Rolul scriitorilor umanişti în dezvoltarea literaturii

Umanismul a reprezentat pentru cultura romana, incipitul literaturii si a constiintei nationale.

Operele literare erau o forma de a trasa istoria, de a evidentia identitatea romanilor, latinitatea
limbii si de a educa poporul.
Asadar, temele si influentele regasite la nivel european in perioada umanismului, s-au adaptat
realitatilor romanesti de la acea vreme si au nascut teme si idei derivate: originea latina a
poporului si a limbii romane, continuitatea existentei acestui popor pe pamantul romanesc,
unitatea tuturor romanilor din provinciile romanesti, rolul civilizator al tipariturilor.
Reprezentanti romani ai umanismului au fost Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir.
Formele literare de manifestare a culturii si identitatii poporului roman au fost rudimentare,
lipsite de poezie, insa concise si pe alocuri lacunare: letopisete, cronici si cronografe. Aceasta
cuprindeau naratiuni si descrieri nepartinitoare care au ajutat istoricii sa identifice caracterul
catorva domnitori. "Letopisetul Tarii Moldovei de cand s-a descalecat tara si de cursul anilor si
de viata domnitorilor de la Dragos Voda pana la Aaron Voda" (1359-1594). Intentiile educative
sunt clar exprimate de autor, "sa ramaie feciorilor si nepotilor, sa le fie de invatatura,despre cele
rele sa se fereasca si sa socoteasca, iara despre cele bune sa urmeze si sa invete si sa se
indirepteze", acesta subliniind caracterul formator al istoriei. In opera "Predoslovie catre cititor",
Grigore Ureche reproduce o perioada sangeroasa, plina de intrigi, batalii si crime. Aminteste
chiar si de legenda intemeierii Moldovei, cand Dragos-Voda, ajutat de personajul fabulos al
catelusei Molda, stabileste inceputurile tarii pe acele meleaguri.
Dupa cum este evidentiat mai sus, una din temele umanismului romanesc este reprezentata de
unitatea romanilor din toate provinciile romanesti. "cati se afla locuitori in Tara Ungureasca si la
Ardeal si la Maramoros, de la un loc sunt cu moldovenii si toti de la Ram se trag". Aceste scrieri
nu sunt facute la intamplare, dintr-un soi de simtamant patriotic, ci pe baza unui studiu si a unei
documentatii stiintifice. Inca o data este subliniat caracterul obiectiv, istoric al primelor forme de
literatura romana.
Activitatea cronicarilor români înscrie prima pagină în cultura română. În concepția lor, istoria
este purtătoarea unor valori educative și de aceea principala lor preocupare este de a recupera
trecutul prin scris.