DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT Direcționează 3,5% www.fundatiareginamaria.

ro
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 25 MAI. din impozit

Nr. 13 (1573), anul XXXII

3 aprilie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

ărturii
PAGINILE
7-10

din prima

P Vaccinarea
roblema nr. 1 de sănătate publică a momentului este dezbătută Semn că vom
pe larg, pe multiple voci. În acest context, Viaţa Medicală vă supravieţui
prezintă activitatea câtorva dintre miile de eroi obișnuiţi în halat
alb care luptă cu COVID-19. Săptămâna aceasta – un prim episod.
România se confruntă în pandemie
cu un număr din ce în ce
Îi aplaudăm pe toţi și le trimitem un gând bun și recunoștinţa tuturor! mai mare de cazuri noi de
COVID-19 și decese asociate
bolii. În același timp, crește
Medic în România și riscul de infectare pentru

”
personalul medical din

Este greu de spus dacă spitale. Totuși, în plină

pandemie, apar și semnale
o genă este implicată pozitive, care permit o notă
de optimism: încheierea
numai în autism. epidemiei în Wuhan și
plecarea autobuzelor
Decizia de continuare a Progra­
mului Naţional de Vaccinare în
Ziua internaţională de conștientizare a autismului această perioadă trebuie să ia în
cu personalul medical
este marcată anual la 2 aprilie. Cu această ocazie, conf. calcul mai multe considerente,
dr. MAGDALENA BUDIȘTEANU ne vorbește despre suplimentar care a ajutat potrivit recomandărilor
componenta genetică a tulburărilor de spectru autist. la eradicarea infecţiei. Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
PAGINA 15 PAGINA 4 emise la 26 martie. PAGINA 5

Viaţa Medicală cabinetele de medicină posteze un scurt mesaj

este alături de întregul
personal medical din
România în această
perioadă și dorește să
le transmită medicilor,
farmaciștilor, asistenţilor
și infirmierilor un mesaj
de recunoștinţă faţă de
dedicarea cu care
își tratează toţi
pacienţii.
Indiferent că vorbim de
personalul medical din
prima linie sau de cei din
de familie, de medici
civili sau militari, de
rezidenţi sau de studenţii
care fac voluntariat,
voi sunteţi eroii noștri
de azi. Prin campania
#DinRecunostinta,
vrem să vă mulţumim
pentru că vă exercitaţi
profesia cu conștiinţă și
demnitate.
Oricine dorește să se
alăture demersului
nostru este invitat să
video sau o fotografie
prin care le mulţumește
medicilor, adăugând
postării hashtagul
#DinRecunostinta. #DinRecunostinta
Viaţa Medicală va
face tot posibilul ca
mesajele să ajungă
la medici și asistenţi,
asigurându-i astfel că nu
sunt singuri în bătălia
cu noul coronavirus, că
suntem alături de ei și le
mulţumim.
2 VIA�A MEDICALĂ
3 aprilie 2020 l Nr. 13
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
DORIN CHIOŢEA,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
VIOLETA MOCANU
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate  Germania solicită
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare:
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa Medicală” până la
sfârșitul anului 2020. În Catalogul de presă
al Poștei Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Den­tiști din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile
titularilor de rubrică (persoane fizice sau
juridice), ale colaboratorilor ocazionali
și ale redactorilor săi, chiar dacă nu
întotdeauna și le însușește, câtă vreme
acestea sunt argumentate și exprimate într-
un limbaj decent.
MICROBIOMUL,
cheia identificării infecţiilor
HPV cu risc crescut
Anumite bacterii din microbiomul
cervico-vaginal ar putea fi utilizate ca
biomarker pentru detectarea infecţiilor
HPV cu risc crescut de progresie către
leziuni precanceroase. Rezultatele
obţinute ar putea fi utilizate și în scop
terapeutic sau profilactic, se arată
într-un studiu publicat recent.
D
eși se cunoaște foarte bine asocie-
rea dintre infecţia HPV și cancerul
de col uterin, este încă neclar de ce
numai anumite tulpini cu risc înalt
progresează către stadiul neoplazic. Concluzi-
ile unui studiu prospectiv longitudinal, recent
publicat în PLOS Pathogens, sugerează că bac-
teriile Gardnerella, ce fac parte din microbi-
omul cervico-vaginal, ar putea reprezenta un
biomarker util pentru identificarea infecţiilor
HPV cu risc crescut. Pentru a investiga aceas-
tă ipoteză, un grup de cercetători de la Albert
Einstein College of Medicine au evaluat mostre
cervicale provenite de la 273 de femei, cu vârsta
cuprinsă între 18 și 25 de ani. Pacientele erau
cunoscute cu infecţii HPV cu risc înalt, acestea
fiind incluse în braţul placebo al studiului Costa
Rica HPV Vaccine Trial.
Rezultate surprinzătoare
În urma analizării mostrelor cervicale, s-a
constatat că Lactobacillus iners se asociază
cu eliminarea infecţiilor HPV cu risc înalt, în
timp ce Gardnerella reprezintă biomarkerul
NOUTĂŢI CORONAVIRUS
sprijinul refugiaţilor
în lupta împotriva
SARS-CoV-2
Deși găzduirea refugiaţilor pe teritoriul
Germaniei a fost controversată în urmă cu
cinci ani, ţara solicită acum sprijinul comuni-
tăţii de migranţi pentru a combate potenţialul
deficit de personal medical. În condiţiile creș-
terii alarmante a numărului de infecţii cu co-
ronavirus, autorităţile guvernamentale susţin
că pot furniza echipamentele necesare pentru
îngrijirile de terapie intensivă, însă este luată
în considerare posibilitatea deficitului de per-
sonal medical. Prin urmare, Consiliul medical
regional din Saxonia a solicitat recent sprijinul
medicilor migranţi pentru a suplimenta perso-
nalul, în caz de necesitate, informează Reuters.
Aproximativ 300 de voluntari au răspuns ape-
lului, printre aceștia aflându-se și „numeroși
medici străini fără finalizarea procedurilor de
licenţă, dar al căror ajutor este binevenit”. În
2015, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a
decis să ofere sprijin pentru un milion de mi-
granţi proveniţi în special din zonele afectate
de conflictele armate din Orientul Mijlociu,
deși această decizie a fost îndelung criticată
de AfD (Alternative für Deutschland), dar și de
conservatori.
Internaţionale
principal pentru progresia către leziuni pre-
canceroase. Rezultatele obţinute sugerează că
prin monitorizarea prezenţei Gardnerella și a
creșterii consecutive a diversităţii microbiene
ar putea fi identificate femeile care prezintă
infecţii HPV cu risc înalt de progresie către
leziuni precanceroase.
Mai mult, studii ulterioare ar putea
fi necesare pentru evaluarea posibilită-
ţii de manipulare a microbiomului cervi-
co-vaginal în vederea activării răspunsului
Test rapid pentru
detectarea noului
coronavirus
FDA (Food and Drug Administration) a
aprobat recent comercializarea unui test dia-
gnostic rapid pen-
tru SARS-CoV-2,
informează Re-
uters. Din cauza
numărului din ce
în ce mai mare de
infecţii cu noul co-
ronavirus, SUA necesită implementarea unui
sistem rapid de testare. Distribuirea va înce-
pe în următoarea săptămână, fiind estimată o
producţie de aproximativ 50.000 de teste pe
zi. „Acesta reprezintă un pas în faţă semnifi-
cativ. […] Putem obţine un rezultat pozitiv în
numai cinci minute și un rezultat negativ în 13
minute”, precizează John Frels, vicepreședin-
tele Departamentului de cercetare și dezvolta-
re al companiei Abbot Laboratories, cea care a
dezvoltat testul. În contextul pandemiei, FDA
a promovat aprobarea mai multor teste pentru
diagnosticarea noului coronavirus. Primul a
fost aprobat în urmă cu o săptămână. În urma
testării extensive, în SUA au fost depistate
peste 100.000 de cazuri de COVID-19 până în
prezent.
Patinoar transformat în
morgă pentru victimele
coronavirusului
Patinoarul din-
tr-un mall din Madrid
va servi drept mor-
gă pentru victimele
SARS-CoV-2, pe durata
pandemiei, numărul
cadavrelor depășind
Grupaj realizat de
dr. Alina Simache
imun local pentru a preveni progresia bolii.
„Investigatorii au demonstrat prospectiv că
progresia unei infecţii HPV cu risc înalt persis-
tent către leziunile precanceroase de la nivelul
colului uterin poate fi explicată parţial prin
caracteristicile unice ale microbiotei
cervico-vaginale”, au precizat autorii studiului,
citaţi de Science Daily.
Sursa: PLOS. (2020, March 26). Microbiome may hold key
to identifying HPV-infected women at risk for pre-cancer.
ScienceDaily. Retrieved March 30, 2020 from www.sciencedaily.com/
releases/2020/03/200326144408.htm
capacitatea unităţilor specifice disponibile.
Autorităţile au luat această decizie întrucât
în capitala Spaniei au fost depistate peste
10.000 de infecţii cu noul coronavirus, iar
numărul deceselor a depășit 1.000. Morga
temporară se află în apropierea centrului de
conferinţe IFEMA, unitate în care vor fi tra-
taţi săptămânal peste 1.000 de pacienţi in-
fectaţi cu noul coronavirus, 126 de persoane
fiind deja internate aici, conform declaraţiilor
autorităţilor guvernamentale locale.
WHO Health Alert
pentru informarea
corectă a populaţiei
Pentru a proteja lumea împotriva noului
coronavirus prin transmiterea de informaţii
corecte și complete către populaţia generală,
Organizaţia Mondială
a Sănătăţii (OMS) a ini-
ţiat un parteneriat cu
WhatsApp și Facebo-
ok. Serviciul de mesa-
gerie este disponibil în
patru limbi – engleză,
franceză, arabă și spaniolă, având potenţia-
lul de a transmite informaţii esenţiale pentru
aproximativ două miliarde de persoane din
întreaga lume. Informaţiile sunt destinate
liderilor guvernamentali, personalului medi-
co-sanitar, dar și populaţiei generale, oferind
cele mai recente vești despre noul coronavi-
rus, inclusiv despre simptomatologia asociată
sau modalităţile eficiente de protecţie. De ase-
menea, sunt disponibile rapoarte cu numărul
total de infecţii cu coronavirus, decese și alte
informaţii relevante, actualizate în timp real.
Serviciul poate fi accesat prin intermediul unui
link, care deschide o conversaţie în cadrul apli-
caţiei WhatsApp. Pentru activarea conversaţi-
ei, utilizatorii trebuie numai să scrie „hi”, „sa-
lut”, „hola” etc., astfel fiind permis accesul către
meniul principal.
Actualitate VIA�A MEDICALĂ
3 aprilie 2020 l Nr. 13
3

Editorial
N -am întâlnit boală să n-aibă
leac. Mai devreme sau mai
să rămânem blocaţi în prezent.
Musai să fim pregătiţi și pentru un
lor, a asistentelor medicale sau in-
firmierelor care ne-ar fi putut da,
supărător, ca mortalitate, decât
ceea ce-am tot ignorat... că mor fe-

NU hotărât târziu, curiozitatea omenească

dovedește bezna de început, când
viitor continuu, unul care urmea-
ză tsunamiului pandemic, dar și
în plus, o mână de ajutor. Ne-ar fi
ajutat poate dispensarele care mai
mei tinere de cancer de col uterin,
și noi nu ne-am hotărât încă să ne

blocării
mai degrabă ne zbatem să găsim posibilelor valuri care vin după el. sunt din doi în trei. Ne-ar fi ajutat o vaccinăm copiii anti-HPV. Sau că
un sens non-sensului, noutăţii. În ultima lună a devenit dure- reţea performantă de DSP-uri po- tot lăsăm niște ţuţeri să îngroape
Sunt frământat, cum poate ros de aparent adevărul că nu vom pulate cu profesioniști, nu diverse ideile bune prin comisii. Sau că

în prezent! mulţi dintre voi sunt, de întrebări

Dr. Gabriel Diaconu
care depășesc momentul la care ne
aflăm. Fără doar și poate că zilele
care vin sunt dintre cele mai întu-
necate. Fără doar și poate că abili-
tăţile medicale ale corpului sanitar
vor fi testate. Și, inevitabil, vor fi
copleșite, dincolo de măsurile de
izolare și carantină implementate
de autorităţi. Acest „inevitabil”,
are și partea lui mai puţin accesi-
bilă. Pentru că, „inevitabil” aceas-
tă perioadă va trece. N-avem voie
putea continua, în România, cu o
sănătate lăsată la îndemâna de-
claraţiilor deșănţate, la cheremul
demagogiei sau oportunismului
financiar. Astfel se termină, sfâ-
șietor de dureros, o perioadă de
limbo și ce-a însemnat „arestarea”
medicinii românești, după 1989,
de la evoluţia ei firească. Astăzi,
mai mult ca oricând, vedem nu
doar lipsurile, ci și lipsa. Lipsa
lor, a celorlalţi doctori care astăzi
ne-ar fi prins atât de bine. Lipsa
vrăbiuţe și rândunei. Unde-om fi
fost noi în tot acest timp? Trăind,
probabil, fiecare viaţa lui așa cum
s-a descurcat mai bine.
Odată tăvăliţi de vremuri și
istorie, contează ce vom face când
ne ridicăm din praf și ţărână. Con-
tează cum le vom răspunde tuturor
celor morţi în marea pandemie de
COVID-19. Contează pentru că, de
fapt, acest virus n-are nimic deose-
bit în el. E doar un pic mai vizibil
decât gripa, rujeola. E un pic mai
ne ţinem departe de Colegiul Me-
dicilor, unde suntem buni numai
să dăm bani, dar să participăm la
decizii, nu.
Idealistul din mine speră toate
aceste lucruri. Omul care trăiește,
trudește, scrie despre medicina
românească, în România, de mai
bine de zece ani se abţine însă
de-a se abandona idealismului.
Mi-aș dori. Dar știu că dezamă-
girea e posibilă doar la cei ce
se amăgesc.

Consultaţii Bogdan Timar,

decan al Facultăţii de
la distanţă Medicină din Timișoara
(și alte măsuri) pe Situaţia epidemiologică actuală a atras după
sine o schimbare a priorităţilor prezentate în

perioada pandemiei timpul candidaturii, ne-a explicat

conf. dr. Bogdan Timar, noul decan al facultăţii
timișorene de Medicină. Astfel, el își propune
Pe perioada stării de urgenţă, toate persoanele organizarea rapidă și eficientă a procesului
aflate în România vor beneficia de serviciile educaţional la distanţă, prin mijloace online,
medicale și medicamentele necesare pentru la toate programele de studiu ale Facultăţii de
tratarea infecţiilor cu noul coronavirus, conform Medicină (FM).
unei hotărâri de Guvern aprobate recent,
informează Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate.
ţie medicală în ambulatoriu pentru maximum 90 de zile, cu
excepţia medicamentelor ce fac obiectul contractelor cost-vo-
lum/cost-volum-rezultat, pentru care durata de prescriere
N oua conducere a Universităţii de Medicină și Far-
macie „Victor Babeș” din Timișoara a fost aleasă la
sfârșitul lunii martie. În urma concursului, conf. dr. Bog-

T
ot în acest interval, medicii de familie și cei de spe-
cialitate din ambulatoriul clinic vor putea acorda
consultaţii la distanţă (cel mult opt pe oră), inclusiv
persoanelor care prezintă manifestări clinice su-
gestive pentru infecţia cu noul coronavirus. Medicii de fami-
lie vor putea emite în continuare prescripţii medicale pentru
pacienţii cu boli cronice cu schemă terapeutică stabilă, fără
a mai fi necesară o nouă reevaluare a medicului specialist,
respectiv reînnoirea scrisorii medicale iniţiale. Ei vor putea
emite și reţete pentru medicamentele care până la data intră-
rii în vigoare a hotărârii erau prescrise de medicii specialiști.
Trimiteri cu valabilitate mai mare
Pe de altă parte, medicii din spital vor putea elibera, la
externarea asiguratului și dacă situaţia o impune, prescrip-
este de până la 30 de zile. De asemenea, se prelungește cu 90
de zile termenul de valabilitate a biletelor de trimitere pentru
specialităţile clinice și paraclinice, dar și a recomandărilor
medicale pentru dispozitive medicale și a deciziei de aprobare
pentru efectuarea investigaţiei PET-CT.
Totodată, pe perioada stării de urgenţă, se suspendă obli-
gativitatea utilizării cardului naţional de sănătate și a docu-
mentelor înlocuitoare ale acestuia. Modificări au fost făcute
și în ceea ce privește finanţarea furnizorilor de servicii medi-
cale. Astfel, pentru unităţile de specialitate care acordă servi-
cii medicale, investigaţii paraclinice, medicamente în cadrul
programelor naţionale de sănătate publică, cât și pentru cele
care vor derula astfel de programe în perioada stării de urgen-
ţă, sumele angajate nu vor fi limitate la cele aprobate pentru
trimestrul I al anului 2020.
Cristina Ghioca
dan Timar a fost desemnat decan al FM. În interviul pe
care ni l-a acordat, acesta a explicat ce înseamnă prelua-
rea funcţiei și ce își propune în acest mandat: „Preluarea
mandatului vine într-un moment greu pentru universi-
tatea noastră, astfel încât provocarea e de această dată și
mai mare, cu atât mai mult cu cât consider că este extrem
de important noul drum pe care îl va urma FM. Sper (…)
Conf. dr. Bogdan Timar este medic
specialist diabet, nutriţie și boli
metabolice în cadrul Spitalului
Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius
Brînzeu” din Timișoara, managing
editor al revistei The Romanian
Journal of Diabetes, Nutrition
and Metabolic Disease. Are o
bogată activitate academică și peste 90 de lucrări
publicate in extensor. De asemenea, este iniţiatorul și
coordonatorul proiectului Diabetes Science School,

Colegiul Farmaciștilor din România IOB caută (dedicat tinerilor diabetologi) din cadrul Societăţii
Române de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice.

face apel la responsabilitate furnizori

Disfuncţionalităţile apărute în
procesul de aprovizionare și de
eliberare a medicamentelor, ca
urmare a modificărilor legislative
efectuate în contextul COVID-19,
pot pune pacienţii la risc, atrage
atenţia Colegiul Farmaciștilor din
România.
medicamente esenţiale, iar acestea „pot
pune pacienţii la risc”. De aceea, ei fac un
apel la responsabilitate, atât din partea
medicilor, cât și a pacienţilor, în ceea ce
privește prescrierea de medicamente și
aprovizionarea cu acestea.
„Lansez un apel la un comportament
responsabil, adresat tuturor categorii-
lor implicate, pentru a înţelege caracte-
rul excepţional al acestor măsuri luate
de materiale
sanitare
I nstitutul Oncologic București
(IOB) solicită sprijin pentru
achiziţionarea echipamentelor de
protecţie pentru cadrele medicale
ale unităţii, în contextul extinderii
pandemiei de COVID-19. Într-un
mesaj trimis pe adresa redacţiei,
să continuăm dezvoltarea procesului educaţional, a cerce-
tării, și să deschidem facultatea către partea de digitali-
zare, cu atât mai mult cu cât astăzi vedem cât de impor-
tantă este această arie în momentele pe care le traversăm
cu toţii”, a declarat noul decan al FM. El a adăugat că își
dorește o facultate de medicină parte integrantă a unei
universităţi de medicină și farmacie care să reprezinte
un stâlp de înţelepciune și forţă de dezvoltare în și pentru
comunitate.
Pandemia de coronavirus a impus

M embrii Colegiului spun că, în ciuda
eforturilor depuse, se confruntă
zilnic cu deficite în aprovizionarea cu
în contextul pandemiei și de a respecta
prevederile legislaţiei, astfel încât lan-
ţul de aprovizionare cu medicamente al
populaţiei să nu fie afectat și orice posi-
bilitate de fraudă să fie înlăturată”, a de-
clarat prof. dr. farm. Dumitru Lupuliasa,
președintele Colegiului Farmaciștilor din
România.
Potrivit acestuia, instituţia a centrali-
zat toate problemele semnalate în farma-
cii și le-a înaintat Ministerului Sănătăţii și
CNAS, solicitând soluţionarea lor. Câteva
dintre disfuncţionalităţile consemnate
sunt: rezervele de medicamente pe care
tind să și le facă pacienţii; prescripţiile
transmise de medici direct către anumite
farmacii, și nu pacienţilor.
Florentina Ionescu
dr. Lidia Kajanto, managerul
IOB subliniază că, în prezent,
nu reușesc să găsească furnizori
cu stoc de materiale sanitare.
Ea atrage atenţia că deși în
IOB se face triaj foarte specific,
probabilitatea ca un pacient
suspect de COVID-19 să ajungă
în spital a crescut exponenţial, cu
atât mai mult cu cât simptomele
sunt specifice și unor diagnostice
de cancer. Totodată, ea amintește
că la pacienţii oncologici,
o posibilă infectare cu noul
coronavirus poate fi fatală
într-un timp foarte scurt, aceștia
fiind imunodeprimaţi.
Cristina Ghioca
reorganizare
Conf. dr. Bogdan Timar a explicat faptul că pandemia
de coronavirus a schimbat într-o anumită măsură prio-
rităţile stabilite iniţial: „Situaţia epidemiologică actuală
a făcut ca priorităţile pe care mi le-am propus în vremu-
rile în care mi-am asumat candidatura să se reordoneze,
imediata intervenţie necesară fiind organizarea rapidă și
într-o manieră cât mai eficientă și comprehensivă a pro-
cesului educaţional la distanţă, prin mijloace online, la
toate programele de studiu ale FM”.
Totodată, echipa managerială va pregăti premisele
necesare principalelor direcţii de acţiune pe care Bogdan
Timar și le-a propus odată cu anunţarea candidaturii:
dezvoltarea educaţională, acreditarea internaţională,
optimizarea proceselor instituţionale, creșterea vizibi-
lităţii academice și implicarea activă a facultăţii în viaţa
comunităţii.
Dr. Roxana Dumitriu
4 VIA�A MEDICALĂ
3 aprilie 2020 l Nr. 13
Apel al CMMB
Statutul medicilor în plină pandemie
C
olegiul Medicilor din Municipiul
București (CMMB) constată că
ameninţările asupra stării de
sănătate a populaţiei, cât și cele
asupra medicilor și întregului personal me-
dical sunt serioase și riscă să se agraveze
în următoarele zile. Colegiul Medicilor
din Municipiul București este solidar atât
cu membrii săi medici, cât și cu restul
personalului medical și cu pacienţii, și
face următoarele recomandări, cu toată
responsabilitatea:
- Trebuie create spaţii de izola-
re în toate spitalele, COVID sau non-
COVID, pentru pacienţi suspecţi, cu toate
măsurile corecte de protecţie pentru perso-
nalul medical;
- Toţi pacienţii cu simptomatologie su-
gestivă de infecţie cu SARS-CoV-2 trebuie
trataţi ca suspecţi și izolaţi corespunzător,
pentru protecţia atât a cadrelor medicale,
cât și a celorlalţi pacienţi, până la obţinerea
rezultatelor de laborator;
- Personalul medical nu trebuie ame-
ninţat cu implicaţii posibil penale, moralul
acestuia fiind oricum afectat major de situ-
aţia actuală;
- Nu trebuie interzisă demisia personalu-
lui medical, care va purta oricum toată viaţa
responsabilitatea unei asemenea demisii –
credem că este o pedeapsă suficientă aceas-
tă povară.
Nu credem că într-o astfel de luptă poate
fi util personalul medical terorizat, temător
și ezitant. Aceste presiuni nu fac decât să
Opinii
crească riscul unor erori medicale. Asiguraţi
condiţiile corecte pentru ca armata în halate
albe să poată lupta și vă asigurăm că aceas-
ta își va face datoria, indiferent de riscurile
asumate!
Sperăm că toate instituţiile statului, cât
și societatea civilă, vor lua în considerare
acest apel!
Biroul Executiv al CMMB
Prof. dr. Cătălina Poiană, președinte
Prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu,
vicepreședinte
Conf. dr. Lucian Negreanu, vicepreședinte
Conf. dr. Horia Bumbea, vicepreședinte
Dr. Adriana Mihalaș, secretar

Au înflorit magnoliile, OAMGMAMR

semn că vom supravieţui Donaţii pentru

medicaţie, scurtarea drumurilor birocratice de achi-
ziţionare a consumabilelor şi ventilatoarelor, dar şi a
protejarea
profesioniștilor
celor care împiedică publicarea în timp scurt a reco-
mandărilor asociaţiilor profesionale adaptate speci-
ficului românesc (aprobări de la MS, de la Colegiu, de
la comisiile de specialitate).

din prima linie

Dacă urmărim reacţiile managerilor, şi acestea
Prof. dr.
sunt uneori surprinzătoare şi deranjante. Unii rea-
Florin lizează brusc că nu au personal suficient şi cheamă
Mihălţan, la serviciu, de-a valma, toţi angajaţii; alţii anunţă că
Institutul de se vor aloca la aceste secţii medici şi asistente prin
Pneumoftiziologie tragere la sorţi. Acelaşi lucru se întâmpla pe vremuri
„Marius Nasta”, în al Doilea Război Mondial, când ofiţerii îi alegeau
București pe cei fără familie pentru misiunile cele mai primej-
dioase. Noi ştim că în acest moment devenim soldaţi

C âţi oare, în drumurile lor, preocupaţi şi îngându-

raţi sub imperiul presiunii veştilor neliniștitoa-
re despre COVID-19, au avut timp să admire magno-
liile înflorite? La fel au înmugurit şi apoi au explodat
ştirile îngrijorătoare care ne dirijează în fiecare săp-
tămână spre următoarele scenarii ale pandemiei.
Apare astfel, ceea ce poate se ştia, dar nu se enunţa
cu mare tam–tam, invocarea „scutului pneumologic”.
Cine va face acest lucru? Pneumologul din orice colţ
al ţării. Toate acestea se întâmplă într-o perioadă în
care întregul sistem este pus la grea încercare prin
lipsa de personal, de complianţă a populaţiei la ordo-
nanţele militare şi la rugăminţile autorităţilor.
De fapt, a apărut deja un nou fenomen în rândul
corpului medical: „covidofobia”. Ea îmbracă forme
extrem de ciudate sau chiar dramatice. Dacă ne ui-
tăm la gradul de contagiozitate pentru personalul
medical, la focarele din spitalul judeţean Suceava
sau spitalul Gerota înţelegem uşor de ce personalul
medical ar trebui să beneficieze prioritar de toate
măsurile de protecţie. Dacă parlamentarii au reu-
şit în scurt timp, înainte de şedinţe urgente, să facă
testele de identificare nu văd de ce în spitalele care
devin de linia întâi nu se poate realiza acelaşi lucru
pentru personalul medical, atât de venerat în aces-
te momente. Nerealizarea acestui lucru în timp util
face mai uşoară şi de înţeles reacţia unor colegi care
au început să refuze intrarea în secţii COVID, dacă
nu au echipament de protecţie.
La toate acestea se mai adaugă patru alte ele-
mente care ar trebui să fie priorităţi absolute naţi-
onale: accesul la testări efectuate în fiecare spital
care primeşte astfel de pacienţi, aprovizionarea cu
pe un front unde vor fi şi „morţi” şi „suferinzi”, dar
poate că merităm mai puţine elogii teoretice şi mai
multă grijă pentru protecţia noastră.
Comportamentul colegilor s-a modificat şi el pro-
fund. Dacă înainte, conform legii, mulţi medici şi-au
amânat pensionarea, acum unii dintre ei şi-au adus
brusc aminte că au depăşit vârsta de pensionare şi
au cerut lăsarea la vatră. Alţii consideră că ar trebui
să se ţină cont că au familii, copii, bunici. Puţini însă
se oferă voluntari, ceea ce la noi devine un fenomen
îngrijorător, mai ales că, în sistemul șapte zile de ser-
viciu, 14 zile de odihnă, într-o programare riguroasă
va aduce spre sfârşitul lunii aprilie, când se aşteap-
tă acest vârf epidemic, un hiatus acoperit de puţinii
colegi care vor mai fi prezenţi la datorie. Sigur că
deja în ţări precum Italia, Franţa, Anglia s-a ajuns
la compromisuri; personalul infectat, asimptomatic
îngrijeşte pacienţi cu această boală virală. Autorită-
ţile trebuie, însă, să înţeleagă că la noi, la momentul
actual, această idee sperie. Noi toţi învăţăm în aceste
vremuri grele cum să ne organizăm, cum să ne prote-
jăm, dar în multe spitale suspecţii încep să fie cuvân-
tul de ordine, iar riscurile pentru personal cresc de la
o zi la alta.
Din fericire, am văzut şi o succesiune de ima-
gini pozitive – plecarea din Wuhan, unde epidemia
s-a încheiat, a autobuzelor cu personalul medical
suplimentar care a ajutat la eradicare. Încărcătura
emoţională se revărsa în fiecare moment surprins
de camere: oameni în genunchi care se închinau OAMGMAMR donează 1 milion de lei pentru achiziţionarea de
salvatorilor, îmbrăţişări, lacrimi de despărţire. Este echipamente de protecţie pentru asistenţii medicali aflaţi în prima
un semnal optimist, aşteptat de fiecare dintre noi, linie a crizei COVID-19.
care vine la patru luni de la debutul epidemiei, la Anul 2020, Anul Internaţional al Asistentului Medical și al Moașei
fel cum şi magnoliile ne spun este dedicat recunoașterii contribuţiei vitale a asistenţilor medicali și,
că vom supravieţui în ciuda a moașelor la sănătatea și bunăstarea globală.
vicisitudinilor vremurilor. De Un inamic neașteptat, imprevizibil, îi pune în lumina reflectoarelor
aceea, nu uitaţi să vă opriţi şi să le ca eroi în care cu toţii ne punem speranţa pentru salvare. Pandemia de
admiraţi, ele sunt şi rămân con- coronavirus surprinde, mai evident ca orice discurs sau orice gală de
tinuitatea vieţii pe pământ. Să celebrare, și în forma cea mai sinceră de manifestare, esenţa profesiei
nu-l uităm însă nici pe William și dăruirea acestor profesioniști aflaţi în linia întâi în lupta cu această
Shakespeare, care a spus când- ameninţare globală.
va: „Întotdeauna mă simt fericit Ordinul Naţional al Asistenţilor Medicali Generaliști, Moașelor și
(...) pentru că nu mă aştept la ni- Asistenţilor Medicali din România este alături de asistenţi medicali
mic de la nimeni. Aşteptarea în- și moașe și va dona 1 milion de lei pentru achiziţionarea în regim de
totdeauna doare. Problemele nu urgenţă de echipamente de protecţie pentru asistenţii medicali aflaţi
sunt veşnice, ele au o soluţie, sin- în prima linie a crizei COVID-19.
gurul lucru care nu are nici un Departamentul de Comunicare
tratament este moartea”. al OAMGMAMR
De știut! VIA�A MEDICALĂ
3 aprilie 2020 l Nr. 13
5

Programul Naţional
de Vaccinare în contextul
pandemiei de COVID-19
Decizia pe care autorităţile
competente trebuie să o ia
cu privire la continuarea
Programului Naţional
de Vaccinare (PNV) în
condiţiile actuale se bazează
pe o serie de recomandări
ale Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii adoptate în ultima
parte a lunii martie.
programările pentru examene de
bilanţ obișnuite au fost reprogra-
mate, iar părinţii au solicitat în
unele situaţii amânarea vaccinării.
Forumurile de discuţii ale me-
dicilor de familie au fost populate
de dezbateri privind oportunita-
tea sistării activităţii de vaccinare
în condiţii de pandemie. Au fost
aduse multe argumente care se
refereau la siguranţa copilului și a
rea situaţiei existente și suprapu-
nerea sau dezvoltarea ulterioară a
unor epidemii de boli prevenibile
prin vaccinare, precum rujeola
sau tusea convulsivă. Acest fapt ar
genera presiune suplimentară pe puţin 1 metru faţă de celelalte per- conduita legată de modul în care
sistemul de sănătate, și așa destul soane (părinţi și copii) din sala de poate fi adaptat programul de
de solicitat în acest moment. Po- așteptare, prezentarea la cabinet a vaccinare în aceste situaţii.
tenţialul ridicat de apariţie a unor unui singur aparţinător;
noi focare de boli prevenibile prin d) în măsura în care este posi- Decizia rămâne la autorităţi
vaccinare aduce argumente supli- bil, desfășurarea activităţii de vac- La 26 martie, OMS a emis un

C
a urmare a evoluţiei
pandemiei COVID-19,
în România a fost decre-
tată stare de urgenţă, la
jumătatea lunii trecute (16 mar-
tie). Unul dintre efectele declarării
stării de urgenţă a fost și limitarea
mobilităţii persoanelor, având ca
scop distanţarea socială, măsură
necesară pentru a se reduce trans-
miterea comunitară a virusului
SARS-CoV-2 și a se limita astfel nu-
mărul de îmbolnăviri. Drept con-
secinţă, în cabinetele medicilor
de familie au fost instituite măsuri
de reorganizare a activităţii astfel
încât să fie redusă la maximum
interacţiunea dintre pacienţi, dar
și dintre pacienţi și personalul
medical.
Provocări pentru medicul
de familie
Specificul activităţii unui me-
dic de familie și a echipei acestuia
a evoluat în această perioadă prin
reducerea serviciilor profilactice
obișnuite. O mare parte din timp
a fost alocat deservirii comunităţii
și consilierii pacienţilor privind
provocările apărute odată cu de-
clararea stării de urgenţă. Cadrele
medicale au fost implicate activ
în explicarea motivelor pentru
care este nevoie de distanţare so-
cială și de reducere a contactului
interpersonal, punându-se accent
pe respectarea normelor de igie-
nă adecvate. Astfel, multe dintre
aparţinătorului invocându-se re-
comandările autorităţilor privind
evitarea deplasării pentru situaţii
care nu reprezintă o urgenţă.
Un element foarte important
în evoluţia acestei situaţii a fost
reprezentat de limitarea comuni-
cării cu direcţiile de sănătate pu-
blică, personalul acestor instituţii
fiind direcţionat către pregătirea
sistemului sanitar de intervenţie
în pandemie precum și pe deru-
larea anchetelor epidemiologice.
Au existat și autorităţi judeţene
care pur și simplu nu au distribuit
vaccinul către medicii de familie
vaccinatori, iar unele au trans-
mis informări prin e-mail privind
amânarea campaniei de vaccinare
lunară și nedistribuirea vaccinului.
Posibilele pericole
ale întreruperii PNV
Practic, s-a creat un context
epidemiologic la nivel european
provocat de pandemia de CO-
VID-19 și există deja un pericol de
sănătate publică. Dacă s-ar între-
rupe Programul Naţional de Vac-
cinare (PNV), pericolului creat de
pandemia de COVID-19 i s-ar putea
adăuga un altul cauzat de acumula-
rea unui număr de indivizi suscep-
tibili, a cărui consecinţă ulterioară
ar fi apariţia sau dezvoltarea unor
epidemii cu alte boli prevenibile
prin vaccinare.
Din acest punct de vedere, tre-
buie să privim continuarea PNV ca
pe o oportunitate de a evita agrava-
mentare pentru a se menţine con-
tinuitatea serviciilor de imunizare
oriunde pot fi prestate în condiţii
de siguranţă.
Principii de vaccinare
în pandemie
Pe acest fond, la 23 martie,
Centrul Naţional de Supraveghere
și Control al Bolilor Transmisibile
(CNSCBT) din structura Institu-
tului Naţional de Sănătate Publică
(INSP) a emis o adresă către direc-
ţiile de sănătate publică judeţene
și cea a municipiului București,
precum și către Ministerul Sănă-
tăţii. În acest document au fost
indicate principii de vaccinare în
timpul pandemiei COVID-19, după
cum urmează:
1. Asigurarea cantităţilor nece-
sare de vaccinuri în vederea desfă-
șurării în condiţii optime a Progra-
mului Naţional de Vaccinare;
2. Respectarea măsurilor de
prevenire a infecţiei cu SARS-
CoV-2 în timpul sesiunilor de vac-
cinare, prin:
a) programarea la vaccinare în
mod organizat, astfel încât să se
evite aglomerarea sălilor de aștep-
tare – în măsura în care este posi-
bil, programarea într-un interval
de timp dedicat;
b) triaj telefonic prealabil;
c) informarea prealabilă a
a­par­ţinătorilor care se prezintă cu
copiii la vaccinare cu privire la res-
pectarea măsurilor de igienă respi-
ratorie, păstrarea distanţei de cel
cinare în spaţii dedicate/încăperi
separate din cadrul cabinetelor
medicale;
e) personalul medico-sanitar
va purta echipament de protecţie
(mască, mănuși);
f) curăţenia și dezinfecţia în-
căperilor și a echipamentului me­
dical;
g) se va respecta procedura de
management al deșeurilor;
3. Se acordă prioritate schemei
primare de vaccinare, în special
pentru rujeolă, rubeolă, poliomie-
lită, tuse convulsivă;
4. Vor fi evitate campaniile de
vaccinare în masă;
5. Vaccinarea nou-născuţilor în
maternitate se face în conformita-
te cu calendarul naţional;
6. Se amână introducerea unor
vaccinuri noi în Programul Naţio-
nal de Vaccinare;
7. Întărirea supravegherii
RAPI în condiţiile în care se antici-
pează o creștere a riscului de reac-
ţii adverse coincidente ca urmare a
transmiterii SARS-CoV-2 asociată
cu vaccinarea.
Acest document a avut la bază
recomandările Organizaţiei Mon-
diale a Sănătăţii adoptate în 20
martie a.c. elaborate sub formă
de ghid: „Guidance on routine
immunization services during
COVID-19 pandemic in the WHO
European Region” (1). Documen-
tul OMS descrie cinci situaţii plau-
zibile a fi întâlnite în timpul pande-
miei și aduce recomandări privind
alt document intermediar denu-
mit „Guiding principles for im-
munization activities during the
COVID-19 pandemic” (2), care ofe-
ră principii și considerente direc-
toare pentru a sprijini ţările în lu-
area deciziilor privind furnizarea
de servicii de imunizare în timpul
pandemiei COVID-19. Este avizat
de grupul consultativ de experţi
în domeniul imunizării. În docu-
ment se precizează că decizia de
a menţine serviciile de vaccinare
va fi influenţată de recomandările
locale privind distanţarea socială,
contextul în care se află sistemul
de sănătate, povara locală a bolilor
prevenibile prin vaccinare, statu-
tul actual sau anticipat al transmi-
terii locale (fără cazuri, sporadică,
cluster sau transmisie comu­
nitară) și factorii demografici.
În concluzie, decizia de conti-
nuare a Programului Naţional de
Vaccinare este bazată pe mai mul-
te considerente și este ghidată de
recomandări internaţionale aviza-
te. În România, PNV va continua
până la adoptarea unor noi decizii
de către autorităţi.
Dr. Gindrovel Dumitra,
Coordonator al Grupului de
Vaccinologie
al Societăţii Naţionale de
Medicina Familiei
Bibliografie
1. WHO; Guidance on routine immunization
services during COVID-19 pandemic in the WHO
European Region; 2020. Valabil la: https://bit.
ly/3ax6HCU
2. WHO; Guiding principles for immunization
activities during the COVID-19 pandemic; 2020.
Valabil la: https://bit.ly/2WV89Ln

Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală!

Săptămânal, vei primi ziarul
Ziarul tipărit*: Ziarul pdf: tipărit și/sau vei avea acces la
200 lei 129 lei ziarul în format pdf. În plus, vei
avea acces la toate articolele
*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf. postate pe www.viata-medicala.ro

Cum te abonezi:
• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala
sau
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale
(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii
abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank;
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070).
Te vom contacta în cel mai scurt timp. Scanează QR codul pentru linkul de abonare
 6 VIA�A MEDICALĂ
3 aprilie 2020 l Nr. 13
… ST
Ghidul de bune practici și responsabilităţile
DE
STILA
UD
II CLI
sponsorilor farma în conducerea studiilor clinice
PA
NI
CE
Orice studiu clinic presupune
lucrul într-o echipă formată
din sponsorul farma sau
biotech, investigator,
monitor, laborator,
autorităţile de reglementare
etc. Responsabilităţile
acestora sunt foarte bine Dr. Cristina Florescu Moraid
Director General Avantyo –
definite în GCP (Good
Institute of Clinical Research
Clinical Practice, Ghidul
de bună practică clinică), după care se conduc
toate proiectele de cercetare clinică. Astăzi
vorbim despre rolurile sponsorului farma.
Ce este GCP și de unde a
apărut?
După ce lumea medicală a fost
zguduită de evenimente tragice,
cu consecinţe grave asupra paci-
enţilor, cu pierderi importante de
vieţi, s-a ajuns la concluzia că toa-
te cercetările clinice pe subiecţi
umani trebuie să fie foarte atent
observate și controlate, desfă-
șurându-se conform codului GCP.
Cum s-a ajuns aici? Să trecem prin
evenimentele marcante.
În 1937 are loc una din cele mai
mari otrăviri în masă din secolul
XX (1), apărută după introducerea
sulfanilamidei, primul medica-
ment antimicrobian. Diluantul fo-
losit în preparare, dietilen glycol,
ucide 106 pacienţi, o treime fiind
copii (n.r.: The Elixir Tragedy).
În 25 iunie 1938, agenţia FDA
(Food and Drug Agency, USA),
operaţională ca agenţie de regle-
mentare încă din 1930, emite do-
cumentul „Federal Food, Drug and
Cosmetic Act” (2) care o autorizea-
ză să efectueze inspecţii la nivelul
producătorilor de medicamente.
După experimentele monstruoase
efectuate în lagărele de concentra-
re din Germania în timpul celui
de-al Doilea Război Mondial, „The
Nuremberg Code (from Trials of
War Criminals before the Nurem-
berg Military Tribunals under
Control Council Law No. 10, Oc-
tober 1946-April 1949, Washing-
ton, D.C)” explică modul în care
sunt permise experimentele re-
alizate pe subiecţi umani. Drept
urmare, în 1948 apare Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului,
iar în 1950 are loc The European
Convention for the Protection of
Human Rights and Fundamental
Freedoms.
O altă tragedie produce Tha-
lidomida (3), medicament cu efect
sedativ folosit și în tratamentul
mielomului multiplu. Între anii
1950 și 1960, peste 10.000 de copii
din întreaga lume se nasc cu mal-
formaţii congenitale (fără mem-
bre, cu coloana vertebrală contor-
sionată, cu surditate sau cecitate),
după ce mamele lor au folosit Tha-
lidomida ca antiemetic împotriva
stărilor de greaţă din primul tri-
mestru de sarcină. Are loc cel mai
Bibliografie:
1. http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.733.2602&rep=rep1&type=pdf
2. „A Prescription for Change: The Looming Crisis in Drug Development”, Michael Kinch, 2016
University of North Caroline Press
3. https://ro.scribd.com/document/360126090/Thalidomide-o-Tragedie-Farmaceutica
4.https://www.targetedonc.com/news/fda-issues-guidance-on-conducting-clinical-trials-during-covid19-
pandemic
5. https://www.ema.europa.eu/en/news/guidance-sponsors-how-manage-clinical-trials-during-covid-19-
pandemic
mare scandal internaţional din
industria farmaceutică de după
cel de-al Doilea Război Mondial.
Ca urmare, în 1962, în SUA apare
Amendamentul Kefauver-Harris,
care solicită trimiterea către FDA
și investigarea amănunţită a pro-
dusului de investigat (IP/investi-
gational product) de către agenţie,
înainte de orice fel de campanie de
marketing și a scoaterii pe piaţă
pentru publicul larg.
În 1964, Declaraţia de la He-
lsinki creată de World Medical
Association arăta că scopul cerce-
tării medicale care implică subiecţi
umani este acela de a îmbunătăţi
diagnosticul, terapia și măsurile
profilactice, printr-o înţelegere
mai bună a etiologiei și patogeniei
bolilor.
În 1996, ca urmare a unei iniţi-
ative comune a FDA, EMA (Agen-
ţia Europeană a Medicamentului)
și a Ministerului Sănătăţii din Ja-
ponia, apare ghidul unic de bune
practici pentru cercetarea clinică
– ICH-GCP (International Con-
ference of Harmonisation – Good
Clinical Practice). Publicat pe 16
ianuarie 1997, acesta definește
foarte clar toate cerinţele tehnice
necesare înregistrării medicamen-
telor de uz uman. Ghidul ICH-GCP
este un standard în care se expli-
că foarte clar cum studiile clinice
sunt create cu un anume design și
Studiul clinic: actorii
Sponsor
Autorităţi
Comisia de
competente CRO
Autorizaţie
favorabil
Investigator
Start al studiului
clinic
cum trebuie implementate și ra-
portate către autorităţi. GCP ghi-
dează și explică responsabilităţile
sponsorilor, monitorilor, investi-
gatorilor, comisiilor de etică sau
autorităţilor competente din fieca-
re ţară unde se desfășoară studiul
clinic.
Ghiduri pentru GCP
care trebuie să
acorde cea mai mare
importanţă stării de
bine și siguranţei
subiecţilor
Analiza riscurilor
și beneficiilor
Etica studiului și
GCP trebuie să
adere la Declaraţia
de la Helsinki
Ce are sponsorul de făcut
când vine cu un studiu clinic
nou
Sponsorul (compania farmace-
utică) are întreaga responsabilita-
te pentru iniţierea, managementul
și finanţarea studiului clinic. Com-
pania farmaceutică este responsa-
bilă cu:
• obţinerea aprobărilor desfă-
șurării studiului de la Comisiile de
Etică și de la Autorităţile Compe-
tente;
• managementul calităţii, cu
identificarea riscului și a mecanis-
melor de control al acestuia;
• asigurarea controlului calită-
ţii și menţinerea asigurării aceste-
ia pe tot parcursul studiului;
• crearea designului studiului
utilizând farmacologi clinicieni,
biostatisticieni, medici care să
poată crea designul protocolului
de studiu, și a CRF (case report
form/fișa de observaţie a subiectu-
lui inclus în studiu) create specific
studiului respectiv;
• contractarea investigatori-
lor, plata acestora, compensarea
financiară a subiecţilor partici-
panţi;
• producerea medicamentului
de testat, împachetarea lui, codifi-
carea și etichetarea, trimiterea la
centrele de înrolare;
• raportarea tuturor reacţiilor
adverse către toţi investigatorii,
comisiile de etică și autorităţile
etică competente (cum este ANMDMR
în România).
Aviz
Sponsorul trebuie să:
• aibă expertiza medicală nece-
sară;
• poată identifica companiile
de tip CRO (Contract Research Or-
ganization) cărora să le transfere
responsabilităţi ca identificarea și
selectarea investigatorilor, a labo-
ratoarelor sau companiilor de data
management care să prelucreze
datele obţinute prin înrolarea și
testarea pacienţilor;
• conducă întreaga evaluare
statistică după verificarea și cură-
ţarea datelor obţinute și să pregă-
tească raportul final de studiu;
• prezinte informaţii asupra
IP care să asigure date despre si-
guranţa și eficacitatea studiilor
nonclinice desfășurate anterior
testării pe om;
Datele clinice și
nonclinice disponibile
pentru un medicament
investigat trebuie să
Ghidurile pentru
fie adecvate pentru a
susţine studiul clinic
propus folosirea unor
principii știinţifice
Obiective
principale ale
GCP
• ofere accesul la datele de stu-
diu înregistrate;
• monitorizeze întreg studiul,
să auditeze partenerii de studiu;
• decidă terminarea prematură
sau suspendarea studiului etc.
Sponsorii nu pot face toate
aceste lucruri singuri și de multe
ori apelează la companii conducă-
toare de studii CRO/companii de
monitorizare, care acţionează în
numele lor și se asigură că dreptu-
rile și starea de bine a subiecţilor
înrolaţi sunt protejate, datele ra-
portate sunt complete și curate, iar
acestea pot fi verificate oricând cu
datele din documentele-sursă.
GCP și pandemia COVID-19
Azi, lumea medicală așteaptă
cu ardoare să fie aprobate un nou
medicament și un vaccin împotri-
va infecţiei cu virusul SARS-CoV-2
care cauzează COVID-19. În martie
2020, FDA a emis un ghid (4) de
conducere a studiilor clinice în tim-
pul pandemiei („FDA Guidance on
Conduct of Clinical Trials of Medi-
cal Products during COVID-19 Pan-
demic Guidance for Industry, Inves-
tigators, and Institutional Review
Boards - March 2020”) pentru „a da
recomandări, iar sponsorii să susţi-
nă companii farmaceutice în asigu-
rarea siguranţei subiecţilor studi-
ilor lor, în acord cu GCP, și pentru
a minimiza riscul privind integri-
tatea studiului în timpul pandemiei
COVID-19”.
Ghidul oferă indicaţii despre
modul de continuare a studiilor
clinice aflate în desfășurare și se
asigură că siguranţa pacienţilor
Esenţial
GCP necesită
solide
Ghidurile pentru GCP le
solicită medicului sau
dentistului să își asume
responsabilitatea pentru
deciziile medicale pe care
trebuie să le ia asupra
subiectului în timpul
studiului clinic
Confidenţialitatea
subiecţilor și a
datelor obţinute
de la ei reprezintă
o altă instrucţiune
a GCP
rămâne principalul obiectiv al cer-
cetării clinice în timpul pandemiei.
FDA recomandă strânsa cooperare
cu comisiile de etică privind toate
modificările necesare de imple-
mentat ca urmare a COVID-19, în
special în legătură cu eficacitatea
medicamentului de studiat, explica-
rea necesităţii de a face modificări
în protocol și ce impact are acest
lucru asupra pacienţilor înrolaţi.
Procedurile uzuale de monitoriza-
re, incluzând vizitele de monitori-
zare la centrele de investigaţie, nu
vor mai fi posibile, de aceea sponso-
rii farma trebuie să găsească soluţii
alternative, ca vizitele efectuate
virtual, utilizarea laboratoarelor
și centrelor de imagistică locale,
mai mult decât cele centrale, să
ofere vizite la domiciliul pacienţi-
lor, dacă este posibil, cu efectuarea
de recoltări, precum și alte proce-
duri de studiu care anterior erau
făcute la sediu și care acum nu mai
sunt posibile. Totul pentru a
menţine studiul activ, fără a crea
discontinuităţi.
Un ghid similar a fost emis
în 20 martie 2020 și de EMA (5)
(„Guidance to sponsors on how to
manage clinical trials during the
COVID-19 pandemic”). Acesta a
fost agreat între CTEG (Clinical
Trials Experts Group), CTFG (Cli-
nical Trials Facilitation and Coor-
dination Group) și GCP Inspectors’
Working Group și vine cu o abor-
dare armonizată a modului în care
să se desfășoare studiile clinice în
această perioadă, pentru a reduce
efectul negativ al pandemiei asupra
bunului mers al acestora.
Special VIA�A MEDICALĂ
3 aprilie 2020 l Nr. 13
7
Special VIA�A MEDICALĂ 7

Mărturii
3 aprilie 2020 l Nr. 13
#dinRecunostinta
Parcă niciodată în ultimele
decenii breasla medicală nu a
mai
Parcăfostniciodată,
atât de mult înînultimele
atenţia Viaţa Medicală a ales să
publică. Triajul și ancheta
decenii, breasla medicală nu
epidemiologică sunt noţiuni vă prezinte, în acest prim

din prima
laa ordinea
fost atâtzilei,
de mult înclase
la fel și atenţia material special dedicat celor
publică.
întregi
Parcă de Triajul
medicamente,
niciodată și ancheta
în ultimele care luptă cu perfida
și speculanţi boală
ai momentului.
protocoale
epidemiologică
decenii și cazuistică
breasla medicală sunt noţiuni COVID-19, activitatea
Viaţa Medicală a ales săcâtorva
diversă, care sunt analizate de Un simplu mesaj de recunoștință spus din suflet poate face
nulaaordinea
mai fost zilei,
atât delamult fel și clase această perioadă mai ușor de trecut. vă prezinte,
dintre miile de îneroi
acestobișnuiţi
prim
specialiști ori amatori, de la caz
în atenţia
laîntregi
caz, în depublică. Triajul
medicamente,
grupuri de Facebook și în halat alb: de la mediciicelor
material special dedicat
și ancheta epidemiologică care luptă cu perfida boală

LINIE
protocoale
Whatsapp, înși cazuistică
rapoarte de gardă, care întâmpină la graniţă
sunt
ședinţe noţiuni
ale la ordinea
comitetelor
diversă, care sunt analizate de criză, COVID-19, activitatea câtorva
conaţionalii noștri care revin
zilei,
chiar la fel și clase
și discuţii ori întregi
de familie. de dintre miile de eroi obișnuiţi
de specialiști de amatori, în ţară în aceste zile, la cei
medicamente,
Noul coronavirus protocoale
scoate la în halat alb: de la medicii
de
iveală
și
la eroi,
caz la
cazuistică darcaz, în care
și lași,
diversă,
grupuri
oameni de care oferă
care telefonic
întâmpină informaţii
la graniţă
Facebook
organizaţi
sunt analizateșișiinformaţi,
WhatsApp,
de specialiștidarîn corecte. De la noștri
conaţionalii medici care
care au
revin
șirapoarte
ori (prea) mulţi
amatori, de incompetenţi,
degardă,
la caz laședinţe
caz, ale trecut prin
în ţară autoizolare,
în aceste lacare
zile la cei
persoane
încomitetelor cu iniţiativă
grupuri de Facebook și
de criză,șichiar și ceioferă
caretelefonic
dorm îninformaţii
pavilioane
viziune, precum și speculanţi
aiînmomentului.
discuţiiînde familie.
Whatsapp, rapoarte de de corecte.
spital, ca Desăla poată
mediciîngriji
care au
Viaţa Medicală
gardă,
aNoul
ales săședinţe
coronavirus ale comitetelor
vă prezinte, scoate în acest cât mai bine cazurile dela
trecut prin autoizolare,
de
prim criză,
la iveală chiar
eroi,
material și discuţii
dar
special de
șidedicat
lași, cei care dorm în pavilioane
COVID-19.
familie.
celor
oameni Noul
care coronavirus
luptă
organizaţi cu perfida
și de spital, ca să poată îngriji
Îi aplaudăm pe toţi și le
scoate la iveală eroi,
boală COVID-19, dar și
activitatea cât mai bine cazurile de
informaţi, dar și (prea) mulţi trimitem un gând bun și
câtorva
lași, dintre
oameni miile deșieroi
organizaţi COVID-19. Îi aplaudăm pe
incompetenţi,
obișnuiţi
informaţi, îndarhalat persoane
alb: de
și (prea) la cu
mulţi recunoștinţa noastră,
toţi și le trimitem un gând
iniţiativă
medicii careșiîntâmpină
incompetenţi, viziune,
persoane precum la
cu a tuturor!
bun și recunoștinţa noastră, a
graniţă
iniţiativă conaţionalii
și speculanţi
și viziune, precumcare
noștri
ai momentului. tuturor! Redacţia
revin în ţară în aceste zile la cei

Paramedic în vârtejul pandemiei -

care oferă telefonic informaţii
corecte. De la medici care au

Paramedic în vârtejul pandemiei -

trecut prin autoizolare, la cei caţii atunci când au nevoie de alimente. Nu
care dorm în pavilioane de am intrat și probabil nu voi intra în contact

întredatorie
datorie și îngrijorare
spital, ca să poată îngriji cât mai cu ei până la terminarea acestei stări de ur-

între și îngrijorare
genţă / pandemii.
bine cazurile de COVID-19. Regulile impuse, de autoizolare, trebuie
Îi aplaudăm pe toţi și le respectate cu stricteţe.
trimitem
Alături de un gând
cadrele bun și paramedicii SMURD se expun zilnic pericolului infectării cu noul coronavirus în
medicale, Care Care suntsunt celecelemai maiputernice
Iancu Cismărescu (arhiva personală)
puternicegânduri/te-
gânduri/
Iancu
încercarea de a-i salva peși
Cismărescu
recunoștinţa noastră, aceiSavin
tuturor! Marius
deja atinși de COVID-19. În exclusivitate pentru „Viaţa Medicală”, doi dintre ei au acceptat temeri
meri pe pecare
careleleaveţiaveţiîn înperioada
perioadaaceasta?aceasta?
Probabil
Probabil că că am am aceleași
aceleași gândurigândurica și ca și
restul
să ne împărtășească o parte dintre gândurile și situaţiile cu care s-au confruntat în această perioadă dificilă.

D
Alături de cadrele medicale, paramedicii SMURD se expun zilnic pericolului infectării cu noul restul oamenilor. Îmi doresc să se termine cât

Paramedic în vârtejul pandemiei -

oamenilor. Îmi doresc să se termine cât mai
coronavirus în încercarea
e la începutul pandemiei,deIancu
a-i salva pe cei deja atinși de COVID-19. În exclusivitate pentru „Viaţa mai repede
repede această
această situaţie.
situaţie. Lăsând
Lăsând la olaparte
o parteizo-
Cismărescu a observat o schim- izolarea oamenilor,înînlume
larea oamenilor, lumeexistă
existăfoarte
foarte multă
mul-
Medicală”, doi dintre aceștia au acceptat să ne împărtășească o parte dintre gândurile și situaţiile tăsuferinţă
suferinţădin din cauza
cauza noului
noului coronavirus.
coronavirus.Pot

între datorie și îngrijorare

bare în rândul persoanelor pe care Pot
cu care s-au confruntat
le-a ajutat. în impresio-
A fost plăcut această perioadă dificilă. spune,
spune, de asemenea, că temerilemele
de asemenea, că temerile melesunt sunt

D
nat de faptul că acestea erau informate asupra legate
legateprobabil
probabil de de familie,
familie,prieteni.
prieteni.NuNu îmiîmido-
afecţiuniieșila începutul
încercau pandemiei,
totodată, Iancu
pe cât posibil, doresc să se infecteze și tocmai
resc să se infecteze și tocmai de aceea, de câte de aceea, de
Cismărescu a observat o schimbare vă proteja pe dumneavoastră și pe cei apro- câte ori am ocazia, îi bombardez efectiv cu în-
să-i protejeze
Alături de pe salvatorii lor: ori am ocazia, îi bombardez efectiv cu îndem-
în cadrele medicale,peparamedicii
rândul persoanelor care le-a SMURD se expun zilnic pericolului
piaţi? demnuri și întrebări de genul: „să nu ieși din
Ce impact cu
infectării a avut noul înmulţirea
coronavirus cazurilor în de in-
încercarea de a-i salva pe cei deja atinși de nuri și întrebări de genul: „să nu ieși din casă”;
ajutat. A fost plăcut impresionat de Trebuie să recunosc, nu este o situaţie plă- casă”; „te-ai spălat pe mâini?” etc.
fecţie cu noul coronavirus asupra activităţii „te-ai spălat pe mâini?” etc.
COVID-19.
faptul că acestea În exclusivitate
erau informate asupra pentruafec- „Viaţa Medicală”, doi dintre aceștia au cută mai ales pentru noi, cei din prima linie. Ce vă motivează să mergeţi mai departe
dumneavoastră? Ce vă motivează să mergeţi mai departe în
acceptat
ţiunii și încercau să ne împărtășească
totodată, pe cât posibil,
Impactul asupra activităţii noastre a fost atât o parte să-i dintre gândurile și situaţiile cu care Personal, am luat decizia ca soţia și copilul în această perioadă dificilă?
această perioadă dificilă?
protejeze
s-au pe salvatorii
confruntat în lor:
această perioadă dificilă. să se mute de acasă, într-o locaţie la curte, la Sincer? Nu cred că știu să răspund la
de natură psihologică, cât și fiziologică. Tim- Sincer?întrebare
Nu cred căînștiu să răspund la această

D
Ce impact a avut înmulţirea cazurilor de această contextul COVID-19.
pul petrecut mama soţiei. Părinţii mei, de asemenea, sunt
infecţie cu noullacoronavirus
o intervenţie este activităţii
asupra mai mare, întrebare în contextul COVID-19.
Adică, pentru noi, cei care facem asta de pes- Adică, pen-
presupunee măsuri
dumneavoastră?
la începutul sporite pandemiei,
de protecţie Iancuprin le transportăm la spital, acestea fiind infor- într-o locaţie la curte. Încerc, atât cât pot,
tetru
10noi,
anicei
este care
cam facem
la fel.asta
Ne-amde peste
lovit10 ani, este
aproape
costume Cismărescu
speciale, a observat ao autospe­
decontaminare schim- mate cu privire la afecţiunea lor, dar și prin să mă împart între cele două locaţii atunci
Impactul asupra activităţii noastre a fost încam la fel.ziNe-am
fiecare de oamenilovit aproape
cu diferite în fiecare zi de
afecţiuni
cialei
atât de și abare
natură
în rândul persoanelor
personalului
psihologică,lacât sfârșitul pe
și fiziologică.
care faptul că au încercat să ne protejeze, deoare-
fiecărei când au nevoie de alimente. Nu am intrat și oameni cu diferite afecţiuni
contagioase și cu profesionalism, și poate și contagioase și, cu
solicitări. le-a ajutat. A fost plăcut impresio- ce nu au intrat în contact cu noi și au respec- probabil nu voi intra în contact cu ei până la profesionalism și poate și cu puţin noroc, nu
Timpul petrecut la o intervenţie este mai puţin noroc, nu am luat nici un virus. Ma-
nat
mare, depresupune
Fiind faptul
în prima că acestea
linie,
măsuri cumerau
sporite informate
estimaţi asu- tat indicaţiile de transport.
evoluţia
de protecţie terminarea acestei stări de urgenţă / pande- am luat niciun
joritatea facem virus. ceea ce Majoritatea
facem pentru facem căceea
ne
pra
prin afecţiunii
fenomenului
costume speciale,și încercau
COVID-19? decontaminare a po-
totodată, pe cât au- Aţi luat contact cu persoane infectate sau mii. Regulile impuse, de autoizolare, trebuie ce facem
place pentruoamenii,
să ajutăm că ne place să lesă fim
ajutăm oame-
aproape,
sibil, să-i
tospecialei protejeze
Statistic, observ pe
și a personalului salvatorii
înmulţirea lor:
cazurilorfiecărei
la sfârșitul confir- suspecte de infecţie? Cum a decurs interac- respectate cu stricteţe. sănii,
lesă le fim suport,
oferim aproape,fie să el
le oferim
chiar și suport,
moralfieînel
Ce impact
mate
solicitări.cu a avut
coronavirus înmulţirea
și nu pot cazurilor
aprecia câtde va ţiunea cu acestea? Care sunt cele mai puternice gânduri/te- chiar și moral
anumite situaţii. în anumite situaţii. Contează ex-
infecţie
mai dura
Fiind cu noul
primacoronavirus
înaceastă stare cum
linie, de urgenţă.asupra
estimaţi activi-
schimb, Am intrat în contact cu persoane confirma-
Înevoluţia meri pe care le aveţi în perioada aceasta? traordinar
Contează deextraordinar
mult să poţi empatiza de multcusămajori- poţi
tăţii Savin Marius (arhiva personală)
pot dumneavoastră?
spune căCOVID-19?
fenomenului sistemul medical face tot posibi- te cu COVID-19 și am fost plăcut surprins să Probabil că am(arhiva
Marius Savin aceleași gânduri ca și restul
personală) empatiza cu majoritatea
tatea persoanelor, să încerci persoanelor,
să te pui în sălocul
în-
Impactul
lulStatistic, asupra
ca pacienţii observ activităţii sănoastre
înmulţirea
infectaţi a fost
cazurilor
se vindece atât
con-
și că so- văd că respectă indicaţiile noastre, sunt coo- oamenilor. Îmi doresc să se termine cât mai cerci să te pui
lor câtuși în locul
de puţin. Nulor câtușioameni
o dată, de puţin. Nu
pe care
de natură
firmate psihologică,
cu coronavirus
luţia pentru această pandemiecât și fiziologică.
și nu pot este aprecia Tim-
cât va peranţi și receptivi pe durata intervenţiei.
disciplina. repede
purtataceastă
o discuţie situaţie.
pe durataLăsând la o parte către
transportului izo- tei-am
o pui ajutat
dată, înoameni
locul lor
ne-aupecâtuși
care de puţin.
i-am
recunoscut ajutat Nu
pe stradă o dată,
ne-au re-
după

D
pul
mai petrecut
dura această la o intervenţie
stare de este
urgenţă.
Trebuie să respectăm cu stricteţe regulile im- mai
În mare,
schimb, larea oamenilor, în lume există foarte
spital în care îmi spunea că singura ei frică este multă oameni
cunoscut pe pe care i-am
stradă ajutat
după
o perioadă și ne-au mulţumit. Așa că, da, o ne-au
perioadă recunoscut
și ne-au pot
presupune
pot spune
puse cămăsuri
de autorităţisistemul sporite
medical
pentru cădeeste
protecţie
face totmai
cea prin
posibi-
sigu­ in dorinţa de a-și proteja familia, suferinţă
că exista din cauza noului
posibilitatea să-și coronavirus. Pot
fi infectat familia. pe stradă
mulţumit.
spune cădupăAșa
și o perioadă
că, da, pot spune
recunoștinţa și ne-au
oamenilor că șimulţumit.
recunoș-
ne ajută și
costume
lul
răca speciale,
pacienţii
metodă de ainfectaţi
stopa decontaminare
să se vindece
răspândirea așiautos-
că so-
virusului. Savin Marius a luat decizia de a-și spune,
Acasă de maiasemenea,
erau soţul și căfiul,
temerile
care numele sunt
prezentau Așa
tinţa că, da, pot spune
oamenilor
ne motivează săne că și recunoștinţa
ajută
continuăm. și ne motivează oame- să
luţia
De pentru
pecialei și a această
la instalarea personalului pandemie
pandemiei, esteaţi
la sfârșitul disciplina.
fiecărei
observat muta soţia și fiul într-o locaţie la legate probabil
simptome. Nu estede familie,
ușor, niciprieteni.
măcar săNu îmi
încerci continuăm
nilor ne ajută
Ce mesaj în orice situaţie.
și netransmite
le-aţi motiveazăcadrelorsă continuăm medi-
Trebuie
solicitări.
vreo schimbare să respectăm cu stricteţe
în atitudinea regulile
persoanelor curte, la soacra sa. Părinţii săi, de doresc
să te puisăînselocul
infecteze
ei. și tocmai de aceea, de încale Cecare
orice mesaj sele-aţi
situaţie. află în transmite
prima linie cadrelor medi-
în lupta cu
impuse
Fiind
pe care înde autorităţi
prima
le ajutaţi? linie,pentru că este cea
cum estimaţi mate cu COVID-19
mai si- asemenea,
evoluţia și am fost
se află undeva plăcut Încearcă
la curte. surprins transportului
câte
Cum oriresimţiţi către
am ocazia, spital
la îinivel în careefectiv
bombardez
personal îmi spunea
cu în-
întreaga si- cale
Ce care
mesaj se află
le-aţi
COVID-19? Dar populaţiei? în prima
transmite linie în
cadrelor lupta cu
medica-CO-
gură metodă de a stopa răspândirea virusului. să
pe văd
cât că respectă indicaţiile noastre, sunt că singura ei frică este că exista posibilitatea VID- 19?seDar populaţiei?
fenomenului COVID-19?
De la instalarea pandemiei am observat o Iancu Cismărescu (arhiva personală) două
posibil să se împartă între cele demnuri
tuaţie? Aţi luat măsuri speciale pentru din
și întrebări de genul: „să nu ieși a vă leCadrelor
care află în primaOptimism,
medicale? linie în lupta cu CO-
putere de

P
De
Statistic, la instalarea
observ pandemiei,
înmulţirea
schimbare în atitudinea persoanelor pe care le aţi
cazurilor observat
confir- cooperanţi
adrese pentruși receptivi
a le duce pe durata
alimente intervenţiei.
celor dragi, să-și
casă”; fi„te-ai
proteja infectat
pe spălatfamilia.
dv. și pepecei Acasăetc.
mâini?”
apropiaţi?mai erau soţul VID-19?Cadrelor
Dar medicale?
populaţiei? Optimism,
muncă. Este o perioadă extraordinar de grea putere de
vreo
mate schimbare
cu coronavirus
transportăm la în atitudinea
spital, nu potpersoanelor
șiacestea aprecia cât pe
fiind informate va Din
atuncidorinţa
când de nevoie.
au
entru a-și proteja
a-și protejafamilia, Savin
familia, Ma-
Marius și
Ce fiul, care sănu
vă motivează
Trebuie prezentau nusimptome.
să mergeţi
recunosc, estemai Nu este
o departe
situaţie în
plă- muncă.
Cadrelor Este o perioadă
medicale? extraordinar
Optimism, de grea
putere de
pentru medici, asistenţi, pompieri, poliţie,
care le ajutaţi? rius a luat decizia de a-și muta soţia și fiul în- ușor, nici măcar să încerci să te pui în locul pentru medici, asistenţi, pompieri, poliţie,
mai dura această
cu privire stare de
la afecţiunea urgenţă.
lor, dar și prin faptul că Povestiţi-ne
În schimb, Savino situaţie
și-a mutatcaresoţia
v-a impresionat/
și fiul la soacra această
cută mai perioadă
ales pentru dificilă?
noi, cei din prima linie. muncă.
jandarmi. EsteCapul o perioadă extraordinar
sus, timpul le vindecăde grea pe
De la instalarea pandemiei am observat o tr-o locaţie la curte, la soacra sa. Părinţii săi, de ei. jandarmi. Capul sus, timpulpompieri,
le vindecă pe toa-
pot spune căsăsistemul
au încercat ne protejeze, medical face tot
deoarece au in- marcat însa,
nuposi- ultima perioadă.
la curte. Părinţii săi, de asemenea, Sincer?
Personal, Nuam credluatcă știu să răspund
decizia ca soţialașiaceastă
copilul pentru medici,
toate, trebuie asistenţi,
doar să fim puternici.poliţie, Pentru
schimbare
bilul ca în atitudinea
pacienţii infectaţi persoanelor
să se vindecepe care și le asemenea,
că Am avut o se află undeva
pacientă la curte.
infectată cu Încearcă
COVID-19. pe Cum resimţiţi
întrebare în contextul la nivel personal
COVID-19. întreaga
Adică, pen-la te, trebuie doar să
jandarmi. fim puternici. Pentru po-
trat în contact cu noi și au respectat indicaţiile se află undeva la curte. Încearcă pe să se mute de acasă, într-o locaţie la curte, populaţieCapul sus,
– respectaţi timpul le vindecă
îndemnurile pe toa-
autorită-
transportăm la spital, acestea este dis- cât
fiind informate Am posibil să sede împartă
acasă,între cele două adrese situaţie? Aţicare
luat măsuri speciale pentru aani
vă pulaţie – respectaţi îndemnurile autorităţilor
soluţia pentru
de transport. această pandemie cât preluat-o
posibil să se împartă împreună
între cele douăcu fiica ei
adrese tru noi, cei facem asta de
mama soţiei. Părinţii mei, de asemenea, sunt peste 10 te, trebuie doar să fim puternici.
ţilor de a rămâne în casă și de a lua toate mă- Pentru po-
cu privire
ciplina. la
Trebuieafecţiunea să lor, dar
respectăm și prin
cu faptul
stricteţe că pentru
de 17 a le
ani, duce alimente
neconfirmată, celor
dar cudragi, atunci
simptome. proteja
este cam pe dumneavoastră
la fel. la
Ne-am și pe cei apropiaţi? de a rămâne în casăîndemnurile
și de a lua toate măsurile
Aţi luat contact cu persoane infectate sau pentru a le duce alimente celor dragi, atunci într-o locaţie curte.lovit aproape
Încerc, atât în
câtfiecare
pot, să pulaţie – respectaţi autorităţilor
au încercat să ne protejeze, deoarece nu au in- când au nevoie. Trebuie să recunosc, nu este o situaţie însurile
ceeaîn ceceea
priveștece privește
igienaigiena
personală.personală.
Făcând Fă-
regulile
suspecte impuse de autorităţi
de infecţie? Cum a pentru
decurs că este Am
interac- cândpurtat o discuţie pe durata transportului
au nevoie. zimă
de împart
oameniîntre cu diferite
cele afecţiuni
două locaţii contagioase
atunci când de a rămâne
când lucrurile în casă
astea, și simple
de a luadin toate măsurile
punctul meu
trat în contact cu noi și au respectat indicaţiile Povestiţi-ne o situaţie care v-a impresio- plăcută mai ales pentru noi, cei din prima lucrurile astea, simple din punctul meu de ve-
cea mai sigură metodă de a stopa răspândirea către spital înocare
Povestiţi-ne îmi spunea
situaţie care v-acă singura ei
impresionat/ șiau
cunevoie
profesionalism,
de alimente. șiNu
poate și puţin
am intrat noroc, îndeceea ce privește igiena personală. Făcând
ţiunea
de transport.cu acestea? nat/ marcat în ultima perioadă. linie. Personal, am luat decizia cașisoţia
probabilși dere, vedere, nu vă protejaţi
nu vă protejaţi numainumai pe dumnea-
pe dumneavoas-
virusului. frică
marcatesteîn căultima
exista perioadă.
posibilitatea să-și fi infec- nunuamvoi luat
intra nicicontact
un virus. cu eiMajoritatea facem lucrurile astea, simple și din punctul meu de ve-
Am intrat în contact cu persoane
Aţi luat contact cu persoane infectate sau confirma- Am avut o pacientă infectată cu CO- copilul să se în mute de acasă, până
într-ola terminarea
locaţie la voastră, ci îi protejaţi pe cei
tră, ci îi protejaţi și pe cei care zi și noapte care zi și noapte
Dete la
cu instalarea pandemiei, aţi observat tat
Am familia.
avut oAcasă
pacientămai erau soţulcușiCOVID-19.
fiul, care ceea ce facem pentru că ne place să ajutăm dere, nu vă protejaţi numai pe dumneavoas-
suspecte COVID-19
de infecţie? și am fost
Cum plăcut
a decurs surprins VID-19.
interacţi- Am preluat-oinfectată
de acasă, împreună acestei
curte, la stări
mama de urgenţă
soţiei. / pandemii.
Părinţii mei, de Regulile
ase- luptă pentru siguranţa și sănătatea noastră,a
luptă pentru siguranţa și sănătatea noastră,
vreo schimbare în atitudinea persoanelor nu prezentau simptome. Nu este ușor, niciei oamenii, să le fim aproape, să lerespectate
oferim su- tră, ci îi protejaţi și pe cei care sănătoși!zi și noapte
să văd că
unea cu acestea? respectă indicaţiile noastre, sunt cu fiica ei de 17 ani, neconfirmată,cudar
Am preluat-o de acasă, împreună fiicacu impuse, de autoizolare, trebuie
menea, sunt într-o locaţie la curte. Încerc, cu atuturor.
tuturor.Mulţumiţi-le
Mulţumiţi-lerămânând rămânând sănătoși!
pe care
cooperanţi le
Am intrat ajutaţi?
și receptivi
în contact pecudurata intervenţiei.
persoane măcar să încerci
de 17 ani, neconfirmată,
confir- simptome. să te
Am purtat odar pui în locul ei.
cu simptome.
discuţie pe durata Am port, fiepot,
stricteţe.
atât cât el chiar
să mă și moral
împartînîntre anumite situaţii.
cele două lo- luptă pentru
Cristina Ghioca siguranţa și sănătatea
Cristina noastră,
Ghioca
De la instalarea pandemiei am observat o Cum resimţiţi la nivel personal întreaga Contează extraordinar de mult să poţi empa- a tuturor. Mulţumiţi-le rămânând sănătoși!
schimbare în atitudinea persoanelor pe care situaţie? Aţi luat măsuri speciale pentru a tiza cu majoritatea persoanelor, să încerci să Cristina Ghioca
8 VIA�A MEDICALĂ
3 aprilie 2020 l Nr. 13
Telverde 0800 800 358
L
inia Telverde funcţionează în regim de
24 de ore, cu activitate organizată pe
ture, în principiu de câte cinci ore. Ea
a evoluat de la cinci posturi pe tură la
60 de linii în prezent (n.n. - răspunsurile sunt din
data de 23 martie), care funcţionează non-stop
24/7, adică și sâmbătă, și duminică, zi și noapte.
Cei care răspund au pregătire medicală,
în special medici de sănătate publică și igienă,
epidemiologie, dar echipele au fost completate
și cu alte specialităţi, inclusiv medici rezidenţi,
personal din MApN, din cauza numărului mare
necesar de personal, de peste 100 de medici/
zi. Personalul care este implicat a fost instruit
iniţial cu cele mai importante aspecte privind
simptomatologia, definiţia de caz, măsurile reco-
mandate de prevenţie, sursele esenţiale de ac-
tualizare a informaţiilor și recomandări generale
de comunicare telefonică. Instruirea iniţială este
completată și actualizată în fiecare zi cu noutăţi-
le care apar atât în lista zonelor cu transmitere
comunitară extinsă, cât și în privinţa recomandă-
rilor specifice și a situaţiilor nou reglementate.
E nevoie nu doar de informare,
ci și de empatie
A fost creat un grup de suport care func-
ţionează electronic, astfel încât răspunsurile
dificile, interpretabile sau foarte specifice să
poată fi formulate în colaborare cu specialiștii
epidemiologi, juriști, dar și cu cei din grupul de
suport știinţific. Răspunsul la telefon este un lu-
cru care necesită nu numai abilităţi de comunica-
re și empatie, ci și capacitatea de asimilare și uti-
lizare rapidă a informaţiilor. Este un exerciţiu de
autoinformare pe care cei ce răspund la telefon îl
Schimbarea începe cu noi!
P
andemia COVID-19 a intrat pe ne-
așteptate în viaţa noastră, a tuturor,
ca un musafir nepoftit care, vrem nu
vrem, ne-a afectat activitatea de zi cu
zi și a produs schimbări profunde în adâncul
nostru. Dacă acum câteva luni priveam cu reţi-
nere toate știrile venite din China care priveau
noul coronavirus, acum am devenit conștienţi
și alertaţi de prezenţa lui printre noi. Nu există
vârstă, nu există meserie, nu există persoană
imună la infectare.
Am înţeles rapid că cei mai afectaţi vor fi
vârstnicii, fumătorii, cei cu boli asociate. Știm
că, mai devreme sau mai târziu, orice pandemie
are un final, dar nu știm însă când va fi acesta.
Sunt trist când mă gândesc la toţi cei care vor
trece prin această boală: părinţi, bunici, persoa-
ne dragi, colegi medici. La final îi vom păstra pe
unii dintre aceștia doar în amintire.
Acest front nevăzut are în primul eșalon
personalul medical. După ce în ultimii ani am
constatat o accentuare progresivă a lipsei de
respect faţă de personalul medical și o crește-
re alarmantă a injuriilor aduse de unii pacienţi
medicilor, acum am observat o conștientizare
colectivă a muncii depuse de aceiași medici, o
conștientizare a jertfei. Jertfă care, deși era pre-
zentă, nu era cunoscută și nici apreciată. E un
semn de schimbare!
În ultimele săptămâni am mers la spital sau
în gărzi cu un sentiment de nesiguranţă. Nu
pot spune că am fost panicat, nici că a existat
în adâncul meu frica de îmbolnăvire. A apărut
însă o teamă justificată privitoare la familie, la
cei dragi, dar și la calitatea actului medical. Di-
rectivele și recomandările din spital s-au schim-
bat de la o zi la alta, uneori de mai multe ori în
aceeași zi. Dacă iniţial suspecte erau doar per-
soanele venite în ultimele 14 zile din China și Ita-
lia, treptat pe lista oficială s-a așternut întreaga
Europă.
Am beneficiat aproape de la început de echi-
pamente de protecţie, dar din păcate, în lipsa
unor protocoale interne, care au apărut treptat, o
parte dintre aceste echipamente au fost consu-
mate în mod nejustificat. Am consultat suficient
fac zilnic, încât să poată asimila și opera cu nou-
tăţile care le sunt aduse la cunoștinţă de către
coordonatorul de tură, la începerea fiecărei ture.
Activitatea este solicitantă, în condiţiile în care
numărul mediu a variat între 40 și 120 de apeluri
pe post telefonic.
Fiecare operator de la call-center comple-
tează o fișă cu cele mai importante probleme
ridicate, precum și ţările din care provin cei care
sună, iar acestea sunt centralizate imediat după
ieșirea lor din tură. Dacă unele probleme sunt
punctuale, se ia legătura cu Direcţia de Sănă-
tate Publică, pentru a fi raportate și rezolvate la
nivel teritorial.
Oamenii vor să știe în ce condiţii
se pot testa
Informaţia care apare ca fiind cel mai des
solicitată este modalitatea și locul în care pot
fi făcute testele și ce fac cei care se întorc din-
tr-o zonă roșie sau galbenă. Dar gama de in-
formaţii cerută de persoanele care sună este
foarte diversă: modalitatea de transport în care
o persoană venită dintr-o zonă galbenă sau ro-
șie poate ajunge în izolare, cum se pot repatria
persoane din alte ţări, în special din Italia, unde
se poate asigura autoizolarea, dacă nu vor să
meargă acasă la familie, unde se pot face teste,
de ce nu sunt testate persoanele asimptomatice,
unde se pot elibera adeverinţe medicale pen-
tru concediu, cât timp poate fi purtată aceeași
mască, ce face o persoană aflată în izolare dacă
este pacient cronic și are nevoie de tratament,
ce protocol există în cazul pacienţilor oncologici,
cum te protejezi de coronavirus dacă ești cardiac.
Unii doresc să întrebe dacă într-un anumit zbor
de mulţi copii în această perioadă pentru a-mi
da seama că, pe lângă cei care erau corecţi și
recunoșteau întoarcerea în ţară din străinătate
sau contactul cu persoane confirmate/suspec-
te, au fost, din păcate, persoane care negau și
ascundeau aceste date epidemiologice. Fiecare
medic cunoaște faptul că este mai bine să previi
decât să tratezi.
Am fost mâhnit de toţi cei care nu au res-
pectat autoizolarea sau carantina. M-am bucu-
rat însă la auzul că multe organizaţii de voluntari
s-au oferit să ajute în distribuirea de alimente
sau medicamente la domiciliul persoanelor
aflate în nevoie. E un semn de schimbare!
Mai mult ca oricând, în această perioadă am
primit mesaje și întrebări de la persoane pani-
cate de pandemie, prieteni, cunoștinţe, pacienţi,
colegi din alte specialităţi.
au existat persoane infectate, iar unii cetăţeni
își reclamă vecinii, că au ieșit din casă și nu au
respectat izolarea.
Ziua de lucru la INSP
în perioada pandemiei
În prezent, fiecare zi de lucru începe cu o
scurtă ședinţă operativă la care participă colegii
din alte centre și conducerea, pentru a vedea
noile date apărute sau existenţa unor noi regle-
mentări de la nivelul Ministerului Sănătăţii ori din
partea altor structuri. Pregătim materialele pen-
tru mapele de la call-center și le ducem în sediul
de la Arena Naţională. Apoi reactualizăm infor-
maţiile pe care coordonatorii de tură trebuie să
le transmită și preluăm fișele de raportare, dar
și cele mai frecvente întrebări și propunerile din
ziua anterioară.
Uneori este nevoie de o nouă instruire și de
reactualizarea informaţiilor chiar în timpul zilei.
Am stabilit un circuit, iar informaţia ajunge la
coordonatorul de centru imediat ce a fost actu-
alizată. Acesta o transmite coordonatorului de
tură și se asigură că este corect înţeleasă. Apoi
se anunţă în sală și se asistă răspunsurile. Nicio
Mi-au fost cerute sfaturi de sănătate și am
răspuns cu drag numeroaselor solicitări. M-am
confruntat însă cu un număr impresionant de
știri false, dezinformări, teorii ale conspiraţiei
venite atât prin mesaje cât și prin intermediul
reţelelor de socializare.
Am observat nevoia de informare a popula-
ţiei din surse de încredere. Am înţeles rapid că
știrile care șochează, și tot ceea ce este negativ,
vor fi ușor distribuite mai departe, în detrimentul
recomandărilor medicale corecte, dar „neintere-
sante”. Căutând însă, cu o oarecare greutate la
început, am descoperit totuși în postările unor
prieteni o multitudine de activităţi, evenimente
și ateliere online. Există biblioteci care s-au des-
chis în mediul online cu această ocazie.
Sunt disponibile piese de teatru și operă în
format digital. Spitalul Colentina și-a deschis o
Special
zi nu seamănă cu alta. Totul se întâmplă în mod
dinamic.
Dr. Alexandra Cucu,
director CNEPSS/INSP
La închiderea ediţiei
Conștienţi că în spaţiul public au apărut opinii
care ridică semne de întrebare asupra organiză-
rii serviciului Telverde într-un singur loc și a posi-
bilului risc de contaminare între cei 60 de medici
dintr-o tură, dr. Alexandra Cucu face următoarele
precizări:
„Nu se poate organiza acest call-center cu opera-
tori la domiciliu, deoarece în fiecare zi apar mo-
dificări de legislaţie, iar medicii trebuie instruiţi
zilnic sau chiar de două ori pe zi. În plus, se face
un autotriaj, iar medicii care au probleme de să-
nătate sunt îndemnaţi să nu vină la lucru, să se
adreseze medicilor de familie și să își ia conce-
diu medical. Spaţiul în care lucrează cei 60 de
operatori Telverde este compus din trei săli, cu
suprafeţe de 170, 200 și 400 mp, deci permite
suficientă distanţare pentru a nu risca niciun fel
de contaminare întâmplătoare de la o persoană
la alta.”
platformă online de diagnostic. Au început să fie
organizate conferinţe medicale online.
E un semn de schimbare! Gândul la viitor ne
pune în balanţă efectele pandemiei pe de o par-
te, iar pe de altă parte intrarea într-o societate
schimbată. Nu putem să nu ne întrebăm când
și dacă va veni momentul în care capacitatea
sistemului sanitar din România va fi depășită de
situaţie.
Nu putem ști cât de mult timp vom vedea
consecinţele pandemiei prin criza economică
deja începută. Însă, odată cu „#stauacasă” știu
că la final de pandemie vom aprecia mai mult
îmbrăţișările celor dragi, zâmbetele prietenilor,
sănătatea noastră și a celor din jur, bucuria
sărbătorilor în familie, participarea la Sfânta
Liturghie, posibilitatea de a călători în ţară sau
în străinătate ori simpla plimbare prin parc. Și
acestea sunt semne de schimbare.
Să fim solidari! Schimbarea începe cu noi!
Dr. Ion Alexandru Voropanov,
medic rezident pneumonologie
pediatrică
Special VIA�A MEDICALĂ
3 aprilie 2020 l Nr. 13
9

Restart la viaţă
Linia întâi vama Nădlac... o facem
pentru voi - Voi staţi acasă pentru noi și
rugaţi-vă pentru noi toţi

P
rezenţa primelor cazuri SARS-CoV-2 pozitive în tatea pe care o voi desfășura nu se întrevede a fi deloc
România a făcut ca viaţa mea de om, medic una ușoară și nelipsită de riscuri. Presupune cicluri de
și cadru didactic universitar să înceapă să se muncă și apoi izolare/carantină.
ghideze după acul unei busole scăpate din Așadar, pentru a putea face faţă acestor cerinţe, a
mână pe caldarâm. Stai pe loc și îţi arată toate punc- urmat o nouă adaptare și reorganizare, cu sânge rece
tele cardinale, fără nicio regulă și îţi mai rămân doar și lăsând sentimentele la ușa de la intrare, cea a vieţii
stelele, mușchiul de pe trunchiurile copacilor și intuiţia mele personale și a locuinţei, trebuind să mă separ de
pentru a te orienta și a ieși din necunoscut. Intuiţia și toţi cei dragi, pe care îi mai văd doar pe geam și îi aud
observaţia sunt aptitudini bine antrenate dacă practici când vorbim la telefon. Îmi este foarte dor de copilul
această meserie, dar desigur că ele se bazează întot-
deauna și pe cunoaștere, pe o informare permanentă și
pe o gândire analitică.
Așadar, apariţia acestor prime cazuri pozitive, în
contextul în care eu consultam și tratam pacienţi de
dimineaţa până seara, venind în contact cu foar-
te mulţi oameni, fără costum de protecţie – nu
lucram într-un spital de boli infecţioase sau
într-o sală de operaţie –, m-a determinat să
iau iniţial măsura de a suspenda întâlnirile
cu prietenii mei dragi și apropiaţi (decizie
grea, dar trecând peste elementul emo-
ţional, raţionalul așa mi-a dictat). Au
fost puţin surprinși, necunoscând pro-
babil ceea ce avea să însemne această
boală extrem de contagioasă, dar mi-
au respectat dorinţa și cred că ulterior
mi-au dat dreptate. Apoi am suspendat

Prima noapte
ieșirile la spectacole (un spectacol pe
săptămână fiind oaza mea de relaxare și
socializare). Am decis, de asemenea, să-mi
întrerup activitatea de medic în sistemul pri-

la frontiera de
vat, cu mult înainte ca autorităţile să le interzi-
că acest lucru medicilor angajaţi în spitalele de
stat. Riscul de a se prezenta pacienţi care doreau
să fie consultaţi fără a se supune unui triaj specific

vest
afecţiunii COVID-19 mi s-a părut foarte mare. Școlile
și universităţile s-au închis, dar cum perioada părea să
fie una nedefinită, iar activitatea cu studenţii la patul

S
bolnavului și în amfiteatru a fost interzisă, rectoratul meu, care stă într-o cameră, departe de ţară și studiază
eara a început liniștit la Vama universităţii unde sunt cadru didactic – UMF „Carol desigur tot online, pregătindu-și examenul de licenţă. El
Nădlac 2, deși toţi ne temeam Davila” București – a organizat rapid o platformă pentru încearcă să mă încurajeze că totul va fi bine și ne vom
de ceea ce va urma. Se simţea cadrele didactice și studenţi, astfel încât cursurile să revedea sănătoși la vară. Sper din tot sufletul să aibă
asta. Fiecare știa ce are de se poată desfășura online. A fost o soluţie excelentă dreptate. Ar merita cu prisosinţă acest lucru.
făcut, dar încă ne pregăteam psihologic. pentru a putea continua procesul de învăţământ. Încerc să îmi continui proiectele lucrând din izola-
Tirurile veneau în flux continu, dar Desigur, era o situaţie nouă, pe care am privit-o re, să-mi ajut telefonic pacienţii care au nevoie de mine
asta era ceva normal pentru cei de la iniţial cu ușoară teamă și circumspecţie, pentru că în aceste zile, măcar cu câteva sfaturi sau uneori cu
frontieră, ei aveau oricum un alt fel de nu sunt specialistă în IT și îmi era teamă să nu „cadă reţete trimise pe WhatsApp. Este absolut impresio-
protocol. Totul a fost bine până pe la ora internetul”. Am făcut tot ce mi-a stat în putinţă să mă nant câte mesaje sincere de încurajare, urări de să-
3 și ceva, când dintr-o dată, în zare se dotez tehnic cu tot ce era necesar, să îmi reorganizez nătate și câte gânduri bune am primit de la pacienţii
văd sute de faruri ce vin spre noi. Parcă cursurile și să colaborez cu un tânăr rezident specia- mei în ultimele două săptămâni, chiar dacă în aces-
un oraș se apropia de noi. Atunci am realizat cu toţii că începe „distracţia” și list în IT, adaptându-mă din mers și acestei noi situaţii. te momente nu au nevoie de mine ca medic, ci doar
pentru noi, începe „viaţa de noapte”. În câteva minute, kilometri de mașini erau Am fost foarte plăcut surprinsă de numărul mare de se gândesc la mine ca om. Este motivant. Pentru cei
aliniate pe patru coloane. Erau kilometri de faruri. Știam de unde începe, dar studenţi care s-au adaptat acestei conjuncturi, fiind ca ei, nu pentru cei care sfidează legea sau care ne
nu unde se termina. Direcţia de Sănătate Publică ne-a mobilizat cum trebuie, prezenţi și activi la cursuri, dar mai ales foarte bucu- adresează cuvinte jignitoare, pentru studenţii noștri
a stabilit o strategie astfel încât să nu creăm aglomeraţii de oameni pentru a roasă că în ciuda tuturor dificultăţilor tinerii sunt încă și nu în ultimul rând pentru familiile și prietenii noștri
scădea riscurile. Totuși e destul de greu să gestionezi oameni care sunt obișnuiţi dornici să înveţe. dragi trebuie să facem tot ceea ce ne stă în putinţă,
să trăiască și să se comporte după propriile reguli; au fost mulţi, foarte mulţi. Au urmat reorganizarea activităţii de spital, urmând să ne facem datoria de medici și să încercăm să ne
Uneori simţeam teama că vor avea o atitudine necontrolată, dar în majoritate a fi spital suport pentru spitalele de boli infecţioase, și păstrăm sănătatea, chiar dacă acest lucru necesită
au fost pașnici, știau ce urmează să se întâmple – să facă ceea ce le ceream. recomandarea de a sta acasă până la intrarea în tură, multe adaptări și sacrificii. Pot spune că viaţa mea a
Învăţaseră lecţia. Știau că e singura soluţie de a scăpa de carantină și de a intra pentru a evita pe cât posibil contaminarea accidentală, primit un restart. Îmi doresc din toată inima să fie unul
în ţară cu izolare la domiciliu, deși nicăieri nu e ca acasă. și a mă putea dedica muncii de spital. Această patolo- pozitiv.
Îi triam „la foc continuu”. Treceau de controlul vamal, ajungeau la noi, apoi gie este nouă și diferită de specialitatea mea, iar activi- Dr. Gabriela Mihăilescu
poate și pe la echipajele de poliţie. Cei de la DSP s-au implicat și ei alături de noi
tot timpul. Poliţia de frontieră, jandarmeria, poliţia română au fost admirabile...
practic, am format o echipă, am format un tot unitar. În toată agitaţia și haosul
am simţit pentru prima dată sentimentul de unitate. Am simţit că România nu e
un loc, ci noi suntem, noi toţi cei ce suntem în acest teritoriu și avem sentimentul
de apartenenţă. Atunci a dispărut orice teamă – fie ce vrea Dumnezeu! A fost
trecerea de la agonie la extaz. Mă temeam pentru ce va urma să se întâmple
în ţară, dar mă bucuram că puteam demonstra că suntem uniţi. M-am întristat
tare când am văzut oameni ce veneau cu copii din Italia, copilași de câţiva ani ce
urmau să meargă în centrul de carantină împreună cu părinţii lor. Dar nu aveam
de ales, trebuia să facem ceea ce e bine. A trecut timpul și s-a făcut dimineaţă,
eram obosiţi. Am făcut schimbul de tură cu colegii, însă fluxul de vehicule a mai
continuat încă vreo câteva ore bune după aceea. A fost prima experienţă, una pe
care nu îmi imaginam că o voi trăi. Dar, va continua și în următoarele nopţi când
va fi tura mea.
N-aș vrea să închei până nu spun că, din păcate, am realizat și faptul că
nu luptăm doar cu pandemia de COVID-19, ci și cu indolenţa, nesimţirea și
lipsa de respect a unora dintre cei care intră în ţară. O lipsă de respect faţă de
noi și faţă de întreaga Românie. Pentru aceștia nu au contat românii, ci doar
România, văzută ca o ultimă oportunitate și șansă. Nu e vorba aici de Diaspora,
nu e vorba de românii din străinătate care sunt exemplu de caracter și omenie.
Ei ne respectă și noi îi respectăm. Alţii sunt cei care nu merită respectul
nostru. Ei se știu, noi îi remarcăm.
Dr. Vlad Roșca,
Arad
10 VIA�A MEDICALĂ
3 aprilie 2020 l Nr. 13 Special

„Sacrificiul este inevitabil

în această profesie”
I
ntrăm și noi „în rândul lumii”, se iţește la
orizont pandemia COVID-19. Brusc, crește
interesul pentru boală, diagnostic, trata-
mente noi, dar și pentru… infecţioniști. Ce
atenţie primim noi, doctorii infecţioniști, altădată
priviţi cu reticenţă?
Noi, infecţioniștii, suntem clădiţi un pic
altfel. Suntem obișnuiţi cu bolile transmisibile,
cu ideea de contagiune, de epidemie, cu bolnavii
infecţioși. Suntem mereu în expectativă în faţa
unei epidemii sau chiar pandemii. Poate și un pic
mai cinici, mai realiști. Astfel încât pandemia din
China ne-a trezit interesul medical, dar groză-
via evoluţiei bolii, așa cum era transmisă în
mass-media, ne-a umplut de fiori reci. Mda,
vine și la noi și nu știm mare lucru despre acest
virus... Trebuie să ne mobilizăm. Da, e conta­
gioasă, da, suntem și noi în mare pericol, dar
suntem obișnuiţi. Să purcedem la treabă!

Ce secţii de la Babeș sunt dedicate

COVID-19
Sigur, suntem și noi tot oameni. Unii dintre
noi, mai puţin experimentaţi și mai tineri, cla-
chează nervos. Frica de contagiune, intensitatea
disproporţionată a relatărilor media își pun am-
prenta pe reacţiile unora dintre noi. Dar „sfatul
bătrânilor” compensează mare parte. Așa se
învaţă această profesie, sacrificiul personal este
inevitabil, asta e. Începem pregătirile, se apro-
pie... Ne sfătuim cum să fie mai bine. Învăţăm
în ritm accelerat din experienţa confraţilor chi-
nezi și, mai nou, italieni. Trebuie să evităm să ne
îmbolnăvim prea mulţi dintre noi de la început,
e esenţial. OMS spune „secţii dedicate, perso-
nal dedicat”. Așa că, ne organizăm. Care secţie
e cea mai potrivită? După deliberări repetate
ale comitetului director, alegem pavilionul B4.
Este renovat, cu posturi de oxigen noi peste tot,
cu radiologie separată. Foarte potrivit pentru o
secţie autonomă de COVID-19. Are 60 de paturi,
foarte bine pentru început. Va urma pavilionul
care are în structură secţia de terapie intensi-
vă. Acesta are 200 de paturi și înglobează pa-
tru secţii. Are radiologie, farmacie. Perfect! Apoi
vor urma celelalte secţii ale spitalului, B3, B2,
Casa Doru. Dermatologia o ţinem pentru odihna
personalului, pe care începem să-l organizăm.
Colegii tineri sunt în prima linie
Pentru organizarea personalului luăm în cal-
cul factorii de risc de îmbolnăvire. Vârsta, comor-
bidităţile. Mda. Mă simt ca un general de arma-
tă, cu o responsabilitate uriașă faţă de oamenii
mei. Începem: rugăm colegii seniori să treacă
în expectativă; să nu se supere, dar dorim să-i
protejăm cât de mult se poate. Vor trece în linia
întâi colegii tineri, medici specialiști și primari,
entuziaști și cu chef de medicină „acută”. Și, de-
sigur, infecţioniști. Colegii pneumologi vor sprijini
echipele de câte trei infecţioniști din pavilionul
mare. Colegii ORL-iști, nutriţioniști, dermatologi
vor fi ariergarda, când vom epuiza celelalte linii.
Deși ei sunt extrem de dornici să ajute!
Pe lângă echipele de câte trei infecţioniști
sunt desemnaţi tineri medici rezidenţi de boli in-
fecţioase, cât mai puţini la început, ca să nu îi
expunem inutil. Reacţia lor este o surpriză foarte
plăcută pentru noi: „Dar vrem să fim și noi aco-
lo!”. De fapt mă așteptam – sunt tineri medici
entuziaști și cu un viitor promiţător. Primul dintre
rezidenţi intră în B4, următorii trei, în pavilionul
A. Încep cicluri de câte șase zile în pavilionul B4,
cu gărzi la fiecare trei zile, restul rămânând, prin
rotaţie, în secţie, în timpul normal de lucru. Deși
nimic nu mai e „normal” într-o lume în plină pan-
demie, însoţită de groază și lipsuri.
Personalul nu mai pleacă acasă,
ci doarme la spital
Fiecare dintre medici are acasă o familie.
Ce ne facem cu riscul expunerii? Decidem să
întrerupem legătura directă cu aceasta, prin or-
ganizarea cazării în spital, în pavilionul de Der-
matologie. Nu e ideea noastră, ci a confraţilor
chinezi care au procedat așa.
E dificil, dar e temporar. Din fericire trăim în
era digitală; putem să ne vedem și să ne auzim
în timp real cu cei de acasă. Colegele noastre
asistente medicale, infirmiere și îngrijitoare pro-
cedează la fel. Anunţăm echipele pe zile și pa-
vilioane. Și începem când apare primul pacient.
De fapt, primii trei, că au venit simultan. Glumim
pe seama colegei tinere care „a tras lozul câș-
tigător”, cu ea încep turele. Medici, asistenţi și
infirmiere, umăr la umăr, își ocupă locul anterior
desemnat în echipe.
Ca infecţioniști, suntem obișnuiţi cu echipa-
mentele de protecţie. Să nu uităm că am trecut
prin ameninţarea de Ebola, prin pandemia de gri-
pă H1N1, iar la ordinea zilei sunt cazurile de boli
de import care mai de care mai ciudate și posibil
înalt contagioase, pe care le consultăm în mod
„tradiţional” având în vedere specificul clinicii –
de boli infecţioase și tropicale.
Ne documentăm pe site-ul OMS, ECDC
și INSP despre nivelul de protecţie necesar.
Întocmim scheme de echipament în funcţie de
nivelul de expunere, exersăm echiparea, iar fil-
muleţele făcute de colegii din Terapie Intensivă
ne sunt de mare folos. Da, e greu să stai cu orele
cu combinezon, mască FFP3 sau N95, ochelari
sau vizieră, halate impermeabile, două perechi
de mănuși. Echipat, dezechipat, atenţie la conta-
minare! Nu e Ebola, dar nu vrem nici COVID-19.
Primele cazuri grave
Pacienţii au diferite moduri de manifestare.
Majoritatea sunt speriaţi și ascultători, dar unii
sunt mai bizari. Ne ferim de tusea lor emisă în
direcţia noastră (intenţionat) și continuăm să-i
consultăm. Noroc că avem măști și ochelari. Asta
e, risc profesional, dublat de manifestările tip „și
capra vecinului”.
Apar primele cazuri grave. Echipa noastră de
specialiști și rezidenţi de Terapie Intensivă, coor-
donaţi de medicul șef de compartiment, medic
primar ATI, începe turele. Deși are doar nouă pa-
turi, acest compartiment este foarte greu și im-
portant. Toate cazurile grave din spital ajung aici,
mulţi pacienţi își găsesc salvarea aici. Medicul
infecţionist, permanent în echipă cu specialistul
de Terapie Intensivă, este parte componentă a
terapiei. Echipele funcţionează perfect, pacienţii
încep să sosească din ce în ce mai mulţi. Începe
munca, lupta permanentă cu moartea.
Nimeni nu vrea să primească
transferurile
Se umple pavilionul B4. Trecem în pavilio-
nul  A. Jonglăm cu pacienţii: suspecţii, pe aripa
stângă, în saloane individuale. Confirmaţii trec
pe dreapta. Pozitivii asimptomatici se mută la
etajul III. Apar primele cazuri cu posibilă transmi-
tere locală; gata, aripa dreaptă de la etajul II le
este dedicată. Încercăm să fim cât mai corecţi
din punct de vedere epidemiologic.
Între timp, am eliberat celelalte trei secţii
din capătul opus al spitalului. E dificil, nimeni
nu vrea să ne primească transferurile, așa că
utilizăm toate prieteniile și relaţiile persona-
le dar până la urmă reușim ce este mai bine
pentru pacienţi. Toată lumea este în siguranţă.
Crește numărul de pacienţi, multe spitale ne cer
sprijinul pentru testare, ne somează să primim
transferuri. Colegii cu alte specialităţi se sperie
mai ușor. Dar rezistăm, îi ajutăm și încercăm să
dăm cele mai bune sfaturi.
O echipă la fel de importantă
Mai există o echipă foarte importantă, cea a
medicilor de laborator, radiologie și anatomie pa-
tologică, plus farmaciștii. Fără ei nu se poate face
medicină. Fără ei nu ai un diagnostic cert. Iar ei
sunt foarte harnici, meticuloși dar și eficienţi. Pun
la punct rapid metodele de diagnostic molecular,
examinarea radiologică a acestor pacienţi foarte
contagioși, tot ce înseamnă investigaţii specifice.
Avem diagnostic de certitudine. Avem medicaţia
posibil eficientă. Cercul este complet! Prima echi-
pă a ieșit din ture. Medicii sunt în izolare 14 zile,
până vedem că sunt bine și pot să revină în spital.
Dar asta doar până se umple spitalul, că atunci nu
va mai sta nimeni în izolare. Așa încercăm să ne
păstrăm rezerva umană și starea de spirit. Pe gru-
pul de WhatsApp dedicat, „Coronavirusaţii”, curg
glumele și bancurile cu subiect medical. Adrenali-
na primei echipe e încă prezentă și li se inoculează
următorilor, plus relatările planurilor la ieșirea din
ture: cele cinci cutii cu îngheţată care o așteaptă
pe una dintre colegele din prima echipă, somnul
cu telefoanele închise (nu prea crede nimeni!), sta-
tul degeaba (dar cu internetul deschis permanent
pe articole de ultimă oră) etc. În plină pandemie,
ce mi se pare mai important este spiritul de echi-
pă. Echipa Babeș este bine închegată, eficientă și
rezistentă. Simt că mă pot baza pe toţi oamenii
din spital, fiecare își realizează aportul la succe-
sul actului medical. Responsabilitatea mea este
imensă și nu îi pot dezamăgi. Trebuie să le asigur
echipamentele de protecţie, trebuie să întocmesc,
împreună cu comisia de specialitate, protocolul
local, trebuie să asigur traseul pacientului, trebuie
să avem reactivi pentru laborator și multe altele.
Și nu în ultimul rând să-i încurajez. Cineva îmi spu-
nea, glumind: „Dacă tu o iei la goană, o rup toţi
la fugă”. Nu e cazul. Suntem toţi pe metereze și
apărăm cetatea!
Conf. dr. Simin-Aysel Florescu,
director medical,
Spitalul „Dr. Victor Babeș”,
UMF Carol Davila
Reuniuni medicale VIA�A MEDICALĂ
3 aprilie 2020 l Nr. 13
11

Tabloul polimorf al simptomelor

non-motorii în boala Parkinson Grupaj realizat de
dr. Alexandra Mihai

În luna martie a avut tale de detectare sunt fiberoptic
loc, la Poiana Brașov, evaluation of swalllowing (FEES)
cea de-a noua ediţie și videofluoroscopia. Dintre meto-
dele de tratament non-farmacolo-
a cursului dedicat
gice, expiratory muscle strenght
tulburărilor de mișcare training (EMST) și video-assisted
(de comportament motor). swallowing therapy (VAST) au dat
O atenţie aparte a fost rezultate. Administrarea de glicopi-
acordată simptomelor rolat, un anticolinergic, deși reduce
non-motorii din boala salivaţia este însoţit de reacţii ad-
Parkinson. verse importante, iar injectarea de
tina pare să aibă efecte benefice cu
un risc acceptabil, fără să fie nevoie
de monitorizare specială. Dincolo
de asta, plasturii cu rotigotină îm-
bunătăţesc calitatea și continuitatea
somnului, fapt demonstrat și prin
creșterea perioadei REM, scad seve-
ritatea simptomelor motorii zilnice
și de pe timpul nopţii. Studiile inter-
naţionale care au comparat eficaci-
tatea rotigotinei și a combinaţiilor

E
venimentul de talie in-
ternaţională a reunit 31
de vorbitori din zece ţări,
peste 200 de participanţi,
cu prezentări, sesiuni video și cazuri
clinice, fiind cadrul ideal pentru
dezbatere, educaţie și schimb de
expertiză. Din declaraţiile conf. dr.
Cristian Falup-Pecurariu, directorul
cursului, anul acesta evenimentul
a pus accentul pe abordarea multi-
disciplinară și tot acum a avut loc
primul curs pentru asistente, care
a decurs foarte bine, motiv pentru
care programul „train the trainers”
va continua și cu ocazia altor ediţii.
Dr. Carmen Rodriguez (Spania)
a deschis conferinţa cu un mesaj
puternic, care ar trebui să ghide-
ze practica medicală, cu trimitere
directă către modelul biopsihoso-
cial al medicinei: „Ce contează cu
adevărat e cum se simte pacientul,
nu părerea doctorului despre asta”.
Rata de supravieţuire și răspunsul la
tratament sunt insuficiente, a spus
medicul, iar terapia trebuie evaluată
din punct de vedere al calităţii vieţii,
un concept care include aspectele
Dr. Carmen Rodriguez
funcţionalităţii și sănătăţii fizice,
mentale, emoţionale, sociale etc.
Cei mai afectaţi privind
calitatea vieţii
Un studiu realizat pe 29 de boli
cronice a scos la iveală faptul că paci-
enţii cu boală Parkinson sunt cei mai
afectaţi în ceea ce privește calitatea
vieţii și numai 5-6% dintre aceștia
nu întâmpină probleme. Una dintre
explicaţii este că, deși simptomele
motorii au fost bine documentate și
tratate de-a lungul timpului, nu la
fel se întâmplă și cu cele non-moto-
rii, care uneori pot avea un impact
mult mai mare. În acest scop, au
fost introduse și în boala Parkinson
scale de evaluare, dintre care patru,
Prof. dr. Ray Chaudhuri
generice (EQ-5D, NHP, SF-36, SIP),
și cinci, specifice (PDQ-39, PDQ-8,
PDQL, PIMS, SCOPA-PS). Privitor
la efectul tratamentului asupra ca-
lităţii vieţii, dr. Rodriguez menţio-
nează ca fiind eficace combinaţia
de levodopa și inhibitori COMT,
agoniștii dopaminergici, iar dintre
metodele chirurgicale, doar stimu-
larea cerebrală profundă (DBS) și
palidotomia unilaterală. Pentru
unii pacienţi cu Parkinson, sialore-
ea, disfagia și tulburarea de vorbire
sunt principalele probleme cu care
se confruntă zilnic, așa cum men-
ţionează și dr. Elina Tripoliti (UK)
într-o prezentare bazată pe exem-
ple audio și video. Pentru disfagie,
cele mai fiabile metode instrumen-
toxină botulinică în glanda parotidă
sau submandibulară poate fi utilă.
Standardul de aur pentru tulbură-
rile de vorbire este terapia Lee Sil-
verman, cu beneficii suplimentare
asupra funcţiei faringiene și tusei
involuntare.
Patchul transdermic,
un tratament „încet și sigur”
În stadiul moderat-avansat de
boală Parkinson, sialoreea e prezen-
tă la peste o treime dintre pacienţi
și este asociată cu scăderea calităţii
vieţii, de multe ori asociindu-se și
cu disfagie, a arătat în prezentarea
sa profesorul Ray Chaudhuri (UK).
Plasturele transdermic cu rotigo-
tină, un alt agonist dopaminergic,
are o farmacocinetică foarte bună,
liniară pe parcursul a 24 de ore, spre
deosebire de pramipexole și ropi-
nirole. „Într-un studiu retrospectiv
am demonstrat prin intermediul
videofluoroscopiei că rotigotina
îmbunătăţește deglutiţia la pacien-
ţii disfagici”, a explicat specialistul.
Dintre toate clasele de droguri (levo-
dopa, agoniștii dopaminergici, me-
latonina, hipnoticele), doar rotigo-
de L-dopa și agonist dopaminergic
au arătat o îmbunătăţire conside-
rabilă a aspectelor UPDRS-II, scală
utilizată frecvent pentru evaluarea
stării funcţionale și performanţei
motorii.
În cea de-a doua lucrare a sa din
cadrul conferinţei, Ray Chaudhuri
a vorbit pe larg despre toate simp-
tomele non-motorii, menţionând
la final că în faţa unui pacient cu
un tablou clinic bogat, trebuie să
stabilim o ierarhie. Cele cinci simp-
tome care necesită atenţia imedi-
ată a medicului sunt: tulburările
cognitive, oboseala și somnolenţa
excesivă pe timpul zilei, disfuncţia
sistemului nervos autonom și psi-
hoza indusă medicamentos. Scala
MDS-NMS, o revizuire a NMSS, a
fost creată special pentru a rafina
evaluarea simptomelor non-moto-
rii din boala Parkinson și măsoară
frecvenţa și severitatea a 13 domenii
non-motorii, cu peste 52 de itemi și
simptome-cheie. Cuprinde, de ase-
menea, și o sub-scală (NMF) care
evaluează fluctuaţiile acestora în re-
laţie cu administrarea medicaţiilor
antiparkinsoniene din opt domenii.

Tulburările de somn, un posibil biomarker

Una din trei persoane cu boala Parkinson are tulburări de somn: 45,71% au insomnie, 41,71% sindromul pi-
Semnale subtile
în faza timpurie
cioarelor neliniștite și 33,6% vivid dreams (vise intense, ce par reale). Pe măsură ce boala avansează, prevalenţa
acestora se dublează, comparativ cu stadiul I de boală. Tulbură-
rile de somn REM pot sta drept biomarker, întrucât 90% dintre
ele se convertesc, de regulă într-o perioadă de 15 ani, în boală
Parkinson sau în demenţă cu corpi Lewi, dar pentru asta e ne- Dr. Roberta Biundo (Italia)
voie de o anamneză relevantă, riguroasă, care să poată ghida a vorbit despre importanţa eva-
diagnosticul. luării neuropsihologice precoce
Aceste tulburări se pot diagnostica polisomnografic (tonus ca metodă de diagnosticare a de-
submentonier crescut la EMG, spasme musculare frecvente menţelor din bolile neurodegene-
sau absenţa undelor epileptiforme pe EEG în timpul perioadei rative, în absenţa unor biomarkeri
REM) ori pe baza unor tulburări de comportament (istoric de specifici. „Când boala se manifes-
acţiuni violente/posibil violente, cu trăirea activă a viselor și/ tă unilateral, cel puţin 50% dintre
sau tulburări de somn REM documentate). „Nu petrecem su- neuronii din substanţa neagră și
ficient timp cu pacienţii noștri când e vorba de astfel de pro- 80% din dopamina din corpul stri-
bleme. Trebuie să încercăm să vedem magnitudinea proble- at au dispărut deja. S-a estimat
mei și să îmbunătăţim tratamentul dopaminergic”, a subliniat că pierderea neuronală începe cu
conf. dr. Falup-Pecurariu (foto). cinci ani înainte de manifestarea
motorie, însă acum avem motive
Diagnostic prin TESTE DE VEDERE suficiente să credem că leziunea
e în curs de 15-20 de ani”, afirmă
Prof. dr. Lăcrămioara Perju-Dumbravă (foto) a vorbit dr. Biundo.
despre disfuncţia vizuală din boala Parkinson. Deși înso- Studiul Honolulu Asia Aging,
ţește 78% dintre cazuri, tinde să fie unul dintre simpto- realizat pe un grup de pacienţi
mele non-motorii subdiagnosticate ale bolii Parkinson. sănătoși, a relevat, prin informa-
„Care sunt simptomele vizuale? Acestea variază de la ţiile strânse pe parcursul a 40
alterarea sensibilităţii la contrast și percepţia greșită a de ani, că aceia care au dezvoltat
culorilor, până la diplopie, tulburări ale oculomotrici- demenţă Parkinson au prezentat
tăţii, iluzii vizuale sau halucinaţii, durere oculară sau tulburări de somn și olfactive,
sindrom de ochi uscat.” Deși mecanismele fiziopatolo- constipaţie și afectarea funcţiilor
gice nu sunt clar descifrate, există teorii susţinute de in- executive.
vestigaţii precum IRM care arată disfuncţia cortexului Cu alte cuvinte, există o
motor în stadiile incipiente, înaintea debutului clinic al perioadă prodromală, care
simptomelor. Epuizarea dopaminei de la nivelul retinei, dacă ar putea fi identifica-
mai precis degenerarea celulelor amacrine și interple- tă precoce ar putea ajuta la
xiforme, ar putea fi o altă cauză, ţinând cont că retina prevenirea bolii.
face parte din sistemul nervos central. Prin urmare, Pe aceeași temă a fost și lucra-
schimbările din retină ar putea servi drept biomarker rea profesorului Eduard Tolosa
precoce pentru diagnosticul și urmărirea bolii. (Spania), care afirmă că „strate-
giile neuroprotectoare au deza-
măgit până în prezent, însă inter-
venţia în timpul fazei prodromale
este o oportunitate”. În acest sens,
în Marea Britanie a fost elaborat
algoritmul „PREDICT” care com-
bină factori de risc și simptome
prodromale, pe baza cărora se pot
identifica pacienţii susceptibili să
dezvolte boala.
Concluzia a fost că persoa-
nele care au tulburări subtile ale
mobilităţii, anosmie, tulburare
de somn REM, depresie sau an-
xietate, pierderi ale neuronilor
striaţi la scanarea DAT și mu-
taţii la nivelul genelor LRRK2,
PARK2, PiNK-1, DJ-1 prezintă cel
mai mare risc; prin urmare, ele
reprezintă populaţia care trebuie
urmărită și testată.
„RT-QuIC este un test dia-
gnostic ce poate depista boala
Parkinson timpurie prin identifi-
carea și amplificarea grupărilor
anormale ale alpha-sinucleinei,
de la nivelul lichidului cefalorahi-
dian. Într-un lot de 20 de pacienţi
cu boală Parkinson, 19 au fost
pozitivi la testul RT-QuIC,
cu sensibilitate și specificitate
crescută, dar niciunul în grupul
de control”, menţionează Eduard
Tolosa.
12 VIA�A MEDICALĂ
3 aprilie 2020 l Nr. 13
Puncţia-biopsie hepatică și DOAC
Managementul pacienţilor cu metastaze hepatice aflaţi
sub terapie anticoagulantă care necesită efectuarea unor
proceduri diagnostice invazive reprezintă o provocare
pentru medicii gastroenterologi, atât din cauza riscului de
tromboză pe care pacienţii cu cancer activ îl prezintă,
cât şi a celui de sângerare asociat tratamentului
anticoagulant.
U
tilizarea anticoagu-
lantelor orale directe
(DOAC) a cunoscut o
creştere semnificati-
vă în ultimii ani, datorită avanta-
jelor pe care le prezintă, cele mai
importante fiind lipsa necesităţii
de monitorizare şi de ajustare per-
manentă a dozelor, în context de
non-inferioritate dovedită faţă de
heparine.
Anticoagulantele orale
directe
Utilizarea anticoagulantelor
orale directe, cunoscute şi ca anti-
coagulante non-antivitamina K, a
început în urmă cu mai mult de un
deceniu, odată cu intrarea pe piaţă
a dabigatranului, fiind urmat de
rivaroxaban și apixaban. Aceştia şi-
au dovedit non-inferioritatea faţă
de warfarină în numeroase studii,
fiind incluse în recomandările celor
mai importante Societăţi de Cardi-
ologie pentru prevenţia acciden-
telor tromboembolice. DOAC sunt
utilizate, de asemenea, în profilaxia
tromboembolismului la pacien-
ţii cu cancer activ ce prezintă risc
crescut de tromboză. Numeroase
studii au demonstrat eficacitatea
lor în prevenţia secundară a trom-
bozei la aceşti pacienţi şi non-infe-
rioritatea faţă de heparinele cu gre-
utate moleculară mică (1,2).
Dabigatran, un inhibitor direct
al trombinei, este folosit pentru
profilaxia trombembolismului încă
din anul 2008. Dozele de 110 mg,
respectiv de 150 mg administrate
de două ori pe zi, cu o acţiune ma-
ximă la 0,5 - 2 ore de la administra-
re şi cu un timp de înjumătăţire de
12 - 14 ore, se excretă predominant
renal, motiv pentru care se reco-
mandă precauţie şi înjumătăţirea
dozelor la un clearance al creatini-
nei sub 30 ml/min (3).
Rivaroxaban, inhibitor direct
al factorului Xa al coagulării, îşi
manifestă efectul anticoagulant
prin inhibarea formării trombinei.
Se administrează diferit, în funcţie
de indicaţia terapeutică, are o acţi-
une maximă la 2 - 5 ore de la admi-
nistrare şi un timp de înjumătăţire
între 5 şi 11 ore, fiind influenţat de
vârsta pacientului. Metabolizarea
sa se realizează atât pe cale renală,
cât şi pe cale hepatică, astfel că este
contraindicată folosirea rivaro-
xabanului la pacienţii cu disfuncţie
hepatică sau renală (4).
Apixaban, inhibitor direct
al factorului Xa al coagulării, se
Bibliografie
1. Raskob GE, van Es N, Verhamme P, et al.
Edoxaban for the Treatment of Cancer-Associated
Venous Thromboembolism. N Engl J Med.
2018;378(7):615-24
2. Wang Y, Lv H, Li D, et al. Efficacy and Safety
of Direct Oral Anticoagulants for Secondary
Prevention of Cancer-Associated Thrombosis:
A Systematic Review and Meta-Analysis of
Randomized Controlled Trials and Prospective
Cohort Studies. Front Pharmacol. 2019;10:773
3. Spinler S. The pharmacology and therapeutic
use of dabigatran etexilate. Clin Pharmacol.
2013;53(1):1-13
4. Mantha S, Laube E, Miao Y, et al. Safe and
effective use of rivaroxaban for treatment of
cancer-associated venous thromboembolic
disease: a prospective cohort study. J Thromb
Thrombolysis. 2017;43(2):166–71
administrează de două ori pe zi, în
doze diferite, variind în funcţie de
indicaţie. Atinge acţiunea maxi-
mă la 3 - 4 ore de la administrare
şi are un timp de înjumătăţire de
8 până la 15 ore. Se excretă parţial
hepatic, parţial renal şi prin mate-
rii fecale, fiind indicată precauţie la
administrare la pacienţii cu insufi-
cienţă renală severă sau disfuncţie
hepatică (5).
Edoxaban, tot un inhibitor al
factorului Xa, cel mai nou repre-
zentant, se administrează o dată pe
zi, atinge concentraţia plasmatică
maximă la 1 - 2 ore de la adminis-
trare şi are un timp de înjumătăţi-
re de 10 - 14 ore. Folosirea acestuia
este contraindicată la pacienţii cu
insuficienţă renală sau hepatică se-
veră. Este utilizat în tromboprofila-
xia pacientului cu neoplasm cu risc
crescut de tromboză, dovedindu-şi
non-inferioritatea faţă de hepari-
nele cu greutate moleculară mică în
mai multe studii clinice (6).
Anticoagulantele orale directe,
deşi prezintă avantaje faţă de cele
Tabel 1: Riscul tromboembolic al pacienţilor anticoagulaţi
Risc scăzut
Proteză aortică bidisc şi unul sau mai mulţi dintre
următorii factori de risc: fibrilaţie atrială, istoric Proteză valvulară mitrală.
Prezenţa unei proteze de AVC sau AIT, HTA, DZ, ICC, vârsta peste 75 de AVC sau AIT în ultimele 6 luni
valvulare cardiace ani
Proteză aortică bidisc fără factori de risc pentru
accident vascular cerebral
Fibrilaţie atrială Scor CHA2DS2-VASc1 sub 7
Tromboembolism venos Cancer activ
TEV în ultimele 3 - 12 luni
TEV recurent, idiopatic
antivitamina K, nu sunt lipsite de
riscul hemoragic. Acesta a fost ana-
lizat în numeroase studii care au
demonstrat că rata hemoragiilor
fatale şi non-fatale este mai mică
în cazul utilizării DOAC, faţă de
warfarină (7).
Utilizarea anticoagulantelor
la pacienţii cu neoplasm
metastazant
Este binecunoscut faptul că
prezenţa unei neoplazii, în special
a cancerului din sfera digestivă, și
mai ales a neoplasmului de pancre-
as, stomac, precum şi a celui renal,
cerebral, uterin sau pulmonar se
asociază cu un risc crescut de trom­
boză (8). Din acest considerent,
este necesară evaluarea pacientului
în ceea ce priveşte riscul de trom­
boză, precum şi cel de sângerare.
La calcularea riscului de accidente
5. Greig SL, Garnock-Jones KP. Apixaban: A
Review in Venous Thromboembolism. Drugs
2016;76(15):1493-504
6. Poulakos M, Walker JN, Baig U, David T.
Edoxaban: A direct oral anticoagulant.Am J
Health Syst Pharm. 2017;74(3):117-29
7. Deng Y, Tong Y, Deng Y, Zou L, Li S, Chen H.
Non-Vitamin K Antagonist Oral Anticoagulants
Versus Warfarin in Patients With Cancer and
Atrial Fibrillation: A Systematic Review and Meta-
Analysis. J Am Heart Assoc. 2019;8(14):e012540
8. Khorana AA, Connolly GC. Assessing risk of
venous thromboembolism in the patient with
cancer. J Clin Oncol. 2009;27(29):4839–47
9. Johnson SA, LaBrin J, Periprocedural Bridging
Anticoagulation. J. Hosp. Med 2018;3;198-201.
doi:10.12788/jhm.2899
10. Abdol Razak NB, Jones G, Bhandari M, Berndt
MC, Metharom P. Cancer-Associated Thrombosis:
Risc crescut
Scor CHA2DS2-VASc1 ≥7
AVC sau AIT în ultimele 3 luni
Valvulopatie reumatismală
TEV în ultimele 3 luni
TEV în context de trombofilie severă
Tabel 2: Puncţia-biopsie hepatică la pacienţii sub DOAC
Pentru pacienţii cu risc scăzut de tromboză
DOAC trebuie oprite în funcţie de clearance-ul creatininei cu cel puţin 48 de ore
anterior procedurii.
Pentru pacienţii cu risc crescut de tromboză
Se sistează tratamentul anticoagulant cu DOAC cu cel puţin 72 de ore anterior
procedurii.
tromboembolice este necesar a se
analiza diverși factori individuali,
cum ar fi prezenţa unei proteze
valvulare mecanice, a valvulo­
patiilor, fibrilaţiei atriale, precum
şi istoricul de atac vascular cerebral
ischemic sau de trombo­embolism
venos. Utilă în cuantificarea ris-
cului trombotic este şi calcu­
larea scorului CHA2DS2-VASc1
(vezi tabel 1) (9).
Când se evaluează riscul de
tromboză al pacientului oncologic
este necesar însă a se lua în con-
siderare mai mulţi factori. Ei se
clasifică în factori de risc ce ţin de
An Overview of Mechanisms, Risk Factors, and
Treatment. Cancers (Basel). 2018;10(10):380
11. Angelini DE, Radivoyevitch T, McCrae
KR, Khorana AA. Bleeding incidence and risk
factors among cancer patients treated with
anticoagulation. Am J Hematol. 2019;94(7):780-5.
12. Soyuer I, Ekinci C, Kaya M, et al. The value of
fine needle aspiration biopsy in the diagnosis of
metastatic liver tumours. Turk J Gastroenterol
2002;13:78-82
13. Nasit JG, Patel V, Parikh B, Shah M, Davara
K. Fine-needle aspiration cytology and biopsy in
hepatic masses: A minimally invasive diagnostic
approach Clinical Cancer Investigation Journal
2013;2(2)132-42
14. Rechenmacher SJ, Fang JC. Bridging
Anticoagulation: Primum Non Nocere. J Am Coll
Cardiol. 2015;66(12):1392-403. doi: 10.1016/j.
jacc.2015.08.002
pacient, de prezenţa cancerului,
respectiv de tratament. Asocierea
lor cu creşterea riscului de trombo­
embolism venos a fost demonstrată
în numeroase studii. Factorii de
risc ce ţin de pacient sunt: vârsta
înaintată, sexul feminin, rasa, in-
fecţiile, disfuncţia renală, obezi-
tatea, trombofiliile, istoricul de
trombembolism.
Factorii de risc asociaţi neo-
plaziei îl constituie sediul primar
al cancerului: stomac, pancreas,
rinichi, creier, uter, plămân, lim-
fom, melanom, precum şi stadiul
avansat.
Factorii de risc asociaţi tra-
tamentului sunt consideraţi a fi:
intervenţiile chirurgicale majore,
spitalizarea, chimioterapia, radio-
terapia, hormonoterapia şi admi-
nistrarea de eritropoetină (10).
Puncţia-biopsie
hepatică: managementul
periprocedural al
pacientului anticoagulat
Efectuarea procedurilor inva-
zive în cazul pacientului cu cancer,
Ars medici
atât în scop diagnostic, cât şi în
scop curativ, este grevată de nume-
roase riscuri; dintre toate, reduta-
bil este cel hemoragic, fiind demon-
strat faptul că acești pacienţi sunt
supuși unui risc de sângerare mai
mare decât populaţia generală, sub
tratament anticoagulant, fie acesta
cu heparine cu greutate moleculară
mică sau cu DOAC. Acest pericol
este crescut îndeosebi în cazul unui
cancer din sfera digestivă (11).
Puncţia-biopsie hepatică este o
metodă de diagnostic folosită pen-
tru identificarea caracterului for-
maţiunilor focale hepatice în cazul
unei neoplazii cu punct de plecare
cunoscut. Este o procedură minim
invazivă ce foloseşte aspirarea cu
ac fin a ţesutului, sub control eco-
grafic. Aceasta permite evaluarea
citologică și imunohistochimică a
ţesutului biopsiat și este o metodă
de diagnostic avantajoasă în ceea ce
privește cost-eficienţa și acurateţea
îndeosebi în cazul evaluării carac-
terului malign al formaţiunilor
tumorale (12-13).
Managementul periprocedu-
ral al pacientului anticoagulat cu
DOAC este influenţat de riscul
trom­ botic al pacientului, de ris-
cul de sângerare asociat procedu-
rii, precum şi de funcţia renală a
acestuia (Tabel 2).
Pentru pacienţii care urmează
a efectua o procedură cu risc scăzut
de sângerare, indiferent de riscul
trombotic, nu există necesitatea de
a se întrerupe tratamentul anticoa-
gulant sau a se trece pe heparine
cu greutate moleculară mică (14).
Este recomandat ca reluarea trata-
mentului anticoagulant să se reali-
zeze în cel puţin 24 - 48 de ore de la
efectuarea puncţiei.
Dr. Oana Moldovan,
Prof. dr. Dan L. Dumitrașcu,
Clinica medicală II,
UMF „Iuliu Haţieganu”
Cluj-Napoca
Interviu
Simona Cocoș este director general la Zentiva
Romania & Moldova din 2009, după ce înainte a
deţinut mai multe funcţii regionale în cadrul unei
alte companii farma internaţionale. Are peste 25 de
ani experienţă în industria farmaceutică. A absolvit
Facultatea de Chimie cu specialitatea inginerie
chimică și deţine un MBA în Management și Strategie
la Open University din Marea Britanie.
Materia primă pentru fabricarea
medicamentelor generice provi-
ne, într-o proporţie covârșitoare,
din China și din India. În contex-
tul actual, Zentiva se află în situ-
aţia de a nu mai primi materia
primă necesară?
Deocamdată nu avem probleme cu
furnizorii de materie primă – nu
’’
sunt din zona afectată de noul co-
ronavirus din China. Momentan,
Estimăm că în luna
aprilie vom produce
[metamizol sodic] de
aproape trei ori mai mult faţă
de perioada similară din 2019.
toţi furnizorii ne-au confirmat
forecast-ul [estimarea] pe care
l-am transmis. Nu înseamnă că
nu pot să apară. Oricând pot apă-
rea situaţii precum cea cu India.
Nimeni nu se aștepta ca India să
restricţioneze deodată exportul
și să-și păstreze materia primă
pentru consumul propriu. Dar în
momentul acesta nu avem nicio
problemă, chiar creștem produc-
ţia pentru anumite produse soli-
citate de clienţii noștri, evident
fără să neglijăm celelalte medi-
camente pe care le producem.
Sunt tot mai solicitate medica-
mentele pentru răceală și gripă,
de exemplu. De asemenea, pen-
tru că a crescut cererea spitalelor
și farmaciilor pentru metamizol
sodic – utilizat pentru durere și
ameliorarea febrei – ne-am ajustat
procesele pentru a crește și pro-
ducţia acestui medicament. Es-
timăm că în luna aprilie vom
produce de aproape trei ori mai
mult faţă de perioada similară
din 2019.
PRODUCŢIA LOCALĂ,
SCĂDERE ABRUPTĂ
A COTEI DE PIAŢĂ
Cât din necesarul de medicamen-
te din România se fabrică local?
Din păcate, cota de piaţă a aces-
tor medicamente în România a
cunoscut un declin semnificativ.
Dacă în 2006 cota de piaţă era
de 40%, în 2018 era de numai 8%.
Precizez că toate fabricile din
România sunt fabrici de generice,
nu de medicamente originale.
De ce credeţi că s-a produs acest
declin? Nu avem capacitatea de
a ne forma specialiști în acest
domeniu?
De această capacitate nu ne putem
plânge. Încă există în România o
școală de industrie farmaceutică.
Încă există facultăţi de farmacie,
de chimie care produc specialiș-
tii necesari acestui domeniu, dar
cu toţii suntem sufocaţi de taxa
clawback.
Ce cotă de piaţă are Zentiva în
România și ce produce?
Compania noastră este liderul,
în volume vândute, al pieţei de
medicamente generice din Româ-
nia, cu o cotă de piaţă de 16,2% în
2019 (IQVIA dec. 2019). Pentru
Zentiva, aproximativ 70% din cuti-
ile de medicamente comercializate
în România în 2019 au fost fabrica-
te local. Producem medicamente
pentru domenii-cheie în terapie
precum cardiologia, gastroentero-
logia, urologia, terapia durerii și
sistemul nervos. Cele mai impor-
Taxa clawback
sufocă producţia
internă
de medicamente
Producătorii de medicamente generice din România și-au adaptat producţia pe necesităţile
momentului, în contextul pandemiei de COVID-19. Simona Cocoș, directorul general al
Zentiva România, ne prezintă pe scurt cum s-a adaptat acestor condiţii compania pe care o
conduce, problemele cu care se confruntă producătorii locali de medicamente și ce soluţii ar
’’
putea exista.
Toate fabricile
din România sunt
fabrici de generice, nu de
medicamente originale.
tante branduri fabricate local sunt
Algocalmin, Extraveral, Fokusin,
Vitaminele B1, B6, B12, Helides,
Furosemid. În 2019 am atins un
nou record al producţiei anuale,
de 105 milioane de cutii de medi-
camente, cu 4 milioane mai mult
decât în 2018, reprezentând peste
3 miliarde de unităţi galenice.
TAXĂ DIFERENŢIATĂ
ȘI PLAFONATĂ
Spuneţi că taxa clawback vă
creează cele mai mari proble-
me. Cum de nu ajungeţi la un
acord cu autorităţile în această
privinţă?
De fiecare dată când se vorbește
cu cineva de la autorităţi despre
acest lucru, cu toţii spun că înţeleg
situaţia, spun că „da, aveţi drep-
tate, așa este, ar trebui să facem
ceva pentru industria locală”, dar
nu se întâmplă nimic. Nimeni nu
vine să spună: „Da, eu vreau să fac
asta!”. Au dispărut medicamen-
te tocmai pentru că producătorii
nu își mai pot permite fabricarea
lor. Noi avem cel mai mic preţ din
Europa și, în plus, mai plătim și
această taxă. Nu există nicăieri în
Europa așa ceva. Producătorii din
România sunt permanent sub pre-
siunea de a renunţa la producţia
diverselor medicamente pentru că
nu mai sunt viabile economic. Noi,
producătorii de generice, suntem
cei mai afectaţi, pentru că la me-
dicamentele care au preţ mai mic,
taxa e mai mare. Deși se spune că
toată lumea plătește la fel, acel 27%
– nivelul din trimestrul IV 2019 –,
faptul că plătim la preţul de raft
crește procentual nivelul taxei. De
ce? Pentru că adaosurile sunt mai
mari la medicamentele cu preţ mai
mic, ceea ce face ca noi să plătim
aproape 35% în mod real.
Cum vedeţi rezolvarea acestei
probleme?
Printr-o taxă diferenţiată și plafo-
nată. Adică, genericele să plăteas-
că o taxă mai mică și taxa să fie pla-
fonată. Ca să avem predictibilitate.
Și de ce ar trebui să plătiţi mai
puţin, de vreme ce și producăto-
rii de originale plătesc adaosuri-
le respective?
Tocmai pentru că la generice se
pun aceste adaosuri mai mari și nu
ele sunt cele care generează crește-
rea de consum. La medicamentele
originale adaosurile sunt mult mai
mici deoarece, după o anumită
sumă adaosul este plafonat. Iar
creșterea aceasta de consum este
generată de medicamentele noi
care apar pe listă. Introducerea
medicamentelor noi pe listă face
să crească consumul și, totodată,
presiunea pe întreg bugetul de me-
dicamente compensate. Iar acest
buget este același din 2011, cu o
mică ajustare cu inflaţia efectua-
tă în 2018. În 2019, de exemplu,
bugetul alocat de Guvern pentru
medicamente gratuite și compen-
sate a fost de 6,45 miliarde de lei,
iar consumul real a fost de 8,72
miliarde lei. Și medicamente noi
se tot introduc pe lista de medi-
camente gratuite și compensate,
’’
consumul crește, iar bugetul alo-
cat de autorităţi e nemișcat. Nor-
Încă există în România
o școală de industrie
farmaceutică, dar cu toţii
suntem sufocaţi de taxa
clawback.
mal ar fi ca atunci când introduci
un medicament pe listă să-i aloci
și bugetul aferent, în plus faţă de
cel existent.
La ce nivel consideraţi că ar tre-
bui să fie această taxă?
Propunerea noastră ar fi de 20%
pentru generice și 25% pentru ori-
ginale. Este un nivel acceptat de
toţi producătorii, fie ei de generi-
ce sau de originale. Dar, deși toată
lumea e de acord, nimeni nu face
nimic. E clar că e nevoie de medi-
camente, dar la fel de clar este că ar
trebui alocat și buget.
ÎNCURAJAREA
PRESCRIERII DE
GENERICE, O POSIBILĂ
SOLUŢIE
Sunt ţări în lume care încurajea-
ză prescrierea de generice…
Așa este. În America și Franţa, de
exemplu, se fac campanii în acest
sens adresate atât personalului
medical, cât și cetăţenilor. Adică,
poţi să prescrii și generice și ori-
ginale, dar trebuie să ai o pondere
mai mare a genericelor ca statul
să poată gestiona mai bine buge-
tul. Medicamentele biologice sunt
foarte scumpe. Dacă s-ar stimu-
la prescripţia de biosimilare, de
exemplu, unde există o diferenţă
VIA�A MEDICALĂ
3 aprilie 2020 l Nr. 13
13
de preţ de minimum 20% în jos,
s-ar face economii extraordina-
re. Originalul este unul singur,
pe când biosimilarele sunt 6-7 și
atunci ele scad preţul, din compe-
tiţie. La fel se întâmplă și în cazul
genericelor. Ele permit tratarea
mai multor pacienţi cu același bu-
get. Și mai e ceva, genericele sunt
dezvoltate după 10-15 ani, când
originalului îi expiră patentul, ceea
ce le face să beneficieze de o teh-
nologie mult mai bună. Pentru că
tehnologia avansează, pot să apară
și excipienţi mai buni. Iar produ-
cătorul de generice trebuie să aibă
un proces de producţie foarte bine
pus la punct, ca să poată obţine
costuri bune, dar și medicamente
eficiente, sigure și cu aceleași in-
dicaţii terapeutice precum origi-
nalul. El este în competiţie cu mai
mulţi operatori pe piaţă.
Zentiva cum stă din punctul de
vedere al tehnologiilor?
Performanţa Zentiva a fost posi-
bilă atât graţie echipei și culturii
companiei, cât și disponibilităţii
acţionarilor de-a lungul timpului
de a investi permanent în moder-
nizarea și extinderea capacităţilor
de producţie. Numai în perioada
2013-2018, fabrica Zentiva de la
București a beneficiat de investiţii
de peste 19 milioane de euro. Încă
nu putem comunica investiţiile
din 2019 pentru că suntem listaţi
la bursă. Fabrica din București este
un activ major al grupului Zentiva
în Europa și se află într-un proces
continuu de dezvoltare, accelerat
intens în ultimii 15 ani. Există o
mare deschidere a grupului de a
continua investiţiile în România,
însă condiţiile pentru producăto-
rii de medicamente sunt dificile
– taxa clawback și preţurile din
CANAMED creează condiţii ne-
sustenabile pentru industria de
profil. Centrul nostru de la Praga
deţine o platformă unică de cerce-
tare – The Parc – care conectează
chimia, tehnologia farma, și cerce-
tarea clinică, oferindu-le studenţi-
lor talentaţi în domeniul știinţelor
oportunitatea de a consolida pu-
terea de inovare în industria far-
maceutică. Pe parcursul ultimilor
cinci ani, The Parc a reunit tinere
talente cu lideri din industria far-
maceutică și experţi din mediul
academic, iar aceștia au lucrat îm-
preună pentru a da forţă inovaţiei
în domeniul cercetării și dezvoltă-
rii medicamentelor.
Dan Dumitru Mihalache
14 VIA�A MEDICALĂ
3 aprilie 2020 l Nr. 13 Medic-medicină-cultură

PAGANINI, UN GENIU CHINUIT DE BOLI

Niccolo Paganini a fost un geniu muzical interpretativ, ajutat nu numai de talent, dar și de înzestrarea sa fizică. A
fost admirat, apreciat, criticat, invidiat, a primit ordine și medalii, dar a fost și chinuit de boli, sau mai precis, de
tratamente, de lipsa metodelor de investigare și de părerile contradictorii ale medicilor vremii.

N
iccolò Paganini a început să stu-
dieze mandolina la 5 ani, doi ani
mai târziu vioara, apoi chitara,
compunând piese pentru vioară
solo, vioară și chitară sau cu orchestră. Gloria
i-a adus-o însă virtuozitatea interpretării pro-
priilor compoziţii, într-un stil inegalabil, având
cea mai remarcabilă putere creativă în tratarea
tehnică și creșterea posibilităţilor unui instru-
ment, reușind să transforme vioara într-un
instrument solo. A introdus tehnici noi, dato-
rită lungimii și flexibilităţii degetelor mâinilor
sale (arahnodactilie), a laxităţii ligamentare
și a elasticităţii articulaţiilor metacarpiene și
interfalangiene, atingând performanţa de 12
note/secundă.
Omul de cauciuc
Paganini a fost primul violonist care a
concertat fără partituri, având o mobilitate
și o mișcare scenică neobișnuite, iar datorită
poziţiilor sale interpretative greu de imitat a
fost numit „omul de cauciuc”. Aspectul fizic și
mobilitatea i-au sugerat medicului american
Schoenfeld că ar fi suferit de sindromul Mar-
fan, boală genetică descrisă în anul 1896, ce
afectează ţesutul conjunctiv.
De la Paganini nu s-a putut obţine ni-
cio probă ADN concludentă (bucla de păr
păstrată fiind tăiată fără rădăcină, nepu-
tând furniza date despre linia paternă),
iar testele genetice efectuate strănepoţilor
săi nu au evidenţiat modificări. Se știe că un
membru al familiei a decedat prin anevrism
aortic rupt, ceea ce ar putea susţine indirect
diagnosticul.
Portret Niccolo Paganini: acuarelă pe hârtie -
Carmen Ţanu
În ultimii ani, Paganini a devenit disfonic
și apoi nu a mai putut vorbi deloc. Există supo-
ziţia că dilataţia arcului aortic, în cadrul sin-
dromului Marfan, ar fi putut determina pareza
nervilor laringieni recurenţi și implicit pareza
bilaterală a corzilor vocale în abducţie.
Sănătatea șubrezită de tratamentele
multiple
A contactat sifilis, fiind tratat cu mercur
(oral și extern) în doze mari, timp îndelungat,
consecinţele intoxicaţiei iatrogene fiind ex-
trem de grave. A suferit de tuberculoză, tusea
mereu prezentă, tratată cu opiu, complicân-
du-se în final cu hemoptizii. S-a ridicat astfel
suspiciunea unei tuberculoze laringiene, și în
mai mică măsură a unui neoplasm laringian.
Pentru problemele legate de tranzitul intesti-
nal i s-au prescris diferite reţete de laxative și
emetice, care l-au deshidratat și emaciat. Se
descrie în evoluţia afecţiunilor sale și o reten-
ţie acută de urină, care secundar cateteriză-
rilor multiple, s-a complicat cu cistită și apoi
cu orhită. O buclă din părul violonistului (ofe-
rită unei admiratoare) a fost studiată, eviden-
ţiindu-se modificări structurale ale firului de
păr, corespunzătoare intoxicaţiilor cu metale
grele, și concentraţii uriașe de mercur: 15,4
mg/g (valoarea maximă: sub 2 mg/g). Intoxicaţia
cronică cu mercur ar putea fi răspunzătoare de
simptomatologia lui Paganini: stomatită, leziu-
ne ulcerativă a vălului palatin, abcese dentare
urmate de osteomielită mandibulară și pierde-
rea danturii, ptialism, faringită, probleme gas-
trointestinale, strictură esofagiană cu disfagie,
vedere tubulară, cefalee, tremor, modificarea
scrisului, sindrom nefrotic cu edeme gambiere
masive, izolare, apatie. A fost un geniu muzical
interpretativ, ajutat nu numai de talent, de un
regim strict de studiu, de temperament și de
o personalitate puternică, dar și de înzestra-
rea sa fizică. A avut acţiuni profitabile, dar și
caritabile, a fost admirat, criticat, a primit or-
dine și medalii, dar a fost și chinuit de boli, sau
mai precis, de tratamente, de lipsa metodelor
de investigare și de părerile contradictorii ale
medicilor vremii. Pentru noi, a fost, este și va
fi cel mai mare virtuoz al viorii, așa cum a visat
mama sa înainte de a-l aduce pe lume.
Dr. Gabriela Mihăilescu,
dr. Dumitriţa Mirela Ilie
Drum lin,
Carmen Galin!
D e curând a plecat dintre noi o mare
artistă, care a contribuit cu maximă
generozitate atât în teatru, cât și în film
– Carmen Galin. Născută la Iași, a fost
școlită de profesori temeinici, avându-i
colegi de promoţie (1967) pe Irina Maza-
nitis, Cristina Stamate, Sibylla Oarcea,
Ilie Gheorghe, Eusebiu Ștefănescu, Miti-
că Popescu. A debutat cu mare succes la
teatrul din Piatra Neamţ, apoi pe scenele
teatrelor Naţional din Cluj, Mic și Naţi-
onal din București, dovedind un talent
viguros cu totul deosebit. Și-a uimit pu-
blicul prin performanţele sale, regizorii
luptându-se din răsputeri să-i obţină
colaborarea.
După un nefericit incident cu direc-
torul Teatrului Naţional, Fănuș Neagu,
plecat și el în lumea umbrelor, și-a dat
demisia în 1996, retrăgându-se din via-
ţa artistică. N-a mai acceptat nicio cola-
borare și a trăit într-un cvasi-anonimat,
ocupându-se de acţiuni umanitare. De la
Cel-de-Sus a avut mai toate darurile, însă
mai presus de ele, vocaţia de dreptate și
absolut. Dar nimeni n-ar fi bănuit că în
spatele unei fericiri personale bătea o ini-
mă tandră și fragilă. Nimeni n-a crezut
că se poate retrage în culmea succesului
artistic și conjugal. Și totuși a făcut-o!
Cu ani în urmă, am văzut-o în specta-
colele ei studenţești, regizate de Andrei

Paul Goma, românul care nu a acceptat Șerban („Șeful sectorului suflete” și „Nu
sunt turnul Eiffel”) premiate la festiva-
lurile de la Wroclaw și Zagreb, dar și în

compromisul cele de la Piatra Neamţ. Am văzut-o și în

ultimul ei spectacol la Teatrul Naţional:
„Steaua fără Nume”, de Mihail Sebasti-
Paul Goma (1935 – 2020) nu merita un sfârșit atât de nedrept, ucis de o compromisul, an, în regia lui Alexa Visarion (1994). În
structură netrebnică și dușmănoasă. Ar fi fost de mirare să sfârșească altfel, constant critică, decursul anilor i-am admirat realizările
atâta vreme cât în toată viaţa lui a fost un nedreptăţit, alungat de ai săi, cu cu o operă scrii- și i-am vizionat filmele de mare succes,
toricească colo- în care a strălucit, făcând în jurul ei un
cetăţenia retrasă, lipsit de preţuirea pe care o merita și ţintă permanentă a
sală (peste 30 de halo de adevăr artistic. Carmen Galin era
unor ucigași plătiţi. cărţi scrise), prea altfel, fără efort. Un altfel tulburător de

N u sunt vorbe goale. Ofer cititorului câte-

va fragmente de roman epistolar*:
„Nu v-aţi sesizat, ca preşedinte jucător,
de situaţia lui Paul Goma (...) exclus din Uni-
unea Scriitorilor din România în 1977. Nici
astăzi, la vârsta senectuţii (...) nu a fost re-
primit în Uniunea Scriitorilor. Cam ruşinos,
iubite domnule preşedinte! Cum de aţi uitat
că Paul Goma este considerat un Soljeniţân
al României? Nu ştiţi că n-a încetat să se con-
sidere român, că a refuzat cetăţenia franceză
oferită în 1980 şi nu ştiu după câte bâlbâieli
şi târguieli i s-a redat cetăţenia română,
pe şest şi cam în scârbă? În locul Dumnea-
voastră aş fi ieşit în Piaţa Revoluţiei și i-aş fi
acordat cea mai înaltă decoraţie româneas-
că. Sunt convins că atunci când Goma nu va
mai fi, o să vă grăbiţi, odată cu toţi detracto-
rii lui, să-i cântaţi prohodul pe margine de
mormânt şi să susţineţi cât de mare a fost,
cât a fost de român, ce mult a făcut el pentru
ţară şi pentru renumele ei şi cât de recunos-
cătoare i-a fost şi îi vor fi ţara şi societatea
românească.” Nimic mai adevărat. Presa au-
tohtonă din 26 martie publică regretele pre-
mierului nostru, alături de o fotografie. Să ne
înţelegem, fotografia este a prim-ministru-
lui, nu a celui dispărut, în vreme ce Ministe-
rul Culturii anunţă laconic: „(...) spiritul lui
Goma a reprezentat o piatră de hotar pentru
democraţie și libertate, proiectată printr-un
geniu literar greu de egalat... El lasă în urmă
radiografia unui român cu un crez puternic,
care a luptat cu inima și cu condeiul”. Cam
puţin pentru cel mai înalt for al culturii.
Născut într-o familie de învăţători din
Basarabia, refugiat în ţară odată cu aplicarea
pactului Molotov-Ribbentrop, Paul Goma a
fost încă din adolescenţă unul dintre cei mai
înverșunaţi oponenţi ai regimului comunist.
Anchetat, pedepsit și izolat cu domiciliu for-
ţat, închis și eliberat la insistenţa Amnesty
International, a fost alungat din ţară, împre-
ună cu soţia și fiul, a cunoscut vicisitudinile
exilului, n-a fost ocolit de privaţiunile ma-
teriale, dar a rămas o voce care n-a acceptat
puţin publicată în limba maternă, dar în alte
limbi, da. Un român adevărat care nu s-a lă-
sat umilit și a refuzat, pe bună dreptate, să
calce pe pământul ţării nerecunoscătoare.
Presa din ţară l-a acceptat ca refugiat po-
litic. Franţa pare mai afectată de „dispariţia
acestui scriitor și dizident român, al cărui
corp va fi incinerat, cu urna funerară depusă
în Columbarium, la cimitirul Père Lachaise”.
Mă îndoiesc însă că „a plecat calm, fără dure-
re și cu sufletul împăcat”, cum menţionează
aceeași presă. N-ar fi fost el.
Paul Goma rămâne în amintirea și sufle-
tul multor români ca un model de cetăţean și
patriot adevărat, devotat pământului și na-
ţiei care l-au zămisilit. Fie-i somnul liniștit!
Așteptăm ca opera lui integrală să-i fie pu-
blicată de marile edituri, precum Humani-
tas, așa cum au făcut-o pentru alţi scriitori,
în limba care merită păstrată doar pentru
înjurături.
Dr. Virgil Răzeșu
*Virgil Răzeșu, Domnule președinte, Editura Răzeșu, 2014
mare, cu acea unicitate a creaţiei care îi
redă spectatorului satisfacţia deplină.
Mărturisea că de multe ori nu a fost
o persoană agreabilă – dar cine poate fi
perfect în lumea ambiţiilor nemăsurate
din perimetrul artei teatrale – și că a chi-
nuit mai mulţi regizori cu exigenţele ei,
pe unul dintre aceștia luându-l chiar de
soţ. Trăia de mult timp, vegheată de un
câine, într-o vilă somptuoasă din afara
Bucureștilor, unde își invita foștii colegi.
Practica desenul și pictura, scria po-
ezii și scenarii de film. Frumoasă, ele-
gantă, inteligentă, zveltă și armonioasă,
cu un farmec feminin special, veselă și
entuziastă, sensibilă, bună și câteoda-
tă și rea, capabilă de scandal, dar și de
emoţii zguduitoare, în stare să farmece
și să vrăjească pe oricine – așa va rămâ-
ne în memoria celor ce au cunoscut-o
și au admirat-o. Nu împlinise 74 de ani!
Dumnezeu s-o odihnească!
Candid Stoica

PUBLICITATE
VÂND/ÎNCHIRIEZ FARMACIE ÎMPREUNĂ CU SPAŢIUL EI. POLICLINICA BUCOVINA SUCEAVA,
RELAŢII LA TEL. 0755.730.237
(fosta POLICLINICĂ INDUSTRIALĂ),
caută medici colaboratori
S.C. Doinamed SRL în vederea întocmirii de contracte prestări servicii medicale pentru următoarele specia-
cu sediul în Rm. Vâlcea, strada 1 Mai nr. 2, punct de lucru: Spitalul de Boli Cronice
lizări:
Drăgoești, oferă spre ocupare un post de medic specialist/primar medicină internă.
Oferim un salariu atractiv, un mediu de lucru plăcut și profesionist. Chirurgie, Ortopedie, Psihiatrie, Oftalmologie, Pneumologie, Boli de nutriţie, Dermato-
Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să sunaţi la telefon 0744.935.176 – Barbu logie, Boli infecţioase, Neurologie, Endocrinologie, Urologie, Pediatrie etc.
Doina. Pentru informaţii vă stăm la dispoziţie la nr.: 0721.321.980.
Medic în România
Conf. dr. Magdalena
Budișteanu este medic
primar neurologie
pediatrică, cercetător
principal genetică
medicală la Clinica de
Diagnosticul tulburărilor de spectru autist (TSA) trebuie stabilit, ideal, înainte de împlinirea vârstei de 2 ani.
Neurologie Pediatrică din
În cazul acestor afecţiuni un rol important îl are și medicul de familie, care trebuie să îi îndemne pe părinţi să
cadrul Spitalului Clinic
meargă cu cel mic la specialist. În interviul pe care ni l-a acordat în contextul Zilei internaţionale de conștientizare
de Psihiatrie „Prof. dr.
a autismului, marcată anual la 2 aprilie, conf. dr. Magdalena Budișteanu abordează primele semne de boală,
Alexandru Obregia”.
importanţa diagnosticului precoce, componenta genetică și terapiile disponibile, la momentul actual, pentru TSA.
Aria dv. de cercetare este în patologia neuro­
pediatrică. Ce v-a determinat să alegeţi
această specialitate?
Mi-a plăcut partea de neurologie încă din fa-
cultate. Când am studiat anatomia sistemului
nervos, mi s-a părut cel mai fascinant sistem,
tocmai pentru că niciodată nu știi totul despre
el. Este un domeniu în permanentă dezvoltare
și care continuă să ne fascineze cu informaţi-
ile pe care le descoperim mereu. Mi-a plăcut
și partea de genetică, aceasta mi s-a părut cea
mai fascinantă. Atunci mi-am dorit să fac spe-
cialitatea aceasta, am considerat că este un do-
meniu foarte interesant și că mi se potrivește.
Ce așteptări aveaţi înainte de a alege acest
drum în carieră?
Ca la început de drum, speri să fie totul foar-
te frumos și să poţi să faci multe lucruri bune.
Nădăjduiam să pot să ajut oamenii, în primul
rând. După aceea, intrând și pe cercetare, aș
putea spune că visul oricărui cercetător este
să aducă ceva bun, ceva care să fie de folos oa-
menilor prin ceea ce a descoperit el. O parte
din așteptări s-au îndeplinit de-a lungul ani-
lor, însă în neurologie, din păcate, mai sunt
destule patologii care nu și-au descoperit încă
tratamentul. Sunt multe afecţiuni genetice și,
așa cum știm deja, terapia genetică este încă
departe de a fi o reușită. Încă se fac cercetări în
acest domeniu și, prin urmare, terapia acelor
boli este departe de a fi obţinută.
PRIMELE SEMNE
Date din SUA arată că unul din patru copii
cu autism este încă nediagnosticat. Care
este situaţia în România?
Din experienţa mea și a colegilor care lucrea-
ză în domeniu, în ultimii ani, în general, copiii
vin destul de precoce la specialist. Atât părin-
ţii cât și medicii de familie au început să fie
mai familiarizaţi cu aspectele acestea legate
de semne sugestive de autism. Părinţii au înce-
put să se prezinte la medic, cu copilul, destul
de devreme. E adevărat, în trecut au fost situ-
aţii în care copiii ajungeau să fie diagnosticaţi
destul de târziu, pe la 7-8 sau chiar 10 ani. Din
experienţa mea, în general, știu că nu se mai
TULBURĂRILE
DE SPECTRU AUTIST
întâmplă așa. Există și cazuri în care părinţii
nu vor să accepte. Am întâlnit această situa-
ţie în care părintele nu vrea să vină la medic.
Deși este sfătuit, el nu acceptă că al lui copil are
o problemă și atunci preferă să nu meargă la
specialist.
Ce înseamnă diagnostic precoce în TSA?
Precoce ar fi, la modul ideal, până în jurul vâr-
stei de 2 ani. Odată ce apar semne sugestive
– de obicei, în jurul vârstei de 1 an și 3 luni, 1
an și 4 luni, părintele poate să observe că acel
copil nu vorbește, că nu răspunde la strigare,
că nu are un joc corespunzător vârstei. În acest
caz, părintele și medicul de familie sunt în mă-
sură să tragă un semnal de alarmă că ar putea
să fie o problemă la mijloc și, astfel, medicul
poate să îl trimită pe cel mic la un specialist.
Diagnosticul precoce este important pentru
a începe o terapie precoce și atunci, desigur,
recuperarea este mai bună dacă tratamentul
se începe mai devreme. Dacă se identifică
acea cauză, care poate fi genetică sau alt sin-
drom care este însoţit și de TSA – putem avea
aprecierea asupra prognosticului evoluţiei
copilului.
ETIOLOGIE MULTIFACTORIALĂ
Ce ne puteţi spune despre componenta ge­
netică din TSA?
La momentul de faţă, studiile efectuate în
toate marile laboratoare ale lumii pe acest do-
meniu au evidenţiat și prezenţa anumitor mo-
dificări genetice la copiii cu TSA, care pot să
inducă această problemă. Unele anomalii au
fost încadrabile într-un sindrom genetic des-
pre care se știe mai bine cum evoluează și ce
alte manifestări asociază sau ce alte probleme
medicale apar cu el, altele sunt încă în curs de
investigare și de definire ca sindroame. Anu-
mite anomalii sunt încă în observaţie: pentru
a se ști dacă sunt – sau în ce măsură sunt – im-
plicate în tulburarea de spectru autist.
Un studiu recent a identificat un număr
foarte mare de gene asociate cu autismul,
mai exact 102. Care sunt avantajele tehnolo­
giei de secvenţiere genetică în identificarea
acestor gene?
Secvenţierea întregului genom permite iden-
tificarea de astfel de mutaţii pe diverse gene.
Sunt mult mai multe gene decât cele 102 im-
plicate în TSA. Pentru anumite gene lucrurile
sunt mai clare, adică numărul de cazuri rapor-
tate este deja suficient de mare ca să permită
asocierea mutaţiei în autism. Pentru alte gene,
lucrurile sunt încă în curs de cercetare. Aceas-
tă investigaţie poate să arate mutaţii pe diver-
se gene, dar nu întotdeauna se poate face în
mod clar o relaţie cauză-efect între mutaţia ge-
nei respective și tulburarea de spectru autist.
Lucrul acesta presupune o cercetare mult mai
aprofundată, mai ales pentru gene sau pentru
mutaţii care nu au mai fost raportate. Este
greu de spus dacă o genă este implicată nu-
’’
mai în autism sau este legată și de limbaj sau
de partea cognitivă. Un pacient poate să aibă
o mutaţie pe o astfel de genă și să aibă doar
Se vorbește și de acel autism
virtual – de faptul că acum
tot mai mulţi copii sunt
expuși foarte devreme la tot
felul de ecrane, începând de la
televizor, tabletă, telefon mobil și
altele. S-a dovedit și relaţia cu această
expunere prelungită, în special la
copilul mic.
probleme de vorbire sau doar întârziere cog-
nitivă, fără să aibă autism. Aici trebuie făcute
studii funcţionale, vorbim de lucruri care ne-
cesită o cercetare laborioasă, fundamentală.
În afară de factorii genetici, ce alte cauze
pot fi legate de apariţia TSA?
Pe lângă factorii genetici au fost implicaţi și
cei imunologici, de exemplu. Există o serie în-
treagă de studii care au arătat prezenţa anumi-
tor modificări imune. Astfel, anumiţi factori
imuni sunt modificaţi la copiii cu TSA, atunci
când cei mici au fost comparaţi chiar cu fraţii
lor sănătoși sau cu copiii tipici. Dar lucrurile
sunt în curs de cercetare, nu sunt foarte clar
definite. Este posibil ca în TSA să fie, de fapt,
o cauză multifactorială, adică să intervină și
factori genetici, și factori de mediu. Cauzele
pot să difere de la un caz la altul. Dacă vorbim,
VIA�A MEDICALĂ
3 aprilie 2020 l Nr. 13
15
de exemplu, de un băiat cu sindrom X fragil,
este evident că acolo cauza este cea genetică,
100%. Dacă este un copil la care investigaţia
genetică nu ne arată o modificare clară, atunci
probabil că lucrurile pot fi mai mult legate de
mediu, poate de expunerea la ecrane sau la
alţi factori din mediu. Mai avem încă de făcut
cercetări în domeniul acesta al cauzelor.
FAMILIA COPILULUI, PARTENER
ÎN TERAPIE
Ce le spuneţi părinţilor pentru a-i ajuta să
înţeleagă diagnosticul de TSA?
Părinţilor trebuie să le explicăm care sunt pro-
blemele copilului și, în primul rând, ce putem
să facem pentru a-l ajuta să se recupereze cât
mai bine. Părintele se mobilizează atunci când
înţelege că lucrurile sunt recuperabile și că
există și posibilitatea ca cel mic să aibă o evolu-
ţie bună dacă se lucrează corect, cât mai repe-
de și cât mai intensiv. Explicarea informaţiilor
se face pe înţelesul părintelui, în raport cu pro-
blemele copilului și mai complicat este atunci
când descoperim un sindrom genetic pentru
care știm că evoluţia nu este foarte favorabilă
sau că sunt anumite complicaţii care se pot
asocia. Desigur, este cea mai dificilă situaţie
și pentru noi, și pentru familie, pentru că, din
păcate, sunt și astfel de sindroame genetice în
care recuperarea este foarte mică și prognos-
ticul este mai prost, apropo de posibilitatea
copilului de a se integra, de a fi autonom, de a
face progrese – chiar cu toată terapia pe care ar
face-o părinţii.
Cu ce mituri sau idei preluate greșit de pe in­
ternet vin părinţii la cabinetul dv.?
Cel mai frecvent vin cu ideea de vaccinare, cu
riscul acesta legat de vaccinare, cum că ea este
cea care a cauzat autismul sau că există acest
risc. Au această temere. Le amintesc faptul că
noi toţi suntem vaccinaţi și nu suntem autiști,
că numărul de copii care sunt vaccinaţi este
mult mai mare decât cel al copiilor care fac
această boală. Și le mai spun că niciun studiu
efectuat în centre de renume din lume nu a
dovedit această relaţie cauză-efect, deci, nu
trebuie să se teamă de vaccinare.
Florentina Ionescu
16 VIA�A MEDICALĂ
3 aprilie 2020 l Nr. 13 Medicina altfel
Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea

Robotica poate salva vieţi Tratamentul antihipertensiv

Tinerii din Echipa Naţională de Robotică a României au creat primul robot care poate ajuta per-
sonalul medical în lupta împotriva COVID-19, anunţă Mediafax. Acest dispozitiv poate comunica
cu pacienţii și le poate distribui medicamente și alimente, diminuând astfel contactul personalului
cu cei infectaţi și oferindu-le mai mult
timp pentru îngrijirea cazurilor severe.
Robotul funcţionează prin comandă de
la distanţă, are o baterie cu autonomie
de lungă durată și un cost aproximativ de
5.000 de euro. Durata de producţie a pri-
mului model a fost de cinci zile, dar echi-
pa anticipează că ar putea realiza câte un
robot zilnic, dacă ar dispune de finanţa-
rea necesară, pentru a ajuta domeniul
medical în lupta împotriva acestui virus.
asociat COVID-19
Ca urmare a informaţiilor apărute în spaţiul public privind potenţialul rol al
inhibitorilor de enzimă de conversie și sartanilor în favorizarea infecţiei cu SARS-
CoV-2 și creșterea severităţii acestei boli, Societatea Europeană
de Cardiologie a emis recent un comunicat. Îngrijorarea a pornit
de la faptul că virusul se leagă de receptorii enzimei de conversie
a angiotensinei, al căror nivel este crescut la pacienţii trataţi cu
aceste clase de antihipertensive. Nu există însă date știinţifice care
să dovedească un efect dăunător al acestor substanţe în contextul
COVID-19. Studii realizate pe animale afirmă chiar contrariul și in-
dică un posibil rol protector împotriva afectării pulmonare severe
la acești pacienţi. Astfel, sunt sfătuiţi să își continue administrarea
tratamentului, iar medicii – să îl prescrie.

Cât de benignă este

injuria renală acută?
Injuria renală acută (IRA), o entitate anterior considerată
benignă, promovează carcinogeneza renală, în special
în forma sa papilară renală, printr-o secvenţă clasică
desfășurată pe termen lung de tip adenom-carcinom.
Această descoperire este utilă clinicianului în scopul
prevenţiei primare și urmăririi pacienţilor aflaţi la risc.

I
mplicarea în carcinogeză a
injuriei tisulare renale apă-
rută într-un context cronic a
fost dovedită prin studii an-
terioare. Însă rolul injuriei tisulare
acute în acest proces nu este cert
dovedit la momentul actual. Teoria
care susţine această idee privește
procesul de regenerare tisulară in-
dus consecutiv leziunilor celulare,
care implică mitoze și poliploidiza-
re, cu alterarea funcţiei celulare și
posibilitatea de dezvoltare a celu-
lelor canceroase. Testarea acestei
ipoteze este mai ușor de realizat
în cazul rinichilor decât al altor
organe, datorită supravieţuirii pe
termen lung a acestor pacienţi
după remiterea episodului acut.
Această teorie, privind în special
legătura dintre IRA indusă prin fe-
nomenul de ischemie-reperfuzie și
riscul de a dezvolta o anumită for-
mă de cancer renal a fost testată de
o echipă multicentrică, rezultatele
studiului fiind publicate în Science
Translational Medicine*.
Apariţia și recurenţa
cancerului renal papilar
Prin analizarea bazelor de date
italiene și daneze s-a observat că
incidenţa IRA, cu cel puţin un an
înainte de diagnosticarea canceru-
lui renal, a fost mai mare decât cea
raportată în populaţia generală.
O altă observaţie importantă des-
prinsă dintr-un studiu unicentric
arată că IRA crește riscul de a dez-
volta cancer renal de tip papilar,
mai ales subtipul 2.
Rezecţia chirurgicală a forme-
lor localizate de cancer renal se
asociază cu un risc mai mare de
IRA din cauza clampării intraope-
ratorii a arterei renale, reducerii
masei de parenchim renal, hipo-
tensiunii arteriale intraoperatorii
și scăderii presiunii de perfuzie re-
nală. Prin analiza datelor rezultate
din studiul unicentric menţionat
anterior s-a observat că recuren-
ţa cancerului renal papilar a fost
semnificativ mai mare la paci-
enţii care au experimentat IRA
postoperator.
Ideea că IRA reprezintă un
factor de risc necunoscut anterior
pentru recurenţa cancerului renal
papilar a fost susţinută de rezul-
tatele unui studiu multicentric
italian, ce a urmărit pe o perioadă
de patru ani pacienţii care au efec-
tuat nefrectomii parţiale pentru timp între acest eveniment acut și este favorizată de activarea exa- de proteină NOTCH1 exprimată
formaţiuni tumorale renale. apariţia adenoamelor renale, ini- gerată a genei NOTCH1 la nivelul și prog­nostic în această formă de
ţial, și a cancerului renal papilar, celulelor epiteliale tubulare rena- cancer. S-a observat că la șoareci o
Stimularea căilor ulterior. Acest fenomen are loc le. Procesul este accelerat de apa- singură celulă progenitoare rena-
de proliferare celulară prin activarea unor căi ce stimu- riţia IRA, atât la șoareci, cât și la lă stă la baza expansiunii clonale,
Urmărind evoluţia animalelor lează creșterea celulară, diferite oameni, ceea ce promovează pro- existând similitudini între aceasta
de laborator la care a fost indusă în funcţie de subtipul neoplazic. liferarea celulelor progenitoare și celula umană care stă la originea
IRA unilateral s-a observat că exis- În ceea ce privește subtipul 2 de renale și mitoza aberantă. Există cancerului papilar renal.
tă o relaţie liniară și dependentă de cancer papilar renal, apariţia sa o relaţie indirectă între cantitatea *
https://stm.sciencemag.org/content/12/536/eaaw6003

Noi resurse pentru insuficienţa cardiacă

Insuficienţa cardiacă cu disfuncţie sistolică este subiectul cercetărilor privind noi mijloace
terapeutice. Un nou studiu, publicat în The New England Journal of Medicine, ne prezintă efectele
favorabile ale unei substanţe noi numite vericiguat*.

E ficacitatea și siguranţa acestui stimulator de guani-

lat ciclază au fost testate în cadrul unui studiu multi-
centric, randomizat, dublu-orb, placebo-controlat. Stu-
diul a inclus 5.050 de pacienţi cu insuficienţă cardiacă
clasa II-IV NYHA și cu fracţie de ejecţie a ventriculului
stâng sub 45%. Aceștia, cu istoric recent de spitalizare în
contextul insuficienţei cardiace sau istoric de tratament
diuretic parenteral, au fost randomizaţi către vericigu-
at, cu o doză-ţintă de 10 mg per os, sau către placebo,
asociat medicaţiei de fond. Pacienţii au fost urmăriţi în
medie 10,8 luni, cu monitorizarea apariţiei primei spitali-
zări cauzate de decompensarea insuficienţei cardiace sau a
mortalităţii de cauză cardiovasculară. La cei cu insuficien-
ţă cu risc înalt, incluși în studiu, rata acestor evenimente a
fost semnificativ mai redusă în grupul tratat cu vericiguat
(35,5% versus 38,5%), cu preţul unor reacţii adverse precum
hipotensiunea arterială simptomatică și sincopa.
*
https://www.nejm.org/doi/pdf/10.1056/NEJMoa1915928