CURS 2

4. GLOSAR MINIMAL DE TERMENI SPECIFICI SINTEZEI ASIMETRICE (I) 1

4.1. Anti-Syn (Descriptori si Formule) 1

EXEMPLUL 18 (cazul n-butanului) 1
EXEMPLUL 19 (cazul mezo-butan-2,3-diolului) 2
EXEMPLUL 20 (cazul 2-amino-1-fenilpropan-1,3-diolului enantiopur) 3
EXEMPLUL 21 (cazul acetaldoximei) 4
EXEMPLUL 22 (cazul compusilor cu mai mult de doua centre chirale) 4
4.2. Bürgi-Dunitz (Traiectorie) 4
EXEMPLUL 23 (reducerea diastereoselectiva a norbornanonei si a camforului) 5
4.3. Chiroptic(e) (Proprietati) 6
4.4. Cram (regula lui) 6
4.4.1. Regula modelului neciclic (Felkin-Ahn) 6
EXEMPLUL 24 (cazul ligandului voluminos) 7
EXEMPLUL 25 (cazul ligandului electronegativ si al nucleofilului cu metal nechelatant) 7
4.4.2. Regula modelului ciclic 9
EXEMPLUL 26 (diastereoselectivitati opuse, in functie de metalul din nucleofil) 9
EXEMPLUL 27 (chelatare vs. viteza de reactie vs. produs diastereoselectivitate) 10
EXEMPLUL 28 (chelatare catalitica vs. produs diastereoselectivitate) 11
4.5. Diastereomeric (Exces) 13
4.6. E(O), Z(O) (Enolati) 14
EXEMPLUL 29 (deprotonarea propionatului de metil si a tiopropionatului de metil) 14
4.7. Enantiomeric (Exces) 15
4.8. Epimeri 16
EXEMPLUL 30 (epimerizare cu formare de carbanioni) 16
EXEMPLUL 31 (epimerizare cu formare de carbocationi) 18
4.9. Optica (Activitate) 18

Modificarile ulterioare asupra continutului, operate de catre autor, nu fac obiectul vreunei notificari prealabile.
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 1
4. GLOSAR MINIMAL DE TERMENI SPECIFICI SINTEZEI ASIMETRICE (I)
4.1. Anti-Syn (Descriptori si Formule)
i) Descriptori stereochimici utilizati cu referire la unghiurile de torsiune “θ” (diedre) din conformeri:
EXEMPLUL 18
- utilizarea terminologiei in cazul analizei conformationale a n-butanului, H3C-CH2-CH2-CH3 (molecula de tip CaabCaab).
θ = 0o
→ CH3 liganzi de referinta
plan de
θ = 120o θ = -120o
H referinta
H HH θ = 60o H H θ = -60o
rapid rapid
H H H
rapid H HH
H θ = 180o H
H H rapid H H
rapid H H
H H

H H
Sinperiplanar Sinclinal Anticlinal Antiperiplanar Anticlinal Sinclinal
"Sin" "Gauche" "Anti" "Gauche"
ECLIPSAT INTERCALAT ECLIPSAT INTERCALAT ECLIPSAT INTERCALAT
I II III IV V VI
Relatii sterice intre conformeri
I II III IV V VI P M
dc: P M H
I - dc dc dc dc dc H
diastereomeri H H
II dc - dc dc dc ec conformationali
H
H H H HH H H H H
III dc dc - dc ec dc ec: H H
enantiomeri
IV dc dc dc - dc dc conformationali III V II VI
ENANTIOMERI CONFORMATIONALI
V dc dc ec dc - dc specificati utilizand descriptorii chiralitatii elicoidale
VI dc ec dc dc dc -
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 2
EXEMPLUL 19:
- utilizarea terminologiei syn / anti in cazul desimetrizarii conformationale a unei mezo-forme.
- implica desemnarea unghiului de torsiune θ intre liganzii de maxima prioritate (C.I.P.) de la fiecare capat al
axei de torsiune (de ex. OH) iar descriptorii syn – anti se folosesc in raport cu acestia !

120o

H OH HO CH3 CH3
CH3 CH3 OH
directia de privire H 3C H CH3 HO CH3 H OH P
H OH P H
HO H HO H
HO H H CH3 HO CH3H
1 CH CH3 180 o
3
R2
HO H identici identici
3S
HO H 120o
4
H3C OH CH3
CH3 HO H CH3 CH3 OH
H 3C OH H M
H CH3 M
HO
H 3C H
H H OH H OH
Meso-butane-2,3-diol HO H OH H CH3 H CH3OH
(2R,3S-butane-2,3-diol)
Compus non-chiral CH3
(dpv. configurational) Conformeri sinclinali Conformer antiperiplanar Conformeri anticlinali
180o
enantiomeri non-chiral enantiomeri
Conformer sinperiplanar non-chiral conformationali (simetrie Ci: un centru de conformationali
(simetrie CS: 1 plan de simetrie) simetrie C1 simetrie) simetrie C1

- prezenta chiralitatii conformationale este irelevanta pentru sinteza asimetrica deoarece cei doi antipozi optici
sunt usor interconvertibili prin simpla rotatie in jurul unei legaturi σ, asadar nu pot fi separati individual.
- prezenta chiralitatii conformationale este foarte relevanta pentru eventualitatea interactiei preferentiale a unuia
dintre enantiomerii conformationali cu un substrat enantiopur.
- utilizarea descriptorilor stereochimici P si M, aferenti chiralitatii elicoidale are sens doar atunci cand unghiul de
torsiune 0 < θ < 180o.
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 3

EXEMPLUL 20:
- utilizarea terminologiei in cazul conformatiilor unui compus chiral si enantiopur.
P
fata HO H H fata HO CH2OH H HOH2N H
NH2 M H CH2OH
spate
H NH2
HOH2C
spate H2N H
CH2OH Ph Ph Ph
S Conformer Conformer Conformer
H NH2 HOH2C
anticlinal P anticlinal M
H sinperiplanar
HO S H HO
CH2OH P NH2
Ph Ph HO
H
H HO H HO H
(1S,2S)-2-amino-1- M
phenylpropane-1,3-diol HOH2C NH2 H 2N H H CH2OH
Ph Ph Ph
Conformer Conformer Conformer
antiperiplanar sinclinal M sinclinal P
Darabantu, M.; Plé, G.; Mager, S.; Cotora, E.; Gaina, L.; Costas, L.; Mates, A., Tetrahedron, 1997, 53(5), 1873-1890

- relatia sterica intre diferitii conformeri este cea de diastereomerie conformationala si nu enantiomerie !
- algoritmul de desemnare a conformerilor este acelasi ca si cel de la EXEMPLUL 19.
- conformerii sinperiplanar (θ = 0o) si cel antiperiplanar (θ = 180o) nu necesita utilizarea descriptorilor P si M.
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 4
ii) Descriptori stereochimici depasiti, utilizati pentru a descrie diastereomerii geometrici E / Z ai azometinelor
(imine R1R2C=N-R3, oxime R1R2C=N-OH, hidrazone R1R2C=N-NH2, etc.)
EXEMPLUL 21
H OH H ..
N N
H3C .. H3C OH
(E)-acetaldoxima (Z)-acetaldoxima
↓ ↓
anti-acetaldoxima sin-acetaldoxima → iesite din uz

iii) Descriptori stereochimici care redau aranjamentul spatial a doi substituenti fata de un plan definit (arbitrar)
sau fata de un ciclu: syn (cei doi substituenti sunt plasati de aceeasi parte a planului), anti (cei doi substituenti
plasati de parti opuse ale planului).
EXEMPLUL 22
i) se suprima atomii de hidrogen
H OH (ca liganzi de ultim rang, mai departe
5 1 orientare orientare 5
CH3
4 2 COOH prezenta lor este subinteleasa). reciproca reciproca
3 H 4 OH
ii) se rabat covalentele ramase la un syn OH antiO
H3CO H H CH3 unghi de 120o. 5 C H OCH3
4 2 2
3 1 OH
Formula de configuratie H3C H
perspectivica Stanga
OCH3 CH3 OH
(2R,3S,4S)-3-Hydroxy-4- De-aici
methoxy-2-methylpentanoic acid privesti Dreapta Formula de proiectie
zig-zag
4.2. Bürgi-Dunitz (Traiectorie)
Unghiul sub care se apropie un nucleofil catre un atom de carbon carbonilic: 107o (intre limitele 105 ± 5°),
indiferent de caracterul fetelor acestuia (homotope sau heterotope).
Bürghi, H. B.; Dunitz, D. J.; Schefter, E., J. Am. Chem. Soc., 1973, 95, 5065-5067
Bürghi, H. B.; Dunitz, D. J.; Lehn, J. M., Wipff, G.,Tetrahedron, 1974, 30, 1563-1572
Anh, N. T.; Eisenstein, O., Nouv. J. Chimie, 1977, 1, 61-70
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 5
Nu:- (donor)
Atac nucleofil la 90o:
90o Intrepatrundere maxima
intre orbitali
R1 Nu:- (donor)
C O
R2 π* (acceptor vacant) 107o
Combinarea efectelor si
Atac nucleofil sub un compromisul situatiei R1
Nu:- unghi obtuz: C O
Repulsia electrostatica
R2 π*
intre electronii nucleofilului si: (acceptor, vacant)
R1 i) cei din orbitalul π ..
C O ii) cei neparticipanti ai oxigenului Traiectoria Burghi-Dunitz
π deviaza traiectoria sub un unghi
R2
obtuz
EXEMPLUL 23
Indeplinirea conditiilor sterice impuse de catre traiectoria Bürgi-Dunitz in cazul unui nucleofil de gabarit foarte
mic: cerintele sterice se refera la traiectorie si nu la impedimentele sterice dintre nucleofil si substrat !
7 H H - fata Si (90%)
H H
H:
H SH H OH
O O R
H
6 1
2 i) LiAlH4 / THF S
4 H
H 3 ii) H2O OH H
HR
5
H H H:-fata Re (10%)
90% (1S,2R,4R) 10% (1S,2S,4R)
(1S,4R)-Bicyclo[2.2.1]heptan-2-one
(Norbornanone) Enantiomeric pura (1S,2R,4R)-Bicyclo[2.2.1]heptan-2-ol
..
i) in acord cu unghiul traiectoriei Burghi-Dunitz, atacul nucleofil al ionului hidrura (de foarte mic gabarit !)
se petrece, larg majoritar, pe fata Si, de aceeasi parte cu puntea cea mai putin incarcata steric (contine
un singur metilen).
ii) nu exista nici o corelare intre specificatia fetei si cea a noului centru chiral realizat (e.g., atacul pe
fata Si produce centrul chiral de configuratie absoluta R).
iii) este o sinteza asimetrica produs partial diastereoselectiva.
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 6
CH3 CH3 CH3 CH3
H3C 7 H3C H3C H3C
H:- fata Si (5%) H3C H3C
S CH3 H OH
6 1 O O i) LiAlH4 / THF R S
4 2 ii) H2O OH H
5 S 3
H:- fata Re (95%) 5% (1S,2R,4S) 95% (1S,2S,4S)
(1S,4S)-1,7,7-Trimethylbicyclo[2.2.1]nonan-2-one (1S,2S,4S)-1,7,7-Trimethylbicyclo
(Camphre) Enantiomeric pur [2.2.1]nonan-2-ol
i) in acord cu unghiul traiectoriei Burghi-Dunitz, atacul nucleofil al ionului hidrura (de foarte mic gabarit !)
se petrece, larg majoritar, pe fata Re, de partea opusa cu puntea cea mai incarcata steric (contine doua
grupe metil la C-7).
ii) nu exista nici o corelare intre specificatia fetei si cea a noului centru chiral realizat (e.g., atacul pe
fata Si produce centrul chiral de configuratie absoluta R).
iii) este o sinteza asimetrica produs partial diastereoselectiva.

4.3. Chiroptic(e) (Proprietati)

Termen care defineste proprietatile optice (electromagnetice) ale unei substante chirale ne(non)racemice:
rotatia optica, Dicroismul Circular (D.C.) si Dispersia Optica Rotatorie (D.O.R.) (vezi mai departe, Curs 6).
4.4. Cram (regula lui)
4.4.1. Regula modelului neciclic (Felkin-Ahn)
Cram, D. J. Elhafez, F. A. A., J. Am. Chem. Soc., 1952, 74, 5828-5835
Anh, N. T.; Eisenstein, O., Nouv. J. Chimie, 1977, 1, 61-70
Chérest, M.; Felkin, H. ; Prudent, N, Tetrahedron Lett., 1968, 9, 2199-2204
Ahn, N.T., Topics in Current Stereochemistry, 1980, 88, 145-162
Model care permite anticiparea diastereomerului configurational majoritar format prin aditia unui nucleofil la o
aldehida sau o cetona care, daca si numai daca indeplinesc urmatoarele conditii structurale obligatorii:
i) poseda un centru chiral in pozitia α fata de gruparea carbonil.
ii) unul dintre liganzii la α-centrul chiral este fie cel mai voluminos, fie contine un orbital de antilegatura σ* la
centrul chiral de (cea mai) joasa energie in raport cu ceilalti liganzi.
atunci nucleofilul ataca (majoritar) dinspre partea opusa ligandului de la α-centrul chiral definit la pct. II. astfel:
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 7
i) atacul nucleofil urmeaza traiectoria Bürgi-Dunitz cea mai degajata steric (cca. 107°).
ii) traiectoria Bürgi-Dunitz (aproape ca) eclipseaza ligandul cel mai mic de la α-centrul chiral.
iii) in starea de tranzitie, orientarea conformationala a ligandului cel mai voluminos (sau cel cu orbitalul
de antilegatura σ* de cea mai joasa energie) este perpendiculara pe planul legaturii carbonilice.
EXEMPLUL 24
Cazul ligandului voluminos
O
O Ph + LiAlH4 HO O Me
Directia de R Ph 90o 90 o
privire Et THF ∼ 107o Ph Ph ∼ 107o
H -
Me
H3Al H H Al-H3
fata Re Et Me Me Et Et H
(2R)-2-Phenylpentan-3-one Stari de tranzitie posibile
- enantiomeric pura. Traiectoria B & D
- fetele carbonilului sunt diastereotope. cu impediment fara impediment
- gabaritul liganzilor la centrul chiral Ph > Me > H. steric steric

+ H2O HO Me Ph H OH
90 o Directia de
- H2, -Al(OH)3 HO H privire R Ph (2R,3S)-2-Phenylpentan-3-ol
Ph H Et S
H Me Me H
30o Et H Et

In starea de tranzitie, substituentul cel mai voluminos (aici fenilul) ocupa, fata de oxigenul carbonilic si gruparea etil
cea mai degajata pozitie conformationala: perpendiculara pe planul legaturii carbonilice → cerinta sterica.
Este o sinteza asimetrica produs diastereoselectiva.
EXEMPLUL 25
Cazul ligandului electronegativ si al nucleofilului cu metal nechelatant
Nu este neaparat necesar ca acest ligand sa fie cel mai voluminos ci sa contina un element mai electronegativ
decat carbonul (SR, OR, NR2).
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 8
Stari de tranzitie posibile
Traiectoria B & D fara impediment steric
O
OEt + NaBH4 O Et MeS O
Directia de S Et 90o 90o
privire Ph EtOH ∼ 107o ∼ 107o
MeS MeS Et
fata Re SMe H B-H3 -
H3B H
Ph H Ph H H Ph
(2S)-1-Phenyl-2-thiomethylbutan-1-one
- enantiomeric pura. legatura σS-C este perpendiculara
- fetele carbonilului sunt diastereotope. pe planul legaturii carbonilice fara ca
- ligandul SMe contine un heteroatom electronegativ gruparea SMe sa fie cea mai voluminoasa
si intreaga grupare nu este, in conditiile de reactie,
nici fugace nici chelatanta.
30o H OH
+ H2O HO Et Et
- H2, -Na3BO3 HO H Directia de
S Et (1S,2S)-1-Phenyl-2-
privire
MeS H Ph S thiomethylbutan-1-ol
H MeS H SMe
30 o Ph HPh
Este o sinteza asimetrica produs produs diastereoselectiva.
Conditia de perpendicularitate a grupei tiometil este o cerinta atat sterica cat si electronica, adica stereoelectronica.

S S π∗C=O
σ∗S-C C π∗C=O C
C O C O σ∗S-C
-
Nu : π* + σ*
Nu- :
π* + σ*
prefigureaza viitoarea legatura σNu-C ca si Nu-C-O:-
- creerea noului orbital vacant, π* + σ*, de energie inca mai joasa decat π∗C=O si σ∗S-C
nu poate avea loc decat daca si numai daca acestia din urma sunt paraleli (legatua
σCsp3-Ssp3 este perpendiculara pe planul legaturii duble carbonilice, >C=O) ,
indiferent ca rezultatul aditiei nucleofile este, sau nu, crearea unui nou centru chiral.
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 9
4.4.2. Regula modelului ciclic
Cram, D. J.; Kopecky, K. R., J. Am. Chem. Soc., 1959, 81, 2748-2755
Model care permite anticiparea diastereomerului configurational majoritar format prin aditia nucleofila a unui
organometalic la o aldehida sau o cetona care, daca indeplinesc urmatoarele conditii structurale obligatorii:
i) poseda un centru chiral in pozitia α fata de gruparea carbonil.
ii) unul dintre liganzii la α-centrul chiral este capabil sa chelateze metalul din nucleofilul organometalic
iii) chelatul rezultat este, de regula, pentaciclic neplan.
atunci nucleofilul se ataseaza (majoritar) dinspre partea opusa ligandului cel mai voluminos de la α-centrul chiral
prin atac care urmeaza traiectoria Bürgi-Dunitz.
EXEMPLUL 26
Diastereoselectivitati opuse, in functie de metalul din nucleofil :

HO H H OH O
+ Me2Mg HO Me Me OH
+NaBH4
S OMe S OMe S OMe
EtOH Et2O OMe OMe
Ph R Ph S Ph Ph R S Ph S S
fata Re fata Si
Me Me Me Me Me
27% 73% (2S)-2-Methoxy-1-phenyl 99% 1%
(1S,2S)-2-Methoxy-1-phenyl propan-1-one (2R,3S)-3-Methoxy-
propan-1-ol - enantiomeric pura 2-phenylbutan-2-ol
- fetele carbonilului: diastereotope
Nucleofil cu metal nechelatant: cerinta stereoelectronica dicteaza parcursul stereochimic
O OMe Na+ - O Me + H2O 30o o OMe H OH
HO Me 90
+ H3B -H - H2, Na3BO3 HO H Directia de Ph S S OMe
H MeO MeO H privire
Me H--BH3 H Me
Ph H Ph H Ph Me
Ph
orientat perpendicular Traiectoria
pe planul legaturii B&D
carbonilice in Starea de tranzitie
(cerinta stereoelectronica)
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 10
Nucleofil cu metal chelatant: chelatul pentaciclic neplan dicteaza parcursul stereochimic
Me2
+ 30o
O OMe Mg + H2O / H MeO OH OMe HO Me
MgMe2 MeO O - Mg2+ Me OH Directia de OMe
H Me Me privire Ph R S
Me H Me
Ph Me H Ph Me
Ph
MeMg-Me Ph ligandul cel mai
H
Traiectoria voluminos
B&D
in Starea de tranzitie
Ambele exemple sunt sinteze asimetrice produs partial diastereoselective.
Exemplul 27
Chelatare vs. Viteza de reactie vs. Produs diastereoselectivitate
Viteza
R Diastereoselectivitate relativa
O Directia de i) Me2Mg (S,R) : (S,S)
privire
Me S THF / -70 oC Me >99 : 1 1000
Ph Me OH HO Me SiMe 99 : 1 100
ii) H2O 3
Me S Me S 96 : 4 8
OR R Ph S Ph SiEt3
α-Hidroxicetona Si(Me)2(t-Bu) 88 : 12 2.5
O-protejata cu OR OR Si(Ph)2(t-Bu) 63 : 37 0.82
fete diastereotope Directia de Si(i-Pr)3 42 : 58 0.45
privire
si enantiomeric pura
Mg R este voluminos
R este mic Mg nu (mai) chelateaza
Mg chelateaza usor
Chelatul dicteaza RO O O Me Efectul stereoelectronic
→→→→ volumul dicteaza
Me RO
MeMg-Me Me-MgMe
Starea de tranzitie H Ph Ph H Starea de tranzitie
Atac dupa traiectoria Atac dupa traiectoria
B & D nejenata steric B & D nejenata steric
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 11
- in prezenta unor grupe protectoare sililate de volum mic, reactia decurge prin intermediul chelatului
pentaciclic neplan: viteza este de-asemena mai mare (maxima) datorita efectului activant al Mg2+ (acid Lewis)
asupra oxigenului carbonilic.
+ Mg2+
.. Acid Lewis ..
O:
.. O
.. Mg2+

Baza Lewis Nu:-

- pe masura ce volumul grupei protectoare sililate creste, reactia trece, treptat sub cerinte stereoelectronice si
sterice (volum, Felkin-Ahn) iar viteza de reactie scade, disparand efectul activant al ionului Mg2+.
- metale care se implica curent in acest gen de chelatari:
Li+ (cateodata) < Mg2+ < Zn2+ < Cu2+ < Ti4+ < Ce3+ < Mn2+
- metale care nu se implica, in general, in acest gen de chelatari:
Li+ (adesea) < Na+ < K+
EXEMPLUL 28
Chelatare catalitica vs. produs diastereoselectivitate
Chelatarea poate fi si doar catalitica prin aceea ca intervine doar in starea de tranzitie, determinand decisiv
configuratia noului centru chiral si, prin aceasta, produs diastereoselectivitatea.
Parcursul stereochimic al reducerii unei cetone α-chirale si enantiomeric pura poate fi influentata decisiv de
prezenta unui catalizator chelatant.
i ) NaBH4 (fata Si)
P(O)Ph2 cat. CeCl3 P(O)Ph2 i) NaBH4 (fata Re) P(O)Ph2
S
MeOH / t.a.
Ph R S EtOH / -78 oC Ph ii) HOH Ph S S
CH3 ii) HOH CH3 CH3
H OH O HO H
(2S)-2-(Diphenylphosphoryl)- (1S,2S)-2-(Diphenylphosphoryl)-
1-phenylpropan-1-one 1-phenylpropan-1-ol
 Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 12
a) parcursul stereochimic in prezenta catalizatorului chelatant in starea de tranzitie:
Ph P(O)Ph 120o Ph H Ph H
2 H-B-H3 Na+ - BH3, - CeCl3
H + CeCl3 H3C Traiectoria B & D H3C H
P(O)Ph2 nejenata steric
O CH3 O PPh2 Na+ -O P(O)Ph2
chelat
S O hexaciclic in
Ph
CH3 CeCl3 starea de tranzitie
O 30o H Ph Ph2(O)P H
Ph P(O)Ph2 Directia de
+ H2O H privire Ph R S
H3C H P CH3
- NaOH HO H
90o H OH
HO P(O)Ph2
CH3
b) parcursul stereochimic in absenta catalizatorului chelatant in starea de tranzitie: sunt valabile cerintele
sterice si cele stereoelectronice
!!!
120o
Ph P(O)Ph Ph Na+ H3B--H
2
CH3 H Ph 90o
NaBH4 Traiectoria B & D
H Ph2(O)P nejenata steric P(O)Ph2

P(O)Ph2 O CH3 OH Stare de tranzitie cu H3C O

substituentul voluminos
S si cu heteroatom electronegativ
Ph
CH3 dispus perpendicular pe
planul legaturii carbonilice
O 30o

H Ph H Ph Ph Ph2(O)P H
- BH3 + H2O H P(O)Ph2
H P(O)Ph2 H P(O)Ph2 Directia de Ph R S
- NaOH privire CH3
O-Na+ OH H OH
H3C H3C HO H
CH3
30o
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 13
Parcursul stereochmic al atacului nucleofil asupra unui compus carbonilic α-chiral poate fi anticipat urmand schema
logica de mai jos:
O
α X exista vreun heteroatom DA Exista vreun ion metalic DA Utilizeaza modelul de chelatare:
R direct legat de centrul capabil sa chelateze considera ca reactia va avea loc,
Z Y α-chiral ? acest heteroatom ? preponderent, asupra conformerului
Compus α-chiral si in care gruparea carbonil si
enantiomeric pur cu heteroatomul sunt cat mai apropiate
NU NU in spatiu
fetele carbonilului
diastereotope
Utilizeaza modelul Felkin-Ahn: Utilizeaza modelul Felkin-Ahn:
considera ca reactia va avea loc, considera ca reactia va avea loc,
preponderent, asupra conformerului preponderent, asupra conformerului
in care ligandul cel mai voluminos in care ligandul care contine
(X ?, Y?, Z?) este orientat heteroatomul cel mai
perpendicular pe planul legaturii electronegativ (X ?, Y?, Z?) este
carbonilice orientat perpendicular pe planul
legaturii carbonilice

4.5. Diastereomeric (Exces)

- abreviere: % d.e.
- intr-o reactie in care doi (si numai doi) produsi diastereomerici sunt posibili, procentul de exces
diastereomeric este dat de relatia:
ID1 - D2I .
% d.e. = 100 = I%D1 - %D2I
D 1 + D2
- D1, D2 sunt fractiile molare ale celor doi produsi diastereomerici.
- daca in reactie se pot forma mai mult de doi diastereomeri, se indica, intotdeauna, procentul din fiecare
diastereomer (e.g. % D1, %D2, ....% Dn)
- abordarea este aceeasi indiferent de tipul de diastereomerie, geometrica (e.g. E vs. Z) sau
configurationala datorita polichiralitatii.
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 14
Diastereoselectivitate: termen conex, procent de diastereoselectivitate, % ds
- intr-o reactie in care se poate forma mai mult de un diastereomer, rezultand asadar diastereomerii D1 -
Dn cu fractiile molare D1, D2, ...Dn, diastereoselectivitatea % ds o reprezinta fractia molara a diastereomerului
majoritar (sau a celui dorit D*), exprimata in procente:
D* .
% ds = 100
D1 + D2 + ...+ Dn
Seebach, D.; Naef, R., Helv. Chim. Acta, 1981, 64, 145 - 162

4.6. E(O), Z(O) (Enolati)

Masamune, S.; Kaiho, T.; Garvey, D. S., J. Am. Chem. Soc., 1982, 104, 5521 – 5523

Descriptori stereochimici utilizati pentru a descrie aranjamentul spatial al liganzilor fata de o dubla legatura
dintr-un enolat.
Utilizarea “clasica” a acestor descriptori (C.I.P.) se modifica prin aceea ca grupa OM (e.g. OLi), are prioritate
fata de celalat ligand de la carbonul carbonilic, indiferent de natura acestuia sau de metalul din gruparea OM.
Dimpotriva, la atomul de carbon din pozitia α se mentin strict prioritatile din prevederile C.I.P.
EXEMPLUL 29

O OLi OLi
Me + n-BuLi Me H C (carbonil): OLi > OMe desi ZLi = 3 iar ZC = 6
OMe α OMe α OMe
- n-BuH C (α): Me > H (C.I.P., ZC = 6 > ZH = 1)
H H H Me
Z-enolat E-enolat

O OLi OLi
Me + n-BuLi Me H C (carbonil): OLi > SMe desi ZLi = 3 iar ZS = 16
SMe α SMe α SMe
- n-BuH C (α): Me > H (C.I.P., ZC = 6 > ZH = 1)
H H H Me
Z-enolat E-enolat
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 15
4.7. Enantiomeric (Exces)
- abreviere % e.e.
- notiune care se refera la un amestec de enantiomeri puri ca si la racemicul acestora.
- se defineste ca fiind procentul de exces al unuia dintre enantiomerii puri fata de racemic:
IE1 - E2I .
% e.e. = 100 = I%E1 - %E2I
E1 + E2

- E1, E2 sunt fractiile molare ale celor doi enantiomeri.

- evident, pentru un amestec racemic, E1 = E2 = 0.5, e.e. = 0.
- pentru E1 = 0.98, E2 = 0.2 rezulta e.e. = 96% (4% este amestecul racemic !).
Enantiomerica (Puritate)
- o descriere a compozitiei enantiomerice a unei probe, exprimata ca si % e.e. (termeni sinonimi !).
Deoarece termenul % e.e. implica faptul ca “impuritatea” este amestecul racemic si nu celalalt enantiomer,
majoritatea autorilor prefera sa foloseasca notiunea de “raport intre enantiomeri”, notat ca e.r., normalizat la 100%
- e.g., daca E1 = 0.98 E2 = 0.2 rezulta e.e. = 96% (4% este amestecul racemic !) iar e.r. = 98% : 2%
Enantiomeric (Raport)
- abreviere e.r., vezi mai sus
Enantiomeric (Imbogatit)
- o proba in care un enantiomer se afla in exces fata de celalalt (antipodul sau).
Enantioselectivitate termen conex, procent de enantioselectivitate, % es
- intr-o reactie in care se formeaza enantiomerul E1 in exces, enantioselectivitatea este fractia molara a
acestui enantiomer majoritar, exprimata in procente:
E1 .
% es = 100
E1 + E2
- e.g., daca E1 = 0.98 iar E2 = 0.2, % es = 98%.
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 16
4.8. Epimeri
- diastereomeri configurationali datorita polichiralitatii care difera prin configuratia unui singur centru
de chiralitate.
Epimerizare
- interconversia intre diastereomeri configurationali datorita polichiralitatii constand din schimbarea
configuratiei unui singur centru chiral. Caz particular de izomerizare.
EXEMPLUL 30:
Epimerizare cu formare de carbanioni
1
CH=O CH=O
H 2 R OH HO S H
HO 3 S H Ca(OH)2 / H2O HO S H
H 4 R OH 5 zile / t.a. H R OH
H 5 R OH H R OH
6 CH2OH CH2OH
D-Glucoza (96%) D-Manoza (4%)
(2R,3S,4R,5R)-
Pentahydroxyhexanal
D-Glucoza si D-Manoza sunt diastereomeri configurationali, epimeri, ei diferind (doar) prin configuratia absoluta a
unui singur centru chiral, C-2: R respectiv S.
- epimerizarea indica stabilitatea configurationala mai mare, e.g. la C-2, a D-Glucozei fata de D-Manoza.
- epimerizarea este partiala pentru D-Glucoza si aproape completa pentru D-Manoza.
- in general, epimerizarea poate fi descrisa ca o succesiune de transformari de forma:
Intermediar
Epimer (1) (Enantiomeric pur) Epimer (2)
(Enantiomeric pur) cu elemente structurale (Enantiomeric pur)
diastereotope (e.g.
radical, cation, anion, etc.)
- in cazul de mai sus, este vorba despre o epimerizare cu formare de carbanioni stabilizati prin conjugare:
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 17

H O-

CH=O CH=O OH O=HC O=HC

HO - + H2O S
H
R
: Z-enolat : H
+ H2O H O- HO-
OH OH HO HO
HO
E-enolat

atac Si → R H O- atac Re → S
CH=O + HOH + HOH CH=O
- HO- - HO- S
R
H H
OH + HO- OH + HO- OH
- HOH fata Si - HOH
fata Re
Z-enolat
cu un centru chiral mai putin

atac Si → R H O- atac Re → S
CH=O + HOH + HOH CH=O
R - HO- - HO- S
HO HO HO
+ HO- + HO- H
H - HOH fata Re fata Si - HOH
E-enolat
cu un centru chiral mai putin
Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-2 18
EXEMPLUL 31:
Epimerizare cu formare de carbocationi:
Darabantu, M.; Plé, G.; Mager, S.; Gaina, L; Cotora, E.; Mates, A.; Costas, L. Tetrahedron, 1997, 53, 1891-1908
Martinek, T.; Làzàr, L.; Fülöp, F.; Riddell, F.G. Tetrahedron, 1998, 54, 12887-12896
fata Si
H H
Ar Ar fata Re Ar Ar
1H H H H S
O 35 O rapid +
O H+ O H
H+
2 N 4
+ H2N N
R
.. H
H CH OH H2N H H
CH2OH fata Re 2 CH2OH CH2OH
H H fata Si H
(2R,4S,5S)-5-(4-Nitrophenyl) (2S,4S,5S)
-2-phenyl-4-hydroxymethyl Ar (2R,4S,5S) (2S,4S,5S)
-1,3-oxazolidine p-O2N-C6H4 50 50
C6H5 90 10
- intermediarul carbocationic, de tip benzil, are fetele centrului benzilic distereotope.
- daca Ar = Ph, epimerizarea este partiala, existand o preponderenta a unuia dintre epimeri.
- daca Ar = p-O2N-C6H4 epimerizarea este totala, proportia celor doi epimeri fiind aceiasi.
4.9. Optica (Activitate)
Proprietate a unei substante zisa “optic activa” constand din capacitatea acesteia de a roti planul luminii plan
polarizate cu un anumit unghi “α” (vezi Proprietati Chiroptice Moleculare).
Optica (Puritate): termen conex
- abreviere: o.p.
- este raportul intre rotatia specifica observata pentru o substanta optica activa, [α], si maximul posibil
cunoscut al acestei rotatii, pentru aceeasi substanta optic activa, [α]max.
[α] .
% o.p. = 100
[α]max
- de obicei (dar nu totdeauna !), puritatea optica este egala cu excesul enantiomeric, %e.e.
Termenul de puritate optica este, actual, mai putin utilizat, deoarece excesul enantiomeric poate fi determinat si
prin alte metode decat cele polarimetrice.