Rolul elementelor nonverbale şi paraverbale în producerea şi receptarea mesajelor

orale

COMUNICAREA NON-VERBALĂ ȘI PARAVERBALĂ

COMUNICAREA NON-VERBALA

-comunicarea nonverbală este precoce comunicării verbale şi se bazează în

mare măsură pe elemente înnăscute: diverse comportamente expresive primare ale
afectelor şi emoţiilor, dar şi învăţare, la început imitativă.

-se realizează prin intermediul mijloacelor nonverbale, printre acestea, fiind

corpul uman, spaţiul şi imaginea. Informaţiile sunt codificate şi
transmise printr-o diversitate de semne legate direct de postura, mişcarea, gesturile,
mimica, înfăţişarea partenerilor.

-însoţeşte comunicarea verbală şi este mai uşor de decodificat decât aceasta.

Conţinuturile affective si atitudinale se transmit în proporţie de 55% nonverbal, 38%
paraverbal şi doar 7% verbal, de aceea, un mesaj verbal neînsoţit de componente
nonverbală şi paraverbală, va fi mai greu de decodificat.

Limbajul corpului contribuie la comunicarea nonverbală prin:

A. Expresia feţei
B. Mişcarea corpului (forma, poziţia lui)
C. Comunicarea tactilă
D. Prin îmbrăcăminte

Elemente nonverbale Elemente paraverbale

-mimica, gesturile, atitudinea corpului; -tonul vocii, volumul, ritmul, accentul, pauzele,
-însoţesc elementele verbale şi le accentuează; dicţia;
-pot înlocui vorbirea; -susţin elementele verbale;
-în comunicarea scrisă sunt marcate în primul rînd
prin semnele de punctuaţie.
- oferă indicii asupra stării interioare a vorbitorilor;
- adaptate situaţiei de dialog, asigură reuşita actului de comunicare;
- sporesc expresivitatea comunicării.

Fişa 1 de lucru

Subliniaţi cuvintele sau secvenţele care sugerează elemente nonverbale sau paraverbale:

„Agentul se aşeză pe marginea prispei, scoase un chitanţier şi începu să scrie în el: <Adică lei trei
mii s-a primit de la d. Ilie Moromete...>. Înainte de a scrie se uitase la om să-l audă confirmând.
Moromete însă nu zise nimic. (...)
- Hai, nea Ilie, hai, nea Ilie! se grăbi Jupuitu, pocnind încuietoarea gentii.
- Păi nu ţi-am spus că n-am?! zise Moromete nevinovat. Ce să-ţi fac eu dacă n-am! De unde să
dau? N-am!
 - Ce dracu, nea Ilie! strigă agentul înfuriat. Nu vezi că ţi-am tăiat şi chitanţa? Nu mai mă fierbe atât
că statul nu mă plăteşte să-mi pierd vremea prin curţile oamenilor...
- Uite-te la ăsta! se miră Moromete cu oarecare veselie. Ce, te ţin eu?
- Nea Ilie, a tăiat chitanţa! zise şi însoţitorul grav.
- Văz şi eu că a tăiat-o, se dezvinovăţi Moromete.
- Plăteşte, Moromete! strigă agentul înfuriat. Ce dracu, ne jucăm de-a baba-oarba?
Moromete se uită la agent şi încercă să zâmbească.
- Ei, da, plăteşte! Dar de unde să-ţi plătesc? N-auzi că n-am?!
- Ia treci încoa'! îi făcu agentul un semn însoţitorului.
Ei se urcară pe prispă şi intrară amândoi în casă. Moromete rămase pe prispă tăcut, fumând liniştit.
Numai fruntea lui bombată se încreţise.” („Moromeţii” de Marin Preda)

Fişa nr. 2 de lucru – în perechi

Completaţi dialogul următor cu semnele de punctuaţie corespunzătoare:

- Maria pleacă de la mine

- Ana de ce spui asta
- Aşa e cel mai bine Nu mai suntem prietene
- Nu