Sunteți pe pagina 1din 6

Curs 3 - DEZVOLTAREA FICATULUI:

Trece prin mai multe etape: formarea mugurelui hepatic, înglobarea


acestuia în septul transvers, evoluția venelor viteline și a venelor ombilicale,
formarea ligamentului venos și separarea ficatului de către septul transvers.

1) Formarea mugurelui hepatic;

Mugurele hepatic se formează din endodermul duodenal la marginea


inferioară a mezodermului ventral, apărând de fapt mugurele hepatocistic.
Acesta se bilobează, iar fiecare lob va genera un lob hepatic.

Mugurele crește superior în mezenter și fuzionează cu septul transvers,


întrucât nu se mai pot distinge separat: o parte din celulele ficatului vor avea
originea în mezodermul septului transvers: celulele conjunctive, celulele
Kupffer, celulele Glisson și sinusoidele hepatice (printr-un proces de
angiogeneză locală).

Din endodermul mugurelui hepatic se formează LOBULII HEPATICI.

2) Înglobarea venelor viteline în mugurele hepatic;

De la pereții sacului vitelin vin VENELE VITELINE (dreaptă + stângă).


Acestea pătrund în mugurele hepatic, îl traversează și se termină în sinusul
venos primitiv cardiac, împreună cu VENELE CARDINALE COMUNE și cu
VENELE OMBILICALE.

Când traversează mugurele hepatic își pierd identitatea venoasă și se


transformă într-o rețea vastă de capilare pentru a reforma vene la ieșirea din
ficat. Segmentul periferic formează VENELE AFERENTE/ADVEHENTE, iar
segmentul posthepatic formează VENELE EFERENTE/REVEHENTE.

Între venele advehente se formează 3 anastomoze transversale (1,2,3 în


ordine descendentă). Anastomoza 2 este RETRODUODENALĂ. Anastomozele
1 și 3 sunt preduodenale. Anastomoza 1 este intrahepatică. Datorită
modificărilor de poziție ale duodenului și ficatului, o parte dintre canalele
venoase se obstruează. Rămâne permeabil traseul viitoarei VENE PORTE care
se împarte intrahepatic într-o ramură dreaptă și una stângă.
Lobul drept hepatic crește mai mult decât lobul stâng, astfel încât majoritatea
venelor de pe stânga se obstruează. Vena revehentă stângă se obstruează, iar
vena dreaptă dă VENA REVEHENTĂ COMUNĂ care va forma venele
suprahepatice și o parte din VCI.

3) Etapa circulației ombilicale;


Pe măsură ce embrionul crește, aportul de O2 asigurat de venele viteline este
insuficient. Ficatul devine un obstacol în calea fluxului sangvin și majoritatea
sângelui embrionar va veni de la placentă cu O2 prin venele ombilicale.

Inițial, venele ombilicale sunt la distanță de ficat, dar ficatul crește rapid și
vine în contact cu venele ombiciale. Acestea stabilec anastomoze cu venele
viteline. Vena ombilicală stângă se anastomozează intrahepatic cu prima
anastomoză vitelovitelină. Acest lucru explică de ce viitorul ligament rotund al
ficatului se va deschide în ramura stângă a venei porte. Vena ombilicală dreaptă
și segmentul terminal al venei ombilicale stângi se atrofiază. Segmentul
proximal al venei ombilicale stângi formează LIGAMENTUL ROTUND al
ficatului.

4) Etapa ligamentului venos al lui Arantius;

Nevoia de sânge oxigenat este foarte mare și atunci pe fața viscerală


(posterioară) a ficatului se formează din angioblaști de suprafață CANALUL
VENOS ARANTIUS. Acesta unește prima anastomoză vitelinoomblicală cu
vena revehentă comună. Canalul are la origine un sfincter puternic.

În momentul nașterii, acest sfincter se contractă și protejează cordul fetal


care altfel ar intra în insuficiență cardiacă datorită nivelului de sânge crescut
pompat de contracțiile uterine.

După naștere, canalul venos involuează, devenind LIGAMENTUL VENOS


AL LUI ARANTIUS.

5) Etapa de separare de septul transvers;

Peritoneul proliferează în 2 funduri de sac (drept + stâng) care se adâncesc,


formând RECESURILE SUBFRENICE (stâng + drept), care separă ficatul de
diafragmă. Ficatul rămâne fixat de diafragmă prin LIGAMENTUL
FALCIFORM și prin LIGAMENTUL CORONAR.

Anomalii: agenezie hepatică, hipoplazie, lipsa/hipoăplazia unui lob (lob +


apendice fibros, mai frecvent stâng), lobul lui Riddle (lob supranumerar pe
marginea inferioară a ficatului), lobul lui Spiegel (prelungire la dreapta a
viitorului lob caudat (la adult: proces caudat Spiegel), 1 singur șanț pe fața
viscerală care unește vezica biliară și hilul (normal: aspect de H).
DEZVOLTAREA CĂILOR BILIARE:

Origine: diverticulul hepatocistic, mugure endodermal. Odată cu creșterea


ficatului și a duodenulu, diverticulul hepatocistic se alungește și formează
CĂILE EXTRAHEPATICE. Acestea suferă un proces de tunelizare, de
obstrucție și de retunelizare.

CĂILE BILIARE INTRAHEPATICE se formează din cordoane


endodermale care se tunelizează (EXTRALOBULARE), se ramifică și intră în
legătură cu cele intrahepatice.

Canaliculele biliare intralobulare se formează de la început ca și spații


fără pereți proprii între cordoanele de hepatocite.

Anomalii: atrezii/stenoze, vezică biliară bifidă (dublă), variante de origine


a arterei cistice din toate arterele vecine, variante de vărsare a canalului cistic
oriunde în calea biliară principală, vezică biliară încarcerată de parenchimul
hepatic.

Dezvoltarea pancreasului
- Mugurele pancreatic ventral apare in mezenterul ventral
- Mugurele pancreatic dorsal apare in mezenterul dorsal

Datorita modificarilor de pozitie ale duodenului, mugurele ventral sufera o


rotatie spre posterior si ajunge mai jos decat cel dorsal.

Fiecare mugure va avea un canal propiu.

-mugurele ventral formeaza partea de jos a capului pancreasului (procesul


uncinat)

-mugurele dorsal formeaza restul capului, corpul si coada

In cursul lipirii celor 2 muguri, canalul ventral comunica printr-o anastomoza cu


cea mai mare parte a canalului dorsal si devine canal pancreatic principal.
Ceea ce a ramas din canalul dorsal devine canal secundar.

-cordoanele de celule endodermale se tunelizeaza, dand nastere acinilor si


ductelor pancreatice; anumiti acini pierd legatura cu canalul si devin insule
Langerhans

Anomalii

1.Stenoze/ atrezii

2.Chisturi

3.!!!Pancreasul inelar – mugurele ventral NU se roteste=> cei 2 muguri


fuzioneaza in jurul duodenului si fac stenoza duodenala
4.Pancreas heterotopic – poate apareaca insula de tesut pancreatic heterotopic
(in locuri diferite), oriunde in regiunile vecine; risc de cancer

S-ar putea să vă placă și