Tipuri de decoruri

ARGUMENT

Decorarea meselor şi a saloanelor cu flori şi plante ornamentale este o

modalitate uzuală de realizare a unei atmosfere plăcute, de destindere şi încântare.
De asemenea, există posibilitatea integrării în structura salonului a unor elemente
care să intimideze atmosfera (colorarea pastelată a pereţilor sau realizarea unor
pereţi falşi, de o formă deosebită, cu suprafeţe curbate, rotunjite sau dimpotrivă care
conţin linii frânte, simetrice sau asimetrice, introducerea unor becuri ascunse, diferit
colorate) sau se pot expune acvarii cu peşti, sculpturi, care să corespundă
specificului restaurantului.
Estetica aranjării meselor într-un restaurant joacă un rol foarte important într-o
unitate de alimentaţie publică, ea punând în valoare măiestria şi pregătirea
profesională a ospătarilor.
Elementele de decor necesită imaginaţie şi o temeinică pregătire profesională
din partea executantului, deoarece se realizează manual, executarea atentă şi corectă
a decorurilor constituie cheia succesului unui restaurant.
Pentru ca decorul să îmbrace o formă placută ochiului, trebuie să se ţină seama
de forma şi mărimea lui în raport cu suprafaţa pe care va fi aranjat.
Decorurile trebuie să fie alese respectând armonia de culori, evitându-se
culorile prea vii, care prin stridenţa lor devin dezagreabile.
Identificarea elementelor de decor se poate face după caracteristicile acestora:
respectarea cu fidelitate a formei, aspectului şi culorii obiectelor din natura pe care le
reprezintă.
Prin intermediul elementelor din diferite materiale ambianţa sǎlii de mese a
unui restaurant devine placutǎ şi atractivǎ, crescând astfel mulţumirea clienţilor şi
prestigiul unitǎţii.
Tipuri de decoruri:
Cap. I Caracterizarea tipurilor de decoruri;
Cap. II Decoruri pentru diferite evenimente.
În primul capitol se vorbeşte despre caracterizarea tipurilor de decoruri, care
face referire la decorurile din incinta unui restaurant acestea fiind: decorurile murale;
decorurile pentru mese; decorurile pentru scaune; decorurile pentru încăpere;
decorurile pentru exteriorul clădirii, fiecare făcând referire la modul în care acestea
sunt decorate.

1
 Tipuri de decoruri

În cel de-al doilea capitol se vorbeşte despre decorurile pentru diferite

evenimente.
Decorurile trebuie să se armonizeze cu evenimentele pentru care sunt
realizate, ele schimbă realitatea, o fac nouă, spectaculoasă, fastuoasă, sofisticată.
Un decor prea încărcat în loc să destindă atmosfera, mai mult o îngreunează.
De aceea se recomandă ca pentru fiecare eveniment în parte să se păstreze o
anumită modalitate de decorare. De asemenea, decorul trebuie astfel gândit încât să
se adapteze specificului unităţii, tipului de masă, numărului de invitaţi, formei de
aranjare a meselor.
Nu este nevoie de o ocazie festivă pentru a ne bucura de naturaleţea,
frumuseţea şi luminozitatea naturii, cu toate acestea simţim nevoia aducerii în
interioare a unui strop din preaplinul ei mai ales când dorim să sărbătorim ceva, iar
atunci tot natura ne învaţă să o copiem sau să o punem în slujba noastră, realizând
decoruri din flori, pânză, pietricele, legume, rămurele, frunze sau din alte obiecte.
Decorul de interior, se desprinde acum tot mai mult de domeniul din care face
parte, căpătând statutul de disciplina de sine stătătoare ce presupune îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţa prin crearea unui ambient ce îmbină atât principii estetice, cât şi
de ergonomie şi antropologie ce cresc funcţionalitatea şi calitatea spaţiilor interioare.

2
 Tipuri de decoruri

Cap I. Caracterizarea tipurilor de decoruri

În incinta restaurantului pot exista următoarele tipuri de decoruri:
1.1. Decoruri murale;
1.2. Decoruri pentru mese;
1.3. Decoruri pentru scaune;
1.4. Decoruri pentru încăpere;
1.5. Decoruri pentru exteriorul clădirii.

1.1. Decorurile murale sunt cele care se referă la pereţii interiori, de regulă,
dar şi la cei exteriori ai clădirii, prin formele pe care le creează ei sau prin ceea ce se
poate ataşa lor.

Pereţii sunt ei înşişi elemente care constituie decoruri, prin următoarele

posibilităţi:
pe introducerea în astfel de pereţi sau în pereţi din cărămidă sau BCA a
cărămizilor din sticlă, incolore sau diferit colorate, cunoscute şi sub denumirea de
cărămizi tip Nevada, realizând astfel o deschidere a spaţiului sau iluminarea mai
bună a acestuia;
introducerea în pereţi a acvariilor de dimensiuni mai reduse sau mai mari, ori
crearea unor pereţi din sticlă securizată care să poată constitui baza unor pereţi de
acvariu;
în pardoseli se pot introduce, de asemenea, scoici, nisip, pietricele, sau flori care
să fie protejate de geam securizat şi iluminate de spoturi ascunse.
Pereţi se pot fixa unele elemente care au rolul de a deschide spaţiul, de a-l
intimiza sau de a-l personaliza:
montarea de oglinzi pe plafon sau pe pereţi are rolul de a lărgi spaţiul şi de a crea
o senzaţie de confort şi dinamism;
vopsirea monocromă sau policromă a pereţilor, fără a exagera în folosirea
culorilor.
De regulă, având în vedere faptul că un salon de restaurant este un spaţiu destinat
deopotrivă refacerii forţelor dar şi relaxării, culorile predominante ar trebui să fie
calde, pastelate, combinate cu gust astfel încât să nu creeze o stare de disconfort.

3
 Tipuri de decoruri

În afară de aceste posibilităţi, care sunt mai costisitoare şi se pot realiza doar
din construcţie sau la reamenajări, se poate realiza decorarea pereţilor astfel:
prinderea de pereţi a tablourilor, care să fie concordante cu specificul unităţii (la
restaurantele vânătoreşti să prezinte scene de vânătoare, la crame-scene de la culesul
sau procesarea strugurilor);
prinderea sau aşezarea pe suporturi de tip pervaz a jardinierelor, a ştergarelor,
străchinilor pentru un decor rustic;
lipirea de materiale decupate (flori, nori, gărgăriţe) pentru o aniversare de copil;
fixarea cu scotch a baloanelor cu aer; acestea pot fi aranjate sub diferite forme în
funcţie de eveniment; culoarea sau combinaţia de culori se alege în ton cu
mobilierul, având în vedere culoarea pereţilor şi tipul mesei;
prin fixarea de console, etajere, pe care se găsesc vase cu flori sau obiecte de
inventar specifice unităţii;
prin prinderea directă a obiectelor destinate decorului pe pereţi;
prin utilizarea paravanelor, care sunt pereţi subţiri, formaţi dintr-un număr variabil
de panouri articulate, mobile şi repliabile, care pot delimita spaţiile din încăpere.

4
 Tipuri de decoruri

Căptuşit cu mătase, cu tapiţerie sau cu hârtie migălos pictată el va da un farmec

aparte salonului. Lucrat din bambus sau alte materiale uşoare, naturale, va aduce o
notă de exotism încăperii. Lucrat dintr-o stofă cu motive populare, va întregi
aspectul rustic al salonului. Toate aceste modalităţi de realizare a decorurilor murale
trebuie să fie în strânsă legătură cu specificul unităţii şi cu categoria acesteia.

1.2. Decorurile pentru mese

sunt cele care pot fi plasate pe mese, fără
să stânjeneacă consumarea preparatelor
sau a băuturilor, putând face parte din
inventarul textil sau nu. Un decor pentru
masă poate fi realizat dintr-o faţă de
masă de o culoare deschisă, un napron
care să contrasteze şi şervete pentru
fiecare client confecţionate din acelaşi
material cu faţa de masă. Materialul din
care se confecţionează aceste obiecte de
inventar, culoarea, imprimeul sau
modelul din ţesătură trebuie cu atenţie

5
 Tipuri de decoruri

alese pentru a se asocia corespunzător celorlalte decoruri care contribuie la definirea

stilului, specificului restaurantului.
Mai ales la restaurantele cu servire rapida sau la pizzerii, bistrouri, baruri de
zi se practică marcarea locurilor la masa
prin folosirea suporturilor din material
plastic, foarte viu colorate. La unităţile
cu specific sunt confecţionate din
împletituri care se armonizează cu
celelate elemente folosite la decor. Un alt
element de decor si totodată, de reclamă,
poate fi considerate lista meniu introdusă
într-un suport transparent de plastic, care
se sprijină pe un picioruş din acelaşi
material.

Desigur decorul care nu ar trebui să

lipsească de pe mesele restaurantelor este
cel oferit de flori. O singură floare pusă
într-un vas potrivit cu dimensiunea ei şi a mesei poate schimba radical aspectul
salonului. În aranjamentele florale sub forma de gaşpouri se vor introduce flori
selectate cu atenţie, la care se vor adăuga frunze de ferigă sau crenguţe de brad, care
să se armonizeze între ele.

La cină se mai pot folosi şi decoruri din:

lumânărele parfumate în mici vase de ceramică;
suporturi cu lumânări festive.

1.3. Decorurile pentru

scaune sunt husele pentru scaune care
se pot schimba, în funcţie de caracterul
evenimentului la care se participă, sau pot
exista perne care se ataşează unor scaune
din răchită sau din fier forjat care se
folosesc mai ales în grădinile de vară.

Materialul care se foloseşte pentru

confecţionarea tapiţeriei scaunelor,
fotoliilor, taburetelor, trebuie să fie în
concordanţă cu celelalte elemente de decor.
6
 Tipuri de decoruri

Materialele folosite îndeplinesc următoarele condiţii:

bună rezistenţă în folosire;
imprimate sau uni;
cu un tuşeu plăcut, neşifonabile.

1.4. Decorurile de încăpere sunt cele care au scopul de a crea o ambianţă

plăcută în toate spaţiile în care au acces clienţii, încă de la intrarea în unitate. Florile
şi plantele ornamentale constituie unul din factorii importanţi în decorarea interioară
a spaţiilor de primire (holuri) şi a spaţiilor de servire (saloane).

Pentru acest scop se pot folosi jardiniere sau alte vase cu plante verzi sau
înflorite, de diferite specii si culori, preferând degradeurile de culoare. Materialul şi
stilul jardinierelor trebuie să fie în concordanţă cu specificul arhitectonic al localului.
Spre exemplu, ele pot fi construite din:
fier forjat sau din bronz pentru un salon în care linia este de epocă;
din cupru, lut ars, împletituri, pentru un decor rustic;
şi din metal inoxidabil sau fibră de sticlă, mase plastice pentru un decor
contemporan.
Întotdeauna aceste decoruri au rolul de a sparge volumul mare al unor încăperi,
de a asigura intimitatea necesară în astfel de spaţii. Se pot utiliza şi varietăţi de flori
ornamentale, flori de mărimi diferite, varietăţi în degradeuri de verde, plante
urcătoare în locuri înalte, chiar şi combinaţii cu flori artificiale într-o masă de
frunziş.

7
 Tipuri de decoruri

Pot fi incluse în decorul de ambient şi căderile de apă sau artezienele, ambele

fiind create artificial, sau pot constitui chiar punctul de atracţie majoră în cazul în
care există izvoare subterane captate în incintă.
1.5. Decoruri pentru exteriorul clădirii
Amenajarea exterioară a unităţii cu elemente care se regăsesc şi în decoraţiunile
interioare, ajută la persona-lizarea restaurantului, la promovarea unităţii.

Realizarea unor casete

florale, sau a fântânilor
arteziene false, în care vegetaţia
natural este ingenios îmbinata
cu cea artificială, de o calitate
ce o face aproape imposibil de
diferenţiat, sunt apreciate şi
asigură de fapt atmosfera de
care turistul are nevoie la
intrarea în unitate.

Se pot amenaja spaţii care să

includă:
eleşteu;
pirostrii cu ceaun;
căpiţe de fân;
umbrare, pergole, foişoare;
arbuşti sculptaţi sub diferite forme.

8
 Tipuri de decoruri

Cap II. Decoruri pentru diferite evenimente

Adaptarea decorului la eveniment
Cuprinde:
2.1. Decoruri pentru diferite aniversări;
2.2. Decoruri pentru sărbători oficiale;
2.3. Decoruri pentru sărbători religioase;
2.4. Decoruri pentru diferite tipuri de unităţi;
2.5. Decoruri pentru diferite tipuri de mese.

2.1. Decoruri pentru diferite aniversări

Ziua de naştere a unui copil va fi întregită de un decor format din flori albe sau
de culoare deschisă, de panglici sau ghirlande multicolore, de baloane dispuse în
unele colţuri ale încăperii sau din care se realizează diferite figurine, sau prin
amenajarea sălii cu figure ale personajelor îndrăgite de copii, prin decupare din folie
autocolantă şi lipire pe diferite suporturi.

Se pot realiza decoruri florale mici pe mese, care să ‘’ascundă’’ între ele acadele.
Decorul se întregeşte cu ataşarea huselor pentru scaune din materiale adecvate.

9
 Tipuri de decoruri

Zilele de nastere ale tinerilor pot fi marcate mai deosebit dacă se realizează
decoraţii din flori albe, roşii, violet, sau multicolore, evitând culorile închise care
dau o senzaţie de umbră, de tristeţe chiar.

Pot fi aranjate pancarte pe care sa fie înscris ‘’La mulţi ani’’, se pot realiza afişe
cu cântăreţi sau sportive, sau actori îndrăgiţi de tânara generaţie. Decorurile realizate
din baloane sunt mult îndrăgite de adolescenţi şi tineri. Baloanele pot fi umplute cu
gaze mai grele decât aerul şi rămân la nivelul podelei, sau se pot umple cu gaze mai
uşoare şi se ridică spre tavan.

Zilele onomastice sunt cele care celebreaza numele cuiva într-o zi sfântă
menţionată în calendarul creştin. Se ţine cont de vârsta celui sărbătorit, de dragostea
sa pentru diferite tipuri de flori, de sezonul în care ne aflăm. Pentru realizarea
decorurilor florale la onomastica unui copil se pot folosi flori gingaşe, de culori şi
forme delicate (anemone, boboci de trandafiri, garofiţe, frezii, viorele, panseluţe) sau
pot fi folosite florile viguroase, cu tija puternică precum trandafirii, garoafele roşii
sau albe, ori crizantemele pentru sărbătorirea unui bărbat.

10
 Tipuri de decoruri

La mese de logodnă şi căsătorie se pot folosi flori albe, care simbolizează

puritatea, sau colorate în culori pastelate-roz pal, galben deschis. De asemenea,
scaunele pot fi îmbrăcate în huse din satin sau mătase care sunt pe aceeaşi gamă
coloristică, ca şi feţele de masă sau naproanele, şervetele.
Un decor uşor de obţinut este cel
din hârtie glacée decupată sub forme
diferite (inimioare, steluţe, feţe
zâmbitoare), care se pretează
evenimentului aniversat.
Cuplurile pot aniversa la 25 de ani
de la căsătorie ‘’nunta de argint’’ şi la
50 de ani ’’nunta de aur’’. La nunta de
argint se pretează utilizarea tacâmurilor
argintate, a şervetelor în formă de
lumânare, care vor fi prinse cu inele sau
şnururi cu tentă argintie. Decorul floral
central este recomandat să conţină două
inele înlănţuite (pot fi realizate din carton îmbrăcat în staniol), iar frunzele pot fi
pulverizate cu spray argintiu. La nunta de aur se vor realiza corespunzător aceleaşi
decoruri, decorul floral poate conţine şi spice de grâu, simbol al trăiniciei
sentimentelor.

2.2. Decoruri pentru sărbători oficiale

La sărbători oficiale, cum ar fi zilele naţionale ale unor state, se pot realiza
decoraţii din baloane colorate şi aranjate conform steagului naţional respective, sau
steagul poate fi realizat dintr-un covor de flori colorate. La un anumit moment al
sărbătorii pot fi eliberate baloanele, care să ‘’acopere’’ cerul de deasupra
participanţilor la eveniment.
În cazul unei promovări în ierarhia unei
firme sau a unei aniversări pentru o firmă se
folosesc, în funcţie de sezon, flori roşii-
trandafiri, garoafe, lalele. La dineul de gală, care
are un caracter mai elegant şi se pretează acestor
evenimente, se impun măsuri speciale pentru
florile fragile, cum ar fi orhideele, liliacul,
trandafirii, lalelele, care pot fi puse în tuburi de
sticlă sau plastic, cu apă, închise cu dop de
cauciuc. Decorul de la masa principală se poate
11
 Tipuri de decoruri

repeta şi la celelalte mese, bineînţeles respectând proporţiile. Pentru a realiza o

dispunere alternantă, culoarea principală, dacă se doreşte, poate fi schimbată. Seara
dau un aspect mai plăcut, sfeşnicele cu lumânări montate în centrul mesei sau chiar
introduce în aranjamentul floral central, urmând ca aranjamentele mai mici să fie
distribuite spre extremităţi, se realizează printr-un decor floral voluminos, de
calitate, care atrage privirile invitaţilor chiar de la intrare.

2.3. Decoruri pentru sărbători religioase

La sărbătorile religioase mari, care pot fi celebrate atât în cadrul propriei case,
împreună cu familia şi cu prietenii, dar şi în saloanele restaurantelor se recomandă o
decorare sobră, elegantă, care să nu facă abuz de elemente decorative, dar care să se
potrivească evenimentului.
Cu ocazia sărbătorii Paştelui decorurile vor cuprinde ouăle roşii, în mod obişnuit
dar sunt mai atrăgătoare coşuleţele din împletituri, cu ouă multicolore aşezate pe un
strat de hârtie creponată verde tăiata fâşii sau chiar pe iarba proaspătă ori grâu.
Decorul poate să conţină şi iepuraşi sau fluturaşi din carton sau ipsos colorat, fixate
pe sârmuliţă sau agăţaţi din plafon de un fir de gută.

În aceste decoruri pot fi incluse şi

figurine mici care reprezintă găinuşe sau
ouşoare.
Decorurile florale vor cuprinde
flori albe şi specifice sezonului - narcise,
liliac, lalele, ghiocei, zambile, sau
crenguţe înflorite de măr, vişin, cais etc.
În aceste aranjamente florale se pot
monta şi lumânări albe sau colorate
într-o singură nuanţă.
Astfel, de Crăciun se pot realiza decoraţii care include neaapărat brăduţul
împodobit, coroniţe aranjate, sau crenguţe de brad, conuri de brad, globuleţe,
lumânărele, îngeraşi sau moşi Crăciun micuţi, beteală, ghirlande din hârtie
creponată, beculeţe colorate diferit sau cu lumină intermitentă, lumânări monocolore
sau bicolore.

Masa de Revelion se organizează în unităţile de servire, decorurile specifice

acestui tip de masă fiind eventual reprezentate de:
crenguţe sau ghirlande din brad, naturale sau artificiale;
12
 Tipuri de decoruri

brad împodobit şi coroniţe decorate;

gaşpouri pe mese, care include o crenguţă de brad;
lumânări, sfeşnice;
măşti sau jucării de sezon;
fructiere cu fructe;
urarea ‘’La mulţi ani!’’, urmată de anul în care tocmai se va intra, înscrise pe
peretele opus intrării în salonul de servire.

Prin tradiţie, la români se obişnuieşte realizarea de coroniţe care se pot fixa la

intrarea în restaurant sau se aşează pe mese.
Pentru confecţionarea coroanelor se folosesc ca umplutură ramurile tinere de
brad şi molid, ramurile de mahonia, ilex şi frunzele de ferigă.
Scheletul coroanelor se face de formă geometrică (rotundă, ovală ori
cordiformă).
Coroanele se realizează îmbrăcând cu verdeaţă (brad, mahonia, ilex, frunze de
stejar şi altele), scheletul confecţionat din sârmă, lemn sau paie, după care se leagă
florile, repartizându-le de la centru spre exterior în mod armonios. Combinaţia de
verde şi portocaliu creează senzaţia de bucurie, optimism, împliniri. Florile cu codiţă
slabă se întăresc cu sârmă (garoafele, lalele, dalii şi altele).
O coroniţă se realizează astfel:
materialele se iau din natură: fructe de păducel (portocalii), fructe de hamurz

13
 Tipuri de decoruri

(albe), iederă, crengi de tuia şi de tisa, coroniţă de paie, lumânări şi sârmă;

crenguţele se taie la 4-5 cm, se prind în buchetele egale şi se fixează în jurul

coroniţei de paie;
se înfăşoară cu sârmă şi se prind bine;

pe coroniţă se fixează crenguţe cu fructe decorative, eventual cu sârmă;

se aleg lăstari lungi de iederă şi se fixează tot cu ajutorul sârmei;
sârmă groasă se încălzeşte la foc, apoi se înfige cel puţin 2 cm prin fiecare
lumânare. Lumânările prinse cu sârma se fixează apoi în coroniţă; ele au nevoie de o
stabilitate mare.

2.4. Decoruri pentru diferite tipuri de unităţi

După specificul lor restaurantele pot fi clasificate astfel:

restaurante clasice;
restaurante specializate (pescăresc, vânătoresc, rotisserie, pensiune);
restaurante cu specific (cramă, cu specific local, zonal sau naţional).

Restaurantele clasice:
au ca decor elemente care ţin de arhitectura şi construcţia lor;

14
 Tipuri de decoruri

ornamente din ipsos, scafe realizate cu rigips;

tablouri şi oglinzi înrămate (în concordanţă cu mobilierul);

corpuri de iluminat pline de eleganţă şi strălucire;

mobilier constând în canapele, mese, scaune, din lemn cu tapiţerie în ton cu

pereţii;

vase mari cu flori de interior (colocazie, ficus sau ficus Benjamin, draccena,
palmier), care sunt puse pe lângă stâlpi de susţinere, pereţi, în colţurile sau în centrul
saloanelor;
inventarul textile este de foarte bună calitate şi este asortat cu tapiţeria şi cu
culoarea pereţilor;
decoraţiile florale vor include, în funcţie de eveniment şi de tipul de masă, mici
vaze din loc în loc pe mesele;
disparate, sau un aranjament mare pe mesele centrale, regăsit în formă mai mică şi
pe celelalte mese.
Restaurantele specializate sunt reprezentate de restaurantul pescăresc,
restaurantul vânătoresc, rotiseria şi zahanaua:

15
 Tipuri de decoruri

 restaurantul pescăresc:

poate fi decorat cu plase de pescuit, năvoade, unelte de pescuit şi îmbrăcăminte

corespunzătoare;

se pot amenaja colţuri în care să existe împletituri din papură, stuff, pietre de râu,
pereţii se pot vopsi conţinând medalioane pescăreşti;
vesela poate fi comandată să fie cu acelaşi tip de desen.

 restaurantul vânătoresc:

deţine diferite trofee de vânătoare-blănuri, păsări împăiate, coarne de animale,

tablouri cu scene de vânătoare;

16
 Tipuri de decoruri

unelte specifice vânătorii, alături de elemente care ţin de specificul naţional,

ştergare, mobilier din lemn cu tentă învechită prezenţa şemineurilor;
ţinuta ospătarilor este deosebită (pantaloni strânşi pe picior, cămăşi, veste din
piele, cizme, pălării cu pene).
 zahanaua:
pregăteşte şi serveşte produse din carne;
prezintă privirii consumatorilor fie butucul de carne şi masa de lucru, fie grătarul
şi rotisorul;
pot fi montate în salon vitrine de prezentare a preparatelor;
mobilierul poate fi executat din lemn masiv lăcuit, iar inventarul textile este din in
sau cânepă;
decoratiile sunt simple şi rustice-satâre şi butuci de carmangerie, blaturi din lemn,
batşniţele.
 restaurantul dietetic şi cel lacto-vegetarian:
sunt unităţi care trebuie să asigure o dietă cât mai apropiată de natură şi cât mai
echilibrată, deci şi decoraţiile vor respecta acest specific;
se pot realiza decoruri florale mici, din flori de sezon sau din legume şi fructe, din
seminţe;
pereţii pot fi acoperiţi parţial cu fototapet reprezentând natura.

Restaurantele cu specific sunt reprezentate de restaurantul cu specific naţional şi

local, sau de cramă:

 restaurantul cu specific rustic:

este amplasat, de regulă, într-o zonă pitorească, de deal sau de munte, dar poate fi
17
 Tipuri de decoruri

amenajat şi în spaţiile aglomerate ale oraşelor;

reprezentând o posibilitate de reîntoarcere binevenită la tradiţional, la românesc şi
deci de reîncărcare atât psihică, cât şi fizică;

într-un astfel de restaurant mesele şi scaunele vor fi din lemn lăcuit sau băituit,
inventarul textile va cuprinde feţe de masă, şervete, naproane, care să amintească de
ştergarele tradiţionale, tacâmurile sunt din lemn sau dacă nu se expun în suporturi
din lemn, farfuriile, paharele sunt înlocuite de strachini din lut sau ceramică, platouri
scobite în lemn.
 cramele:
pot fi amenajate în subsolul clădirilor, sau la parterul lor, pentru a menţine cât
mai bine calităţile vinurilor, prin întreţinerea unei temperaturi cât mai constante;

tablourile şi tapiţeriile cu peisaje viticole, sau ustensilele care vizează

preocupările decorative, contribuie de cele mai multe ori la crearea intimităţii,
căutată de foarte mulţi consumatori.

18
 Tipuri de decoruri

2.5. Decoruri pentru diferite tipuri de mese

Decorurile pentru mesele obişnuite se aleg în funcţie de forma şi mărimea

meselor, de numărul invitaţilor, realizându-se un decor rotund, pătrat sau oval.
Astfel pentru o masă pentru 10 persoane se recomandă un singur decor central (25
cm lungime şi 6 cm lăţime), pentru o masă la care sunt aşteptate 16 persoane se
pregăteşte un decor central ca cel prezentat anterior, la care se adaugă alte două mai
mici (10 cm lungime şi 6 cm lăţime), care se plasează spre capetele mesei.

În cazul meselor festive de tip banchet se pot realiza decoruri care să fie plasate
în centrul său în faţa meselor de onoare, în formă mai elegantă şi aleasă cu grijă,
folosind flori care se pretează evenimentelor sărbătorite.

Dacă se foloseşte o asociere a meselor sub formă de ‘’I’’, lungimea fileului

necesar fiind de 15m, se vor putea realiza un decor central de 90-100cm şi alte două
decoruri laterale de 60-70cm.

Decorurile pot fi plasate şi în interiorul meselor reunite sub formă de ‘’o’’, dar
pentru că sunt mai greu de observat se recomandă supraînălţarea suportului lor. Se
poate realiza un aspect plăcut prin presărarea pe masă a petalelor de floare sau prin
prinderea de faţa de masă a florilor sau a frunzelor, a ferigilor sub formă de
ghirlande. Din baloane se pot obţine decoruri sub formă de flori fixate pe pereti sau
la ferestre, buchete de flori, ghirlande, arcade, tuneluri etc.

Se pot realiza buchete de flori din baloane astfel:

19
 Tipuri de decoruri

se aleg baloanele de culoare şi formă (inimioară, rotunde, sub formă de pară) în

funcţie de eveniment.

Baloanele se pot personaliza:

se selectează baloanele pentru buchetul de flori în funcţie de formă, culoare,
mărime;
se umflă baloanele cu heliu (gaz mai uşor ca aerul);
se umple un balon cu apă şi se leagă la partea superioară cu rafie sau cu gută;
se introduce balonul respectiv într-o vază (cupă, bol mic);
în funcţie de mărimea buchetului, din baloanele umflate se aleg 3, 5, 7 bucăţi, care
se leagă cu rafie, de preferinţă de culoare verde pentru a imita codiţa, sau cu gută,
după fantezia lucrătorului, de balonul umplut cu apă (acesta reprezintă baza
buchetului);
buchetul realizat se aşează pe masă sau în faţa mesei.
În cazul acţiunilor de protocol se preferă aranjamentele mai mari, dar care
trebuie să se armonizeze cu volumul salonului în care se desfăşoară acţiunea.
Mesele bufet pentru cocteiluri, recepţii, sau alte ocazii festive, la care invitaţii
nu iau loc la mese, vor avea ca decor un aranjament floral grandios care trebuie
realizat în concordanţă cu salonul, cu numărul, mărimea şi modul de amplasare al
bufetelor care urmează să fie amenajate.
La dineul de gală se vor realiza decoruri care să includă flori deosebite (orhidee,
crini imperiali, flori de Strelitzia sau Anthurium), pentru care se impun precauţii
speciale ca să işi păstreze turgescenţa.

20
 Tipuri de decoruri

Decorul de la masa principală se poate repeta la celelalte mese, desigur

respectând proporţiile.
Pentru a realiza o alternare binevenită se recomandă schimbarea culorii
principale a decorului.
Seara se pot aduce sfeşnice cu lumânări sau lumânările pot face parte integrantă
din decorul floral.

Bibliografie

1. Blithe, J., Comportamentul consumatorului, Editura Teora, Bucureşti, 1998.

2. Florea, C-tin., Îndrumar pentru unităţile de alimentaţie publică, Editura tehnică,
Bucureşti, 1988.
3. Florea, C-tin., Manualul ospătarului, Editura Sun graphic, 2004.
4. Hanişch, Horst, Şerveţele şi mese festive, Editura Aquila ’93, Oradea.
5. Mihai, Ş., (coordonator), Alimentaţie publică şi turism – Manual pentru clasa
a IX-a, Editura Niculescu ABC, Bucureşti, 2004.

21
 Tipuri de decoruri

ADRESE WEB

www.regielive.ro
www.casacuflori.ro
www.americancatering.ro
www.nunţi.ro

22