Istoricul luptei Cataloniei pentru independenţă.

Ce îi leagă şi îi desparte de Spania

Declarat ilegal de tribunalul constituţional al Spaniei şi denunţat de executivul de la Madrid,
tensiunea a explodat în Catalonia în ziua votului pentru independenţă duminică, 1 octombrie 2017.
În urmă cu 300 de ani (1714), statul catalan a fost oficial abolit, mulţi locuitori ai zonei au susţinut din acel
moment că tradiţiile şi limba lor au început să fie distruse. Din 1977, după restaurarea democraţiei,
Catalonia a devenit una dintre cele 17 comunităţi autonome ale Spaniei. Şi din acel moment nemulţumirile
au devenit din ce în ce mai mari, iar dorinţa pentru independenţă a crescut.
Una dintre cele mai mari nemulţumiri a autorităţilor după integrarea Cataloniei ca una dintre comunităţile
autonome ale Spaniei a fost utilizarea veniturilor fiscale în alte zone ale Spaniei. Dar problemele şi lupta
pentru independenţă a regiunii au început cu mult timp în urmă, informează The Telegraph.
În secolul IX, Guifré el Pilós (Wilfred Părosul), conte al Barcelonei, a reunit cele patru ţări feudale catalane
sub conducerea sa. Un secol mai târziu a devenit un stat neoficial care în acea perioadă traversa Pirineii şi se
întindea până în Franţa din zilele noastre. Deşi Catalonia s-a unit cu regatul lui Aragon în 1137, autonomia
ţării a rămas intactă. Iar în următoarele trei secole, prin uniunea dintre cele două regiuni, a fost stabilită
expansiunea imperiului de-a lungul Mediteranei.
Un alt aspect care marca independenţa ţării avea loc în 1359, când a fost stabilit Generaliatul Cataluniei,
considerat primul parlament european. Din 1659, regiunea începe să piardă teritorii în urma Tratatului de la
Pirinei. După moartea regelului Carol al-II-lea al Spaniei, în 1700, coroana îi revine lui Filip al V-lea din
Casa de Bourbon. Catalanii au primit cu teamă vestea preluării conducerii ţării de către un rege francez,
aşadar au complotat împotriva acestuia şi s-au aliat cu Anglia, Olanda şi Imperiul Habsburgic, care se
opuneau, de asemenea, conducerii Bourbonilor în Spania.
În 1713, Partidul Conservator din Marea Britanie a încheiat războiul şi a semnat Tratatul de la Utrecht, prin
intermediul căruia câştigă teritoriul Gibraltar. Un an mai târziu, Catalonia este abandonată de Aliaţi şi
pedepsită pentru trădarea de care a dat dovadă prin intermediul decretului Nueva Planta, care a dus la
abolirea Generaliatului şi pune capăt autoguvernării. De asemenea, şi limba regiunii este suprimată. Două
secole mai târziu, în 1931, soldatul şi politicianul Francesc Macia a proclamat Republica Cataloniei, care a
dus la reîntoarcerrea Generaliatului, ca o concesie făcută Madridului. Această revenire nu a durat, însă, mult.
După ce generalul Francisco Franco îl ucide, în 1940, pe preşedintele guvernului catalan, identitatea şi limba
sunt reprimate, toate instituţiile politice fiind desfiinţate. La doi ani după moartea lui Franco ( ce a avut
1975) au loc alegeri democratice, iar Generaliatul este restabilit
Deşi în 2005 Catalonia obţine autonomia, cinci ani mai târziu curtea constituţională spaniolă elimină puterile
autonomiei reglementate de statut, de asemenea şi cuvântul ''ţară'' fiind scos din textul documentului. Iar
problemele au continuat să apară pentru catalani, Artur Mas, preşedintele conservatorilor din Catalonia, a
cerut în 2012 negocierea pactului fiscal cu Spania, însă Madridul a refuzat propunerea. Decizia a stârnit furia
a peste 1,5 milioane de locuitoritori care au protestat atunci pe străzile din Barcelona.
În prezent, guvernul Spaniei consideră că referendumul pentru independenţa Cataloniei este
neconstituţional, autorităţile de la Madrid au impus mai multe măsuri aspre pentru blocarea desfăşurării
alegerilor. Însă, totul se va decide pe 1 octombrie, când catalanii vor afla dacă se vor separa de Spania sau
vor rămâne tot parte a Spaniei, cu titulatura de regiune autonomă. 
Desfășurarea evenimentelor:
UPDATE 20:42 Președintele Cataloniei propune suspendarea efectelor referendumului de
independență pentru câteva săptămâni
”Propunem Parlamentului să suspende efectele referendumului pentru că vrem să demarăm un dialog. Altfel
nu ar fi posibil să ne atingem scopul. Trebuie să mergem pas cu pas spre scopul nostru şi spre ce ne-a cerut
poporul la referendum. Au existat iniţiative de mediere, la nivel naţional şi internaţional. Europa a cerut
dialog . Am auzit toate cererile. Ne-au cerut să deschidem un dialog cu guvernul spaniol şi vom face asta.
Sunt convins că în zilele următoare conflictul dintre Spania şi Catalonia poate fi rezolvat, respectând voinţa
poporului catalan”, a mai spus președintele.
”Voturile au spus Da pentru independență și vreau să merg înainte cu acest lucru. Vreau să urmez voința
poporului catalan de a deveni un stat independent”, a continuat Puigdemont.
UPDATE 20:25 ”Suntem aici pentru că în 1 octombrie a avut loc acest referendum, în condiţii extreme. E
prima oară când într-o democraţie europeană au avut loc violențe, poliţia a atacat oamenii. Scopul a fost să
provoace panică şi pentru ca oamenii să nu voteze, pentru că le era frică. Nu au avut succes. Peste 2 milioane
de oameni nu s-au speriat şi au venit la vot. Nu ştim câţi au încercat şi nu au putut, pentru că şcolile erau
închise. Credem că o jumătate de milion de oameni nu au putut vota. Am ţinut referendumul cu toate acestea.
Au arestat oameni din guvern, dar nici asta nu ne-a oprit. Ne-au citit mailurile, nici asta nu ne-a oprit. În
ciuda tuturor eforturilor de a opri referendumul, am reuşit. Mulţumesc tuturor acestor oameni care au făcut
posibil acest moment istoric”, a mai spus liderul catalan.
UPDATE 20:18 Carles Puigdemont: ”Trăim un moment istoric şi consecinţele şi efectele merg mai departe
decât doar ţara noastră. Catalonia e o afacere europeană. Nu voi recurge la ameninţări, dar momentul este
foarte serios. Nu vrem să contribuim la violențe, ci dimpotrivă, nu putem avea un acord asupra tuturor
lucrurilor, dar înţelegem că trebuie să urmăm calea democratică, paşnică, şi să respectăm oamenii care
gândesc diferit faţă de noi.”
UPDATE 20:08 Sala Parlamentului s-a umplut, iar Carles Puigdemont a sosit. Urmează discursul său.
UPDATE 19:40 Mii de oameni s-au adunat pe stradă, în zona sediului Parlamentului regional, în așteptarea
sesiunii.
UPDATE 19:10 Discursul a fost amânat cu o oră, relatează BBC. Potrivit AFP, care citează surse din guvern,
amânarea discursului ar putea fi cauzată de o posibilă mediere internațională.
UPDATE 19:00 Parlamentul regional s-a reunit în urmă cu puţin timp, urmând că liderul separatist să susţină
un discurs. Marea întrebare este dacă va proclama independenţa Cataloniei ori se va mărgini la o declaraţie
simbolică, evocând urgenţa unui dialog şi declanşând un proces în etape.
UPDATE 18:00 Preşedintele separatist catalan Carles Puidgemont a sosit marţi seara la sediul Parlamentului
regional catalan cu aproape o oră înainte să susţină discursul
Măsuri sporite de securitate la Barcelona înaintea unei sesiuni plenare-cheie a Parlamentului regional
din Catalonia
Poliţia păzeşte clădirile publice şi a închis Parcul Ciutadella, în care se află Parlamentul regional catalan, la
Barcelona, unde o eventuală declarare a independenţei Cataloniei marţi seara este susceptibilă să determine
autorităţile spaniole să reacţioneze dur, relatează The Associated Press.
Preşedintele regiunii Carles Puigdemont nu şi-a dezvăluit mesajul pe care-l va prezenta într-o sesiune plenară,
la ora locală 18.00 (19.00, ora României), însă politicieni separatişti spun că aşteaptă o declaraţie care să aibă
la bază rezultatele contestatuluii referendum pe tema autodeterminării de la 1 octombrie.
Separatiştii au declarat validă consultarea şi şi-au anunţat victoria în acest scrutin, după care catalanii au
protestat în masă faţă de violenţele poliţiei trimise de Madrid să oprească votul.
Susţinătorii unităţii regatului, care se opun independenţei Cataloniei, au organizat, la rândul lor mitinguri în
masă în favoarea unităţii ţării. Cum va fi pusă în aplicare independenţa şi cum va reacţiona Guvernul Spaniei
sunt chestiunile-cheie.
Guvernul de la Madrid îl îndeamnă pe Puigdemont ”să nu întreprindă nimic ireversibil”
Guvernului spaniol l-a îndemnat marţi printr-un purtător de cuvânt pe preşedintele separatist al Cataloniei
Carles Puigdemont să ”nu întreprindă nimic ireversibil”, înaintea unui discurs pe care acesta urmează să-l
susţină în Parlamentul catalan şi în care ar putea să declare independenţa Cataloniei, relatează AFP.
”Vreau să-i cer domnului Puigdemont să nu întreprindă nimic ireversibil, să nu apuce niciun drum fără
întparcere, să nu facă vreo declaraţie unilaterală de independenţă şi să se întoarcă la legalitate”, a declarat
pentru presă Inigo Mendez de Vigo.
”Europa a spus în mod clar că nu va accepta vreo declaraţie de independenţă a Cataloniei”, a adăugat el.
Reprezentanţi europeni i-au avertizat pe liderii catalani separatişti că, în cazul proclamării independenţei,
Catalonia va fi exclusă în mod automat din Uniunea Europeană (UE).
”Şi, deci, nu trebuie să facă ceva care nu are, într-un final, vreun efect”, a continuat purtătorul de cuvânt al
Guvernului de la Madrid.
Puigdemont urmează să ia cuvântul la ora locală 18.00 (19.00, ora României) în Parlamentul catalan, unde
separatiştii dispun de o majjoritate absolută, şi să evoce consecinţele referendumului de autodeterminare ilegal
de la 1 octombrie.
Guvernul regional spune că tabăra ”da” a obţinut o victorie cu peste 90% din voturile exprimate, iar nivelul
prezenţei la urne a fost de 43%.
Este necunoscut faptul dacă Puigdemont intenţionează să proclame independenţa marţi seara, dacă are în
vedere o ”declaraţie de independenţă în amânare” sau dacă se va mulţumi cu o proclamaţie simbolică, evocând
urgenţa unui dialog şi declanţând un proces în etape.
Guvernul spaniol, condus de conservatorul Mariano Rajoy, continuă să repete că referendumul este nul şi
neavenit şi că o declarare a independenţei care ar decurge din el nu va avea vreo valoare.
Rajoy a avertizat totodată că, în cazul unei declarări a independenţei, indiferent sub ce formă, el ar putea să
suspende autonomia regiunii, o măsură care nu a mai fost pusă în aplicare vreodată în această monarhie
parlamentară descentralizată de la restabilirea democraţiei, în 1977.
Liderul Parlamentului Cataloniei ar putea proclama astăzi independența
Toţi ochii vor fi aţintiţi marți asupra Parlamentului Cataloniei, căruia preşedintele intenţionează să i se
adreseze după-amiază. Parlamentarii din alianţa de guvernare declarau luni că acceptă doar independenţa.
Benet Salellas, deputat: “Mi-e foarte clar că aceia pe care îi reprezint nu vor acceptă niciun alt scenariu
decât o declaraţie de independenţa şi de proclamare a Republicii Catalane. În ultimele zile au existat gesturi
absolut ruşinoase din partea băncilor şi a multinaţionalelor, o atitudine de şantaj faţă de poporul Cataloniei.”
Alţii spun însă că demonstraţiile de masă din ultimele zile, ale catalanilor care se opun independenţei, nu pot fi
ignorate.
Xavier Garcia Albiol, deputat: “Preşedintele Cataloniei nu mai poate vorbi în numele poporului catalan că
un tot. Poporul catalan s-a dovedit a fi divizat în opinii şi mare parte din el nu doreşte separarea de Spania.”
Şi primarul Barcelonei se opune declarararii unilaterale a independenţei.
Ada Colau, primarul Barcelonei: ”În contextul de azi, rezultatele referendumului din 1 octombrie nu pot servi
drept motiv pentru declararea independenţei. Dar constituie o oportunitate de a începe un dialog cu mediere
internaţională.”
Franţa şi Germania le-au transmis liderilor separatişti că nu vor recunoaşte o Catalonie independenţa, ceea ce
presupune automat ieşirea din Uniunea Europeană.
Nathalie Loiseau, ministrul francez al afacerilor europene: “Această criză, pentru că este o criză, se va
rezolva prin dialog între toate forţele politice spaniole. Dacă ar există o declaraţie de independenţa, această
va fi unilaterală şi nu va fi recunoscută.”
Jose Luis Feito, preşedintele Institutului de Studii Economice: “O Catalonie independenţa ar fi în afară
Uniunii Europene şi în afară monedei unice. Aşa ceva ar fi o sinucidere. Ar fi imposibil pentru orice
companie, mai ales banca, să supravieţuiască o singură zi în aceste circumstanţe.”
Pe lângă companiile care au demarat proceduri pentru mutarea sediilor sociale în alte părţi ale Spaniei şi
turismul are de suferit. Numărul celor care şi-au anulat sejururile a crescut cu 19% în Catalonia, iar unele
hoteluri au trecut de la un grad de ocupare de 100% la 20%.
Catalonia va decide luni sa-si declare independenta de Spania, a declarat Reuters o sursa din
guvernul regional, in conditiile in care Spania, tara UE se apropie de o ruptura ce ii pune in pericol
tanara democratie. 
Partidele pro-secesiune, care controleaza parlamentul regional, au cerut ca luni sa aiba loc o dezbatere si un
vot pentru declararea independentei, a spus sursa citata. 
Criza constitutionala din Spania, a patra ce mai mare economie din zona euro, a lovit moneda unica si
bursele si obligatiunile spaniole, scumpind abrupt costurile de finantare ale Madridului.
Tinand cont ca referendumul a fost declarat neconstitutional, declaratia nu ar avea consecinte juridice si
foarte putine sanse sa fie recunoscuta la nivel international.
Catalonia isi va declara independenta in cateva zile, a declarat liderul regiunii, Carles Puigdemont, pentru
BBC.
In primul sa interviu de dupa referendumul de duminica, Puigdemont a afirmat ca guvernarea regionala va
“actiona la sfarsitul acestei saptamani sau la inceputul celei viitoare”.
Aproape 300.000 de persoane au manifestat marti in Barcelona impotriva violentelor fortelor de ordine care
au marcat duminica referendumul.
De la FC Barcelona la Sagrada Familia, Catalonia a fost in greva generala marti, pentru a-si apara
"drepturile" si pentru a denunta violentele comise de politie duminica.
Regele Spaniei Felipe al VI-lea i-a condamnat marti seara, intr-un discurs ttelevizat, pe organizatorii
referendumului de duminica pe tema independentei in Catalonia, pe care i-a avertizat ca s-au plasat "in afara
legii si democratiei".