Generalități

Consumatorii de astăzi nu numai că cer garanții ca produsele pe care le cumpără să fie de

calitate, dar și vor să se asigure că ele corespund standardelor ecologice, să nu fie modificate
genetic. Astfel, calitatea fructelor este esențială atât pentru producători, cât și pentru
consumatorii finali.
În acest sens, modelul lanțului valoric reprezintă un foarte bun instrument de descriere a
modului în care se creează valoare atât pentru clienți (consumatorii), cât și pentru companie
(producătorii agricoli în cazul dat). Canalele de distribuție pentru producția horticolă pe piața
modernă nu pot fi asigurate fără o dezvoltare bună a lanțului valoric: producere-achiziție-
comercializare. Toate segmentele lanțului valoric sunt importante, fiind condiționate de
cooperarea și sincronizarea tuturor părților implicate.
În Republica Moldova se observă o revigorare și diversificare a producției de mere și struguri pe
segmentul producţie al lanţului valoric. În schimb, segmentul achiziţie-comercializare din lanțul
valoric este doar la început de ameliorare, fiind realizate primele acțiuni cum ar fi: crearea
primelor case de ambalare, revitalizarea sistemului frigorific etc.
Consumul în stare proaspătă a fructelor este în continuă creștere în lume. Pentru a beneficia pe
deplin de gustul și savoarea fructelor este important să se cunoască care este perioada exactă
de recoltare. Dacă nu se recoltează la momentul optim, aroma fructelor nu va fi completă.
Astfel, recoltarea fructelor se face la cel mai potrivit moment – momentul de maturitate.
Recoltarea este un complex de operaţiuni, care hotărăsc în cele din urmă calitatea, valoarea
comercială și alimentară, durata de păstrare în stare proaspătă a fructelor. Este etapa finală a
procesului de producere şi se efectuează la momentul optim când fructele a ajuns la un anumit
grad de maturitate şi îndeplinesc o serie de criterii obiective: forma, mărimea, culoarea,
fermitatea, compoziţia chimică etc.
Maturitatea poate fi comercială (tehnică sau industrială), de recoltare (de livadă sau de
grădină), de consum şi fiziologică.
Maturitatea de recoltare (de livadă sau de grădină). Acesta se defineşte prin formă, mărime
(volum şi greutate), pigmentaţie etc., proprietăţi caracteristicile speciei, soiului şi condițiilor
agropedoclimaterice. La fructe propriu-zise, ea corespunde cu apariţia, în zona de inserţie a
pedunculului de ramură, a unui strat subţire de suber, consecinţă firească a finalizării procesului
de creştere şi dezvoltare, care duce la sistarea transformării spre fructe sau organe pentru care
sunt cultivate.
Presortarea prevede scoaterea exemplarelor ce nu corespund condițiilor de păstrare, atacate
de boli și dăunători, cu lovituri mecanice și cu defecte de formă, de mărime necorespunzătoare
etc.
Depozitarea înseamnă punerea produselor horticole la păstrare în spații cum sunt depozitele,
care asigură păstrarea și menținerea calității odată cu reducerea pierderilor cantitative şi
calitative ale produselor horticole.
Definirea frigiderului ca fiind doar o încăpere ce posedă refrigerare artificială nu mai este
actuală. Frigiderul modern sau depozitul frigorific trebuie să dispună de condiții pentru
respectarea tuturor cerințelor legislației Republicii Moldova, a standardelor internaționale în
domeniul calității și siguranței alimentare, cu un impact redus asupra mediului înconjurător și
tehnologii de realizare a proceselor cu economii de energie electrică.
Casa de ambalare este o exploataţie agricolă compusă dintr-un frigider sau depozit agricol şi
facilităţi, componente tehnice adiţionale utilizate în complex sau separat pentru curăţarea,

1
spălarea, sortarea şi ambalarea fructelor și legumelor. Casele de ambalare asigură legătura
permanentă între piață și fermieri conform standardelor internaţionale moderne.
Recoltarea merelor
Recoltarea se face cu grijă, în timp optim, cu respectarea următoarelor măsuri organizatorice:
 aprovizionarea cu ambalajele necesare;
 întocmirea graficului zilnic de livrare pe unităţi comerciale, depozite în funcţie de
maturarea fructelor şi destinaţia lor;
 asigurarea forţei de lucru şi organizarea pe echipe, schimburi ;
 asigurarea mijloacelor de transport necesare;
 asigurarea materialelor necesare – lăzi, foarfece.
Recoltarea merelor are loc la un grad de maturare, care
asigură o capacitate cât mai bună de păstrare şi se stabileşte
în funcţie de soi şi condiţiile agroclimatice ale zonei de
producţie.
În general, momentul optim al recoltării merelor se
stabileşte ținând cont de următoarele caracteristici:
 fructele au ajuns la mărimea specifică soiului (detalii în
anexa 1);
 colorație specifică soiului (detalii în anexa 2);
 amidonul este prezent pe secţiunea transversală a fructelor în zona cuprinsă între partea
exterioară a casei seminale şi partea exterioara a fasciculelor libero-lemnoase mediane;
 numărul de zile de la înflorit la recoltare (între 140 — 150 zile pentru merele din soiurile
care au o capacitate bună de păstrare).
La mere stabilirea cât mai corectă a momentului de recoltare se face la fel și prin următoarele
teste de laborator:
 fermitatea pulpei;
 suma gradelor de temperatură din perioada de la înflorirea deplină până la recoltare;
 intensitatea respiratorie.
Recoltarea manuală a merelor se face de la baza coroanei către vârful ei şi de la periferie către
centrul coroanei. Recoltarea merelor se efectuează:
 manual în zilele în care temperatura maxima nu depășește valoarea de 15 0C;
 fără a fi atinse tare sau presate, ferindu-l de lovituri şi leziuni în mână;
 fără a fi zgâriate sau șterse de pruină;
 cu pedunculul fără smulgere, printr-o ușoară răsucire a fructului (fig. 1).

Pentru a culege fructul, el se

apucă cu palma și se apasă cu
degetul arătător în locul fixării
codiței de ramură, ridicând
puțin fructul în sus. Acesta se
va desprinde ușor de pe
ramură.
Figura 1. Desprinderea corectă a merelor de pe ramură

Fructele de măr desprinse de pe ramură se aşează cu multă grijă în

ambalajele de recoltare. Concomitent cu recoltarea se efectuează
presortarea lor, care prevede scoaterea exemplarelor ce nu corespund

2
condiţiilor de păstrare, atacate de boli şi dăunători, cu lovituri mecanice și cu defecte de formă,
de mărime necorespunzătoare etc.
Un ambalaj de recoltare modern este sacul cu fundul mobil (rabatabil) și cu pereţi moi, care
previn deteriorarea fructelor. Sacii pentru recoltare trebuie să aibă centuri late pentru umeri,
lăsând libere ambele mâini ale culegătorului, ceea ce asigură o eficiență mai mare a lucrului și
reducerea efortului fizic (fig.2).
Pentru o recoltare eficientă și mai rapidă a merelor și altor fructe, în ultimul timp se utilizează
platforme de recoltare.
Se va atrage o atenţie deosebită la mutarea merelor în ambalaje (lăzi sau containere). Fructele
se așează sub nivelul superior pentru a evita vătămările mecanice în timpul manipulărilor.

Figura 3. Platforme mobile pentru recoltarea merelor

Figura 4. Platforme pentru transportarea merelor

Containerele din lemn sau din plastic sunt folosite pentru transportarea și depozitarea merelor.
Până la transportarea lor din livadă, ambalajele cu fructele recoltate, se păstrează în locuri
umbrite, ferite de razele directe a soarelui și de praf.
Transportarea merelor din livadă la depozitul frigorific se poate face cu platforme remorcate de
un tractor sau în autocamioane acoperite cu prelată sau alte materiale izoterme. Încărcarea din
livadă a containerelor cu mere în mijloacele de transport se efectuează mecanic cu
motostivuitoare. Iar descărcarea acestora în camerele frigorifice se realizează cu ajutorul
stivuitoarelor electrice.

Depozitarea fructelor
În cadrul procesului de valorificare a fructelor şi legumelor depozitarea constituie o verigă
importantă. Depozitele asigură păstrarea și menţinerea calităţii odată cu reducerea pierderilor
cantitative şi calitative ale produselor horticole și care, astfel, aprovizionează și asigură piaţa în
momentul potrivit, cu un sortiment de fructe şi legume proaspete de calitatea şi cantitatea
cerută.
Metodele de păstrare a fructelor și legumelor, care se aplică în practică se grupează astfel:
- metode simple, folosite pentru păstrarea în depozite, beciuri;
- metode moderne, în care se folosesc spaţii special construite, cu ventilaţie mecanică, spaţii
frigorifice sau spaţii cu atmosferă controlată.
Metodele simple au o aplicare limitată în practică, întrucât factorii de păstrare pot fi greu
dirijaţi, mecanizarea manipulării produselor este greoaie, scoaterea din spaţiile de păstrare a
produselor se face cu dificultate. Temperatura se menţine aproape constantă în jur de 4-60C. În
astfel de condiții merele și strugurii se păstrează timp de 2-3 luni.

3
Cea mai răspândită metodă modernă de păstrare a merelor și strugurilor este păstrarea în
depozitele frigorifice moderne care au condițiile necesare și corespund standardelor
internaționale în domeniul calității și siguranței alimentare. Echipamentele de ultima generație:
 au un impact redus asupra mediului înconjurător;
 oferă tehnologii de realizare a proceselor de păstrare cu mari economii de energie
electrică.
Dotarea tehnică a depozitelor frigorifice moderne presupune automatizarea funcţionării
instalaţiilor de răcire, umidificarea şi circulaţia aerului, care pot fi dirijate pentru menținerea
parametrilor optimi de păstrare a produselor. Direcţiile Uniunii Europene stabilesc clar
necesitatea trecerii la agenţii de răcire ecologici (amoniac, apă, bioxid de carbon, propan etc.).
Funcţia frigiderelor este nu numai păstrarea producţiei pe o perioadă anumită, dar şi răcirea
loturilor pomi-legumicole înainte de a fi comercializate fie în piaţa internă, fie exportate pe
piața externă. Actualmente, un rol destul de important îl are consolidarea volumelor pentru a
crea loturi uniforme de producţie horticolă. Aceasta presupune dotarea frigiderelor cu
echipamente specializate pentru transformarea lor în case de ambalare.
Casa de ambalare este compusă dintr-un frigider şi facilităţi adiţionale pentru sortarea şi
ambalarea producţiei care asigură legătura permanentă între piață și fermieri conform
standardelor internaționale moderne.
Prima Casă de sortare și ambalare a fructelor și legumelor din
Republica Moldova (fig.5) s-a deschis în 2016 în satul Costești,
raionul Ialoveni. Casa de ambalare are suprafața de 2 880 de metri
pătrați cu capacitatea de păstrare simultană a 1 500 de tone de
producție. Edificiul include 10 camere frigorifice de 110 tone și 4
camere de 70 de tone. Aici funcționează și două linii de ambalare a
strugurilor, cu capacitatea de 6 tone pe oră. Proiectul a fost inițiat
după ce un grup de producători din satul Costești, reveniți din Italia,
au înțeles că doar asociindu-se vor putea obţine o producţie
competitivă pe piața europeană. Astfel, a fost creată Asociația
producătorilor și exportatorilor de struguri de masă care cooperează
cu FructBioImpex (gestionarul Casei de ambalare). Lucrează 40 de
angajați permanenți. Casa de Ambalare de la Costești a devenit
funcțională datorită sprijinului oferit cu o investiție de 27 milioane lei
prin Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și
Programul României de Cooperare pentru Dezvoltare (RoAid),
precum și contribuțiilor din partea producătorilor locali asociați în
Figura 5. Casa de ambalare din Costești, Ialoveni
cooperativa FructBioImpex.

Cerințe generale pentru depozitarea în spațiile frigorifice:

 Înainte de depozitarea produselor, depozitul frigorific
trebuie igienizat.
 Se admite păstrarea în aceeași celulă frigorifică a
produselor de diferite soiuri și clase de calitate, dar cu o
etapă de coacere și durată asemănătoare de păstrare.
 Manipularea produselor în spațiile frigorifice se realizează
cu ajutorul electro-stivuitoarelor, transpaletelor etc.

4
 Sistemul de aranjare a paletelor și lăzilor în celulă trebuie să asigure o bună circulație a
aerului, lăsându-se în aceleași timp spații de circulație pentru efectuarea controalelor
periodice.
 Distanța dintre ultimul ambalaj și plafon trebuie să fie
Figura 6. Schema de depozitare compactă, în stive-
de 60-80 cm. bloc a lăzilor-paletă în depozitele frigorifice
 Distanța dintre stivele cu produse provenite din același
lot va fi de 0,05-0,10 m, iar dintre loturi diferite, nu mai
mică de cât 0,60 m.
 În celula cu lățimea de până la 12 m, la unul din pereții longitudinali se prevede un culoar cu
lățimea de 0,6-0,7 m, iar în celula cu lățimea mai mare de 12 m – va fi lăsat un culoar pe
mijloc cu lățimea de 2-3 m (fig. 6).
 Distanța dintre peretele celulei, pe care nu sunt montate răcitoarele de aer, până la
marginile stivelor, trebuie să fie nu mai mică de 0,3 m, iar, în cazul prezenței răcitoarelor de
aer, distanța dintre ele și stive trebuie să fie nu mai mică de 0,8 m.

Fiecare lot de produse trebuie să fie însoțit de o cartelă Figura 7. Exemplu cartelă de
de identificare pe container (fig. 7), care conține identificarea a produsului recoltat (pe
container)
următoarele informații:
Denumirea furnizorului
 denumirea furnizorului Denumirea produsului şi
 denumirea produsului și soiul soiul
 data recoltării Numărul câmpului
Echipa
 echipa de recoltare Data recoltării
 numărul lotului Numărul lotului
 numărul câmpului.

Stivuirea ambalajelor cu mere în celule se face pe verticală prin suprapunerea a nu mai mult de
3 stive în bloc sau nu mai mult de 8 palete în lăzi, (fig. 8).
Înălțimea totală va constitui circa 5,6-6,6 m. Prin stivuirea
ambalajelor cu mere se realizează o încărcătură de 270-350
kg/m3, ceea ce corespunde la 1,1-1,7 t/m2 din suprafaţă totală
a celulei. Într-o celulă se depozitează mere dintr-o singură grupă
de soiuri, având același grad de maturare şi cu aceleaşi cerinţe
faţă de condițiile de păstrare.
Încărcarea unei celule se realizează în maximum 5 zile.
Înainte de depozitarea merelor, celula trebuie răcită până la Figura 8. Depozitarea merelor în lăzi -palete
0
temperatura aerului de minus 1- 0 C.
Merele trebuie depozitate în celule răcite nu mai târziu de 3 zile de la recoltare.
În timpul păstrării fructelor se recomandă ca temperatura să fie constantă, abaterile cu 10 0C în
celula frigorifică, schimbă umiditatea relativă a aerului cu peste 10%.
Scoaterea fructelor de măr din celule se face cu multă grijă pentru a se evita formarea
condensului pe suprafaţa lor. În acest scop, temperatura din celule se ridică treptat sau loturile
de fructe sunt transportate într-un spaţiu „tampon" cu temperatura de 80C.
La descărcarea directă din depozitul frigorific în mijloacele de transport frigorifice nu este
necesar de majorat temperatura. Merele scoase de la păstrare se manipulează cu grijă şi se
valorifică în 7-10 zile.
După terminarea depozitării, se scade temperatura până la valoarea recomandată pentru
păstrarea timp de maximum 2 zile.

5
Durata de păstrare a fructelor de măr este de până la 1 an, ea fiind influențată de factorii
regimului de păstrare şi starea iniţială a fructelor (tabelul 1).
Tabelul 1. Parametrii optimi de păstrare a merelor
Soiuri de mere Temperatura Umiditatea Viteza de Coeficientul de circulație a
de păstrare, relativă a aerului, circulație a aerului,
0
C % aerului, m/s schimburi/oră
Rezistente la frig:
Golden Delicious,
Starkimson, în perioada de răcire
Goldspur, 30-40
Golden rezistent, 0-1 după perioada de răcire
Stark Delicious, 10-20 timp
Starkspur, de 1 oră, dar nu mai mult
Red Delicious, 90-95 0,2-0,25 de 6 ore pe zi
Richared în perioada de păstrare
Sensibile la frig: (primele 2 săptămâni –
Idared, zilnic; perioada următoare
Jonathan, – o dată la 2 zile)
3-4
Wagner premiat, 1-3
Banana de iarnă,
Mantuaner ș.a.

ANEXE
Anexa 1

Mărimile specifice a soiurilor de mere

Denumirea soiului de mere Diametrul, mm Masa, g

DISCOVERY 55-65 130-150
EARLY GENEVA 55-65 140-150
VISTA BELLA 55-70 140-150
GALMAC 60-75 140-160
AKANE 65-70 140-150
GINGER GOLD 65-75 140-170
GRANNY CHALLENGER DALIVAIR 65-75 150-170
GRANNY SMITH
EVELINA
PINOVA
DEVIL GALA 65-80 140-170
GALA DELICIOUS
GALA BROOKFIELD
GALA BUCKEYE SIMMONS
GALA NATALI
RENET SIMERENCO 65-80 150-175
IDARED 65-85 145-185
IDAREDEST
NAJDARED
RED IDARED
BRAEBURN 65-85 150-160
BRAEBURN MARIRI RED
JOBURN
HILLWEL HIDALA 65-85 150-170

6
LOCHBUIE RED BRAEBURN
CAMPION 65-85 150-180
SZAMPION ARNO
SZAMPION RENO
SZAMPION RENO 2
SZAMPION RENO MOLINOVY
GOLDEN DELICIOUS 65-85 160-180
GOLDEN DELICIOUS CLONE B
GOLDEN DELICIOUS REINDERS
GOLDEN DELICIOUS SMOOTHEE
GOLDEN PARSIS DA ROSA
CRIMSON SNOW
JUNAMI
DELICIOUS 65-95 150-180
EARLY RED ONE
JEROMINE
RED CAP
RED CHIEF
BENI SHOGUN 75-80 155-185
CAUDLE 70-85 160-180
CRIPPS PINK
AMBROSIA 70-90 150-190
GLOSTER 70-90 170-190
JAZZ 70-95 160-190
JONAGOLD 75-100 170-200
JONAGOLD DE COSTER
JONICA
MORREN’S JONAGORED
RUBINSTAR
FUJI 75-100 160-180
FUJI FUJICO
FUJI KIKU
FUJI RAKU RAKU
MUTSU 80-100 180-230

Anexa 2

Criterii de coloraţie a merelor

Grupa de Soiuri de coloraţie Soiuri de diferite Soiuri striate, uşor Alte soiuri
coloraţie roşie nuanţe de roşu colorate
Suprafaţa totală de Suprafaţa totală de Suprafaţa totală de
coloraţie roşie coloraţie de diferite coloraţie uşor roşiatică,
caracteristică nuanţe de roşu înroşită sau striată,
soiului caracteristică soiului caracteristică soiului
Categoria Fără exigenţe
„Extra” 3/4 1/2 1/3 privind coloraţia
Categoria I 1/2 1/3 1/10 roşie
Categoria II 1/4 1/10 -

Anexa 3

7
 Anexa 3

Schema de depozitare compactă, în stive bloc a lăzilor-paletă în depozite frigorifice

8
 Anexa 4
Boli parazitare, fiziologice şi accidente de păstrare din timpul păstrării merelor
Denumirea bolii, origine, evoluție, Cauza
simptome
Boli parazitare: Penicillium expansum
Putrezirea umedă țesuturile sunt
putrezite, cu consistentă apoasă,
acoperite de un miceliu cu corpuri de
fructificație verzui-albăstrui

Botrytis cinerea

Putrezirea cenuşie țesuturile sunt

putrezite, cu consistenţă moale,
acoperite de un miceliu pâslos de
culoare gri și dens.

Boli neparazitare: Durata mare de păstrare la 00C. Exces de

îngrăşăminte cu azot. Fructe de dimensiuni mari.
Brunificarea internă datorită
temperaturilor scăzute. Pulpa din zona
exterioară a fructului devine brună, are o
culoare care se poate evidenţia prin
epidermă

Recoltare târzie. Depozitare întârziere a fructelor

la frig. Fructe de dimensiuni mari. Păstrarea prea
îndelungată.

Brunificarea internă de supramaturare.

Pulpa din zona centrală a fructului se
brunifică şi are o consistenţă făinoasă.

Temperaturi ridicate în perioada de maturare a

fructelor

9
Denumirea bolii, origine, evoluție, Cauza
simptome

Sticlozitate. Aspect parțial transparent al

pulpei din zonele centrale ale fructului.

Accidente de păstrare: Compoziţia necorespunzătoare a aerului din

spaţiile de păstrare
Brunificarea de origine fermentativă are
pete brunificate, uşor adâncite în
epidermă, pulpa este brună și se
formează şi formarea de caverne.

10
 Bibliografie

1. Babuc, V., Gudumac, E., Peșteanu A., Cumpanici, A. Producerea merelor. Manual
tehnologic. Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED).
Chișinău, 2014, 240 p.
2. Gherghi A., Tașcă Gh., Burzo I., ș.a. Îndrumător tehnologic pentru păstrarea produselor
horticole. București, 1989, 120 p.
3. Hotărârea guvernului Nr.1279 din 17.11.2008 cu privire la aprobarea Reglementării
tehnice „Ambalarea, transportarea şi depozitarea fructelor, legumelor şi ciupercilor
proaspete”.
4. Hotărârea guvernului Nr.929 din 31.12.2009 cu privire la aprobarea Reglementării
tehnice „Cerinţe de calitate şi comercializare pentru fructe şi legume proaspete”.
5. Jamba A., Carabulea B. Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole.
Chișinău, 2002, 493 p.

Imagini și extrase de texte preluate din surse Internet:

6. www.academia.edu/9558297/DEPOZITAREA_SI_VALORIFICAREA_FRUCTELOR_SI_LEGUM
ELOR_PRINCIPALELE_OPERATII_CARE_ALCATUIESC_FLUXUL_TEHNOLOGIC_AL_DEPOZITA
RII
7. http://maia.gov.md/sites/default/files/article/1345877_md_pintilie_parva.doc
8. www.agroconect.md/infoview.php?l=ro&page=113
9. www.agrarclima.ro/depozitarea-legumelor-si-fructelor-conditii.php
10. www.horticultorul.ro
11. www.gazetadeagricultura.info
12. www.fermierul.md
13. www.agroinform.md

11