CAPITOLUL 2.

Efectuarea inspectiei fiscale – principii generale

2.1 Pregatirea inspectiei fiscale

Prin intermediul dispozitiilor ce guverneaza desfasurarea procesului de inspectie fiscala,
principalele procese pentru efectuarea acesteia sunt:

Fiecare dintre etapele anterioare impune un cumul de operatiuni,precum:

SELECTAREA CONTRIBUABILILOR/PLĂTITORILOR - ANALIZA DE RISC

Selectia platitorilor pentru care va avea loc inspectia fiscala, este realizata de catre
organul de inspectie fiscala, luand in considerare un nivel al riscului. Acest nivel este determinat
in urma analizei de risc.
Contribuabilul nu are posibilitatea de a emite obiectii privind procedura de selectie
folosita.
Performanta activitatilor desfasurate de catre administratiile fiscale depinde de totalitate
de resurse alocate, in conditiile eficientei.
Administratia fiscala trebuie sa realizeze inspectia fiscala, in conditii de eficiente, avand
la dispozitie resurse disponibile, avand in vedere faptul ca nu toti contribuabilii pot fi inclusi in
aceasta inspectie fiscala, astfel, este nevoie de cresterea numarului de inspectori fiscali.

Atunci
cand riscurile fiscale sunt identificate, exista o eficientizare a activitatii de control, astfel, fiind
controlati doar acei platitori cu un grad ridicat al riscului. Analiza riscului reprezinta modalitatea
prin care acestia sunt selectati si care trebuie inclusi in control.
Analiza de risc evidentiaza aspectele ce trebuiesc verificate.
 Etapele ce pot fi urmate in analiza de risc sunt urmatoarele:

Analiza de risc reprezinta un proces care se desfasoara in mod curent pentru a actualiza
planul de activitate al inspectiei fiscale, scopul fiind acela de a imbunatati performanta activitatii
inspectiei fiscale.

ELABORAREA PROGRAMELOR ANUALE, TRIMESTRIALE ŞI LUNARE DE

INSPECŢIE FISCALĂ

Intreaga activitate de inspectie fiscala este organizata si desfasurata avand la baza

programe anuale, lunare sau trimestriale.
Direcţia Generală Coordonare Inspecţie Fiscală din cadrul A.N.A.F. emite si propune
pentru a fi aprobat de catre conducerea ANAF, aceste programe care contin cele mai importante
obiective si linii indrumatoare pe baza carora isi pot desfasura activitatea structurile din cadrul
ANAF, care se afla in coordonarea Direcţiei Generale Coordonare Inspecţie Fiscală.
 In baza programelor care sunt intocmite de catre Direcţia Generală Coordonare Inspecţie
Fiscală, toate celelalte structuri de inspectie fiscala intocmesc aceste programe lunare privind
inspectia fiscala, ce vor fi aprobate de catre Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor
Publice/Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili.
Programele lunare, trimestriale si anuale conforme activitatii de inspectie fiscala, vor
putea fi completate cu activitati care au caracter de urgenta.

STABILIREA ECHIPEI DE INSPECŢIE FISCALĂ - ORDINUL DE SERVICIU

Ordinul de serviciu este documentul prin intermediul caruia organul de inspectie fiscala
este imputernicit sa efectueze inspectia fiscala partiala sau generala, controlul incrucisat sau
inopinat la fata locului platitorului.
Acesta este utilizat de organele fiscale pentru:

ANALIZA DOCUMENTARĂ A DOSARULUI FISCAL

Inainte ca inspectia fiscala sa inceapa, va fi analizat dosarul platitorului care se afla
in gestiunea organului fiscal, si care urmareste o documentare privind evolutia sau
schimbarile care au fost produse in activitatea acestuia.
 Dupa ce au fost studiate componentele dosarului fiscal de catre autoritatea fiscala,
aceasta va stabili care sunt elementele de risc pe care, ulterior, le va propune pentru
inspectia fiscala.
In situatia in care se constata rezultate deosebite pe baza ultimei inspectii fiscale, acestea
vor fi in atentia inspectiei fiscale in derulare.

DELEGAREA DE COMPETENŢĂ
Delegarea de competenta i se poate acorda unui alt organ de inspectie fiscala, fie pentru
unul sau mai multi platitori, cu scopul de a efectua actiunea de inspectie fiscala.
Aceasta este pusa la dispozitie in momentul in care este solicitata de catre un alt organ de
inspectie fiscala, care are competenta necesara sau poate fi acordata de catre direcţia de
specialitate din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cea care coordonează in mod
sistematic activitatea de inspecţie fiscală sau de către direcţia generală regională a finanţelor
publice.
Autoritatea fiscala ce a obtinut aceasta delegatie de competenta este responsabila cu
efectuarea implicit a tuturor activitatilor necesare pentru desfasurarea inspectiei fiscale si
valorificarea documentelor de control sau actelor administrative fiscale, incluzand intocmirea
referatului cu propuneri de rezolvare a contestaţiei, daca este cazul.
Organul de inspectie fiscala care a obtinut aceasta delegare de competenta, are
responsabilitatea de a instiinta platitorul despre aceasta delegare.
Verificarea fiscala este realizata prin doua etape:
- Prima etapa: este realizata o verificare fiscala prealabila, se estimeaza veniturile
impozabile care au fost calculate pe baza situatiei fiscale
- A doua etapa: aceasta verificare continua pana in momentul in care se intocmeste
raportul de verificare si decizia de impunere
Conform art. 1093 din C. pr. f. avizul de verificare, cea de-a doua etapa are loc in
momentul in care ii este comunicat contribuabilului avizul de verificare.
 Legea nr. 207/2015, art.116 arata care sunt metodele de control ce pot fi utilizate de catre
organelle de inspectie fiscala pentru desfasurarea inspectiei fiscale:

2.2 Desfasurarea inspectiei fiscale

ÎNTOCMIREA ŞI COMUNICAREA AVIZULUI DE INSPECŢIE FISCALĂ

Avizul de inspectie fiscala este documentul prin intermediul caruia autoritateade inspectie
fiscala instiinteaza platitorul cu privire la inspectia fiscala, momentul in care aceasta va avea loc.
In acest aviz se nominalizeaza urmatoarele:
 Platitorul are posibilitatea de renuntare la beneficiul pe care il are cu privire la perioada
de comunicare a avizului de inspectie fiscala.

Acest aviz este comunicat la inceputul inspectiei fiscale in urmatoarele situatii:

- în

cazul in care efectuarea inspectiei fiscale se realizeaza pentru un contribuabil aflat in insolventa.
- in situatia in care se obliga ca inspectia fiscala sa inceapa imediat
- cu scopul extinderii inspectiei fiscale
- in cazul restaurarii inspectiei fiscale in urma deciziei de solutionare a contestatiei
- în cazul unei cereri ale contribuabilului pentru care este necesara efectuarea inspectiei
fiscale, in urma analizei de risc.
In cazul in care este posibila extinderea inspectiei fiscale la obligatii sau perioade
fiscale, altele fata de cele cuprinde in avizul de inspectie fiscala, acesta este comunicat inainte
de a se verifica obligatiile fiscale sau perioadele pentru care s-a extins inspectia.

AMÂNAREA DATEI DE ÎNCEPERE A INSPECŢIEI FISCALE

Dupa ce avizul de inspectie fiscala s-a primit, inainte ca aceasta sa inceapa,
contribuabilul poate solicita pe baza unor motive intemeiate, o singura data, amanarea
inspectiei fiscale. Decizia cu privire la amanarea acesteia este aprobata sau respinsa printr-o
decizie care este emisa de autoritatea inspectiei fiscale.
Daca inspectia fiscala nu incepe in termen de 5 zile lucratoare de la data comunicata in
aciz, platitorul este instiintat si primeste in scris data noua de incepere a inspectiei fiscale.
STABILIREA LOCULUI DE DESFĂŞURARE A INSPECŢIEI FISCALE
Activitatea de inspectie fiscala este desfasurata in spatiul de lucru al contribuabilului.
Acesta pregateste un spatiu adecvat, precum si o logistica care este necesara desfasurarii
inspectiei.
In cazul in care nu exista acest loc adecvat si nu poate fi pus la dispozitie, inspectia
fiscala se va derula la sediul autoritatii fiscale sau intr-un loc stabilit de ambele parti.
Inspectia fiscala este desfasurata in timpul programului platitorului, dar se poate
desfasura si inafara acestuia, dar cu un acord scris.

VERIFICAREA EVIDENŢELOR FISCALE ŞI CONTABILE

Contribuabilul are posibilitatea numirii mai multor persoana care vor furniza informatii
pe toata perioada inspectiei fiscale. Daca aceste informatii sunt catalogate ca fiind insuficiente,
atunci organul fiscal poate solicita si altor persoane informatii necesare.
Astfel, platitorul ii revine obligatia de a colabora la constatarea situatiei de fapt fiscala, sa
ofere informatii, sa prezinte documentele, dar si orice alte date suplimentare cu scopul de a
clarifica situatiile.
Indiferent de locatia unde are loc inspectia fiscala, organul de inspectie fiscala are dreptul
sa verifice locurile acolo unde are loc inspectia, sau unde isi au locul bunurile impozabile, acest
lucru fiind in prezenta platitorului.
Pe toata perioada inspectiei fiscale, acesta are dreptul de a solicita asistenta juridica.

V.DOSARUL PREŢURILOR DE TRANSFER

Contribuabilii care executa tranzacţii cu o persoana afiliata avand o valoare totală
anuală mai mare sau egală fata de pragurile de semnificaţie, au obligaţia de a întocmi şi
prezenta dosarului preţurilor de transfer.
VI.CONSTATAREA LA FAŢA LOCULUI
Organul fiscal poate infaptui o constatare la fata locului, prin intocmirea unui Proces-
verbal de constatare.
Acest proces verbal cuprinde elementele urmatoare:
- locul şi data unde acesta s-a încheiat;
- numele, prenumele şi calitatea persoanei delegate, denumirea organului fiscal;
- fundamentul legal pe baza căruia a fost efectuata constatarea;
- constatările savarsite la faţa locului;
- susţinerile contribuabilului, experţilor sau ale altor persoane care au luat parte la realizarea
constatării;
- semnătura plătitorului/persoanei împuternicite, precum şi ale altor experţi sau altor
persoane care au contribuit la efectuarea constatării.

VII.DISCUŢIA FINALĂ
In momentul incheierii inspectiei fiscale, platitorul trebuie sa fie informat cu privire la
aspectele ce au fost constatate in cadrul inspectiei fiscale, la constatarile si consecintele
fiscale. Organul de inspectie fiscala ii transmite platitorului proiectul de raport de inspectie
fiscala, acesta fiind in format fizic sau electronic, cu posibilitatea de exprimare a opiniei pe
baza acestuia. Din moment ce acesta a fost comunicat, autoritatea fiscala comunica si locul,
ora, data la care se va derula discutia finala.
Data la care se va incheia inspectia fiscala, este data stabilita pentru discutia finala.
Contribuabilul are dreptul sa-si exprime punctul de vedere, in scris, referitor la
constatarile organului fiscal, dar in termen de maximum 5 zile de la data incheierii inspectiei.
Pentru marii contribuabili, data este de cel mult 7 zile. Acest termen se poate prelungi pe baza
unor motive justificate.
Conform Dariescu N., (2009) explica faptul ca in codul de procedura fiscala nu este
precizat concret la ce se refera syntagma de spatiu de lucru al platitorului. Asadar, se intelege
faptul ca se poate face referire la spatii atat autorizate, cat si neautorizate.
Referitor la spatiul adecvat pentru desfasurarea inspectiei fiscale, se intelege faptul ca
se asigura un spatiu in limita posibilitatilor platitorului, cu punerea la dispozitie a necesarului
de birotica prin care documentele vor fi pastrate in siguranta.

In art. 106 din C.proc.fisc. se regaseste obligatia prin care contribuabilul

colaboreaza in cazul unei inspectii fiscale. Astfel, contribuabilul are obligatia de a colabora in
momentul in care este constatata starea de fapt fiscala. Platitorul este obligat sa ofere
informatiile solicitate, sa puna la dispozitia organelor fiscale orice alte date relevante pentru
clarificarea situatie de fapt. Atunci cand se va incepe inspectia fiscala, platitorul este informat
ca va avea posibilitatea numirii altor persoane care sa ofere informatii. Pe tot parcursul
derularii inspectiei fiscale, contribuabilii pot beneficia de asistenta juridica.

2.3 Finalizarea inspectiei fiscale – 4 pag jum

COMUNICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE FISCALE PLĂTITORULUI

Actul administrativ fiscal trebuie sa fie comunicat platitorului respectiv. In cazul in care
contribuabilul nu are domiciliul fiscal in Romania, si are desemnat un imputernicit, acest act va
fi comunicat acestui imputernicit.
Acest act administrativ fiscal este emis pe hartie sau comunicat prin posta sau scrisoare
recomandata, cu posibilitatea confirmarii de primire, prin remitere sau semnatura, la domiciliul
platitorului sau imputernicitului acestuia.
 Daca actul administrativ fiscal este refuzata primirea acestuia sau platitorul nu se afla la
domiciliul sau, este afisata pe usa o instiintare. Actul este considerat comunicat in momentul
afisarii instiintarii.

In cazul in care contribuabilul sau imputernicitul acestuia nu se afla la domiciliul fiscal,

au obligatia de a se prezenta in maximum 15 zile de la afisarea instiintarii, la sediul autoritatii
fiscale pentru comunicare. Daca acestia nu se prezinta la acest termen, actul administrativ se
considera ca a fost comunicat la implinirea termenului.

COMUNICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE FISCALE ORGANELUI FISCAL

COMPETENT PENTRU ADMINISTRARE
Actul administrativ se intocmeste de catre echipa de inspectie fiscala si se transmite si
autoritatii fiscale din raza terioriala din care face parte contribuabilul.

COMUNICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE FISCALE CĂTRE ALTE

INSTITUŢII
Autoritatea fiscala are obligatia de a arata organelor juridice, competentele ce au legatura
cu constatarile efectuate, in urma inspectiei fiscale si pe baza carora se pot constitui elementele
unei infractiuni, in conditiile legii penale.
In momentul sesizarii organelor judiciare, cele ale inspectiei fiscale au obligatia
intocmirii unui proces-verbal semnat de catre acesta si de platitor, avand sau nu obiectiuni din
partea acestuia. Daca platitorul refuza sa semneze acest proces-verbal, autoritatea inspectiei
fiscale mentioneaza acest lucru in scris. Procesul verbal trebuie, astfel, comunicat
contribuabilului.
Acest proces-verbal reprezinta actul de sesizare care sta la baza documentatiei pentru
autoritatile de urmarire penala.

CONTESTAŢIA FORMULATĂ ÎMPOTRIVA ACTELOR FISCALE

Contestatia se poate depune in 45 de zile de la data la care este comunicat actul administrative
fiscal. Daca in cadrul acestuia nu sunt mentionate: posibilitatea unei contestatii, termenul la care
se poate depune aceasta si unde anume, aceasta se poate depune in termen de 3 luni de la
comunicarea actului adiminstrativ, la sediul organului fiscal care l-a emis.
Contestatia este formulata in scris si cuprinde:
INTRODUCERE DATE ÎN APLICAŢIILE INFORMATICE ALE A.N.A.F.

Dupa ce s-a aprobat Raportul de inspectie fiscala, echipa inspectiei fiscale introduce
rezultatele consemnate in urma controlului intr-o aplicatie informatica ce urmareste concordanta
datelor din acest raport, cu scopul de a intocmi actul administrativ fiscal.

ÎNDREPTAREA ERORILOR MATERIALE DIN ACTELE ADMINISTRATIVE

FISCALE

Autoritatea fiscala are posiblitatea de indreptare a erorilor materiale care fac parte din
actul administrativ fiscal la cererea platitorului sau din oficiu.
Erorile materiale reprezinta orice fel de greseli de redactare, mentiuni gresite sau
omisiuni din actul administrativ, avand ca exceptie cele care fac ca actul administrativ sa fie
nul, conform legii sau care au in vedere fondul acestuia.
Daca dupa ce s-a comunicat actul administrative fiscal, organul fiscal observa faptul ca
exista erori materiale, acest lucru ii este comunicat platitorului printr-un act de indreptare a
acelor erori materiale.
In cazul in care, se solicita din partea platitorului indreptarea erorii materiale,
autoritatea fiscala procedeaza astfel:

 daca aceasta cerere este intemeiata, se emite si se comunica platitorului actul de

indreptare a acesteia
 daca cererea nu este intemeiata, aceasta este respinsa printr-o decizie care este
comnuicata contribuabilului.

Decizia de respingere a cererii si actul de indreptare al erorii materiale sunt in

conformitate cu sistemul juridic si pot fi contestate.

FEEDBACK REZULTATE ANALIZĂ DE RISC

Scopul administratiei fiscale este acela de a atinge nivelul maxim in materie de control al
veniturilor din impozite si taxe, dar concomitent cu alocarea cheltuielilor minime. Dintr-o alta
perspectiva, scopul poate fi definit ca investirea eforturilor necesare pentru a maximiza gradul de
conformare fiscala a platitorului.
 Pentru a se aplica un tratament corect si unitar, cu scopul de a creste gradul de
conformare voluntara, informatiile cumulate din activitatea de control desfasurata trebuiesc
valorificate, avand in vedere criteriile analizei de risc. Modul de tratare al platitorilor, nu are o
semnificatie de uniformizare, sau de includerea acestora in cadrul inspectiei fiscale, ci implicarea
resurselor inspectiei fiscale pentru platitorii care nu se conformeaza.
Tratarea unitara a platitorilor indruma la cresterea punerea de acord voluntare, din prisma
faptului ca platitorii cunosc faptul ca nu sunt verificati daca se conformeaza obligatiilor fiscale.
Daca acestia nu sunt verificati, rezulta costuri de administrare mai scazute pentru acestia.