Limba romana face parte din familia limbilor romanice,impreuna cu limba
franceza,italiana,spaniola,provensala,portugheza,catalana,retroromana,sarba,dalmata. Toate limbile romanice au evoluat din Latina populara(vulgara),varianta orala a limbii latine. Potrivit lingvistului Alexandru Rosetti,limba romana “este limba Latina vorbita neintrerupt in partea orientala a Imperiului Roman,cuprinzand provinciile dunarene(Dacia,Panonia de sud,Dardania,Moesia Superioara si Inferioara),din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii si pana in zilele noastre”. Procesul de formare a limbii romane este unul complex si de lunga durata,ea fiind rezultatul unui ansamblu de evolutii si influente suferite de Latina adusa de colonistii romani in Dacia si in provinciile dunarene ale Imperiului roman.In primul secol al erei noastre,romanii cuceresc Dacia in anul 106.Din contopirea daco-getilor cu romanii se naste poporul roman,care mosteneste traditiile stravechi de cultura dace si romane,dar isi insuseste limba Latina,de prestigiu cultural,dar si limba oficiala/a administratiei.Latina clasica,folosita incepand cu secolul al III-lea i.H.si pana in secolul al VI-lea d.H.Din secolul al VI-lea d.H.,Latina culta supravietuind ca limba a culturii medievale,pe tot cuprinsul Europei,dar si ca limba de cult a crestinilor din Apus.Procesul de formare a poporului roman se incheie in secolul al IX-lea,iar cel de formare a limbii romane ar fi durat,dupa diverse opinii,pana in secolele VI-VII,VIII sau IX,iar sfarsitul procesului si scindarea in dialecte se petrece,cel mai probabil,in secolul al X-lea.Potrivit lui Ovidiu Densusianu,”numai din momentul patrunderii slavilor romanica balcanica a devenit limba romana,asa cum se prezinta ea astazi.Procesul de transformare a latinei populare(vulgara),varianta orala a limbii latine,folosita in vorbirea familiara,receptiva la inovatii si ignorand aspectele normative. Principalele elementele constitutive ale limbii romane demonstreaza latinitatea acesteia: -la nivel fonetic au actionat mai multe legi(lat.lana-rom.lana;bonus-bun;bene-bine;slava blana-blana); -structura gramaticalaa limbii romane este de origine latina(declinarile,conjugarile,pronumele,numeralele) -majoritatea cuv romanesti provin din limba Latina -limba romana ca extremitate rasariteana a spatiului romanic,pastreaza elemente latinesti inexistente in alte limbi(teoria ariilor laterale) Contactul romanilor cu popoarele vecine si cu altele mai indepartate,prijeluite de relatiile politice,economice,sociale,culturale,etc.,a determinat patrunderea in limba romana,in diferite etape ale evolutiei sale,a unor cuvinte din alte limbi.Influentele asupra limbii romane se impart in doua gategorii:influente vechi si influente neologice. Influentele vechi fac referire la: influenta slava-imprumuturi patrunse pe cale orala(dupa secolul al VI-lea),prin convietuirea cu slavii,influenta carturareasca sau culturala,cand slava a devenit limba de cultura si de administratie(secolele X-XV).Din limba slava provin desinentele –esc ,-uri. influenta maghiara-dateaza de la sfarsitul secolului al X-lea cand maghiarii patrund in Transilvania dinspre Campia Panonica si a constat in influente religoase si cuvinte maghiare intrate in limba literara.Provin din maghiara sufixele –sug,-sag,-au influenta turaca-provin din limba turca terminologia administrativa si termenii legati de bucatarie.Provin din limba turca sufixele(-giu,-liu,-lac) influenta greaca-bizantina(secolele VII-XV) si neogreaca ,provin terminologia ecleziastica si termenii economici. Influentele neologice fac referire la: Latina clasica(culta)-manifestata sub influenta Scolii Ardelene(Gheorghe Sincai,Petru Maior,Ion Budai-Deleanu,Samuil Mincu.Preluarea din textile latinesti a unor cuvinte care le dublau pe cele mostenite ,pe cele din Latina vulgara(drept-direct) Influenta franceza-manifestata in special in secolul al XIX-lea mai ales in perioada pasoptista.Din franceza provin mii de cuvinte din diverse domenii si numeroase calcuri lingvistice Influenta rusa-s-a manifestat in perioada regulamentului organic si in perioada comunista mai ales in vremea lui Gheorghiu Dej Influenta anglo-americana-s-a manifestat prin tehnologia sportiva,tehnologia tehnica,termenii specifici,neadaptati fonetic. Evolutia limbii romane literare a fost impartita de catre istoricii limbii in doua mari etape:perioada veche-pana la 1780(anul aparitiei gramaticii lui Samuil Mincu si Gheorghe Sincai) si perioada moderna,dupa 1780.Perioada veche este dominata de cultura slavona,la sfarsitul sec IX pe teritoriul romanesc folosindu-se deja alfabetul chirilic,grafia Latina fiind introdusa in timpul domniei lui Cuza,iar in Transilvania in timpul Scolii Ardelene.Inceputurile scrisului in limba romana se regasesc in secolul al XVI-lea primul document in limba romana cares-a pastrat fiind Scrisoare lui Neacsu din Campulung catre junele Brasovului,1521.Despre dezvoltarea scrisului in limba romana putandu-se vorbi abia dupa mijlocul secolului al XVI-lea de cand provin numeroase marturii directe originale sau traduceri ale unor texte religioase.O alta etapa o constituie tipariturile,instrument important de raspandire a scrierilor in limba romana ,iar circulatia lor a asigurat pastrarea unitatii spirituale si culturale a romanilor din cele trei provincii,de asemenea avand un rol deosebit in fromarea limbii noastre literare. In secolul al XVII-lea ,se diversifica domeniile de folosirea in scris a limbii romane,aparand noi tipuri de texte.Primele observatii despre latinitatea limbii romane si despre unitatea ei ,dar si primele elmente ale literaturii artistice apar in scrierile umanistilor Grigore Ureche,Miron Costin si Dimitrie Cantemir.Textele originale cuprind lucrarile istoriografice ale cronicarilor moldoveni si munteni si literatura religioasa(Didahiile lui Antim Ivireanul).Textele traduse ies din sfera stric bisericeasca:carti bisericesti(Noul Testament de la Balgrad,Psaltire-Dosoftei,Biblia de la Bucuresti)carti juridico-administrative(Pravila de la Govora,Pravila Aleasa),carti populare(Alexandria,Floarea darurilor).Prin aceste texte scrise,s-a constituit treptat varianta culta a limbii romane din manuscrisele care circulau copiate,dar mai ales din tiparituri. Prima jumatate a secolului al XIX-lea se caracterizeaza prin tendinta de reinnoire lingvistica,pe de-o parte prin apelul insistent la modelul latin ,datorat mai ales carturarilor Scolii Ardelene,pe de alta ,la italiana si franceza.Vocabularul roman se modernizeaza prin imprumuturi massive din limbile romanice,fenomen denumit “reromanizare”.Procesul de formare a limbii litarare incepe abia in a doua jumatate a secolului al XIX-lea,odata cu infiintarea Academiei Romane,care adopta noul proiect de ortografie in 1880,deabia dupa aceasta data putandu-se vorbi in mod clar despre o limba literara unitara. Limba romana literara actuala acopera necesitatile de comunicare in toate domeniile culturii si se caracterizeaza prin aspect elaborate ,ingrijit si prin respectarea unor norme,manifestate la nivel fonetic,morphologic ,sintactic si lexical.