Curs 1 Drept Diplomatic si Consular

Bibliografie orientativa – Ion Anghel : Dreptul diplomatic si dreptul consular

(editura univ. juridic, Buc, 2011)
- Ion Anghel : Dreptul diplomatic si consular Vol I si II
(editura LuminaLex, 2002)
- Dumitru Mazilu : Diplomatia, Drept diplomatic si
consular (editura LuminaLex, Buc 2006)
- Ion Diaconu : Tratat de drept international public, vol
II (editura LuminaLex, 2003)
- Phillipe Cahier, Le droit diplomatique contemporain,
Paris 1962
- Conventia de la Viena privind relatiile diplomatice din
1961 
- Conventia de la Viena privind relatiile consulare din
1963
Nu tine cont de prezenta, 7-8 cursuri pe semestru,

Curs 2 Drept Diplomatic si Consular

Diplomatie – din greaca : diplo (a multiplica)

Izvoare : Tratatele, Cutuma, Jurisprudenta, Doctrina, Principiile Internationale,

Actele elaborate de organizatiile internationale, Legislatia interna, Conventia de la Viena
privind relatiile diplomatice din 1961, Curti internationale de justitie.

Notiunea de diplomatie : prin diplomatie intelegem 1. Politica externa : a unui stat

(diplomatia SUA), politica externa a unei epoci (diplomatia moderna), politica externa a
unei regiuni (diplomatia Sud-Americana, Europeana).
2. Organ de stat insarcinat sa
desfasoare relatiile externe ale
statului respectiv
3. Activitate specifica a unui aparat
de stat, in domeniul relatiilor
externe.

Dreptul diplomatic reprezinta o ramura a dreptului international public si este

compus din totalitatea normelor care guverneaza statutul, sarcinile si atributiile organelor
de stat competente sa intretina relatii externe.
Cutuma reprezinta primul izvor al dreptului diplomatic, prima incercare de
codificare a dreptului diplomatic avand loc in timpul Congresului de Pace de la Viena din
1815 prin care se stabileau anumite reguli de precadere. Un document important in
domeniul dreptului diplomatic este conventia de la Viena privind relatiile diplomatice din
1961.
 Reprezentarea statelor in relatii internationale
Reprezentarea la nivelul relatiilor internationale se realizeaza, in primul
rand, prin intermediul sefului statului, care poate fi presedinte sau monarh. In Romania,
conform Constitutiei, presedintele are atributii in domeniul politicii externe si reprezinta
statul in relatiile internationale. Presedintele poate incheia tratate internationale, nu are
nevoie de depline puteri, poate declara razboi, incheia pacea, are atributii cu privire la
numirea, rechemarea si primirea ambasadorilor, de asemenea, prewsedintele are
competenta generala de reprezentare in domeniul relatiilor internationale, si poate angaja
statul in mod unilateral, inclusiv prin declaratii politice. Presedintele se bucura de
imunitate si de un protocol deosebit.

Guvernul poate, de asemenea, reprezenta statul in relatiile internationale.

Poate negocia si incheia acorduri internationale, asigura punerea in aplicare a politicii
externe a statului, aproba mandate pentru negocieri, pentru participare la conferinte.
Primul-ministru, in calitate de sef al Guvernului, asigura reprezentarea acestuia la
incheierea unor acorduri internationale. Ministrul de Externe reprezinta organul din
cadrul Guvernului care se ocupa cu conducerea politicii externe a statului respectiv.
Ministerul Afacerilor Externe reprezinta organul de specialitate prin intermediul caruia se
realizeaza politica externa a unui stat. Format de regula din Aparatul Central si Serviciul
Exterior. Presedintele, Primul-Ministru si Ministrul Afacerilor Externe nu au nevoie de
depline puteri.
Ceilalti ministrii, in calitate de reprezentanti ai Guvernului, pot negocia,
pot incheia acorduri in domeniile lor de specialitate, avand insa nevoie de depline puteri.
Prin depline puteri intelegem documentul care emana de la Ministerul
Afacerilor Externe si prin care se desemneaza una sau mai multe persoane imputernicite
sa negocieze, sa incheie un tratat international, sa efectueze orice act cu privire la acel
tratat. Sunt definite si de legea 590/2003 (legea tratatelor) si conform definitiei, reprezinta
un document eliberat de Ministerul Afacerilor Externe, semnat de Ministrul Afacerilor
Externe si investit cu sigiliul de stat care consemneaza aprobarea pentru participarea la
negocieri, pentru semnarea tratatului la nivel de stat sau guvern sau pentruparticiparea
delegatiei Romaniei la reuniuni internationale.
Consulii generali sunt numiti de Guvern la propunerea Ministrului
Afacerilor Externe. Insarcinatii cu afaceri sunt numiti tot de Ministrul Afacerilor Externe.

Relatiile Diplomatice

Notiune : Prin relatii diplomatice se intelege conducerea prin intermediul

organelor reprezentative si prin mijloace pasnice a relatiilor externe ale unui subiect de
drept international, cu oricare alt subiect de drept international.
Elemente definitorii : Au un caracter permanent. In domeniul relatiilor
diplomatice, partile pot fi statele sau alte subiecte de drept international.
Stabilirea relatiilor diplomatice : pentru stabilirea relatiilor diplomatice,
este necesara indeplinirea a 3 conditii :

1. sa existe personalitate juridica internationala (intelegem capacitatea de

a avea drepturi si de a-si asuma obligatii in dreptul international. Au personalitate juridica
internationala statele, Organizatiile Internationale, Miscarile de Eliberare Nationala,
popoarele etc. Este necesar ca subiectele de drept international sa-si poata exprima
consimtamantul in mod valabil. Nu orice subiect de drept international este si subiect al
relatiilor diplomatice, astfel ca pot intretine relatii diplomatice statele, Organizatiile
Internationale, Miscarile de Eliberare Nationala, Sfantul Scaun, Ordinul Suveran al
Cavalerilor de Malta)

2. recunoasterea reciproca ca subiect de drept international (este un act

politico-juridic prin care un stat il recunoaste pe celelalt si prin care se stabileste
intretinerea de relatii diplomatice si de alte relatii care se intretin intre state. De regula
recunoasterea reciproca si stabilirea relatiilor diplomatice se stabilesc simultan).

3. existenta unui acord de vointa. (sa existe un acord intre cele 2 subiecte
de drept international. Acest acord cuprinde consimtamantul mutual al celor 2 state.
Acesta reprezinta un act juridic si poate avea forma unui tratat solemn sau poate fi
realizat prin schimb de note si scrisori. Statele au obligatia generala de a incheia relatiile
diplomatice

Incetarea relatiilor diplomatice are loc prin : disparitia unuia din subiectele
de drept international, ruperea relatiilor diplomatice, prin starea de razboi. Ruperea
relatiilor diplomatice reprezinta un act politico-juridic.

Starea de razboi reprezinta de asemenea un caz de incetare a relatiilor

diplomatice. Starea de razboi este diferita de actiunea de razboi in sensul ca starea de
razboi duce la ruperea relatiilor diplomatice in timp ce actiunea de razboi nu duce
obligatoriu la ruperea relatiilor diplomatice. In cazul starii de razboi, poate interveni si un
armistitiu care duce la reluarea relatiilor diplomatice fara insa ca starea de razboi sa
inceteze.

Efectele ruperii relatiilor diplomatice : sunt intrerupte raporturile oficiale

intre cele 2 state, misiunile diplomatice se inchid, statutul juridic al misiunilor
diplomatice si al agentilor diplomatici nu inceteaza, se mentine inviolabilitatea misiunii
diplomatice, a agentului diplomatic si a arhivei diplomatice. Ruperea relatiilor
diplomatice atrage si ruperea relatiilor consulare. Raporturile juridice dintre state
continua sa se mentina conform principiului PACTA SUNT SERPANTA.

Suspendarea relatiilor diplomatice : reprezinta o forma de incetare

temporara sau definitiva a relatiilor diplomatice. In cazul suspendarii relatiilor
diplomatice, relatiile dintre state se mentin in forma de la data suspendarii, prin urmare
nu sunt necesare de exemplu elaborarea unor noi scrisori de acreditare pentru sefii de
misiune diplomatica (ambasadori).

Misiunile diplomatice : prin misiune diplomatica se intelege acel organ al unui

subiect de drept international instituit in mod permanent pe langa un alt subiect de drept
international si insarcinat cu intretinerea de relatii diplomatice cu acel subiect de drept
international.
 Clasificare : in functie de durata acestora, misiunile diplomatice pot fi
permanente (principala forma de reprezentare) si temporare sau ad-hoc. Acestea
functioneaza in state in care nu avem misiuni diplomatice permanente.
In functie de scop sau obiectiv, misiunile diplomatice se
clasifica in : misiuni de reprezentare pentru negocieri politice, misiuni pentru scop
ceremonial, misiuni cu scopul de a comunica un gest, etc. De regula, misiunea
diplomatica reprezinta forma generica pentru desemnarea organului de stat permanent
insarcinat cu intretinerea de relatii diplomatice cu alt stat. Misiunea diplomatica
reprezinta o notiune distincta si trebuie deosebita de membrii acesteia. Atat misiunea cat
si membrii au privilegii si imunitati proprii.
Categorii de misiuni diplomatice : misiuni diplomatice in cadrul
diplomatiei bilaterale : ambasada (este misiunea cea mai importanta ca rang dar si ca
frecventa, este condusa de un ambasador, sau un insarcinat cu afaceri), nuntiatura
(misiunea diplomatica de cel mai inalt rang a Sfantului Scaun, stabilita intr-un stat in
scopul intretinerii de relatii diplomatice cu acesta, intretine atat relatii de natura
diplomatica, guvernate de dreptul international public, cat si de natura eclesiastica care
sunt guvernate de dreptul canonic), legatia (reprezinta o misiune diplomatica inferioara in
grad ambasadei, a avut o frecventa destul de crescuta pana dupa al 2-lea RM si este
condusa de un ministru care se numeste si trimis extraordinar si plenipotentiar. Seful
legatiei poate fi si ministru rezident sau un insarcinat cu afaceri. Legatia este inferioara
ambasadei dpdv al precaderii.), internuntiatura (reprezinta misiunea diplomatica a
Sfantului Scaun de grad inferior nuntiaturii, este condusa de un internuntiu si este
echivalenta in grad cu legatia), Inaltele Comisariate (reprezinta ambasade ale Marii
Britanii in tarile Commonwealth si sunt conduse de un Inalt Comisar.
In cadrul diplomatiei multilaterale, exista misiuni diplomatice atat
ale organizatiilor in statele membre cat si ale statelor membre in orasul in care isi are
sediul organizatia. Misiunile diplomatice ale organizatiilor internationale pot fi si in
statele membre si sunt denumite Delegatii Permanente sau Reprezentante Permanente.
Misiunile statelor membre sau nemembre ale organizatiei internationale de pe langa
acestea se numesc fie Misiuni Permanente, fie Reprezentante Permanente, fie Delegatii
Permanente. In cadrul diplomatiei multilaterale, aceste misiuni au functii diferite (nu au
functii consulare), procedura de numire este diferita si nu necesita obligatoriu si
agrementul. Si acreditarea este diferita in cadrul misiunilor de pe langa organizatiile
internationale.

Procedura numirii sefului misiunii diplomatice : formata din 2 etape :

1.solicitarea agrementului
2. acreditarea

Pentru ca o persoana sa poata fi numita sef al unei misiuni diplomatice, ea

trebuie sa indeplineasca mai multe conditii : conditia cetateniei (sa aiba cetatenia statului
acreditant), sa fie personna grata, pot fi si conditii de studii, varsta etc.
Agrementul reprezinta procedura prin care un stat solicita confirmarea
altui stat ca persoana aleasa de el pentru a indeplini functia de sef al misiunii diplomatice
este o persoana agreata (personna grata), impreuna cu raspunsul prin care se da
asentimentul la solicitarea statului trimitator sau acreditant. Este alcatuita din 2 sub-
etape : intrebarea adresata de statul acreditant, statului acreditar si raspunsul acestuia din
urma. Cererea de agrement poate fi trimisa fie prin intermediul ultimului sef de misiune
sau prin intermediul insarcinatului cu afaceri ad-interim . Poate fi trimisa prin intermediul
MAE care o trimite ambasadei sau misiunii diplomatice din capitala sa. O cerere de
agrement contine datele biografice ale persoanei respective, orice alte date utile privind-o
pe acesta, cererea de agrement fiind supusa deciziei sefului de stat din statul acreditar sau
ministrul afacerilor externe in cazul insarcinatilor cu afaceri. Cererea este confidentiala.
Raspunsul poate fi expres sau tacit (lipsa unui raspuns reprezinta un raspuns negativ
tacit). Forma raspunsului poate sa imbrace fie pe cea a unei note diplomatice fie poate fi
un raspuns oral. Efectele agrementului, pe de o parte, persoana respectiva devine
personna grata si se deschide posibilitatea desfasurarii celeilalte etape, acreditarea.
Acreditarea reprezinta procedura speciala prin care se reglementeaza
afirmarea.

.......

Prezentarea scrisorilor de acreditare se face intr-o ceremonie oficiala, data

prezentarii fiind stabilita dinainte. Scrisorile de acreditare sunt prezentate sefului statului
iar in cazul insarcinatului cu afaceri, ministrului afacerilor externe.
Efectele prezentarii scrisorilor de acreditare. Ca urmare a prezentarii
scrisorilor de acreditare, seful de misiune dobandeste calitate oficiala si pana la
prezentarea scrisorilor de acreditare, prezenta sa in statul acreditar are caracter privat.
Data prezentarii scrisorilor de acreditare are relevanta din punct de vedere al precaderii.
Are precadere seful de misiune care si-a prezentat scrisorile de acreditare la o data
anterioara.
Numirea sefului de misiune interimar. Numirea acestuia se face la fel ca
numirea oricarui alt membru al misiunii diplomatice. Numirea insarcinatului cu afaceri
ridica in sarcina statului acreditant obligatia comunicarii numelui acestuia. Numirea
insarcinatului cu afaceri interimar se face de regula dintre membrii misiunii cu rangul cel
mai inalt dupa seful de misiune si se notifica statului acreditant sau organizatiei
internationale. Numirea celorlalti membrii ai misiunii diplomatice se face de catre statul
acreditant, se solicita consimtamantul statului acreditar, si persoana numita in aceasta
functie trebuie sa fie persona grata, insa procedura nu este la fel de complicata ca si in
cazul agrementului si acreditarii. Numirea se face printr-o notificare oficiala (nota
oficiala), si raspunsul se primeste printr-o nota de raspuns. In cazul atasatului militar, este
posibil ca numirea sa includa si aprobarea statului acreditar. In cazul personalului
tehnico-administrativ si de serviciu, nu este obligatorie conditia cetateniei, numirea se
face printr-o simpla notificare si se cere ca ei sa nu fie indezirabili.

Structura si Organizarea Misiunii Diplomatice

Structura si organizarea unei misiuni diplomatice este stabilita de ordinea juridica

interna a statului acreditant si depinde de mai multi factori : capacitatea financiara a
statului acreditant, forta sa politica, interesele politico economice din zona respectiva,
marimea statului acreditant etc. O misiune diplomatica este alcatuita de regula din
urmatoarele compartimente : cancelaria, sectia politica, sectia consulara, sectia
economica, biroul atasatului de presa, sectia culturala, biroul atasatului militar, biroul
atasatului agricol, biroul atasatului de interne, biroul atasatului pe probleme de munca
etc.
Cancelaria : reprezinta compartimentul cel mai important intrucat prin
intermediul cancelariei sunt primite si transmise documentele diplomatice si de asemenea
prin intermediul cancelariei se coordoneaza activitatea celorlalte sectii.
Sectia politica : gestioneaza problemele politice ale misiunii diplomatice.
Prin intermediul sectiei politice sunt desfasurate relatii cu MAE din statul acreditar, cu
cercurile politice, cu grupurile de influenta, cu corpul diplomatic strain.
Sectia economica si comerciala : are ca principale atributii desfasurarea de
relatii economice si comerciale cu statul acreditar. Prin intermediul acestei sectii, sunt
indeplinite urmatoarele functii : functia de informare cu privire la situatia economica si
raporturile economice cu statul acreditar, functia de asistenta, asistenta in negocierea de
acorduri comerciale, asistenta la desfasurarea diverselor activitati economice in statul
acreditar, functia de prospectare a pietei, functia de promovare a relatiilor comerciale
intre statul acreditant si acreditar prin masuri de publicitate, prin participare la targuri,
expozitii.
Sectia consulara : are ca principal obiect de activitate desfasurarea de
relatii specifice consulare, eliberari de pasapoarte, acordari de vize, intocmirea de acte de
stare civila, etc.
Sectia culturala : are ca obiect de activitate promovarea relatiilor culturale
dintre statul acreditant si statul acreditar, colaborarea in domeniul cultural, artistic si
stiintific, difuzarea de materiale culturale, elaborarea de acorduri culturale.
Biroul de presa : are ca principala atributie informarea intr-o dubla directie
: dinspre statul acreditant spre statul acreditar si dinspre statul acreditar spre cel
acreditant.
Biroul atasatului militar : are ca principala atributie observarea situatiei
militare din statul acreditar, participarea la ceremonii militare, acordarea asistentei de
specialitate, colaborarea cu autoritatile militare din statul acreditar.
Biroul atasatului de interne, al atasatului agricol, al atasatului pe probleme
de munca au ca principala atributie facilitarea cooperarii in domeniile respective.

TEST – 25 APRILIE

Infiintarea misiunilor diplomatice : pentru infiintarea unei misiuni

diplomatice este necesara indeplinirea a 2 conditii cumulative : existenta de relatii intre
cele 2 subiecte de drept international si existenta unui acord de vointa. Stabilirea relatiei
diplomatice poate coincide cu infiintarea unei misiuni diplomatice. Acordul de vointa
pentru infiintarea unei misiuni diplomatice este distinct de acordul de vointa privind
stabilirea relatiilor diplomatice . Prin acordul de vointa privind stabilirea de relatii
diplomatice se stabilesc rangul misiunii, clasa sefilor de misiune, efectivul misiunii si
modul de functionare.
Transformarea misiunii diplomatice consta in schimbarea rangului
acesteia fie in sens superior fie in sens inferior. Pentru transformarea unei misiuni
diplomatice este necesar un acord de vointa si modificarea trebuie reflectata in scrisorile
de acreditare.
Suspendarea misiunii diplomatice : consta in relatiile diplomatice se
mentin insa misiunea nu poate functiona si desfasura activitatea de reprezentare din
diverse motive. Reciprocitatea suspendarii nu se aplica automat. Pentru reinstalare dupa
suspendare, nu este necesar un nou acord.
Incetarea misiunii diplomatice : reprezinta intreruperea completa a
functionarii acesteia si a existentei sale ca organ de stat. Se realizeaza printr-o declaratie
unilaterala a unuia din cele 2 state si printre motive se pot numara ruperea relatiilor
diplomatice, disparitia unui dintre subiectele de drept international, etc. Pentru
reinfiintare, este necesar acordul celor 2 state. Cauzele incetarii pot fi diverse : un act
inamical, modificarea formei de guvernamant a unuia dintre cele 2 state, abdicarea sau
decesul suveranului, motive de natura bugetara, etc. Pentru reinfiintare este necesar un
nou acord intre cele 2 state.

Personalul misiunilor diplomatice

O misiune diplomatica este alcatuita din personal diplomatic si

nediplomatic. Astfel, in cadrul unei misiuni diplomatice pot fi intalniti ca membrii ai
personalului misiunii urmatoarele categorii :
1. diplomatii – fac parte din aceasta categorie seful misiunii
diplomatice si membrii personalului diplomatic al misiunii diplomatice
2. membrii personalului misiunii – membrii personalului misiunii
cuprind personalul diplomatic, personalul tehnico-administrativ si personalul de serviciu.
3. membrii de familie ai personalului misiunii si membrii
personalului privat, adica angajati ai unor membrii ai personalului misiunii

 seful de misiune este agentul diplomatic imputernicit cu conducerea

misiunii diplomatice si investit cu raspunderea pentru activitatea
acesteia in raport cu statul acreditar (pe plan extern) si cu statul
acreditant (pe plan intern). Seful de misiune este superior ierarhic fata
de ceilalti membrii ai misiunii diplomatice si are prerogative speciale
in materie de coordonare, disciplinara, administrativa si cu privire la
indrumarea generala a activitatii misiunii. Atributiile sefului de
misiune diplomatica sunt inscrise in scrisorile de acreditare. In functie
de caracterul misiunii, pot fi titulari sau interimari. In functie de durata
misiunii, pot fi permanenti sau nepermanenti. In functie de rangul
misunii, pot fi de rangul 1 (ambasadorii si nuntii apostolici), de rangul
2 (ministrii sau trimisii si internuntii). Atat cei rang 1 cat si cei de rang
2 sunt acreditati pe langa sefii de stat. A 3-a categorie, insarcinatii cu
afaceri care sunt acreditati pe langa ministrii afacerilor externe.
Distinctia intre aceste categorii este importanta din punct de vedere al
precaderii si al etichetei. Ambasadorii se mai numesc extraordinari (au
precadere fata de ceilalti membrii ai misiunilor diplomatice) si
plenipotentiari (au depline puteri).
  insarcinatii cu afaceri pot fi : 1. titulari sau ordinari (en pied sau en
titre), acestia sunt adevarati sefi de misiune ... sau 2. interimari (ad
interim) care inlocuiesc seful de misiune pe durata absentei acestuia,
fiind alesi de regula dintre diplomatii cu rang imediat inferior.
Numirea sefului interimar de misiune trebuie notificata ministerului
afacerilor externe din statul acreditar. Daca nu exista membrii ai
personalului diplomatic, care sa tina locul sefului de misiune pe
perioada absentei acestuia, este numit un membru al personalului
administrativ care se numeste gerant al afacerilor administrative
curente. Acesta nu poate indeplini functii diplomatice.

Personalul diplomatic al misiunii :

Agentul diplomatic : este persoana insarcinata cu indeplinirea activitatii

diplomatice si cu exercitarea functiilor diplomatice.
Gradele diplomatice si consulare :
Gradele diplomatice : Atasat diplomatic > Secretar 3 > Secretar 2 >
Secretar 1 > Consilier diplomatic > Ministru Consilier > Ministru plenipotentiar >
Ambasador
Gradul de ambasador se acorda doar de catre presedintele
Romaniei, in timp ce celelalte grade diplomatice se acorda de catre ministrul afacerilor
externe.
Gradele consulare : Agent consular > Vice-consul > Consul
General

Personalul nediplomatic al misiunii :

Personalul administrativ si tehnic : secretare, dactilografe, contabil,

intendenti, informaticieni, cifrori
Personalul de serviciu : soferi, ingrijitori, bucatari, gradinari etc.
Membrii de familie : acestia beneficiaza de acelasi tratament ca si membrii
de misiune din ai caror familie fac parte.
Membrii personalului privat : persoane folosite in serviciul casnic al unui
membru al misiunii. Acestia nu sunt angajati ai statului acreditant.

Corpul diplomatic : reprezinta totalitatea personalului diplomatic al misiunilor

straine acreditate intr-un stat si inscris pe lista diplomatica alcatuind singurul organ
colectiv al agentilor diplomatici. Acest organ nu are personalitate juridica, functioneaza
pe baze cutumiare, are o functie reprezentativa, protocolara si este condus de un DECAN.
Decanul este seful de misiune cu cea mai mare vechime la post sau, in cazul in care
exista, nuntiul apostolic. El are functii onorifice si de reprezentare, la ceremonii, diverse
actiuni diplomatice etc.

Ordinea de precadere : precaderea reprezinta preferinta in ordine si rang ce trebuie

respectata cu prilejul ceremoniilor oficiale sau a evenimentelor si actiunilor diplomatice.
Sefii de misiune primesc rangul dupa data si ora la care si-au asumat functiile,
functionand criteriul vechimii.

Insarcinatii cu afaceri permanenti au precadere fata de insarcinatii cu afaceri

interimari. Sefii de misiune au ordine de precadere in statul acreditar dupa seful statului,
dupa primul ministru, dupa ministrul afacerilor externe, dupa presedintii camerelor
Parlamentului, dupa Presedintele Curtii Supreme de Justitie, dar inainte de ceilalti
ministrii. Diplomatii de acelasi rang au precadere dupa vechimea la post. Ministrii
consilieri au precadere fata de consilierii diplomatici. Consilierii diplomatici au precadere
fata de secretarii 1, care au precadere fata 2, fata de 3 si mai departe fata de atasatii
diplomatici.

Functiile misiunii diplomatice : sunt prevazute de Conventia de la Viena privind

relatiile diplomatice din 1961.
Functia de reprezentare : reprezinta principala functie a unei misiuni
diplomatice. Prin indeplinirea acestei functii, se urmareste realizarea contactelor dintre
statul acreditant si statul acreditar. Opereaza atat in relatia cu statul acreditar cat si in
relatia cu celelalte state. Misiunile diplomatice si agentii diplomatici sunt practic
mandatari ai statului acreditant in statul acreditar. Functia de reprezentare are caracter
general si subsumeaza toate celelalte functii ale misiunii diplomatice. Functia de
reprezentare poate realizata in diverse forme : prin participarea la viata publica a statului
acreditar, prin negocierea in numele statului acreditant, prin exprimarea vointei statului
acreditant, prin promovarea politicii statului acreditant.
Functia de negociere : reprezinta o alta functie importanta a misiunii
diplomatice care are drept scop apararea intereselor statului propriu prin incercarea de a
pune de acord vointa si interesele statului acreditar cu cele ale statului acreditant precum
si de a identifica punctele convergente ale acestor interese. Negocierile pot fi oficiale
desfasurate in numele celor 2 state sau oficioase (informale) prin intermediul carora
partile isi sondeaza reciproc intentiile fara ca prin aceasta sa se angajeze. Negocierile
oficioase preced negocierile oficiale. De asemenea, negocierile reprezinta prima etapa in
elaborarea unui tratat international. Sefii de misiune diplomatica nu au nevoie de regula
de depline puteri. Membrii misiunilor diplomatice pregatesc runda de negocieri, sondeaza
atitudinea statului acreditar, efectueaza schimbul de proiecte de text, participa efectiv la
negocieri in cadrul delegatiilor oficiale etc. Rundele de negocieri sunt precedate de
stabilirea obiectivelor care pot fi obiective fundamentale, obiective secundare sau
obiective de importanta redusa. Obiectivele fundamentale sunt cele la care nu se poate
renunta, la cele secundare se poate renunta doar in favoarea celor fundamentale si in
regim exceptional.
Functia de observare si informare : observarea si informarea se face intr-
un dublu sens, pe de o parte, este informat statul acreditant cu privire la activitatea
statului acreditar, pe de alta parte este informat statul acreditar cu privire la aspecte care
tin de activitatea statului acreditant. Informarea statului acreditant se realizeaza cu privire
la aspectele vietii interne din statul acreditar , cu privire la actiunile de politica externa ale
acestui stat fata de state terte si cu privire la actele statului acreditar din cadrul
desfasurarii relatiilor bilaterale. Limitele activitatii de informare sunt date de sfera
problemelor care pot face obiectul informarii si de mijloacele de obtinere a informatiilor
care trebuie sa fie mijloace licite, adica prin realizarea de contacte oficiale sau oficioase,
prin studierea presei, prin contacte cu personalitati politice, cu alti diplomati etc.

Renuntarea la imunitate se poate realiza prin ridicarea imunitatii sau renuntare.

Renuntarea reprezinta un act unilateral al persoanei care beneficiaza de imunitate prin
care aceasta consimte sa se puna la dispozitia organelor judiciare din statul acreditar.
Ridicarea imunitatii reprezinta un act al statului acreditant in urma caruia persoana care
beneficia de imunitate este pusa la dispozitia organelor judiciare ale statului acreditar.

Inviolabilitatea : reprezinta situatia in care un agent diplomatic nu poate fi supus

la perchezitii, la alte masuri de arestare, detentie etc. din partea organului statului
acreditar. Reprezinta o situatie pe care agentul diplomatic o are in raport cu jurisdictia
statului acreditar si care e echivalenta cu imunitatea.
Inviolabilitatea misiunii diplomatice : functionarii si agentii statului
acreditar nu pot patrunde si indeplini acte de autoritate in incinta localurilor misiunii
diplomatice. Statul acreditar trebuie sa respecte aceasta obligatie si trebuie sa ia toate
masurile pentru a proteja localurile misiunilor diplomatice impotriva patrunderii sau
producerii de daune din partea persoanelo particulare.
Limitele inviolabilitatii :
1. situatii exceptionale : incendiu, cutremur, inundatii.
2. Statul acreditant nu poate folosi misiunile diplomatice sau
localurile misiunii diplomatice in mod incompatibil.

Sfera de aplicare a inviolabilitatii :

1. localul misiunii : imobilul, terenul aferent, dependinte
2. resedinta sefului de misune
3. bunurile misiunii : mobilier, mijloace de transport etc.
4. arhiva diplomatica 

Inviolabilitatea agentului diplomatic :

- nu pot fi supusi niciunei masuri de arestare, detentie,

perchezitie, statul acreditar fiind obligat sa ia toate
masurile pentru protejarea agentilor diplomatici
- locuintele lor, altele decat a sefului misiunii , sunt
inviolabile

Privilegiile si facilitatile misiunii diplomatice si ale membrilor sai :

1. libertatea de comunicare – statul acreditar estre obligat sa puna la

dispozitia misiunii diplomatice facilitatile de corespondenta si sa
respecte secretul corespondentei.
2. libertatea de miscare – agentii diplomatici au acces liber pe teritoriul
statului acreditar cu anumite exceptii (de exemplu, locurile unde
accesul este interzis : obiective militare, obiective de siguranta
nationala etc.)
 3. privilegii fiscale : statul acreditant este scutit de plata anumitor
impozite si taxe. Atat misiunile diplomatice cat si agentii lor sunt
scutiti de plata acestor obligatii. Exceptii : impozitele indirecte (TVA),
impozitele imobiliare pentru imobilele achizitionate cu titlu particular,
impozite obtinute din vanzari cu titlu particular
4. privilegii vamale : scutirea de taxe vamale cu ocazia importului pentru
obiecte avand uz oficial, obiecte pentru uz personal, efectele destinate
instalarii.
5. dreptul de a arbora drapelul national
6. facilitati de sedere
7. scutirea agentilor diplomatici de prestatii personale (sarcini militare,
munca in folosul comunitatii)
8. scutirea agentului diplomatic de plata asigurarilor sociale
9. dreptul de capela (oficierea in localul misiunii diplomatice a ritului
oficial al statului acreditar
10. alte facilitati diplomatici – inlesniri acordare pentru obtinerea
localurilor misiunii sau pentru obtinerea sau asigurarea protectiei
sporite in caz de conflict

Organele insarcinate cu exercitarea functiilor consulare : functiile consulare se

exercita prin intermediul oficiilor consulare si al misiunilor diplomatice. Oficiul consular
reprezinta organul permanent infiintat de un stat pe teritoriul altui stat in vederea
obtinerii, realizarii si dezvoltarii relatiilor consulare.
Clasificare : in functie de clasa si rang, oficiile consulare se clasifica in :
consulate generale, consulate, viceconsulate si agentii consulare.
Sediul unui oficiu consulare este stabilit prin acordul celor 2 parti.
Circumscriptia consulara reprezinta spatiul in interiorul caruia oficiul consular isi
desfasoara activitatea. Circumscriptia consulara beneficiaza de exclusivitate in sensul ca
agentii oficiului consular respectiv nu pot intreprinde acte in afara circumscriptiei
respective. De asemenea, agentii altor oficii consulare nu au competenta de a efectua acte
pe teritoriul circumscriptiei.
Exercitarea functiilor consulare prin intermediul misiunilor diplomatice :
misiunea diplomatica poate, in conformitate cu Conventi de la Viena privind relatiile
diplomatice sa exercite si functii consulare, prin intermediul sectiei consulare. Ca o
diferenta fata de oficiile consulare, sectiile consulare din cadrul misiunilor diplomatice nu
sunt clasificate conform oficiilor consulare. Sediul sectiei consulare coincide de regula cu
cel al misiunii diplomatice. In ceea ce priveste competenta teritoriala a sectiei consulare
din cadrul misiunii diplomatice, aceasta este generala si este data de limitele teritoriale
ale statului acreditar.
Infiintarea oficiilor consulare : se face printr-un acord intre cele 2 state. Astfel,
este necesar consimtamantul statului acreditar. De regula, functioneaza principiul
paritatii. Prin acordul dintre cele 2 state, se stabileste sediul oficiului consular, personalul
consular, modul de infiintarea etc. Personalul consular este alcatuit din functionari
consulari (seful postului consular – consul general dar si consul sau viceconsul -, agenti
consulari) si angajati consulari (persoane care se ocupa cu atributii cu caracter tehnic si
administrativ), membrii personalului de serviciu (persoane insarcinate cu atributii cu
caracter gospodaresc).