fa

2. ALCANI
fl (

• SERIE OMOLOAGA • DENUMIRE • STRUCTURA • IZOMERIE DE CATENA

• PROPRIET ATI FIZICE ALE ALCANILOR • PROPRIETAT I CHIMICE ALE AL CAN ILOR
• BENZINE • CIFRA OCTANICA • CHIMIZAREA METANULUI • EXERCITII ~I PROBLEME

Alcanii sunt hidrocarburi saturate aciclice cu catena liniara sau ramiftcata .

Formula genera la a alcanilor este CnHin+l, unde n ~ 1.
Seria omoloaga a alcanilor se obtine pornind de la formula generala a acestora, CnH 2 n+2 , 'i' n can
i se atribuie Lui n valori intregi ~i succesive.
Primii patru alcani au denumiri speciftce:
Formul a Denumire Formula de Formula de Model
molecul oro proiec tie structuro piano
(I

~
H
I
CH 4 Metan H-C-H CH 4
I
H
h

YJ
H H
I I
C2H6 Etan H-C-C-H H3C-CH 3
I I u
H H s
H H H

ti
I I I
C3Ha Propan H-C-C-C-H H3C-CH 2-CH 3
I I I
H H H
H H H H

~~
I I I I
C4H10 Butan H-C- C-C-C-H H3C-CH 2-CH 2-CH 3
I I I I
H H H H

Alcanii cu eel pu tin 5 atomi de C 'i'n molecula se denumesc prin adaugarea sufornlui an" la nLI
11

meralul din limba greaca ce indica num a rul de a tomi de C din molecula .
C5 H12 pentan C6H14 he><an C7 H16 he ptan C8 H18 octan
C9 H20 nonan C10 H22 d eca n C11 H24 undecan C12 H26 dodecan
C20 H42 eicosan

Fiecare termen din seria alcanilor cu catena liniara se deosebeste de termenul inferior sau de
eel superior printr-o grupa metilen -CH 2 -. 0 astfel de serie care ~rezinta aceeasi particularitate
structurala se nume~te seri e o mo lo a g o iar termenii seriei se numesc terme~i omologi ~i au
proprietati asemanatoare.

Chimie - clasa a X-a

38
 Alcanii cu aceea~i formula moleculara sunt IZOMERI DE CATENA, ace~tia au structuri diferite prin
forrna catenei.
Tn general, alcanii cu catena liniara se numesc normal alcani (n-olconi ) iar alcanii cu catena rami-
ficata se nurnesc izoolconi .
Prezinta izomeri de catena alcanii cu eel putin patru atomi de carbon 1n molecula.
De exernplu, pentru formula moleculara C4 H10 exista doi alcani izomeri de catena:
CH 3 ~H-C H3
CH 3
CH 3-CH2-CH2-CH3
n-butan izobutan

Formula rnoleculara CsH12 corespunde urmatorilor alcani:

CH 3
CH-CH -CH-CH 3 I
3 2 I CH-C-C H
3 I 3
CH 3
CH 3

n-pentan izopentan sau 2-metilbutan neopentan sau 2,2-dimetilpropan

Alcanii cu catena ramificata pot avea denumiri uzuale sau se pot denumi conform regulilor IUPAC
(International Union of Pure and Applied Chemistry).

Rodico lii de hi drocorb uro se obtin formal prin 1ndepartarea unuia sau mai multor atomi de
hidrogen din molecula unei hidrocarburi.
Radicalii monovalenti ai alcanilor se obtin prin 1ndepartarea unui atom de hidrogen din molecula
unei hidrocarburi ~i se numesc rodico li olchil. Denumirea unui radical alchil se obtine prin 1nlocuirea
sufixului ,,an" din numele alcanului cu acela~i numar de atomi de C cu sufixul ,,il".
De exemplu: CH 4 metan metil
H3 C-C H3 etan etil
propil
H3 C-CH 2 -CH 3 propan izopropil

CH 3 -CH 2-CH 2-CH 3 - n-butil

I CH3CH2~H-CH 3 sec-butil

CH 3 ~H-CH 2 izobutil
CH 3 CH-CH 3 CH3
1 izobutan - I
CH 3
CH3 ~ - CH3 tert-butil
CH3

Radicalii divalenti se obtin formal prin 1ndepartarea a doi atomi de hidrogen din molecula unei
hidrocarburi. Un radical di;alent care contine valentele libere la atomi de C diferiti se denume~te
prin 1nlocuirea sufixului ,,an" din numele alcanului cu acela~i numar de atomi de C cu sufo<Ul ,,ilen".
Un radical diva lent care contine valentele libere la acela~i atom de C se denume~te prin 1nlocuirea
sufixului ,,an" din numele al~anului cu acela~i numar de atomi de C cu sufixul ,,iliden" .
Cu legere de exercitii ?; probleme 39
 De e><e mplu: CH,, me tan -CH2 - met ilen sa u metiliden
CH3 -CHJ e t;rn -CH1 -CH2 - etilen
I
Cl 1.-1 Cl I etilid e n
I
Radi ca lii lrival en~i se obtin prin indep artarea a trei atom i de H din molec ulele un
e i hidrocarburi
~i se pot denumi utili zand sufl){ul ,.in" sa u ,.ilidin ".
I
De exe mplu: CH4 metan - ( rn etin sa u met:ilidin

1"1 Nll~ 111-.'I 1\ ·\ I'- '\NII l ii~ l l I 1 /\ 11 N/\ l,1/\i" III IC/\ I/\ se ob~in e astfel:
- Se id e ntifi ca cea mai lun ga ca te na lini ara de atomi de ca rbon, aceasta se
co nsi dera catena de
ba za . Daca e>< ista doua ca tene cu ace la si num ar ma><im de atomi de carbon , cate
' na care con~ine
cele mai mu lte ra mifi ca ~ii se consid e ra ca tena de baza.
- Se numeroteaza atomii de ca rbon din cate na de baza, prin cifre arabe ca re reprez
inta indici de
pozi~i e ai ramific atiilor. Numerotarea se face astfel 1ncat suma indicilor de pozi~ie
sa fie minima.
- Denumi rea se obtine prin adaugarea la numele alcanului coresp unzat or catene
i de baza a
denumirilor ramificatiilor ca radicali, 1n ordine alfabetica, prece date de indicii
de poziti e (cifre
arabe) ~i de prefi><e (di, tri, tetra, penta, etc.) 1n cazul 1n care ace~tia sunt prezen
ti de mai mu lte ori.
CH 3
De exemplu: 6 5 4 3 I
CH-C H-CH -C-C H-CH
3 2 I 12 2 3
CH 3 CH - CH 3
11
CH 3 3-eti l-2,3,4-tri metilhexa n
Struc turoalcanilor prezinta numai atomi de carbon hibridizati sp3 care au cate patru orbita
li
hibrizi orientati 1n spatiu catre varfurile unui tetraedru regulat, considerand nucleu
l atom ului de
carbon 1n centrul acestuia. Fiecare atom de carbon formeaza patru legaturi simple
1ntre care exista
unghiuri de 109°28'.

/ I
/ ,Hf' I \
\ \

~\¾-·}-~
I

H, ' ' ~
'
\

I
/
\

, '

in mo~eculele alcanilor legaturile C-C au o lungime de 1,54 A iar legaturile C-H

au o lungime de
1,094 A. In jurul unei legaturi simple atomii de carbon se pot roti. Tn forma
cea mai sta bila catene le
linia re ale atomilor de carbon adopta o forma de zig-zag, cu atomii de carbon
1n ace la~i plan res-
pectand unghiurile de valenta specifice geometriei tetrae drice.
Legatu rile dintre atomi sunt nepolare ~i moleculele alcanilor sunt nepol are. Tntre
moleculele al-
canilo r e><ista intera qi uni intermoleculare slabe de tip van der Waals.

f.1rr.1r)r r-1,ij1 11/1! r ,

1

• stare de agrega re :
- gazoasa - pentru term enii ce co nti n ma><im 4 ato mi de ca rbon ~i neope ntan;
- lichida - pe nt ru n-pentan, izope ntan ~i term enii urm 5tor i cu maxim 17 atomi
de c :i rborr
- solid a - p<1n tru IPtrnPni i r u eel pu~in J 8 atom i de carbo n.

.0 ( /1i u 11e I lo·,11 r1 )( 11

 • punctele de fierbere ~i punctele de topire cresc odata cu cresterea numarului de atomi de C
din molecula. Dintre izomeri, alcanii cu catena ramificata au ~uncte de fierbere mai mici (d~
exemplu: p.f. n-butan > p.f. izobutan). Cele mai mici puncte de fierbere Le au izoalcanii cu atoml
de carbon cuaternar ~i cei cu ramificatia mai apropiata de capatul catenei. ..
• alcanii sunt insolubili 1n apa dar solubili 1n solventi nepolari (CCL4 , CS 2, benzen, toluen, etc.); alcann
Lichizi sunt utilizati ca solventi pentru alcanii superiori solizi cat ~i pentru alti compu~i organici;
• alcanii Lichizi ~i solizi au densitatea mai mica decat a apei, plutesc pe apa;
• alcanii gazo~i nu au miros, de aceea 1n amestecurile de alcani se adauga mercaptani ( compu~i cu
sulf) cu miros neplacut pentru depistarea scurgerilor de gaze. Alcanii superiori au miros specific de
benzina.

PROPRIETATI CHI MICE

Alcanii, numiti ~i parafine din cauza reactivitatii scazute, contin Legaturi covalente C-C ~i C-H
foarte stabile ceea ce explica inertia chimica a acestora. Alcanii dau reaqii 1n conditii energice.

1. Reoctio de hologenore este o reactie de substitutie, caracteristica alcanilor, 1n care un atom

' '
de hidrogen este substituit cu un atom de halogen: clor sau brom. Reaqiile de clorurare ~i bromu-
rare au Loe fie fotochimic (sub influenta radiatiilor Luminoase , hv), fie termic (La tempe raturi de
peste 100°(), eventual 1n prezenta unor promotori.
Reaqiile care au loc la clorurarea metanului, La soo°C sau 1n prezenta Luminii, pot avea Loe cu
substitutia unuia sau a mai multor atomi de hidrogen 1ncat rezulta un amestec de compu~i halogenati:
hv
CH 4 + Cl 2 - CH 3 CL + HCl
dorometan (clorura de metil)
hv
- CH 2 Cl 2 + 2HCL
diclorometan (clorura de metilen}
~ CHCl 3 + 3HCl
triclorometan (cloroform}
hv
- CCL4 + 4HCL
tetraclorometan (tetraclorura de carbon}

Monoclorurarea etanului conduce La cloroetan:

H3C-CH 3 + Cl 2 ~ H3 C-CH 2-Cl + HCL

La monoclorurarea alcanilor superiori se pot obtine amestecuri ce contin izomeri de pozitie.

H C-CHi-CH + Cli hv
3 3
,C
De exemplu, La monoclorurarea propanului se obtine un amestec format din 1-cloropropan ~i 2-
cloropropan 1n proportii aproximativ egale:
H3C-CH2-CH2-Cl + HCl
1-cloropropan (clorura de propil)
H C-CH-CH 3 + HCl
3 I

Cl
2-cloropropan (clorura de izopropil)
Culegere de exercitii ~i probleme 41
 Bromul este mai putin reactiv decat clorul, avand o selectivitate mai mare, 1n timp ce clorul, mai reactiv,
es te mai pu~i11 selectiv. La monobromurarea propanului se obtine majoritar 2-bromopropan :
H3 C-CH 2 -CH 2 -Br + HBr
1-bromopropan (2%}

H3 C- ~H - CH3 + HBr
Br
2-bromopropan (98%)

In general reacti vitatea atomilor de hidrogen din molecula unui alcan scade 1n ordinea:
H-C tert;ar > H-Csecundar > H-Cprimar.

2. Reoct io de izo merizore consta 1n transformarea reversibila a unui alcan 1ntr-un izomer al sa u,
1n prezenta unui cataUzator de ALCL sau ALBr ~i a urmelor de apa, la 50-100°C. Se obtine un
3 3
am estec de izomeri.
n-alcan .:====
izoalcan
De e><emplu, prin izomerizarea n-butanului se obtine un amestec de 80% izobutan ~i 20% n-butan:
AlCl3 (50-100°C)
H3 C-CH 2 -CH 2 -CH 3 H3 C-CH-CH 3
I

n-butan CH 3 izobutan
La izomerizarea n-pentanului se obtine un amestec ce contine neopentan, izopentan ~i n-pentan
netransformat.

3. Reoctio de descompunere termico are Loe la temperaturi cu atat mai ridicate cu cat numarul de atomi
de carbon din molecula alcanului este mai mic. Metanul este stabil pana la 900 °C dar alcanii supe riori
se descompun la 400-600°C. Daca temperatura la care are Loe reaqia este mai mica de 65 0° C re aqia
este numita cracare iar daca temperatura este mai mare de 650° C reaqia este numita piroliza.
Pfroliza metanului are Loe la temperaturi mai mari de 1200 °C:
t> 1200°c
2CH 4 HC=CH + 3H 2
etina (acetilena)
Reaqia secu ndara:

CH 4 -? C + 2H 2
negru de furn
La descompun erea termica a alca nilor pot avea Loe:
- rea ctii de craca re - dec urg cu ruperea legaturiLor C-C, se formea za un alca n si o alchena.
- rea qii de dehidroge nare - dec urg cu rup erea legaturilor C-H, se formea za o ~lchena ~i H .
2
La descomp un erea termica a bu tanului au Loe (L~oo-6oo°C ):
- reaqii de cracare:
CH 3 -CH 2 -C H2 -CH :5 ,. CH4 + H2 C== CH -CH 3
prop ena
CH 3 -CH2 -CH 2 -CH, • CH 3 -CH3 + H2 C=CH 2
ete na
42 Cl ,irni r - r/a su o X-o
 - reaqii de dehidrog enare :
CH 3 -CH 2- CH 7- CH 3 ' H;C =CH-CH1 -CHs + H
1
1-bute na
CH3 -CH2- CH;,-CH3 + CH.5 -HC=CH-CH 1 + H
1
2-bute na

l.f~t.."\.1,-ti, 1 1,1(' 1. 1idc,c' a alcanilor are loc cu for mare de C0 1 , H7 0 ~i cu degajare de caldura.
• Arderea rnetanului :
CH 4 + 2 0 2 - ~ CO 2 + 2H 2 0 + Q

• Arderea butanului :
C4 H10 + 13 / 20 2 -+ 4C0 2 + SH O + O-
2

• Arderea un ui alca n CnH l n+2 :

C11 H211+ 2 + (3n+l)/2 0 2 - t nC0 2 + (n+l) H2 O + 0-

La arderea metanului in cantitate insuficienta de m<igen se formeaza C fin diviza t num it negru
de fu rn, ca re este folosit la fabricarea cauciucului ~i anvelopelor pentru automobile:
CH 4 + 0 2 - t C + 2H 2 0
La arderea incomple ta a metanului se formeaza gaz de sinteza, un amestec gazes de CO ~i H2
uti lizat la sinteza metanolului, a alcanilor superiori.
CH4 + ½ 0 2 -t CO + 2H 2
Alcanii sunt folositi drept combustibili. Metanul este componentul principal al gazelor naturale
~i al gazelor de sonda. Tn buteliile de aragaz se introduce un amestec de propan ~i bu tan in stare
lichefiata.
Puterea ca lorica reprezint a cantitatea de caldura degajata la arderea a lm3 de combus tibil gazos
sau a 1 kg de combusti bil Lichid sau solid.
Benzin a este un amestec ce contine alcani, cicloalcani, arene. lzoalcanii ard mai bine 1n motoa-
rele cu ardere inte rna ale automo bilelor. Calitatea unei benzine se apreciaza prin cifra octanica,
prin comparatie cu n-heptan ul puternic detonant cu C.O.= O ~i cu izooctanul (2,2,4-trimetilpentan )
care este reziste nt la detonare ~i are C.O.= 100.
Cifra octani ca re prezinta procentu l masic de izoalcan intr-un ameste c cu n-heptanul care are
aceeasi reziste nta la detonatie ca si benzina ana lizata .
' '
'

S. Peoctii de OYidore
Fata de agenti m<idanti ca l(MnO 4, 1< 2 Cr2 0 7 , normal-alcanii sunt relati v sta bili . Alcanii se pot oxida
t I I

cu oxigen sau cu aer 111 preze nta un or cata li za tori form and alcoo li, co rnpu ~i carbonilic i, acizi
carbm<ilici.
O><ida rea metanu lui la meta nol:
r > 1200°c
60atm
sa u forma lde h1d a , utili zat pentru
. u lu1· la meta nal, nu mit si
.darea metan
0)( 1 · hid a forrni ca
, alde
obtinerea formolului (solutie de fo rm ald e hid a de co nce ntrap e 1.0% ):
CH + 0 o><izi de azot CH2= 0 + H20
4 2 .
400-600°(
Cul c9e1e <le ('l<.e1c ifi1 ?i />10b le111 e 43
 .
Amonox1darea met anu lui dec urg e cu o>o. gen ~1. amon 1·ac ~1· con duc e la acid cian hid ric utiliz
pen tru obt iner ea fibrelor sintetice, conform reactiei:
a
Pt
1000 °c

Oxi dare a met anu lui cu vap ori de apa, con duc e la un ame stec
CH 4 + H2 0 ---
Ni
CO + 3H 2
gaz os num it gaz de apa :
I
I
aoo·c
\
lzoalcanii se oxi dea za mai u~or. lzobutanul se o><ideaza cu l(M
nO 4 la ato mu l de car bon tef1ia~
form and 2-m etil -2-p rop ano l, conform reactiei :
OH
I
H3 C-CI H-C H +[ O ]- H3 C-CI -CH 3
3
CH 3 CH 3

Alcanii sup erio ri (C 20 - C26 ) cu aer la 80-120 °(, Yn pre zen ta l<M
nO 4 , form eaz a acizi carboxilici cu
num ar mai mic de atom i de carbon: