Morfopat. Sem II.

Grile

PATOLOGIA DE GLANDA MAMARA

1. Care e caracteristica histologica hallmark a carcinomului invaziv lobular de san?

A. Aranjament pseudoglandular
B. Infiltratia celulelor individuale in stroma
C. Excrescente papilare
D. Stroma cu hipercelularitate cu atipii … celulare

Carcinomul lobular infiltrat apare clinic la bolnavele in varsta, aspectul tumorii fiind asemanator cu
alte forme de cancer.
Microscopic, tumorile sunt formate din celule mici, predominante, care infiltreaza stroma si
prezinta un aranjament liniar “in sir indian”.

2. Care tumora benigna de san e legata de dezvoltarea carcinomului de san in special?

A. Ectazia ductelor
B. Necroza lipidica
C. Schimbari fibrochistice
D. Fibroadenom
E. Papilom intraductal

Etiologia dezvoltarii carcinomului de san nu este cunoscuta in intregime, dar s-au descoperit urmatorii
factori de risc: varsta peste 40 ani, antecedente familiale, nuliparitate sau varsta tarzie la care apare
prima sarcina, cancerul de san in antecedente, istoricul de leziuni fibrochistice, mediu hormonal
advers.

3. Care e unitatea structurala primara a glandei mamare?

A. Duct
B. San
C. Sinus
D. Lobul
E. Patrulater

4. Care e cea mai comuna tumora benigna in premenopauza?

A. Fibrom chistic

1
 B. Fibroadenom
C. Lipom
D. Papilom intraductal
E. Hemangiom

Fibroadenomul este cea mai obisnuita tumora benigna a sanului la femei. Se dezvolta ca rezultat
al cresterii unor arii focale ale sanului la estrogeni. Tumora apare la bolnave tinere si se dezvolta
oricand dupa pubertate si oricand inainte de 30 ani.

5. O femeie cu mamelon bogat vascularizat poate avea posibil:

A. Displazie Pajet la nivel mamelonar
B. Papilom intraductal
C. Carcinom medular
D. Carcinom mucinos
E. carcinom intraductal

Papilomul intraductal apare la femeile la menopauza ca mici mase localizate in regiunea

mamelonului. Frecvent, leziunea este palpabila, dar atrage atentia aparitia unui fluid sanguin prin
mamelon, mai frecvent in leziunea benigna decat in cea maligna.

6. Care din transformarile sanului este cea mai posibila in timpul lactatiei sii hranirii la san:
A. Mastita cronica
B. Ectazia ductelor
C. Necroza tesutului adipos
D. Mastita acuta
E. Transformare fibrochistica

Mastita acuta este deobicei o complicatie care apare in timpul lactatiei (mastita puerperala).
Agentii etiologici sunt de obicei stafilococi sau streptococi care patrund prin fisurile mamelonului.
Sanul este tumefiat, eritematos, dureros.

7. Care din urmatoarele e cel mai comun tip de cancer de san:

A. intraductal
B. medular
C. papilar

2
 D. mucinos
E. cu infiltratie ductala

Carcinomul ductal reprezinta majoritatea cancerelor de san; tumora are o reactie desmoplastica
severa cu abundent tesut conjunctiv in care sunt identificate celulele tumorale; acestea variaza in talie
(sunt pleomorfice), au nucleoli proeminenti si frecvent formeaza structuri glandulare.

8. Pentru diagnosticul carcinomului in situ cel mai frecvent:

A. disectia nodulului limfatic axilar
B. excizie si radioterapie
C. examinare fizica atenta ce va determina mase in san contralateral la 20% din pacienti cu
carcinom lobular in situ la un san.
D. Pacient cu risc crescut pentru cancer invaziv de san
E. Nu e normal la femeile in premenopauza

Carcinomul intraductal (in situ) reprezinta 5-10% din toate cancerele mamare. Tumora este
pastrata in sistemul ductal si membrana bazala este intacta, avand drept factor de risc varsta de peste
40 ani (premenopauza). Aproximativ 20-25% din cancerele invazive de san pot distruge peretele si
deveni carcinoame invazive.

9. In SUA cea mai frecventa cauza de deces la femeile sub 50 ani:

A. leucemia
B. IMA
C. Cancer de san
D. Carcinom de plaman
E. Carcinom cervical

Cancerul de san ocupa primul loc in decesul femeilor in varsta de peste 40 ani. Aproximativ o
femeie din 13 (8%) dezvolta un cancer de san. Incidenta cancerului de san control la bolnavele care au
cancer de san cunoscut este mai mare decit incidenta cancerului de san primar in ansamblul
populatiei.

10. Tumora phylloides – chistosarcom au ca statut:

A. tumora e frecventa inainte de menopauza
B. tumora a fost o masa ce creste greu
C. tumora metastazeaza prima data in ganglionii limfatici regionali

3
 D. metastaze distante constituite din celule maligne stromale

Chistosarcomul phylloides malign apare la femeile in varsta (menopauza). Tumorile sunt agresive
(cresc rapid), avand capacitatea de a metastaza pe cale sangvina. Metastazele apar in orice organ,
imprastierea fiind hematogena si nu via limfatica.

11.Factorul important de prognostic pentru pacientii cu carcinom de san include urmatoarele, cu

exceptia:
A. varsta pacientului
B. tipul histologic al tumorii
C. prezenta receptorilor pentru estrogeni ai tumorii
D. prezenta metastazelor
E. localizarea in san

Etiologia carcinomului de san include urmatorii factori de risc: varsta peste 40 ani, cancerul de san
in antecedente, istoricul de leziuni fibrochistice, mediu hormonal advers, prezenta metastazelor.
Localizarea in san nu este un factor important de prognostic.

12. Care din urmatoarele sunt caracteristici pentru schimbari fibrochistice, cu exceptia:
A. hiperplazia epiteliului ductal
B. schimbari chistice microscopice
C. transformari agresive (?) ale ductului epitelial
D. adenopatie
E. limfoadenopatie axiala

13. Toate urmatoarele sunt posibile pentru etiologia ginecomastiei adolescentilor, cu exceptia:
A. hipertrofie lobulara
B. estorogeni exogeni
C. unele tumori testiculare
D. pubertate
E. ciroza hepatica

Sanul masculin nu este alcatuit din lobi.

PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

1. Un pacient cu rabie are caracteristici histologice la nivelul creierului:

A. … corpi Lervy
B. incurcaturi neurofiliare
C. corpii Negri
D. …. Corpi

4
 E. placi amiloidale

Clinic, bolnavul turbat netratat dupa o luna de la muscatura (la membrele inferioare) arata
slabiciune si hidrofobie progresiva pana la deces. Morfologic virusii infecteaza SNC-ul, distrug neuronii
si produc o glioza reactiva. Corpii Babes-Negri sunt prezenti.

2. Astrocitomul cerebelului se caracterizeaza prin:

A. recurente multiple
B. rata de supravietuire scazuta
C. deficit neurologic continuu pe mult timp in timpul terapiei
D. in adolescenta si copilarie are..
E. transformare Glioblastica

3. Femeie de 27 ani cu orbire in partea dreapta si slabiciune la nivelul piciorului stang, nu are
istoric de traume dar totusi a experimentat episoade similare cu 8 luni inainte si a fost diagnosticata
ca avand meningita aseptica. Cel mai probabil diagnostic este:
A. carcinomatoza meningeala
B. scleroza multipla
C. anemie pernicioasa
D. meningita la ..
E. tabes dorsal

4. Un barbat de 39 ani se plange de pierderea a auzului in perioade de 2 ani. Cu exceptia durerii de

cap ocazionale nu are alte dureri. Pierderea senzitivo-neuronala a auzului e de partea stanga. RX arata
o masa de 1,5 cm in unghiul cerebelo-pontin stang. Masa e cel mai posibil sa fie:
A. Tumora meningeala (meningiom)
B. abces tuberculos
C. glioblastom
D. Schwannom
E. Tumora metastatica din plaman

5. Un barbat de 31 ani cu dificultati in deplasare si cu policitemie (hematii scazute). Istoricul

familiar releveaza prezenta in familie a tumorilor de creier si rinichi la mai multi membri. CT cerebral
evidentiaza leziuni vasculare ale creierului. Cel mai probabil diagnostic:
A. astrocitom
B. meduloblastom
C. hemangioblastom
D. tumora ependimara
E. glioblastom cu multe forme

5
 6. O femeie de 28 ani cu slabire generalizata progresiva si cu diplopie recenta. Examenul fizic
evidentiaza slabire .. a.. si a .. extraocular ca si o generala slabire musculara amplificata de exercitii:
A. LES
B. mioastenia gravis
C. Hodgkin
D. distrofie musculara Duchonne
E. polimiozita

7. Malformatii congenitale ale SNC pot rezulta din urmatoarele cu exceptia:

A. iradiere in timpul sarcinii
B. infectie virala ..
C. deficienta vitaminica materna
D. anoxie materna
E. trauma la nastere

8. Care din urmatoarele in boala Alzheimer cu exceptia:

A. atrofia girilor si largirea santurilor
B. atrofia cerebeloasa proeminenta
C. atrofia neurofibrilara
D. boala evolutiva prelungita si progresiva
E. apare in decadele 5-6 de viata

9.?!

10. Care din urmatoarele componente ale sn si componente neuronale sunt afectate dominant:
A. neuroni senzoriali periferici 1. B. Hungtinton
B. ggl. Bazali 2. Charcot Mari
C. subst. neagra 3. Scleroza laterala amiotrofica
D. cortex cerebral 4. Parkinson
E. cel. Corn anterior din maduva 5. Pick

1B,2A,3E,4C,5D

6
 11. A. Nelson sindrom 1. ADH
B. Cushing 2. ACTH
C. Gigantism 3. STH
D. Diabet insipid 4. melanocit MSH

1D,2B,3C,4A

ENDOCRIN

1. O femeie de 23 ani cu nodul nedureros pe o parte a gatului. Examenul de rutina nu arata

simptome, nici alte mase, tiroida normala la palpare. Rezultatele tirotidei- fara modificari.
Biopsia tumorii reveleaza o patologie normala cu tesut tiroidian intr-un ggl. Limfoid marit.
Tumora cel mai frecvent intalnita poate fi :

A. tiroida aberanta laterala

B. carcinom papilar tiroidian
C. carcinom folicular tiroidian metastazat
D. duct tireoglos remanent
E. exista arc branhial

Adenocarcinomul papilar este cel mai obisnuit tip de cancer tiroidian (70-80%) din tumorile
maligne care apar in tiroida. Tumora are o distributie bimodala (50% sub 40 ani/ 50% intre 60-70 ani);
apare frecvent la sexul feminin; prioritate au persoanele care au suferit iradiere la cap si gat. Clinic, se
palpeaza o masa putin dureroasa la nivelul anterior al gatului; uneori tumora primara poate fi prea
mica pentru a fi evidentiata clinic.

2. Infiltratia limfocitara difuza a medulosuprarenalei (!?) e leziunea patologica comuna

asociata cu:
A. sindromul Conn
B. sindromul Cushing
C. Waterhouse-Friderichsen
D. Addison
E. ACTH ectopic

Insuficienta adrenala primara (boala Addison) apare prin distrugerea cortexului

corticosuprarenalelor (!!) in cazul tuberculozei, a unor boli autoimune ( sidrom Schmidt, boala
Addison asociata cu tiroidita Hashimoto ) sau a unor tumori metastazice, a amiloidozei, a hemoragiilor
si a infectiilor micotice.
Sindromul Conn reprezinta excesul de aldosteron ce produce retentie de sodiu, creste presiunea
sangvina in artera renala si inhiba secretia de renina.
7
Sindromul Cushing apare dupa expunerea prelungita la un exces de glucocorticoizi.
Sindromul Waterhouse-Friderichsen

3. Carcinom tiroidian primar care arata multipli foliculi intratiroidieni poate fi :

A. carcinom papilar si carcinom medular
B. carcinom folicular si carcinom papilar
C. carcinom medular si carcinom folicular
D. carcinom aplazic si carcinom papilar

Invazia limfatica in cancerul tiroidian primar este deobicei multipla intratiroidian si apoi in
limfoganglionii cervicali (50% din bolnavi in momentul diagnosticului). Carcinomul papilar este cel mai
obisnuit tip de cancer tiroidian (70-80% din tumorile maligne care apar in tiroida).

4. Care e ordinea celulelor tumorale pancreatice de la cea mai mai benigna la cea mai
maligna:
A. gastrinom, tumori producatoare de VIP, vipom, insulinom
B. insulinom, gastrinom, glucogonom
C. insulinom, glucogonom, gastrinom
D. gastrinom, glucogonom, vipom
E. insulinom, vipom, glucogonom

Insulinomul este o tumora originara in celulele B producatoare de insulina. Morfologic 90% din
insulinoame sunt benigne.
Gastrinomul este tumora care se gaseste in pancreas sau in peretele duodenal cu producerea
sindromului Zollinger-Ellison. Morfologic 60-70% din gastrinoame sunt maligne.
Glucagonomul este o tumora din celulele alfa insulare responsabile pentru un sindrom clinic
neobisnuit. Cele mai multe tumori sunt maligne.
5. Care din urmatoarele sunt caracteristice pentru carcinom tiroidian aplazic cu exceptia:
A. reprezinta 5% din cancer tiroidian
B. ariile tipice de malignitate in tumori pre-existenta
C. in primul rand afectati adulti tineri
D. extensia tumori in afara capsulei tiroidiene – e caracteristica pt diagnostic.
E. Pacientii in prognostic sever

Carcinomul anaplazic (nediferentiat) reprezinta 3-5% din toate cancerele tiroidiene. Este unul
dintre cele mai maligne forme, aparand exclusiv la bolnavii de peste 60 de ani cu un istoric indelungat
de gusa coloida. Prognosticul este sarac: fatal in 1-2 ani. Tumora invadeaza ariile adiacente ale glandei
tiroide si alte structuri ale gatului.

6. Carcinom de parathormon e caracterizat de, cu exceptia:

A. prezenta mitozelor in tumori
B. hipercalcemie severa
C. extensia tumori dincolo de capsula glandei

8
 D. masa tumorala mare
E. tesut paratiroidian atopic in istmul glandei

Cancerul de glanda paratiroida apare ca o tumora mare asociata cu o hipercalcemie severa.

Morfologic sunt prezente mitoze, invazie locala si metastaze.

7. Care din urmatoarele boli endocrine au patologie autoimuna. Excep:

A. Addison
B. Hashimoto
C. Nelson
D. Schmidt
E. Graves

Boala Addison apare prin distrugerea cortexului corticosuprarenalelor in cadrul tuberculozei, a

unor boli autoimune (sindrom Schmidt: boala Addison asociata cu tiroidita Hashimoto).
Tiroidita cronica Hashimoto sau tiroidita autoimuna este cauza obisnuita de hipotiroidism mai ales in
preajma menopauzei. Frecvent se asociaza si alte leziuni de origine autoimuna inclusiv leziuni
endocrine.
Boada Graves are probabil un mecanism imunologic; obisnuit este asociata cu alte leziuni autoimune.

PULMONAR

1. Care e cauza frecventa pentru pneumonie interstitiala:

A. gram pozitivi
B. gram negativi
C. virusi
D. fungi
E. paraziti

Pneumonia interstitiala apare in pneumoconioze, staza pulmonara cronica, LES, postiradiere sau
pneumonite virale. Virusii cauzatori de pneumonie interstitiala pot fi: CMV, herpes-virus, virus
rujeolic.

2. Care din formele de pneumonie interstitiala cronica este caracterizata de proliferarea si de

descuamarea septurilor alveolare:

A. Pneumonie normala
B. Fibroza idiopatica pulmonara
C. Descuamare interstitiala pneumonica
D. Pneumonie interstitiala limfoida
E. s. Hammanrich

9
 3. Tumora in etajul inferior pulmonar. Carui tip de tumori precursoare de amine biogene si
carboxilante (APUD) apartine:
A. hamartom
B. carcinom mucoepidermoid
C. carcinom adenoid chistic
D. carcinoid bronsic
E. carcinom cu celule scuamoase

Tumorile carcinoide bronsice apartin grupului de tumori APUD prin evidentierea unor granule
argentafine. Tumorile secreta amine biogene, mai ales serotonina. Tumorile se dezvolta in bronhiile
mari, cresc endobronsic, umplu lumenul lor si invadeaza local fiind capabile de metastaze.

4. Care din urmatoarele tumori se asociaza cu profesii cu expunere la asbestoza:

A. carcinom bronhioalveolar
B. carcinom celular
C. mezoteliom
D. carcinom cu celule scuamoase
E. adenocarcinom

Asbestoza apare pe seama expunerii la asbest. Complicatiile include bronsectazii, sindrom Caplan,
cancere bronsice si mezotelioame. Mezotelioamele sunt de 100 ori mai frecvente la acesti bolnavi
decit la neexpusi cu localizare pleurala si peritoneala; Apar la 10% din persoanele expuse la asbest
dupa 20-40 ani de la expunere.
Alte cancere sunt reprezentate de adenocarcinom gastric, colonic, renal si de limfoame
gastrointestinale.

5. In ce malformatii congenitale de plaman se observa microscopic malformatii tubulare ale liniei

epiteliului cuboid asociate cu benzi de muschi neted:
A. chist fibros
B. sechestru pulmonar
C. displazie bronhopulmonara
D. emfizem lobar congenital
E. malformatie adenomatoasa congenitala

10
 Malformatiile congenitale adenomatoide sunt frecvent asociate cu hidrops fetal si polihidramnios
si produc detresa respiratorie a nou-nascutului si infectii recurente la copii mai mari. Leziunile chistice
au aspect tubular, limitate de epiteliu cuboidal si amestecate cu benzi de muschi neted.

6. Carcinom cu celule mici. Care sunt cele 2 tipuri de carcinom

A. Cel. bob de orez si cel. anaplazice
B. Cel. bob de orez si cel. intermediara
C. cel. carcinoid si cel. intermediara
D. cel. carcinoid si cel anaplazice
E. cel anaplazice si cel intermediare

Carcinoamele nediferentiate sunt asociate cu prognostic grav. Pot aparea centrohilar, mai
frecvent forma cu celule mici. Formele microscopice descrise sunt: carcinom cu celule mici: bob de
orez (asemanator limfocitelor) si forma intermediara (fuziforma).

7. Care din urmatoarele boli sunt cauza comuna pentru BPOC (bronhopneumopatia obstructiva
cronica):
A. pneumoconioza
B. pneumonia
C. boli intersitiale
D. emfizem
E. chist fibros

8. Care din urmatoarele carcinoame creste cu celule bine diferentiate in spatiile alveolare fara a
invada stroma plamanului:
A. Cu cel. scuamoase
B. Cu cel. anaplazice
C. Cu cel. mari
D. Cu cel. mici
E. bronhoalveolar

Carcinomul bronhoalveolar este o varianta de adenocarcinom. Se evidentiaza celule uniforme,

inalte, columnare, limitante ale spatiilor alveolare, reproducand arhitectura bronhiolelor alveolare.
Creste in model difuz si se mentine in spatiile aeriene si sacii alveolari fara a distruge peretii.

9. Adult cu detresa respiratorie cu urmatoarele semne morfologice:

A. edem pulmonar
B. substanta hialina
C. proliferare de tip II a pneumocitelor

11
 D. distrugere de perete alveolar

DIGESTIV

1. Colecistita cronica include urmatoarele: (colecist emfizematos se refera la distrofia calcica cu

peretele vezicii biliare afectat)
A. sinus Rakintanski-Aschoff
B. se vede microscopic
C. barbatii mai afectati ca femeile
D. asocierea cu litiaza vezicii biliare e tipica

Colecistita cronica se dezvolta la bolnavele cu litiaza, femeile fiind afectate de trei ori mai frecvent
ca barbatii.Microscopic se constata o colectie de macrofage spumoase bogate in colesterol putand sa
acopere cu un strat suprafata epiteliului columnar si putand ajunge pina in lamina propria.

2. Pancreatita hemoragica acuta se asociaza cu:

A. hiperparatiroidism sau droguri toxice
B. nivel seric de amilaze normal
C. autodigestia parenchimului pancreatic prin activarea dizaharidaze si pepsinogen
D. obstructie ductala sau … directa a celulelor acinoase pancreatice

Pancreatita hemoragica acuta are ca etiologie asocierea cu litiaza tractului biliar si alcoolismului.
Exista 2 mecanisme de activare a enzimelor digestive intrapancreatice. 1 - Obstructia ductului cu
reflux biliar in caile pancreatice exocrine – sarurile biliare activeaza tripsinogenul care autodigera
proteinele din acinii pancreatici, activarea lipazei pancreatice distruge vasele de sange cu aparitia
hemoragiilor.2 – agresiunea celulelor acinare directa favorizeaza eliberarea enzimelor cu declansarea
pancreatitei acute.

3.Scleroza colangitica primara are caracteristicile:

A. e observata frecvent la pacienti cu colita ulcerativa
B. frecventa la femei tinere
C. caracterizata de structuri fibroinflamatoare separate prin mici dilatari ale ductelor
segmentare biliare
D. poate rezulta din trauma operatorie a tractului biliar

Complicatiile bolilor inflamatorii intestinale (colita ulcerativa, boala Crohn) pot fi sistemice: spondilita
anchilopoietica, eritem nodos, artrita, colangita sclerozanta.

4.Asociati:
A. Sinus Rakintanski-Aschoff B. Vezicula de portelan

12
 C. Hidrops celular al vezicii biliare
D. Polipi de colesterol
E. Scleroza primara colangitica
1. structura fibrotica a ductului biliar
2. in lamina propria avem infiltrari lipidice
si …
3. invaginari, diverticuli, forme ale
epiteliului .. si in jurul mucoasei
intestinale
4. fibrom si calcificare murala
5. distensie ce contine noroi sau mucoid
fluid

A-3; B-4; C-5; D-2; E-1.

5.Trasaturi patologice ale pancreatitei cu ce pot fi asociate:

A. pancreas inular
B. pancreas pseudochistic
C. pancreatita acuta
D. pancreatita cronica
E. carcinom pancreatic
1. grasime si necroza parenchimatoasa
2. fibroza si calcificare ductala
3. fluid bogat in amilaze
4. invazie perineurala
5. stenoza duodenului

A-5; B-3; C-1; D-2; E-4.

ANEMII

1. Cauza de anemie hemolitica:

A. anticorpi pt hematii
B. distrugere de hematii
C. deficite enzimatice ale hematiei
D. hiperplazia eritrocitelor
E. hemoglobina anormala

Anemia hemolitica se clasifica in functie de etiologie in 3 grupe mari:

Grupa 1: prin agenti chimici, fizici, biologici; Grupa 2: prin diversi anticorpi; Grupa 3: prin anomalii ale
hematiilor.

2. Pentru 2 saptamai un barbat de 36 ani are purpura si sangerari ale gingiilor, e palid, are febra
39 grade C. Ce poate fi:
A. leucemie limfatica cronica
B. leucemie limfatica acuta
C. leucemie cronica mielogena

13
 D. leucemie acuta mielogena
E. mononucleoza infectioasa

Leucemia acuta mielogena este un neoplasm derivat al maduvei osoase compus din blasti si celule
diferentiind in granulocite tinere. Afecteaza mai ales adultii si este precedata de zile sau saptamani de
oboseala, sangerari si temperatura. Examenul clinic evidentiaza petesii, dureri sternale, uneori
ingrosari ale gingiilor, spleno si hepatomegalie.
Leucemia cronica mielogena: bolnavi tipici adulti, ce au in sangele periferic si in maduva osoasa
granulocitoza. Febra, splenomegalia si oboseala sunt simptome obisnuite.
Leucemia limfatica cronica: afecteaza bolnavii batrani, 98% din cazuri – limfocite de tip B;
splenomegalia si simptome legate de anemie sunt prezente. Ocazional, bolnavii sunt asimptomatici.
Leucemia limfatica acuta: apare cel mai frecvent la copii;

3. Toate urmatoarele se asociaza cu leucemia acuta cu exceptia:

A. virusi
B. iradiatii
C. antibiotice
D. autoneoplazie
E. componente benzenice

Leucemiile animale sunt produse de virusi ARN, dar etiologia virala pentru leucemiile umane nu a
fost demostrata. Leucemiile umane pot apare dupa: expunere la radiatii ionizante sau la agenti
radiomimetici (benzen, cloram, fenicol) ce produc aplazia medulara.

4. Transformarile in leucemia acuta in urma drogurilor determina bolile, cu exceptia:

A. policitemia Vera
B. leucemie mielogena cronica
C. leucemie limfatica cronica
D. Hodgkin
E. Mielofibroza

5. Trombocitopenia este cauzata de urmatoarele cu exceptia:

A. deficienta de …
B. mielofibroza
C. leucemie cronica
D. splenomegalie marcata
E. sechestru plachetar

6. Anemia mieloblastica apare in boli cu exceptia:

A. TBC miliara

14
 B. Carcinomatoza
C. Mielofibroza
D. Mielom multiplu
E. Uremie

GENITAL FEMININ

1. Psamonea frecventa in care tip de cancer ovarian:

A. tumora Brenner
B. tumora cu celula Berne
C. chist adenocarcinom seros
D. chist adenocarcinom mucos
E. mucos chist adenocarcinom

Carcinomul seros este caracterizat de o crestere invaziva formand structuri papilare limitate de
epiteliu pluristratificat si abundenti corpi psamomatosi.
Chistadenomul seros reprezinta cel putin 65% din tumorile seroase si cele mai obisnuite din toate
tumorile maligne, respectiv 40% din acest grup.
Tumora Brenner este rara – 1,7% din toate neoplasmele ovariene.
Chistadenomul mucinos benign apare doar in 5% din cazuri.

2. Teratomul benign chistic e observat la femei la premenopauza si e in:

A. cancerul Brenner
B. …
C. Chist dermoid
D. Adenom mucinos
E. Chist germinom

Chistul dermoid benign este cel mai comun tip de neoplasme ovariene benigne. Se dezvolta de
obicei unilateral si variaza in talie. Suprafata de sectiune evidentiaza cavitati cu material gras si fire de
par inconjurate de o capsula de grosime variabila. Alte elemente prezente sunt: os, dinti, cartilaj sau
structuri fetale.

3. Cervicita condilomatoasa apare frecvent la:

15
A. femeie (prostituata ?!) 18 ani
B. femei 38 ani cu carcinom ovarian
C. virgina 20 ani
D. batrana mama cu infectie claudicala
E. 35 ani cu herpes vulvar, multipara

Condyloma accuminatum este o infectie cu HPV, foarte obisnuita la femeile cu parteneri sexuali
multipli. 20-30% din femeile afectate au o coexistenta cu displazia cervicala.

4. Biopsia endometrica la femei de 30 ani arata o proliferare falsa a endometrului cu evidentierea

unei endometrite cronice poate avea:
A. leziune endometriala premaligna
B. fasa entrala (?!) inadecvata
C. statut hiperestrogenic
D. afectarea intrauterina
E. sindrom Stein Levental

5. In conditiile in care placenta acopera partial sau complet orificiul uterin intern:
A. abruptio placentae
B. placenta previa
C. placenta accreta
D. placenta increta
E. sarcina ectopica

Placenta previa este dezvoltata in segmentul uterin inferior si acopera orificiul intern partial sau
complet, determinand eliminarea placentei inaintea fatului. Abruptio placentae defineste separarea
placentei de peretele uterin inainte de nasterea copilului. Placenta accreta este rara, caracterizata de
implantarea placentei pina pe suprafata miometrului. Sarcina ectopica este sarcina dezvoltata in afara
cavitatii uterine (2% din toate sarcinile).

6. ??????

7. Femeie, 40 de ani, masa ovariana la chirurgie prezinta chist de 5 cm atasat de ovarul drept.
Suprafata chistului e papilara. Se observa o tumora seroasa cu Bordeleine dintr0un chist secundar
seros. Ce caracter are:
A. afecteaza si celalalt ovar
B. afecteaza peritoneul
C. atipii celulare (?)
D. invazia stromei ovariene

16
 E. corpi pseudomatosi

Are potential malign scazut, pot aparea atipii, un process neoplazic scazut, fara capacitate de
invadare a seroasei, nu afecteaza peritoneul, poate fi bilateral.

8. Femeie, 35 de ani, examen ginecologic: atipii ale epiteliului ce converg spre cervix si spre
vaginul proximal. Epiteliul nu retine solutii de ……….cu iod. Vaginul arata la biopsie glende
endocervicale. Caracterele sunt diagnostic pentru:
A. cervicita cronica
B. condilom……….
C. Adenoza
D. Neoplazie intraepiteliala cervicala
E. Endometrioza

Nu este cervicita cronica deoarece aceasta se asociaza cu metaplazie scuamoasa; condilomul

presupune tot dezordine a epiteliului scuamos; endometrioza influenteaza glandele endometriale.

9. Barbat, 35 ani, oboseala, nu are temperatura, are limfoadenopatie inghinala, rasch cutanat
difuz. O biopsie la nivelul pielii arata infiltrat limfatic perivascular format predominant din celule
plasmatice. Diagnostic etiologic:
A. herpes simplex
B. candida albicans
C. treponema pallidum
D. haemophilus Ducray
E. Naisseria gonorae

Diagnosticul este sugerat prin infiltratul plasmocitar perivascular. Leziunile din herpes sunt
veziculare si dureroase. Haemophilus determina sancru cu ulceratie dureroasa si limfadenom.
Candida si Naisseria nu prezinta infiltrat plasmocitar.

10. Femeie, 17 ani, se plange de disurie, basici multe si membrane labiale si periureterale.
Frecvent diagnostic:
A. spirochete
B. coilocite
C. herpes
D. diplococi Gram negativi
E. corpi Donovan

17
 Spirochetele apar in sifilis, leziune genitala cu sancru nedureros. Coilocitele date papiloma virus -
leziunea apare pe epiteliu. Diplococii gram negativi apar in infectia gonoreica – leziunile sunt vaginale.
Corpii Donovan se vad in granulomul inghinal – leziunile sunt papule sau in ulcer larg.

11. Sunt associate cu endometrioza exceptie:

A. infiltrate
B. durere abdominala
C. hematurie
D. eclampsie
E. ocluzie intestinala

Eclampsia este o complicatie a sarcinii. Endometrioza e frecventa la femeile in premenopauza,

multipare cu durere abdominala si hematurie, involuare de organe sexuale. Apar displazii datorita
hematuriei, si a ocluziei intestinale.

12. Hiperplazia endometriala este frecvebt asociata cu exceptia:

A. endometrita acuta
B. obezitate
C. sindrom Stein-Leventhal
D. tumori cu celule granuloase
E. tecom

Hiperplazia endometrila este gasita la bolnavele cu hiperestrogenism, la care se asociaza

obezitate, tumori ovariene functionale, administrarea se estrogeni exogeni si sindrom Stein-
Leventhal.

13. Cariocarcinomul are caracteristici cu exceptia:

A. poate aparea dupa o sarcina normala
B. poate aparea dupa boala hidatiforma
C. presupune o transformare tromboblasica
D. tratat cu histelectomie si radiatii
E. raspunsul la terapie se observa prin monitorizarea gonadotropinei corionice

Cariocarcinomul e o tumora maligna tromboblastica ce poate aparea dupa o sarcina normala, nu

e indicata chirurgia, tumora secreta gonadotropine corionice, se monitorizeaza pt a vedea o eventuala
descrestere.

18
DIGESTIV

1. Atrezia esofagiana cuprinde:

A. si alte malformatii topice prezente
B. simptomele se dezvolta dupa primul an de viata
C. corectia chirurgicala e necesara pentru supravietuire
D. pacientii cu aceiasi boala nu pot regurgita

Atrezia esofagiana si fistula traheoesofagiana apar la 2000-4000 nascuti vii. Aceste defecte
congenitale apar de obicei impreuna. In 50% din cazuri sunt prezente si alte malformatii. Cu toate ca
aceste defecte sunt fatale recunoasterea recenta a leziunii si interventia chirurgicala cresc rata de
supravietuire la 90%. AE cu FTE apar de obicei la nou-nascutii cu detresa respiratorie, salivare excesiva
si regurgitatii in primele 24 ore de la nastere.

2. Refluxul esofagian – boala motorie esofagiana are caracteristici:

A. Presiunea sfincterul esofagian inferior este crescuta inadecvat
B. in cazurile cronice se dezvolta esofagita Barret
C. mai frecvent se dezvolta carcinom scuamos celular decit adenocarcinom
D. potential de stricturi dezvoltat

In esofagita de reflux exista o presiune scazuta a sfincterului esofagian inferior, nivele ale afectarii
functiei mucoasei in functie de felul de fluid refluat, de durata la expunere si de eficienta
mecanismelor de aparare. Strictura este complicatia frecventa strict inalta si este asociata cu
esofagita Barret (inlocuirea celulelor scuamoase mucoase cu celule gastrice sau celule epiteliale
intestinale). In 10% din cazuri – reflux esofagian. Esofagita Barret se complica cu adenocarcinom in 3-
10% din cazuri.

3. Boala Menetrier o forma de gastropatie hiperplazica include urmatoarele:

A.in Rx mimeaza limfom gastric
B.hipoproteinemia si pierderea de proteine prin gastripatie
C.pliurile mucoasei gastrice arata ingrosari marcate
D.hiperplazia celulelor mucoase gastrice

19
 Boala reprezinta largirea pliurilor mucoasei gastrice, care normal sunt sub 1mm. Semnele la Rx
mimeaza limfoame sau carcinoame;
Boala duce la lipsa proteinelor plasmatice, hipoalbuminemie, dispar celulele secretoare de acid si
sunt inlocuite de celule secretoare de mucus ducand la hipo sau anaclorhidrie

4. Polip colonic considerat neoplazic include:

A. adenom tubulovilos
B. adenom vilos
C. polipoza adenomatoasa familiala
D. polipi hiperplazici

Polipii hiperplazici nu sunt considerati neoplazici, ci sunt cele mai frecvente variante de polipi
colonorectali datorita unui dezechilibru in regenerare. Polipul adenomatos e neoplazic. Pacientul
dezvolta unul sau mai multe carcinoame de colon daca nu face colonectomie.

5. In SUA, carcinom colonorectal caract:

A. e a II-a cauza de cancer
B. incidenta maxima e in a 5-a decada
C. adenocarcinom e numit comun ca carcinom scuamos
D. e x-linkat, recesiv, legat de cromozomul X.

95% din malignitatile colonorectale sunt adenocarcinoame ( a 2-a cauza de deces prin cancer ).
Varful incidentei este dupa 70 de ani. Doar 20% din cazuri apar inainte de 50 de ani.
Cancerul colonorectal ereditar reprezinta 3-15% din toate cauzele legate de cromozomul II.

6. Colita pseudomembranoasa include:

A. E cauzata de enterotoxina Clostridium Perfringens
B. Provoaca diaree ce poate fi foarte severa
C. In antecedente s-au folosit antibiotice
D. E caractteristice de inflamatie cronica transmurala

Mucoasa gri-alb, plachete,pseudomembrane.

Necroza superficiala a mucoasei, extrasecretie de de mucus si PMN
Rar apare ischemie.

20
 7.Ischemia intestinului subtire include:
A. Prognostic bun pt pacient cu ischemie mezenterica.
B. Artera celiaca e cel mai frecvent afectata.
C. Vasoconstrictia splahnica e o cauza rara a ishemiei ac. Mezenterice
D. Necroza poate afecta mucoasa sau poate penetra tot peretele intestinal

Gradul de distrugere a peretului e direct proportionala cu severitatea, timpul, durata ischemiei,

prezenta circulatiei colaterale si statusul metabolic al pacientului, flora intestinala.Cazurile de
ischemie ac. Presupun distributia Arterei mezenterice superioare.Rar e A.Celiaca implicata.Cele mai
severe necroze duc la perforatii.
Ischemia nonoclusiva=hipoperfuzia intestinului datorata vasoconstrictiei splahnice pt 30-50% din
cazurile ischemiei mezenterice acute.

8. Asociati aparentele histologice, aspectul histologic al mucoasei intest subtire cu Boala de

malabsorbtie:

1. Deficiente de dizaharidaze A. Macrofag spumoase cu granule Pas+ in

2. Boala Whipple lamina proprie
3. Boala Celiaca B.Aparenta normala a IS la biopsie
4. Sindrom de IS C.Ulceratiile mucoasei
5. B.Crohn Abcese in cripte, granuloame,ulceratii ale
crptelo muc
D.Atrofie viloasa cu hiperplazia criptelor

1-B; 2-A; 3-D; 5-C (ceva in neregula pt ca lipseste un raspuns)

B. Celiaca e rezultatul unei activitati imune anormale la o glicoproteina din gluten=gliadina,

rezultand distrugerea celulelor epiteliale de la nivelul vililor intestinului subtire.Vilii devin atrofici, iar
criptele pt a produce mai multe celule viloase devin hiperplazice.Avem inflamatie cr., celule infiltrte in
lamina proprie cu numar crescut de limfocite intraepiteliale.
B.Crohn=inflamatie cronica ulcerativa , cauza de malabsorbtie, distrugere de mucoasa, cu
multe stricturi.Inflamatie cr. Transmurala e patognomonica.Mucoasa are ulceratii si abcese in cripte.
Deficienta la dizaharidaza=un pot fi digerate datorita absentei lactazei(cel mai frecvent)
localizate pe marginea epiteliului intestinului subtire. Mucoasa IS histologic este normala
B.Whipple=.distrugere de mucoasa, obstructie limfatica, lamina proproe contine macrofage
spumoase si tehnica PAS e pozitva.Este o leziune multisistemica la adultii de sex masculin.Are
etiologie bacteriana, pacientii cu SIDA sunt frecventi infectati cu Mycobacterium avium intracelular
responsabil de macrofage spumoase pas+.
9. Cel mai frecvent tip de esofagita:
21
 A. De reflux
B. Viral
C. Fungica
D. Acuta coroziva
E. a. Granulomatoasa

Esofagita de reflux este cea mai obisnuita esofagita si cea mai obisnuita dezordine motorie a
esofagului, fiind o leziune cronica, restul esofagitelor fiind acute.Inflamatia e datorita incompetentiei
sfincterului esofagian ce permite reflux gastric.
Esofagul este foarte rezistent la infectii.Cele virale si fungice intanindu-se numai la debilitati si
imunosupresati.
Cea acuta coroziva se intalneste la ingestia unor substante chimice corozive de catre copiii sau in
scop de suicid.
Esofagita granulomatoasa nu este foarte frecventa si se intalneste in cadrul altor boli, ca TBC sau
B.Crohn.

10.Achalazia e caracterizata de , cu exceptia:

A. Regurgitatie si aspiratie
B. relaxare incompleta a sfincterului esofagian inferior la inghitire
C. absenta peristaltismului esofagian
D. Risc crescut pt carcinom cu celule scuamoase
E. Esofagul este ingustat proximal si marit distal

Achalazia sau relaxarea incompleta a sficterului esofagian inferior asociata unei cresteri a presiunii
sficterului inferior cu absenta peristaltismului esofagiene propulsive.Aceasta combinatie produce
obstructia functionala a esofagului distal.Etiologia este necunoscuta , in toate cazurile au fost
postulate variate defecte neurogene.Poate afecta ambele sexe la orice varsta, dar de obicei porneste
din a 3-a , a4-a decada de viata.Batranii vin cu disfagie atat pt solide cat si pt lichide.Regurgitatia si
aspiratia sunt obisnuite.Dilatarea esofagului proximzl se asociaza cu absenta de celule
mienterice.Achalazia cu evolutie lenta este asociate cu risc crescut de aparitie a cancerului esofagian
spinocelular.

11. n multe cazuri de gastrita cr. nespecifica sau ulcer gastric peptic e descoperit:
A. Enterobacter cloacae
B. Escherichia colli
C. Helicobacter pylori

22
 D. Klebsiella pneumoniae
E. Citrobacter freundil

HP este o bacterie gram negativa care supravietuieste in stratul mucos al stomacului in pofida pH-
ului acid intragastric, deoarece poseda o ureeaza care descompune ureea creand local un mediu
alcalin
Gastrita cr=leziuni inflamatori progresivve difuze si multifocale, care au fost gradate histologic
utilizand 5 variabile histologice:inflamatie cr, activitate neutrofilica, atrofie glandulara, metaplazie
intestinala si densitatea HP.
Ulcer peptic=patogeneza ia in discutie integritatea mucoasei gastrice si duodenale determinata de
balanta dintre factorii protectori(mucucs, bicarbonat, celule regenerate, prostaglandine) si factorii
agresivi(acidul gastric, pepsina, HP, ischemie etanol, fumat).Pepsina si acidul clorhidric, in prezenta
infectiei cu HP si a utilizarii medicamentelor antiiinflamatorii nesteroidiene reprezinta cea mai
importanta agresiune mai ales la bolnavii cu grupa sanguina 0.

12.Boala Hirschsprung –absenta congenitala a ggl in urmatoarele segmente ale intestinului gros:
A. Cec
B. Colon ascendent
C. Colon transvers
D. Colon descendent
E. Rect

Boala Hirschsprung=Megacolon aganglionic este o insuficienta congenitala a dezvoltarii

ganglionilor nervosi in submucoasa colonului(plex Meissner) si in musculara sa(plexul
Auerbach).Absenta conduce la o insuficienta relaxare musculara , la jonctiunea
anorectala.Diagnosticul pozitiv se pune prin biopsie prelevata rectal de la nivelul mucoasei si
submucoasei supusa examenului imunohistochimic pt a detecta absenta enolazei specifice ggl
nervosi.Dezvoltarea secventiala a colonului duce in segmentul distal la colon aganglionic.In toate
cazurile sfincterul anal intern e aganglionar si in majoritatea cazurilor rectul si o parte din sigmoid e
afectat. Rar segmentele de deasupra sigmoidului sunt afectate.

13. Adenomatoza colonica e asociata cu risc crescut pt carcinom.Are caracteristici cu exceptia:

A. displazie severa
B. arhitectura viloasa
C. marime>2 cm
D. inflamatia marcata
E. adenopatie multipla

Riscul semnificativ pt aceasta include:marime>2 cm, risc 50%.

23
 Top histologic:40% pt leziuni viloase cu grade diferite de displazie, 20% pt leziunitubuloviloase,
5%pt tubulare.
Grad de inflamatie al adenom nu are relatie.

14. Care din urmatoarele conditii inflamatorii ale intestinului e caract de involutie segmentara
a IS, IG, inflamatie transmurala si dezv de granuloame epitelioide:
A. B. Crohn
B. Colita ulceroasa
C. Criptosporidius
D. Diverticuliata
E. Colita cistico-profunda

B.CRohn e o boala inflamatorie cr, frecvent evolueaza pe ileon distal, colon, regiune anorectala, se
observa inflamatie transmurala cr, frecvent granuloame epitelioide.Granuloame in ggl regionali in 60-
75% din cazuri.Colita ulcerativa afecteaza intestinul incepand in rect.Frecvent se extinde spre segm
proximale ale colonului. Afecteaza numai mucoasa si superficial submucoasa si nu exista granuloame
epitelioide.Diverticulita atinge numai mucoasa si submucoasa si se gaseste in proportie de 95%in
sigmoid.

15. Caracterele bolii canalului anal sunt:

A. Fistule anale frecvent asociate cu B.Crohn
B. adenocarcinom frecvent pt tumora maligna primitiva de canal anal
C. Risc pt carcinom cu celule scuamoase la hetero si homosexuali
D. Abcese perirectale presupun infectia unei glande anale
E. Hemoroizi externi au origine deasupra liniei pectinate

Abcesele perirectale provin de la o infectie a unei glande anale.Fistula cu deschidere int langa linia
dintata si una sau mai multe deschideri in pielea perianala pot fi datorate unui abces perirectal
nerezolvat.Fistule frecvente in boala Crohn , dar nu frecvente in absenta ei(nu inteleg aici ce vrea sa
spuna).Hemoroizii sunt in submucoasa plexului venos, hem. Int sunt pe liniea pectinata, iar ceu
externi sub linie..Carcinomul cu cel scuamoase e cel mai comun carcinom primar la niv canalului anal.
16. Cea mai comuna Tumora carcinoida gastrointestinala e la nivelul:
A. IS
B. Colon
C. Apendice
D. Esofag
E. Stomac

Carcinoidul denumit si APUD-on , cel mai frecvent este intalnit in apendice.In ord
descreccatoare,poate fi intalnit in IS(ileon), in reg rectosigmoidiana si cel mai rar in colon.Tumore
poate fi multipla si se gaseste de obicei incidental in interv chirurg sau la autopsie.In 5-10% produce
sindrom carcinoid(hiperemie cutanata intestinala,cianoza, diaree, dureri abd, wheezing)Cele din
apendice metastazeaza rar.

24
CARDIOVASCULAR

1. Care artere coronare dau sangerare partiala posterioara interventriculara a septului:

A. coronara stanga principala
B. descendenta stanga anterioara
C. circumflexa stanga
D. proximala marginala
E. coronara dreapta

2. Ce caracteristici sunt pentru insuficienta cardiaca:

A. ………………………
B. dispneea e rezultatul stazei sangerande la extremitati
C. insuficienta dreapta poate da hepatomegalie
D. cordul pulmonar e frecvent datorat stenozei pulmonare severe
E. manifestarea clinica de insuficienta cardiaca e frecvent reflectata de insuficienta cardiaca
dreapta

In insuficienta cardiaca dreapta ( copr pulmonar acut cu dilatatia ventriculului drept, datorita
embolismului pulmonar masiv si cordului pulmonar cronic cu hipertrofie ventriculara dreapta si
dilatatie subsecventiala) simptomele sunt: oboseala, slabisciune, anorexie, scadere in greutate iar
semnele sunt: distensia venelor jugulare, hepatosplenomegalie acuta, edem periferic.

3. Ce caracterizeaza infarctul miocardic acut, cu exceptia:

A. cele mai multe sunt transmurale
B. frecvent …………in ventriculul stang
C. infarct subendocardic e frecvent circumferential
D. histologic se observa primele semne la 24 ore
E. cel mai sensibil marker intre 48-72 ore este cresterea de ………a creatinkinazei

Infarctul miocardic poate fi mic si limitat transmural sau circumferential subendocardic pe teritorii
intinse. Primele semne apar dupa 506 ore si sunt reprezentate de necroza de coagulare cu aspect
valurit al fibrelor miocardice, vizibila la microscopia optica.

4. Caracteristici in endocardita infectioasa cu exceptia:

25
 A. cea mai frecventa cauza: bacterii gram negative
B. cel mai frecvent presupune valve distruse
C. poate aparea perforatia valvulara
D. e fatala netratata
E. mitralele si aorta sunt cel mai frecvent ca T….. si P…..

Endocardita infectioasa (vegetanta) este localizata mai ales valvular.

Vegetatiile pot contine bacterii (65 % din etiologie este streptococ hemolitic, viridans; 25 %m
stafilococ aureus atat pe valve native cat si pe valve protetice sau la imunodeficientii care abuzeaza de
droguri administrate intravenous). In vegetatii se mai identifica fungi si rickettsiae. Cele mai atinse
sunt valvele mitrale si aortice.

5. Cordul bovin apare in:

A. miocardita virala
B. hipertensiune persistenta
C. cardita sifilitica
D. cardiomiopatie alveolica
E. ateroscleroza

Cardita sifilitica este una dintre leziunile cardio-vasculare ale sifilisului tertiar, care in principal
ating aorta ascendenta si devin manifeste in zeci de ani dupa infectia initiala, producand cicatrice
inflamatorie in tunica medie cu slabirea si dilatarea peretelui, cu largirea incompleta a inelelor
valvulare aortice si ingustarea orificiilor arterei coronare; urmeaza apoi hipertrofia ventriculului stang
cu aparitia cordului bovin ( greutate 600 g – 1 kg).

6. Cea mai frecventa cauza de miocardita:

A. Tripanosoma
B. Echinococus
C. Trichineloza
D. Infectie virala
E. Miocardita Rridler

Miocardita are ca etiologie infectia virala si poate fi si noninfectioasa. Infectia poate fi virala
(Coxsachie A, B. Echo, rubeola in intero poliomelita, HIV, EVB), bacteriana (forme nesupurate si
suppurate: bacil difteric, streptococ beta-hemolitic, Salmonella), rickettsioze, fungice, metazoare.

7. Pacient cu ameteli, dispnee, claudicatie intermitenta la picioare cand alearga, frecvent defectul
congenital e:
A. Tetralogia Fallot
B. Coartratie de aorta
C. Complex Eisenmeyers

26
 D. Defect septal ventricular
E. Defect septal atrial

8. Tromboza endocardica nonbacteriana include:

A. frecvent se asociaza cu hipercoagubilitate
B. inflamatia e frecventa dar nu mereu datorita infectiei virale
C. poate duce la formarea de endocardita bacteriana
D. tricuspida e cel mai frecvent afectata
Cel mai frecvent apare pe mitrala si pe aorta, nu pe tricuspida.

9. Histologic in cardiopatia ischemica avem:

A. fibroza miocardica difuza
B. modificari datorate fibrocalcificarii valvulare
C. cicatrici mici miocardice
D. endocardita fibroelastica

Cardiopatia ischemica da modificari slabe in timp la nivelul miocardului datorita insuficientei

vascularizarii. Cu timpul apar atrofia musculara si fibroza miocardica difuza. Cel mai frecvent este
asimptomatica dar determina si insuficienta congestive. In infarctul miocardic apar mici cicatrici
miocardice si cicatrici mari ce indica infarct in antecedente. Depozite fibrocalcice apar la nivelul valvei
mitrale. Fibroelasoza endocardica e caracterizata de dilatarea ventriculului stang – a fost gasita
singura sau cu alte defecte congenitale cardiace; nu este o trasatura a cardiopatiei ischemice.

10. Anevrismul ventricular ce urmeaza unui infarct miocardic acut duce la:
A. marirea fluxului cardiac pe Rx
B. infarct renal
C. formarea de trombi murali
D. pneumonie hemoragica

Anevrismul ventricular este o complicatie tardiva ce apare la 12-20 % din cazuri cand se formeaza
cicatricea postinfarct. Este insufficient structuralizat pt a rezista la presiunea din ventriculi, cu
subtierea si deformarea de trombi murali la 50 % din bolnavi. Complicatiile infarctului miocardic sunt
printer altele: trombi murali, insuficienta cardiaca dreapta acuta, anevrism parietal acut sau cronic,
infarct cerebral, renal etc.

11. La examinarea bolii pericardice se poate observa:

A. exudat fibrinos
B. calcificare
C. fibroza
D. cellule gigante

27
 Frecvent pericardita presupune infiltrarea de cellule T – cellule gigante. Pericardita se poate
clasifica in: pericardita acuta si cronica. Pericardita acuta poate fi: seroasa, fibrinoasa (reumatism
acut, uremica, LES), purulenta, hemoragic, cazeoasa. Pericardita cronica poate fi adeziva, constrictiva
(organizare difuza, cu ingrosare fibroasa densa si uneori calcificari), fibroza pericardica.

12. Defecte congenitale cardiace ce sunt cauza initiala de cianoza:

A. persistenta ductului arterial
B. coartratia de aorta
C. defect septal atrial
D. tetralogia Fallot

Tetralogia Fallot este cel mai obisnuit defect (6-11 %) din toate bolile cardiace congenitale. Apar
urmatoarele anomalii structurale: DSV, dextropozitie artera aorta, stenoza pulmonara si un semn
functional: hipertrofie ventriculara dreapta. Complicatiile importante sunt: infarct cerebral si abcese
in creier dupa endocardite infectioase. Corectarea chirurgicala impiedica evolutia fatala.

13. Prolapsul de valva mitrala e caracterizat de:

A. prolabarea valvei mitrale stangi in ventriculul stang
B. e un exces de mucopolizaharide ce inlocuiesc o portiune din valva
C. duce la fuziunea comisurilor
D. apare un click sistolic sau murmur

Prolapsul de valva mitrala este o leziune caracterizata de prolpasul valvei mitrale posterioare (cel
mai frecvent) sau a ambelor in atriul stang. 10 % din populatia adulta, mai ales sex feminin, la
examenul ecografic evidentiaza aceasta leziune asimptomatica clinic sau prezinta palpitatii, oboseala,
dureri toracice, stari de panica si un click systolic asociat murmurului sistolic mijlociu si tardiv.
Micoscopic: o componenta mucopolizaharidica inlocuieste diferite portiuni din valva fibroasa
(degenerescenta mixoida).

14. Cardiomiopatia include:

A. cel mai frecvent e idiopatica congestive
B. cardiomiopatia hipertrofica e caracterizata de cavitati ventriculare foarte mari
C. transplantul cardiac e important pt tratament
D. cardiopatia restrictive rezulta din infectia virala sau abuz de alcool.

28
 Cardiopatiile indica leziuni musculare cardiace, idiopatice cu dilatare. Unul dintre tipurile cele mai
frecvente este cardiopatia idiopatica. Ea poate fi primara sau secundara unor toxice chimice (alcool,
adriamicina, cobalt sau cardiopatia bautorilor de bere). Cardiopatia restrictive este rara, fiind data de
cresterea rigiditatii peretelui din cauza unor boli infiltrative.

15. Asociati:
A. Febra reumatica acuta 2. infectie cu grupele A, B hemolitic
B. Boala reumatica cronica streptococ
C. Boala reumatica acuta 3. infectia cu viridans streptococ
D. Endocardita bacteriana subiacenta 4. infectia cu stafilococ aureus
E. Endocardita Liedman Sacks 5. vegetatie imensa pe suprafata valvei
mitrale
1. presiune de comisuri

A–2; C–4; D–3; E–5; B–1.

RENAL

1. Barbat 55 ani cu fu8nctie renala impara, a avut o tumora multichistica masiva, bilaterala.
Pacientul moare. La autopsie se observa ruptura unui anevrism in poligonul Willis. Aceasta boala
chistica renala e:
A. boala chistica medulara
B. chiste multe simple
C. rinichi polichistic autozomal dominant
D. rinichi medular spongios
E. displazie chistica renala

Rinichiul polichistic apare in a 6-a decada de varsta, 15 % din pacienti au associate anevrisme
saculare in poligonul Willis, ceea ce duce la sangerare intracraniana.

2. Nefroza lipoida are urmatoarele caracteristici ultrastructurale la nivelul glomerulului:

A. endoteliu
B. epiteliu
C. mezoteliu
D. vase sangvine
E. membrana bazala

29
 Nefroza lipoida presupune acumularea de lipide in epiteliul tubular renal cu pierdere de cellule
glomerurale epiteliale. Este cauza frecventa de sindrom nefrotic la copii.

3. Glomerulopatia membranoasa:
A. cauza frecventa de sindrom nefrotic la copii
B. pacientii au frecvent insuficienta renala acuta
C. patologic e descrisa ca glomerulonefrita difuza progresiva
D. microscopul electronic demonstreaza prezenta a numeroase cellule immune subepiteliale
E. raspunde la tratament steroidic

Apare frecvent la adulti, apare o proteiemie nonselectiva. Frecvent avem insuficienta renala lenta.
Nu are effect terapia steroida.

4. Nefropatia diabeticului e caracterizata de:

A. afectarea difuza a membranei bazale glomerurale
B. e frecvent acompaniata de transformari microangiopatice in alte organe
C. afectarea pacientului cel mai frecvent da nefrite
D. boala apare in general dupa 10 ani de zile
E. apar depozite de imunoglobuline granulare

Transformari microangiopatice in alte organe: la ochi, pacientul poate avea glomeruloscleroza

nodulara difuza, fiind afectata membrana glomerurala la nivelul ultrastructurii celulare.

5. Biopsia renala arata depozite subendoteliale granulare electronodense ce caracterizeaza:

A. glomerulonefrita rapida progresiva
B. glomerulonefrita poststreptococica
C. glomerulonefrita membranoasa
D. LES
E. Sindrom Goodpasture

Sunt depozite immune si proliferative ale mezangiului si endoteliului. Sunt localizate in celulele
imune din membrana bazala si celula endoteliala.

6. Otravirea cu mercur la nivel renal:

R: produce necroza acuta tubulara.

30
 Necroza tubulara acuta prezinta etiologic 2 forme: forma toxica (ingestia sau inhalarea de agenti
toxici: mercur, Pb, Au, As, etilen glycol, pesticide. CCl4, alcool metilic; si antibiotice) si forma ischemica
( in special in socul septic).

7. In majoritatea cazurilor de pielonefrita cronica nonobstructiva, bacteria agunge in rinichi prin:

A. sange
B. limfatice
C. plexul lui Basson
D. reflux exouretral
E. sunturi atrio-ventriculare aberante

Pielonefrita cronica nonobsrtuctiva reprezinta deranjamente ale sfinterelor vezico-ureterale, care

produc refluxul urinii si pasajul bacteriilor din vezica urinara in ureter. Clinic bolnavii prezinta tarziu in
evolutia bolii insuficienta renala si hipertensiune arteriala.

8. Malakoplakia pelvisului renal……. Si urmeaza infectia cu:

A……………..
B. crtiptococus
C. echerichia
D. streptococ A hemolitic
E. Aureus stafolococ
Malakoplakia este produsa de E. coli, caracterizata prin multiple ingtrosari galbui ale mucoasei si
submucoasei.

9. Examenul cu imunofluorescenta la nivel renal la pacient dupa glomerulonefrita

postsrteptococica arata:
A. depozite granulare de tip Ig G
31
 B. depozite lineare de Ig G
C. depozite granulare de Ig A
D. Ag antistreptococ – depozite lineare
E. Depozite granulare cu streptococ Ag

Depozitele granulare sunt de fibrina si Ig G. se gasesc endotelial si mezangial. Ag streptococic este

greu de vazut.

10. Pacient cu carcinom renal:

A. prezentarea clinica e frecventa in primul stadiu
B. hematurie, dureri in flanc
C. clasic se observa carcinom cu celule clare
D. normal doar metastaze rare in aria perineala
E. morfologic celulele caricinomatoase au cellule alb gri cu putine lipide in interior

Carcinomul cu celule clare este un adenocarcinom care apare in tubii contorti proximali si distali.
Cele mai multe cazuri apar la barbati peste 60 ani; de obicei tumora este descoperita in stadii
avansate. Clinic este definite triada: hematurie, durere si o masa palpabila in flanc. Se asociaza febra,
oboseala si anorexia.

11. Pacient cu: hematurie, examen colonoscopic se observa frecvent leziuni exofitice de 3 mm in
partea stanga laterala a vezicii urinare. Decide biopsie. Chirurgul ce descrie si care e prognosticul?
A. tumora papilara cu (7) nivele de celule la nivelul epiteliului
B. grupuri papilare cu pleiomorfism marcat si cu infiltrat in muschiul scheletal
C. inflamatie densa in lamina proprie
D. tumora papilara cu pleiomorfism nuclear moderat, confluand spre mucoasa
E. extensii chistice glandulare

Microscopic: celulele tranzitionale sunt multiplicate si au grade variate de atipie nucleara di

pleomorfizm nuclear. Nivelul scazut al tumorii in confluare spre mucoasa are prognostic bun. Invazia
inalta a tumorii spre muschi are prognostic prost.

12. In sindromul nefrotic exceptie:

A. proteinurie
B. hipoalbuminemie
C. redistributie de hematii
D. hiperlipemie
E. edem

32
 Se caracterizeaza printr-o pierdere de proteine primara, cu scaderea presiunii oncotice secundara
(stimuleaza ficatul in sinteza de lipoproteine bogate in colesterol cu densitate joasa sau bogate in
trigliceride cu densitate foarte joasa); hiperlipidemia creste riscul dezvoltarii bolii coronariene, bolii
trombotice si a infectiilor bacteriene.

13. In glomerulonefrita postinfectioasa exceptie:

A. boala urmeaza unei infectii cu streptococ B hemolitic grup A
B. celule imune subepiteliale sub forma de depozite
C. histologic: diferite proliferari glomerulonefritice
D. clinic: nefrita acuta
E. afecteaza copiii si progreseaza la insuficienta renala cronica

Apare dupa 2 saptamani de la infectia streptococica (gr A, B hemolitic sau stafilococ auriu)
faringiana, mai rar cutanata la copii si adulti. Imunofluorescenta demonstreaza si prezenta
complementului. Se produce o infiltrare prin proliferare mezangiala si endoteliala glomerurala, dand
aspectul de glomerulonefrita proliferativa difuza. O mica parte din bolnavi evolueaza spre
glomerulonefrita rapid progresiva.

14. Sindromul goodpasture exceptie:

A. pacient cu hemopturie, hematurie
B. moartea e datorata uremiei si hemoragiei pulmonare
C. microscopic nu exista depozite electronodense
D. la imunofluorescenta – depozite granulare de Ig G in glomeruli
E. la imunofluorescenta – depozite lineare de Ig G in glomeruli

Sindromul Goodpasture se refera la triada: hemoragie albeolara, glomerunefrita si depozite de Ac

de-a lungul membranei bazale alveolare si glomerurale. Clinic, bolnavii vin pt hemoptizie, anemie,
infiltrate pulmonare si hematurie cu insuficienta renala. Imunofluorescenta evidentiaza depozite
lineare de Ig G de-a lungul membranei bazale glomerurale.

15. Hidronefroza exceptie:

A. tromboza renala venoasa cronica
B. leiomiom uterin mare
C. calculi renali
D. hipertrofie benigna prostatica
E. carcinom cu celule tranzitionale in ureter

33
 Este o dilatare a pelvisului renal datorita blocarii partiale a urinei; obstructia poate ajunge la
orice nivel al tractului urinar (cel mai frecvent hiperplazia nodulara a prostatei, calculi, tumori de col
uterin sau de vezica urinara).

FICAT

1.Care e numele masei hialine frecvent vazuta in citoplasma hepatocitelor la pacientii cu

hepatita alcoolica:
A. Corpii Counsilman
B. Corpii Babes Negri
C. Corpii Mallory
D. Corpii Michaels Guttman
E. Corpii Rotor

Degenerarea hidropica(balonizarea) este cea mai obisnuita forma de agresiune cu prezenta de

hialin Mallory(alcoolic) sau mase de forma neregulata din material hialin perinuclear sau in gramezi in
hepatocitele consumatorilor de etanol la 50-75% din bolnavi;Corpii mallory apar si in Boala Wilson.

2. Descriere histologica tipica pt Ficat alcoolic:

A. Necroza centrolobulara masiva a hepatocitului cu Corpi Counsilman
B. Inflamatie proeminenta portala cr cu leziuni.................
C. Steatoza , corpii Mallory, fibroza centrolobulara , infiltrat inflamator cu neutrofile
D. Corpii hialini Mallory, infiltrat inflamator bogat in eozinefile si multi Corpi
Counsilman
E. Tromboza venelor hepatice cu obstructii venoase

Microscopic se observa:steatoza, infiltrat inflamator bogat in PMN si fibroza perivasculara ,

mai laes in jurul Venei Centrolobulare.Pmn predomina in lobul , in general, in rest sunt prezente
limfoplasmocite .

3.Pericardita constrictiva la nivelul ficatului produce:

A. ciroza macrolobulara
B. Infiltrat portal limfocitar
C. Proliferarea ductelor limfatice
D. Dilatarea sinusoidala
E. Hialinoza Mallory

34
 4. Baiat 10 ani, letargie, anorexie, voma, la 1 saptamana are febra si e presupunere
virala.Pacientul dezvolta rapid criza metabolica, acidoza metabolica, intra in coma.La biopsie ficatul
are vacuole citoplasmatice mice(steatoza microveziculara).Care e diagnosticul posibil:
A. Hepatita A
B. Sindrom Reye
C. Ciroza biliara datorita obstructiei hepatice
D. Shistosomiaza
E. Chist fibros

Sd. Reye este o encefalopatie cu ficat gras la copii intre 4-12.Sindrom Reye urmeaza unei
infectii virale sau ingestie de aspirina(90% din cazuri).Clinic:dupa o boala febrila, copii isi revin;la o
saptamana apar brusc varsaturi prelungite cu progresie spre convulsii, coma , deces.Microscopic
apare o steatoza microveziculara, necrozele si inflamatiile sunt absente.

5.Care din urmatoarele afirmatii privind hepatita cronica e corecta?

A. Hepatita A progreseaza la hepatita cr in 5-10 % din cazuri
B. Hepatita cr persistenta-piece meal necrosis
C. Hepatita cr activa-caractterizata de o placa limitanta intacta
D. Autoanticorpi detectati in ser la unii pacienti cu hepatita indusa medicamentos
E. Hepatita cronica persistenta frecvent duce la ciroza

Hepatitele cronice induse medicamentos sunt asociate de trasaturi neobisnuite:formare de

granuloame, leziuni ducte biliare, colestaza, infiltrat inflamator plasmocitar si frecventa a mai multi
autoanticorpi.In hepatita cr persistenta este caracterizata de o placa limitanta hepatocitara
limitanta.Hepatita cr activa este caracterizata de piece meal necrosis:eroziuni parcelare cu necroza si
degenerari hepatocitare al placii limitante.

35