MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII ŞI TINERETULUI

UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE DREPT

LUCRARE DE LICENŢĂ

DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL ARBITRAJUL ÎN DREPTUL COMERŢULUI

INTERNAŢIONAL
TÂRGU MUREŞ 2007
• • • COORDONATOR ŞTIINŢIFIC CONFERENŢIAR UNIVERSITAR DOCTOR TEODOR
BODOAŞCĂ • • STUDENT CRISTIAN PANDELICĂ
CAPITOLUL II CONTRACTUL DE COMERŢ INTERNAŢIONAL
2.1.DEFINIŢIA CONTRACTULUI DE COMERŢ INTERNAŢIONAL 2.2. CLASIFICAREA
CONTRACTELOR DE COMERŢ INTERNAŢIONAL 2.3.ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE
CONTRACTULUI DE COMERŢ INTERNAŢIONAL 2.4. FORMA, LIMBA ŞI LEGEA
APLICABILĂ ÎN CONTRACTUL DE COMERŢ INTERNATIONAL

CAPITOLUL III ARBITRAJUL ÎN DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

3.1. ASPECTE GENERALE REFERITOARE LA ARBITRAJUL ÎN COMERŢUL
INTERNAŢIONAL 3.2. ORGANIYAREA ARBITRAJULUI COMERCIAL INTERNAŢIONAL 3.3.
PROCEDURA ARBITRAJULUI COMERCIAL INTERNAŢIONAL

CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
COMERŢULUI, INDICĂ DIRECŢIA URMATĂ ŞI REZULTATELE ATINSE ÎN PLANUL UNEI
ORGANIZAŢII EUROPENE ŞI MONDIALE A SCHIMBURILOR. CE AR FI DE FAPT
COMERŢUL INTERNAŢIONAL DACĂ ACHIMBURILE NU S-AR CONCRETIZA PRIN OPERAŢII
ÎN ACELAŞI TIMP JURIDICE ŞI MATERIALE CARE LE ASIGURĂ REALIZAREA ? ÎN
PROPRIA SA SFERĂ, DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL, ARE CA OBIECTIV DE A
FURNIZA REGULILE APLICABILE RELATIILOR CARE LEAGĂ ŞI OPERAŢIUNILE CARE
SE CONSTITUIE ÎNTRE OPERATORII ECONOMICI ATUNCI CÂND ACESTE RELATII ŞI
ACESTE OPERAŢIUNI IMPLICĂ MIŞCĂRI DE PRODUSE, SERVICII SAU VALORI
INTERESÂND ECONOMIA MAI MULTOR STATE. AŞA CUM S-A ARĂTAT DEJA , MIEZUL
MATERIEI ESTE CONSTITUIT DE CĂTRE ORGANIZAREA OPERAŢIILOR COMERŢULUI
INTERNAŢIONAL, A CĂRUI DIVERSITATE ESTE CONSIDERABILĂ. CELE MAI UZUALE
DINTRE ACESTE OPERAŢIUNI VOR FI AVUTE ÎN VEDERE PORNIND DE LA PUNCTUL
ESENŢIAL AL CONTRACTULUI INTERNAŢIONAL. ÎN SFARŞIT, NU VA FI PIERDUTĂ
DIN VEDERE IMPORTANŢA REGLEMENTĂRII LITIGIILOR. ARBITRAJULUI COMERCIAL
INTERNAŢIONAL ESTE MODUL SPECIFIC DE REGLEMENTARE A LITIGIILOR IN
MATERIA NOASTRĂ. ÎNSĂ RECURGEREA LA INSTANTELE DE DREPT COMUN ALE UNUI
STAT NU ESTE EXCLUSĂ.
CAPITOLUL I

DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

1.1. DEFINIŢIA DREPTULUI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL
•
•

1.1.1. DEFINIREA DREPTULUI CONERCIAL INTERNAŢIONAL

CONSTITUIE UN ANSAMBLU DE NORME CONFLICTULALE, NORME DE DREPT CIVIL, DE
DREPT COMERCIAL, DE DREPT MATERIAL UNIFORM ŞI NORME DE DREPT
INTERNAŢIONAL PUBLIC (IN ANUMITE LIMITE), PRIN CARE SUNT REGLEMENTATE
RAPORTURILE DE COMERŢ INTERNAŢIONAL ŞI DE COOPERARE ECONOMICĂ SI
TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ, STABILITE ÎNTRE PARTICIPANŢII LA
CIRCUITUL INTERNAŢIONAL DE VALORI ŞI CUNOŞTINŢE. DREPT COMERCIAL
INTERNAŢIONAL, ESTE O DENUMIRE FOLOSITĂ IN DONCTRINĂ CU REGULARITATE,
FIIND UZITATĂ ŞI ÎN DOCUMENTELE O.N.U.

•
•

1.1.2. OBIECTUL DREPTULUI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL ARE CA OBIECT RAPORTURILE COMERCIALE
INTERNAŢIONALE, PRECUM ŞI CELE CE DECURG DIN COOPERAREA ECONOMICA ŞI
TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ, INSTRUMENTE JURIDICE DE REALIZARE A
ACESTORA, RAPORTURILE JURIDICE IZVORÂTE DIN FAPTE JURIDICE( LICITE SAU
ILICITE) CONEXE RAPORTURILOR DE COMERŢ INTERNAŢIONAL ŞI DE COOPERARE
INTERNAŢIONALĂ, ORICE ALTE RAPORTURI JURIDICE CARE DEŞI FORMAL APARŢIN
DOMENIILOR ALTOR RAMURI DE DREPT PREYINTĂ CONTINGENŢE CU OPERAŢIUNILE DE
COMERŢ INTERNAŢIONAL, CA ŞI ARBITRAJUL DE COMERŢ INTERNAŢIONAL.

•
• • • • •

1.1.3. CORELAŢIA CU ALTE RAMURI DE DREPT

DREPTUL COMERCIAL INTERN – AVÂND CARACTER PATRIMONIAL SI COMERCIAL,
ACESTE DOUĂ RAMURI SUNT FOARTE APROPIATE, OPERÂND CU ACELEASI CONCEPTE
ŞI CATEGORII. DREPTUL CIVIL – FIIND O MATERIE PLURIDISCIPLINARĂ, DREPTUL
COMERŢULUI INTERNAŢIONAL ICLUDE MULTE NORME DE DREPT CIVIL. DREPTUL
PROCESUAL CIVIL – AU CARACTER COMUN PENTRU DREPTUL COMERŢULUI
INTERNAŢIONAL NUMAI ACELE NORME DE DREPT PROCESUAL CIVIL CU CARACTER
GENERAL. DREPTUL INTERNAŢIONAL PRIVAT – ASEMĂNĂRILE SI DEOSEBIRILE
REZULTĂ DIN EXISTENŢA UNOR CARACTERISTICI COMUNE ŞI DIN SFERĂ DIFERITA
DE CUPRINDERE A RELAŢIILOR DE REGLEMENTAT. DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC
– ASEMĂNĂRILE ŞI DEOSEBIRILE DINTRE ACESTE DOUA RAMURI SE REGĂSESC IN
ANUMITE CARACTERISTICI COMUNE, IAR DEOSEBIRILE ÎN NATURA ŞI POZIŢIA
DIFERITĂ A SUBIECTELOR RAPORTURILOR JURIDICE.
1.2. IZVOARELE DREPTULUI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

1.2.1. NOŢIUNE – IZVORUL DREPTULUI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL ESTE FORMA

PRIN CARE
CONŢINUTUL PERCEPTIV AL NORMEI DE DREPT DEVINE REGULA DE CONDUITĂ,
IMPUNÂNDU-SE CA MODEL DE URMAT ÎN RELATIILE COMERCIALE INTERNAŢIONALE.

• •

1.2.2. CLASIFICAREA IZVOARELOR DREPTULUI COMERCIAL INTERNAŢIONAL INTERNE

: CONSTITUŢIA FIECĂREI ŢĂRI; CODUL CIVIL AL FIECĂREI ŢĂRI; CODUL
COMERCIAL AL
FIECĂREI ŢĂRI; LEGILE SPECIALE ALE FIECĂREI ŢĂTI ÎN MATERIE COMERCIALĂ.

• •

INTERNAŢIONALE : CONVENŢIILE BILATERALE SAU MULTILATERALE; UZANŢELE.

PRACTICA INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI ŞI PRACTICA INSTANŢELOR : ÎN ŢARA
NOASTRĂ PRACTICA INSTANŢELOR NU ESTE IZVOR DE DREPT INTERN.
1.3. PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZĂ DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL
•
• • • • •

1.3.1. PRINCIPIUL LIBERTĂŢII COMERŢULUI

COMERŢUL ARE NEVOIE DE ÎNCURAJĂRI ŞI STIMULĂRI PRIVILEGIILE EXCLUSIVE
TREBUIE ELIMINATE LIBERTATEA DE A REVINDE PENTRU A CÂŞTIGA POLITICA
MONOPOLISTĂ CONTRAVINE ACESTUI PRINCIPIU NECESITATEA UNUI CONTROL PRIN
MIJLOACE FINANCIAR-BANCARE

•
• •

1.3.2. PRINCIPIUL CONCURENŢEI LOIALE

PE PIATĂ – CONCURENTĂ ÎNTRE CEI CARE EXERCITĂ ACTIVITĂŢI ASEMĂNĂTOARE
DOMENIUL CONCURENŢEI – OBIECTIV : ATRAGEREA DE NOI CLIENŢI,MENŢINEREA
VECHII CLIENTELE,CUCERIREA DE NOI PIEŢE. POATE FI LOIALĂ SAU NELEALĂ.

•
• •

1.3.3. PRINCIPIUL EGALITĂŢII JURIDICE A PĂRŢILOR

RAPORTUL DE COMERŢ INTERNAŢIONAL SE BAZEAZĂ PE EGELITATEA JURIDICA A
PĂRŢILOR. VOINŢA PARŢILOR – SE CONCRETIZEAZĂ ÎN INIŢIATIVE, OPŢIUNI SI
DECIZII.

•
• • • •

1.3.4. PRINCIPIUL LIBERTĂŢII CONVENŢIILOR

CONVENŢIILE LEGAL FĂCUTE AU PUTERE DE LEGE. CONCEPŢIA SUBIECTIVĂ –
ACORDUL DE VOINŢĂ AL PĂRŢILOR, IZVORUL PRINCIPAL AL DREPTURILOR ŞI
OBLIGAŢIILOR DIN CONTRACT. CONCEPŢIA OBIECTIVĂ – PRIMATUL LEGII ASUPRA
VOINŢEI PĂRŢILOR. LEX VOLUNTATIS – DETERMINAREA LEGII CONTRACTULUI DE
COMERŢ INTERNAŢIONAL PRIN ACORDUL PĂRŢILOR.

•
•

1.3.5. PRINCIPIUL BUNEI CREDINŢE

ESTE UN PRINCIPIU GENERAL CARE CĂLĂUZEŞTE PROCESUL ELEBORĂRII NORMELOR
DREPTULUI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL DAR ŞI APLICAREA LOR.
CAPITOLUL II

CONTRACTUL DE COMERŢ INTERNAŢIONAL

2.1. DEFINIŢIA CONTRACTULUI DE COMERT INTERNAŢIONAL

•
•

2.1.1. DEFINIREA CONTRACTULUI DE COMERŢ INTERNAŢIONAL

CONTRACTUL DE COMERŢ INTERNAŢIONAL ESTE ACORDUL DE VOINŢA INTERVENIT
ÎNTRE DOI SAU MAI MULŢI PARTICIPANŢI LA COMERŢUL INTERNAŢIONAL RELIZAT
ÎN SCOPUL DE A CREA, MODIFICA SAU STINGE RAPORTURI JURIDICE DE COMERŢ
INTERNAŢIONAL, CARE CAD SUB INCIDENŢA A CEL PUŢIN DOUĂ SISTEME DE DREPT
NAŢIONAL DIFERITE.

•
• • • • •

2.1.2. CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE COMERŢ INTERNAŢIONAL

CU TITLU ONEROS – REALIZAREA DE PROFIT. CONTRACTE SINALGMATICE –
GENEREAZA DREPTURI ŞI OBLIGAŢII RECIPROCE ÎNTRE PĂRŢI. CONTRACTE
CONSENSUALE – ÎN FORMĂ SCRISĂ – DĂ CERTITUDINE ASUPRA EXECUTĂRII
OBLIGAŢIILOR ASUMATE. CONTRACTE COMUTATIVE – PRESTAŢIILE LA CARE SE
OBLIGĂ PĂRŢILE SUNT CERTE, DETERMINATE SAU DETERMINABILE, POSIBIL SĂ
EXISTE ŞI ELEMENTE ALEATORII(ASIGURARE SAU REASIGURARE). REPREZINTĂ ACTE
SAU FAPTE DE COMERŢ – PARŢILE ÎNCHEIE CONTRACTUL ÎN IDEEA DE A OBŢINE UN
PROFIT.
2.2. CLASIFICAREA CONTRACTELOR DE COMERŢ INTERNAŢIONAL
• • DUPĂ EFECTELE PE CARE LE PRODUC : CONSTITUTIVE DE DREPTURI;
TRANSLATIVE DE DREPTURI. DUPĂ MODUL DE EXECUTARE : EXECUTARE DINTR-O
DATĂ; EXECUTARE SUCCESIVĂ; EXECUTARE CONTINUĂ. DUPĂ CORELAŢIA EXISTENTĂ
ÎNTRE ELE : PRINCIPALE; ACCESORII. DUPĂ FELUL OBLIGAŢIILOR : DE A DA; DE
A FACE- DE A NU FACE; DE REZULTAT. ÎN FUNCŢIE DE NATURA OPERATIUNILOR
COMERCIALE : DE COOPERARE ECONOMICĂ SI TEHNICOŞTIINŢIFICĂ; OPERAŢIUNI
COMERCIALE PROPRIU-ZISE. DUPĂ DURATA CONTRACTELOR : SCURTA; MEDIE;
LUNGĂ.

• • •

•
2.3. ELEMENTELE CONTRACTULUI DE COMERŢ INTERNAŢIONAL

•
• • • •

CONDIŢII DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE COMERŢ INTERNAŢIONAL:

CAPACITATEA; CONSIMŢĂMÂNTUL; OBIECTUL; CAUZA LICITĂ.
2.4. FORMA, LIMBA ŞI LEGEA APLICABILĂ ÎN CONTRACTUL DE COMERŢ
INTERNAŢIONAL
•
•

2.4.1. FORMA CONTRACTULUI

REPREZINTĂ UN NUMĂR DE ELEMENTE CARE EXTERIORIZEAZĂ ŞI CONCRETIZEAZĂ
MANIFESTAREA DE VOINŢĂ A PĂRŢILOR. PARŢILE POT SĂ ALEAGĂ MODALITATEA ÎN
CARE ÎŞI EXTERIORIZEAZĂ CONSIMŢĂMÂNTUL LOR.

•
• •

2.4.2. LIMBA CONTRACTULUI

LIMBA ÎN CARE SE ÎNCHEIE CONTRACTUL ESTE CEA ALEASĂ DE PĂRŢI UN EXEMPLAR
SE ÎNCHEIE ÎNTR-O LIMBĂ DE CIRCULAŢIE INTERNAŢIONALĂ.

•
• • •

2.4.3. LEGEA APLICABILĂ CONTRACTULUI

TEZA OBIECTIVĂ – ROLUL PĂRŢILOR SE REZUMĂ LA LOCALIZAREA CONTRACTULUI
INCHEIAT, JUDECĂTORUL NEFIIND LEGAT DE CLAUZA STABILITĂ DE PĂRŢI. TEZA
SUBIECTIVĂ – JUDECĂTORUL NU POATE MODIFICA ALEGEREA EXPRES FĂCUTĂ DE
PĂRŢI. ÎN LEGILE APLICABILE SUNT: LEGEA ŢĂRII ÎN CARE SE ÎNCHEIE ACTUL
JURIDIC, LEGEA ŢĂRII UNDE PĂRŢILE ELABOREAZĂ INSCRISUL COSTATATOR, LEGEA
ŢĂRII ÎN CARE PARTEA ÎŞI ARE DOMICILIUL SAU REŞEDINŢA.
CAPITOLUL III

ARBITRAJUL ÎN DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

3.1. ASPECTE GENERALE REFERITOARE LA ARBITRAJUL ÎN COMERŢUL
INTERNAŢIONAL
•
•

3.1.1. CONSIDERAŢII PRELIMINARE CU PRIVIRE LA CONCEPTUL DE ARBITRAJ

COMERCIAL INTERNAŢIONAL
INSTITUŢIE JURIDICĂ PENTRU SOLUŢIONAREA LITIGIILOR COMERCIALE
INTERNAŢIONALE, DE CĂTRE PERSOANELE INVESTITE CU ACEASTĂ SARCINĂ, CHIAR
DE CĂTRE PĂRŢILE CONTRACTANTE AFLATE ÎN LITIGIU.

•
• • • • •

3.1.2. CLASIFICAREA ARBITRAJULUI COMERCIAL INTERNAŢIONAL

DUPĂ COMPETENŢA MATERIALĂ: CU COMPETENŢĂ GENERALĂ; CU COMPETENŢĂ
SPECIALĂ(CAMERA ARBITRALĂ DE BUMBAC DIN LE HAVRE); DUPĂ COMPETENŢA
TERITORIALĂ: ARBITRAJE DE TIP BILATERAL; ARBITRAJE DE TIP REGIONAL;
ARBITRAJE CU VOCAŢIE UNIVERSALĂ. DUPĂ STRUCTURA ORGANIZATORICĂ :
ARBITRAJUL AD-HOC; ARBITRAJUL INSTITUŢIONALIZAT. DUPĂ ATRIBUTIILE
CONFERITE ARBITRILOR : ARBITRAJ DE DREPT STRICT(DE JURE); ARBITRAJ DE
ECHITATE. DUPĂ ADERENŢE : ARBITRAJ NAŢIONAL; ARBITRAJ STRĂIN

•
• •

3.1.3. FORMELE ARBITRAJULUI

ARBITRAJUL INSTITUŢIONAL : SE EFECTUEAZĂ DE CĂTRE INTITUŢII PERMANENTE
DE ARBITRAJ. ARBITRAJUL AD-HOC : FUNCŢIONEAYĂ ÎN SCOPUL SOLUŢIONĂRII
UNUI LITIGIU DETERMINAT.
3.2. ORGANIZAREA ARBITRAJULUI COMERCIAL INTERNAŢIONAL
•
• • • • •

3.2.1. ORGANIZAREA CURŢII DE ARBITRAJ COMERCIAL INTERNAŢIONAL DE PE

LÂNGĂ CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A ROMÂNIEI
ORGANISM PERMANENT DE ARBITRAJ, NEGUVERNAMENTAL, FĂRĂ PERSONALITATE
JURIDICĂ, INDEPENDENT ÎN EXERCITAREA ATRBUŢIILOR JURISDICŢIONALE
POTRIVIT COMPETENŢELOR SALE. ALCĂTUITĂ DIN 35-40 DE ARBITRI, NUMIŢI DE
COMITETUL EXECUTIV AL CAMEREI DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A ROMÂNIEILA
PROPUNEREA PREŞEDINTELUI ÎN EXERCIŢIU AL CURŢII DE ARBITRAJ, PE TREI
ANI, PERSONALITĂTI. DEZBATEREA INFORMĂRILOR COLEGIULUI CURŢII PRIVITOR
LA ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ; EXAMINAREA PROBLEMELOR DEOSEBITE DE DREPT;
ANALIZEAZĂ PROPUNERI PENTRU IMBUNĂTĂŢIREA REGLEMENTĂRILOR ARBITRAJULUI
COMERCIAL.

•
• •

3.2.2. CONVENŢIA ARBITRALĂ

ESTE ÎNŢELEGEREA DINTRE PĂRŢI CU PRIVIRE LA UN LITIGIU EXISTENT DEJA, PE
CARE ÎL SUPUN SPRE SOLUŢIONARE INSTITUŢIEI ARBITRALE EXCLUZÂNDU-SE
INSTANŢA JUDECĂTOREASCĂ; SE INCHEIE IN FORMĂ SCRISĂ. PRODUCE DOUĂ EFECTE
: ÎNLĂTURĂ COMPETENŢA DE DREPT COMUN IN JUDECAREA LITIGIILOR LA CARE SE
REFERĂ – EXCEPŢIE DE NECOMPETENŢĂ; PARŢILE ÎŞI ASUMĂ OBLIGAŢIA DE A
PARTICIPA LA JUDECAREA LITIGIILOR SI DE A SE SUPUNE HOTĂRÂRILOR CE SE
VOR PRONUNŢA DE CĂTRE INSTANŢA DE ARBITRAJ;

•
• • •

3.2.3. CLAUZA COMPROMISORIE

PRIN EA SE EXPRIMĂ VOINŢA COMUNĂ A PĂRŢILOR CA UN CA UN EVENTUAL LITIGIU
CE S-AR IVI ÎNTRE ELESĂ FIE SOLUŢIONAT PE CALEA ARBITRAJULUI. FUNCŢIILE
ÎNDEPLINITE : PRODUCE EFECTE OBLIGATORII PENTRU PĂRŢI; INLĂTURĂ
COMPETENŢA INSTANŢELOR ORDINARE; CONFERĂ ARBITRILOR PUTEREA DE A
SOLUTIONA LITIGIUL DINTRE PĂRŢI; PERMITE ORGANIZAREA UNEI PROCEDURI CARE
SĂ CONDUCĂ LA PRONUNŢAREA INEI SENTINŢE SUSCEPTIBILE DE EXECUTARE
FORŢATĂ
3.3. PROCEDURA ARBITRALĂ ÎN LITIGII DE COMERŢ INTERNAŢIONAL
•
• • • • •

3.3.1. TRIBUNALUL ARBITRAL

DESEMNAREA DIRECTĂ A ARBITRILOR DE CĂTRE PĂRŢI ESTE CONSIDERAT UN
AVANTAJ ESENŢIAL AL ALBITRAJULUI. PĂRŢILE SUNT LIBERE SĂ DETERMINE
NUMĂRUL DE ARBITRI, MINIM TREI. DESEMNAREA SE FACE ÎN 30 DE ZILE; ÎN CAZ
DE NEÂNŢELEGERE DESEMNAREA VA FI FĂCUTĂ ÎN BAZA SOLICITĂRII UNEI PĂRŢI
DE ORICE AUTORITATE SPECIFICATĂ ÎN LEGE. ARBITRUL POATE FI RECUZAT;
RECUZAREA TREBUIE CERUTĂ ÎN TERMEN DE 20 DE ZILE DE LA DATA LUĂRI LA
CUNOŞTINŢĂ DE CĂTRE PĂRŢI A NUMIRII SAU A CAUZEI DE RECUZARE. ARBITRUL
RECUZAT NU PARTICIPĂ LA ŞEDINŢĂ. COMPETENŢA TRIBUNALULUI ARBITRAL, POATE
DISPUNE ASUPRA JURISDICŢIEI PROPRII, INCLUSIV ASUPRA OBIECŢIILOR ÎN
LEGĂTURĂ CU EXISTENŢA SAU VALIDITATEA CONVENŢIEI ARBITRALE.
REGLEMENTĂRILE INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE CONSACRĂ DREPTUL TRIBUNALULUI
ARBITRAL DE A SE PRONUNŢA ASUPRA PROPRIEI SALE COMPETENŢE. INCOMPETENŢA
TRIBUNALULUI NU POATE FI INVOCATĂ DE APĂRARE DUPĂ INCEPEREA PROCESULUI.
SE POATE INVOCA ORICÂND DEPĂŞIREA COMPETENŢEI TRIBUNALULUI ARBITRAL CARE
TREBUIE SĂ ÎŞI VERIFICE ÎN FIECARE LITIGIU COMPETENŢA.TRBUNALUL ARBITRAL
POATE JUDECA ORICE CAUZA IN LIMITELE SPECIALIZĂRIISALE

•
• • • • • • • •

3.3.2. PROCEDURA ARBITRALĂ

POTRIVIT CONVENŢIEI DE LA NEW YORK, PROCEDURA ARBITRALĂ SE DESFĂŞOARĂ
DUPĂ REGULILE STABILITE DE PĂRŢI SAU DUPĂ LEGEA ŢĂRII UNDE A AVUT LOC
ARBITRAJUL, ÎN LIPSA UNUI ACORD. LEGEA APLICABILĂ FONDULUI LITIGIULUI :
ÎN TEMEIUL LEGII SAU POTRIVIT ECHITĂŢII LEGEA APLICABILĂ RECUNOAŞTERII
ŞI EXECUTĂRII UNEI SENTINŢE : APARŢINE INSTANŢELOR DE EXEQUATUR.
CONDIŢII PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI EXECUTAREA SENTINŢEI ARBITRARE
STRĂINE : INFĂŢIŞAREA ORIGINALILUI SENTINŢEI ŞI ORIGINALUL CONVENŢIEI PE
CARE SE ÎNTEMEIAZĂ VALABILA INVESTIRE A ORGANELOR DE ARBITRAJ;
COMPETENŢA SĂ NU FI FOST DEPĂŞITĂ; SENTINŢA SĂ FIE OBLIGATORIE PENTRU
PĂRŢI; RESPECTEREA DREPTULUI LA APĂRARE;CONSTITUIREA ORGANELOR DE
ARBITRAJ ŞI PROCEDURA SĂ FIE CONFORM CU CONVENŢIA PĂRŢILOR; CONDIŢIA
RECIPROCITĂŢII REFUZUL RECUNOAŞTERII ŞI EXECUTĂRII SE FACE PE PRIN :
DOVADA CĂ : PĂRŢILE ERAU LOVITE DE INCAPACITATE; PARTEA EXECUTABILĂ NU A
FOST INFORMATĂ INLEGĂTURĂ CU DESEMNAREA ARBITRILOR ŞI PROCEDURA DE
ARBITRAJ; CONVENŢIA PĂRŢILOR NU A FOST RESPECTATĂ; Ş.A. DACĂ SE CONSTATĂ
: OBIECTUL DIFERENDULUI NU SE REGLEMENTEAZĂ PE CALEA ARBITRAJULUI;
RECUNOAŞTEREA SENTINŢEI AR FI CONTRARE ORDINI DE DREPT.

•
• • •

3.3.3. HOTĂRÂREA ARBITRALĂ

IZVORUL SENTINŢEI ARBITRALE; ORGANUL DE LA CARE EMANĂ SENTINŢA
ARBITRALĂ; OBOECTUL SENTINŢELOR ARBITRALE;PĂRŢILE LA CARE SE REFERĂ
SENTINŢA ARBITRALĂ

3.3.4. CARACTERUL DE EXTRANEITATE AL SENTINTEI ARBITRALE

CRITERII OBIECTIVE; CRITERII SUBIECTIVE

•
• • •
3.3.5. EFECTELE SENTINŢEI ARBITRALE STRĂINE SE EXECUTĂ DE BUNĂ VOIE, ÎN
CAZ CONTRAR SE EXECUTĂ SENTINŢA
REGLEMENTAREA INTERNĂ : ART.181 LEGEA 105/1992 DECRETUL LEGE 139/1990,
ART. 13 :HOTĂRÂRILE CURŢII DE ARBITRAJ ROMÂNE SUNT TITLURI EXECUTORII SI
SE EXECUTĂ FĂRĂ INVESTIRE CU FORMULĂ EXECUTORIE; HOTĂRÂRILE ARBITRALE
STRĂINE PRONUNŢATE DE UN TRIBUNAL ARBITRAL COMPETENT AU FORŢĂ PROBANTĂ
IN FAŢA INSTANŢELOR DIN ROMÂNIA. REGLEMENTAREA INTERNAŢIONALĂ :
CONVENŢIA DE LA NEW YORK 1958 SI CONVENŢIA DE LA GENEVA 1961
CONCLUZII
•

COMERŢUL INTERNAŢIONAL ESTE UNUL DIN FACTORII DEZVOLTĂRII ECONOMICE,

ÎNTREAGA COMUNITATE INTERNAŢIONALĂ FIIND INTERESATĂ ÎN DESFĂŞURAREA
ACTIVITĂŢII DE COOPERARE ECONOMICĂ ŞI TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ. ÎN CONDIŢIILE
CONTEMPORANEITĂŢII, MAREA MAJORITATE A NORMELOR DE DREPT COMERCIAL
INTERNAŢIONAL ÎN SISTEMELE JURIDICE ALE STATELOR SUNT NORME
CONFLICTUALE, AVÂND CA OBIECT DETERMINAREA LEGISLAŢIEI APLICABILE
RAPORTULUI JURIDIC DE COMERŢ. ALĂTURI DE ACESTEA PENTRU REZOLVAREA
CONFLICTELOR DE LEGI PRIJELUITE DE RAPORTURI JURIDICE CE APAR ÎN CADRUL
ACTIVITĂŢII DE COMERŢ INTERNAŢIONAL, SISTEMELE DE DREPT ALE STATELOR
CUPRIND NORME DE DREPT MATERIAL UNIFORME CARE RESTRÂNG CONFLICTELE.
ARBITRAJUL COMERCIAL INTERNAŢIONAL S-A DOVEDIT A FI CEA MAI ADECVATĂ
MODALITATE DE SOLUTIONARE A LITIGIILOR DECURGÂND DIN RAPORTURILE
COMERCIALE CU ELEMENTE DE EXTRANEITATE, DATORITA AVANTAJELOR PE CARE LE
PREZINTĂ, COMPARATIV CU JURISDICŢIA DE DREPT COMUN : SIMPLITATEA ŞI
SUPLEŢEA PROCESULUI, SECRETUL DEZBATERILOR, CHELURIELI DE JUDECATĂ MAI
REDUSE, SPECIALIZAREA ARBITRILOR.

• • • •
BIBLIOGRAFIE
• • • • • • • • • • • • • • • • • • TEODOR BODOAŞCĂ,TEODORA DRAGHICI,
DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL, ED. DIMITRIE CANTEMIR,2006 SERGIU
DELEANU, CONTRACTUL DE COMERŢ INTERNAŢIONAL, ED. LUMINA LEX, BUCUREŞTI,
1996 MIRCEA N. COSTIN, DREPT COMERCIAL INTERNATIONAL. GHID ALFABETIC,
ED. DACIA, CLUJ-NAPOCA, 1987 MIRCEA N. COSTIN, DICTIONAR DE DREPT
INTERNAŢIONAL AL AFACERILOR, VOL.I, ED. LUMINA LEX, BUCUREŞTI, 1996
MIRCEA N. COSTIN, SERGIU DELEANU, DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL,
PARTEA GENERALĂ, VOL. I, ED. LUMINA LEX, BUCUREŞTI, 1997 MIRCEA N.
COSTIN, SERGIU DELEANU, DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL, PARTEA
SPECIALĂ, VOL. II, ED. LUMINA LEX, BUCUREŞTI, 1997 DUMITRU MAZILU,
DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL, VOL. I SI II, ED. LUMINA LEX,
BUCUREŞTI, 1998 DUMITRU MAZILU, DREPTUL COMERŢULUI INTERNATIONAL,
TENDINŢE SI EVOLUTII ACTUALE, ED. LUMINA LEX, 2006 DUMITRU MAZILU,DANIEL
M. ŞANDRU, PRACTICĂ JURISDICŢIONALĂ ŞI ARBITRALĂ DE COMERŢ
INTERNAŢIONAL, ED. LUMINA LEX, BUCUREŞTI, 2002 RADU I. MOTICA, DREPTUL
COMERŢULUI INTERNAŢIONAL, UNIVERSITATEA DIN TIMIŞOARA,1986 CORNELIU
BÂRSAN, DRAGOŞ SITARU, DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL, UNIVERSITATEA
DIN BUCUREŞTI, FACULTATEA DE DREPT, BUCUREŞTI, 1990 IOAN POPA,
TRANZACŢII COMERCIALE INTERNAŢIONALE, ED. ECONOMICA, BUCUREŞTI, 1987
ANGHELESCU V., DETEŞAN A., ERVIN HUTIRA, CONTRACTE COMERCIALE
INTERNAŢIONALE, ED. ACADEMIEI, 1980 JUGASTRU UNGUREANU, MANUAL DE DREPT
INTERNATIONAL PRIVAT, ED. ALL BECK, BUCUREŞTI, 1999 CĂPĂŢÂNĂ O.,POPESCU
T., CUNESCU C., REPERTORIUL PRACTICII ARBITRALE ROMÂNE DE COMERŢ
EXTERIOR, ED. ACADEMIEI, BUCUREŞTI, 1982 CĂPĂŢÂNĂ O., ŞTEFĂNESCU B.,
DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL, VOL I SI II, ED. ACADEMIEI, BUCUREŞTI,
1985 LUPAŞCU DAN, CULEGERE DE PRACTICĂ JUDICIARĂ A TRIBUNALULUI
BUCUREŞTI IN MATERIE COMERCIALĂ 1990-1998, ED. ALL BECK, BUCUREŞTI
CONSTANTIN CRIŞU, CODUL JURISTULUI, ED. ARGESIS, 1996 • • • • • • • • •
• • • • • • • LEGISLATIE LA CARE S-A FĂCUT REFERIRE: ART.369 – C.PROC.
CIV. CARTEA A III-A, CAP. X- ARBITRAJUL INTERNAŢIONAL ART.343 AL.2-
C.PROC.CIV. CARTEA A IV-A, CAP. II- CONVENŢIA ARBITRALA ART.341 AL.1-
C.PROC.CIV. CARTEA A IV-A, CAP. I- DISPOZIŢII GENERALE ART.343 AL.4-
C.PROC.CIV. CARTEA A IV-A, CAP. II-CONVENŢIA ARBITRALA ART. 3 PCT. 2 –
REGULILE DE PROCEDURĂ ALE COMISIILOR DE ARBITRAJ TERITORIALE. ART. 1(2)
LIT.A DOMENIUL DE APLICARE A CONVENTIEI-CONVENTIA DE LA GENEVA DIN 1961
DECRETUL 281 DIN 25 IUNIE 1963 – PENTRU RATIFICAREA CONVENŢIEI DE LA
GENEVA DIN 1961 DECRETUL 186 DIN 24 IULIE 1961 – PENTRU RATIFICAREA
CONVENŢIEI DE LA NEW YORK DIN 1985 DECRETUL 62 DIN 7 IUNIE 1975 – PENTRU
RATIFICAREA CONVENTIEI DE LA WASHINGTON DIN 1965 CONVENŢIA DE LA GENEVA
DIN 1961- CONVENTIA EUROPEANA DE ARBITRAJ COMERCIAL INTERNAŢIONAL
CONVENŢIA DE LA NEW YORK DIN 1958 – CONVENŢIA PENTRU RECUNOASTEREA ŞI
EXECUTAREA SENTINŢELOR ARBITRALE STRĂINE CONVENŢIA DE LA WASHINGTON DIN
1965 – CONVENTIA PENTRU REGLEMENTEREA DIFERENDELOR RELATIVE LA
INVESTIŢII ÎNTRE STATE ŞI PERSOANE ALE ALTOR STATE REGULAMENTUL CURŢII
DE ARBITRAJ INTERNAŢIONAL DE LA BUCUREŞTI REGULI DE PROCEDURĂ ARBITRALĂ
APLICABILE ÎN ARBITRAJUL COMERCIAL REGULAMENTUL DE ARBITRAJ AL COMISIEI
NAŢIUNILOR UNITE PENTRU DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL