Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 12, 13 (Perioperator, Anestezia) PDF
Curs 12, 13 (Perioperator, Anestezia) PDF
Cursuri 12 – 13
PERIOADA PREOPERATORIE
consultul preanestezic – scop evaluarea preoperatorie a pacientului și optimizarea
condiției funcționale:
o anamneza și examenul fizic (calea respiratorie!)
o patologia chirurgicală actuală
o antecedente alergice
o antecedente anestezico – chirurgicale
o patologia coasociată
o medicația cronică – stabilirea întreruperii/ continuării medicației cronice (nu se
întrerup beta-blocantele, statinele, corticoizii, adaptarea dozelor de insulină,
etc.), întreuperea/ continuarea tratamentului anticoagulant/ antiagregant
o evaluarea/ suplimentarea probelor de laborator, probelor funcționale (ECG,
probe funcționale ventilatorii, rezultatele testelor de efort, etc), investigațiilor
imagistice (Rx, CT, RMN, ecografie) relevante pentru anestezie
o încadrarea în clasa de risc anestezic – clasificarea ASA (American Society of
Anesthesiologists):
ASA 1 - pacient sănătos
1
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
- se sumează după cifră litera E dacă intervenția chirurgicală este urgență (emergency)
PERIOADA INTRAOPERATORIE
verificarea aparatului de anestezie, presiunii O2, sistemelor de aspirație a
secrețiilor din cavitatea bucală, dispozitivelor de abordare a căii repiratorii,
medicația de urgență
abord vascular periferic
2
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
PERIOADA POSTOPERATORIE
continuarea monitorizării funcțiilor vitale
administrea medicației prescrise
urmărirea tuburilor de dren
identificarea și tratamentul complicațiilor: grețuri/ vărsături (sunt comune),
durere (adaptarea schemei de analgezie), complicații respiratorii, cardiace și
hemodinamice, cognitive, hemoragie, frison, retenția de urină, etc.
3
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
CLASIFICAREA MALLAMPATI
LARINGOSCOPUL
4
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
LARINGOSCOPIA
5
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
DUREREA
Caracteristicile durerii
Nociceptorii
- sunt terminații nervoase ale neuronilor primari ai căii aferente algice, care sunt
excitați de stimuli chimici, termici, mecanici
- sunt caracterizați prin:
tipul de stimuli la care răspund – nociceptori unimodali/ polimodali
tipul de fibră nervoasă
tipul de răspuns: lent/ rapid
tipul de canal ionic exprimat pe membrana nociceptorului
6
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
Modularea durerii:
sensibilizarea periferică
sensibilizarea centrală
tracturile descendente
„gate control”:
7
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
Tipuri de durere
durerea somatică – este inițiată prin nociceptori localizați cutanat sau în
țesuturi profunde; este bine localizată
durerea viscerală – este rezultatul infiltrației, distensiei, compresiunii
viscerale; este prost localizată și poate fi proiectată spre alte teritorii anatomice
somatice
8
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
Durerea acută
Evaluarea durerii acute
e
Consecințele durerii acute:
fiziologice:
- cardiovasculare: hipertensiune, tahicardie, vasoconstricție,
creșterea riscului de tromboză venoasă profundă
- pulmonare: retenția secrețiilor, atelectazie, hipoxie, infecție
- endocrine: crește secreția ADH
psihologice
Agenți farmacologici:
Paracetamolul
inhibitor de COX-3
efect antipiretic și analgezic
administrare: p.o., i.r, i.v.
9
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
10
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
11
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
ANESTEZICELE LOCALE
Structură:
Particularități:
cu excepția cocainei, anestezicele locale au acțiune vasodilatatoare
blocul diferențial – ropivacaina produce bloc senzitiv > bloc motor
12
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
Farmacocinetică:
amidele – se leagă puternic de proteinele plasmatice și de membrană
neuronală. Sunt metabolizate în ficat sub acțiunea amidazelor, deci se
acumulează la bolnavii cu insuficiență hepatică
esterii – se leagă slab de proteinele plasmatice. Sunt degradate sub
acțiunea esterazelor plasmatice. Incidența alergiilor este mai mare,
comparativ cu amidele, în relație cu metabolitul p-amino-benzoat.
Mecanism de acțiune:
- blochează influxul ionilor Na+:
13
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
14
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
ANESTEZIA LOCALĂ
o injectarea locală de anestezic local
o aplicare tegumentară de cremă EMLA – amestec eutectic 1:1 xilină (2,5%)/
prilocaină (2,5%)
Atenție! prilocaina are acțiune methemoglobinizantă
15
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
o echoghidat
o complicații
leziuni de nervi
hematoame
infecție
toxicitatea anestezicelor locale
BLOCURILE NEUROAXIALE
(ANESTEZIA RAHIDIANĂ ȘI PERIDURALĂ)
16
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
17
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
Indicații:
anestezie chirurgicală: membru inferior, abdomen, pelvis
analgezie postoperatorie și obstetricală
Contraindicații
refuzul pacientului
infecția la locul de puncție
hipovolemia
hipertensiunea intracraniană
coagulopatia
sepsisul
deficit neurologic preexistent/ scleroză multiplă/ spondilită ankilozantă
severă/ deformități severe ale coloanei vertebrale
18
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
pacient necooperant
Tehnică
explicarea procedurii
poziționarea pacientului: în șezut sau decubit lateral
prepararea tegumentului cu soluție antiseptică
anestezia locală la piele
introducerea acului de anestezie rahidiană/ peridurală (± cateter de
peridurală) prin abord median sau paramedian
injectarea anestezicului local
repoziționarea corespunzătoare a pacientului
Nivelul anestezic țintit în funcție de intervenția chirurgicală
locul anatomic al intervenției nivelul blocului repere de
chirurgicale anestezic suprafață
perineu S2 perineu
19
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
tehnică
20
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
complicații
o imediate – hipotensiune arterială, bradicardie (bloc prea înalt,
mecanism – bloc simpatic), tulburări respiratorii (bloc prea înalt
– nivel toracic), tulburări de termoreglare (vasodilatație,
redistribuția căldurii corporale, frison)
o retenție de urină (vezică atonă, bloc S2 – S4)
o cefalee post puncție durală
o sindromul neurologic tranzitor (senzație de durere/ arsură la
nivelul coapselor, mai frecvent după administrare de xilină la
pacienți operați în poziție de litotomie)
o leziuni de nervi
o hematom
o infecție
Cefaleea post puncție durală:
caracterele cefaleei postpuncție durală:
se instalează în primele 72 de ore postpuncție
mai frecventă la gravide
21
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
incidența crește cu cât diametrul acului de puncție este mai mare, mai
scăzută în situația utilizării acelor atraumatice („pencil point”)
distribuție frontală și occipitală
se ameliorează în decubit dorsal
tratamentul cefaleei postpuncție durală:
hidratare
cafeină (vasoconstricție în circulația cerebrală)
analgezice – paracetamol, opioide
22
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
complicații
o puncția durală
o injectarea subarahnoidiană → bloc spinal total
o injectarea intravasculară
o leziune medulară
o hematom
o abces epidural
23
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
ANESTEZIA GENERALĂ
hipnoza și amnezia
analgezia
relaxarea musculară (curarizarea)
menținerea homeostaziei
24
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
preluarea:
o trecerea anestezicului inhalator în circulația pulmonară
o dependentă de fluxul de „gaze proaspete” (reglat prin setarea vaporizorului și
debitmetrelor) – influențează FI
25
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
26
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
27
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
28
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
29
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
amino-esteri:
pancuronium
pipecuronium
rocuronium
vecuronium
benzil-izochinoline:
30
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
atracurium
cis-atracurium
mivacurium
substanțe utilizate în reversia blocului antidepolarizant
(inhibitori de acetil-colinesterază):
neostigmina
piridostigmina
fizostigmina
edrofoniu
Inducția
inducția intravenoasă
inducția inhalatorie
Menținerea
Reversia („Trezirea”)
APARATUL DE ANESTEZIE
31
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
Circuitul anestezic:
32
Facultatea de Medicină. Curs de Anestezie – Terapie Intensivă
CO2 exhalat de bolnav este fixat pe calcea sodată din canistra interpusă în circuitul
respirator:
33