtinut cu valoarea indicata de

711ihii1 IIIIIIII11 11: fabricant: 267,5 Q.

■ irtir Jr
Observatii:
1) In circuitele electrice se folosesc in mod curent
: 4:141"
.1.,
14- 'iiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
:::- ::::: - :::::.:...:.........r:::::::::::::::::::r
:::::::::::::::::::-:::::::thmonmu:Ral rezistori avand rezistente de ordinul kiloOhmului
"17
-;;....--p-91:::- ■ ........::.......____
:::

(1 k22 =103 S2) sau megaOhmului (1 MS2= 10 6 S2).

'7 ■ " IumlaluniralliMiliiiIIIHRTHEMIIII 2) Conductorii pentru care este valabila legea lui Ohm
Pk ARIEHERIEHRM!!!!!!!!!!::11
■
sunt numiti conductori ohmici. Becul studiat in
nti E'-u"!"--"9"---11:11:::::,Eihnighurim::::ahmri
al
sectiunea precedents nu este un dispozitiv ohmic,
IHRIE nr.":::-.9:-.-:::- --::.--;:::-"I::-.-::.
NEg ligrihiBialfillIPIMERIparmani n.....
FinloiviiMilh::... deoarece caracteristica Iui nu este descrisa de legea
• Fig. AE 2.1.5.2-b lui Ohm.

75
 Codul culoriloi penfru 4 benzi
1 F•l
Dar, conform legii lui Hooke, Ai-- • . Deci =E• Al . Folosind aceasta relatie putem rescrie expresia in
2%, 5%, 10%
E S
6,/
forma: R=pE.- .
I culoarea I banda 1 I banda 2 I banda 3 I multiplul toleranta F
negru 1 ST N 0,15m 5
Deci R=1,7•10-852•m•13.10— • =17.13. 1' S2=1552.
,
maron 10 12 1% m 2 221N 221
100 O.
Se constata experimental ca rezistivitatea depinde Substanta P a
portocaliu
de temperatura conform relatiei K2.m grad-1
galben
verge
Argint 1,6.10-8 3,6.10-3
P P o [1+ a • to )1
Cupru 1,75.10-8 4,0.10-3
unde:
1 0 Mi l, 0.10"'(, Fier 9,8.10-8 5,0.10-3
—p este rezistivitatea materialului Ia temperatura t,
[pi s, = = s; NicheUna 42.10-8 2,0.10-4
I alb 9 9
—p0 este rezistivitatea materialului Ia o temperatura 62°/oCu+18°/oN i+20°/oZn
0.1 ± 5% (J)
to aleasa ca referin0;
Manganina 43.10-8 1,0.10-5
—a este numit coeficient termic al rezistivitafii,
[a] s , = grad-1 . 86%Cu+12°/0Mn+2°/oNi
Constantan 50.10-8 1,0.10-5
0.1% „ 0.25%, 0 .5 %„ 1%
In tabelul alaturat sunt prezentate rezistivitatea Ia 54°/oCu+45%Ni+1°/0Mn
Codul culorilor pentru 5 benzi temperatura camerei (20 ° C) si, respectiv, coeficientul Bismut
Fig. 2.2.1.2 120.10-8 4,0.10-3
termic al rezistivitatii, pentru cateva materiale.
3) Elementul de circuit care se caracterizeaza in principal prin rezistenta lui este numit rezistor.
4) Rezistorii au in general forma cilindirca (fig. 2.2.1.1) si pe suprafata lor este inscrip/ionat un cod de bare Observatii:
colorate cum indica valoarea rezistentei electrice (fig. 2.2.1.2). 1) Pentru unele aliaje, cum sunt cele din tabelul de mai sus, coeficientul termic al rezistivitatii este foarte mic.
Ele pot fi utilizate pentru confectionarea unor rezistoare care au rezistenta, practic, independents de temperatura.
Rezistenta electrica este o ma'suras a proprietalli conductorilor electrici de a se opune trecerii curentului. Existenta 2) In cazul unor substante, numite semiconductoare, rezistenta scade cand temperatura creste. Astfel de substante
rezistentei electrice este datorata extrem de numeroaselor ciocniri ale electronilor liberi cu ionii pozitivi din reteaua sunt, de exemplu, germaniul si siliciul.
metalului. Prin aceste ciocniri metalul se opune trecerii curentului electric: conform legii lui Ohm, pentru o tensiune
aplicata data, curentul care se stabileste in conductor este cu atat mai mic cu cat rezistenta este mai mare. Exercitiul 2.2.1.3. Un fir de cupru, avand coeficientul termic al rezistivitatii a = 4 • 10 -3 grad-1 , conectat Ia o
tensiune constants, se incalzeste in Limp cu At = 125 °C. Aflati cum se modifica intensitatea I a curentului
Se constata experimental ca rezistenta R a unui fir conductor (ohmic) este direct proportionala cu lungimea 1 a electric care parcurge firul.
Notam cu U tensiunea constants aplicata Ia capetele firului si cu R 0 rezistenta initials a firului,
firului (R 1) si invers proportionala cu aria S a unei sectiuni transversale a firului — S -1 ), Se poate scrie atunci:
1
R p R=p•— unde p = po (1 + a • At).
S '

Constanta de proportionalitate, notate p, este numita rezistivitate. /0 / /

Se poate arata ca,practic, raportul nu se modifica Ia incalzire = 0,998 •°
Observatii: So o )

/
1) Din relatia precedents se obtine imediat unitatea de masura in SI a rezistivitatii electrice: [Pis! = K 2 * m Atunci: R =p(l+oc •Att—s—D-R=R0 (1+a•At).
2) Rezistivitatea nu depinde de dimensiunile firului conductor, ci numai de natura materialului din care este So
confectionat acesta.
Dar, conform legii lui Ohm, io = UR0 1 = ------
(Rj •
ii materialele sunt clasificate in conductoare
3) Dupa valoarea rezistivitat tie —104 semiconductoare
Folosind expresia lui R in a doua relatie gasim:
CIO 107' &I, 11) izolatoare(104 le 0, , t ),
In
= 1= .
R0 (1+a•At) 1+a•At
Exercitiul 2.2,1.2. Un fir de cupru se alungeste cu Al = 0,15 m sub actiunea unei forte F = 221 N.
Cuprul are modulul de elasticitate E = 13 • 10 1 ° N/m 2 sl rezistivitatea p = 1,7 • 10 -8 12 • m. Aflati Atunci:
rezistenta R a firului.
/0 Io Io
/— •

Solutie: Rezistenta R a firului este data de relatia: 1+4.10 -3 grad -1 .125°C 1+0,5 1,5

76 77
 22.2 Legea Iui Ohm pentru Intreg circuitul 2.2.3 Reostatull Montajul potentiometric
Faptul ca rezistenta electrica a unui fir conductor
Legea Iui Ohm pentru o portiune de circuit (care nu
este proportionala cu lungimea firului sty Ia baza
E, r contine generatoare electrice) poate fi generalizata A •B
construcIiei si utilizarii reostatelor. Reostatui este un
pentru un intreg circuit simplu (fall ramificatii), cum este
dispozitiv care, legat in serie intr-un circuit, permite
cel din fig. 2.2.2.1. Caderea de tensiune pe rezistorul R
obtinerea unui curent de intensitate reglabila. Reostatul
este, conform Iegii Iui Ohm pentru o portiune de circuit,
este construit in forma unui fir foarte lung infasurat pe
U = iar caderea de tensiune u pe circuitul interior
un suport izolator. Cele doua capete ale firului constituie
• Fig. 2.2.2.1 R sursei, de rezistenta r este u=1•r. Am vazut anterior ca
doua borne A si B (fig. 2.2.3.1). Un cursor metalic (C),
aceste caderi de tensiune sunt legate de tensiunea
care constituie a treia borna, se poate deplasa de-a
electromotoare E a sursei prin relatia
lungul infasurarii.
E. U+u. inlocuind aici expresiile tensiunilor U si u obtinem expresia matematica a Iegii Iui Ohm pentru un circuit
simplu • Fig. 2.2.3.1

2 1= E
R+ r
.
ACTIVITATE EXPERIMENTALA
Realizati montajul din figura AE 2.2.3.1. Deplasand
Exercitiul 2.2.2.1. Printr-o spiry circulars de diametru D = 1 m trece curentul dat de o sursa cu t.e.m. E
cursorul C de Ia A spre B yeti constata ca intensitatea
E = 1,5 V si rezistenta interns 0,032 SI Sarma are diametrul secOunii transversale d = 1 mm si
curentului prin circuit scade. Deplasand cursorul in sens
rezistivitatea p = 1,7 • 10 -8 Q • m. Aflati intensitatea I a curentului prin spiry.
invers se observa ca intensitatea curentului creste.
E Tensiunea intre punctele A si C este, conform legii
0
Solutie: Conform legii lui Ohm pentru un circuit simplu, 1= • •
R+r Iui Ohm pentru o portiune de circuit, UAC = I•RAc. Dar,
asa cum am vazut in anterior rezistenta electrica a unui Fig. AE 2.2.3.1
fir conductor este proportionala cu lungimea firului:
d 2 -P d 2,
Dar R=.p •-s1 - =.p . 11D - 4D Deci / =
4D RAC= k•lAc. Din aceste doua relatii obtinem pentru intensitatea curentului expresia
TC
p• d2 +r
4 I=
RAC — r k • lAc -r
1,5V 1,5V 5V
-15 A .
Atunci:/- -2 Q +0,032 Q - 0,1Q
1' Deci: cu cat lungimea utilizata a inf4urarii reostatului l Ac este mai mare cu atat curentul care se stabile$e in
41 m 6 8.10
1,7 .10-8Q • m • +0032g2 ' circuit are o intensitate mai mica.
2
10 -6 m
Exercitiul 2.2.2.2. Un acumulator cu t.e.m. E = 12 V are intensitatea curentului de scurtcircuit I,c, = 40 ACTIVITATE EXPERIMENTALA
A. Aflati rezistenta R a rezistorului care, legat Ia bornele acumulatorului, face ca tensiunea Ia borne sa
Realizati montajul din figura AE 2.2.3.2. Deplasati
fie U= 11 V. cursorul de Ia A spre B. Se constata, urmarind indicaOile
Sofutie% La scurtcircuit rezistenta exterioara R = 0 (bornele acumulatorului sunt legate una de alta
printr-un fir conductor de rezistenta neglijabila), (fig. voltmetrului, ca tensiunea intre punctele A si C creste.
E, r E.2.2.2.2-a). Miscand cursorul in sens invers tensiunea scade.
Atunci, conform legii lui Ohm pentru un circuit simplu, Tensiunea intre punctele A si C este, conform legii
lui Ohm pentru o portiune de circuit, UAc = I•RAc. Dar,
R=0 ' Sc -- . aa cum am vazut, rezistenta electrical a unui fir
r
r conductor este proportionala cu lungimea firului:
Cand se leaga Ia bornele acumulatorului rezistorul
+1i—
de rezistenta R (fig. E.2.2.2.2-b), intensitatea curentului RAC= l• Ac . Din aceste doua relatii obtinem
care se stabileste in circuit este: UAc = k././Ac.

I- E . Deci: cu cat lungimea utilizata a Infa,surarii reostatului

Fig. E 2.2.2.2 R+ r lAc este mai mare, cu atat tensiunea Intre bornele A C
este mai mare.
Tensiunea la borne este U = I • R; din aceste doua relatii obtinem:
Reostatul, legat la bornele unui generator electric,
E•R U U E
Atunci: U= U•R+U•r-E•RR(E U)=U•rR= r R = . ca in fig. AE 2.2.3.2, permite objinerea unei tensiuni
R+ r E -U E -U Isc reglabile intre una din bornele sale cursor. Acest
11V 12V 33 V mod de montare a reostatului se nume§te montaj
R= = =33Q.
,
1V 40A 10 A potenjiometric, iar dispozitivul uti I izat in acest mod se numeste potenjiometru (sau divizor de tensiune).

78 79
 Exercitiul 2.2.3.1. Montajul din figura AE 2.2.3.2 confine o sursa avand t.e.m. E= 40 V si rezistenta b) Masurarea unei rezistente mici (comparativ cu
interna r = 1 S2 si un fir metalic AB de lungime L = 0,8 m si rezistenta = 6 a Pe firul AB se rezistenta interna a voltmetrului) – montaj aval
deplaseaza cursorul C care inchide circuitul. Aflati distanta x = AC pentru care caderea de tensiune pe Vom utiliza montajul din figura AE 2.2.3.4. Tensiunea
poqiunea AC este U= 15 V. U, masurata de voltmetrul V, este identica cu cea de Ia
Solutie: Conform Iegii lui Ohm pentru un circuit simplu E= I • (R + Rx + r), si conform Iegii lui Ohm •C
bornele rezistorului a cadrui rezistenta dorim sa o
pentru o porliune de circuit U = I • Rx.
Din aceste doua relatii, eliminand I, obtinem: maisuram (in conditiile de Ia punctul a):
E.R+r Curentul I masurat de ampermetrul A, contine nu numai
,
(a) I
U Rx + 1 intensitatea curentului de masurat ci si intensitatea Fig. AE 2.2.3.4
x a curentului care trece prin voltmetru.
Pentru fir se scrie: R 1 = p , R =p— , de unde gasim:
Valoarea curentului care strabate rezistorul de masurat este deci IR = I - Uv R v . Atunci valoarea R a rezistentei
(b) de masurat este data de relaIia
R' L
Rx x R= R=
Eliminam Rx din relatiile (a) si (b):
Rv
x E—U R+r x R+r U
= • x=L• R+r
• U
L U R . x L R11 E—U E—U De aici rezulta ca =
I R
Atunci: 1 L 1+
Rv
15V _ 0,8111 _
6
5 21_
55 =0,4m
x=0,8m• 4E2+1Q Aceasta relatie arata ca valoarea U//, determinate prin
6S2 40V-15V masurare, coincide cu valoarea reala R numai dace
R<<Rv .

LUCRARE DE LABORATOR
Determinarea rezistentei electrice a unei portiuni de circuit utilizand voltmetrul si
ampermetrul in circuite de curent continuu
Pentru mAsurarea rezistente unei porliuni din circuit
este necesar, conform Iegii lui Ohm R= U/I, sa masurali
tensiunea U la capetele portiunii si intensitatea I a
curentului care o strabate.
a) Masurarea unei rezistente marl (comparativ cu
rezistenta interna a ampermetrului) – montaj amonte
Vom utiliza montajul din figura AE 2.2.3.3. Curentul I
masurat de ampermetrul A este identic cu cel care strabate
rezistorul, a carui rezistenta dorim sä o masu ram. Tensiunea
U masurata de voltmetrul V contine nu numai tensiunea
de masurat ci Si tensiunea UA = IR-RA Ia bornele ampermetrului. Valoarea tensiunii la bornele rezistorului de masurat
R a rezistentei de masurat este datA de relatia
este deci U – IR • RA. Atunci valoarea
R= U IPP • RA
" —
IR IR • fiecarei metode.
Procedeu experimental
Materialele necesare realizarii montajelor sunt: sursa
de tensiune stabilizatg, multiampermetru, multi-
voltmetru- scala 0-30V, rezistori cu valori diferite: 10C2;
5,11d2, conductori de legatura, intrerupAtor, panou (figura
AE 2.2.3.5). • Fig. AE 2.2.3.5
Realizati circuitele electrice dupe schemele din
figurile AE 2.2.3.6 si AE 2.2.3.7, asteptati verificarea
lor de Care profesor, apoi al imentati circuitele. Masurati
valorile indicate de aparatele de masura pentru o
anumita valoare a tensiunii aplicate. Repetati operatiile
pentru diferite valori ale tensiunii Ia bornele sursei in
cazul unui rezistor dat, apoi pentru ceilalti rezistori.
Introduceti datele obtinute in tabele, calculati valorile
rezistentelor electrice masurate R m si apreciati erorile
obtinute. Rx este valoarea reala a rezistentei electrice.
Utilizati toti rezistorii atat Ia montaj amonte (figura
AE 2.2.3.6) cat si la aval (figura AE 2.2.3.7) pentru a
observa din calculul erorilor experimentale utilitatea

inregistrati datele experimentale intr-un tabel de

De aici rezulta cä forma:
U
I = R + R A.
IR
Nr. ca. Rx (S2) U(V) /(mA) Rm(S2) ER= (Rm Rx)/ Rx
Aceasta relatie arata ca valoarea U//R, determinate prin masurare, coincide cu valoarea reala R numai dace (%)
R A << R.

81
80
 Calculati eroarea relative cu relatia:
ER = (Rm Rx)/ Rx (%) (1)
Lolicluzii: 1. Montajul amonte este adecvat masurarii
rezistentelor marl (mult mai marl decat rezistenta interna
mewl e3 AVAL a ampermetrului).
Montajul aval este adecvat masurarii rezistentelor
mici (mult mai mici decat rezistenta interns a
voltmetrului).
Alta metoda de determinare a rezistentei electrice
a unui rezistor este metoda puntii Wheatstone (figuraAE
2.2.3.8). Ea colline patru rezistori dintre care cel putin
unul este variabil si poate fi utilizata pentru
Fig. 2.2.3.7
determinarea valorii unei rezistente electrice
necunoscute cu conditia echilibrarii sale. Conditia de
echilibru a puntii este ca intensitatea curentului din
galvanometru sa fie nula, deci:
/ 1 42 BSI /3=14 (2)
Ceea ce implica aplicand legile lui Kirchhoff:
Rx R4 = Rv R3 (3)
Dace se cunosc valorile pentru trei dintre rezistente,
cea de a patra se poate determina din relatia (3).
0 varianta a puntii Wheatstone este puntea cu fir,
Ia care doua dintre rezistente sunt inlocuite cu doua
portiuni cu fir metalic ca In figura AE 2.2.3.10.
Echilibrarea sa se face modificand pozitia cursorului.
Atunci: Rx/i = Rv/2
Stiind valoarea Rv se poate determina valoarea
rezistentei necunoscute Rx. Lungimile si 12 ale firului
se cunosc.
Procedeu experimental
Materialele necesare puntii Wheatstone sunt: sursa
de tensiune stabilizata, galvanometru, potentiometru
5 Id2, rezistori cu valori diferite: 2052, 10052, 11d2, 2,21d2,
conductori de legatura, intrerupator, panou de lucru.
Realizati circuitele electrice (ca in figura AE 2.2.3.9),
astepta0 verificarea lor de catre profesor, apoi alimentati
circuitul electric. Cititi valorile indicate de aparatele
de masura pentru o anumita valoare a tensiunii Ia
bornele sursei si pentru o valoare data a rezistentei
necunoscute. Echilibrati puntea modificand rezistenta
potentiometrului pang cand indicatia galvanometrului
devine zero. Repetati operatiile pentru diferite valori
ale tensiunii Ia bornele sursei in cazul unui rezistor dat,
apoi pentru alti rezistori cu valori diferite. Introduceti
datele obtinute in tabelul urmAtor:
Nr. crt. Rx(S2) Rvar(S2) RI (S2) R2 (S2) Rm(S2) ER= (Rm— Rx)/ Rx
(°/0)
82
Calculati valorile rezistentelor electrice masurate Rm
si evaluati erorile obtinute.
Materialele necesare puntii cu fir sunt: sursa de
tensiune stabilizata, punte cu fir, galvanometru, rezistori
cu valori diferite: 1052, 10052 11d2, 5,11Q, conductori
de legatura, intrerupator, panou de lucru.
Realizati circuitele electrice (ca in figura
AE 2.2.3.10), asteptati verificarea lor de catre profesor,
apoi alimentati circuitul electric. Cititi valorile indicate
de aparatele de masura pentru o anumita valoare a
tensiunii la bornele sursei si pentru o valoare data a
rezistentei necunoscute. Echilibrati puntea modificand
pozitia cursorului puntii cu fir pang cand indicatia
galvanometrului devine zero.
Repetati operatiile anterioare pentru alti rezistori cu
valori necunoscute Rx diferite. Introduceti datele
obtinute in tabelul urmator:
Nr. crt. Rx (52) /1 (cm) /2 (cm) Rm(52) E R= (Rm — Rx)/ Rx
(%)
Calculati valorile Rff, ale rezistentelor electrice si evaluati erorile obtinute.
Observatie: Erorile obtinute In cazul utilizarii metodei puntii au valori mai mici decat la montajele aval si
amonte. De ce?
Pena aici am studiat numai circuite electrice simple, neramificate. In practice se folosesc circuite electrice
complexe, cu mai multe ramificatii, numite re;ele electrice. Oricat de complexa ar fi o retea electrice, pot fi
identificate in ea urmatoarele elemente constitutive (fig. 2.3.1):
—nodul de rejea — orice punct din retea in care se intalnesc minimum trei conductori; exemple: A, B, C, etc.
—latura de relea — portiunea din retea cuprinsa Intre doua noduri vecine; exemple: AB, AC, etc.
—ochiul de rejea — o succesiune de laturi de re/ea formand un contur poligonal inchis; exemple: ABCA, ACDA etc.
Observatie: Se presupune Intotdeauna ca pe o latura de retea este plasat cel putin un consumator sau o sursa;
altfel, latura respective poate fi suprimata cu respectarea regulilor precedente.
In anul 1847 Gustav Robert Kirchhoff a demonstrat doua legi care pot fi folosite la rezolvarea retelelor de
curent continuu, adica Ia aflarea intensitatii curentilor care parcurg laturile de retea.
Prima lege a lui Kirchhati se refers la nodurile de retea si exprima conservarea sarcinii electrice Intr-un nod de
retea. Ea afirma ca suma sarcinilor electrice care intra intr-un nod Intr-un anumit interval de timp este egala cu suma
sarcinilor care ies din nod in acelasi interval de timp.
Enunt: Suma algebrica a intensitatilor curentilor electrici
care se Intalnesc intr-un nod de retea este egala cu zero
n
lIk = 0
k=1
k In relatia precedents se iau, cu semnul +,
,
intensitatile curentilor care intra in nod si, cu semnul —
intensitatile curentilor care ies din nod.
83
 Exercitiul 2.3.1. in circuitul din figura E 2.3.1-a se cunosc El = 22 V, ri = 1 Q, E2 = 19 V, r2 = 1 Q,
ACTIVITATE EXPERIMENTAIA
R1 = R3 = 4 Q, R2 = 6 Q. Aflati intensitatile I„ I2 si I3 ale curentilor care parcurg rezistorii de rezistente
Realizati montajul din figura AE 2.3.1. Inchideti R2 si respectiv, R3.
,

R1
intrerupatorul Ksi cititi indicatiile celor trei ampermetre. Solutie: In primul rand alegem in mod arbitrarsensul curentilor /1 , /2 si 13 , care strabat cele 3 rezistoare
Se constata ca I = 11 +12, in acord cu prima lege a lui (fig. E 2.3.1-b). In al doilea rand alegem, in mod arbitrar un sens de parcurs pentru doua ochiuri independente (din
Kirchhoff. cele 3 care exista) (fig. E 2.3.1-b).
Pentru a aplica aceasta lege se fixeaza, in prealabil, in Putem trece acum Ia aplicarea legilor lui Kirchhoff. Exists n = 2 noduri (A si B). Dintre acestea unul singur este
mod arbitrar, un sens al curentului pentru fiecare latura independent (n 1 = 1). Aplicam prima lege a lui Kirchhoff, de exemplu, pentru nodul A:
—

de retea (fig. 2.3.1). Apoi se scrie ecuatia curentilor pentru

+ 12 —13 = O. (a)
fiecare nod. Astfel, pentru nodul A din figura 2.3.1 avem:
Intensitatile curentilor care intra in nod se iau cu sensul
— / 6 -F/ 3 —/,—/ 4 =0.
Observatii: +, iar cele ale curentilor care ies din nod, cu semnul
1) In final, cand se calculeaza intensitatile curentilor Aplicam apoi legea a doua a lui Kirchhoff pentru cele

2 se constata ca pentru unele se obtin valori pozitive, iar

pentru altele valori negative. Aceasta inseamna ca,
doua ochiuri de retea (folosind conventiile de semn
enuntate mai sus):
pentru cele care au valori negative, sensul curentului E,= I, • R, + R3 + I, • ri ;
fixat initial (in mod arbitrar), a lost ales greit sensul E2 = • R2 + 13 • R3 + 12 • r2 •

real al curentului este invers celui fixat Inlocuim aici valorile numerice si obtinem:
2) Prin aplicarea acestei legi se pot scrie necualii pentru 22 = 4 . + 4•/3 + 1 • /1 ;
cele n noduri ale unei retele. Dintre acestea numai 19 = 6 • 12 + 4 • 13 + 1 • I2 •
n-1 sunt independente. Ecuatia pentru ochiul n se poate Deci: 22 = 5 • /1 + 4 • /3 ; (b)
obtine algebric din celelalte n-1 ecuatii. 19 = 7 • 12 4 13 . (c)
A doua lege a lui Kirchhoffse refers la ochiurile de retea.
Ecuatiile (a), (b) si (c) formeaza un sistem de 3 ecuatii
Fig. AE 2.3.1 cu 3 necunoscute. Le rezolvam si obtinem:
Enunt: Suma algebrica a tensiunilor electromotoare ale
= 2 A, 12 = 1 A, /3 = 3 A.
surselor in lungul unui ochi de retea este egala cu suma algebrica a caderilor de tensiune de pe laturile ochiului:

Ek = I, •R1 . Exercitiul 2.3.2. In circuitul din figura E 2.3.2-a

k=1 j=i se cunosc E2 = 19 V, r2 = = 1Q, = 4Q, R2
Pentru aplicarea acestei legi este necesar sa se aleaga, in prealabil, in mod arbitrar, pentru fiecare ochi de retea, 3 = 2S2 si I = 2 A. Aflati /2, 13 si E1 sl =R
un sens de parcurgere a ochiului. Apoi se scriu ecuatiile pentru ochiurile de retea. La scrierea ecuatiilor se diferenta de potential V, — V8.
folosesc urmatoarele conventii de semn.
Solutie: Alegem un sens de parcurs a doua ochiuri
Conventii. independente (dintre cele 3 care exista) (fig. 2.3.2-b).
1) 0 tensiune electromotoare E se is cu semnul +, dace sensul de parcurs ales pentru ochi strabate sursa in sens direct Aplicam prima lege a lui Kirchhoff pentru nodul A (un
(de Ia borna negative Ia cea pozitiva); in caz contrar tensiunea electromotoare respective se is cu semnul singur nod este independent):
Dace sensul ales de not pentru parcurgerea ochiului de retea coincide cu sensul ales pentru curentul electric
+ — 13 = 0.
din latura, atunci produsul I•R respectiv se is cu semnul +, iar in caz contrar se is cu semnul
De exemplu, pentru ochiul ABCA din figura 2.3.1 obtinem ecuatia: — E1 +E2 =I1 •R1 +12 •R2 +13 . R3 . Aplicam legea a doua a lui Kirchhoff pentru ochiurile
independente:
Observatii: E1 =I3 • R3 +11 • R1 +I1 • ri
1) Cu ajutorul celei de a doua legi a lui Kirchhoff se pot obtine ecuatii pentru toate ochiurile de retea. Aceste E2 = 13 • R3 + 12 • R2 + 12 • r2
ecuatii nu sunt toate independente. De aceea legea a doua a lui Kirchhoff se aplica numai pentru ochiurile
Introducem in aceste trei ecuatii valorile numerice si
independente (formate din laturi dintre care cel pulin una nu apartine si altor ochiuri). Care ochiuri se considers
obtinem:
ca fiind independente este, Intr-o anumita masura, o alegere arbitrara. De exemplu, in figura 2.8.1, sunt trei 2+/2 — 13 =0
ochiuri de retea: ABCA, ACDA si ABCDA. Oricare doua dintre acestea pot fi alese ca ochiuri independente.
F1 =243 +2-4+2.1
Dace, de exemplu, se aleg ca fiind independente ABCA si ACDA, se vede din figura Ca ochiul ABCDA nu este
independent: nu are nici o latura care sa nu apartina celorlalte doua. {
19=2•/3 +2.12 +142
2) Daca reeaua are n noduri si l laturi atunci, conform unei teoreme a lui Euler, numarul de ochiuri pentru care
Aceste ecuatii pot fi rescrise astfel:
se pot scrie ecuatii independente este o=l—n+1.
Aceasta inseamna ca din cele doua legi ale lui Kirchhoff se obtine un numar total de ecuatii independente egal
cu numarul de laturi din retea
Ei =2.13 + 10
(n-1)+(l—n+1)=1,
19=2- 13 +3. 12 .
adica egal cu numarul de necunoscute (intensitatile curentilor prin fiecare latura).

84 85
Ele formeaza un sistem de 3 ecuatii cu 3 necunoscute; it rezolvam si obtinem: Pentru ca rezistorul din figura 2.4.1.2-b sa fie echivalent
R1
cu sistemul celor doua rezistoare este necesar ca
/, = 3 A, /3 = 5 A, E, = 20 V.
ampermetrul sä indice aceeasi intensitate I a curentului
Pentru a calcula diferenta de potential VA — VB , pornim din punctul A de potential VA si parcurgem un traseu din circuit si sa existe aceeasi tensiune Uintre punctele
de circuit'Dana ajungem in punctul B de potential VB. Tot ce mareste potentialul se adauga Ia VA cu semnul M si N. Atunci, conform legii lui Ohm, U =I • Rep. Din
+, si tot ce micsoreaza poterlialul se adauga la V A cu semnul Sunt posibile 3 trasee: aceste ultime doua relatii gasim imediat ca

>C >D >B;c)A >E >F-->B 1 1 1

a) de la A, prin R3 , direct la B;b)A — — — — —

in cazul (a) avem: Rep R1 R2

Fig. 2.4.1.2-a
VA /3 • R3 = VB VA VB = /3 • R3 = 5A• 252=10 V Acest rezultat poate fi imediat generalizat Ia cazul a
In cazul (b) avem: trei sau mai multe rezistoare.
VA — E2 + /2 • r2 + 12 • R2 = VB = VA — VB = E2 /2 ( R2 + r2) =19-3(2+1)=10V Concluzie. Inversul rezistentei echivalente a mai multor
in cazul (c) avem: VA—E, + r, + R1 = V, VA — VB= — /1 • (R, + r) = 20 — 2•(4 + 1) = 10 V. rezistoare legate in paralel este egala cu suma inverselor
Cu toate cele 3 metode obtinem, asa cum trebuie, acelasi rezultat. rezistenIelor acelor rezistoare:
2
1 1 1 1
—=—+—+...+—.
2.4. Gruparea rezistoavelor so eratoarelor k Rep R1 1?2 R„

2.4. Gruparea rezistoarelor

Exercitiul 2.4.1.1 Aflati rezistanta echiva-
Consideram doua rezistoare de rezistente R1 , respectiv, R2 , legati in serie (fig. 2.4.1.1-a). Ne punem problema A
sa gasim valoarea rezistentei unui singur rezistor care sa fie echivalent cu ansamblul celor doi rezistori: dupa lenta R a dipolului AB din figura E 2.4.1.1-a.
inlocuire prin circuit sa circule un curent de aceeasi intensitate si diferenta de potential intre punctele A si B sa Se dau: R1 = R2 = R3= = 2 Q, R4 = 3 Q.
Solutie: Rezistorii R2 S i R4 sunt grupati in serie.
fie aceeasi (fig. 2.4.1.1-b).
In montajul din figura 2.9.1-a voltmetrele V 1 si V2 indica tensiunile U1 , respectiv U2 , iar voltmetrul V indica o
li inlocuim cu un rezistor echivalent (fig. E
2.4.1.1-b) de rezistenta R5 : R5 = R2 + R4 = 5 Q. Rezistorii
tensiune U. Se constata ca U= U i + U 2 . Dar, conform legii lui Ohm, U1 =I • R1 si U2 = I • R2 . Deci: U =/ • R i +I -R2 . B•
Pentru ca rezistorul din figura 2.4.1.1-b sa fie echivalent cu sistemul celor doua rezistoare este necesar ca R3 si R, sunt grupati in paralel. li inlocuim cu un rezistor
Fig. E 2.4.1.1-a
voltmetrul sa indice aceeasi tensiune U intre punctele echivalent
A si B si ca prin circuit sa circule un curent de aceeasi de rezistenta R, (fig. E 2.4.1.1-c).
intensitate I. Atunci, conform legii lui Ohm, U= I • R„.
1 _ 1 4. 1 = 1 + 1 = 7
Din aceste ultime doua relatii gasim imediat ca R,= R1 R6 = 10
7 5.
R6 — R, R, 2 + 5 10
+ R2 . Acest rezultat poate fi imediat generalizat Ia cazul
a trei sau mai multe rezistoare. Rezistorii R1 si R, sunt grupati in serie. Ii inlocuim cu un
rezistor echivalent (fig. E 2.4.1.1-d) de rezistenta Re:
Concluzie. Rezistenta echivalenta a mai multor
rezistoare legate in serie este egala cu suma 10 , 24
R = +R = LIZ + =
rezistentelor acelor rezistoare: 7 7

Res = R1 +R2+...+12„.
Consideram doua rezistoare de rezistente R 1 ,
respectiv R2 , legate in paralel (fig. 2.4.1.2-a). Ne punem
problema sa gasim valoarea rezistentei unui singur
rezistor care sa fie echivalent cu ansamblul celor doua
rezistoare: dupa inlocuire, prin circuit sa circule un
curent de aceeasi intensitate si diferenta de potential
intre M si N sa fie aceeasi (fig. 2.4.1.2-b).
In montajul din figura 2.4.1.2-a ampermetrele A l si
Fig. 2.4.1.1-a
A2 indica intensitatile I„ respectiv /2 , iar ampermetrul
A indica o intensitate 1. Se constata ca .1=11 +12 , in
conformitate cu prima lege a lui Kirchhoff. Dar, conform
legii lui Ohm, U =I, • R1 si U =12 • R2 . Deci:
2.4.2. Gruparea generatoarelor electrice
Consideram doua generatoare identice, avand fiecare
tensiunea electromotoare E si rezistenta interna r montate
in serie ca in figura 2.4.2.1 si avand in circuitul exterior
un rezistor de rezistenta R. La acest tip de grupare borna
negativa a unui generator se leaga la borna pozitiva a
generatorului urmator.
Aplicand acestui circuit legea a doua a lui Kirchhoff
obtinem relatia

U U 2• E
I= - I =
R1 R2 R+2•r'

87
 care poate fi apoi usor general izata la cazul a n generatoare legate in serie
/ - /1 - /2 = 0
n•E
= 5I 1 + / =3,6
R+n•r
2/ 1 = 1 2

Concluzie. Gruparea serie a n generatoare electrice identice, de tensiune electromotoare E si rezistenta interns Substituind a treia ecuatie in prima obtinem: I =3 I. inlocuind acum I in a doua ecuatie obtinem:
r fiecare, este echivalenta cu un generator avand tensiunea electromotoare Ees = n • E si rezistenta interioara
3,6
r„= n • r. 51 + 3 /1 = 3,6 8 /, = 3,6 /1= =0,45A ; / = 3 /1 = 1,35 A; /2 = 2 /1 = 0,9 A.
8
Observatie. Gruparea serie a generatoarelor electrice se foloseste pentru a obtine la bornele rezistentei R o
tensiune mai mare: U = n • (E - I • r).
Exercitiul 2.4.2.2. Trei surse avand t.e.m. El = 1 V, E2 = 1,1 V si E3 = 1,2 V si rezistente interioare r1 = 2 S-2,
r2 = 3 S-2 si respectiv r3 = 1 S2, sunt conectate in paralel. La bornele comune A si B ale surselor este legat
Exercitiul 2.4.2.1. Un circuit electric cuprinde doua surse de t.e.m. E 1 = 4 V si E2 = 3,2 V si rezistente un rezistor cu rezistenta R. Aflati: a) intensitatea I a curentului prin rezistorul R = 20 S2; b) intensitatile
2 interioare r1 = 0,5 SZ si, respectiv r2 = 1,5 SZ legate in serie si un rezistor A de rezistenta R 1 = 10 S2 (fig. si 12, prin surse, si I', prin rezistor cand sursa de t.e.m. E3 este scoasa din circuit; c) tensiunea electrica U 2
E 2.4.2.1-a). Aflati: a) caderea de tensiune U in circuitul exterior; b) tensiunile U1 si U2 la bornele pe care o indica un voltmetru de rezistenta R, = 2 ka
fiecarei surse; c) numarul N de electroni care trec printr-o sectiune transversals a circuitului in timpul Solutie: Conform figurii E 2.4.2.2-a avem:
= 10 s; d) intensitatile /, I 1 si I2 prin fiecare latura a circuitului, daca in paralel cu rezistorul A se leaga
rezistorul B de rezistenta R2 = 5 a
Solutie: 1 1 + / 2 + 13 = /
E2 , r2 E1 - E2 = /11-1 - / 2 1'2 21 1 -3 I 2 =- 0,1
E1 + E 2
a) +E 2 =7(R i +/-1 -H-2 ) 1= E2 - E3 =12r2 - 1 3 r3 3/ 2 -1 3 =- 0,1 •
+1 R1 + r2
E 3 =1 3 r3 + I R {
/ 3 +20 I =1,2

U=I Ri U=(E i +E 2 )- • Din a patra ecuatie obtinem: / 3 = 1,2 - 20 I .

R 1 + +r2
Substituind 13 in celelalte trei ecuatii obtinem sistemul:
.7 , 10 72 L
R1 U =/ =- =u v„ • I i +1 2 +1,2 - 20 1=1 / 1 + 1 2 =21/-1,2
12 12

(E 1 +E2 )
2 /-3 12= - 0,1 = 3 I 2 - 2 /= 0,1

b) U1 =E i -I r1 E1 {
1,2-20 I -3 12 =0,1 201+3/ 2 =1,1
R1 + r2

7,2.0,5 Din prima ecuatie: /2 = 21 I - 1,2 - /1 ; rezulta sistemul:

U1 =4 = 4 - 0,6 .0,5=3,7 V .
12
63 / -3,6 -3 / 1 -21 1 = 0,1 {63 I - 5 • / 1 =3,7 .3 {1891-151 -111
r2
U2 = E2 I r2 U2 = E2 (El + E {
20 / + 63 / -3,6 -3 / =1,1 83 I-3 1=4,7 •(-5) -4151+151=-23,5 •
1 + R r2

1,5 12' 4
U2 = 3,2 - 7,2 . = 3,2 - 0,9 = 2,3 V • Adunand ecuatiile obtinem: -226 = -12,4 /= =54,9mA .
12 226
b) Conform figurii E 2.4.2.2-b, avem:
lel El + E2
N • lel
*Fig. E 2.4.2.1-a + r2
r1 I1 - r2 1' + r2 1 1 = E 1 - E2
E , E2, r2 1
10 72 El -E 2 =ri / 1 - r2 I2
N= io • ' = 3,75.1019 r2 1' - r2 I1 + RI' = E2
1,6021.10 - 12 E 2 =r2 1 2 + RI'
Prelucram ultimele doua ecuatii:
d) Conform figurii E 2.4.2.1-b avem:
I (r1 + r2 )1 1 -r2 1'=E i -E 2 +r2 (r1 + r2 )1.2 11 - r22 I' = (E i - E2 )• r2
1 - I1 - 12 = 0 / - /1 - 12 =0
2 1 1 +(r2 + R)1' = E 2 • -r (r1 + r2 ) - 0-1 + r2 )r2 I1 + (ri + r2 Xr2 + 101' = (ri + r2 )E2
1 0/ 1 + 2/ =7,2
{

El + E2 = /1R1 + +r2 ) {

12 1 0/1 + 512 = 0
{
0 = -1 1 R1 + 12R2 -

'Fig. E 2.4.2.1 -b R2

88 89
 Adunand cele doua relatii obtinem: 2.4.3. 5untul ampermetrului
(r1 r2 + r1 R + r22 -Fr2 R-r2)/ , = r2 E1 -r2 E2 +1'1 E2+ r2 E2
F)Pfinitie: Se numeste pni un rezistor electric legat in paralel Ia bornele unui ampermetru pentru a-i marl
E2 domeniul de masurare.
1 1,1
( +
R Rj, El + E2 2 3 5,2 6
(ri r2 + ri R + r2 R)I'= r2 E1 +ri E 2 1+-—+ i '= I'= L = • =49 mA
r2 r2 6 106 ProblemA Fie un ampermetru A de rezistenta internal RA, care poate masura curenti avand intensitatea I 5_ IA.
1+ 1+20( 1 + 1)
r2 2 3 Sad se determine valoarea rezisten,tei rezistorului unt, care trebuie legat in paralel la bornele amper-metrului A,
pentru a-i permite masurarea unor curenti avand intensitatea I n • I A .
El — = 1 - 0,049. 20 = 1— 0,98 — 0,02 _
E 1 =r1 I 1 +I 1 Rly'= 0,01= 10mA
2 2 2
Pentru a masura un curent / = n - IA , de n on mai
mare decat valoarea nominala IA , este necesar ca Ia RA
E 2 — R ,1 0,98 0,12 - I B
12= = = = 0,04 — 40 mA . bornele ampermetrului sä se monteze in paralel un
2 R2 3 3 rezistor a carui rezistenta Rs sa fie astfel incat, Ia Is V 2
separarea curentului in nodul B prin ampermetru sá
,
c) Conform figurii E 2.4.2.2-c, rezistenta echivalenta a gruparii paralel rezistor-voltmetru este:
treaca numai un curent I A (fig. 2.4.3), restul curentului
I 11 = 1 + 1 trecand prin rezistorul Bunt:
_ = 0,0505 ; R e =19,8 Di;
Re R R,, 20 2000 Rs
= /A + is n•IA=IA÷Is• • Fig. 2.4.3
52 1 = 52 6 De aici rezultO ca
/e = ' • — = 0,0495 ; U=/ e Re =0,98V . IS *sr-- (n .
6 6 105
1+19,8•
6 Aplicand apoi legea a doua a lui Kirchhoff pentru ochiul din figura 2.11.1 obtinem:

Consideram apoi doua generatoare electrice identice, 0 = IA • RA — I s • 1?s IA • RA =IS • Rs .

avand fiecare tensiunea electromotoare E si rezistenta Inlocuind in aceasta rela/ie valoarea Iui /s, obtinem pentru rezistenta rezistorului Bunt expresia
interna r, montate in paralel ca in figura 2.4.2.2-a si avand
in circuitul exterior un rezistor de rezistenta R. La acest RS = R A •
n-1
tip de grupare bornele negative ale generatoarelor se leaga
impreuna si, la fel, bornele pozitive se leaga si ele Ia un
loc. Prima lege a lui Kirchhoff, scrisa pentru nodul A, clá
relatia 11 +12 = I. A doua lege a lui Kirchhoff scrisa pentru
ochiul de sus conduce Ia relatia / 1 = /2 , iar pentru ochiul 2.4.4. Rezistenta aditionala a voltmetrului
de jos la relatia E= I2 •r+ I .R. Din aceste 3 ecuatii se
obtine in final relatia Definitie: Se numeste rezistenta aditionaia rezistenta unui rezistor care trebuie legat in serie cu un voltmetru
pentru a-i marl domeniul de mAsurare si a asigura protectia sa.
I=
'
R + -11
2 Problerna: Fie un voltmetru de rezistenta interna R, care poate masura tensiuni U Sa se determine valoarea
care poate fi apoi generalizatO la cazul a n generatoare rezistentei adiIionale a rezistorului, care trebuie legat in serie cu voltmetrul, pentru a-i permite masurarea unor
identice montate in paralel: tensiuni u < n .uv

Pentru a masura o tensiune U < n-Liv, de n on mai mare decat valoarea nominala U,, este necesar ca in serie
cu voltmetrul sa se monteze un rezistor a ca'rui rezistenta
Ra sa fie astfel Inca caderea de tensiune pe voltmetru sa U
Concluzie. Gruparea paralel a n generatoare electrice
,

fie numai Uv (fig. 2.4.4.1), restul caderii de tensiune

identice, de tensiune electromotoare Esi rezistenta interna
urmand sä se realizeze pe rezistorul montat in serie cu
rfiecare, este echivalenta cu un generator avand tensiunea
voltmetrul:
electromotoare EeP =E si rezistenta interioara reP =r /n. LJ
U =Uv +Ua n tiv = UvUa _ (n-1 -U,.
Observatie: Gruparea paralel a generatoarelor electrice De aici, folosind de doug on legea lui Ohm pentru o
se foloseste pentru a obtine prin rezistenta R un curent portiune de circuit
de intensitate mai mare decat cel stabilit in cazul A B
Ua =Iv •Ra , UV =Iv •Rv ,
Fig. 2.4.4.1
utilizarii unui singur generator.

91
obtinem pentru valoarea rezistentei aditionale expresia
Influenla rezistentei interne a voltmetrului
Pentru a masura caderea de tensiune U= R • I pe un
rezistor de rezistenta R se monteaza in paralel cu acesta
I A R un voltmetru V (fig. 2.4.4.2). Voltmetrul are, insa, el
insusi o rezistenta Rv si de aceea, in nodul A curentul
, interiorul conductoarelor unui consumator unde se transforms in alte forme de energie.
U= 1•R I se desparte in doi curenti /v si I,. Conform primei legi
a lui Kirchhoff
0
Observatii:
1) Energia electrical nu este energia curentului electric, ci este energia campului din conductoare: din expresia ei
matematica se vede ca ea poate varia chiar daca intensitatea curentului este constants.
2) In circuitul exterior este posibil sal existe mai multe consumatoare. Relatia W elt = U•/•t exprima si energia
consumata in timpul t de un singur receptor electric la bornele caruia exists tensiunea electrica U si care este
parcurs de un curent electric de intensitate I.
3) Intr-un circuit electric energia furnizata de generator este transmisa prin intermediul campului electric din
Atunci cand receptorul este un rezistor de rezistenta R energia electrica primita de acesta se disipa sub forma de
,

R, caldura. Conform principiului conservarii energiei, caldura, Q, dezvoltata in regim stationar, de un resou, de
I = Iv + . exemplu, este egala cu energia primita:

Aplicand apoi a doua lege a lui Kirchhoff ochiului din

-u2 2
A • B figura 2.4.4.2 obtinem Q=U•I•t= •t=I * R•t
Fig. 2.4.4.2
0 = Iv • Rv — R l v • Rv = • R
Aceasta este expresia matematica a legii lui Joule. Legea lui Joule este legea efectului termic al curentului
Eliminam din aceste doua ecuatii si scoatem expresia lui electric si a fost gasita experimental de James Prescott Joule in anul 1841. Ea poate fi enuntata astfel:
Rv
I1 = I
R + Rv Enunt: Caldura degajata la trecerea curentului electric print-un conductor este direct proportionala cu rezistenta
conductorului, R, cu patratul intensitatii curentului care trece prin conductor, I, si cu timpul cat circula
Aceasta inseamna cal tensiunea masurata este
curentul electric, t:
•R
Umas =li .R=I• " =I Q =1 2 • R•t .

R + Rv 1+ .
Rv
Aplicatiile legii lui Joule sunt: plita electrical, fierbatorul, resoul, uscatorul de par, aeroterma. Despre ele vom
Comparand aceasta relatie cu expresia tensiunii de masurat discuta putin mai tarziu.

U =1 • R
Exercitiul 2.5.1. In circuitul din figura
constatam cal tensiunea masurata este mai mica. Pentru ca tensiunea masurata sa coincida cu tensiunea de E 2.5.1-a se dau t.e.m. Ei = 3 V si E2 = 1,5 V, I
masurat, deci pentru ca influenja voltmetrului sä poata fi neglijata, este necesar ca R « Rv . rezistentele interne, r , = 2 Q si r2 = 0,5 Q si Ei ,r1
rezistenta R = 5 Q. Voltmetrul, V, are
Concluzie. Voltmetrul trebuie sa alba o rezistenta interns mutt mai mare decat rezistenta de masurat. rezistenta interns foarte mare. Aflati:
E2 ,r2
a) intensitatea curentului prin sursa 1; b) tensiunea la
bornele voltmetrului; c) caldura dezvoltata in rezistorul
R in timpul T= 10 min. • Fig. E 2.5.1-a.
2.5. Energia i puterea electric is Soluie:
Efectul terinic al curentului electric a) Alegand sensul de parcurgere ca in figura E 2.5.1-b,
avem:
Asa cum am vazut anterior, tensiunea electromotoare a unei surse electrice, E, este data de relatia: — E2 =I (r, + r2 + R)

E =— El — E 2 1'5
I= I = = 0,2 A
q r1 + r2 + R 7,5
unde L este lucrul mecanic efectuat de generator pentru a deplasa sarcina q prin Intreg circuitul electric. Deoarece
b) U = UAB; E = UAB +
, r, UAB = Ei R, = 3 0,2 • 2 =
q = I • t, rezulta ca energia furnizata de generatorul electric in timpul t este data de relatia
= 3 — 0,4 = 2,6 V.
wt = E•I•t.
c) Q= PRT= 0,04 5 600 = 0,04 • 3000 = 120 J.

•
Aceasta energie provine din energii de alts natura, care se transforms in generator in energie electrical. inlocuind
in aceasta relatie E= U+u obtinem:
Wint = U•I't,
W t = Wext+Wint, Wext =
unde We„t este energia consumata in circuitul exterior, iar 14/1n , este energia disipata in interiorul generatorului.

92 93
 Fxercifiul 2.5.2 Observalii:
Douai rezistoare se leap in serie, apoi, in paralel, la bornele unei surse de rezistenta interna nula. Efectul 1) Energia se masoara, in SI, in Joule. Pentru energia electrica, in practicA se foloseste si o unitate de masura mai
Joule la legarea in paralel este de n = 5 on mai mare decat Ia legarea in serie. Cunoscand R, = 100 Q, mare, numita kilowatt-ora:
determinati R2 . 1 KWh = 10 3 W •3600 s = 3,6 .10 6 ).

Solutie. Procedand ca si in cazul energiei se pot obtine expresii alternative pentru putere.
Pentru legarea in serie avem:
Exercitiul 2.5.3. Pentru confectionarea rezistorului unei plite electrice de putere P = 600 W, ce
QS =c21 +Q 2 =PR, t+I 2 R2 t= functioneaza Ia tensiunea U = 120 V, se foloseste sarma de crom-nichel de diametru d = 0,75 mm.
Aflati lungimea L a sarmei necesare.
2 Solutie:
E2 E
(R1 + R 2 )t = t.
(R1 + R 2 ) 2 Ri +R 2 2 L L L U2
Pentru legarea in paralel:
P= =R=
R=
U
S 70 2
=4p •
70 2 p
—4 p
7rd 2
= L= 7rd2
4p
U2

P
E2 4
E2
p = C2;= + Q2 - t+ - t = E 2 R1 + R2 t.
R2 Ri R2
R, 3 14 . 75 2 .10 -10 12 2 .10 2 1059,75
L— ' = = 9,465 m 9,5 m
Dar: 4.111,96.10 -8 6.102 111,96

E2t Exercitiul 2.5.4. Un generator produce aceeasi putere electrica printr-un rezistor cu rezistenta R 1 = 9 Q
Qp E2tR‘+
R1 R 2 sau cu rezistenta R2 = 16 Q R1 ). Aflati rezistenta interioara generatorului, r.
Obti nem: Solutie:
(R1 +R 2 )2 =nR,R 2 Kr +RI +2R,R 2 =5R,R 2 —3R,R 2 + =0 .
E =1 (R, +r) }
,

Solutiile ecuatiei sunt: I,(R,+r)=1 1 (R2 +r) (a)

E=11(R,+r)
2
3R 1 ± V9Ri 4Ki 3R1 3 ± 2,236 {0,382 R 1
R2 =Ri
2 2 2,618R1
12
{P =lR,
(solutia cu sens).
P=IP ? 2
Folosind legile lui Ohm pentru circuitul simplu, E=I • (R+r), sau pentru o portiune de circuit, U = I • R, dupd
caz, se pot obtine si alte expresii ale energiei electrice:
Inlocuind I si 1 2 in relatia (a) obtinem:
,

u2
E2 u2 R + r R., + r
•t=I2.(R+64; Wex =— •t=l 2 •R•t;w int =— 4=1 2 .r•t.
Wt =
R+r t R
ii'1/
./T-f- 2 •r k7 r

unde 14/ este energia totala furnizata de sursa, We este energia consumata in circuitul exterior (pentru transportul
sarcinii q = I • t, iar want este energia consumata in interiorul sursei. VR7 — F)r = R2 C- - T?2 • R • R, =VR, R 2 (j2 - FR-7)
Puterea este legata de energie prin relatia r = VR,R2 = r=V9•16 =3•4=12S2

r =W
ConsiderAm un circuit Inchis format dintr-un generator de tensiune electromotoare E, rezistenta internal rsi un
receptor cu rezistenta R. 0 parte din energia dezvoltata de generator se disipa in interiorul acestuia si numai
Corespunzator, din relatiile precedente obtinem expresiile matematice care dau puterile electrice:
restul ajunge Ia consumator. Se poate introduce deci notiunea de randament al circuitului, definit de relatia
—puterea dezvoltata de generator:
Pt = E• I; Wext
11=
—puterea consumata in circuitul exterior (sau de un consumator oarecare):
Pext = U • I; Folosind aici expresiile energiei totale 14/ dezvoltate de generator si, respectiv, 14/,,,, care ajunge Ia receptor, se
obtin pentru randamentul circuitului expresiile:
—puterea disipata in interiorul generatorului:
pint = u • I. U R
E = R+r
1=—

94 95
 Exercitiul 2.13.5. 0 sursa de curent continuu disipa in circuitul exterior aceeasi putere P = 100 S2 fie Becul este un rezistor neohmic, rezistenta lui creste
ca la bornele ei este legat fie un rezistor cu rezistenta R 1 = 4 S2 fie unul cu rezistenta R2 = 9 S2 (#Ri ). ()data cu cresterea temperaturii filamentului sat].
Aflati: a) rezistenta interioara a sursei, r; b) t.e.m. a sursei, E; c) randamentele ri l si X1 2 ale transferului Puterea electrica a unui bec se poate calcula stiind
de putere de la sursa la exterior in cele doua cazuri. valorile intensitatii curentului din circuitul de
Solutie: alimentare,l, precum si valorile tensiunii la bornele
sale, U.
E2 P=U•I
P = 1,2 R, = (R, +r • intrucat becul cu incandesce* se comporta ca un
RT rezistor, relatia este valabila atat in curent continuu,
a) E2 R,+r R2 +r cat si in curent alternativ (aici aparatele de masura vor
P = 1R2 =
kR2 +02 • indica valorile elective ale tensiunii si ale curentului).

VTr=1J2 R i +41R7r
R 2 X+I

r R 2 —F)= R i R 2 (1k72 Thrk.7); deoarece R2 # R1 , putem scrie: ACTIVITATE EXPERIMENTALA

r=l1R 1 R 2 =4
.F§= ,116=652 Realizati circuitele de alimentare a unui bec de
1 2 )2
+P lanterna dupa schemele din figura AE 2.5.2, modificati
b) E2 = —
P P (R 1 + Ri R 2 )2 =P • Ri
(R 1 +02 = — valorile tensiunii de alimentare si cititi valorile
curentului si ale tensiunii la borne indicate de aparatele
de masura. Deoarece becul ales are valoare mica a
.f? 2 ) = 102+3)=50V;
N115 fk.7 +1 E= rezistentei electrice alegeti montajul aval.

P P
P1 E2
P
P
E2
+r Alegeti scale potrivite pentru ampermetrele si
voltmetrele utilizate in c.c si c.a. Dispozitivele
R+r experimentale realizate cu piese din trusele de fizica
pentru liceu arata ca in figurile AE 2.5.3.
P \ 100 1 2 lntroduceti datele experimentale in tabele de forma:
—
— • kR + r )= + 6) = — .10 = =0,4 40%;
E2 50 25
U(V) 1(A) P(W)
P \ 1 15
= -• r) = —(9 + 6) = = 0,6 = 60%
Calculati valorile puterii becului in cele doua
E2 25 25
variante de alimentare.
Reprezentati grafic dependentele: P = P (I) si
P = P (U), atat in curent continuu cat si in alternativ P=P(f)
LUCRARE DE LABORATOR 3 _ _
(figura AE 2.5.4).
Determinarea puterii unui bec 2,5

2.5.1. Transferul optim de putere

2 ii=ra
i
Veti utiliza un bec cu incandecenta alimentat intai
in curent continuu, apoi in curent alternativ pentru a Sa consideram un rezistor de rezistenta R, conectat
i 1 ammorrAmiiiii
0,5 11111111111111111Per
masura intensitatea curentului care trece prin el si Ia bornele unei surse de tensiune electromotoare E, si a L .A41111111111111111
111IPPIPr
tensiunea Ia borne. Ulterior yeti calcula puterea rezistenta interna r (fig. 2.5.1.1). Puterea tota la
electrica a becului in ambele modalitati de alimentare. dezvoltata de sursa este A)
* Fig. AE 2.5.4
Becul cu incandescenta a fost inventat in urma cu
E2
mai bine de 100 de ani de care americanul Thomas Pt = E•I =
Alva Edison. El functioneaza pe baza legii lui Joule. R+ r
Astfel, la trecerea curentului electric prin filament, unde s a folosit legea lui Ohm pentru Intregul circuit
-

acesta se incalzeste pang la aproximativ 2700-2800 °C,

ajunge Ia incandesce* si emite lumina alba. I=

•
R+r•
Filamentul construit de regula din wolfram se afla intr-
Puterea utila (cea transferata circuitului exterior) este
un baton de sticla vidat sau care contine un gaz rar,
este sustinut de niste cart ige de molibden si de electrozii =E2. R •
care au rolul de conductor intre filament si contactele electrice de pe soclu (figura AE 2.5.1). + r)2

96 97
 3 ey. De aici, se obtine prin calcul direct ecuatia de gradul Cand armaturile unui condensator sunt legate la bornele unui generator electric (de exemplu, o baterie),
Pint II in R: condensatorul se incarca electric: armatura legata la borna pozitiva a bateriei cu sarcina +q, iar cea legata la
Pext, Pint
5oi ci P•R 2 + (2P • r E 2 ). R + P• r 2 =0 .
–
borna negativa cu sarcina –q (fig 2.5.2.1).
45) 0
Solutiile acestei ecuatii sunt de forma Definitie: Se numeste capacitate a unui condensator marimea fizica scalara C definita de relatia
40,0 E 2 – 2P • r ±
R1,2 =
35,0 2P
U
50,0
unde discriminantul A este dat de relatia

25,0 = (2P- r – E 2 )2_41'2 • r 2 • unde: q este sarcina de pe o armatura a condensatorului, [q] s, = C; Ueste tensiunea la bornele condensatorului.
20,0 Pentru ca ecuatia de gradul II in R sa aiba solulii reale Daca cele doua armaturi ale condensatorului sunt piaci plane si paralele intre ele, condensatorul este numit
15,0 ---- este necesar ca discriminantul sä fie pozitiv: A 0 . condensator plan. In figura 2.5.2.2-a este prezentata structura unui condensator plan, iar in figura 2.5.2.2-b este
,

10,0 Din aceasta conditie obtinem reprezentat grafic campul electric dintre placile unui condensator plan.
2 5,0 E 2 > 4. P • r P <
E2
4•r
Observatie: Distanta dintre armaturi le condensatorului este
0,0 mult mai mica decat dimensiunile liniare ale armaturilor.
0,0 100,0 200,0 300,0 400,0 500,0 Din aceasta ultima relatie se vede ca puterea maxima mediu
SA consideram un astfel de condensator plan. dielectric
R(0) transferata in exterior are valoarea fir de
Se constata experimental:
conectare
Fig. 2.5.1.2 E2 a) capacitatea unui condensator plan este direct e.
Pm ax = •
+q
4-r proportionala cu suprafata comuna S a armaturilor
0,9
Comparand aceasta expresie cu expresia generala fir de
CS; placut.a conectare
placuja
0,8 b) capacitatea unui condensator plan este invers
P(R)= E 2 R
proportionala cu distanta, d, dintre armaturile
a
0) 7
(R + r)2 •
condensatorului 41. Fig. 2.5.2.2
se poate formula urmatoarea concluzie.
0, 6 C 1 —
d
0,5 Concluzie: transferul maxim de putere are loc atunci
c) capacitatea unui condensator plan este direct
cand R = r.
proportionala cu permitivitatea mediului dintre armaturi,
0
Reprezentarea grafica a puterilor exterioara si interioara C -E.
in cazul unui circuit simplu se afla in fig. 2.5.1.2.
Randamentul sursei este dat de relatia Din aceste relatii rezulta expresia capacitajii conden-
0, 1
satorului plan:
► 0 P(R) R
U 1 00 ., 0 200) 0 • 300 ., 0 400, 0 • • 500., 0
E• .5
Pt R+ r• C= •
R(Q) d
Reprezentarea grafica a randamentului ca functie Observatii:
40 Fig. 2.5.1.3 de rezistenta se afla in fig. 2.5.1.3. 1) Prin expresia suprafa,ta comma a armaturilor se intele- Fig. 2.5.2.3
ge aria acelor parti din armaturi care se afla fata in fata.
De aici se observa ca:
Deoarece E = E r • E 0 , rezulta ca prin umplerea spa-
a) atunci cand transferul de putere este optim randamentul este mic r = 50%; tiului dintre placile condensatorului plan cu un material
b) pe masura ce R creste randamentul creste si el, dar transferul de putere se departeaza de optim si sursa este din izolator de permitivitate relativa E r capacitatea conden-
ce in ce mai putin exploatata. satorului creste de E ori.
In practica s-au realizat si se folosesc si condensatoare
avand si alte forme geometrice: condensatoare cilindrice
---1 1-a-.--
Fig. 2.5.2.4
2.5.2. Condensaloare electrice si condensatoare sferice. Mai mult, s-au realizat si con-
Un sistem de cloud conductoare, vecine, apropiate, densatoare variabile (fig. 2.5.2.3), la care capacitatea
dar separate intre ele printr-un mediu izolator este numit este modificata prin varierea „suprafetei comune" a armaturilor.
condensator electric. In schemele electrice condensatoarele sunt reprezentate conventional ca in figura 2.5.2.4 (a – condensator
+ + ++ fix, b – condensator variabil).
Observatii:
1) Condensatoarele sunt dispozitive de stocare a sarcinii
electrice.
Cele doua conductoare sunt numite armaturile
Fig. 2.5.2.1 condensatorului.

98 99
 ACTIVITATE EXPERIMENTALA
2 condensatorului creste de Ia 0 la valoarea maxima care
Fig. AE 2.5.2.2
LECTURI
DE LA CELULA LUI VOLTA LA BATERIILE CADMIU-
NICHEL
Medicul italian Luigi Galvani (1737-1798), profesor de
anatomie la Universitatea din Bologna, a facut in 1786 o
descoperire foarte incitanta §i extrem de bogata in
consecinte. Lucrand cu broa§te disecate, el a constatat ca
mu§chiul unui picior de broasca - atarnat de un carlig de
cupru - se contracta atunci cand, pe timp de furtuna,
atingea un grilaj de fier. Ca medic, el a incercat sa dea o
explicatie fiziologica acestui fenomen.
Alessandro Volta (1745 - 1827), profesor de fizica la
Universitatea din Pavia, repetand experientele lui Galvani,
•
ajunge la concluzia ca, atunci cand doua metale diferite
ating mu§chiul de broasca, fluidele din mu§chi se comporta
ca un electrolit. Ca urmare se genereaza un curent electric
care determine contractarea mu§chiului de broasca. Volta
ajunge la concluzia ca piciorul de broasca joaca numai rolul
100
Se leaga armaturi le a si b ale unui condensator plan la o
sursa de curent continuu (circa 4 V), ca in fig. AE 2.5.2.1.
Cu ajutorul unei placi de achizitie de date NI-DAQ
6013 conectata la bornele condensatorului se poate
vizualiza in timp real variatia tensiunii Ia bornele
acestuia. Placa de achizitie conectata Ia un computer
it transforms practic intr-un osciloscop cu mai multe
spoturi (canale de semnal). Utilizand ca valori ale
elementelor din circuit R=4,41d2, E=4,2V si C=47nF
am obtinut dependenta tensiunii la bornele conden-
satorului din figura AE 2.5.2.1. Tensiunea la bornele
este chiar tem a sursei, E=4,2V.
Observalie:
Imediat ce s-a terminat incarcarea condensatorului,
tensiunea incepe sa scads deoarece acum incepe
descarcarea lui pe circuitul placii de achizitie!
Un galvanometru inserat in circuit arata initial o
valoare maxima (-1=1mA), apoi valori din ce in ce mai
mici pang cand atinge valoarea 0 Ia terminarea
incarcarii condensatorului.
Concluzie:
1) Condensatorul neincarcat se comports ca un scurt-
circuit, motiv pentru care circuitul de incarcare al
oricarui condensator trebuie sa contina un rezistor care
sa protejeze sursa!
Condensatorul incarcat se comports ca un intreru-
pator, deschizand circuitul din care face parte.
de „electrometru". In 1794, in lucrarea „Actiunea ce se
produce la atingerea metalelor cu un corp umed" Volta
nici nu mai face referinta la picioarele de broasca. El
studiaza fenomenul fizic ca atare, introduce notiunea de
curent electric, imparte conductoarele de curent in cloud
clase: I) metale, II) medii umede. Constatarea sa
fundamentals este aceea ca intr-un circuit format din doua
,
conductoare de clasa I avand intercalat un conductor de
clasa a II-a se genereaza un curent electric.
Pe aceasta baza Alessandro Volta construie§te, in 1800,
primul generator electric: pila voltaic&
Se introduc cloud placi, una de zinc §i una de cupru, intr-
o solutie diluata de acid sulfuric. Ele sunt legate printr-un fir
conductor. Se constata ca placa de zinc se incarca negativ §i
ca intre cele doua placi apare o diferenta de potential de
circa 1 V. Placa de Zn se dizolva in acidul sulfuric formand
ZnSO4 §i ioni de hidrogen; hidrogenul se deplaseaza pang la
electrodul de cupru (pozitiv) unde formeaza bule gazoase
de hidrogen constituind un strat izolator al electrodului
pozitiv. Acest fenomen este numitpolarizare a electrodului.
Ca urmare, in timp, diferenta de potential generate pe seama
energiei chimice descre§te treptat.
In prezent cele mai utilizate sunt a§a-numitele pile
uscate de tip Leclanche (v. fig. de mai jos). Electrodul
pozitiv al pilei este constituit dintr-un cilindru de carbon
introdus intr-un saculet umplut cu o pasta, cu rol de
depolarizant, formats dintr-un amestec de grafit (carbune)
- 25% §i MnO, - 75%. Acest ansamblu este introdus intr-un
amestec de NH4C1 §i glicerina, amestec care joaca rol de
electrolit. In interiorul pilei purtatorii de sarcind sunt ionii
de amoniu §i clor. Totul este a§ezat intr-un cilindru de zinc
care joaca rol de electrod negativ.
0 astfel de pila este §i cunoscuta sursa de tensiune de
1,5 V pe care o folosim la telecomanda de la televizor. Trei
astfel de elemente legate in serie formeaza o baterie care
genereaza o tensiune la borne de 4,5 V.
0 alts sursa de curent continuu folosita in mod
generalizat este acumulatorul electric, in special cel cu
plumb (de exemplu, acumulatorul auto). Marea deosebire
fats de pilele electrice consta in faptul ca acumulatoarele
se pot reincarca folosind un generator de curent continuu.
Un acumulator prime§te deci energie electrica, o stocheaza
sub forma de energie chimica §i, in exploatare, genereaza
energie electrica.
ZAV.4t,
EFECTE FIZIOLOGICE ALE CURENJILOR ELECTRIC!
Fenomenele electrice joaca un rol important in multe
dintre procesele fiziologice care au loc in organismele vii. In
plus pot influenta in rau sau in bine functionarea acestora.
In primul rand trebuie sa mentionarn propagarea impulsurilor
nervoase. Fibra nervoasa are in alcatuirea ei o membrana
cilindrica ce confine in interior un fluid conductor (un electrolit),
iar in exterior este inconjurata tot de un fluid conductor. Printr-
un mecanism similar celui care se manifests in pila voltaic& intre
cele doua fluide se mentine o diferenta de potential de
aproximativ 0,1 V
In prezenta unui impuls nervos, membrana devine mai
permeabila pentru ionii din cele doud fluide electrolitice care
o strabat §i, in consecinta, determine o scadere locals a
diferentei de potential (care se manifests ca un fel de bariera
pentru impulsul nervos). Dupe trecerea impulsului nervos
membrana revine la starea initials §i diferenta de potential se
restabile§te. Fenomenul de propagare a impulsului nervos
mai prezinta §i in prezent multe aspecte insufficient intelese §i
explicate.
Datorita naturii electrice a mecanismului de propagare a
impulsurilor nervoase corpul omenesc este foarte sensibil
la actiunea curentilor electrici din exterior.
Un curent de ordinul a 10 mA poate provoca contractii
musculare puternice, necontrolate, insotite de dureri
intense. La aproximativ 20 mA se manifests dificultati de
respiratie §i persoana respective nu mai poate da drumul
conductorului care a produs §ocul electric.
Un curent de 100 mA poate fi mortal deoarece afecteaza
procesele nervoase legate de functio-narea inimii: sunt produce
aer
depolarizant
(75% Mn02 + 25% grafit)
cilindru de zinc
electrolit
(NI-I4C1+ glicerina)
cilindru carbon
suport izolant
Acumulatorul cu plumb este constituit din placi de Pb
introduse intr-o solutie diluata de acid sulfuric. 0 pereche
de placi constituie o celula care genereaza o tensiune de
aproximativ 2 V. Pentru a obtine o tensiune de 12 V este
necesar ca, intr-un acumulator auto, sa fie utilizate 6 perechi
de placi de Pb.
In final, mentionam bateriile cadmiu-nichel, reincar-
cabile, utilizate la alimentarea ceasornicelor electronice,
in calculatoare, camere video etc.
contractii necoordonate §i necontrolate ale mu§chilor inimii,
fenomen cunoscut sub denumirea de fibrilatie a inimii.
Activitatea inimii de pompare a sangelui este complet
dezorganizata §i efectul poate fi mortal. Acest efect poate fi
folosit §i in mod benefic: in practica urgentelor medicale, in caz
de stop cardiac, se folosesc dispozitive pentru aplicarea unor
tensiuni mad (pe durate de limp foarte mici) vizar' restaurarea
mecanismului de functionare normala a inimii.
Acest efect asupra functionarii inimii este legat de faptul
ca in miocard (mu§chiul inimii) se genereaza tensiuni
electrice care pot ajunge pang la 30 mV §i care pot ajunge la
suprafata corpului omenesc la valori de pang la 2 mV.
Variatiile tensiunii electrice care insotesc functionarea inimii
pot fi masurate cu ajutorul unui milivoltmetru pus in legatura
cu electrozi plasati pe corpul omenesc (de exemplu, pe
torace). Reprezentarea grafica a dependentei de timp a
tensiunii care apare intre doua puncte de pe suprafata
corpului omenesc ca efect al activitatii inimii este cunoscuta
sub numele de electrocardiogramti (ECG), iar aparatul
utilizat este numit electrocardiograf. Prima electrocar-
diograms a fost realizata in 1889 de A. Waller. In Romania,
electrocardiografia a fost introduse din 1920 de D.
Danielopolu.
In mod similar, reprezentarea grafica a depen-dentei de
timp a tensiunii care apare intre cloud puncte de pe suprafata
capului ca efect at activitatii electrice a creierului uman este
cunoscuta sub numele de electroencefalograma (EEG).
Prima electroencefalograma a fost realizata in 1924 de
psihiatrul german Hans Berger, iar in Romania, de marele
neurolog Gh. Marinescu in 1934.
101
 2.6. Efectele curentului electric. Aplica ii
2.6.1. Efectul magnetic al curentului electric
In anul 1820 fizicianul danez Hans Christian Oersted a observat ca acul magnetic aflat in apropierea unui conductor
parcurs de curent este deviat de la directia geografica nord-sud la care el se aliniaza in mod natural (§ 2.3).
Experien,ta arab' ca invers, un magnet permanent exercita si el o forta asupra unui conductor, parcurs de
, )
curent, aflat in vecinatatea sa.
Aceste constatari arata cá in vecinatatea unui magnet permanent si in cea a unui conductor parcurs de curent
se genereaza un camp magnetic. Campul magnetic se manifests prin actiunea sa asupra acului magnetic sau
asupra conductoarelor parcurse de curent electric.
2 Analog descrierii campului electric cu ajutorul liniilor de camp electric, se poate descrie si campul magnetic
cu ajutorul liniilor de camp magnetic. Ele pot fi vizualizate experimental cu ajutorul piliturii de fier.
ACTIVITATE EXPERIMENTALA
Luati putina pilitura de fier si asezati-o pe o foaie de
hartie. Puneti hartia deasupra unui magnet permanent
in forma de bars sau in forma de U (fig. AE 2.6.1-a). Ce
constataIi? Cum explicati cele observate?
Liniile campului magnetic sunt tangente in fiecare
punct la directia acului magnetic (fig. AE 2.6.2).
Conventie: Sensul unei linii de camp magnetic este
indicat de polul nord al acului magnetic, tangent Ia acea
linie de camp.
Un camp magnetic ale carui linii de camp sunt
paralele este numit camp magnetic uniform. Un astfel
de camp poate fi observat Intre cei doi poli ai unui
magnet permanent in forma de U (fig. AE 2.6.1-b).
Se constata experimental ca sensul campului
t Fig. AE 2.6.2 magnetic depinde de sensul curentului care-I produce
(fig. AE 2.6.3).
Cu conventia de mai sus, sensul liniilor de camp din
jurul unui conductor liniar poate fi stabilit folosind regula
burghiului.
Regula burghiului:
Sensul liniilor de camp magnetic din jurul unui
•
conductor liniar este sensul in care trebuie rotit un
burghiu, paralel cu conductorul, pentru a-I deplasa in
sensul curentului electric.
102
2.6.1.1. Induclia campului magnetic
Pentru a descrie cantitativ proprietatile campului magnetic se introduce o marime fizica vectoriala numita
inducjia campului magnetic sau, pe scurt, inductie magnetica. Vectorul inductie magnetica, este tangent Ia
liniile de camp magnetic conform definitiei acestora.
Definitie: Se numeste linie de camp linia imaginara a carei tangents coincide in fiecare punct cu directia
vectorului inductie magnetica.
Se constata experimental Ca forta, numita forp
electromagnetic& exercitata de campul magnetic
asupra unui conductor liniar parcurs de curent electric,
asezat perpendicular pe liniile de camp (fig. 3.3.1) este
direct proportionala cu:
—intensitatea curentului, . 1 F I); 2
—Iungimea conductorului aflat in camp, // (F I)
Se poate scrie atunci F I -1. Constanta de propor-
tional itate caracterizeaza proprietatile campului
magnetic si este, prin definitie, chiar modulul inductiei
magnetice, B.
Definitie: Se numeste inductie a unui camp magnetic uniform marimea fizica vectoriala B al carei modul este
definit de relatia
unde:
—F este forta electromagnetica exercitata de campul magnetic asupra conductorului, [F ] s,= N;
— I este intensitatea curentului din conductor, I/L i = A;
—1 este lungimea conductorului aflat in camp, M s, = m.
Observatie: Vectorul inductie magnetica, B, Intr-un punct al campului are directia acului magnetic plasat in
acel punct si sensul indicat de polul nord al acestuia.
Din relatia de definitie se obtine unitatea de masura a inductiei magnetice in SI. Ea se numeste Teslasi are simbolul T:
[F]1 1N
181s, =11-
' insi Ms! 1 A .1 m
Definilie: 1 tesla este inductia unui camp magnetic uniform care exercita o forta de 1 N asupra fiecarui metru din
lungimea unui conductor, asezat perpendicular pe liniile de camp, parcurs de un curent cu intensitatea de 1 A.
a) Spectrul campului magnetic al conductorului liniar parcurs de curent electric
Se constata experimental ca modulul inductiei
campului magnetic generat de un curent rectiliniu
(fig. 2.6.1.1.2) este, Intr-un punct oarecare:
—direct proportional cu intensitatea curentului din
conductor;
— invers proportional cu distarla r de Ia punct Ia
conductor, B yr.
InducIia campului magnetic generat de un curent
rectiliniu are deci modulul dat de relatia
B=k
103
 Constanta de proportionalitate se exprimad in SI in forma b) Spectrul campului magnetic al spirei parcurse de
11 curent electric
=— Se poate arata ca in centrul unei spire parcurse de
2it '
unde }A este o constants de material numitA permeabilitate magnetics a mediului in care este plasat conductorul. un curent electric de intensitate I vectorul inductie
Expresia matematica a inductiei campului magnetic generat de un conductor rectiliniu parcurs de un curent magnetics are modulul
electric stationar de intensitate I is forma Fig. 2.6.1.1.3-a

B= .
2nr
unde r este raza spirei. Configuratia liniilor de camp
Unitatea de masursa pentru permeabilitatea magnetics se obtine exprimand pe IA din relatia precedents: in acest caz este ilustratA in figura 2.6.1.1.3.
2nr
[I, = B •
I • Observatie: Sensul liniilor de camp pentru un curent

Din aceasta relatie obtinem[µ] 51 = [B]s, •

Hs ' =1T • 1m = 1[N/(A•m)1•1m N
circular poate fi stabilit tot cu regula burghiului.

2 [n ,
s lA lA =1 A2
.
In centrul unui cadru format din N spire de raza r,
alaturate, parcurse de un curent electric de intensitate
Observatii:
/, campul magnetic este de N on mai intens
1) Permeabilitatea magneticA a vidului are valoarea la ° = 47c-10 -7 N/A2 .
2) Permeabilitatea magneticA a aerului este, cu o aproximatie foarte bung, egala cu cea a vidului. 1.1 N-1
B= .
2r
Exercitiul 2.6.1.1. Aflati inductia campului magnetic Intr-un punct situat la distanta de 1 mm de un
conductor liniar parcurs de un curent avand intensitatea de 10 A. Conductorul este situat in aer. c) Spectrul campului magnetic al solenoidului
Solutie: Se foloseste expresia matematica a inductiei campului magnetic generat de un curent rectiliniu, parcurs de curent electric
/ 7 N • 10 A Bobinand un fir conductor foarte lung pe un cilindru se
B = p, • tine:
, Si se ob 8 = 47(•10 - ,• , — 2 •10 -3 T realizeaza un solenoid (o bobinA). Cand solenoidul este
2nr A 2 27E•10 — m Fig. 2.6.1.1.3-b
legat la o sursa, prin el trece ,un curent electric care
CDefini ie: Se numeste permeabilitate magnetics relativa a unui mediu marimea g, definita de relatia genereaza un camp magnetic. In interiorul solenoidului
campul magnetic este uniform (liniile de camp sunt
paralele si echidistante), ca in figura 2.6.1.1.4. Inducjia
campului magnetic pe axa solenoidului este data de
expresia
unde: p, este permeabilitatea mediului respectiv si ist o este permeabilitatea vidului.
N•/
Observatii: 8 B=µ
= ,
1) Permeabilitatea magnetics relativa este o constants de material; ea nu are unitate de masura.
unde:
2) Permeabilitatea magnetics relativa a vidului este egala cu 1, iar a aerului este aproximativ egala - cu 1.
— pt este permeabilitatea mediului din interiorul
In tabelul 2.6.1.1 sunt prezentate valorile permeabilitatii relative li r pentru cateva materiale uzuale. solenoidului, = N/A2 ;
—N este numarul de spire al solenoidului;
• Fig. 2.6.1.1.4

Tabelul 2.6.1.1 — I este intensitatea curentului din solenoid, [4 s, = A;

Materialul pt, Materialul ii„ Materialul — 1 este lungimea solenoidului, = m.
µr
Exercitiul 2.6.1.1.2. Un solenoid are lungimea
C 0,999956 Al 1,00008 Co 250 de 10 cm si este constituit din 1000 de spire.
Ni 600 Aflati inductia campului magnetic in interiorul
Bi 0,999983 Mg 1,00015
solenoidului cand acesta este strabatut de un
Ag 0,999998 02 (gaz) 1,00167 Fe 5 000 curent cu intensitatea de 1 A.
Solutie: Se foloseste expresia inductiei pentru acest caz
Cu 0,999999 Permalloy 100 000
N• I
aliaj Fe, Ni, Mn B= µ
1
Materiale diamagnetice Materiale paramagnetice Materiale feromagnetice si se obtine
N 10 3 .1A
7
Fig. 2.6.1.1.3-b
B = 47t•10 ,• = T.
Observatie: Din tabel reiese si criteriul folosit pentru clasificarea materialelor in diamagnetice, paramagnetice A' 10 — m
si, respectiv, feromagnetice: valoarea permeabilitatii relative. Materialele care au permeabilitatea relativa cu Pentru cresterea valorii inductiei se umple spatiul din interiorul solenoidului cu un material cu permeabilitate
foarte putin mai mica decat 1 sunt numite diamagnetice, cele cu permeabilitatea relativa usor mai mare ca 1 magnetic5 mare (de exemplu fier sau permalloy, vezi tabelul 2.6.1.1). Un astfel de solenoid cu miez magnetic
sunt numite paramagnetice, iar cele cu permeabilitatea relativa mult mai mare ca 1 sunt numite feromagnetice. este numit electromagnet.

104 105
 2.6.1.2. Forta electromagnetica (Laplace)
Din relatia de definitie a inductiei rezulta expresia
fortei electromagnetice in cazul unui conductor
perpendicular pe liniile de camp
F = B • 1 • 1* .
Se constata experimental ca for-0 electromagnetica,
F, exercitatd asupra unui conductor liniar care face
unghiul a cu directia inductiei magnetice, B, este direct
propor,tionala si cu sina: F sina.
Rezulta atunci ca, pentru o orientare oarecare a
conductorului in camp, expresia fortei electromagnetice
Observapii:
1) Printr-un mecanism analog, cel de al doilea conductor
parcurs de curent exercita asupra unei portiuni de lungime
1 din primul conductor o forty egala si opusa f-21 = 2.
2) Forta exercitatd de un conductor parcurs de curent
asupra unei portiuni de lungime 1 din celalalt conductor
este numita si forty electrodinamica (Ampere).
3) Pentru a stabili directia si sensul fortelor electro-
magnetice exercitate intre doi conductori rectilinii
paraleli parcursi de curenti stationari se aplica de doua
on regula burghiului: intai pentru a determina directia
si sensul inductiei magnetice generate de unul dintre 2

este data de relatia curenti (fig. 2.6.1.3.1) si, apoi, pentru a determina
2 F • I .1 • sina ,
directia si sensul fortei electromagnetice conform relatiei 6
unde a este unghiul format de vectorul inductie magnetics B cu directia conductorului parcurs de curent
Fi2 =./2(iXBi
(fig. 2.6.1.2.1). -->)

Exercitiul 2.6.1.2.1. Un conductor avand lungimea de 1 m, strabdtut de un curent de 1 A, este plasat intr- 4) Conform observatiei 3 se constata ca, atunci and
un camp magnetic cu inductia de 2 T, astfel incat conductorul face un unghi de 30° cu directia conductoarele sunt parcurse de curen,ti de acelasi sens,
inductiei. Aflati valoarea fortei electromagnetice exercitate asupra conductorului. ele se atrag(2.6.1.3.2-b), iar and sunt parcurse de curen,ti
Solutie: Se foloseste expresia generald a fortei electromagnetice de sensuri contrare se resping (fig. 2.6.1.3.2-c).

F = B • I • 1 • sin a
si se obtine
F = 21- -1 A -1m • sin30 ° =1N. Exercitiul 2.6.1.3.1. Doud conductoare Fig. 2.6.1.3.2
rectilinii paralele, parcurse de curenti cu
Observatie: Expresia fortei electromagnetice se poate scrie si vectorial, in forma intensitatea de 1 A si, respectiv, 2 A, sunt plasate in aer la distanta de 10 cm unul de celalalt. Aflati forta
f=i.(ixfi), exercitata de unul din conductoare asupra unei portiuni cu lungimea de 50 cm din celalalt conductor.
unde I este un vector avand modulul egal cu 1, directia si sensul fiind identice cu cele ale curentului (fig. 2.6.1.2.1). Solutie: Se foloseste expresia fortei electromagnetice
11 • 12 •/
F12 =
27r • d
si se obtine
2.6.1.3. Interactiunea magnetics a curentilor electrici stalionari
in 7 N 1A•2A•0 5m
F12 = zirc • • ' = 2.10 -6 N= 2 1.1N.
Consideram cloud conductoare rectilinii lungi, paralele, parcurse de curenti stationari de intensitati I si 12, ,
A' 2n • 0,1m
situate la distanta r unul de altul (fig. 2.6.1.3.1). Curentul de intensitate I genereald in jurul primului conductor
,
Expresia fortei electromagnetice de interactie dintre doi curenti rectilinii, lungi, paraleli este folosita pentru a
un camp magnetic de inductie defini unitatea de masurd a intensitatii curentului electric in SI, Amperul. Presupunand ca cei doi conductori sunt
parcursi de curenti de aceeasi intensitate I, din expresia fortei electrodinamice se obtine relatia
81 'Pt •
27tr
2n • d F
La distanta dde primul conductor, unde este plasat cel de al doilea conductor, inductia acestui camp magnetic I=
11 1•
are valoarea
Considerand ca (1) cele doua conductoare sunt situate in vid, si ca (2) distanta dintre firele conductoare este
Il
Bl = de 1 m unul de altul (d = 1 m), rezulta din relatia precedents ca
2nd •
Campul magnetic exercita asupra unei portiuni de lungime 1 din al doilea conductor o forty electromagnetica 1 F
I=
12.10' 1
Fi 2 = Bi • / 2 • •
Dacd se is 1= 1 m si F = 2 • 10-7 N/m se obtine I = 1 A.
Folosind in aceasta relatie expresia lui B obtinem expresia fortei exercitate de primul conductor parcurs de
,

curent asupra unei portiuni de lungime 1 din al doilea conductor Definitie: 1 Amper este intensitatea a doi curenti electrici constanti, identici, care, circuland prin doud fire *l
Ati • /2 conductoare rectilinii, paralele, foarte lungi, asezate in vid is distanta de 1 m unul de altul, produce intre j
Fl 2 = 1-1- aceste conductoare o forty de 2. 10 -7 N pe fiecare metru de lungime.
2TE•d •
•

106 107

.11
 2.6.1.4. Forla Lorentz 2.6.1.6. Fluxul magnetic

Se constata experimental ca" asupra oricarui purtator

de sarcina electrical in miscare in camp magnetic se Definitie: Se numeste flux magnetic al unui camp magnetic uniform printr-o suprafata normala Ia directia
exercita o forts, numital foga Lorentz (fig. 2.6.1.4). Ea campului marimea fizica scalars (13 definite de relatia:
este data de relatia
= B • Sn ,

= q•(t/xa),
unde:
— q este sarcina particulei, [q] s, = 1 C; unde:

— i; este viteza particulei, [O s, = 1 m/s; — B este inductia campului magnetic, [M s, =1T ;

- este inductia campului magnetic in care se misca particula, [B] s1 = 1 T. - Sn este aria suprafetei normale, [S n ]si =1 m 2 .

2 Observatii: Situatia din definitie este ilustrata in figura 2.6.1.61.

1) Conform expresiei precedente, directia fortei Lorentz este perpendiculars pe planul vectorilor v si B , iar
sensul fortei Lorentz este determinat cu ajutorul regulii burghiului (fig. 3.6.1). Unitatea de mAsura a fluxului magnetic in SI se numeste
2) Daca se considers expresia fortei electromagnetice weber, are simbolul Wb si se defineste pe baza relatiei
precedente:

ca fiind determinate experimental, din aceasta expresie poate fi dedusa teoretic expresia fortei Lorentz, si invers. [Cs' — [B]si • KIS' 1 T • 1 m 2 =1 Wb.

Exercitiul 2.6.1.4. Presupunand cunoscuta expresia fortei electromagnetice exercitate asupra Definitie: 1 weber este fluxul magnetic al unui camp magnetic uniform, de inductie egala cu 1 T printr-o
unui conductor de lungime 1 deduceti expresia fortei Lorentz si invers: presupunand cunoscuta
,

suprafata de 1 m 2 , asezata normal pe directia campului magnetic.

expresia fortei Lorentz, deduceti expresia fortei electromagnetice exercitate asupra unui conductor aw,

de lungime 1.
Daca suprafata, S, nu este normala Ia directia campului
magnetic, ci normala Ia S face un unghi oarecare a cu
2.6.1.5. Electromagnelii aceastal direttie, atunci fluxul magnetic este definit de
relatia
(I) = - S= - S cos et, S S-ri
Bobinele al imentate in curent continuu si prevazute
cu miez de fier se comports la fel ca magnetii, bara unde a este unghiul format de inductia B cu normala
de fier magnetizandu-se numai atunci cand trece
5 Ia suprafata S (figura 2.6.1.6.2).
curent prin spire (figura 2.6.1.5.1). Aplicatiile lor sunt
numeroase, de la deplasarea greutatilor la producerea Observatie: Atunci cand suprafata este paralela cu
campurilor magnetice intense, de Ia releul electromag-
liniile de camp, deci normala sa, b , face un unghi de
netic Ia sigurante automate, de la microfoane la
galvanometre, etc. 90° cu inductia, fi , fluxul campului magnetic prin
suprafata S este nul: (I) = 0.
Releul electromagnetic poate comanda inch iderea
unui circuit electric, strabatut eventual de un curent Exercitiul 2.6.1.6.2. Aflati fluxul magnetic printr-o suprafata avand aria de 1 m 2 , plasata intr-un camp
ti
foarte mare, printr-un contact actionat de un curent
magnetic avand inductia de 2 T, dace planul suprafetei face unghiul de 30° cu directia inductiei.
foarte slab, furnizat de o sursa aflata Ia distanta. Astfel
Solutie: Daca planul suprafetei face unghiul de 30° cu directia inductiei rezulta ca normala, n , Ia
a. se poate comanda, de exemplu, pornirea de Ia distanfal
a automobilelor. planul suprafetei va face cu directia inductiei B unghiul a = 90° — 30° = 60°.
Siguran,ta automata este prevazuth cu un electro- Folosind relatia cosy se obtine 1 = 2 T •1m 2 • cos 60° =1 Wb .
magnet care atrage o armature doar cand valoarea
curentului a depasit valoarea permisa, intrerupand astfel
circuitul.

Fig. 2.6.1.5.1 b.

108 109
 2 6 1.7. Induclia electromagnetica
Experimental se constata Ca:
1) atunci cand se introduce sau se scoate un magnet
permanent dintr-o bobina (fig. 2.6.1.7.1) se genereaza
in circuitul bobinei un curent electric;
2) atunci cand o bars conductoare este deplasata pe un
conductor in forma de U, plasat in camp magnetic (fig.
2.6.1.7.2), in circuitul format de bars si conductor se
genereaza un curent electric.
Aceste experiente, si multe altele asemanatoare,
arata ca, atunci cand fluxul magnetic care strabate un
circuit electric variaza, in circuit apare un curent
electric. Aceasta inseamna ca in circuit a aparut o
tensiune electromotoare care genereaza curentul
electric respectiv. Fenomenul este numit inductie
electromagnetica.
Observatii:
1) Variatia fluxului poate fi realizata, conform relatiei
de definitie, (1) = B • S • cosa, variind inductia B,
variind suprafata S (a circuitului) care este strabatuta
de liniile de camp magnetic sau variind unghiul facut
de planul circuitului cu liniile de camp magnetic.
flux variabil flux variabil flux variabil 2) In experientele descrise la inceputul paragrafului,
dace se intrerupe circuitul si se monteaza un voltmetru
Intre capetele Intrerupte, se constata existenta unei
tensiuni electrice.
camp _..1
electric
indus
Definitie: Se numeste induccie electromagnetica
fenomenul de generare a unei tensiuni electromotoare
a. b. c. intr-un circuit strabatut de un flux magnetic variabil
Fig. 2.6.1.7.3 in timp.
-,y
Observatii:
1) Fenomenul de inductie electromagnetica a fost pus in evidenta experimental de M. Faraday (1831).
2) Dace circuitul strabatut de fluxul magnetic variabil este deschis, in el se induce o tensiune electromotoare
numita tensiune indusa (fig. 2.6.1.7.3-a). Dace circuitul strabatut de fluxul magnetic variabil este inchis, in el se
induce un curent electric numit curent indus (fig. 2.6.1.7.3-b). Generarea curentului indus demonstreaza existen-
ta unui camp electric indus (pentru care nu este obligatorie prezenta circuitului).
3) S-a demonstrat teoretic ().C. Maxwell) si experimental ca in jurul unui camp magnetic variabil in timp apare
un camp electric cu linii de camp Inchise (fig. 2.6.1.7.3-c). Din acest motiv fenomenul de inductie electro-
magnetica se poate defini mai general ca generarea unui camp electric cu linii de camp inchise in regiunea in
care exists un flux magnetic variabil in timp.
Generalizand observatiile experimentale, H. Lenz a formulat regula de stabilire a sensului curentului indus,
numita regula lui Lenz.
Curentul indus Intr-un circuit inchis strabatut de un flux magnetic variabil are un astfel de
sens, incat fluxul magnetic produs de curentul indus se opune variatiei fluxului magnetic
inductor.
110
Observatii:
1) Atunci and fluxul inductor creste (sau inductia indus
magnetics creste sau suprafata circuitului expusa
strapungerii fluxului magnetic creste) curentul indus va
avea un astfel de sens incat fluxul indus sä se opuna
cresterii fluxului inductor, deci: inductia campului indus ga)
r3(t4-At)
va fi orientate in sens opus celei a campului inductor.
2) Atunci cand fluxul inductor scade (sau inductia
• Fig. 2.6.1.7.4-a.
magnetics scade sau suprafata circuitului expusa
strapungerii fluxului magnetic scade) curentul indus va
avea un astfel de sens incat fluxul indus sä se opuna
scaderii fluxului inductor; deci: inductia campului indus
va avea acelasi sens cu cea a campului inductor.
3) Sensul curentului indus se stabileste cu regula
burghiului in functie de sensul campului magnetic indus
(fig.2.6.1.7.4-a si b).
2.6.1.8. Legea lui Faraday
Consideram un conductor de lungime d asezat pe
doua sine metalice, ca in figura 2.6.1.8.1. Sub acTiunea
fortei externe F conductorul aluneca pe sine. Se
presupune ca frecarile sunt neglijabile. Ca urmare a
deplasarii conductorului, aria circuitului strabatuta de
liniile de camp magnetic variaza, deci in circuit se
genereaza o tensiune electromotoare, e. In consecinta,
circuitul este strabatut de un curent, I. Aceasta inseamna
ca asupra conductorului in miscare se exercita si o forta
electromagnetica Fm = B•I•d, orientate in sens opus fortei
externe F. Cand cele doua forte sunt egale in nriarime conductorul se deplaseaza uniform. Presupunem ca viteza
sa este v. In timpu I At conductoru I se deplaseaza pe distanta v • At. In acest timp forta electromagnetica efectueaza
lucrul mecanic
W=—Fm •v•At = —B•I•d-v•At.
Observam ca produsul d • v • At reprezinta variatia, AS a ariei circuitului strabatut de liniile de camp magnetic,
deci expresia lucrului mecanic W poate fi rescrisa in forma
W = -43.1 ,
Dar B • AS este variatia fluxului magnetic, LW) prin circuit. In final, putem scrie
, .Acest lucru
mecanic (egal in marime cu cel efectuat de forta externs) este transformat in energia necesara deplasarii sarcinilor
electrice prin circuit:
W =q•e=i•ilt • e
Egaland aceste doua expresii, obtinem expresia matematica care leaga tensiunea electromotoare indusa, e,
de variatia fluxului inductor, AO,
—Ac=At • e e =
At •
Aceasta relatie reprezinta expresia matematica a legii lui Faraday. Legea inducIiei electromagnetice — legea
Faraday — are urmatorul enunt.
Enunl: Tensiunea electromotoare indusa Intr-un circuit este egala cu viteza de varia0e a fluxului magnetic prin
suprafata acelui circuit, luata cu semn schimbat
e=—
At
111
 Observatii: opune cresterii curentului inductor. Un fenomen analog
1) Forta external efectueaza un lucru mecanic care, prin intermediul campului magnetic, este transformat in se petrece si la deschiderea intrerupatorului K. curentul
In circuit
energie electrical. In figura 2.6.1.9.2 este prezentata evolutia
2) Legea lui Faraday a fost dedusa aici intr-un caz particular. S-a constatat insa ca ea este valabila in orice curentului indus in comparatie cu evolutia curentului
situatie, indiferent de modul in care se realizeaza variatia fluxului inductor. din circuit. Sensul tensiunii electromotoare autoinduse
3) Se poate arata cal tensiunea electromotoare indusa intr-o bobina cu N spire este de N on mai mare decat cea este determinat tot de regula lui Lenz. De exemplu, la
inchiderea circuitului, tensiunea electromotoare
indusa intr-o singura e=—N autoindusa se va opune cresterii intensitatii curentului /'
At din circuit. Corespunzator, ea va genera un curent indus
curentul
autoindus
de sens opus curentului inductor (regiunea a din fig.
Exercitiul 2.6.1.8.1. 0 bobina cu 100 de spire are aria sectiunii normale de 5 cm'. Ea este plasata Intr- 2.6.1.9.2). Cand curentul din circuit ajunge Ia valoarea
un camp magnetic uniform avand inducIia de 1 T, astfel incat axa sa este paralela cu liniile de camp. data de legea lui Ohm curentul indus devine nul
Bobina se roteste uniform, cu 90°, astfel incat axa bobinei devine perpendiculard pe liniile de camp, in (regiunea b din fig. 2.6.1.9.2). La deschiderea intreru-
timp de 1 s. Aflati valoarea tensiunii electromotoare induse.
2 Solutie. In situatia initials fluxul magnetic printr-o spird este
patorului curentul din circuit scade Ia zero, iar curentul
indus tinde sä se opuna scaderii curentului din circuit
2
Fig. 2.6.1.9.2
(I) ; = B • S •cosoc, = 1T -5.10 -2 m 2 • cos 0° = 5.10 -2 Wb , (regiunea c din fig. 2.6.1.9.2).
iar in situatia finals
= B • S • cosa f = 1T •5.10-2 m 2 • cos90 ° = 0 Wb . "Definitie: Se numeste inductanta a unui circuit marimea fizica scalars, L, definita de relatia:
Cu aceste valori putem calcula tensiunea electromotoare indusa, e, folosind relatia
L=
e=—N A(1) = 1\1• 43f —431 11
At At •

unde:
0 VVb 5 .10 -2 Wb
-

Se obtine e= — 100 = 5V. - (I) este fluxul magnetic propriu prin suprafata acelui circuit, [O]si = Wb;
1s —/ este intensitatea curentului din circuitul respectiv, [/ ] s, = A.
Consideram un conductor liniar aflat in miscare
rectilinie, intr-un camp magnetic uniform de inductie Observalie: Valoarea inductantei este o caracteristica specifics unui anumit circuit.
B, cu viteza, v , perpendiculara pe liniile de camp
Din relatia de definitie se obtine unitatea de masura a inductantei in SI, numita henry, care are simbolul H:
(fig. 2.6.1.8.1). In intervalul de timp At conductorul
parcurge distanta d= v•At descriind suprafata AS= 1 • d= [0] Wb
sl = Hsi ==1 H .
l•v•At. Conductorul intersecteaza liniile de camp ce Ns! 1A
strabat suprafata AS, deci variatia fluxului magnetic va
fi 0c = =B•AS= B•l•v•At. Atunci, conform legii lui Definitie: 1 henryeste inductanta unei spire prin a carei suprafala fluxul magnetic propriu este de 1 Wb, atunci
Faraday, tensiunea electromotoare indusa in conductor cand spira este parcursa de un curent de 1 A.
Fig. 2.6.1.8.1 este data de relatia:
Din definitia inductantei si din legea lui Faraday se obtine legea autoinduclieL
A(1)
e = —B .1. v.
At
Enunt: Tensiunea electromotoare autoindusa intr-un circuit este direct proportionala cu viteza de variatie a
2.6.1 .9. Autoinductia
intensitatii curentului din acel circuit, factorul de proportionalitate fiind inductanta circuitului
Definitie: Se numeste autoinducjie fenomenul de inductie electromagnetica produs Intr-un circuit datorita
A(I) Al
variatiei intensitatii curentului din acel circuit. e= = —L.
At At
Consideram montajul din figura 2.6.1.9.1. Cand se
inchide intrerupatorul, K, prin bobina incepe sa circule
un curent electric. Intensitatea lui creste rapid de la zero Din legea autoinductiei, calculand si folosind expresia variatiei fluxului, se obtine pentru inductanta unei
bobine, L, de lungime 1, arie S a sectiunii normale si N spire, expresia
la valoarea stationary I = ERR + r) data de legea lui
mmotswwwwwwitoL
Ohm pentru un circuit simplu (R =rezistenta firului din
N2 • 5
care este realizata bobina). Corespunzator, in interiorul L = p, •
bobinei se genereaza un camp magnetic variabil, deci 1
un flux magnetic variabil. Ca urmare, conform legii lui Observatie: Inductanta unei bobine depinde de permeabilitatea magnetics a miezului sau.
Faraday, in circuit se genereaza o tensiune electro-
* Fig. 2.6.1.9.1 motoare indusa, deci un curent electric indus care se

112 113
 2.6.1.10. Aparate electrice de masura
Majoritatea lor functioneaza pe baza interactiunii
dintre curentul electric campul magnetic. Astfel, o
parte din energia electrice se transforms in energie
mecanica de deplasare a acului indicator. Asupra acului
se exercita simultan douS cupluri de forte egale de
sensuri diferite, unul care produce miKarea, datorat
interactiunii dintre bobina parcursa de curent campul
magnetic, iar celalat, rezistent, este creat de resorturi
spirale sau benzi de torsiune. Aceste aparate sunt
Fig. 2.6.1.10.1
compuse dintr-un echipament fix unul mobil in
func/ie de acest aspect se pot clasifica in:
2 Aparate magnetoelectrice, cu cadrul mobil, la care
Voltmetrul trebuie sa alba rezistenta interna, a
bobinelor din care este construit, foarte mare (R v—>4.0).
Rezistenta aditionala a voltmetrului (figura 2.6.1.10.7)
suporta o parte din tensiunea la bornele aparatului pentru
a asigura protectia sa a modifica domeniul de
masurare.
Pe cadranele aparatelor de masura (figura 2.6.1.10.8)
apar simboluri diferite, care se refers la:
– tipul de curent in care functioneaza:
– c.c.
– c.a.
= c.c. c.a.
curent trifazic

bobina parcursa de curentul electric de studiat este – pozitia in care functioneaza:

mobile in campul creat de un magnet fix. Schema unui • verticals
astfel de aparat este prezentata in figura 2.6.1.10.1. L inclinata fate de orizontala
Precizia in acest caz este foarte mare.. Sunt utilizate in orizontala
curent continuu.
– tipul constructiv:
Aparate electromagnetice, cu cadrul fix, la care magnetoelectric
magnetul permanent pe care este fixat acul indicator
Fig. 2.6.1.10.6
este mobil in campul creat de bobina fixa parcursa de electromagnetic
curentul de studiat (figura 2.6.1.10.2). Precizia lor este
mai mica. Pot fi utilizate atat in curent continuu cat electrodinamic
in curent alternativ.
La aparatele magnetoelectrice la cele electromag- Toate aparatele de masura sunt prevazute cu un
netice devia/ia acului indicator poate fi proporlionala corector de zero care permite reglarea acului indicator
cu intensitatea curentului electric dace lucreaza ca in pozitia de zero.
ampermetre, sau cu tensiunea electrice dace lucreaza
ca voltmetre.
Aparate electrodinamice – au doua bobine parcurse
de curentul electric care trebuie masurat, una fixa,
cealalta mobile. Forta de interactiune dintre bobine este
Fig. 2.6.1.10.7
proportionala atat cu intensitatea cat cu tensiunea
aplicata, deci pot fi folosite pentru masurarea puterii
electrice-wattmetre, in curent continuu in curent
alternativ. Schema unui wattmetru este prezentata in
figura 2.6.1.10.3. Clasa de precizie
1°... \ \\411111111111 /0/048
in trusa de fizica pentru liceu se gasesc instrumente
i0 V
de masura de tip magnetoelectric.
Incerca/i sa identificati in fotografiile din figurile
2.6.1.10.4 2.6.1.10.5 part le componente ale unui
ampermetru de curent continuu. Aparat magneto-
Potrivit modului specific de conectare in circuit, electric
ampermetrul trebuie sä alba rezistenta interna, a
bobinelor din care este construit, foarte mica (R A-->0).
Suntul ampermetrului (figura 2.6.1.10.6) preia o parte
din curent pentru a asigura protectia aparatului a
modifica domeniul de masurare.
Fig. 2.6.1.10.4 Pozitia verticals Tensiunea de incercare dielectrics 500 V

114 115
 NORME DE PROTECTIE PENTRU PREVENIREA ACTIVITATI DE EVALUARE
SCURICIRCUITELOR SI A ELECTROCUTARILOR
Foramla i rAspurosuri pentru urmatoarel ire ri

In instalatiile si circuitele electrice isi pot face aparitia supracurenti, supratensiuni sau subtensiuni
1. Ce este curentul electric?
care pot duce la defectarea unor componente si chiar la electrocutarea persoanelor care ajung in 2. Care este mecanismul conducjiei electrice in metalei I ichide?
contact cu ele. 3. Ce intelegeti prin caracteristica de curent?
4. Cum se enunta legea lui Ohm pentru un circuit simplu?
Regimul normal de funclionare al unui circuit consta in asigurarea unor curenti cu intensita/i Ia
5. Ce este montajul potentiometric ?
valori mai mici sau egale cu valoarea nominala a curentului, I n si a unor tensiuni care variaza relativ 6. Care sunt legile lui Kirchhoff?
putin In jurul valorii nominale, U n . Atunci cand valoarea curentului dep4ete valoarea nominara, 7. Ce convenjii sunt necesare pentru aplicarea legilor lui
apar supracuren0. Kirchhoff?
8, Care este expresia rezistentei echivalente Ia gruparea
Scurtcircuitul apare,de obicei, din cauza unor defecte de izolatie care favorizeaza realizarea rezistoarelor serie si paralel?
unor contacte nedorite si care se soldeaza cu micorarea puternica a rezistentei electrice si cu cre§terea Care sunt rezultatele oblinute prin gruparea generatoarelor
semnificativA a valorii intensitatii curentului- supracurent. Aceasta duce la supraincalzirea electrice?
10. Ce este tintul ?
conductoarelor si la deteriorarea izolatiei lor, ceea ce favorizeaza aparitia incendiilor. Apare si pericolul
11. La ce este utila rezistenta aditionala ?
de electrocutare in cazul persoanelor care ar putea atinge o suprafata metalica (ex: carcass) aflata 12. Ce este efectul Joule?
intamplator in contact cu un conductor cu izolatia deteriorate. 13. Ce expresii cunoasteti pentru energia puterea electric)?
14. Ce intelegeti prin randament in cazul unei surse electrice?
Prin proiectarea lor, circuitele si instalatiile sunt protejate Impotriva scurtcircuitelor. Ele sunt
15. In ce conditii se realizeaza transferul optim de putere?
prevazute cu dispozitive care au rolul de a Intrerupe automat alimentarea in caz de suprasarcinad ( ex: 16. Ce este campul magnetic?
utilizarea mai multor consumatori decat prevede proiectul instalatiei) sau de scurtcircuit. Intreruperea
alimentarii trebuie sal alba loc in Limp util, Inainte de aparitia unei supraincalziri. Astfel de dispozitive Apreciati u adevarat sau fats:
sunt: sigurantele fuzibile (fire sau lamele conductoare care se topesc cand curentul dep4ete valoarea
maxima pentru care au fost proiectate, intrerupand circuitul si releele termice sau magnetite care Voltmetrul utilizat Intr-un circuit electric trebuie sa alba
asigura protectia la suprasarcina. rezistenta electrical foarte mare pentru a nu perturba
functionarea circuitului.
Inafara de protejarea circuitelor §i a instalatiilor electrice din laboratoarele scolare si din locuintele
Rezistenta sunt a ampermetrului are rolul de a-I proteja
noastre trebuie respectate reguli de protecfie a propriei persoane in timpul utilizarii dispozitivelor §i si de a-i mari domeniul de masurare
a circuitelor electrice. Intr-un circuit format dintr-o sursa de tensiune si un con-
ductor, intensitatea curentului creste prin dublarea
lungimii conductorului.
Nu umblaji la tabloul electric pentru a face legaturi. El nu trebuie .tins dupe ce a lost pus sub Becurile cu incandescenta se and mai frecvent la aprindere
tensiune! decat in timpul functionarii lor.
Randamentul transmisiei in cazul unui circuit electric
Orice modificare In circuitul electric pe care II studiaji trebuie facuta numai dupe ce ati
simplu, de curent continuu, are valoarea 0,5 atunci cand
deconectat sursa de alimentare!
puterea transmisa In circuitul exterior este maxima.
Evita,ti atingerea pArjilor metalice ale montajelor aflate sub tensiune pentru a va feri de Un condensator neincarcat actioneaza un scurt-circuit
electrocutare datorata scurtcircuitelor provocate de conductori cu izolajia defects! imediat ce se Inchide circuitul de curent continuu din
care face parte.
La cel mai mic semn de funcjionare defectuoasa a circuitului electric cu care lucraji (zgomot
nespecific, miros, Incalzire nejustificata, etc,Sntrerupefi alimentarea prin deconectarea de Probleme Cu 0 singurti solutie
la sursa!
Nu alimenta,ti circuitele electrice decal dupe ce au fost verificate si a,ti primit acordul cadrelor Intr-un conductor metalic solid, trecerea curentului electric
este asigurata :
didactice!
a) numai de electroni; b) numai de protoni; c) numai de
In caz de electrocutare aplicaji instruc,tiunile de prim-ajutor! nuclee; d) electroni si protoni.
In caz de incendiu, Intrerupe,ti alimentarea si aplicati normele de stingerea incendiilor afi,sate Rezultatele masurarii curentului in functie de tensiune
pentru doua rezistente individuate, combinatia serie si
In orice laborator!
paralel a lor este prezentata in graficul alaturat. Care este
dreapta corespunzatoare gruparii serie?
a) 1 b) 2 c) 3 d) 4
17. Cum se enunta regula burghiului?
18. Cum se defineste inductia unui camp magnetic?
19. Care este si cum se defineste unitatea de masura pentru
inducjie?
Care este expresia inducjiei campului magnetic generat de
un curent circular? In ce punct este ea valabila?
21 Ce intelegeti prin permeabilitate magnetics relative?
22. Care este expresia general.) a forlei electromagnetice
exercitate asupra unui conductor liniar?
2
23 Ce este forja Lorentz? Care este expresia ei?
24. Care este expresia forjei electrodinamice?
25. Cum se defineste amperul?
26. Ce intelegeti prin flux magnetic?
27. Ce intelegeti prin inducjie electromagnetic.`?
28. Cum se enunta regula lui Lenz?
29. Care este expresia matematica a legii lui Faraday?
30. Ce intelegeti prin autoinductie?
31- Ce este inductanta?
Tensiunea electromotoare a unei surse de curent continuu
masoara lucrul mecanic necesar transportului unitatii de
sarcina electrica, atat prin sursa, cat si prin circuitul exterior.
8. Soiuti ile electrolitice nu permit trecerea curentului electric.
9. Puterea electrica a unui resou scade dupe ce temperatura
sa creste, in conditiile mentinerii constante a tensiunii la
borne.
10 Rezistivitatea electrica a metalelor scade atunci cand
temperatura creste.
Sensul liniilor de camp magnetic depinde de sensul
curentului ce trece prin conductorul in jurul caruia se
genereaza campul.
12 Directia fortelor electrodinamice depinde de sensurile
curentilor stabiliti in cele doua conductoare care
interactioneaza.
13. Sensul curentului electric indus Intr-un conductor
rectiliniu deplasat cu viteza constants intr-un camp mag-
netic uniform, paralel cu liniile de camp, se determine cu
regula mainii drepte.

116 117
 Y

. In ce conditii tensiunea la bornele unei surse electrice d) direct proportionala cu sectiunea conductorului . Problema 2.6. 0 sursa debiteaza pe un rezistor de rezistenta
poate sa fie nula ? Stabiliti care din urmatoarele afirmatii este false: R un curent de intensitate I. Daca se Inlocuieste rezistorul
a. nu este posibil a) Sensul conventional al curentului electric este sensul respectiv cu altul de rezistenta R', intensitatea curentului
b. daca sursa debiteaza pe o rezistenta exterioara egala de deplasare al purtatorilor de sarcina pozitiva. devine Aflati t.e.m. si rezistenta interioara a sursei.
cu cea interns a sursei b) Tensiunea electrica se masoara cu voltmetrul. Aplicatie: R= 10 Q; I =3 A; R' = 20 0; I'= 1,6 A.
c. daca sursa este in scurtcircuit c) Ampermetrul se monteaza pe circuit In paralel cu R: E = 34,3 V; r = 1,43 Q.
d. daca in circuit exista si alte surse In opozitie cu sursa elementul de circuit la bornele caruia determinam Problema 2.7. Un acumulator de rezistenta interioara r
data. tensiunea. necunoscuta debiteaza pe un rezistor de rezistenta R
4. Rezistivitatea p a unui conductor este : d) Intensitatea curentului electric este o marime care necunoscuta un curent I. Daca se mareste rezistenta R cu
exprima sarcina electrica ce strabate sectiunea transversals curentul debitat scade cu f2 %. Aflati: a) raportul k = R/r, b) E i , r1 E 1 , r2
a) direct proportionala cu rezistenta conductorului; a.
b) depinde de natura materialului, la o temperatura data; a circuitului In unitatea de timp. valoarea curentului, I', daca In loc sa se mareasca R ea s-ar A *B
Inductia magnetics se masoara in : micsora cu f3°/0. 1---
c) variaza cu temperatura conform relaIiei: 11 = 2 A
a) Amper; b) Henry; c) Tesla; d) Weber. Aplicatie: I = 12 A; fi % = 50%; f2% = f3 % = 25%. b. ri E i , r2
p = p o [1+ a • (f. — to)J,
R: k = 2; ! = 14,4 A.
Problema 2.8. Pentru reteaua electrica din figura P 2.8 se cunosc A w •B
2 Explicati of i man leg9ge z i pe care ite-ati studiat in acest capitol: urmatoarele valori: E = 47 V; r = 1Q; R, = 4 K2 ; R2 = 2 Q;
R3 = 2 Q; R4 = 2 SI; R5 = 1 Q. Calculati valorile intensitatilor
12 = 1 A
E1, 1E 1 , r2
c.
curentilor din laturile retelei. A • ). I •B
Ce se Intampla daca se introduc la priza de curent a retelei ceasului dotat cu secundar, WA a cunoaste puterea - 1
R: 6 A, 2 A, 7 A, 9 A, 8 A, 15k 1 3 =0
electrice bornele unui ampermetru? consumata de el? Problema 2.9. Calculati valorile tensiunii UAB pentru portiuni le oto Fig. P 2.9
De ce nu exista pericol de electrocutare atunci cand se De ce traznetul are efecte devastatoare desi cu o energie
din laturile de retea reprezentate In figura P 2.9. Se cunosc
ating ambele sine ale unei linii de tramvai, desi prin ele de aceeasi valoare un fier de calcat rufe nu poate R2
valorile: = 10 V; E2 = 6 V; R1 = 10 K2; = r2 = 1
trec curenti de intensitate foarte mare? functiona decal cateva minute? R: 20 V; 2 V; 4 V.
3. De OW on scade puterea unui bec electric daca se reduce De ce sarmele din care sunt construiti rezistorii fierului Problema 2.10. Un circuit care cuprinde rezistoarele 1 si 2,
Ia jumatate tensiunea de alimentare? de calcat, a resoului, filamentul becului electric, se u,
legate in serie, este al imentat de Ia o sursa de t.e.m. E. Tensiunea U
In timpul alimentarii de la retea a unui resou, un Incalzesc foarte tare, In timp ce firele cordoanelor lor de
Ia bornele sursei este U. Caderea de tensiune pe rezistorul 1,
ampermetru conectat in serie cu acesta indica initial o alimentare nu se incalzesc aproape de loc?
de rezistenta R1 , este U1 (fig. P 2.10). Rezistorul 2 este construit
valoare mare a intensitatii curentului, apoi o scadere a Cand consume mai multa energie un fierbator electric: • Fig. P 2.10 a IT1
dintr-un fir de sectiune S, din aluminiu de rezistivitate p.
acestu i a? cand se afla Intr-un vas cu ape sau cand se afla in aer?
a) intensitatea curentului in circuit; b) rezistenta interioara a
• Atingerea cu maini le ude a unui conductor neizolat dintr- Ce fel de forts se exercita Intre firele retelei aeriene de
sursei, r, c) lungimea firului de aluminiu, L.
o instalatie aflata sub tensiune ridicata este mutt mai alimentare a troleibuzului, de respingere sau de atractie?
Aplicatie: E= 12 V; U= 10 V; R1 = 4 K2; U1 = 8 V;
periculoasa decat daca mainile sunt uscate? I Ce fel de 100 se exercita" Intre doua spire alaturate ale
S = 0,6 mm 2; p = 30 n•m.
6. Cum se poate determina intensitatea curentului care filamentului unui bec electric alimentat In curent
R: / = 2 A; r = 1 K2; L = 20 m.
strabate un resou, cu ajutorul contorului electric si al continuu? Dar In curent alternativ?
Problema 2.11. La bornele unei surse de rezistenta interioara
rsi t.e.m. Ese leagA un receptor de rezistenta R. Conductoarele
de legatura au fiecare rezistenta R 1 (fig. 2.11). Aflati caderea de
Probleme tensiune pe linia de alimentare, U1 , §i tensiunea Ia bornele
sursei, U.
Problema 2.1. Intensitatea curentului electric printr-un fir conductor este I. Aflati numarul de electroni, n, care trece In timpul Aplicatie: r = 0,3 Q; E = 130 V; R. 2 K2; R1 = 0,15 Q
printr-o sectiune transversals a conductorului. Se cunoaste sarcina electrica a electronului, qe . R: U, = 15 V; U = 115 V.
Aplicatie: / = 3,2 mA; i = 3 s. R: n = 6 1016. Problema 2.12. In circuitul din figura P 2.12 se cunosc
Problema 2.2. Aflati rezistenta unui fir de diametru D si masa m din cupru de densitate d si rezistivitate p. rezistentele R2 si R3 , curentul prin Intregul circuit, I, si curentul
Aplicatie: D = 2mm; m = 4 kg; d = 8,9 t /m 3; p = 17,5 n•m. /2 prin rezistorul de rezistenta R2 . Aflati rezistenta
R: R = 0,8 a Aplicatie: R2 = 4; R3 = 2 Q; / = 14 A; 12 = 2 A.
Problema 2.3. Consideram doua fire conductoare avand aceeasi masa, confectionate din materiale diferite si care au aceeasi R: R, = 1 Q.
rezistenta electrica. Primul conductor are rezistivitatea egala cu o fractiune din cea a conductorului 2, dar are diametrul sectiunii Problema 2.13. Doug rezistoare de rezistente R , si R2 se leaga E, r
transversale de n on mai mare decat cel al conductorului 2. Aflati raportul densitatilor materialelor din care sunt confectionate in paralel Ia bornele unei surse cu t.e.m. E irezistenta interioara
firele conductoare, d2 /d1 . r. Aflati: a) rezistenta echivalenta, Re, a celor doua rezistoare; b)
Aplicatie: f= 0,5; n = 2. R: d2/d, = 8. intensitatile In ramurile circuitului, I, I, si I2 . (figura P 2.13)
Problema 2.4. 0 sarma de plating are aria sectiunii transversale So si lungimea /0 la temperatura to. Platina are rezistivitatea p 0 Ia Aplicatie: R1 = 40 Q; R2 = 20 Q; E = 42 V; r = 0,7 Q.
to si coeficientul termic al rezistivitatii a. Aflati temperatura, t, la care rezistenta sarmei este R. R: Re = 13,3 Q; / = 3 A; /, = 1 A; 12 = 2 A. R2
Aplicatie: S 0 = 0,2 mm 2; /0 = 20 m; to = 20 °C; p0 = 11 • 10-8 Q • m; a = 3,92 • 10-3 grad -1 ; R = 53 Q. Problema 2.14. In circuitul din figura P 2.14 se cunosc t.e.m. *Fig. P 2.13.
R: t = 994 'Cr E2 si E3 , rezistentele interioare r„ r2 si r3 , si rezistentele R„ R 2 A
Problema 2.5. intr-un conductor intensitatea curentului electric variaza conform legii 1(t) = a + bt. Aflati: a) sarcina q care trece si R3 . Aflati tensiunea electrica dintre punctele A si B, UAB. *-1 F—I
,ri R1 E2, r2 R2 E3, r3
prin sectiunea conductorului de la timpul ti Ia timpul t2 ; b) la ce curent continuu, I, ar trece sarcina Qin acelasi timp; c) care ar Aplicatie: El = 2 V; E2 = 5 V; E3 = 3 V; r, = r3 = 0; r2 = 1 SI; R, = R3
E1

fi diferenta de potential, U, Ia bornele unui rezistor de rezistenta R pentru curentul continuu; d) la ce moment de timp, T, = 2 KI; R2 = 1 Q.
intensitatea curentului variabil ar avea valoarea intensitatii curentului continuu. R: Um, = —5 V.
Aplicatie: a = 4 A; b = 2 A/s; t, =2 s; t2 = 6 s; Q = 24 C; R= 1052. Problema 2.15. In reteaua electrica din figura P 2.15 se cunosc
*Fig. P 2.14 R3
R: = 48 C; / = 6A; U= 60 V; T= 1 s t.e.m. E1 E2 si E3 s i rezistentele R , si R2 . Aflati: a) intensitatile
,

118 119
 curentilor prin cele doua rezistoare, /, si 1 2 ; b) tensiunea U„.
Se considers r1 = r2 = r3 = 0.
Aplicatie: E1 = 6 V; E, = 5 V; E3 = 4 V; R1 = 10052;
R2 R2 = 50 E2.
R:11 = 50 mA; /, = 60 mA; Um, = 9 V.
---Ii TB Problema 2.16. Fie doua surse de c.c., avand fiecare t.e.rn. E si
E3 rezistenta interioara r1 si, respectiv, r2 . Circu itu I exterior are rezistenta
R (fig. P 2.16.). Aflati: a) intensitatea curentului in circuit la legarea
surselor in serie, Is; b) intensitatile curentilor in circuit Ia legarea
R1 surselor in paralel, 1p, /p1 si 1p2; c) tensiunile Ia bornele surselor in
*Fig. P 2.15
cazul legarii in serie, U1 si U2 ; d) pentru ce rezistenta exterioara R'
tensiunea la bornele sursei 1 este nula, in cazul legarii in serie.
Aplicatie: E = 10 V; r, = 3 Q; = 2 Q; R = 15 E2.
R:15 = 1 A; /p = 0,617 A; /p, = 0,247 A; /p2 = 0,37 A; Ul = 7 V;
2 U2 =
Problema 2.17. Calculali valorile rezistentei echivalente pentru
8 V; R'=1 Q.
gruparile mixte de rezistori din figurile P 2.17-a, b, c si d.
R:11 R/6; 6 R/11; 3 R/4; R; 4 R/3.
Problema 2.18. Unui potentiometru cu rezistenta R i se aplical
Ia borne tensiunea U0 . Un voltmetru cu rezistenta R v este legat
Intre un capat al potentiometrului si cursorul aflat la mijlocul
infasurarii potentiometrului (fig. P 2.18). Aflati ce tensiune, U,
indica voltmetru I.
Aplicatie: R = 4 la U0 = 110 V; R, = 10 kE2.
R: U= 50 V.
Problema 2.19. Dousal surse identice cu t.e.m. Efiecare, se leap'
in serie printr-un rezistor de rezistenta R. 0 singura sursa ar
debita in rezistorul R un curent de intensitate I. Aflati: a)
intensitatea curentului debitat in rezistor de cele doua surse
legate in serie, I,; b) rezistenta interioara r a fiecarei surse; c)
intensitatea curentului debitat in rezistor de cele doua surse
legate in paralel, I.
Aplicatie: E = 2 V; R = 3 E2; / = 0,5 A.
R:IS = 0,8 A; r= 1 CI; Ip = 0,57 A.
Problema 2.20. Fie montajul din figura P 2.20. Aflati raportul, r,
dintre energia disipata in rezistorul cu rezistenta de 2 E2 si energia
disipata in rezistorul cu rezistenta de 8 Q, in acelasi interval de
timp.
R: r= 1/9.
Problema 2.21. Un resou si o perna electrical de putere P1 Si,
respectiv P2 , se leaga in paralel Ia o sursa de tensiune U. Aflati: a)
intensitatea / a curentului in ramura principals; b) rezistenta
electrical a fiecarui consumator, R.
Aplicatie: P, = 500 W; P2 = 60 W; U = 220 V.
R: = 2,55 A; R1 = 96,8 Q; R, = 806,7 Q.
Problema 2.22. 0 sursa al i menteaza un circuit format dintr-o gru pare
paralel a doua rezistoare de rezistente R 1 , respectiv, R2, inseriata
cu un rezistor de rezistenta R3 (fig. P 2.22). Intensitatea curentului
in circuit este I, iar in cazul deconectarii rezistorului R2 devine I'.
Aflati: a) rezistentele echivalente Re Si R9, ale circuitului in cele
doua cazuri; b) t.e.m. Esi rezistenta interioara rale sursei; c) puteri le
totale, Psi P', debitate de sursa in cele doua corpuri.
Aplicatie: R, = 4 Q; R2 = 6 Q; R3 = 1,6 Q; I= 2 A; If= 1,5 A.
R: Re = 4 E2; Re'= 5,6 Q; E = 9,6 V; r= 0,8 E2; P = 19,2 W;
= 14,4 W.
Problema 2.23. Fie doua rezistoare de rezistente R 1 , respectiv,
R2 , care admit puteri maxime P 1 si, respectiv, P2 . Aflati: a) valorile
120
maxime ale tensiunilor, U1 si U2, si intensitatilor, I1 si 12 , admise
in fiecare rezistor; b) puterea maxima, P s , care se poate obtine 1 ,5A 4f2 8fI
cu un montaj serie al rezistoarelor; c) puterea maxima, Pp care ,
I 1-
se poate obtine cu un montaj paralel al rezistoarelor.
Aplicatie: R, = 5 Q; R2 = 2 Q; = 20 W; P2 = 18 W.
21
R: U1 =10 V; U2 = 6 V; /1 = 2 A; 12 = 3 A; Ps = 28 W; Pp =
25,2 W.
Problema 2.24. Doua rezistoare 1 si 2 sunt legate in paralel Ia
*Fig. P 2.20 3A
o sursa de c.c. sub tensiunea U. In timpul i in cele doua
rezistoare se degaja caldura Q din care o fractiune fin rezistorul
1. Aflati: a) rezistentele R1 si R2 ale rezistoarelor; b) intensitatile
11 si 1 2 ale curentilor prin cele doua rezistoare.
Aplicatie: U = 220 V; i = 500s; Q = 440 kJ; f = 0,25.
R: R1 = 220 Q; = 73.33 Q; /, = 1 A; 12 = 3 A.
Problema 2.25. Aflati randamentul, cu care un condensator
este incarcat de Ia o baterie.
R: = 50%.
Problema 2.26. Un generator, care consuma puterea mecanica
P1 , debiteaza cu randamentul 11, c.c. pe trei rezistoare de rezistente
R1 , R2 Si R3 legate ca in figura P 2.26. Rezistenta interioara a
generatorului este nula. Aflati: a) puterea P2 debitata de generator;
b) intensitatile curentilor prin rezistoare, I 1 /2 si /3; c) caderile de
,
tensiune pe rezistoare, U1 , U2 Si U3, si tensiunea la bornele
generatoru I u i, U.
Aplicatie: P1 = 625 W; = 80%; R1 = 8 E2; R2 = 20 K2; R3 = 30 E2.
R: P2 = 500W;11 = 5 A; /, = 3 A; /3 = 2 A; Ul =40 V;
U2 = U3 = 60 V; U = 100 V.
Problema 2.27. Fie circuitul electric din figura P 2.27. Se cunosc
t.e.m. E1 , E2 si E3, rezistentele interioara r 1 r2 si r3 si rezistenta R.
,
Aflati: a) intensitatile curentilor prin cele trei ramuri ale circuitului
12, 13; b) tensiunea Um ; c) puterea disipata in rezistorul R si E1 , r1
puterea totals, Pt, furnizata de cele trei surse.
Aplicatie: El = E3 = 9 V; E2 = 4,5 V; ri = r2 = r3 = 1 K2; R = 100 Q.
R E2 , r2
R: /1 = 13 = 66,5 mA; I2 = 133 mA; UAB = -8,9335 V; P = A
1,7689 W: Pt = 1,7955 W. E, r
Problema 2.28. La bornele unui acumulator cu t.e.m. E si
rezistenta interioara r se leaga un rezistor cu rezistenta R. Aflati:
*Fig. P 2.27
a) intensitatea curentului prin circuit; b) caderea de tensiune pe
rezistor; c) energia (in kWh) disipata in rezistor in timpul t; d)
valoarea R0 a rezistentei rezistorului pentru care puterea disipata in acesta este maxima.
Aplicatie: E= 3 V; Rr = 1 Q; R = 23 Q; = 8 h.
R: / = 0,125 A; U = 2,875 V; W= 2,875 .10 -3 kWh; R, = 152.
Problema 2.29. Un ampermetru poate masura un curent de n 1 on mai mare daca este suntat cu un rezistor si un curent de n2
on mai mare daca este suntat cu un alt rezistor. Aflati rapoartele np si n5 care arata de cate onpoate fi mai mare curentul care
poate fi masurat, daca rezistoarele se leaga in paralel si, respectiv, in serie. Aplicatie: n1 = 21; n2 = 31.
R:n=51;n=li
Problema 2.30. Un galvanometru cu rezistenta interioara r poate masura curenti pana Ia intensitatea maxima 1m. Aflati: a)
rezistenta suntului, R pentru a putea masura curenti pana la intensitatea IM (> Im); b) tensiunea Ia bornele galvanometrului cand
,,
acul se afla Ia jumatatea scalei; c) ce rezistenta, Ra, trebuie conectata in serie cu galvanometrul pentru a obtine un voltmetru
capabil sa masoare tensiuni [Jana la valoarea maxima UM.
Aplicatie: r = 9,5 12; /rn = 50 mA; /m = 1 A; Um = 30 V.
R: RS = 0,5 52; U = 0,2375 V; R a = 590,5 Q.
Problema 2.31. Un miliampermetru de rezistenta interioara r are scala de N diviziuni si masoara variatii de intensitate a
curentului IA pe fiecare diviziune. Aflati: a) tensiunea maxima, U, care poate fi masurata cu acest aparat folosit ca voltmetru; b)
cum poate fi utilizat acest aparat ca voltmetru astfel incat o diviziune sa corespunda unei tensiuni date, U v; c) rezistenta suntului
necesar pentru a extinde domeniul de masurare a curentilor !Dana la I.
121
 Aplicatie: = 0,5 K2; N = 50; IA = 2 mA/div; U = 100 mV/div; / = 1A.
,

R: U = 50 mV; Rad = 49,5 Q; R5 = 55,5 mE2.

Testa griiS
Un voltmetru montat la bornele unui generator indica tensiunea U . Daca un at doilea voltmetru, identic cu
,

prima, este montat in paralel cu primul Ia bornele generatorului indicatia lor comuna este U 2 . Cand un ampermetru este montat 1. Prin disociatie electrolitica se intelege separarea:
Ia bornele generatorului el indica un curent 1 . Daca un at doilea ampermetru, identic cu primul este montat in serie cu primul
,
a) substantelor ionice in ioni pozitivi si electroni;
la bornele generatorului, indicatia lor comuna este J. Aflati: a) tensiunea electromotoare E at generatorului; b) rezistenta b) cristalelor de valenta in ioni pozitivi si ioni negativi;
interioara r, a generatorului; c) rezistentele interioare r si c ale aparatelor folosite. c) cristalelor de valenta in ioni pozitivi si electroni;
Aplicatie: = 8 V; U2 = 6 V; /, = 3 V; /2 = 2 V. d) substantelor ionice in ioni pozitivi si ioni negativi;
R: E = 12 V; ri = 2 E2; ry = 4 Q; ra = 2 Q. e) substantelor ionice in ioni si electroni.
Problema 2.33. Doua surse de tensiune electromotoare si E2 si de rezistente interioare si, respectiv, r2 sunt legate in paralel
Tensiunea electromotoare este numeric egala cu lucrul
pe un rezistor de rezistenta R. Aflati: a) intensitatile si 12 ale curentilor prin surse; b) caderea de tensiune U pe rezistorul R; c)
mecanic efectuat pentru a transporta:
energia Wdisipata de rezistorul R in timpul t; d) pentru ce valori si Ei " ale tensiunii electromotoare a sursei 1 intensitatea
a) unitatea de sarcina pozitiva de-a lungul intregului circuit;
curentului prin aceasta sursa este nula si, respectiv, egala cu 1 2 .
b) sarcina de-a lungul intregului circuit; c) unitatea de sarcina
Aplicatie: = 130 V; E2 = 125 V; ri =0,5 S2; r2 = 0,2 Si; R = 2 E2; i = 2 min.
negativa de-a lungul intregului circuit; d) sarcina pozitiva de-a
2 R:11 = 24 A; /2 = 35 A; U= 118 V; W=835,4 kJ; Ei '=113,6 V; El ”=133,9 V.
lungul circuitului exterior; e) sarcina negativa de-a lungul Aplicand aceeasi tensiune Intre doua puncte A si B ale inelului,
circuitului exterior si prin sursa. puterea devine 9,6W. Ce rezistente electrice au cele doua arce
de inel cuprinse intre punctele A si B?
Problema 2.34. Doua conductoare lung!, paralele, situate la distanta d unul de celalalt, sunt parcurse de curenti de sensuh
Un conductor este parcurs de un curent electric constant cu a) 9 S2, 7 Q; b) 10 5-2, 6 Q; c) 11 E2, 5 Q;
contrarii de intensitate / si respectiv 4/. Aflati in ce puncte inducIia campului magnetic este nula.
R: La distanta de 20 cm de conductorul parcurs de curentul /, spre exterior. intensitatea de 5 A. SA se calculeze numarul de electroni care d) 5 E2, 11 Q; e) 7 Q, 9 Q.
Aplicatie: d= 0,6 m.
traverseaza sectiunea normala a conductorului in unitatea de
timp (sarcina electronului este 1,6 . 10 -19C ). 8. La aplicarea primei legi a lui Kirchhoff pentru o ratea cu n
Problema 2.35 Doua conductoare lungi, paralele, situate Ia distanta de d unul de celalalt, sunt parcurse de curenti de acelasi sens a) 22,4. 1021 ; b) 31,2. 10 18; c) 38. 10 19; noduri, numarul de ecuatii independente care se pot scrie
de intensitate /fiecare. Aflati valoarea inductiei magnetice B la jumatatea distantei dintre conductoare. d) 19.10 19; e) 21. 10 18 . este:
Aplicatie: d = 4 cm; / = 12 A. R: B = 0 T. a) n = 1; b) n; c) n — 1;
4. 0 baterie de t.e.m. Esi rezistenta interioara r este conectata d) n2 ; e) n2 — 1.
Ia un rezistor de rezistenta R 1 = n•r; in acest caz randamentul
bateriei (catul dintre puterea disipata de consumator si puterea 9. La bornele unei surse de curent continuu formats din n= 4 elemente
Problema 2.36. 0 spira conductoare este strabatuta de un curent de intensitate I. Inductia campului magnetic in centrul spirei identice in serie, avand fiecare te.rn. E = 3 V si rezistenta interioara
dezvol-tats de sursa) este il l . Paralel cu primul rezistor se
este B. Aflati raza spirei, r. r= 0,25 Q, se leaga in paralel un vas de electroliza cu solutie de sulfat
R: r= 27( cm. conecteaza un alt rezistor de rezistenta R2 = n2 r. Randamentul
Aplicatie: / = 5 A; B = 50 p.T. de cupru avand rezistenta R1 = 40 Q si un rezistor de rezistenta
bateriei In acest caz va fi 1 2 . Si se calculeze1' ~ 2/1~ 1 (n1 si n2
cunoscute R2 = 10 Q. Sa se determine caderea de tensiune datorata rezistentei
interne a unui element.
Problema 2.37. Doua conductoare lungi, paralele, situate la distanta d unul de celalalt sunt parcurse de curenti de acelasi sens n2 ,) q2 1( 2 + 1) ) a) 2 V; b) 1,5 V; c) 3 V;
111- 112
de intensitate I fiecare. Aflati ce forts exercita unul din conductoare asupra unei portiuni de lungime 1 din celalalt conductor. ri g Ili no + n2 n i 1 = ;n + n,n2 ;d d) 4,5 V; e) 0,33 V
Aplicatie: d = 20 cm; I = 4 A; 1= 1 m. R: 1,6.10 -5 N.

1 'n2 e n, 10. Sa se calculeze numarul de sarcini elementare ce strabat

Problema 2.38. Un conductor liniar de lungime 1 cu rezistenta r se deplaseaza pe doua bare conductoare paralele de rezistenta
)
canalul unui traznet de 59 kA care dureaza 3.10 -7 s. Se cla
111 n1 n 2 ni n2
neglijabila cu viteza v normal pe un camp magnetic omogen de inductie B perpendicular pe planul baretor. Barele sunt legate Ia e = 1,6 10-19 C.
capete prin rezistoarele cu rezistentele R1 , respectiv R2 (fig. P.3.14). Aflati curentii, si /2, care trec prin R1 , respectiv, R2, si puterea a) 2,5.10 12 ; b) 9,37.10 16; c) 5.1021 ;
5. 0 baterie cu t.e.m. Esi rezistenta interioara r se conecteaza d) 4,67.10 11 ; e) 7,35.10 10 .
mecanica necesara deplasarii conductoru I u i mobil.
succesiv Ia doua rezistoare, cu rezistenta R 1 = 4 S2 si, respectiv,
Aplicatie: / = 0,6 m; r= 1 Q; v = 10 m/s; B = 0,5 T; = 3E2 ; R2 = 6 E2. R: I = 0,667 A, 12 = 0,333 A, P = 3 W.
,

R2 = 16 Q. Stiind ca in ambele cazuri caldura degajata in acelasi 11, Un generator care are Ia borne o tensiune de 10 V si o
interval de timp in rezistoare este aceeasi, sa se calculeze rezistenta interna de 2 Q, debiteaza o putere totals de 12 W.
Problema 2. 39. Fie doua sine metal ice paralele, asezate Ia distanta
rezistenta interioara r a sursei. Care este rezistenta circuitului exterior?
1 una de alta, Inclinate cu unghiul a fats de orizontala si care se
a) 8 Q; b) 5 Q; c) 3 Q; a) 8 Q; b) 10 Q; c) 12 5.2;
terming cu o rezistenta electrica R (rezistenta R leaga capetele
d) 10 Q; e) 12 Q. d) 2 t2; e) 452.
superioare ale sinelor). Pe aceste sine se gaseste o bars conductoare
de masa m, asezata in planul barelor, perpendicular pe ele. Bara
In circuitul din figura randamentul sursei este r = 50%. Daca Puterea maxima debitata de o sursa de tensiune
aluneca pe planul Inclinat format de sine (pastrandu-si
rezistorul de rezistenta R0 ar fi legat singur la bornele sursei, electromotoare Esi rezistenta interioara rse obtine atunci cand:
perpendicularitatea). Coeficientu I de frecare intre bare si sine este
puterea circuitului exterior ar atinge valoarea maxima posibi la. a) rezistenta exterioara R este egala cu rezistenta interna a sursei;
Rezistenta electrica a sinelor si barei este neglijabila fats de R.
Se cere valoarea rezistentei celuilalt rezistor. b) rezistenta exterioara este nula (sursa in scurtcircuit);
Bara se misca Intr-un camp magnetic de inductie B orientat verti-
c) R = 2 r, d) R = 3 r, e) R= 4 r.
cal. Aflati viteza limits de alunecare a barei. a) Ro; I) Ro la ; c) R0 (15- —1)/2 ;
Aplicatie: / = 0,1 m; cc = 30'; R = 0,1 Q; m = 0,02 kg; 1..t, = 0,2; B = 0,5 T.
d) Ro 13. Daca dintr-o grupare de n rezistori legal in paralel si
R: v = 3,1 m/s. + 1)/ 2 ; e) R0 0 —1).
introdusi Intr-un circuit se scoate unul dintre ei, atunci tensiunea
Prohlema 2.40. Printr-un solenoid de inductanta L trece un curent de intensitate L Curentul descreste Ia valoarea I' in timpul
Ia bornele gruparii respective:
At. Aflati tensiunea electromotoare autoindusa, e. 7. Daca se aplica o tensiune de 6 V in punctele diametral a) scade; b) devine egala cu zero; c) creste; d) scade de n ore;
Aplicatie: L = 8 mH; / = 10 A; /'= 5 A; At =10 s. R: e = 4 mV. opuse ale unui inel conductor, puterea disipata este de 9,0 W. e) ramane constants.

122 123
 Un fierbator electric are doua rezistoare. Timpul de fierbere 21. Observarea spectrelor magnetice obtinute cu circuite Test de evaluare
al continutului de ape din incalzitor este t 1 , respectiv, t2 ( t2 > electrice de diferite forme pune in evidenta faptu I ca, in interiorul
dupe cum se conecteaza doar primul sau al doilea rezistor. unui solenoid lung, liniile de camp magnetic sunt: a) paralele
Randamentul se considers acelasi in Coate cazurile. Care este cu axa solenoidului si echidistante; b) perpendiculars pe axa 5. Calculati valoarea rezistentei R4 din reteaua din figura TE 1.5
solenoidului si echidistante; c) cercuri concentrice cu centrul 1. Calculati rezistenta echivalenta R 12 i R,, pentru reteaua din daca: R, =2 Q, R2 = 5 Q, R3 =
timpul de fierbere daca se conecteaza ambele rezistoare, legate 4 52 si valoarea curentului indicat
in paralel? pe axa solenoidului; d) paralele si neechidistante; e) arce de figura TE 1.1. de galvanometru este zero.
parabola.
a) t i +t2; c) t2 - t1 ;
22. In formula F = B. I•1, B reprezinta inductia campului R1
ti • t2 magnetic: a) generate de curentul de intensitate I care circula
d) t2 ; e) prin conductor; b) exterioara conductorului prin care circula
tl+ t 2
I, perpendiculars pe conductor; c) exterioara conductorului ,,,,•••••••■■■•411,

prin care circula I, paralele cu conductorul; d) indusa in V

Un circuit electric este format dintr-o baterie cu tensiunea
conductorul prin care circula I; e) autoindusa prin conductorul
electromotoare E = 10 V si rezistenta interns r = =0,5 K2 si un
in care circula I.
consumator de rezistenta R. Randamentul circuitului in cazul Fig.TE 5
in care puterea uti la este maxima va fi:
23. Expresia fortei electromagnetice pentru orice orientare a
a) 28%; b) 38%; c) 30%;
conductorului parcurs de curent, aflat in camp magnetic, este: 6. Calculati valoarea raportului dintre intensitatea curentului
d) 45%; e) 50%. c) F=13•5•cosoc;
a) F=B•I•1•cos a; b) F=B•1•1•sin a; care trece prin voltmetru si intensitatea curentului care trece
F=B./.sina. 2. Pentru ce valoare a lui r, rezistenta echivalenta a circuitului prin rezistorul R2 din reteaua electrice din figura TE 6.
d) F=8.1.1;
16. 0 sursa cu t.e.m. E = 10 V si rezistenta interioara r=1 Q TE 1.2 este egala cu r? Se considers R cunoscut. Considerati cunoscute valorile pentru R, si
disipa pe un rezistor puterea P = 9 W. Cat este tensiunea la 24, Un conductor rectiliniu foarte lung, parcurs de un curent
bornele sursei? cu intensitatea I si o spire cu raza R parcursa de un curent cu
, ,

a) 15 V; b) 1 V, 2V; c) 110 V; intensitatea 12 (Iv 12 si R cunoscute)A sunt coplanare. inductia

magnetics in centrul spirei este nula. In aceste conditii, distanta I I
d) 3 V, 40 V; e) 1 V, 9 V.
dintre centrul spirei si conductorul rectiliniu este data de relatia: R R •U
Un acumulator cu t.e.m. E= 12 V are intensitatea curentului
de scurtcircuit /„= 40 A. Ce rezistenta are rezistorul care, legat IR
a) d=-1--; b) d=R; Od= i1R ; R
Ia bornele acumulatorului, face ca tensiunea Ia borne sa fie U ni l id 2
= 11V?
a) 4,4 K2; b) 33 g2; c) 7,3 K2;
d) d= 1 R; e ) d = 1 2 -1 1 R .

d) 3,3; e) 1,2 Q. 11 12 + I1 Fig.TE 6

Fig.TE 2
' Se leaga n rezistente identice o data in serie, apoi in paralel. 23. Modulul tensiunii electromotoare, e, induse Intr-un 7. Calculati valoarea rezistentei electrice a rezistorului R si
Raportu I Rs/Rp, este: conductor rectiliniu de lungime 1 care se deplaseaza cu viteza 3. Calculati rezistenta echivalenta RAB si R a) pentru reteaua din valoarea puterii disipate pe circuitul exterior (figura TE 1.7). Se
a) Rs/Rp < nz; b) RS/RP = n2 ; c) Rs /Rp > n2 ; v sub unghiul a int-un camp magnetic uniform de inductie B figura TE 1.3 daca: R, = R2 = 4 Q, R3 = 6 SI, R4 = 8 Q. cunosc urmatoarele valori: E =100 V, r = 36 E2 rl = 50%.
d) RS/RP = 1/n2 ; e) Rs/Rp > 1/n2 . are expresia:
a) e = B•1v sina; b) e = cosa ; c) e =
C D
Rezistenta echivalenta R, pentru circuitul din figura este d) e = Blv sin 2a; e) e = costa. R
data de relatia: A
a) 5R/8; b) 8R/5; c) R; 26. Pe baza interactiei intre doi curenti rectilinii, lungi, paraleli, c/5-1
d) 7R/13; e) 13R/7. se defineste unitatea de masura in SI pentru:
a) inductia magnetics; b) permitivitatea electrice; c) intensitatea
curentului electric; d) forta electromagnetice; e) permeabi I itatea Fig.TE 3
magnetics.

4. Calculati rezistenta echivalenta RAB pentru reteaua din figura

27. T e.m indusa este data de urmatoare relatie:
TE 1.4 daca: R = 2R.
,
• Fig.TE 7
AO A4)
b) e = ; c) e=
At At At
8. Calculati rezistenta echivalenta a unui ansamblu voltmetru-
e ) e=— - rezistenta aditionala care i-ar marl domeniul de masurare de
d) e = ;
At At 101 ori.
° Vectorul inductie magnetics intr-un punct al campului: a)
face un unghi obtuz cu linia de camp; b) este tangent in acel 28. Cum se modifica inductia magnetics in interiorul unei
punct la linia de camp si de sens opus sensului liniei de camp; bobine cu miez de fier daca se injumatateste numarul de
c) este perpendicular pe linia de camp in acel punct; d) face spire? (Dimensiunile bobinei nu se modifica, iar curentul
un unghi ascutit cu linia de camp; e) este tangent in acel punct prin bobina se mentine constant).
la linia de camp si are acelasi sens cu linia de camp. a) creste de doua ori; b) scade de doua ori; c) creste de patru
ori; d) ramane constants; e) scade de patru ori.

124 125
 capitolul

Curentul electric reprezinta orice miscare de sarcini electrice.

Dace viteza nniscarii ordonate a purtatorilor de sarcina este
constants in timp, curentul electric se numeste stationar.
Circuitul electric este un ansamblu format din generator elec-
tric, conductori de legatura si unul sau mai multi consumatori.
Legea lui Joule:Caldura degajata Ia trecerea curentului electric
print-un conductor este direct proportionala cu rezisteno
conductorului, R, cu patratul intensitstii curentului care trece
prin conductor, 1, si cu timpul cat circula curentul electric, t:

Q = 12 R t • •
Cap itolul
Tensiunea electromotoare a unei surse, E, este marimea fizica
scalarA egala cu lucrul mecanic efectuat de sursa pentru a
transporta unitatea de sarcina electricA pozitiva de-a lungul
Puterea unui consumator: p = Producerea §i utilizarea
Capacitatea unui condensator este marimea fizica scalar5 C
Intregului circuit.
E=
L

q
— , [E] s, = 1 V;
definita de relatia
C= —
curentului alternativ
Tensiunea Ia bornele sursei, U, este marimea fizica scalars U
2 egala cu lucrul mecanic efectuat de sursa pentru a transporta Inductia magnetics a unui camp magnetic uniform este
unitatea de sarcina electricA pozitiva de-a lungul circuitului In acest capitol veil studia:
marimea fizica vectoriala B al carei modul este definit de relatia
exterior. Tensiunea interns sursei, u, este marimea fizica scalars
egalA cu lucrul mecanic efectuat de sursa pentru a transporta B 3.1. Curentul alternativ
unitatea de sarcina electrica pozitiva prin sursa. I• 3.2. Elemente de circuit
Forta electromagnetica se poate scrie vectorial, in forma:
[u]si = u] s,= 1 V;
[ 3.3. Energia si puterea In circuitele de curent alternativ
Intensitatea curentului electric, I, este marimea fizica scalars = /•(Ixa), F=B-I-1. sina 3.4. Transformatorul
care masoara sarcina electrica care strabate sectiunea Foga electrodinamica are expresia 3.5. Motoare electrice
transversals a unui conductor in unitatea de timp. /2 •
3.6. Aparate electrocasnice
Q
[I]si = 1 A F12 = 27E • d
At '
Rezistenta electrica a unui conductor, R, este marimea fizica Forta Lorentz are expresia:
scalars care masoar6 raportul constant dintre tensiunea la
71_ = q • (i/- x fi)
bornele conductorului, U si intensitatea curentului electric
stabilit prin el, I. Fluxul magnetic al unui camp magnetic uniform printr-o
[U] 1V suprafa0 normala la direc/ia campului este marimea fizicA
[R]si = r is' = scalars F definita de relatia:
TFA = 1 Q ' R = P
Rezistivitatea electrica, p, are semnificatia rezistentei electrice q = B • S,, ,
a unui conductor cu lungimea de 1m si aria sectiunii
[Cs' = [B]si [Sn ] si =1Tilm 2 =1 Wb
transversale de 1 m 2 . Ea depinde de temperature dupe relatia:
Inductia electromagnetica este fenomenul de generare a unei
p = p o [i + a • (t - to )t tensiuni electromotoare Intr-un circuit strabStut de un flux mag-
Dependenta dintre tensiunea la bornele unui conductor cu netic variabil in timp.
caracteristica de curent I=1(U) liniara si intensitatea curentului
stabilit prin el se numeste legea lui Ohm pentru o portiune de Regula lui Lenz: curentul indus Intr-un circuit Inchis strAbatut
de un flux magnetic variabil are un astfel de sens, Incat fluxul
circuit:
magnetic produs de curentul indus se opune variatiei fluxului
I= sau U= R•I.
magnetic inductor.
Legea lui Ohm pentru Intreg circuitul are expresia:
I_
Legea lui Faraday: tensiunea electromotoare indusa Intr-un cir-
R+ r cuit este egala cu viteza de variatie a fluxului magnetic prin
Legea I a lui Kirchhoff: Suma algebrica a intensitatilor curentilor suprafata acelui circuit, luata cu semn schimbat
electrici care se intalnesc Intr-un nod de retea este egala cu
zero: e=— .
E/k =0 At
k=1
Inductanla unui circuit este marimea fizica scalarS, L, definita
Legea a II-a a lui Kirchhoff: Suma algebrica a tensiunilor de relatia:
electromotoare ale surselor in lungul unui ochi de retea este (1)
L=
egala cu suma algebrica a caderilor de tensiune de pe laturile I
ochiului:
Ms, 1 Wb
_
z
k=1
Ek = Ei; •R i . Hsi
= 1A
H.
=1H

411

126
 3.1. Curentul alternativ
Producerea curentului electric (alternativ sau
3.1.1. Generarea curentului alternativ
continuu) este una dintre cele mai importante aplicatii
ale fenomenului de inductie electromagnetica. Conditia
necesara producerii curentului electric indus Intr-un
circuit electric inchis este aparitia unei variatii a fluxului
magnetic prin suprafata sa. Aceasta presupune fie
miscarea de rotatie a circuitului, fie a campului
magnetic. Principiul de functionare al generatoarelor
de curent electric are la baza rotatia unei spire in jurul
unei axe perpendiculare pe liniile unui camp magnetic
uniform.
Consideram un cadru dreptunghiular, construit dintr-un fir conductor, plasat in camp magnetic uniform, ca in
figura 3.1.1.1. Capetele cadrului sunt in contact cu doua inele colectoare, C2 , conectate printr-un rezistor Ia
ampermetrul A. Presupunem ca acest cadru se roteste uniform, cu viteza unghiulara co, in jurul axei 00'. In timpul
=wit .
rotatiei unghiul a facut de normala ii, la planul cadrului, cu inductia B variaza continuu in timp: a
Corespunzator, fluxul magnetic prin suprafata cadrului variaza 5i el permanent:
43(0 B • S • cosaq
Reprezentarea grafica a variatiei fluxului magnetic se AA in figura 3.1.1.2.
De aceea, conform legii lui Faraday, e=
At
in cadru se genereaza o tensiune electromotoare. Folosind expresia fluxului (variabil) in relatia precedents se
obtine pentru tensiunea electromotoare (t.e.m) indusa expresia
e(0= Em • sin cot , unde:
3 - e(t) este tensiunea electromotoare instantanee (Ia momentul t);
— Em =co•orto m este valoarea maxima, numita amplitudine, a tensiunii alternative;
— = 2iry este pulsafia tensiunii alternative, v fiind frecventa;
— ~ m = B • S este valoarea maxima a fluxului prin cadru, B este inductia campului magnetic, iar S este aria cadrului.
Observatie: Cand intervalul de timp tinde la zero, fare a lua valoarea zero, tem e se calculeaza ca limits a
raportului Regula cu care am calculat e se bazeaza pe operatia matematica numita derivarea functiilor,
4t
ceea ce inseamna ca, de fapt, tem reprezinta derivata fluxului magnetic in raport cu timpul, notate:
e(t)= (1)'(t) = co• 4:13. • sin cot = Em • sin cot
Modul in care este generate t.e.m. pe masura ce cadrul ABCD se roteste uniform in camp magnetic uniform
este ilustrat in figura 3.1.1.2:
— Ia momentul t= 0, unghiul a format de normala la suprafata cadrului si intensitatea campului magnetic este
de 0° si, deoarece sinO° = 0, rezulta e(0) = 0;
—la momentul t = T/4, cadrul este rotit cu 90° fats de
pozitia initials si, deoarece sin90° = 1, rezulta ca e( T/4) = Em;
—la momentul t = T/2, cadrul este rotit cu 180° fats
1;)1-. nr-A A 1)1'
A de pozitia initials si, deoarece sin180° = 0, rezulta ca
CO --I CO e(T/2) = 0;
• - CO
e
— Ia momentul t= 3 T/4, cadrul este rotit cu 270° fats
de pozitia initials si, deoarece sin270° = —1, rezulta ca
3T
e(3T/4) = —Em;
—la momentul t= T, cadrul este rotit cu 360° lc* de
pozitia initials si, deoarece sin360° = 0, rezulta ca
En,
* Fig. 3.1.1.2 e(T) = 0.
128
ACTIVITATE EXPERIMENTAL&
Modelu I de laborator al alternatorului (figura AE 3.1.1.1)
are rotorul, piesa aflata in miscare de rotatie, compus din
patru bobine inseriate. Campul magnetic este generat de
catre un stator constituit dintr-un electromagnet: cloud
bobine montate pe un miez in forma de U si alimentate
fiecare la 12 V c.c. Mont4 rotorul de c.a. pe miezul in
forma de U si cuplati penile sale Ia un ampermetru cu 0
pe mijlocul scalei. Periile se afla in contact cu o piesa
cilindrica aflata in continuarea rotorului. Acesta este
colectorul. Alimentati bobinele statorului, rotiti rotorul cu
mana si observ4 i nd icatia ampermetrului.
Concluzie: miscarea acului ampermetrului de o parte
si de alta a pozitiei de 0 indica aparitia unui curent
electric alternativ.
g. cm*, ey.r." to*
Daca in locul ampermetrului se conecteaza un canal ■ +41.
al unei piaci de achiziIie de semnal cuplate cu un
computer pentru a inregistra semnalul generat in bobine,
se obtine ceea ce se puteti observa in figura AE 3.1.1.2.
Semnalul real este amortizat puternic deoarece in timpul
rotatiei magnetului se intampina forte de rezistenta marl.
Concluzie: Rotatia uniforms a unui cadru metalic, in
jurul axei sale de simetrie, Intr-un camp magnetic
uniform, perpendicular pe axa de rotatie, genereaza in
cadru o tensiune electromotoare alternative sinusoidala.
Daca circuitul exterior conIine numai un rezistor,
atunci valoarea intensitatii instantanee a curentului
alternativ va fi de forma:
i(0= = / • sin cot,
R m
unde Im = Em/R este valoarea maxima, numita • Fig. AE 3.1.1.2
amplitudin a intensitatii curentului alternativ.
Tensiunea si intensitatea curentului alternativ
variaza sinusoidal in functie de timp (fig. 3.1.1.3).
Functia e(t) = Em • sin wt este o func,tie periodica: dupe
un timp T = 27t/co tensiunea electromotoare alternative
trece prin aceeasi valoare. Aceeasi proprietate o are si
functia i(t) = / ni • sin wt
Asa cum se observa din figura 3.1.1.3, tensiunea si
intensitatea instantanee evolueaza in faza. Marimilor fizice
care variaza sinusoidal li se pot asocia niste vectori rotitori
numiti fazori. Fazorul asociat are modulul egal cu valoarea .......
efectiva a marimii si este orientat fats de axa orizontala cu
un unghi egal cu faza initials a marimii. El se roteste in i = 14.;,sincot
sens antiorar cu aceeasi viteza unghiulara cu care variaza e'.= Ems
faza. In reprezentare fazoriala, marimile sinusoidale se
diferentiaza prin valoarea efectiva si prin faza initials.
Aceasta inseamna cal fazorii cu care reprezentam
tensiunea instantanee si intensitatea instantanee se rotesc
. Fig. 3.1.1.4
impreuna (fig. 3.1.1.4).
129
 3.1.2. Alternatorul
In exemplul analizat se genera curent alternativ prin
rotatia spirei in camp magnetic fix. Se poate obtine
aceeasi efect si mentinand spira fixa Intr-un camp
magnetic rotitor, generat de catre un magnet permanent
sau de catre un electromagnet alimentat in curent
continuu. Este solutia utilizata in practica: rotorul
genereaza campul magnetic (este inductor), iar statorul
este indus, in spirele sale generandu-se tem alternative
(figura 3.1.2.1). Capetele infasurarilor rotorului sunt
legate la doua inele aflate pe ax, izolate si intre ele si
fap de rotor. Acest tip de generator se nu meste generator
sincron monofazat. Sincron, deoarece curentul indus
in stator creeaza un camp magnetic care se invarteste
cu aceeasi viteza ca si rotorul. Monofazat, deoarece
pe stator se afla o singura faze, un singur grup de infasurari legate in serie.
In practica se utilizeaza generatoare sincrone trifazate, care produc curent trifazat. Ele au trei bobine (faze)
pe stator, decalate cu 120° intre ele. Spre deosebire de generatorul monofazat, pe placa sa de borne sunt prezente
6 borne, cate doua pe faze.
ACTIVITATE EXPERIMENTALA
0 3
Fig. AE 3.1.2.1 a. b.
Pentru a modela functionarea generatorului trifazic
utiliza/i trei bobine de inductanta mare (eventual cu
IN
miez de fier), un magnet bare si trei galvanometre cu
zeroul pe mijloc, conectate la fiecare bobina. Montati
componentele dupe schema din figura AE 3.1.2.1-a,
astfel incat sa puteti roti magnetul cu viteza aproximativ
constants. Distanta dintre bobine si magnetul rotitor
trebuie sa fie cat mai mica. ObservaIi indicatiile
galvanometrelor. Tensiunile electromotoare induse au
aceeasi valoare maxima (fig. AE 3.1.2.3) pe care o ating
insa pe rand, fiind defazate cu 120° una fate de alta, ca
Fig. AE 3.1.2.2 in diagrama din figura AE 3.1.2.2.
130
In locul montajului descris anterior se poate utiliza
modelul de laborator al generatorului trifazic (figura
AE 3.1.2.5).
Dace in locul celor trei galvanometre s-au conectat
trei canale diferite ale unei piaci de achizitie de semnal
cuplate cu un computer pentru a inregistra semnalele
generate in bobine, s-a obtinut ceea ce puteti observa
in figura AE 3.1.2.4. Semnalele reale sunt amortizate
puternic deoarece in timpul rotatiei magnetului se
intampina forte de rezistenta marl.
Datorita curentului trifazic, in infa'surarile fixe ale
motoarelor electrice se creeaza un camp magnetic
invartitor care poate antrena rotoarele motoarelor
asincrone.
A ',"•! ,.;) 4 t • ;2: aa
L. 1, 1 CA4 t t1,61,
Att,r_t :1141•14 5,x 01...111111, 7,1i St*
• Fig. AE 3.1.2.4
4 %M.
Fig. AE 3.1.2.5
3:1.3. Generatorul de curent continuu
Are aceeasi principiu de functionare cu alternatorul,
al rotatiei spirei intr-un camp magnetic uniform.
Diferenta consta in forma colectorului care are doua
fante pe doua generatoare ale cilindrului aflat in fanta
continuarea rotorului. Astfel periile culeg curent numai
in timpul alternantei pozitive rezultand practic un curent
colector
pulsatoriu (figura 3.1.3.1).
Pentru a obtine curentul continuu se utilizeaza un
rotor cu doua bobine perpendiculare intre ele, asa cum
Fig. 3.1.3.1
arata modelul de laborator pe care I-am descris pana
acum. Un galvanometru legat la periile sale va indica
o valoare aproximativ constants a intensitatii curentului
electric (figura 3.1.3.2-a). In practica se utilizeaza
variante cu 16 bobine dispuse simetric pe rotor,
obtinandu-se astfel variatii cat mai mici ale tensiunii
generate (figura 3.1.3.2-b).
In cazul generatoarelor de curent continuu, rotorul
este indus, iar statorul este inductor, deoarece pentru a
obtine curent continuu, infasurarea indusului trebuie sä
131
aiba in permanents capetele legate Ia lamele colectorului. Statorul poseda mai multi electromagn0 construiti 3.2. E emente de circuit
din otel masiv, iar miezul rotorului se construieste din tole de otel si este prevazut cu crestaturi longitudinale in
care se aseaza infasurarile din sarma. Statorul poate fi alimentat cu curent din surse independente sau din
3.2.1. Circuite simple de curent alternativ
infasurarile rotorului (autoexcitatie). In acest ultim caz exists autoexcitatie-serie cand tot curentul din rotor
strabate statorul, autoexcitatie-derivalie cand numai o parte a curentului din rotor strabate statorul si autoexcitatie-
mixtS. (Definitie: Se numesc circuite de curent alternativ circuitele electrice alimentate cu ten_ -- ni electromotoare
alternative.

3.1.4. Valori efective ale tensiunii curentului alternativ

Circuitele care nu conIin bobine sau condensatoare
opun curentilor alternativi (de frecventa joasa) practic
Trecerea unui curent alternativ printr-un rezistor este insoOta de generare de caldura. Caldura generata Intr-un
aceeasi rezistenra ca si curentului continuu.
interval de timp de curentul alternativ ar putea fi generata in acelasi interval de timp de un curent continuu de o
ConsiderAm un circuit de curent alternativ cu un
anumita intensitate. Intensitatea unui astfel de curent continuu este numita intensitate efectiva a curentului alternativ. rezistor de rezistenp R (fig.3.2.1.1-a) la bornele cAruia
De
Definitie: Se numeste intensitate efectiva a curentului alternativ marimea I egala cu intensitatea unui curent
se aplica tensiunea alternative u(t) = Un, • sin ew t
continuu care, strabatand acelasi rezistor ca si curentul alternativ, produce aceeasi caldura Joule ca si curentul Caderea de tensiune pe circuit va fi
alternativ, in acelasi interval de timp. u = R • i.
•••••••■ Pentru valori efective, legea lui Ohm se scrie in forma
U= R • I.
Aria oricarui dreptunghi subOre de felul celui negru
din figura 3.1.4.1 este numeric egala, conform acestei
La bornele rezistentei tensiunea si intensitatea curentului alternativ trec simultan prin valorile nule si maxime,
cu caldura degajata in rezistor in timpul At (pentru
si deci sunt in laza (fig. 3.2.1.1-b). In figura 3.2.1.1-c este data reprezentarea fazoriala.
care i este, practic, constant). Aria suprafetei maginite
de graficul functiei si de poqiunea OA a axei Ox poate
Observatie: Faptul ca in figura 3.2.1.1-b curba care reprezinta tensiunea are o amplitudine mai mare nu are nici
fi calculate ca suma a ariilor unor astfel de dreptunghiuri
o semnificatie, deoarece scala verticalS pentru u si i este aleasa in mod arbitrar.
subtiri si, in consecinta, va reprezenta caldura degajata
in timpul unei semiperioade (fig. 3.1.4.1). Se observe
Insa cä portiunea (hasuratS) situate deasupra liniei ACTIVITATE EXPERIMENTALA
2
punctate, corespunzand valorii R • 1,7, , are aria egala rata or
U n rezistor cu valoarea rezistentei electrice R=20052, can. (0, esentioane 'vinare

cu suma ariilor porliunilor albastre de sub linia 1/4.127e0v,e1127tiv,emOsTv,tenne.., •4,665.on

a fost alimentat de la o surse de curent alternativ cu

respective. Aceasta inseamna ca aria de sub curba este egala cu aria dreptunghiului OABC. Corespunzator,
tensiunea de 8V. Utilizand placa de achizitie de semnal
caldura degajata in timpul unei semiperioade este
pentru a culege si vizualiza tensiunea aplicatA
I2 T rezistorului u si curentul stabilit prin el, i, s-au obtinut
QR• •—.
2 2 reprezentarile grafice din figura AE 3.2.1.1.
Notam cu I intensitatea curentului efectiv. Atunci
Concluzie: rezistorul nu produce defazaj intre curentul
Q=R• . 1
stabilit prin el tensiunea aplicata.
2
Din aceste doua relatii rezulta cä valoarea efectiva a intensitatii curentului alternativ, I, este data de relatia Consideram apoi un circuit care contine un
condensator ideal (avand R si L neglijabile), de
/= = 0,707. u, i
capacitate C (fig. 3.2.1.2-a). C
I Im
Conform relatiei U = I • R, valoarea efectiva U a tensiunii curentului alternativ este data de relatia Observatie: Dace Ia bornele circuitului se aplica o
Un, tensiune continua curentul nu circula, circuitul fiind
= = OU,707Un,
.42 intrerupt de dielectricul dintre armaturi le condensatorului.
Observalii. In acest caz se afirma: condensatorul deschide circuitul
1) Instrumentele de masura pentru intensitatea si tensiunea curentului alternativ indica valorile efective. de curent continuu.
2) Cand spunem ca reteaua de distributie a energiei electrice din apartamentul nostru are "220 volti c.a." aceasta Cand se aplica Ia bornele circuitului o tensiune
I
inseamna ca tensiunea efectiva U are valoarea de 220 V. Valoarea maxima a tensiunii este alternative curentul circulA prin circuit. In acest caz se
Um =,/i•U.----311V. afi rma: condensatorul Inchide circuitul de curent alternativ.
Explicatia acestei situatii este urmatoarea: and
3)Transformarea de energie prin efect Joule nu depinde de sensul curentului. De aceea un rezistor se comports in
tensiunea aplicata Ia bornele circuitului creste spre Fig. 3.2.1.2
curent alternativ Ia fel ca si in curent continuu.

132 133
valoarea maxima, condensatorul se Incarca (pe armaturile sale se acumuleaza sarcini electrice), iar cand tensiunea 3) prezenja condensatorului in circuitul de curent
scade condensatorul se descarca si contribuie astfel Ia intrelinerea curentului in circuit. alternativ introduce o rezistenja aparenta, X = 1/w• C ,
Sa consideram ca la bornele circuitului se alpha tensiunea alternative numita reactanla capacitive.
u(t) = U,,, • sin wt . 4) Atunci and in circuitul de curent alternativ care
confine un condensator, valoarea rezistentei electrice
Observatie: In continuare, acolo unde va fi riecesar, vom utiliza o regula pentru calculul marimilor de interes.
inserate este diferita de 0 (cazul intilnit in situatiile
D
Intensitatea curentului electric este definitA de relatia / = , pentru At foarte mic , adica I este limita spre practice), intensitatea curentului stabilit este in avans Fig. 3.2.1.3
At de faza tap- de tensiunea aplicata circuitului cu un
AQ
care tinde valoarea raportului atunci cand intervalul de timp tinde Ia zero fare sä atinga valoarea zero.
At unghi < —
Aceasta regula se bazeaza pe operaIia matematica denumita derivarea functiilor. 2
5) In acest caz diagrama fazoriala arata ca in figura
Aceasta inseamna, de fapt, ca intensitatea curentului este egala cu derivata sarcinii in raport cu timpul:
3.2.1.3
= Of).
Consideram, in final, un circuit care confine o bobina
Dace q(t) = C•u (t) = C Un, sin wt, atunci regulile de derivare a functiilor (pe care le yeti demonstra Ia
ideala (avand R si C neglijabile), de inductanta L (fig.
matematica) permit calculul lui i(t) cu i(0= Ot) = C • ti(t) = ca • C • U m • cos wt ,
3.2.1.4).
unde s-a folosit relatia de definitie a capacitatii unui condensator: q = C • u. Expresia obtinuta poate fi rescrisa in Cand se aplica la bornele circuitului o tensiune
forma alternative circuitul este parcurs de un curent
it
i(t) =Im sin wt + —
2 i(t)= sinwt .
unde intensitatea maxima Im este data de relatia: Acest curent genereaza un camp magnetic variabil
= co • C • Um . A/
si deci in bobina se genereaza, prin autoinductie, o tensiune electromotoare: e = — L.—.
Comparand expresia obtinuta pentru i(t) cu expresia tensiunii aplicate u(t) se constata ca intr-un circuit de At At
Aplicand regula de derivare pentru calculul raportului AI/At cand intervalul de timp tinde Ia zero fare sa
curent alternativ in care este prezent un condensator ideal, intensitatea este in avans de faza cu TE/2 fate de
atinga valoarea zero, se obtine: e(t) = —L • i'(t) = —w • L • I m • cos wt .
tensiune (fig 3.2.1.2-b,c), sau, echivalent, faza tensiunii este in urma cu ic/2 falai de faza intensitatii.
Comparand apoi relatia precedents cu legea lui Ohm, Im = Um /R, se constata ca prezenja condensatorului in Deoarece bobina este ideala (R = 0), in bobina nu se produce nici o cadere de tensiune si deci tensiunea
circuitul de curent alternativ introduce o rezistenja aparenta, notate Xe-, numita reactanta capacitive, data de electromotoare indusa este egala si opusa tensiunii u(t) aplicate Ia bornele circuitului, u(t) = — e(t), adica:
relatia 1 u(t)= w• L • Im • cos wt
Xc = co
7t
Expresia obtinuta poate fi rescrisa in forma: u(t) = Um • sin wt + — ,
2
unde tensiunea maxima Urn este data de relatia: Um =w•L•
Comparand expresia obtinuta pentru u(t) cu expresia intensitatii i(t) se constata ca intr-un circuit de curent alternativ
cottaktf0 Un rezistor cu valoarea rezistentei electrice R=20052 in care este prezenta o bobina ideala, tensiunea este in avans de faza cu 7r./2 fag de intensitate (fig. 3.1.2.4-b, c).
tOvAral viciale2volme r.3v
si un condensator cu capacitatea C=1 2211,F, au fost
6- Comparand apoi relatia precedents cu legea lui Ohm, Um = R • Im se constata ca prezen,ta bobinei in circuitul
,
inseriate si alimentate de Ia o sursa de curent alternativ
5_
de curent alternativ introduce o rezistenja aparenta, notate XL, numita reactants inductive, data de relatia
cu tensiunea de 8 V. Utilizand placa de achizitie de
semnal pentru a culege si vizualiza tensiunea aplicata, XL = cp • L .
u si curentul stabilit prin circuit, i, s-au obtinut
reprezentarile grafice din figura AE 3.2.1.2. ACTIVITATE EXPERIMENTALA

4- una
Observatii: Un rezistor cu valoarea rezistentei electrice R=20052 sole n
rata de
esantaiane scanare

1) Din relatia Xc =Um it„, rezulta ca [Xc ] s, = si o bobina cu inductanta L=35mH, au fost inseriate si lot27,20v, em27c t y,ern.2,2y,e9;27c3v :2000,00

M. IS;bn M. M. W. M. W. 45Am W. M. W. alimentate de la o sursa de curent alternativ cu tensiunea 7-

2) Condensatorul preia energie din circuit (and 6

* Fig. AE 3.2.1.2 tensiunea la bornele lui creste), o transforms in energie

de 8V. Utilizand placa de achizitie de semnal pentru a
culege si vizualiza tensiunea aplicata bobinei, u si
4-

a campului electric dintre armaturile condensatorului

curentul stabilit prin circuit, i, s-au obtinut reprezentarile
si, la descarcarea sa (cand tensiunea la bornele Iui scade), o cedeaza Inapoi circuitului electric. In condensator
grafice din figura AE 3.2.1.3.
nu se degaja caldura prin efect Joule, deci nu se pierde energie.
-2 -

-3 -

Concluzii Observajii. -4

1) condensatorul inchide circuitul de curent alternativ; 1) Din relatia XL = Undin, rezulta ca = -6 -

2) intr-un circuit de curent alternativ in care este prezent un condensator ideal, intensitatea este in avans de fazel 2) Bobina preia energie din circuit (cand tensiunea Ia
5.46. m. m. 30 n 35 8m 40Am 45 Om w. m. w.

cu is/2 fa fa de tensiune; bornele ei creste), o transforms in energie a campului Fig. AE 3.2.1.3

134 135
magnetic din interiorul sat] si, o cedeaza Inapoi circuitului electric cand tensiunea la bornele sale scade. In UL = I • XL defazata cu is/2 Inaintea intensit4ii
bobina ideala nu se degaja energie prin efect Joule, deci nu se pierde energie. c) Ia bornele condensatorului apare o cadere de
tensiune Uc = / • Xc defazata cu 7t/2 in urma
Concluzii: intensitatii I.
1) intr-un circuit de curent alternativ in care este prezenta o bobina ideala, tensiunea este in avans de faze cu n/2 falai In reprezentare fazoriala, tensiunea U Ia bornele
de intensitate; circuitului este suma vectoriala a acestor caderi de
2) prezenja bobinei in circuitul de curent alternativ introduce o rezistenja aparenta, X L = to • L numita reactania tensiune (fig.3.2.2.1-b). Din triunghiul dreptunghic OAB,
inductive. numit triunghiul tensiunilor, folosind teorema lui
3) Atunci cand in circuitul de curent alternativ care Pitagora olatinem
confine o bobina, valoarea rezistentei electrice este
diferita de 0 (orice bobina reala are rezistenta electrica U2 =U-R2 + (UL —uc y,
nenula), intensitatea curentului stabilit este defazata de unde, folosind expresiile de mai sus ale tensiunilor,
IT rezulta ca
in urma tensiunii aplicate bobinei cu un unghi 0 <
U=I• + (XL — Xc.)2 .
4) in acest caz diagrama fazoriala arata ca in figura rata de
riot u

Marimea definite de relatia coorate M esantivone scanare Plot I

3.2.1.5. ,
!CW0,0,,,WM,.21406.Was, • :100 Plot 2
Plot 3

Z = VR 2 +(XL — Xc )2 a-
In figura 3.2.1.6 s-a reprezentat grafic dependenta 7
6-

de frecventa a rezistentei si, respectiv, a reactantelor este numita impedanja a circuitului serie RLC. 5-
4-

capacitive si inductive. Se observe ca: Observatii: 3-

2-
a) atunci cind frecventa creste, reactanta capacitive 1) Din structura relatiei de definitie rezulta ca [Zisi = 1-

tinde la zero, iar cea inductivd tinde la infinit; 2) ImpedanIa reprezinta rezistenta echivalenta a -1 -

b) atunci cand frecventa tinde la zero (caz limita:

-
Intregului circuit serie in curent alternativ. -3 -

curentul continuu) reactants inductive tinde la zero, -4-

iar cea capacitive tinde Ia infinit (condensatorul tinde Din ultimele doua relatii rezulta ca U = / • Z, -6-
-7-

sa deschicla circuitul). relaIie care exprima legea lui Ohm pentru circuitele -e-,
ioAm Mihn Minn 2s.om 3o.om 35.0or 40.ilm 45.1. W61.0 5.611 6o Dm
de curent alternativ.
Observai i. • Fig. AE 3.2.2.1
Tot din triunghiul tensiunilor se poate calcula
1) Dintre cele 3 elemente de circuit considerate,
defazajul (co al tensiunii U la borne fate de intensitatea I:
rezistorul ideal, condensatorul ideal, bobina ideala,
singurul care disipa energie prin elect Joule este rezistorul t = U, —Uc = X, — X c
ideal. De aceea rezistenta sa este numita rezistenja active. Ea este singurul element disipativ de energie.
gqa
U, R
2) Elementele de circuit studiate in aceasta sectiune au fost presupuse ideate. Elementele de circuit reale au un
Observatie: In cazul reprezentat in figura 3.2.2.1-b, UL > Uc si deci XL > Xc . Rezulta ca efectul inductiv este
comportament electric complex. De exemplu, o bobina reala are si inductanta, si rezistenta.
predominant in comparaIie cu cel capacitiv si, conform relatiei precedente, tgq) > 0, deci defazajul cp este pozitiv.

Deci: dace intensitatea curentului prin circuit este i(t) = I m • sin wt atunci tensiunea la bornele circuitului este

3.2.2. Circuitul serie cu rezistor, bobina si condensator (R, L, C) in curent alternativ u(t)= Um • si n(o) t + (p) ,

In figura 3.2.2.1-b s-a construit triunghiul tensiunilor

Considerdm un circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R, o bobina ideala de inductanp L si un condensator pentru cazul UL > Uc . Este posibil insa ca UL < Uc
ideal de capacitate C, legate in serie. La bornele circuitului se aplica o tensiune alternative (fig. 3.2.2.1-a). sau, ca UL = Uc . In aceste cloud cazuri constructia
fazoriala a triunghiului tensiunilor este ilustrata in
ACTIVITATE EXPERIMENTALA figura 3.2.2.2-a si, respectiv, 3.2.2.2-b.
In primul caz (fig. 3.2.2.2-a), UL < Uc si deci XL < Xc .
Un rezistor cu valoarea rezistentei electrice R=200 S2, o bobina cu inductanta L=35 mH si un condensator cu Rezultd ca efectul capacitiv este predominant in
capacitatea C=122 1,IF au fost inseriate si alimentate de Ia o sursd de curent alternativ cu tensiunea de 8 V. compara;ie cu cel inductiv, tgq) < 0, deci defazajul
Utilizand placa de achizitie de semnal pentru a culege si vizualiza tensiunea la bornele bobinei, u L, tensiunea la este negativ.
bornele condensatorului, u c si curentul stabilit prin circuit, i, s-au obtinut reprezentdrile grafice din figura AE 3.2.2.1. In cazul al doilea (fig. 3.2.2.2-b),U L = Uc si deci
XL = Xc Rezultd ca efectul capacitiv se compenseaza
In circuit se stabileste un curent de intensitate efectiva I. Conform celor studiate in sectiunea precedents, cu cel inductiv, twp = 0, deci defazajul (f) este nul. Acest
a) la bornele rezistorului apare o cadere de tensiune caz este numit rezonanta tensiunilor in circuitul serie
UR = I • R in faze cu intensitatea
si va fi studiat in sectiunea urmatoare.
b) la bornele bobinei apare o cadere de tensiune

136 137
 Exercitiul 3.2.2.1. Un circuit este format dintr-un condensator de capacitate C= 10/(770 mF, legat In 3.2.3. Rezonanta tensiunilor
serie cu o bobina cu rezistenta active r = 4 S2 si inductanta L = 40/71 mH. Circuitul este alimentat cu o
tensiune alternative u(t) = 20-5 • sin(1 007t • t). Aflati a) frecventa curentului alternativ, b) intensitatea
In seqiunea precedents am vazut ca in situatia (fig. 3.2.2.2-b), in care UL = Uc si deci XL = Xc , efectul
maxima si intensitatea efectiva ale curentului din circuit, c) valoarea tensiunii efective la bornele
capacitiv se compenseaza cu cel inductiv, tgq) = 0, deci defazajul cp este nul. Acest caz este numit rezonanta
bobinei, d) defazajul dintre curent si tensiunea la bornele bobinei.
tensiunilor i n circuitul serie. Se spune ca circuitul serie este in regim de rezonanta.
So Pentru frecventa se obtine imediat valoarea
co Observatie: cp este defazajul dintre tensiunea aplicata Ia bornele circuitului si intensitatea curentului stabilit In
v= —=50 Hz
2it • circuit. Defazajul dintre tensiunile UL si Uc este n.
Pentru a afla valoarea intensitatii maxime se foloseste legea lui Ohm
Din egalitatea reactantelor inductive si capacitive rezulta urmatoarele concluzii.
I = Um
V"' 4,r-2 A . 1) La rezonanta impedanta circuitului serie este minima, Z= R si deci intensitatea curentului stabilit In circuit
z li r 2 1
\2
este maxima
+(Coq_
co•C) I =- •
z R
Corespunzator, pentru valoarea efectiva se obtine I = 4 A. Bobina are si inductanta si rezistenta si deci
2) Rezonanta tensiunilor se realizeaza numai pentru o anumita valoarea a frecventei, numita frecvenki de
U, = / • r 2 CO2 • L2 = 22,63V rezonania:
In final pentru defazaj se obtine
1
= Xc coo • L = co0 =1/11_•e
coo •C
co • L w•L
tgq) = = arctg R --
4.
R 1
V0 =
2TE V L • C

care depinde numai de valorile inductantei bobinei si capacitatii condensatorului. Corespunzator, Ia rezonanta
Exercitiul 3.2.2.2. Un circuit de curent alternativ, alimentat de un generator cu frecventa v = 5 kHz si perioada tensiunii alternative este data de relatia
tensiunea efectiva U = 100 V, confine un rezistor cu rezistenta R = 200 S2 si un condensator cu
capacitatea C= 200/7t nF. Aflati a) reactanta capacitive, b) valoarea maxima a tensiunii generatorului, To = • • c ,

c) valoarea efectiva a intensitatii curentului, d) inductanta care, inlocuind rezistenta, nu modifica numita formula lui Thomson.
intensitatea curentului din circuit. Sa consideram, pentru un circuit serie expresia intensitatii I
Solutie: Pentru reactants capacitive si valoarea maxima a tensiunii generatorului se obtin imediat valorile
U
I=
1
X, = = 500 SZ , = U • Nri = 141V. 1 )2
27t • v • C R2 +(a)• L —
co•C)
Pentru a obtine valoarea efectiva a curentului folosim legea lui Ohm
Dace se menIine fixa valoarea inductantei si se
foloseste un condensator de capacitate variabila se pot
I= U =186 mA.
11R 2 + )( determina valorile intensitatii /In func/ie de C. Lucran-
du-se cu rezistente diferite, se obIin curbe ca cele din
Pentru ca Inlocuind rezistorul cu o bobina sa nu fie afectata valoarea intensitatii curentului este suficient ca figura 3.2.3.1, numite curbe de rezonang. Maximul
impedanta sa nu se modifice curbelor corespunde, conform relatiei de mai sus, lui
C=1/(e) 2 •0 si este cu atat mai accentuat cu cat
V R2 + =XL .
rezistenta R este mai mica.
De aici rezulta ca
1I ). 1 9,25 H La rezonanta intensitatea curentului stabilit in circuit
VR 2 + xc2 - – co c ± R 2 + X2
L =—
19,21H
este maxima; tensiunile efective la bornele bobinei si,
respectiv, condensatorului iau valorile

U • co° -L U= I
UL =I rez
• XL = C =
R • wo • C. •

1
Defini ie: Se numeste factor de calitate al circuitului raportul Q definit de relatia

UL (uc
Q = U w=co.
\1/4. \„, U

138 139
Observatie: Factorul de calitate arata de cate on este mai mare, la rezonanta, tensiunea la bornele bobinei sau rezistorului, respectiv ale intensitatii curentului din
condensatorului faIa de tensiunea la bornele circuitului. De aceea raportul Q mar este numit si
factor de circuit si introduceti datele Intr-un tabel de forma
supratensiune. indicata in continuare. 1= 1 (U )
inlocuind apoi
Folosind expresiile la rezonanta ale tensiunilor 11 L si Uc in rela0a de definitie a lui Q si 1
expresia pulsatiei de rezonanta co o, rezulta U(V) 11 (MA) I2 (MA) R1 = U/I1 (k12) R2 = U/12 (kE2)
1 IL
Q= R C
Aceasta relatie arata ca, dacA Reprezentati grafic dependentele / 1 = /(U)si /2 = 1(U)
L (figura AE 3.2.3.3).
» Q»1

atunci la rezonanta, tensiunile la bornele bobinei, respectiv, condensatorului sunt mult mai marl decat tensiunea Calculati apoi valoarea rezistentelor ca raport
U(V)
Ia bornele circuitului. constant (in limitele erorilor experimentale) intre U §i 1
sau din panta caracteristicii I = 1(U) care este liniara in • Fig. AE 3.2.3.3
Observatie: Marimea Z0 = AIL/C este numita impedanta caracteristica a circuitului.
cazul rezistorilor.
220 V cu frecventa v = 50
Exereitiul 3.2.3.1. Un circuit de curent alternativ, alimentat Ia o tensiune U = Observali concordanta intre valori le calculate pentru
Hz, este comp us dintr-un rezistor de rezistenta R= 30 K2 legat in serie cu o bobinA de rezistenta nula si rezistenta electrica a fiecarui rezistor in montaj direct
un condensator. La frecventa specificata bobina are reactanta inductive XL = 160 K2, iar condensatorul si invers, precum si cu valorile inscrise pe fiecare
are reactanta capacitive Xc = 120 Q. rezistor.
Aflati: a) intensitatea curentului din circuit; b) frecventa la care se produce fenomenul de rezonanta. Conectati apoi o bobina in serie cu rezistorul
(figura AE 3.2.3.4)0 reluati operaliile efectuate in cazul
Salutie: a) Din legea lui Ohm se obtine I — — 4,4 A. rezistorilor. Introduceti datele Intr-un tabel de forma
A/R2 +(X L — Xc) indicata in continuare.

1
b) Pentru frecventa de rezonanta se gaseste valoarea v o = —v• = 43,5Hz. U(V) I (mA) Z=U/I (kit) XL =.2itv L (kS2) Z= IIR 2 +X
27( • VL •• C XL

Reprezentati grafic dependenta I = 1(U).

LUCRARE DE LABORATOR
Trasarea caracteristicii voltamperice a unui element de circuit in curent alternativ
Caracteristica de curent a unui dipol reprezinta"
dependenta curentului stabilit prin el de tensiunea
aplicate 1=1(U).
Pentru a trasa caracteristica voltamperica a unor
rezistori, bobine, condensatoare, yeti utiliza circuite
simple care sunt alimentate de Ia o sursa de curent
alternativ.
I Fig. AE 3.2.3.1
Procedeu experimental
Pentru masurarea tensiunii aplicate si a curentului
stabilit utilizati voltmetre si respectiv ampermetre de
curent alternativ, conectate ca in schema din figura
AE 3.2.3.1. Pentru a putea modifica valorile tensiunii
aplicate elementului de circuit este necesara
introducerea unui reostat in circuit. (figura AE 3.2.3.2)
Conectati pe rand in circuit doi rezistori cu valori
diferite ale rezistentei electrice. Modificati valorile
tensiunii aplicate si cititi valorile tensiunii Ia bornele
Fig. AE 3.2.3.2
1
Comparati valorile obtinute pentru impedanta Z a
portiunii RL serie.
Inlocuiti bobina cu un condensator (figura
0 CD
AE 3.2.3.5), reluati operatiile descrise si completati
tabelul urmator.
• Fig. AE 3.2.3.5
1
U(V) / (mA) Z=U// (kW Xi— 27tvc (k.f2)
...
Reprezentati grafic dependenta I = 1(U).
Comparati valorile obtinute pentru impedanta Z a
portiunii RC serie.
Aprofundare
Utilizati in circuitele descrise un generator cu
frecventa variabila pentru a ridica caracteristicile
UL = UL (v) si UR = UR(v) in circuitul RL serie, respectiv
Uc.= Uc (v)§i UR = UR(v) in circuitul RC serie.
Introduceti in circuit atat bobina cat si conden-
satorul, alaturi de rezistor (circuit serie). MenIine -0
tensiunea generatorului constants si modificati
frecventa. Masurati intensitatea curentului din circuit
in functie de frecventa. Reprezentati grafic / = 1(v)
(figura AE 3.2.3.6).

140 141
 In primul caz (fig. 3.2.4.2-a), / c < IL si deci 1/Xc <
3.2.4 Circuitul paralel cu rezistor, bobina §i condensator in curent alternative* 1/XL . Rezulta cä tgq) < 0, deci defazajul q) este
Rezonanta curentilor* negativ.
In cazul al doilea (fig. 3.2.4.2-b), I c = IL si deci XL
c. Rezulta cá tgq) = 0, deci defazajul q) este nul. =X
Consideram un circuit format dintr-un rezistor de Acest caz este numit rezonanta intensitatilor in
rezistenta R, o bobina de inductanta L si un condensator circuitul paralel.
de capacitate C, legate in paralel. La bornele circuitului Din relatia XL = Xc se obtine pentru frecventa de
se aplica o tensiune alternative (fig. 3.2.4.1-a) rezonanta aceeasi expresie ca si in cazul circuitului
u(t)= Uni • sincot . serie
1
Cele 3 elemente de circuit au, fiecare, Ia borne vo =
2rc • ‘11•17
tensiunea efectiva U. Corespunzator, conform celor
studiate anterior: Din relatia
a) in rezistor se stabileste un curent
1 1
U I=U•
IR = , in fazecu tensiunea U, R2 Xc
b) in bobina se stabileste un curent
rezulta ca, la rezonanta intensitafilor, curentul total prin circuit este minim are valoarea efectiva rez = R •
L = , defazata" cu n/2 in urma tensiunii,
XL Aceasta situatie se explica prin faptul cad, Ia rezonanta, intensitatile / c si IL, care sunt permanent defazate unul
, defazata cu it/2 inaintea tensiunii. fate de altul cu it sunt si egale in marime.
,
c) in condensator se stabileste un curent / c =
Xc
In reprezentarea fazoriala intensitatea totala 1 a curentului din circuit este suma vectoriala a acestor 3 curenti Exercitiul 3.2.4.1. Cand circuitul din figura E.3.2.4.1 este alimentat Ia tensiunea efectiva U = 220 V,
(fig. 3.2.4.1-b). Din triunghiul dreptunghic OAB, numit triunghiul intensitatilor, folosind teorema Iui Pitagora, cu frecventa v = 50 Hz, reactanta bobinei este XL = 30 E2. Aflati a) valorile R si C pentru care, atunci
cand se inchide comutatorul k pe pozitia 1, intensitatea curentului debitat de sursa este de doua on
oblinem I 2 = 1 R +(IL – Ic )2 , de unde, folosind expresiile de mai sus ale intensitatilor, rezulta ca - mai mare decat in cazul in care k este deschis, iar pentru k pe pozitia 2 intensitatea curentului debitat
•\2 de sursa este 4/9 din intensitatea curentului
1 1 —1
I=U• pentru kdeschis; b) frecventa de rezonanta a circuitului
R 2 X XLL
cu k pe pozitia 2.
Aceasta relatie exprima legea lui Ohm U = I • Z pentru circuitul paralel. Solutie: Vom nota cu I intensitatea curentului cand T112-1
Marimea definite de relatia comutatorul k este deschis, cu intensitatea curentului k
1 cand comutatorul k este in pozitia 1 si cu 12 intensitatea L
Z= C U
curentului cand comutatorul k este in pozitia 2.
1 1 1
2 • Fig. E 3.2.4.1
R C XL Cand comutatorul k este deschis I =— .
XL
este numita impedanta a circuitului paralel RLC.
1 I
Cand comutatorul k este inpozitia 1 I 1 = U •• —+— .
Observalii:
1) Din structura relaliei de definitie rezulta cä [Z] = a
R2 X2 L11
Conditia din problema este /1 = 2•. Folosind in aceasta relatie cele doua expresii precedente se obtine
2) Impedanta reprezinta rezistenta echivalenta a Intregului circuit paralel in curent alternativ.
11 4 ,.., XL i , ,,„
—+—=— n = — r_ = I /,..3Z V
Tot din triunghiul intensitatilor se poate calcula defazajul q) al intensitatii I a curentului total din circuit fate de R 2 Xi! X1 V3 .
tensiunea U Ia borne: Cand comutatorul k este in pozitia 2, /2 = U•IXL –Xc l.
IL 0 r 1 1 Conditia din problema este 12 = 44/9. Folosind in aceasta relatie expresiile lui I 0 12 se obtine
tgq) = Ic —I L = n • —

IR \Xc. XL ) 1
C i. =59 • (0.xL = 58,91.ff (XL > a) • C),
ObSerilatie: In cazul reprezentat in figura 3.2.4.1-b, I c > IL si deci 1/Xc > 1/XL . Conform relaIiei precedente, 13 • 1
tgcp> 0, deci defazajul q) este pozitiv. C, = — • xi_ = 153,14 pf (pt. X, < o) • C).
9 (0.

Deci: dace la bornele circuitului se aplica tensiunea u(t) = U n, • sinwt , atunci intensitatea curentului total
La rezonanta v o =
1
prin circuit este i(t) = I n, • sin(cot + (p). , si deci, corespunzator celor doua valori ale capacitatii C, se
27r • VL • C =
In figura 3.2.4.1-b s-a construit triunghiul intensitatilor pentru cazul / c > IL . Este posibil Ins ca I c < /L sau, 2rc • .\IXL • —
ca /c = IL . In aceste doua cazuri constructia fazoriala a triunghiului tensiunilor este ilustrata in figura 3.2.4.2-a co
si, respectiv, 3.2.4.2-b. obtin valorile v ol = 67,1 Hz ,V 02 = 41,6 Hz .

142 143
 Pentru defazajul dintre tensiunea Ia bornele circuitului si intensitatea curentului care II strabate se obtine
3.3. Energia puterea in circuitele de curent alternativ
tg(p = " = 1 =
4R
Consideram din nou triunghiul OAB at tensiunilor
Cu aceste rezultate se poate scrie expresia intensitatii instantanee a curentului
(fig. 3.2.2.1-b) in cazul circuitului serie. Inmultind
valorile laturilor triunghiului cu intensitatea efectiva I 12 12- (
i(t)= z sin(1007c•t (p)= sin 100n •t —
obtinem un nou triunghi avand lungimile laturilor egale 35 \ 1)-
cu valorile puterilor (fig. 3.3.1).
Din aceasta relatie se vede cad valoarea efectiva a intensitatii este I = 12/35 A, iar din expresia tensiunii
In triunghiul puterilor, ipotenuza reprezinta puterea
aparenta instantanee Ia bornele circuitului rezulta ca valoarea efectiva a tensiunii este U =120-5 V . Pentru puterile
P cerute de problems se obtin valorile
Pa = U • I ,
Fig. 3.3.1 P= U•I • cos cp 41,14 W ,
numita astfel deoarece este puterea care se obtine
Pr =U • I • sing) 41,14 VAR , Pa = U • I 58,18 VA '
facand produsul dintre valoarea tensiunii efective U indicata de un voltmetru montat la bornele circuitului si
intensitatea efectiva I indicata de un ampermetru Inseriat in circuit. Puterea aparenta reprezinta energia fumizata La rezonanta se obtine
circuitului, in fiecare secunda, de generatorul de tensiune alternative. Unitatea de masura a puterii aparente este 1 u
v= , — 17,7 Hz , / = 0,485 A
numita volt-amperi se noteaza VA. 27rN/L • C R
Cateta orizontala P= UR • I reprezinta puterea disipata pe rezistorul de rezisten0 R si, de aceea, este numita
putere actives Din figura 3.3.1 rezulta ca
P = Pa • cos () = U • / • cos (p Exercitiul 3.3.2. Un circuit RLC paralel de curent alternativ este alimentat de o tensiune alternative cu
Unitatea de masura pentru puterea active este wattul. valoarea efectiva U = 60 V si frecventa v = 50 Hz. 5tiind ca inductanta bobinei este L = 1 H, puterea
Factorul active in circuit este P = 10 W, iar defazajul dintre curentul total si tensiune este (p = n/6, aflati:
P a) valoarea rezistentei Rsi a capacitatii C; b) valoarea instantanee a curentului prin bobina; c) inductanta
cosy) = bobinei pentru care curentul total devine minim si valoarea minima a curentului, frecventa si capacitatea
Pa ramanand constante.
este numit factor de putere Valoarea sa arata ce fractiune din puterea furnizata de generator circuitului este Solutie: In circuitul de curent alternativ, puterea active poate fi exprimata prin relatia
3 reprezentata de puterea active, adica puterea pe care o poate utiliza un consumator.
2
3
P= U
Cateta verticals Pr = ( UL Ud • I =12 (XL Xc) reprezinta puterea concentrate in campul magnetic al bobinei
— R '

si in campul electric dintre armaturile condensatorului. Ea este numita putere reactive 0, conform figurii 3.3.1, de unde se &este ca
are expresia
U2
Pr = Pa •simp=U•1•sincp. R= = 360 a
Unitatea de masura pentru puterea reactive este numita volt-amper-reacti ► , prescurtat VAR.
Din formula defazajului

Observatie: Aceasta unitate de masura a fost adoptata de Comisia Electrotehnica Internationale, in 1930, Ia 1 1
propunerea academicianului Constantin Budeanu (1886 - 1959). twp = R • C— 1
j = R• CO • L)
Xc
Din triunghiul puterilor se obtin usor si alte relatii intre cele 3 puteri:
se obtine
pa2 p 2 + pr2 = p tg (I)
= 1 1 twp + 1 =15,4F.
1
Exercitiul 3.3.1La bornele unui circuit serie de curent alternativ, alcatuit dintr-un rezistor cu rezisterqa R w•L) co
R = 350 S2, o bobind de inductanta L = 4/it Hsi un condensator cu capacitatea C. 0,2/7t mF se aplica Intensitatea instantanee a curentului prin bobind este data de relatia
tensiunea u(t) = 240 • sin(100n • t) (V). Aflati: a) expresia intensitatii instantanee a curentului din (
U (
circuit; b) puterile active, reactive si aparenta; c) frecventa curentului alternativ pentru care are loc ijt ) = • sin cot -- = 0,27 • sin 314t
rezonanta; d) intensitatea curentului Ia rezonanta. XL 2j —2
Solutie: Din expresia tensiunii instantanee u(t) = 240 • sin(1007t • t) (V) rezulta w = 1001t rad/s. Atunci se obtin Intensitatea curentului devine minima Ia rezonanta, deci
pentru reactante valorile
1
=X (02 = 0 667 H .
=co• L = 400 S2 X = 1 = 50 S2
w•C Corespunzator, intensitatea curentului Ia rezonanta este
Corespunzator, impedanta circuitului are valoarea
U P
/ min = — = — = 0,167 A •
Z= + (XL — = 350 S2 . R U

144 145
 T

Atunci cand circuitul din secundar este Inchis printr-un consumator de rezisten0 R, in secundar circula un
plicatiile ui curent de intensitate Is = Us / R. Atunci, deoarece pierderile au fost presupuse neglijabile, din conservarea energiei
Transportul eficient al energiei electrice la distante rezulta ca puterea preluata de secundar este egala cu cea furnizata primarului. Deci
marl necesita utilizarea tensiunilor inalte. In adevar, in Us •I s =Up •Ip
acest caz (P = U•I) se pot folosi curenIi de intensitate
mica, ceea ce are ca urmare micsorarea pierderilor (I 2 •R) folosind si relatia de la functionarea in got, obtinem si,
prin efect Joule pe linia de transport. U, N,
Pe de aka parte, la locul de utilizare energia
Up Is Np .
electrical trebuie sä alba o tensiune joasa pentru ca
folosirea ei sa nu fie periculoasa, de exemplu, in
Transformatoarele au o multitudine de aplicatii legate de capacitates lor de a ridica sau cobori tensiunea
aparatele casnice.
curentului alternativ. In centralele electrice energia electrical este produsa Ia o tensiune de circa 6 kV;
Transformatorul este un aparat electric folosit pentru
transformatoarele ridica tensiunea Ia sute de kilovolti, convenabila pentru transport (pierderi mici pe linia de
modificarea tensiunii si a intensitatii unui curent elec-
transport), pentru ca in final tot transformatoarele sa coboare tensiunea, in trepte, de exemplu, pang Ia 220 V
tricalternativ.
pentru consumul casnic.
In principiu, un transformator este constituit din doua
Transformatoarele sunt folosite in multe aparate de uz casnic: radio, televizor, magnetofon, telefon etc.,
bobine, izolate electric una de alta, infasurate amandoua pe acelasi miez de fier (fig. 3.4.1). Un curent alternativ
pentru coborarea tensiunii la nivelul necesar functionarii anumitor circuite. 0 alta aplicatie importanta a
care strabate una din bobine produce in miez un flux magnetic variabil (alternativ) care, la randul lui, determine
transformatoarelor este bobina de inductie uti I izata Ia oblinerea tensiunii necesare real izari i aprinderii la motoarele
aparitia in cea de-a doua bobine a unei tensiuni electromotoare induse (alternative). In acest fel energia electrica
(auto) cu aprindere prin scanteie.
este transferata de la prima bobine la cea de-a doua. Bobina careia i se furnizeaza puterea electrical este numita
primar, bobine primara sau infaprare primara a transformatorului, iar cea care debiteaza apoi puterea este
numita secundar sau Inta,urare secundara.

Observatie: Transferul de energie de la primar Ia secundar este insotit de unele pierderi, cum sunt, de exemplu,
pierderile prin efect Joule in cele doua bobine. Totusi pierderile sunt mici si randamentul transformatoarelor LUCRARE DE LABORATOR
depaseste in mod uzual 95%. Studiul experimental al transformatorului electric

3 Pentru simplitatea rationamentului presupunem, in continuare, ca in transformator nu exists pierderi. Presupunem

ca infasurarea primara are N p spire, iar cea secundara Ns spire. Sursa de curent alternativ de tensiune Up este
Transformatorul,dispozitiv folosit pentru modificarea
tensiunii si a intensitatii curentului alternativ, este un
conectata la primar. Presupunem cal circuitul secundarului este deschis, astfel incat prin secundar nu trece nici un
curent electric. In acest caz se spune cal transformatorul functioneaza in gol.
cvadripol (simbolul sau se afla in figura L 3.4.1. Prin P
bornele bobinei primar primeste energie, iar prin bornele Fig. L 3.4.1
Deoarece acelasi flux electric strabate atat primarul cat si secundarul, tensiunea electromotoare indusa intr-
secundarului furnizeaza energie.
o spire este aceeasi si in primar si in secundar. Atunci, tensiunile electromotoare induse in primar si, respectiv, in
secundar sunt date de relatiile:
Raportul de transformare este definit de raportul
e p = —N • es = —N, • Az
:
numerelor de spire ale primarului si respectiv
P At secundarului, cu raportul tensiunilor sau cu raportul
De aici, prin imparti re, rezulta cal invers al intensitatilor curenOlor:
e
PN=P Np UD IS
k= =
es Ns • N 5 U 5 1p
Infasurarile transformatorului au fost presupuse ideate (pierderile prin efect Joule egale cu zero). De aceea, In funcIie de valoarea raportului de transformare
tensiunile la borne Up Si Us sunt egale cu tensiunile electromotoare induse ep si, respectiv, es. Relatia precedents transformatoarele pot fi:
poate fi atunci rescrisa in forma — ridicatoare de tensiune sau coboratoare de
Us = Ns intensitate, dace k<1 Fig. L 3.4.2
— coboratoare de tensiune sau ridicatoare de
Up NpP
intensitate, dace k>1
Concluzie: La functionarea in got a transformatorului (circuitul secundar deschis) tensiuni le sunt direct proporfionale —transformatoare separatoare, cu rot de a opri trecerea unei componente continue a curentului dintr-un circuit
cu numarul de spire al Infa,surairilor respective. in altul, dace k=1.
Din aceasta relatie se vede ca realizand o infasurare secundara cu mai multe spire decat cea primara (Ns >
,

No), se obtine in secundar o tensiune mai mare decat cea din primar (U, > Up). Transformatorul este, in acest caz, Transferul energetic de la primar la secundar se face cu pierderi de energie. Raportul dintre puterea furnizata
ridicator de tensiune. Dace Np > Ns se obtine in secundar o tensiune mai mica decat cea din primar (U p > Us ). de transformator si puterea primita defineste randamentul acestuia:
Transformatorul este, in acest caz, coborator de tensiune. = Pp/Ps = Usis/Upip [%]

146 147
 Procedeu experimental
Veti asambla un transformator utilizand materiale
din trusa de fizica: 2 bobine 2x250spire, miez de fier U
si I, sursa de c.a., doua ampermetre —0-1A, cloud
a voltmetre —0 -10 V, rezistor 100E2, conductori de
legatura.
Realizati circuitul electric (dupe schema din figura
L 3.4.3), cuplaIi aparatele de mAsura, asteptaIi
verificarea de care profesor, apoi alimentati primarul
(figura L 3.4.4). Masurati valorile indicate de voltmetre
pentru diferite valori ale tensiunii aplicate primarului,
la mers in gol (farS rezistor de sarcina in circuitul
secundarului). Modificati numarul de spire din primar
si secundar pentru a obline cele trei tipuri de
transformatoare descrise.
Introduceti datele obtinute in tabelul urmator si
calculati valorile raportului de transformare pentru
transformatoarele realizate.
Nr.crt NP Ns U p(V) U s(V) k= N P/ N s k= U p/ U s
Pentru determinarea randamentului transformatorului, introduceti un rezistor de sarcina in circuitul secundarului.
Masurati valorile indicate de aparatele de masurS pentru diferite valori ale tensiunii aplicate primarului in acest
caz. Introduceti datele obtinute in tabelul urmator si calculati valorile randamentului transformatorului.
Nr.crt U p(V) U s(V) Ip(mA) Is(mA) 11 =U S I S/U P I P
Concluzii:
1) Explicati diferenta dintre valoarea raportului numerelor de spire din primar si secundar si valoarea raportului
tensiunilor masurate in primar si secundar
2) Identificati principalele surse de erori si propuneti solutii pentru micsorarea lor.
Aprofundare
Utilizati montajul experimental din figura L 3.4.3 (in care nu este prezent rezistorul de sarcina in circuitul
secundar al transformatorului) si fixati o anumita valoare a tensiunii din primar U 1 . Cititi indicatia voltmetrului
din secundar in aceasta situatie (mers in gol), U 20 . Conectati un rezistor cu rezistenta variabila in secundar si
inregistrati valorile curentului si ale tensiunii Ia bornele rezistorului U 2 pentru diferite valori ale rezistentei
electrice. Reprezentati grafic dependenta U 2 = U2 (/2). Ea reprezinta caracteristica externs a transformatorului cu
sarcina rezistivA. Inseriati apoi o bobind cu rezistorul de sarcina si reluati operatiile anterioare pentru a reprezenta
caracteristica externs a transformatorului cu sarcina inductive.
148
15. Motoare electrice
Sunt dispozitive care transforms energia electrica
in energie mecanica. Motoarele electrice au in principiu
aceeasi constructie cu generatoarele electrice. DacS
generatoarele au rotorul pus in miscare de catre un curent
de aer sau de ape pentru a induce curent electric (figura
3.5.1), motoarele primesc curent electric in infasurArile
statorului, pentru a capata astfel miscarea rotorului care
poate antrena Ia randul sau o elice sau un mecanism cu
roti dintate (figura 3.5.2). • Fig. 3.5.1
Motorul asincron este un motor de curent alternativ
la care campul magnetic produs de infasurarea fix a
statorului produce invartirea rotorului prin interactiunea
cu curentul indus in spirele sale. Statorul sau este identic
cu cel al generatoarelor sincrone trifazate. Campul
magnetic invartitor se creeaza cu ajutorul a trei bobine
asezate Ia unghiuri de 120 0, prin care trece curent
alternativ trifazat. In timpul functionarii rotorul are o
turatie mai mica decat turatia campului magnetic
invartitor. Rotorul nu poate atinge viteza campului
magnetic, deoarece aceasta ar echivala cu anularea
follei de antrenare. Exists motoare asincrone care au
rotorul in scurtcircuit, cu forma unei colivii (figura 3.5.3),
alcAtuite din bare de cupru sau de aluminiu scurtcir-
cuitate la capete cu inele de aluminiu.
Su nt foarte des uti I izate deoarece isi pastreaz5 viteza
aproape neschimbat5 indiferent de sarcina utira, au
constructie simple , Cara contacte alunecatoare.
Dezavantajul lor consta in faptul ca absorb un curent
mare Ia pornire. Exists si motoare cu rotorul bobinat si
cu inele colectoare.
Motoare sincrone au turatia constants si inde-
-
Fig. 3.5.3
pendenta de sarcina. AStatorul este construit Ia fel ca Ia
motoarele asincrone. InfAsurarea de excitatie a rotorului
sau se alimenteaza in curent continuu prin intermediul
inelelor colectoare.
Motorul de curent continuu
Generatoarele de curent continuu sunt reversibile:
atunci cand sunt alimentate in curent continuu absorb
energie electrica producand lucru mecanic. In imaginea
din figura 3.5.4 se poate observa constructia unui motor
de curent continuu: colectorul prezinta fante de-a lungul
generatoarelor.
Motoarele cu excitatie-serieprovin din generatoarele
Ia care alimentarea infasurarilor de excitatie din stator
se face cu curentul provenit din rotor, beneficiind astfel
149
 de un curent de pornire mare. Sunt preferate acolo unde
trebuie sa dezvolte un cuplu de pornire foarte mare, la
vehicule electrice: tramvaie, locomotive, troleibuze.
Aceste motoare trebuie sa alba intotdeauna sarcina
cuplata pentru ca altfel viteza ar creste foarte mutt ducand
la deteriorarea lor. Viteza de rotatie se modifica prin
adaugarea in circuitul de alimentare a unor rezistente in
serie cu motorul. In cazul autovehiculelor electrice se
utilizeaza doua motoare cuplate in paralel pentru a varia
viteza. Au randament mare si fiabilitate crescuta.
Fig. 3.5.5
Cum functioneaza circuitul de alimentare a
motorului in cazul tramvaiului, al locomotivei electrice,
al troleibuzului?
Motoarele cu excitalie-derivafie se uti I izeazA pentru
dispozitive Ia care este esentiala obtinerea unei viteze
constante: pompe, strunguri, etc.
Motoarele de curent continuu pot fi alimentare si in
curent alternativ doar daca functioneaza la puteri mici:
aspiratoare, ventilatoare, masini de gaurit de putere
mica, etc.
Marimile nominale Inscrise pe placuta de identi-
ficare a unui motor electric sunt:
• Puterea nominala-puterea mecanica utila Ia
arborele motorului
Pn 1=1W
• Tensiunea nominala- tensiunea de alimentare
[U]=1V
• Curentul nominal — curentul absorbit de Ia retea
potrivit puterii si tensiunii nominale
[11.1A
• Turatia nominala- turatia arborelui motorului
[ v ]=1 rot/min
• Randamentul motorului- raportul dintre puterea
nominala a motorului si puterea electrica absorbita de
Fig. 3.5.7 la retea
<1.
Aparate ct OCaS
:Marina de spalat rufe
Indeplineste mai multe functii:
• incalzirea apei cu ajutorul unei rezistente electrice de putere mare,
• spalarea rufelor prin rotatia cuvei antrenate de un motor electric de putere foarte mare (figura 3.6.2) prin
intermediul cutiei de viteze. Aceasta regleaza turatia cuvei in functie de cantitatea de rufe si de tipul spalarii si
antreneazA pompa care arunca apa din marina.
• stoarcerea rufelor prin rotatia cuvei ( prevazute cu orificii). Potrivit principiului separarii centrifugale,
picaturile de apa din rufe se desprind de rufe sub actiunea fortei centrifuge de inertie ri sunt eliminate prin
orificiile cuvei (figura 3.6.1).
150
Aspiratorul de parf
Piesa de baza din constructia aspiratorului (3.6.3)
este motorul electric cu puterea de 700-1600 W, care
are rolul de a antrena un ventilator. Acesta antreneaza
aerul sub forma unui curent. Functia de aspirare a
prafului si a scamelor este indeplinita datorita unei
depresurizari interne care favorizeaza absorbtia. Cat timp
presiunea aerului in interiorul aspiratorului este mai mica
cleat Inafara sa, aerul invecinat este atras prin orificiul
de intrare. Curentul creat trece prin filtrul care reOne
impuritatile ri paraseste aspiratorul prin orificiul de
Fora de suctiune a aspiratorului poate fi reglata
prin intermediul unui potentiometru care modifica
puterea motorului in functie de necesitati.
Uscatorul de par
Este utilizat pentru generarea unui curent de aer cald
care sa grabeasca evaporarea picaturilor de apa de pe
suprafata firelor de par. Cresterea temperaturii datorata
curentului de aer cald favorizeaza trecerea apei din
stare I ich ida in stare gazoasa, ceea ce determina uscarea
parului.
Pantile principale sunt elementul de incalzire (rezistor
cu rezistenta foarte mare) si ventilatorul (o el ice
actionata de un motoras electric), (figura 3.6.4). Curentul
de aer produs de ventilator si incalzit de rezistor poate
fi reglat cu ajutorul unui intrerupator basculant. In
componenta uscatorului intra un intrerupator bimetalic
care previne incalzirea peste 60°C prin intreruperea
circuitului de alimentare a incalzitorului. El functio- Fig. 3.6.3
neaza pe post de termostat. Rezistorul de incalzire este
construit dintr-un aliaj de nichel si crom numit nicrom,
care are rezistivitatea electrica foarte mare si nu
oxideaza atunci cand este incalzit.
Din aceeasi categorie de aparate electrocasnice fac
parte uscatorul de maini si uscatorul de haine.
Plita electrica
Fie a foloseste Ia gatit, Ia prajirea painii, Ia coacerea
wafles-urilor sau la incalzirea sandwich-urilor
Fig. 3.6.4
constructia acestor aparate (figura 3.6.5) se bazeaza pe
legea lui Joule. Incalzitorul are putere electrica
mare(700-1400 W), pentru a putea incalzi plita de fonta.
Este tot un rezistor din nicrom. El lucreaza comandat
de un intrerupator bimetalic care intrerupe circuitul
atunci cand temperatura depaseste valoarea permisa.
Un incalzitor asemanator cu cel din figura 3.6.5 au
si plitele filtrelor de cafea. Cuptoarele electrice func/io-
neaza tot dupa acelasi principiu, dar au rezistente
electrice de putere mult mai mare (mii de wall).
Fig. 3.6.5
151
 Fierul de calcat
Are ca piesa principals tot un rezistor de putere mare
(1000-2000 W) cu rolul de a incalzi talpa de fonts a
fierului. Temperatura sa poate fi reglata in functie de
materialul care trebuie calcat. Ea este mentinuta
constanta cu ajutorul unui termostat-un intrerupator
bimetalic care previne incalzirea peste limita ceruta
prin Intreruperea circuitului de alimentare a incalzi-
torului. 0 constructie asemanatoare au fierbatorul
electric si ondulatorul de par.
Fig. 3.6.6
Aparate pentru transmisia, Inregistrarea redarea
sunetelor
Microfonul
Este un dispozitiv care transforms variatiile presiunii
sonore aparute °data cu emiterea sunetelor, in variatii
corespunzatoare ale intensitatii curentului electric.
Variatiile de curent pot fi ulterior traduse din nou in
sunete de catre un difuzor. In oricare variants
constructive (cu carbune, electrodinamic, cu fir, cu
condensator, cu cristal, etc.), piesa fundamentals o
constituie membrana care se vibreaza in functie de
intensitatea si de inaltimea sunetelor. In cazul
microfonului cu carbune, ea antreneaza particulele fine
intre care se stabilesc astfel contacte, ducand la
Fig. 3.6.7 cresterea rezistentei totale din circuit, respectiv la
scaderea intensitatii curentului. Cand membrana este
usor apasata, intensitatea curentului este mica, iar cand apasarea creste, se mareste si intensitatea curentului
electric.
Microfonul electrodinamic (figura 3.6.7) este cel mai raspandit la ora actuala. In cazul sau membrana pune
in miscare o bobina foarte usoara (figura 3.6.8-a), aflata in Intrefierul unui magnet fix. In timpul miscarii sale in
spire apare un curent electric indus a carui intensitate depinde viteza cu care se misca bobina (figura 3.6.8-a, b).
membrana
magnet
Fig. AE 3.6.2
bobina
152
Difuzorul
Redarea sunetelor traduse de microfon in variatii de
curent de poate face utilizand un difuzor (figura 3.6.9).
Principiul sau de funclionare este acelasi ca al
microfonului electrodinamic, doar ca, aici, variatiile
de curent sunt preluate de bobina mobile care pune in
miscare membrana ce va produce astfel sunete identice
cu cele preluate de membrana microfonului. Fig. 3.6.9
Casetofonu I
Daca intre emisia si receptia sunetelor se doreste
stocarea lor se poate utiliza o banda magnetics, scrisa si
citita candva in magnetofoane, iar acum in casetofoane.
Casetele (figura 3.6.10) contin banda pe care se
inregistreaza sunetele, cu ajutorul unui cap de
inregistrare (un electromagnet). Banda este antrenata
in miscare uniforms prin fata capului de inregistrare
(figura 3.6.11), prin bobina caruia trece curentul variabil Fig. 3.6.10
rezultat din traducerea sunetelor in variatii de curent
cu ajutorul unui microfon. Astfel portiunile de banda
magnetics vor inregistra prin magnetizare diferita
sunetele. La redare, banda se va deplasa cu aceeasi
viteza ca la inregistrare prin fata altui electromagnet
(capul de redare). Ca urmare a trecerii unor portiuni cu
magnetizare diferita, fluxul magnetic prin bobina
capului de redare este variabil dand nastere unui curent
variabil, identic cu curentul de la inregistrare, care va * Fig. 3.6.11
fi amplificat si preluat de care difuzor. Atunci cand se
doreste stergerea benzii se magnetizeaza foarte
puternic in curent continuu sau se demagnetizeaza in
curent alternativ de frecventa mare.
Telefonul
Este unul dintre aparatele electrocasnice care in
ultima suta de ani nu si-a schimbat deloc modal itatea de
conectare la reteaua telefonica. Atunci, in aparatul
telefonic se gaseau un conectat in primarul unui
transformator ridicator de tensiune, impreuna cu o sursa Fig. 3.6.12 •
de tensiune continua, si un difuzor (casca) conectat in
secundar. Inchipui/i-va ca doua astfel de aparate se conecteaza astfel incat Castile sunt Inseriate cu secundarele
celor doua transformatoare (figura 3.6.12): este cea mai simpla retea telefonica si acum se poate efectua o convorbire
telefonica. Principiul relelei de telefonie fixa a ramas acelasi, desi evolutia tehnologica isi spune cuvantul.
Fig. 3.6.15
153
inser gipw
 In telefoanele moderne microfonul cu granule de
carbon a fostinlocuit cu un microfon electronic. Bobina ACTIVITATI DE EVALUARE
mobil a disparut si ea (figurile 3.6.13, 3.6.14 si 3.6.15).
4010.
.22ZZAraw..\
Este prezent in schimb un mic amplificator.
Reteaua actuala utilizeaza un circuit ceva mai f rirti2; ispurtstiri 17)(rsty to r t rAY,1 My

300n complicat care confine o centrala telefonica ce

transmite prin automate, impulsuri de curent de la Ce este intensitatea efectiva a curentului alternativ?
apelant Ia apelat. Puteti construi singuri o retea 2. Care este expresia tensiunii efective?
telefonica simple prin inserierea a dou5 aparate 3, Care sunt expresiile reactan,telor— capacitive si inductive ?
telefonice cu o baterie de 9V cc si un rezistor de 300 S2, ca in figura 3.6.16. 4 Care este expresia impedan,tei circuitului RLC serie?
5. Care este expresia frecvenfei de rezonanta?
Radioul
Semnalul electric obtinut din conversia sunetului emis in fata microfonului poate fi transmis Ia distante foarte
Apreciati Cu adev;irat sau tats:
marl laird a utiliza fire conductoare. Pentru aceasta este necesar un emitator-statia postului de radio, si un receptor-
paratul de radio. Cum este posibira transformarea semnalului electric in ceva care sa poata calatori prin spatiu? In curent alternativ, rezistorul nu introduce defazaj Intre
Sunetul este de fapt o unda, o perturbatie care se deplaseazA din aproape in aproape prin aer. Dupe un model tensiunea aplicata si curentul stabilit prin el.
asemanator sunetului se propaga si lumina. 0 astfel de perturbatie este oscilatia sinusoidala din figura 3.6.17. Bobinele au, practic, o rezistenta electrica neglijabila.
Numarul de oscila0i emise intr-o secundA reprezinta frecventa sa. Dace valoarea frecventei este de ordinul MHz Un circuit RLC paralel aflat Ia rezonanta absoarbe de Ia
(106 Hz), atunci ne aflam in domeniul undelor radio. Unda sinusoidala poate fi emis de un circuit care contine un sursa un curent minim.
condensator si o bobina, numit circuit oscilant. El va fi conectat cu antena statiei radio.
Expitcati utilizAnd leg ► ti -J6 ar
De ce nu exista pericol de electrocutare atunci cand se
ating ambele sine ale unei linii de tramvai, desi prin ele trec
curenli de intensitate foarte mare?
Ce indicafii furnizeaza un instrument de masura cu bobina
mobila si magnet permanent dacA este utilizat Intr-un circuit
6. Ce intelegeti prin factor de calitate al circuitului RLC?
7. Care este expresia defazajului pentru circuitul RLC?
8. Ce este puterea aparenta?
9. Ce este factorul de putere?
10. Ce marimi fizice apar pe placuta de identificare a unui
motor electric?
Puterea aparenta se mAsoar'a in VAR
Randamentul unui transformator reprezint5 raportul dintre
puterea furnizata de secundar si puterea primita de primar.
e.. studia acest capita
curent continuu?
De ce contorul electric obisnuit nu inregistreala consumul
unui transformator de sonerie atat timp cat nu se sung la
sonerie?
7 De ce zbarnaie un transformator atunci cand prin infasurarea

Ce se intampla cu sunetele in sta/ia radio? Ele sunt
preluate de microfonul care genereaza un curent
electric variabil. Acest semnal electric poate fi suprapus
(„infasurat") peste semnalul sinusoidal descris anterior
si va rezulta ceea ce se observe in figurile 3.6.18 si
3.6.19. Procedeul se numeste modulaIie si se poate face
modulatie de amplitudine (figura 3.6.18) sau de
frecventa (figura 3.6.19). Aceasta necesita circuite
electrice specializate.
Semnalele rezultate in urma modulatiei calatoresc prin
• Fig. 3.6.20 spatiu cu viteza luminii si pot fi receptionate cu un aparat
de radio (figura 3.6.20) acordat pe frecventa postului dorit.
Aparatul de radio contine o antena care receptio-
Ic7 ante Eta neaza semnalul modulat prin acordarea pe frecventa
dorita cu ajutorul unui circuit oscilant format dintr-o
bobina si condensator de capacitate variabila. Semnalul
este supus procesului invers se separare a undei
demodulate Mum purtatoare de semnalul care va genera sunetul, proces
numit demodulare. Schema simplificata a unui receptor
radio se afla in figura 3.6.20.
acoulaire
Semnalul electric separat de unda purtatoare este apoi
amplificate
amplificat si trimis care difuzor (figura 3.6.21) unde deja
Fig. 3.6.21
stiti ce se va intampla cu el pentru a fi transformat in sunet.
de curent alternativ?
De ce vrAbiile nu sunt electrocutate atunci cand se aeaza
primara trece curent?
De ce dace punem mainile pe bornele electomagnetului
3
pe liniile de inalta tensiune, iar berzele se electrocuteaza? unei sonerii alimentate de la o baterie, simtim scuturaturi
4 De ce exist pericol de curentare la atingerea numai a uneia putern ice?
dintre bornele prizei monofazice de curent alternativ? Cum deviaza acul unei busole plasate in vecinatatea unui
Ce se intampla dace se alimenteaza un transformator cu o conductor alimentat in curent alternativ de la retea?
tensiune de valoarea ceruta, dar nu in curent alternativ, ci in
r to 4, o
0 bobina, conectata la o sursa de c.c. de tensiune U, este parcurs5 de curentul I„ Cand este conectata la o sursa de c.a. de
tensiune la borne U si frecventa v, curentul in circuit este I. Aflati inductanta bobinei, L.
Aplicatie: Uc.= 24 V; 1c = 4 A; U = 120 V; v = 50 Hz; I = 12 A. R: L = 25,5 mH.
La un generator de c.a. cu tensiunea Ia borne U se conecteaza un circuit serie format dintr-un condensator de capacitate C
si o bobinA cu inductanta L si rezistenta R. Aflati: a) intensitatea curentului din circuit, I, dace frecventa sa este v; b) frecventa v o
Iacreloznt;)iesacurnlit,/aezon;d)fcrulaite .
Aplicatie: U= 10 V; C= 5 • 10-5/it F; L = 2/rt H; R= 40 S2; v= 100 Hz.
R: 1=33 mA; vo = 50 Hz; / = 0,25 A; Q=
Un circuit serie de c.a. este format dintr-o bobina cu inductanta L, un rezistor de rezistenta R si un condensator de capacitate
C. Aflati: a) pulsatia de rezonanta, co o; b) reactanta capacitive la rezonanta, X cu; c) defazajul, cp, dintre curent si tensiunea Ia
bornele circuitului pentru frecventa v.
Aplicatie: L = 0,1 mH; R = 15 S2; C= 1 pf; v = (100/n) kHz.
R: coo = 105 rad/s; X" 10 g2; = 45 ° .
Un circuit serie RLC, format dintr-un rezistor de rezistenta R, o bobina de inductanta L si un condensator de capacitate C, este
alimentat de Ia o sursa cu tensiunea efectiva Usi frecventa v. Aflati: a) intensitatea curentului in circuit, /; b) tensiunile maxime
URm,Ucm si Lion la bornele rezistorului, bobinei si, respectiv, condensatorului; c) defazajul, cp, dintre tensiunea la bornele
circuitului si curent; d) frecventa de rezonanta v o .
Aplicatie: R = 4 52; L = 6,37 mH; C= 159g; U = 120 V; v = 200 Hz.
24 A; UR,,, = 135,7 V; Uon = 271,5 V; Ucm = 169,7 V; tg = 0,75; v o = 158,2 Hz.

154 155
 5. Se aplica tensiunea U unui circuit serie format din elementele bobina si condensator. Impedantele celor doua elemente 5. Impedanta circuitului serie RLC alimentat la o tensiune intensitatea curentului electric prin circuit ramane nemodificata.
sunt egale. Defazajul dintre tensiunea Ub la bornele bobinei si intensitatea curentului din circuit este (pb. Aflati defazajul p al alternative este: Se cere inductanta bobinei.
circuitului.
R: = 30°.
a) Z = R + (XL — Xc-)2 ; b) Z 2 = R 2 — (XL — Xc ) ; 1 1 1
Aplicatie: (p b = 30°. a) 2 b) 2 c) 2
4co C 2co C 0) C ;
1
0 bobina ideala si un rezistor sunt montate in serie intr-un circuit de c.a. alimentat Ia tensiunea U si frecventa v, curentul in c) Z = VR2 (x, — xc ; d) Z = (x_
i. ivy , 2 4
d) 2 • e) 2 .
circuit fiind I. Dace se introduce in serie un condensator cu reactanta X c circuitul intra in rezonanta. Aflati: a) rezistenta R, C co C
inductanta L si capacitatea C; b) intensitatea curentului de rezonanta, c) factorul de putere, cos (p, in circuit (fare condensator
1 2
si cu condensator). e) — = VR + (XL xc . 13. Pentru un circuit de curent alternativ RLC serie aflat Ia
R: R = 3 Q; L = 12,7 mH; C= 79611F; /n, 40 A; cos (p = 0,6; cos p = 1. z
Aplicatie: U= 120 V; v = 50 Hz; / = 24 A; Xc = 4 a rezonanta defazajul dintre intensitatea curentului si tensiunea
Ia bornele circuitului este:
Un condensator este montat in serie cu o bobin5 avand rezistenta R si reactanta XL . Tensiunea la bornele bobinei este egala 6. Un circuit de c.a. alimentat la o tensiune de 220 V, cu a) functie de valorile: R, Csi L; b) zero;
cu tensiunea la bornele condensatorului. Aflati: a) reactanta condensatorului, b) factorul de putere, cos (p. frecventa de 50 Hz este compus dintr-un rezistor R = 30 52 c) it/2; d) Tr; e) n/6.
Aplicatie: R = 752; XL = 24 52. legat in serie cu o bobina de rezistenta nula si un condensator.
R: Xc- = 25 52; cos (p = 0,9899. La frecventa specificata bobina are reactanta inductive XL = 160 52, 14. Un circuit serie RLC contine elementele R = 452, XL = 4 Q,
Un circuit RLC serie este format dintr-un rezistor cu rezistenta R, o bobina de inductanta L si un condensator de capacitate C. iar condensatorul are o reactanta capacitive X c = 120 Q. Care = 1 Q. El este alimentat cu o tensiune sinusoidala de valoare
Aflati: a) pulsatia de rezonanta, co o; b) impedanta Z a circuitului cand frecventa c.a. este v; c) frecventa c.a., v', pentru care este intensitatea curentului? efectiva U = 120 V. Intensitatea curentului prin circuit este:
defazajul dintre circuit si tensiunea la borne este (p. a) 4,4 A; b) 5,2 A; c) 3,8 A; a) 240 A; b) 245 A; c) 42 A;
Aplicatie: R = 150 52; L = 10-2 H; C= 111F; v = 10 3/7c Hz; p = it/4. d) 5,8 A; e) 1,6 A. d) 4,2 A; e) 24 A.
R: (o0 = 104 rad/s; Z = 502,9 Q; v'=10/it kHz.
7. Factorul de calitate al unui circuit de curent alternativ RLC 15. Care dintre urmatoarele expresii reprezinta tensiunea
9• Un rezistor de rezistenta R, cuplat la o sursa de c.a. de frecventa v, este parcurs de un curent I. Se leaga in paralel cu rezistorul serie, este dat de relatia: instantanee de pe o bobina reala al imentata in curent alternativ?
o bobina ideala de reactanta XL . Aflati: a) tensiunea de alimentare U a circuitului; b) intensitatile IR Si IL ale curentilor prin rezistor u 1
respectiv, bobina; c) inductanta L impedanta 4 d) factorul de putere; e) puterile active, P, si reactive, Pr absorbite de circuit. a) Q= c; b) Q = R ; c) Q = 1 • a) u = 2 1/2 .R•sin(cot-(p)+o)L•sin cot.--(p+a) ;
NI C LC
Aplicatie: R = 6 52; v = 50 Hz; 10 = 6 A; XL = 8 52. 2
R: U= 36 V; /R = 6 A; /L = 4,5 A; L = 25,5 mH; Z= 4,8 52; cos p = 0,8; P= 216 W; Pr =162VAR.
1 ( Uc ) (
d) Q = ; e) Q =
LI I RC U b) u = / •2-1 / 2 [R • sin(wt - (p)+ coL • sin cot --(p+1 ;
0 Un circuit RLC paralel, format dintr-un rezistor de rezistenta R, o bobina de inductanta L si un condensator de capacitate C, t=wo 2
este legat Ia o sursa de c.a. cu tensiunea Ia borne U si frecventa v. Aflati: a) intensitatile I, IR, IL si Ic ale curentilor din circuit; b)
8. Un circuit serie de curent alternativ cu frecventa v = 50 Hz c) u = / • koL • sin(cot + (p)+ R • sin(cot));
diagrama fazoriala; c) impedanta circuitului, Z; d) defazajul, (p, dintre curent si tensiunea Ia bornele circuitului; e) frecventa v 0
3 pentrucais entlumiasctvloreminaI. contine o bobina cu inductanta L = 0,1 Hsi un rezistor cu
rezistenta R. Defazarea intre tensiunea si intensitatea curentului
d) u =1 • (coL +R); 3
Aplicatie: R = 1052; L = (1070-1 H; C= 10-3/(271) F; U= 220 V; v = 50 Hz.
R: IR = IL = 22 A; /c = 11 A; / = 24,6 A; Z= 8,94 52; tg = -0,5; v 0 = 70,7 Hz; /0 = 22 A. Ia bornele circuitului este p = 30°. Sa se calculeze valoarea
rc
rezistentei R a rezistorului: e) u = 'max • cob sin cot -- +R•sin(cot)
2
R = 27,2 52; b) R = 17,3 52; c) R = 0, 05 5 52;
d) R = 108,5 Q; R = 54,3 52;
16. Impedanta unui circuit paralel RLCin curent alternativ este
Teste gsitar 9. Un circuit serie format dintr-un rezistor R si un condensator data de relatia:
Care factorul de putere 0,8. Sä se calculeze factorul de putere
1- Expresia t.e.m. alternative maxime este: al circuitului format din aceleasi elemente RCmontate in paralel a) Z = VR2 +(XL - Xc )2 ; XL )2 ;
it` b) Z = VR 2 +(Xc
c) coLlsin cot -(p+ — ; d) i • 0)Lsin(cot -(p); pentru aceeasi frecventa a tensiunii de alimentare.
B.5 co 2)
a) co . E . ,fi ; b) c) om ; a) 0,5; b) 0,3; c) 0,6;
co ; \2 2
I it
d) 0,9; e) 1. 1 1 1 1 i1 1
oct e) WU rn sin cot -(p+—
2 c) Z = ; d) Z = 11—,- + +
d) co•B•S; cosy R2 xL XC R2 Xc XL/
10. Impedanta unui circuit RLC serie in curent alternativ la
rezonanta are valoarea:
Prezenta unei bobine ideale intr-un circuit de curent
4- Expresia valorii instantanee a intensitatii unui curent ce a) 0; b) 00 ; c) R; 1
variaza sinusoidal in timp, cu amplitudinea de 15 A, perioda d) 1/R; e) R2 . e) Z =
alternativ determine: a) miscarea de ansamblu oscilatorie a
electronilor de conductie; b) aparitia fenomenului de
0,02 s decalata in urma fata de origine cu t = 0,00125 s este: 1 +1 1 1
autoinductie; c) defaaarea curentului inaintea tensiunii; d) 11. Dace in bobina ideala a unui circuit RL, serie in c.a. R2 \ XL XC
7t
aparitia unei impedante capacitive; e) cresterea rezistentei a) i = 15sin(100n t - — b) i =15.5sin (1007r t introducem un miez de fier, atunci:
8) 2 '
chimice a circuitului. a) impedanta scade; b) intensitatea curentului creste; c) caderea
de tensiune pe bobina scade; d) defazajul creste; e) factorul de 17. Intr-un circuit RLC paralel:
TE
Care dintre urmatoarele expresii reprezinta tensiunea c) i = 15Nrisin 5071 t — d) i = 15sin(50n t + — putere creste. a) in bucla LC, intensitatea curentului electric este minima Ia rezo-
3j 3)
instantanee de Ia bornele unei bobine ideale, aflate intr-un
circuit serie RLC?
12. Printr-o bobina al imentata Ia o tensiune electrica alternative nanta; b) impedanta are valoarea Z =1/ VR 2 ± (X L -
Xc y ;
e) i =15 sin 10071t--
11 . sinusoidala, cu pulsatie co, trece un curent electric cu intensitatea c) puterea aparenta este maxima Ia rezonanta; d) puterea
Al 6 I. Legend in serie cu bobina un condensator de capacitate c-,
a) - L — ; b) 21/2 coL/sin(cot - (p+ — j; reactive este maxima Ia rezonanta; e) nici unul dintre raspunsuri.
At 2

156 157
 0 instalatie de curent alternativ functioneaza sub tensiunea
U = 220 V si absoarbe un curent I = 11 A sub un factor de
Puterea activa se masoara in:
a) Ws; b) W; c) mils;
CUPRINS
putere cos cp = 0,8 inductiv. Sä se calculeze rezistenta instalatiei. d) VA; e) VAR.
a) 20 K2; b) 40 Q; c) 10 K2;
d) 50 K2; e) 16 Q. 23. Un circuit paralel format din rezistenta R = 30 ohmi, un CAPITOLUL
condensator cu capacitatea C = 300 g si o bobina avand Elemente de termodinamica
19. Pentru un circuit RLC paralel raportul dintre puterea activa inductanta L = 0,08 H functioneaza Ia frecventa de 50 Hz.
si puterea reactiva a circuitului este P/P, = 3/4, iar Xc = 2XL . Care este factorul de putere al circuitului?
1.1. Notiuni termodinamice de baza 4
RaportulR/XL va fi: a) 0,923; b) 0,823; c) 0,723;
1.1.1. Structura substantei 4
a) 8/3; b) 4/3; c) 3/4; d) 0,623; e) 0,523.
1.1.2. Agitatia termica 5
d) 3/8; e) 3/2. 1.1.3. Molul 6
4, Rezistorul de rezistenta R = 40 Q, conectat la tensiunea
1.1.4. Sisteme termodinamice 8
0 bobinA cu rezistenta de 6 Q si inductanta de 8/314 H u(t) = 120 sincot (V), se afla intr-un vas de volum V= 144 dm 3 ,
1.1.5. Starea sistemului termodinamic 9
este alimentata Ia tensiunea de 10 V si 50 Hz. Ce curent se va care confine un gaz ideal avand exponentul adiabatic y = 1,4.
1.1.6. Proces termodinamic 10
stabili prin bobina? Presiunea gazului din vas creste cu 0p = 3 • 105 N/m 2 dupe o
1.1.7. Lucrul mecanic, caldura si energia interne a gazului in termodinamica 11
a) I = 0,6 A; b) / = 0,8 A; c) / = 1,2 A; durata egala cu:
1.1.8. Transferul cAldurii 14
d) / = 1 A; e) I = 0,7 A. a) 20 min; b) 5 min; c) 15 min;
1.1.9. Echilibrul termic. Temperatura 15
d) 12 min; e) 10 min.
1.1.10. Masurarea temperaturii. Scara Celsius. Scara Kelvin 16
21. Puterea activa are expresia: 1.1.11. Coeficienti calorici 19
a) /Usina ; b) IU ; c) IV tga ; 1.1.12. Relatia lui Robert Mayer * 20
1.2. Calorimetrie
-- 21
d) ; e) OrI4 1.3. Principiul I al termodinamicii 24
1.3.1. Legea transformarii generale 24
1.3.2. Legea Boyle-Mariotte 25
1.3.3. Legea Gay-Lussac 27
1.3.4. Legea lui Charles 30
LA 1.3.5. Ecuatia termica de stare 32
1.4. Aplicarea principiului I al termodinamicii la transformarile gazului ideal 33
Principiul de functionare al generatoarelor de curent are Ia 1.4.1. Procese politrope 38
Marimea Z0 = NC este numita impedanta caracte-
3 bald rotatia unei spire in jurul unei axe perpendiculare pe
liniile unui camp magnetic uniform. ristica a circuitului.
1.5. Transformari de stare de agregare
1.5.1. Topirea si solidificarea
39
39
Generatorul sincron monofazat este compus din rotorul Impedanta circutului RLC paralel este: 1.5.2. Vaporizarea si condensarea 41
care genereaza campul magnetic (este inductor) si statorul 1 1.5.2.1. Vaporizarea in vid 42
=
(indus), in spirele caruia se genereaza tem alternative. ( 1.5.3. Sublimarea si desublimarea. Punctul triplu 45
1 1
Intensitatea efectiva a curentului alternativ este mArimea 1.6. Motoare termice 45
R2 Xc XL)
/egala cu intensitatea unui curent continuu care, straba- 1.6.1. Ciclul Carnot 47
Puterea activa, P, este puterea disipata pe rezistorul R: 1.6.2. Randamentul motoarelor termice 48
tand acelasi rezistor ca si curentul alternativ, produce
aceeasi caldura Joule ca si curentul alternativ, in acelasi P =Pa • cos (I) = U • / • cos cp . 1.7. Principiul al II-lea al termodinamicii 52
1.7.1. Experimente virtuale 52
interval de timp. Puterea reactivk P, este puterea concentrate in campul
Activitati de evaluare 54
In curent alternativ rezistorul nu produce defazaj Intre magnetic al bobinei si in campul electric dintre armAturile
curentul care trece prin el si tensiunea aplicata. Condensatorul condensatorului.
1 Pr =Pa • sin cp = U • / • sin (I) CAPITOWL 2
introduce o rezistenta aparenta X c = in curent
Puterea aparenta, P., masoara energia furnizata circuitului
C Producerea i utilizarea curentului continuu
alternativ si defazeaza intensitatea curentului inaintea tensiunii in fiecare secundA, de care generatorul de tensiune alternative.
aplicate. Bobina introduce o rezistenta aparenta X L = e) • L Pa = U • / , 2.1. Curentul electric 66
in curent alternativ si defazeaza intensitatea curentului in urma 2.1.1. Circuitul electric 66
Transformatorul este un dispozitiv folosit pentru
tensiunii aplicate. modificarea tensiunii si a intensitatii curentului alternativ si 2.1.2. Tensiunea electromotoare 67
este util in transportul energiei electrice la distanta. 2.1.3. Sensul curentului electric 68
Impedanta circutului RLC serie este:
Raportul de transformare al transformatorului, k, este 2.1.4. Intensitatea curentului electric 71
Circuitele RLC sunt in regim de rezonanta atunci cand
definit de raportul numerelor de spire ale primarului si respectiv 2.1.5. Caracteristici de curent 72
XL= Xc, efectul capacitiv este compensat de cel inductiv, iar 2.2. Legea lui Ohm
ale secundarului. 75
defazajul este nul. Frecventa de rezonanta este data de formula
2.2.1 Rezistenta electrice 75
1 Motoarele electrice sunt dispozitive care transforms
lui Thomson: v, = 2.2.2. Legea lui Ohm pentru intreg circuitul
energia electrice in energie mecanica. Motorul asincron este
27t •
un motor de curent alternativ la care campul magnetic produs 2.2.3 Reostatul. Montajul potentiometric 79
2.3. Legile lui Kirchhoff 83
Se numeste factor de calitate al circuitului
R C
I .
de infa'surarea fixa a statorului produce invartirea rotorului
prin interactiunea cu curentul indus in spirele sale. 2.4. Gruparea rezistoarelor si a generatoarelor electrice 86
2.4.1. Gruparea rezistoarelor 86

158 159