CONTROLUL FISCAL

-este instrumentul pe care-l au la indemana puterile publice pentru supravegherea si

determinarea, prin metode si tehnici specifice, asigurari constituirii resurselor financiare
publice, in speta a veniturilor fiscale, parte covarsitoarev a celor dintai.

Prin controlfiscal se intelege ansmblul activitatilor destinate a asigura respectarea obligatiilor

de declarare si de calculare corecta, precum si de plata la termenele legale a impozitelor,
taxelor si a altor varsaminte obligatorii datorate bugetului de stat, bugetelor locale si bugetelor
fondurilor speciale, denumite in general obligatiuni fiscale.

Potrivit legii sunt supuse controlului fiscal persoanele fizice si juridice romane si straine, care
au obligatii fiscale sicare se numesc contribuabili.

Controlul fiscal face parte din mecanismul de conducere si gestionare a economiei nationale

fiind parte integranta a controlului financiar si avand rol de a contribui la perfectionarea
conducerii eficiente a activitatii economice, de a asigura cunoastrea modului de aplicare a
deciziilor luate asupra gospodaririi resurselor materiale si banesti de a asigura realizarea
veniturilor statului in conformitate cu legea bugetara. Controlul fiscal are o contributie
importanta in asigurarea realizarii veniturilor care intra in bugetul statului de la agentii
economici sub forma impozitelor, txelor si a altor sume datorate la varsarea la termenele
stabilite si in cuantumul lor real.

Referindu-ne strict la controlul fiscal mentionam ca obiectivul esential al inspectorului fiscal

este de a verifica corectitudinea declaratiei contribuabilului, iar in cazul in care se constata
nedeclararea totala sasu in parte a unor sume datoratwe bugetului public sau fondurilor
speciale se impune a se aprecia daca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii.
Astfel, inspectorul va trbui sa discearna, pe baza documentelor si a informatiilor pe care le are
la dispozitie, daca prin nedeclarare s-a urmarit sustrgerea de la plata sumelor datorate sau daca
aceasta se datoreaza neglijentei contribuabilului ori necunoastera actelor normative ce
reglementeaza domeniul.

De asemenea, este necsar ca inspectorul sa distinga subdeclararea sau

nedclararea impozitului( taxei ) de neplata sau plata partiala a acestuia. Neplata impozitului se
refera la situatia in care suma a fost corect declarata dar nu a fost platita sau a fost platita
partial si nu intotdeauna poate fi considerata evaziune fiscala. Actiunea organului fiscal
impotriva contribuabilului “evazionist” presupune gasirea de dovezi ale existentei evaziunii
fiscale. Aceste dovezi trebuie sa se regaseasca in documentatia transpusa organului de
cercetare.

Indeplinirea rolului sau pe care controlul financiar si controlul fiscal, trebuie sa-l aiba in
economia de piata este conditionat de luarea unui ansamblu de masuri care sa asigure, intre
altele:

transformarea controlului intru-un obiectiv prin actiunea acestuia in axclusivitate asupra

parghiilor financiare prin care statul intervine in economie.
respectarea cadrului favorabil, legal creat de manifestarea deplina a initiativei individuale, ca
o componenta esentiala a democratiei economice.

fermitatea in urmarirea aplicarii riguroase a reglementarilor cu caracter fiscal a platii de catre

agentii economici de orice fel a tuturor sumelor cuvenite statului a utilizarii fondurilor alocate
cu orice titlu de la bugetul statului.

evitarea abuzului de control prin crearea unui sistem de garantii viabile pentru toti agentii
economici.

Analiza vasta si complexa a aspectelor fiscale trebuie sa aiba in vedere definirea procedeelor

specifice teoriei si practicii fiscale, care sa reuneasca ansamblul elementelor de natura
economica, tehnica si administrativan referitoare la activitatea de impunere

. FORME SI METODE DE CONTROL FISCAL

Cu ocazia oricarei forme de control fiscal intreprinse de organul de control se pot obtine
informatii utile in vederea organizarii si desfasurarii cat mai eficiente a controalelor
urmatoare.

Controlul fiscal indiferent de cine este realizat, presupune respectarea unor reguli unitare de
actiune si adoptare a unor procedee , tehnici, modalitati si instrumente de control
specifice,care raman in general valabile.

In functie de criteriile care sunt puse la baza analizei formelor de control fiscal,se pot delimita
urmatoarele clasificari ale controlului fiscal:

a)                   Din punct de vedere al aprofundarii cunoasterii realitatii fiscale se disting:

-controlul fiscal documentar -

care consta in examinarea elementelor componente ale dosarului
contribuabilului.Acest dosar poate sa contina erori sau anomalii care sa justifice , in anumite
cazuri , inceperea unui control exterior.Controlul cheltuielilor permit sa se stabileasca daca
sumele deduse se incadreaza in prevederile legii si daca actele justificative sunt conform
cerintelor impuse acestora.

-controlul fiscal efectiv, la

domiciliul/sediul contribuabilului, care presupune deplasarea la
contribuabil pentru a se obtine informatii suplimentare necesare.

In cadrul acestei forme de control se disting trei proceduri:

verificari contabile la societati comerciale, profesiuni libere, etc.

controlul incrucisat al situatiei fiscale personale care vizeaza verificarea aprofundata a

situatiei fiscale a tuturor contribuabililor cu referire la totalitatea veniturilor, telul acestor
verificari este stabilirea existentei concordantei intre veniturile declarate si realitatea
constatata
perchezitia sau dreptul de a face vizita la domiciliu este o procedura exceptionala pusa in
aplicare, in general, in cazul de infractiuni grave

b)                   In functie de de sfera de cuprindere a impozitelor si taxelor , controlul fiscal poate
fi:

-general, in cazul in care sunt cuprinse in verificare totalitatea impozitelor si taxelor datorate
de un contribuabil. Acest control este considerat normal si se realizeaza la sediul platitorului,
avand drept scop controlul tuturor aspectelor privind aplicarea, de catre contribuabil a legilor
si reglementarilor fiscale pe o perioada cat mai indelungata de timp,de regula de la ultimul
control fiscal pana la zi;

-partial,cand verificarea vizeaza numaio parte din impozitele si taxele la care este supus
contribuabilul;

c)    Din punct de vedere al gradului de extindere al verificarilor asupra operatiunilor impozabile ,se

disting urmatoarele forme de control fiscal :

total , cand
sunt verificate toate operatiunile , documentele , probele care stau la baza stabilirii
cuantumului unui impozit sau taxa ori a tuturor impozitelor platite de un agent economic;
aceasta forma de control permite depistarea daca este cazul a evaziunii fiscale deoarece
presupune efectuarea unui examen complet al tuturor aspectelor activtatii desfasurate de unul
sau mai multi agenti economici luand in considerare documentele de interes.

Selectiv (prin sondaj), daca

verificarile sunt partiale in ceea ce priveste operatiunile,
documentele, perioada, etc.,referitoare numai la un anumit impozit sau taxa ;

d)    In functie de scopul urmarit , controlul fiscal poate fi:

informativ are drept scop intentia administratiei de a informa agentii economici in legatura cu

drepturile si obligatiile de natura fiscala;

de rutina ,urmareste mentinerea legaturi cu contribuabilul si urmarirea modului in care acesta

isi respecta obligatiile fiscale . Scopul principal al acestei forme de control este de a compara
evidentele primare si contabile cu datele din declaratiile si deconturile depuse de contribuabil
in vederea verificarii corectitudinii sumelor platite, precum si verificarea moduluide
respectare a termenelor legale de plata;

propriu-zis (de fond), are drept scop urmarirea prevenirii si combateri cazurilor de sustragere
de la stabilirea si plata impozitelor prin orice mijloace de catre oricare din contribuabili;

e)    In functie de momentul controlului fiscal fata de depunerea declaratiilor fiscale, de efectuarea
platii, acesta poate fi:

-a-priori, care
cuprinde mijloacele si procedurile folosite pentru o mai buna informare si
colaborare intre contribuabil si administratie ;
-aposteriori, care
urmareste verificarea sinceritati fiscale , deconturilor etc.,utilizand metode si
proceduri de control mai mult sau mai putin sofsticate pentru analiza situatiei fiscale a
contribuabilului .

De cele mai multe ori aceste forme de control nu se exclud reciproc , ci pot si sunt
complementare, aceasta compementaritate asigurand cresterea eficientei activitatii de control.

Garda Financiara alaturi de aparatul fiscal se integreaza si indeplineste rolul sau distinct in
cadrul sistemului fiscal . Tinand seama de atributiile, sarcinile si procedeile sale specifice de
contol fiscal , se precizeaza ca activitatea Garzii Financiare nu se suprapune cu activitatea
aparatului fiscal , cele doua institutii completandu-se reciproc atata timp cat actioneaza unitar
si urmaresc acelasi scop .

Procedeele specifice de realizare a controlului fiscal al Garzii Financiare sunt:

Controlul operativ si inopinant care se desfasoara in orice loc unde se deruleaza operatiuni si

se intocmesc documente , ce au ca efect nasterea unor obligatii fiscale . Acest procedeu
presupune o imbinare a mai multor forme de control si nu poate fi integrata unui program de
control stabilit anticipat . Un asemenea control imbraca de fapt , forma unei anchete si
presupune mai intai o activitate pregatitoare ;supravegherea, culegerea de date si documente
,si alegerea momentului pentru declansarea controlului .

Controlul reciproc si incrucisat presupune o cercetare atenta ssi complexa privind confruntarea

datelor si informatiilor furnizate sau culese de la clienti , furnizori ,organe vamale, diverse
institutii , persoane fizice etc., cu cele din declaratiile si evidentele contribuabililor cu scopul
identificarii omisiunilor, neconcordantelor sau reaua credinta si prin urmare , a sustragerilor
de la indeplinirea obligatiilor fiscale. Acest control , la mai multi agenti economici , intre care
exista relatii contractuale in scopul compararii datelor pe parcursul intregului proces ce
cuprinde producerea ,prelevarea si comercializarea produselor contractate .

Controlul de grup presupune controlul inopinant si simultan al tuturor societatilor intre care

exista legaturi financiare sau comerciale pentru stabilirea legalitatii si realitatii operatiunilor
derulate intre acestea , sinceritatea evidentelor intocmite , cu scopul de a depista cazurile de
evaziune fiscala .Acest procedeu presupune , de asemenea, imbinarea tuturo formelor de
control cu cunostinte din domenii colaterale.

Controlul diagnostic este un control tematic care presupune cercetarea , investigarea globala ,

de ansamblu, a unei societati cu scopul de a stabili corectitudinea fiscala a firmei . Acest
control este de scurta durata si evaluiaza seriozitatea contibuabilului , iar daca acest control
releva nereguli , se trece la un control complet , care se termina spre realizare de regula ,
inspectorului fiscal de care apartine .Se procedeaza astfel , avand in vedere faptul potrivit
caruia controlul Garzii Financiare sa nu depaseasca 8 ore.
 2.3 APARATUL FISCAL : instrument de realizare a controlul

Controlul financiar al statului cuprinde in sfera sa administrarea

Si utilizarea mijloacelor financiare publice , precum si respectarea reglementarilor finamciar-

contabile in activitatea desfasurata de catre agentii economici (regii autonome ,societati
comerciale, etc.,) in legatura cu indeplinirea obligatiilor acestora fata de stat.

Aparatul fiscal – ca parte componenta a sistemului fiscal , isi realizeaza functiile de diminuare ,
asezare , urmarire si incasare a impozitelor si taxelor ,prin controlul fiscal. Felul cum este
organizat controlul fiscal,procedeele ,tehnicile si modalitatile aplicate difera de la un sistem la
altul , de la o etapa la altade evolutie a economiei de piata, in functie de politicile financiare si
fiscale.

Organul central al puterii executive care aplica strategia si programul guvernului in domeniu
finantelor publice este Ministerul Finantelor.

Acest minister exercita,prin organele sale ,controlul si supravegherea financiara a organelor si

institutiilor de stat , controleaza activitatea financiara a regiilor autonome si societatilor
comerciale , precum si a celorlalti agenti economici.

In indeplinirea acestor atributii , Ministerul Finantelor are dreptul sa dea ,ca urmare a

controlului , dispozitii obligatorii pentru luarea masurilor de respectare a legii si sa ia masuri
pentru aplicarea sanctiunilor legale.

Controlul fiscal organizat in cadrul Ministerul Finantelor se realizeaza prin doua organe
si anume : Directia Generala a Controlului Financiar de Stat (prin inspectori fiscali )si Garda
Financiara (prin comisari ) .

La judete si municipiul Bucuresti sunt organizate directii ale controlului financiar de stat si
sectii ale Garzii Financiare , care functioneaza in structura directiilor generale teritoriale ale
finantelor publice si controlului financiar de stat .