I IIIonaouaTIzAnEA PEDEPSELoR

133
{rt.77
a h) siviirgirea infradiunii pentru motive legate de
t ras5, nafionalitate, etnie, limbi, religie, gen, orientare
sexuali, opinie ori apailenenli politicd, avere, origine
o socialS, virsti, dizabilitate, boali cronicii necontagioasi
d sau infecfie HIV/SIDA ori pentru alte impreiuriri de
a acelagi fel, considerate de fiptuitor drept cauze ale infe-
le rioritiilii unei persoane in raport cu celelalte.
U
f. ,d coxrtFNTARII (Conf. univ. dr.lon Ristea)
U

Noul Cod penal in rapod cu Codul penal anterior. Noul Cod penal enumerd
in mod limitativ imprejurdrile care constituie circumstanle agravante legale, in
art.77, in timp ce Codul penal anterior reglementa aceste circumstanle in art. 75.
Ca prim element de noutate, se observd cd noul Cod penal renunli la categoria
circumstanlelor agravante judiciare. S-a avut in vedere modul imprecis al regle-
mentdrii acestora, lSsdnd posibilitatea instanlei sd agraveze rdspunderea penald a
unei persoane in celelalte imprejurdri nedescrise de lege cu claritate.
De asemenea, noul Cod penal face o evaluare a imprejurdrilor care au apti-
tudinea de a evidenlia un grad de pericol ridicat, care sd justifice refinerea acestora
ca circumstanle agravante legale.
Astfel, s-a extins sfera de aplicare a circumstanlei privind comiterea infracliunii
de cdtre o persoand in stare de intoxicalie preordinatS, care poate fi produsd, pe
l6ngd alcool, ;i de alte substanfe psihoactive, a cdror consumare reprezintd o
?ncdlcare a unei interdiclii legale sau medicale.
S-a renunlat Ia agravarea r5spunderii penale in cazul comiterii infracfiunii din
motive josnice, deoarece conlinutul acestei circumstanle nu a fost niciodatd
delimitat cu precizie de doctrind ;ijurisprudenld.
A fost introdusd o noud circumstanfd agravantS, constdnd in sdv6r;irea infracli-
unii profit6nd de starea de vdditd vulnerabilitate a persoanei vdtdmate, datoratiS
vdrstei, stdrii de sdndtate, infirmitSlii sau altor cauze, intrucSt o astfel de imprejurare
evidenfiazd o gravitate ridicati a infracfiunii, dar ;i o periculozitate sporitd a
infractorului.
Analiza circumstanlelor agravante legale. Circumstanlele agravante legale
sunt acele imprejuriri prevdzute explicit in legea penald, care influenleazd
intotdeauna gi in acela;i sens asupra gradului de pericol social al faptei ;i al fdptui-
torului, sporind gravitatea acestui pericol gi relevdnd necesitatea ca, in funclie de
intensitatea influenfei pe care circumstanla agravantd o exercitS, sd se stabileascd o
pedeapsd mai sever5, care sd asigure cu maximd eficien!5 realizarea func[iei sale.
Circumstanlele agravante legale sunt prevdzute in art. 77 C. pen.; enumerarea
din text [it. a)-h)] este limitativd, deoarece numai acestea constituie circumstanle
I agravante.
IE Potrivit textului de lege menfionat, urmitoarele imprejurdri constituie circum-
stanle agravante legale:
a o) sdvdrgireo faptei de trei sou moi multe persoone impreund
tl Circumstanla se regdsegte in formd identicd gi in art.75 alin. (l) lit. a) C. pen.
anterior.
lon Ristea
 {rt.77 PenepsprE
134
Existd aceasta agravantd numai dacd acliunea participanlilor s-a concretizat ?n
acte concomitente contributive la sdvdrgirea aceleiagi 'infracliuni, indiferent de
calitatea participanlilor; numai conlucrarea concomitent; imprima' infracliunii un
grad. sporit de pericol social,, mdregte fo(a de acfiune u purticipanfilor, amplificd
curajul ;i indrdzneala acestorar.
Modalitatea de participalie este indiferentd pentru existenla agravantei; aceasta
se aplicS. tuturor pafticipanfilor, chiar dacd numai unii dintre ei au c"alitatea de autori,
iar ceilalli pe aceea de Jnstigatori sau complici, cu condilia ca apoftul tuturoi
acestora la sivSrgirea infracliunii sd se fi concretizat in acte coniributive con-
comrtente'.
in .suslinerea acpstor solufii, s-ar putea adduga cd, in raport cu prevederile
afi..7.7 lit. a) c. pen., fapta este comisd impreund c6nd, spalial, cel pulin tiei sau mai
mulli-particip.a.nli.sunt reunifi la locul faptei gi coopereazd fn formele'gi modalitdlile
specifice poziliei lor la producerea rezultatului. Prezenla lor la locul gi'in momeniul
sdvdrgirii faptei este de naturd sd mdreascd temerea victimei, sd-i paralizeze capa-
citatea de a. s9 apdr9, sd u;ureze ascunderea urmelor infrac,tiunii. Cliiar acela care
9i
aclioneazd la locul faptei ca instigator ori complice sau instigator care efectueazd si
acte.de complicitate la fala locului va fi inclus in numdrul pirticipanlilor care pot fi
avuli in vedere_ pentru existenla_ agravantei, degi in cazui instigatorului-complice,
actele de complicitate vor fi absorbite de cele sdv6rgite in calitate ie instigator. '
putea susline cd necesitatea unei conlucrdri nu numai concomifente, dar gi
.S-ar
spaliale este. de esenla_agravantei prevdzute de art. t7lit. a) c. pen. De aceea, nu ar
putea
,fi admisd posibilitatea unor activitdli concomitente 'de la distanld (de
exem.plu, complicele line de vorbd victima Ia telefon). O atare contribulie nu ionfLra
faptei acel pericol sporit avut ?n vedere de legiuitor prin instituirea'agravantei in
drscu[ie. Dupd pdrerea noastrd, legiuitorul a in{eles sd dea expresiei
,,tiei sau mai
multe persoane impreunS" un seni restrdns, acela de sdvdrgire a faptei de trei sau
mai mul1i. participanli care au realizat ?mpreund acliunea ce constituie elementul
materialal infracliunii (autori gi complici concomitenli, cel pu{in unulfiind autor).
.Aceastd solulie se coreleazd gi cu pozifia legislaliei noasire, care nu a admis ca
participalia sd constituie.o agravantd generald,lpre'deosebire, de pildd, de codul
penal italian, care prevede in art. 12oaA siv6r;irea unei infracliuni d'e cinci sau mai
multe persoane atrage agravarea pedepsei.
Impotriva solulie,i s-a exprimat gi o altd pdrere, in sensul cd dispozilia din art.77
Iit. a) js, r gS.segte aplicarea ori de c6te ori o faptd prevdzutd de llgea penald este
sdvdr;itd prin contribulia concomitentd sau nu a cel pulin trei pers-oane, indiferent
de natura- contribuliilor date de acestea. Expresia ,,sdv6rgirea iaptei impreund,, in
aceastd p6rere nu Poate avea alt inleles decdt acela de siv6rsire a unei infractiuni in
participalie, adicd prin cooperarea'la sdvdrgirea aceleia;i inira(iuni u trei ,ju *ii
multe persoane (autori, instigato_ri sau complici, cel pulin unul iintre ei fiind autor).
Folosirea termenului ,,impreund" a fost necesard, ?n aceastd opinie, pentru u
"riiu
. 'rn!_.^!yprem, s. pen., dec. nr. 14/1987, in RRD nr. 8/1988, p. 76; I-rib. Suprem, s. pen.,
9gg ". 2520/1976, p. 48; Trib. suprem, s. pen., dec. nr. 2gg4/19i4, in RRD nr.'9llsis, p. ls;
Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 2062119z4, in cD 1974, p. 309; Trib. Suprem, r. ^p"n.,
dec. nr. 215311971, in RRD nr. 1/1922, p. 154; Trib. suprem, s. pen., dec. nr. 242s/1g6g,in co
igog,
p. 342; Trib. jud. Timi;, dec. pen. nr.49Sll98Z,in RRD nr. 10/191i7, p. g0.
'
_ .. Trib. suprem, s. pen., dec. nr. 2994/1924, in cD 1974, p. sso, in RRD nr. 911925, p. z3;
Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 2153/1971, in RRD nr. 1/1922, p. lS4.

lon Ristea
INnnnnu.ltz.lREA PEDEPSELoR Art- 77
135
confuzia intre pluralitatea de fdptuitori, pe de o pafte, fie sub forma pluralitdlii
ocazionale (participafie), fie sub forma pluralitSlii ocazionale, suprapusd peste o
pluralitate naturald (bilateralS) de infractori, gi un simplu lot de infractori, care au
sdvdrgit fiecare in parte infracliuni distincte, chiar in acela;i loc gi in acelagi timp, pe
de altd parte.
Pericolul social sporit pe care il prezintd pluralitatea faptuitorilor rezultS, in
aceastd viziune, din numdrul de cel pufin trei al acestora, iar nu din prezenla a cel
pulin trei participanli la locul gi in momentul sdv6r;irii faptei. Ar fi de subliniat, de
asemenea, cd interpretarea restrictivd a dispoziliei din aft.77 lit. a) ar conduce, in
practicS, la nerefinerea acestei agravante in cazul in care existenla unui grad sporit
de pericol social este evidentd (de exemplu, in cazul infracliunii de falsificare de
monede sau de alte valori, de delapidare sdvSr;itd in mod organizat etc.), chiar dacd
nu se verificd niciuna dintre cerinlele impuse de interpretarea restrictivS, ceea ce nu
ar putea fi considerat cd ar reprezenta voinla legiuitorului.
Avem rezerve cu privire la aceastd pirere, pe care atdt doctrina majoritarS, c6t gi
practica judiciard au combdtut-o. Sdvdrgirea faptei impreund nu poate avea alt
inleles decSt o prezenld concomitenta a participanlilor la locul comiteriifaptei.
Numai?mpreund ei pot intimida victima, se pot stimula unii pe al1ii, se amplificd
forla de aclionare Ia fala locului etc. DacS existd o asemenea conlucrare conco-
mitentS, nu intereseazd dacd intre participanli s-a stabilit o inlelegere explicitd sau a
existat un acord tacit in acest sens, exteriorizat prin fapte din care sd rezulte
existenla netndoielnicd g acestuiar, ori dacd unul dintre ei a avut o contributie mai
redusd decdt a celorlalli2.
Nu se va reline aceastE circumstanfd in cazul pluralitdlii naturale de infractori,
adicd in cazul acelor infracfiuni al cdror conlinut nu poate fi realizat decdt prin
cooperarea necesard a mai multor persoane. Atunci cdnd, potrivit normei de
incriminare, pluralitatea de infractori constituie o condilie constitutivd (de exemplu,
infracliunea de inciierare), incidenla agravantei este exclusS; altfel, ar insemna ca
aceea;i imprejurare - numirul de fdptuitori - sd constituie un element al infracliunii
gi, totodatd, o circumstanld agravantS, ceea ce nu ar fi de conceput.
Dacd existd un grup infraclional organizat, in sarcina participanfilor se va retine,
pe l6ngd infracfiunea de constituire a grupului infraclional organizat, gi infracfiunea
comisd de participanli gi care fdcea parte din programul de activitate al grupului,
aceasta din urmd fiind comisd ?n condiliile agravante generale prevdzute in art.77
lit. a) C. pen.
Este necesar ca participanlii Ia sdv6rgirea faptei sd fi aclionat ?mpreun5, adicd
toli si contribuie efectiv gi concomitent la sdvdrgirea faptei. Legea se referS la
sdvdrgirea faptei, gi nu la sSvSrgirea infracliunii, ceea ce inseamnd cd nu este necesar
ca toli cei trei sau mai mulli fdptuitori sd aibd pi calitatea de infractori. Este suficient
ca unul dintre fdptuitori sd aibi calitatea de infractor care a aclionat cu intenlie,
ceilalli put6nd sd nu aibd o asemenea calitate datorite existenlei vreunei cauze care
exclude vinovd{ia (minoritatea, eroarea de fapt, constr6ngerea etc.). Agravanta existd

' Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 188711975, in R 1, p. 61; Trib. Militar BucureEti, s. a II-a pen.,
dec. nr. 200/1981, in R 3, p. 37.
' Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 4335/1970, in CD 1970, p. 31 1; CSJ, s. pen., dec. nr. 331712003,
nepublicatS; C. Ap. Tim$oara, s. pen., dec. nr. 3812/2003, nepublicatd; CSJ, s. pen., dec. nr. 1661/2003,
nepublicatS; ICCJ, s. pen., dec. nr. 187112005, nepublicatS; ICCJ, s. pen., dec. nr.1699/2004,
nepublicatS.

lon Ristea
 Mi.77 Pnonpsrr-E hur
t36
indiferent de felul contribuliei fiecdrui participant, esenlial fiind ca aceste contribulii I

sd fie concomitente, deoarece numai adiondnd astfel ei pot intimida victima, se pot rl c(
stimula unii pe allii, se amplificd forla cu care aclioneazd la fala locului etc. Contri- nru,rct
bulia mai redusd poate fi luatd in considerare cu prilejul individualizdrii pedepsei d'fieri
participantului respectiv, dar ea nu influenfeazd existenla agravantei pluralitalii de I
fdptuitori. rdra
Astfel, agravanta previzutd de art. 77 lit. a) se aplicd ;i in situalia in care numai g'rscE
unul sau doi dintre participanlii la infracliune au fost trimigi in judecatd ori au fost m,frd(
condamnafi pentru infracliunea comisd sau ?n cazul infraqiunilor care se urmdresc 1
la pldngerea prealabild gi c6nd victima, impdc6ndu-se cu ceilalti inculpali, numai o prer€
parte dintre inculpali au fost aclionaliin juiecatar. in acest din urmd caz,'impecarea uner
Pe4ilor inldturd rdspunderea pena16, insi fapta continud sd aibd caracter penal, sd Perso
constituie infra{iune sdvdrpiti in participalie in condiliile art. 77 lit. a), in rapoft cu t
ceilalli participan!i. Lu6nd act de impdcarea pdrfilor (in ceea ce privegte pe doi dintre sustra
inculpafi) gi dispunSnd incetarea procesului penal cu privire la acegtia, instanla nu de ul
Putea sd dispund automat relinerea agravantei menlionate in raport cu cel de-al gestio
treilea inculpat, fdri sd clarifice dacd, efectiv, fapta s-a sdvertit in condifiile agravantei dat ai
menfionate. Aceasta se impunea gi pentru c5, in spe!5, persoana v6tdmrtd a dat b
explicalii contradictorii in aceasti privinfd, fiind posibil ca impdcarea sd ascundd o dqro
recunoa9tere indirectd ca fapta a fost comisii numai de un singur inculpat, ceilalli P
doi inculpali neparticipdnd la agresiune. S
Totodatd, se considerd sdv6rgitd in condiliile agravantei previzute de lit. a) gi faptei
fapta de tentativd la o infracliune2 sau dacd printre plrticipanli'se afld gi un minoli in victirn
acest din urmd caz operdnd concomitent gi agravanta prevdzutS de art. 77 lit. d) chinur
!: pen.', deoarece fiecare dintre cele doud lgravante are temeiuri proprii, iar este lr
dispoziliile respective se pot aplica concomitent. La aplicarea pedepsei vor fi avute in
insd in.vedere o singura dati dispoziliile de agravare [art.78 alin. (2) C. pen.], exprin
urmdnd ca, in cadrul Iimitelor legale, instanla si !ind seama de ambele imprejurdii oroare
agravante, individualiz6nd pedeapsa concretd in raport cu toate aceste circumstan!e. UI
S-a mai relinut agravanta analizatd pi in situalia in care numai unele dintre acte d
actele componente ale infracliunii continuate au fost comise in conditiile arl. t7 grele,
lit. a) ori daca infracfiunea de tdinuire a fost sdvdrgitd de trei inculpali impreunda. realize
De asemenea, agravanta se va extinde gi asupra complicilor, instigatorilor care nemilc
nu au fost de fala, dacd au ;tiut sau au prevdzut cd fapta se va comite in condiliile specifir
mentionate'. solutia este corectd, deoarece agravanta prevdzutd ?n art. 77 lit, a) pe
.ontiitri" o circumstanld reala (se'referd la faptE), comunicabild intre participanfi, in st6rnit
misura ?n care acegtia au cunoscut-o ori au prevdzut-o. datorei
1
Trib. 1ud. Suceava, dec. pen. nr. 188/1981, in RRD nr.6/1g82, p. 76; Trib. jud. Constanta, T
dec.pen. nr.55411979, in RRD nr.211980, p.6l; in sens contrar, a se vedea Trib. jud. Bacdu, dec. nr.
dec. pen. nr.794/1982, in RRD nr. 1 1/1983, p. 56, cu notd de Vasile Papadopol. tT,
2
Trib. iud. Timig, dec. pen. nr. 102i/1g21; Ioan Bolda, Aplicarea rirrrmrtony"i agrat)onte o tT
sduiirqirii foptei de doud sau mai multe persoone, in practica Trib. jud. Timig, in RRD nr. 9/1972, sacorsii
p.123. .T
3
Trib. Militar Bucuresti, s. I pen., dec. nr. 390/1g90, nepublicatd; ICCJ, s. pen., dec. nr. l24g/200s, dec. pen
nepublicata; CSJ, s. pen., dec. nr. 2237 12003, nr. 2433/2003, nepublicate. 'Tl
" Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 785/1975, in RRD nr.2/1976, p. 67; Trib. Suprem, s. pen., judecAto
dec. nr. 1869/1980, in RRD nr.6/1981, p.80. 'Tr
5
VintilA Dongoroz si colab., Eipticayii..., op. cit., vol. II, p. 162; Trib. jud. Timis, dec. pen. 1977.p..
nr. 656/1972, in CD I 972, p. 300. 'Tr
lon Ristea
 INnnaouarzanEA pEDEpSELoR Aft.77
137
DimpotrivS, nu opereazd prevederile art.77lit. a), daca aceea;i agravanti apare
?n conlinutul circumstanlial ;i, prin urmare, nu s-ar putea face aplicarea conco-
mitentd a dispoziliilor din art. 77 lit. a) gi a prevederilor din conlinutul agravat al
diferitelor infractiuni'.
Nu existd agravanta la care ne referim, dacd in^culpalii au comis, concomitent,
infra{iuni distincte asupra unor victime deosebite', chiar dacd aSiunile lor sunt
susceptibile de aceeagi incadrare juridicd, deoarece fiecare inculpat a siv6rgit c6te o
infragiune autonomd.
Tot astfel, in cazul infracliunii de ?ncdierare, nu este posibild relinerea agravantei
prevdzute in art. 77 lit. a) C. pen., intruc6t aceastd infracliune presupune existenfa
unei pluralitdli naturale de infractori, compusd dintr-un numdr nelimitat de
persoane'.
Dispozifiile art.77 lit. a) C. pen. nu se aplicd nici in cazul gestionarului care a
sustras singur din magazie mai multe mdrfuri, pe care apoi le-a depozitat in cufte,
de unde le-a luat impreund cu alli doi inculpali ;i le-a valorificat; in acest caz,
gestionarul a comis singur infracliunea de delapidare, iar ceilalli inculpali, care i-au
dat ajutorul ulterior, au sdv6rgit infracfiunea de tdinuireo.
b) sdvdr;ireo infroQiunii prin cruzimi sou supunereo victimei lo trotomente
degrodonte
Par[ial, circumstanla se regdsegtein art.75 alin. (l) lit. b) C. pen. anterior.
Sdv6r;irea infracliunii prin acte de cruzime este o modalitate de comitere a
faptei care implicd intenlia specialS a fdptuitorului de a provoca suferinle gi chinuri
victimelor, fie in mod direct, fie in mod indirect, obligdnd victima sd asiste la
chinurile provocate de autor membrilor familiei sau altor persoane de care victima
este legatd printr-o puternicd afe{iune.
in definirea nofiunii de ,,cruzime", in practica mai veche a instanlei supreme s-a
exprimat ideea dupd care au acest caracter acele acte care provoacd indignare,
oroare, groazd celor din jurs.
Ulterior, instanla suprem;i a revenit, consider6nd c5 o faptd este comisd prin
* acte de cruzime atunci cdnd s5vdrgirea ei are loc prin producerea unor suferinle
t grele, prelungite victimei, din cauza modului feroce in care inculpatul a infeles sd
t realizeze infracliunea'; este vorba de ,,utilizarea unor mijloace gi procedee sdlbatice,
nemiloase"T gi'fdrd a fi necesare, in mod normal, p"ntru prbdu."r"u rezultatului
specific infracliunii sdvdrgite, indiferent de sentimentul stdrnit celor din jur.
Pe drept cuv6nt, in doctrind s-a motivat cd sentimentul de indignare 9i oroare
stdrnit de fapta inculpatului are relevan!5 asupra ?ncadrdrii juridice numai dacd se
datoreazi insu;i modului feroce in care inculpatul a comis omorul, fiind consecinfa

'Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 1777/1982, in RRD nr.6/1983, p.63; Trib. Suprem, s. pen.,
dec. nr. 251/1975,in RRD nr.711975,p.73.
2
Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 3060/1974, in CD 1974,p.332.
' Trib. |ud. Timis, dec. pen. nr. 1270/1970; Ioan Bolda, Aplicarea circumstanyei agroDonte o
sdodr;irii faptei de doud sau mai multe persoane, in RRD nr.9/1972,p. 123.
" Trib. jud. Constanta, dec. pen. nr. 1037/1983, in RRD nr. 3/1984, p. 73; Trib. jud. Timig,
dec. pen. nr.125711970, in RRD nr.911972,p.123.
'Trib. Suprem, in compunerea prevdzutd de ad. 39 alin. (2) si (3) din Legea pentru organizare
judecdtoreascS, dec. pen. nr. 18/1980, in CD 1980, p. 265.
o
Trib. Suprem, s. pen., dec. nr. 1445/1983, in CD 1983, p.227; dec. pen. nr. 987/1977, in CD
1977,p.259.
' Trib. Suprem, s. pen., dec. pen. nr.230511982, in CD 1982, p. 268.

lon Ristea