Sunteți pe pagina 1din 9

Pregatirea tehnica in jocul de baschet

Pregatirea tehnica in jocul de baschet

Tehnica presupune efectuarea rationala si economica a unui anumit tip de miscari,


specifice ramurilor de sport.

Tehnica cuprinde un sistem specializat de structuri motrice constituite potrivit


regulamentelor fiecarui sport in vederea obtinerii randamentului superior in activitatea
competitionala (Siclovan, 1984).

Tehnica este conditionata de nivelul de dezvoltare a capacitatilor conditionale si


coordinative, aflandu-se in stransa relatie cu tactica, pregatirea psihologica, teoretica. În
jocurile sportive, tehnica influenteaza prioritar solutionarea situatiilor complexe de joc, de
aceea la grupele de sportivi incepatori, procesul de antrenament va cauta sa realizeze o baza
motrica larga, care sa cuprinda mijloace din scoala alergarii, sariturii, aruncarii, mingii, spre
deosebire de sportivii avansati, unde specializarea este stricta.

Antrenamentul de tehnica are drept scop imbunatatirea comportamentului motric al


sportivilor prin dezvoltarea capacitatii de control, preciziei si stabilitatii executiilor,
determinand marirea posibilitatilor de adaptare impuse de modificarea conditiilor situatiilor.

Dupa cum arata M. Epuran , citat de A. Dragnea si S. Mate-Teoria sportului,


invatarea miscarilor in sport reprezinta un tip deosebit, deoarece performanta este concretizata
tocmai in nivelul calitativ al executiei (gimnastica, patinaj artistic, inot sincron,etc.), iar in
cazul jocurilor sportive , acestea reprezinta instrumentele intermediare prin care se manifesta
si se evalueaza capacitatile coordinative, caracteristicile de forta, vitezasau de rezistenta ala
miscarilor respective. Procedeele tehnice care se insusesc in diferite ramuri de sport trbuie sa
prezinte cursivitate, viteza, forta, sa fie efectuate eficient in timp (rezistenta), coordonare,
precizie, mobilitate, calitati care se dobandesc printr-un proces de antrenament care nu e
numai instruire, ci se numeste dezvoltare fizica, dezvoltarea capacitatii de efort, dezvoltarea
capacitatii psihice duse pana la maximum tolerantei umane.

Datorita cerintelor regulamentelor de concurs, invatarea in sport este un proces


complex, care implica masuri metodice deosebite si inalta competenta profesionala.

Prioritati metodice privind invatarea tehnicii:

       Antrenorii trebuie sa stabileasca pentru fiecare esalon de instruire procedeele


tehnice ce urmeaza a fi insusite si perfectionate intr-un anumit interval de timp,
pornind de la nivelul pregatirii, particularitatile de varsta si individuale ale fiecarui
sportiv in parte. Asigurarea unui volum sporit de munca, concretizat in repetari
numeroase, constituie conditia de baza a insusirii in timp util a procedeelor tehnice
programate pentru anumite perioade de instruire.

       Concomitent cu insusirea trainica a procedeelor tehnice programate se va tine


seama, pe cat posibil , de inclinatiile si optiunile personale ale sportivilor fata de
unele executii tehnice, valorificandu-se astfel la maximum disponibilitatile
acestora pentru obtinerea virtuozitatii tehnice.

       În raport cu exigentele concrete ale concursului, tehnica trebuie sa fie programata
in conditii de adversitate, pe timp de ploaie, vant, etc.; se poate vorbi despre o
tehnica de competitie si nu una abstracta, rupta de nevoile concrete, multiple
schimbatoare ale concursurilor.

       Calea cea mai buna pentru insusirea si perfectionarea tehnicii este individualizarea
pregatirii avand in vedere faptul ca sportivii poseda calitati fizice si psihice
diferite.

       Exersarea independenta a procedeelor tehnice sau numai a unor structuri din cadrul
acestora are un rol foarte important, insa trebuie continuu dublata cu repetari
efectuate in conditii analoage concursului, deoarece procedeele tehnice sunt
invatate nu ca scop in sine, ci pentru a putea fi aplicate facil si eficient in
competitie.

O atentie deosebita se va acorda selectionarii celor mai eficiente sisteme de actionare,


menite sa asigure atat insusirea elementelor de miscare ce compun procedeul tehnic, dar si
dezvoltarea calitatilor motrice aferente optimizarii executiei acestuia.

Evaluarea periodica a pregatirii tehnice cu ajutorul unor probe si norme de


control.Cadrele de specialitate vor stabili cele mai semnificative structuri de exercitii
pentr evidentierea nivelului pregatirii tehnice.

1.Elementele tehnice fara minge, reprezinta principalele mijloace cu ajutorul carora


jucatorii realizeaza ,,miscarea in teren”, fiind folosite in special in jocul aparatorului.
De obicei sunt considerate ca fiind mijloace de incalzire, de dezvoltare sau pregatire
fizica.

Exercitii specifice pentru:

a.pozitia fundamentala

1.alergare, la semnal, saritura cu aterizare in pozitie fundamentala (pe directia de


deplasare; cu schimbarea de plan fata de directia de deplasare)

2.pe perechi ,, leapsa” cu atingera gambelor

3.jucatorii executa ,, joc de picioare si lucru de brate” in pozitie fundamentala joasa, la


fiecare semnal sonor executand sprint-retragere, genuflexiuni, flotari, sarituri, etc.

b.deplasari
4.din pozitie
fundamentala
jucatorii executa
deplasari cu pasi
adaugati inainte,
inapoi, lateral, oblic
inainte, oblic inapoi
individual, pe
perechi prin imitare
sau la indicarea
directiei de catre
profesor

5. in pozitie fundamentala de aparare, deplasare cu spatele oblic inapoi doi pasi stanga, doi
pasi dreapta, la semnal sonor intoarcere180 grade, sprint

6.leapsa in doi

7.deplasare cu pasi adaugati intre doua linii ce se afla la 5 metri distanta una de cealalta.
Dupa 5 lungimi sprint 15 metri

8.deplasare in pozitie fundamentala joasa cu pasi adaugati lateral, oblic inapoi, oblic
inainte, alergare cu spatele, sprint, pe diferite trasee pe jumatate de teren sau pe tot terenul

c.schimbarile de directie si pirueta


1

9.deplasare pe toata suprafata terenului cu efectuarea de schimbari de directie cu franare


pe un picior, sau folosind pirueta

10.alergari cu schimbari de directie cu franare pe un picior sau prin pirueta in dreptul unor
jaloane

11.leapsa in doi pe o suprafata limitata de teren

12.,,micul maraton” si ,,marele maraton”


d.sariturile

13.pe perechi , sarituri cu atingerea palmelor intre parteneri

14.pe perechi, 4pasi adaigati lateral 10 sarituri cu bratele ridicate si atingerea palmelor
intre parteneri

15.sarituri succesive pe loc, la semnal sprint, la urmatorul semnal oprire urmata de


sarituri succesive pe loc

Aceste elemente tehnice fara minge vor fi exersate si in cadrul unor structuri de
procedee tehnice, dupa cum urmeaza:

16.joc de picioare si lucru de brate, la semnal, pirueta (blocaj defensiv), saritura la


panou, sprint cu schimbari de directie, la intoarcere alergare cu spatele

17.deplasari specifice atacantului (alergare cu variatii de ritm, ocoliri, fente, schimbari


de directie, sprinturi bruste) simuland actiuni de demarcaj individual, in spatiu limitat; acelasi
exercitiu cu aparator care va executa marcaj normal

18.jucatorii executa ,,joc de picioare si lucru de brate”, iar la semnal, pirueta, saritura
la panou, aterizare, sprint la linia de centru, oprire, retragere folosind pasi adaugati oblic
inapoi spre pozitiile initiale de unde se reia exercitiul
19.stafete combinate
folosind toate
elementele tehnice
fara minge, individual
si pe perechi

2.Pozitia
fundamentala,
prinderea si tinerea
mingii, pasarea
mingii, oprirea,
pivotarea, driblingul,
aruncarea la cos,
reprezinta acele miscari specifice ce se refera la manevrarea obiectului de joc, fiind grupate in
elementele tehnice cu minge.

a.pozitia fundamentala-reprezinta pozitia initiala in majoritatea procedeelor tehnice ale


jocului de baschet, fiind mijlocul prin care atacantul cu minge realizeaza ,,tripla amenintare”.
Jucatorul va fi atentionat ori de cate ori primeste mingea sa actioneze intr-o pozitie
fundamentala specifica, ceea ce-i va conferi un avantaj in actiunea sa impotriva aparatorului
direct. De aceea exersarea acestui element tehnic se va realiza in cadrul stucturilor de
procedee tehnice alaturi de prinderea si tinerea mingii, aruncarea la cos, driblingul, pasa.

b.prinderea si tinerea mingii

20.exercitii de jonglerie cu mingea:trecerea mingii in jurul soldurilor, genunchilor,


trecerea mingii printre picioare in forma de ,,8”, conducerea mingii rostogolite pe sol

21.aruncarea mingii in sus si prindere, cu ambele maini, cu o mana si prindere cu


cealalta

22. fente: de pasare, de aruncare la cos, de plecare in dribling

c.pasarea mingii

23.pe perechi pase cu doua maini de la piept, cu pamantul, de deasupra capului

24. pase in doi cu doua mingi

25. pase in trei cu doua mingi

26. formatie de trei jucatori cu doua mingi: jucatorul fara minge

se deplaseaza spre cei cu minge (iese la minge) si primeste alternativ mingea de la


coechipieri
27.pe perechi : jucatorul fara minge se afla la centru , cel cu minge la linia laterala a
terenului. Dupa ce primeste pasa, jucatorul de la centru paseaza inapoi, alearga pana linia
larerala opusa jucatorului cu minge si in viteza mare se intoarce inapoi pentru a reprimi
mingea, dupa care reia exercitiul.

28.pase de pe loc cu peretele si cu partener

29. pasa de pe loc in 3, cu un aparator. Aparatorul este obligat sa atace jucatorul cu


minge, iar dupa ce intercepteaza mingea schimba locul cu cel ce a gresit pasa

30. suveica simpla cu deplasare la sirul opus

31. suveica in dribling cu doua mingi

32.suveica simpla cu panoul

33. pasa in doi cu dribling si schimb de locuri

34.pasa in 3 cu schimb de locuri


Exercitiile alese se adreseaza consolidarii, perfectionarii paselor cu doua maini de la
piept, paselor cu pamantul, paselor cu doua maini de deasupra capului, de pe loc si din
deplasare.

Un loc important in lectiile cu studentii il ocupa structurile de procedee tehnice:

35. deplasare, prinderea mingii, pasa din deplasare

36. deplasare, prinderea mingii, dribling, pasa din deplasare

37. alergare, prindere de minge, oprire, fenta, dribling, pasa din deplasare

38.
desen 2 si
3 de la pg.
42 din
cartea de
mai sus

Si
desenele
de la 43
d.oprirea si
pivotarea

42.jucatorii 1 si 3
pleaca simultan in dribling,
executa oprire, pivotare,
pasa la jucatorul 2 ,
respectiv 4, care executa
iesire la minge, prindere,
oprire si continua
exercitiul. Jucatorul 1 si 3 , dupa pasa schimba locurile.

43.Jucatorul 1 executa dribling, oprire, pasa, deplasare cu schimbare de directie,


reprimirea mingii, oprire, aruncare la cos din saritura.

Jucatorul 2, executa iesire la minge prindere, oprire, pasa, deplasare pentru recuperare,
dribling la coada celuilalt sir

DESEN PG 48

44.Jucatorul 1 executa dribling, prindere de minge, oprire, pivotare, pasa, deplasare,


reprimirea mingii, oprire, dribling, aruncare la cos

Jucatorul 2 executa iesire la minge, prindere, oprire, pasa, recuperarea mingii la panou,
dribling spre sirul opus

DESEN PG.48

e.driblingul

45. dribling cu variatii de inaltime, ritm, cu schimbari de directiecu trecerea mingii


prin fata, cu pirueta, pe la spate, printre picioare

46.,,micul maraton” in dribling

47.leapsa pe perechi in dribling cu accent pe protectia mingii

48.stafete cu dribling cu o minge si cu doua mingi

f.aruncarea la cos

49.aruncari la cos din dribling din apropierea cosului, recuperare, dribling la centrul
terenului, pirueta, reluarea exercitiului la acelasi panou

50. aruncari la cos din saritura cu recuperare proprie

51.aruncari la cos din saritura pe perechi sau pe grupe de 3 jucatori cu doua mingi

52. exercitiul ,, non-stop”


53.exercitii complexe cu desfasurare pe tot terenul

Pagina 68

S-ar putea să vă placă și