SILVOLOGIE

VOL. VII

ENTOMOLOGIE FORESTIERA
Noi conceptii ~i fundamente ~tiintifice

Sub redactia:
Prof. dr. doc. VICTOR GIURGIU
Membru corespondent al Academiei Romane

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

Bucure~ti, 2008
 2. DEZVOL TAREA ENTOMOLOGIEI FORESTIERE
iN ROMANIA

2
NICOLAI OLENICI 1 , VASILE MIHALCIUC

2.1. INTRODUCERE

E ntomologia forestiera, ca l?i celelalte l?tiinte silvice,

a aparut l?i s-a dezvoltat ca urmare a necesitatii de a rezolva anumite
probleme aparute in gospodarirea padurilor, cum sunt defolierile arborilor
pe mari suprafete, uscarea arborilor in urma atacurilor de gandaci de
scoarta, degrada~ea lemnului tinut un timp mai indelungat in padure etc. Tn
consecinta, del?i semantic entomologia forestiera inseamna disciplina ce se
ocupa cu studiul insectelor din mediul forestier, in realitate ea s-a ocupat l?i
se ocupa preponderent cu speciile de insecte fitofage, care prin -
vatamarile cauzate arborilor - provoaca pierd~ri in productia de lemn l?i - in
consecinta - sunt considerate daunatoare. Intr-o masura mai mica sunt
studiate l?i unele dintre speciile entomofage care contribuie la limitarea
efectivului populatiilor de insecte daunatoare. Deoarece scopul final al studiului
il reprezinta limitarea efectelor negative ale insectelor asupra culturilor
forestiere l?i asupra productiei de lemn, entomologia forestiera a fost inca
de la inceput l?i continua sa fie 0 parte componenta a protectiei padurilor.
$i in Romania, ca l?i in alte tari, dezvoltare entomologiei forestiere a
fost conditionata - pe de 0 parte - de cadrul natural l?i - pe de alta parte -
de ev~olutia socio-economica a tarii in diferite etape.
In ce privel?te cadrul natural, hotaratoare au fost l?i sunt pozitia
geografica a Romaniei l?i relieful tarii, care determina climatul temperat
continental al tarii, cu diferitele influente in functie de zona luata in
considerare, precum l?i zonarea vegetatiei, cu preponderenta zonei
forestiere, in care se difere:ntiaza subzone caracterizate prin dominanta
unei (unor) anumite specii. In urma cu aproximativ 2000 de ani, padurile
ocupau cca 70 % din teritoriul actual al Romaniei (Giurescu, 1976) l?i erau
alcatuite - in principal - din specii de stejar, precum Quercus robur, Quercus
petraea l?i altele, Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, alaturi de care
se intalneau specii din genu rile: Tilia, Fraxinus, Ulmus, Populus, Alnus,
Carpinus, Betula, Salix, Prunus, Sorb us etc. Tn prezent, padurile mai ocupa

1 Dr. ing., cercetator ~tiintific gradul I, Institutul de Cercetari ~i Amenajari Silvice,

Statiunea Campulung Moldovenesc.
2 Dr. ing., cercetator ~tiintific gradul I, Institutul de Cercetari ~i Amenajari Silvice,
Statiunea Bra~ov.

23
doar aproximativ 26 % din suprafata tarii ~i ponderea speciilor este complet
diferita de cea din antichitate: cvercineele ocupa cca 19,3 %, fagul cca 30,4 %
~i ra~inoasele cca 30,3 % (Carcea, Ena~escu, 1981). In consecinta, insectele
care au constituit obiectul de studiu al entomologie forestiere romane~ti
sunt cele ce traiesc Tn padurile alcatuite de aceste esente forestiere ~i
numai Tntr-o mica masura speciile ce provin din alte zone (de exemplu
Hyphantria cunea). Un alt aspect important TI reprezinta faptul ca padurile
noastre sunt constituite preponderent din specii autohtone ~i ca au fost
regenerate Tn cea mai mare parte pe cale naturala, din samanta, ceea ce a
permis conservarea provenientelor locale, adaptate conditiilor stationale.
Datorita acestui fapt, ele au beneficiat ~i Tnca beneficiaza - Tn cea mai
mare parte - de 0 stabilitate remarcabila. Totu~i, unele dintre padurile
noastre (Tn special cele de stejari) sunt periodic afectate de atacuri de
insecte, deoarece ele se situeaza Tn zona optima de inmultire Tn masa a
unor daunatori, precum Lymantria dispar, Tortrix viridana, Operophtera
brumata etc. Tn schimb, padurile de ra~inoase, Tn special cele din Carpatii
Orientali au fost afectate mai ales de gandaci de scoarta ~i de Lymantria
monacha, specii care aici nu se afla in zonele lor optime, dar care - Tn
anumite conditii - pot produce gradatii. Exista, de asemenea, in entomofauna
tarii noastre ~i specii de insecte (Oendrolimus pini, Hyloicus pinastri etc.)
fara vreo importanta pentru protectia padurilor, de~i Tn alte tari sunt
daunatori periculo~i.
Legat de dezvoltarea socio-economica a Romaniei, e de remarcat
decalajul considerabil fata de tarile din Europa Centrala ~i de Vest, tari in
care s-au pus primele baze ale entomologiei forestiere ca ~tiinta. Astfel, la
inceputul sexolului al XIX-lea tarile romane erau tari eminamente agrare,
foarte slab dezvoltate. Pacea de la Adrianopol, din 1829, a dus la liberalizarea
comertului exterior al Romaniei, ceea ce a determinat dezvoltarea tot mai
puternica a agriculturii, cu impact direct asupra padurilor din zona de
campie. Elocvent este faptul ca in numai 35 de ani, intre 1856 ~i 1890, s-au
defri~at cca 3 milioane ha de padure (Giurescu, 1976). In acest context se
fac primele incercari de organizare a administratiei silvice Tn Moldova ~i
Tara Romaneasca, in Transilvania existand deja structuri administrative de
la inceputul secolului al XIX-lea. Astfel, Tn 1851 s-a creat serviciul forestier
in cadrul Ministerului Cultelor, serviciu alcatuit din trei silvicultori francezi,
adu~i in tara cu misiunea de a crea 0 administratie forestiera ~i de a forma
personalul de specialitate necesar conducerii ~i pazei padurilor, iar Tn 1881
s-a promulgat primul cod silvic.
Starea tot mai precara a padurilor ~i dificultatile crearii administratiei
forestiere, datorita lipsei de personal calificat, au dus la con~tientizarea
necesitatii dezvoltarii unei ~tiinte silvice nationale, dupa cum rezulta foarte
clar din cele scrise de T. Chivulescu in 1881: "Sylvicultura este 0 sCienta
[. .. .]. 0 scienta hji ia zborul prin experienta, observatiuni §i discutiuni; ea se
Intinde prin scrieri, publicitate §i Invatatura In §coala; a§a au ajuns la liman
statele care au azi 0 sylvicultura proprie tarii lor."

24
 Constituirea Societatii "Progresul Silvic" (in 1886), crearea $colii Speciale
de Silvicultura de la Brane§ti in 1894 §i publicarea, in acela§i an, de catre
Ministerul Agriculturii, Industriei, Come'1ului §i Domeniilor, a lucrarilor "Insectele
daunatoare padurilor" §i "Instructiuni privitoare la insectele daunatoare
padurilor" au fost evenimentele care au marcat inceputul dezvoltarii
entomologiei forestiere in Romania. Evolutia in continuare a entomologiei a
fost conditionata de dezvoltarea cadrului institutional pentru invatamantul
silvic §i pentru cercetarea de profil, de dotarea cu speciali§ti §i cu tehnica
pentru desfa§urarea acestor activitati, de posibilitatile de informare cu
privire la realizarile din celelalte tari etc., §i poarta amprenta problemelor
concrete cu care s-au confruntat padurile Romaniei §i silvicultura
romaneasca in devenirea ei ca §tiinta §i practica.
in raport cu conditiile existent~ pentru invatamantul silvic superior §i
pentru cercetarea de specialitate, precum §i cu problemele esentiale care
au preocupat silvicultorii de-a lungul timpului, in dezvoltarea entomologiei
forestiere se pot distinge mai multe etape:
- 1886(1894)-1933, respectiv de la aparitia SOcietatii "Progresul
Silvic" §i a $colii de la Brane§ti, pana la infiintarea Institutului de Cercetari
§i Experimentatie Forestiera (ICEF);
- 1933-1948 - de la infiintarea ICEF, pana la nationalizarea padurilor
§i reformarea invatamantului superior;
- 1948-1989 - de la nationalizarea pad urilor, pana la prabu§irea
sistemului socialist. Este etapa functionarii invatamantului §i a cercetarii in
conditii unei economii centralizate, dirijata de catre stat. in cadrul acestei
etape se pot separa doua perioade: 1948-1965 §i 1965-1989;
- 1990-2007 - de la prabu§irea sistemului socialist, pana la integrarea
Romaniei in Uniunea Europeana, caracterizata - intre altele - prin tranzitia
spre economia de piata §i diversificarea formelor de proprietate asupra
padurilor, precum §i prin cre§terea spectaculoasa a numarului de institutii
de invatamant superior care au In componenta lor facultati sau sectii de
silvicultura.

2.2. PERIOADA 1886-1933

Dupa Infiintarea Societatii "Progresul Silvic" §i a $colii Superioare de

Silvicultura de la Brane§ti, silvicultorii progresi§ti, care se formasera la
§coala de la Nancy (87 de bursieri trimi§i in perioada 1855-1905, conform
Lazarescu et at., 1981) sau la §coli din Germania (Tharandt, MOnchen) ori
Ungaria (Schemnitz) §i care erau animati de dorinta realizarii unei
silviculturi care sa corespunda conditiilor de la noi, Incep sa consemneze
fenomenele deosebite observate In paduri, sa elaboreze diverse studii §i sa
faca cunoscute informatiile existente in publicatiile din strainatate despre
fenomene similare. Astfel, chiar in primul numar al Revistei padurilor, este
consemnata 0 "invazie" de omizi in padurea Comana, semnalata de sub-

25
inspectorul silvic Nichita. Gradatia de Lymantria monacha din 1889-1893
(din judetele Neamt ~i Harghita) a determinat publicarea In 1892, In
aceea~i revista, a traducerii integrale a articolului semnat de francezul De
Gail, care prezinta In detaliu ceea ce se cuno~tea In acea perioada despre
Lymantria monacha (Nicolau, 1892), precum ~i discutiile cu privire la
masurile de aplicat pentru combaterea daunatorului (Anonim, 1892a;
1892b; 1893; Antonescu-Remu~i, 1893; Galeriu, 1893). Tot de acel
eveniment este legata publicarea (Inca din 1891), de catre Ministerul
Domeniilor, a bro~urii intitulate "Calugarul", care este 0 traducere, facuta de
N. Andronescu, a lucrarii silvicultorului austriac Fritz Wachtel (Guguianu,
1903). Tnmultirea in masa a unor daunatori ai bradului (Grapholita
= =
proximana Semasia rufimitrana?, Grapholita nigricana Epinotia nigricana
~i Retinea margarotana = Barbara herrichiana), in 1895, in padurile de la
Zarne~ti au fost consemnate de lonica (1896).
Tn mod similar, gradatia de Lymantria dispar din 1896-1899 a dus la
publicarea lucrarii ,,0 invasiune de Liparis disp ar" , in care se prezinta
originea calamitatii cauzate de inmultirea in masa a acestei insecte in
padurile de stejar Pasarea-Cernica-Tinganu ~i Comana-Dadilov, modul
cum s-a manifestat aceasta, consecintele directe ~i indirecte, precum ~i
mijloacele de care se dispunea pentru a 0 combate, iar in incheiere se
insista pe faptul ca "datoria silvicultorului este de a preveni asemenea
calamitati, pentru a nu ne expune la pagube adeseori destul de simtitoare"
(Grunau, 1899).
Cativa ani mai tarziu, Inmultirea In masa a insectei Cnethocampa
processionea din padurea Bune~ti-Bradice~ti (ocolul silvic Ghermane~ti,
judetul Falciu) a fost un bun prilej pentru Antonescu (1905) de a face
cunoscute nu doar observatiile privitoare la acest fenomen, ci ~i numeroase
informatii privind morfologia, modul de viata, du~manii naturali ~i mijloacele
de combatere a acestei specii, informatii preluate din literatura de
specialitate din strainatate.
Tn acest context, este de evidentiat ~i conferinta tinuta la Societatea
"Progresul Silvic" in primavara anului 1903 de catre I. Guguianu, care -
referindu-se la protectia padurilor din zona de campie impotriva vatamarilor
cauzate de insectele defoliatoare - prezinta 0 viziune foarte apropiata de
ceea ce mai tarziu avea sa poarte numele de combatere integrata.
Gandacii de scoarta au constituit ~i ei un motiv de Ingrijorare pentru
silvicultorii din acea perioada. Astfel au aparut lucrarile semnate de I.C.
Popescu: "Aparitia bostrichizilor in padurile de pe domeniul coroanei Borca
in primavara anului 1907" ~i de AI. Precup: "Tomicus (Bostrichus) typographus
in padurile noastre", prin care se atragea atentia asupra pericolului pe care
11 reprezenta Ips typographus In padurile de munte, unde exploatarea se
facea haotic ~i ramaneau multe resturi de exploatare, iar arborii doborati de
vant zaceau ani de zile neexploatati. Totodata, se prezentau informatii
referitoare la aspectul insectei, dezvoltarea ei, modalitatile de prevenire a
inmultirii in masa, precum ~i cele de combatere.

26
 Dupa un sfert de veac de la constituirea Societatii "Progresul Silvic" ~i
de la aparitia Revistei padurilor, silvicultorii cu pregatire superioara erau
deja obi~nuiti sa inregistreze ~i sa faca cunoscute fenomenele naturale pe
care Ie observau, cum este ~i cazul atacului de Diprion pini de la Muscel
(Parvulescu, 1910). Aceasta traditie s-a intrerupt in perioada primului razboi
mondial (1914-1918), care nu numai ca a orientat energiile intregului neam
intr-o alta directie, dar a ~i pricinuit mari distrugeri in paduri ~i a impiedicat
luarea masurilor de protectie impotriva insectelor. Ca urmare, au aparut
atacuri de gandaci de scoarta in numeroase zone ale tarii, atacuri care au
fost subiectul mai multor lucrari prezentate in paginile Revistei Padurilor
(Parvulescu, 1919; Grigora~, 1920; Antonescu, 1921; lacobescu, 1921;
Popov, 1923) ~i ale revistei Economia Forestiera (Coltescu, 1919; Christea,
1920; Caragea, 1921; Grunau, 1921).
Dupa razboi, pe masura ce lucrurile au revenit la normal, preocuparile
pentru semnalarea atacurilor de insecte din paduri se regasesc in
publicatiile vremii. Florescu (1921) semnaleaza un atac de Leucoma salicis,
Phratora vitellinae ~i Phratora vulgatisima, iar Anonim (1928) un atac de
Orchestes fagi in Oltenia, Grunau (1929) constata prezenta speciei
Epiblema (=Epinotia) tedella la Borsec ~i la Bro~teni, iar Georgescu (1930,
1931) descrie atacullacustei Isophya in Dobrogea ~i masurile de combatere
a ei. Tn 1933, Grunau propune un nou procedeu de combatere a lui
Hylobius abietis, care facea ravagii in plantatiile de ra~inoase, iar Guran
publica observatiile cu privire la atacul scolitidelor ulmului.
Tn afara acestor note, rapoarte sau studii, sunt de mention at
"Instructiunile pentru combaterea insectelor ~i a altor organisme vatamatoare
din padurile de ra~inoase" ~i cursul de "Entomologie forestiera" elaborate
de catre profesorul N. lacobescu in 1924 ~i respectiv 1925, precum ~i
cursul de "Protectia padurilor" (Grunau, 1925), ambele cursuri fiind predate
studentilor de la sectia de silvicultura din cadrul $colii Politehnice Bucure~ti.
Un moment important in dezvoltarea entomologiei forestiere I-a
reprezentat crearea, in anul 1930, a laboratorului de entomologie in cadrul
Oficiului de Studii ~i Documentare al Casei Autonome a Padurilor Statului
(CAPS), laborator ce functiona - de fapt - pe langa Facultatea de Silvicultura,
care fusese integrata in 1923 in Politehnica Bucure~ti. Acest laborator ave a
sa functioneze ~i in cadrul ICEF, dupa infiintarea institutului in 1933.
Referindu-se la cercetarile efectuate in aceasta perioada in domeniul
silviculturii, Popescu ~i Ivanescu (1981) afirma: "Trecandu-se Tn revista
realizarile Tn domeniul cercetarii §tiintifice pana la Tnfiintarea institutului, se
poate conch ide ca perioada 1894-1933 ramane Tn esenta pentru §tiintele
noastre silvice 0 perioada de discutii, de clarificarea problemelor, de luare
de atitudini, de dezbatere a acestora Tn congrese §i conferinte publice, de
propagare a ideilor silvice prin publicatii, urmarindu-se crearea Tn randurile
largi ale populatiei a unei con§tiinte silvice, pentru protejarea padurilor, ... ".
Aceste concluzii sunt intrutotul valabile ~i pentru entomologia forestiera.
Este de mentionat insa ~i faptul ca, la cunoa~terea lumii insectelor
forestiere, au contribuit in aceasta perioada ~i alti speciali~ti, care au fost

27
preocupati mai degraba de aspecte faunistice, decat de partea practica a
problemelor, precum J. Franzenau, C. Fuss, C. Henrich, G. Horvath, D.
Czekelius, A.L. Montandon, I. Borcea, W. Knechtel, C. Hormuzachi, A.
Caradja, Ed. Fleck, K. Petri, O. Marcu, M. Constantineanu, M.A. leni~tea etc.

2.3. PERIOADA 1933-1948

Dupa infiintarea Institutului de Cercetari ~i Experimentari Forestiere

(ICEF), s-a organizat ~i activitatea de cercetare in domeniul entomologiei
forestiere in cadrul laboratorului de "Protectia padurilor", separat de
laboratorul de botanica ~i fitopatologie forestiera. Laboratorul a continuat sa
functioneze pe langa Sectia Silvica a Politehnicii Bucure~ti ~i era condus de
subinspector silvic dr. Grigore Eliescu, alaturi de care lucra inginerul silvic
dr. Mircea Ene ~i un laborant.
Conditiile deosebit de grele prin care a trecut tara In aceasta perioada
(criza economica mondiala din 1929-1933, care abia se incheiase ~i al
doilea razboi mondial) au facut ca dotarea cu mijloace materiale ~i cu
personal calificat a institutului sa fie insuficienta, fapt ce a grevat asupra
realizarilor, inclusiv In domeniul entomologiei. In acest sens e de retinut
aprecierea facuta de Ivanescu in 1972: "Date fiind conditiile vitrege 7n care
a lucrat institutul, cercetarile din aceasta perioada au fost izo/ate, ne7ncadrate
intr-un plan unitar. Cele mai importante realizari care s-au obtinut se
datoresc 7n cea mai mare parte eforturilor personale ale un ora dintre
cercetatori, cat §i naturii fenomenelor cercetate." Un alt aspect definitoriu al
acestei perioade a fost evidentiat de catre Popescu liii Ivanescu (1981):
"Caracteristice pentru cercetarea §tiintifica din perioada 1933-1947 raman
integrarea cu 7nvatamantul superior §i abordarea cercetarilor §tiintifice de
cunoa§tere a fondului forestier".
Principalele realizari ale speciali~tilor entomologi din ICEF In aceasta
perioada au constat In semnalarea daunatorilor plantelor lemnoase de
interes forestier, aparute la diferite specii din paduri ~i din pepiniere, ~i
punerea bazelor organizarii sistemului de semnalare a daunatorilor de
importanta economica din sectorul forestier, dandu-se instructiuni pentru a
urmari evolutia lor anuala (Anonim, 1958). Este totu~i de retinut faptul ca -
In spiritul epocii anterioare - la progresul entomologie forestiere din
aceasta perioada au contribuit ~i speciali~ti din productie. In lucrarile
publicate, sunt semnalate atat atacuri ale unor specii deja cunoscute, cum
ar fi Lymantria dispar (Marinescu, 1937; Pa~covschi, 1945a), gandacii de
scoar1;a (Pa~covschi, 1945b), cat ~i ale unor specii putin cunoscute
Ba/aninus glandium (Ene, 1934), Laspeyresia strobile/la ~i Lithoco/letis
populifolie/la (Eliescu, 1937a,b), Etie/la zinckene/la (Bohm, 1939), carabu~i
(Ene, 1939), lecanide la salcam (Vasiliu, Reiff, 1939), cotarii de iarna
(Pa~covschi, 1945b), Otiorrynchus (Lupe, 1946), Cerambyx cerdo (Ene, 1946).

28
 Ca 0 continuare a unei initiative din perioada 1894-1933, se publica
instructiuni pentru cunoal?terea l?i combaterea diferitelor specii, cum ar fi
Hy/obius spp. (Eliescu, 1938a).
Deoarece Tn aceasta perioada uscarea Tn masa a ulmului, stejarului,
frasinului l?i a altor specii a luat amploare, s-au intensificat l?i preocuparile
pentru combaterea defoliatorilor din padurile de foioase, fiind puse Tn
discutie mijloacele ce ar putea fi utilizate (insecticide pe baza de arsen,
avioane sau motoare speciale etc.) (Motal?, 1935, Georgescu, 1941a,b), iar
specialil?tii din ICEF au acordat numeroase consultatii Tn vederea
combaterii insectelor l?i animalelor vatamatoare padurilor (100 consultatii
numai Tn intervalul 1933-1936, d. Anonim, 1939). Din acel?ti ani dateaza
Tnceputul combaterii chimice a daunatorilor, Eliescu l?i Dimitriu-Mihailescu
(1942) experimentand combaterea lui Hy/obius abietis cu Hylarsol (produs
pe baza de arsen).
De 0 importanta deosebita este punerea Tn discutie a aspectelor
privind organizarea protectiei padurilor (Eliescu, 1937c), a elementelor
statisticii fitosanitare pentru pad uri (Eliescu, 1938b), a metodei de studiu Tn
protectia padurilor (Eliescu, 1939a) l?i a modului Tn care trebuie observate,
inregistrate l?i semnalate fenomenele vatamatoare din paduri (Eliescu,
1946a,b), toate acestea prefigurand organizarea sistemului de semnalare a
daunatorilor ce apar Tn domeniul forestier.
Primul manual tiparit de "Protectia padurilor" (Eliescu, 1940), Tn care
sunt prezentate l?i posibilita~ile (metode, procedee, mijloace) de combatere
a insectelor daunatoare, a fost publicat tot Tn acel?ti ani.

2.4. PERIOADA 1948-1965

Caracteristica fundamentala a acesteia 0 reprezinta trecerea la 0

economie planificata centralizat, in care padurile l?i culturile forestiere erau
considerate bun al Tntregului popor (dupa nationalizarea din 11 iunie 1948),
iar nedeclararea aparitiei daunatorilor l?i neaplicarea masurilor de
combatere era considerata sabotaj la adresa regimului de "democratie
populara". Teroarea impusa de comunil?ti a fost resimtita de toate
categoriile de lucratori din domeneniul silviculturii, Tn functiile de conducere
fiind numite persoane care au acceptat sa colaboreze cu forta politica
impusa de catre rUl?i. lIustrativa din aceasta perspectiva este arestarea l?i
inchiderea elitei silvicultorilor, inciusiv a profesorului Grigore Eliescu, Tn
urma gradatiei de Lymantria monacha din zona Borsec-Bol?teni.
Padurile Romaniei au continuat sa fie afectate l?i Tn aceasta perioada
de calamitati naturale, precum doboraturile de vant (din 1947-1948, 1960-1961,
1964-1965), uscarea intensa a stejarilor, ulmilor l?i a altor specii, gradatii
ale defoliatorilor (Lymantria dispar, Tortrix viridana, cotari, Lymantria monacha)
l?i ale gandacilor de scoarta (Ips typ ograph us , Ips a mitin us , Pityogenes

29
chalcographus) , dar ~i de 0 exploatare pradalnica, mai ales acolo unde au
actionat societatile mixte romElno-sovietice (sovromurile). In consecinta,
administratiei forestiere i-au revenit sarcini deosebit de grele in ce prive~te
impadurirea suprafetelor defri~ate inainte ~i dupa razboi, refacerea
padurilor slab productive, amenajarea intregului fond forestier, protectia
padurilor ~i culturilor forestiere impotriva oricaror factori daunatori etc.
Pentru impadurirea suprafetelor defri~ate a fost necesara infiintarea
de noi pepiniere pe suprafete mari, inclusiv in terenuri ce erau infestate cu
diver~i daunatori. In consednta, 0 atentie deosebita a trebuit sa se acorde
~i acestei grupe de daunatori. Pentru cre~terea productivitatii padurilor, au
fost promovate speciile repede crescatoare, precum salcamul ~i plopii
euramericani, ceea ce a implicat studiul daunatorilor asociati acestor specii.
In acela~i scop, s-a trecut la selectia arboretelor surse de seminte ~i la
transformarea lor in rezervatii de seminte, care sa asigure, pe plan intern,
necesarul de seminte de buna calitate, fapt ce a necesitat 0 ~i mai buna
cunoa~tere a daunatorilor specifici fructificatiei arborilor.
Pentru ca toti lucratorii din gospodaria silvica sa cunoasca cine sunt
"du~manii padurilor", s-au publicat inca din primii ani mai multe pliante cu
rol de popularizare a cuno~tintelor ~tiintifice referitoare la principalii daunatori,
respectiv: Lymantria dispar, Malacosoma neustria, Gry/lotalpa gryl/otalpa
(Eliescu, 1949a,b,c), Cossus cossus, Zeuzera pyrina, Totrix viridana,
Leperesinus varius (Negru, 1949a,b,c,d), Melolontha melolontha (Ene, 1949),
gandacii de scoarta ai ulmului (Dimitriu, 1949) etc., completate ulterior de
altele asemanatoare (exemplu, Fratian, 1954; Florutiu, Motoi, 1959).
Pentru gospodarirea unitara a fondului forestier, s-a impus elaborarea
de indrumari tehnice in toate domeniile silviculturii, inclusiv in cel al
protectiei padurilor, acestea continuand - de fapt - 0 traditie de dinainte de
1933. Sunt de mention at indrumarile cu privire la: principalii gandaci de
scoarta ai molidului ~i combaterea lor (Eliescu, 1949d), insectele
vatamatoare din solul pepinierelor de molid ~i combaterea lor cu "Analcid
Nitroxan", respectiv combaterea larvelor de carabu~i in pepiniere ~i
plantatii (Ene, 1952a,b), insectele xilofage ale stejarului ~i daunatorii
conurilor ~i semintelor de ra~inoase (Eliescu et al., 1953), gandacii de
frunza ~i combaterea lor (Lango~, 1954a), protectia ghindei impotriva
daunatorilor animali ~i a bolilor criptogamice (Eliescu et al., 1954a), precum
~i determinatorul ipidelor ~i buprestidelor dupa felul vatamarii (Eliescu et al.,
1952). Referindu-se la primii ani ai acestei perioade, Ivanescu (1972)
aprecia - pe buna dreptate - ca: "Aceasta prima etapa sau perioada din
activitatea institutului s-ar putea numi cea a lndrumarilor tehnice".
Intrucat in aceasta etapa toate activitatile economice se desfa~urau
pe baza de plan, a devenit esentiala prognozarea atacurilor cauzate de
insecte, in vederea planificarii lucrarilor de combatere. Acest subiect a fost
pus in discutie prima data in anii 1953-1954 (Eliescu, 1953; Lango~,
1954b), apoi s-au elaborat indrumari tehnice privind prognoza atacurilor
catorva insecte (Eliescu et al., 1954b; Fratian et al., 1959), s-au desfa~urat

30
cercetari pentru stabilirea elementelor de prognoza ale principalilor daunatori
(Eliescu, Dissescu, 1955a; 1957; Ene, 1955b; Dissescu, 1960c; Stanescu,
1962; Marcu, 1965) :;;i s-au efectuat studii de caz (Simionescu et a/., 1962,
1963), iar Tn 1963, Dissescu a pus deja problema utilizarii Tn prognoza a
unor numere critice diferentiate Tn functie de faza gradatiei.
Existenta DDT-ului (descoperit Tn 1939 de catre Paul Herman Muller,
care a primit pentru aceasta Premiului Nobel Tn 1948) a Tncurajat
dezvoltarea combaterii chimice a insectelor dupa cel de-al doilea razboi
mondial. Astfel, Tn 1951, INCEF a initiat :;;i a aplicat, pentru prima oara Tn
tara, combaterea prin mijloace chimice - pe scara larga - a daunatorilor
(Ivanescu, 1972). Aceasta prima misiune a constat Tn pratuirea din avion a
padurilor de stejar din regiunea Snagov, atacate de omizile de Tortrix
viridana, cu insecticidul indigen Nitroxan (pe baza de HCH), iar rezultatele
ei au fost consemnate de Ene :;;i Lango:;; (1953). Actiuni pe scara larga sau
doar experimente de combatere chimica, cu acela:;;i produs sau cu alte
prod use chimice, s-au facut :;;i Tn cazul altor daunatori: Lymantria dispar
(Ene, 1951 a; Voinea 1951; Arsenescu et a/., 1957; Arsenescu, 1958;
Dissescu, 1959), insectele din pepiniere (Popescu-Basarab, 1951; Ene,
1953a,b; Luca, 1953), Hylobius abietis (Radulescu, 1950), Lymantria
monacha (M.E.F., 1961), Choristoneura murinana (Arsenescu, 1961 b;
Stanescu, 1962), cotari (Arsenescu, 1963) etc.
Gradatiile produse de diverse specii de insecte, precum Lymantria
dispar, Lymantria monacha (1953-1958), Totrix viridana, Choristoneura
murinana, Cnethocampa proces-sionea, Euproctis chrysorrhoea au ocazionat
nu doar efectuarea de lucrari de combatere chimica, ci :;;i studii privind
biologia daunatorilor :;;i a du:;;manilor lor naturali (Ene, 1948; Eliescu,
Dissescu, 1954b, 1955a,b, 1961a,b, 1964; Negru, 1956; Eliescu, 1958;
Ene, 1958; Dissescu, 1960a,b; Stanescu et a/., 1960; Stanescu, Stanescu,
1961; Stanescu, 1962; Eliescu, Hondru, 1960, 1963).
Au fost, de asemenea, semnalate :;;i studiate noi specii de insecte
daunatoare, precum: Hyphantria cunea (Radulescu, 1952), Apterona crenule/la
(Ene, Parascan, 1953), Lepidosaphes populi (Savescu, 1955), Agromyza
carbonaria (Dissescu, 1956), Tremex magus (Negru, 1957), Ips duplicatus
(Negru, Ceianu, 1957), Pityokteines vorontzovi (Negru et a/., 1957),
Phymatodes testaceus (Ene, Tudor, 1957), Semasia rufimitrana (Negru,
1959), Saperda populnea (Papadopol, 1959; Radoi, Mihalache, 1960), Ips
sexdentatus (Marcu, 1960), Trypodendron lineatum (Popescu, 1960),
Paranthrene tabaniformis (Ceianu, 1961 a,b), Anisandrus dispar (Anca, 1961),
Cryptorrhynchus lapathi (Rogojanu, SpTrchez, 1962), Gil/etee/la cooleyi
(Blada, 1963) :;;i altele (Ene, 1951b,c, 1956, 1957a Negru, 1951; Eliescu,
Dissescu, 1954a,c; Eliescu, Lango:;;, 1952; Lango:;;, 1953; Parascan, 1954;
SpTrchez, 1954; 1956; Eliescu, Negru, 1955, 1956; Eliescu et a/., 1957;
Negru, PTrvescu, 1957; Negru, 1958; Negru, Florescu, 1961; Pa:;;covici,
1962; Pa:;;covici et a/., 1963) etc.

31
 Deli'i utilizarea insecticidelor organo-clorurate a lasat, la un moment
dat, impresia ca s-a identificat solu~ia pentru ~inerea sub control a
popula~iilor de insecte daunatoare, aplicarea lor pe scara larga a scos in
evidenta li'i efecte nedorite, astfel ca perioada 1945-1965 avea sa fie
denumita de Newsom (1980, citat de Kogan, 1998), drept "perioada
intunecata a combaterii daunatorilor". Ca urmare, specialili'tii au fost
convinli'i ca, pe termen lung, solu~ia consta in combinarea metodelor de
combatere, ceea ce ulterior avea sa fie cunoscut sub denumirea de
combatere integrata, un concept introdus in protec~ia plantelor de Stern et al.
inca din anul 1959, dar care a devenit tot mai cunoscut prin lucrarile
publicate de R. L. Rabb., R. F. Smith, R. van den Bosch li'i V.M. Stern in
1962. Tn acest context, spre starli'itul acestei perioade s-a acordat 0 atentie
deosebita cercetarilor privind combaterea biologica a daunatorilor. Au
aparut astfel atat lucrari cu caracter general (Ceianu, Mihalache, 1960), cat
li'i referitoare la entomofagii unor specii daunatoare (Ene, Almali'an, 1955;
Ene 1957b; Ceianu, 1960; Pali'covici, 1961a,b; Mihalache li'i Wagner, 1964)
li'i la unele microorganisme (bacterii li'i virusuri) entomopatogene utilizabile
in combaterea biologica (Ceianu et a/., 1963; Mihalache, 1964, 1965a,b;
Mihalache, Coca, 1964; Mihalache, Balinschi, 1964; Mihalache et al., 1963,
1964), precum li'i 0 lucrare de sinteza a cunoli'tin~elor referitoare la
combaterea biologica a daunatorilor forestieri (Ceianu et a/., 1965).
Un accent deosebit s-a pus pe cunoali'terea starii fitosanitare a
padurilor din intreaga tara, lucru care a fost mai dificil la inceput, cand totuli'i
s-a publicat "Starea fitosanitara forestiera in anii 1948 li'i 1949" (Eliescu et al.,
1949). 0 expresie a acestei preocupari 0 reprezinta "Instructiunile pentru
semnalarea li'i inregistrarea operativa a ivirii li'i propagarii daunatorilor
padurii" publicate de Ministerul Gospodariei Silvice (1951) !?i de catre
Fratian et al. (1959), datele pentru perioada 1954-1964 fiind publicate in
sinteza de Arsenescu et al. (1966).
Utilizand informatiile publicate in ~ara noastra in cele !?apte decenii
anterioare li'i completandu-Ie cu informatii din tratatele de specialitate din
strainatate, Georgescu et a/. (1957) au publicat primul tratat referitor la
bolile li'i daunatorii padurilor. Cativa ani mai tarziu, a aparut li'i 0 lucrare ce
inmanuncheaza cunoli'tin~ele cu privire la tehnica lucrarilor de protectia
padurilor (Arsenescu et al., 1960).
Din aceasta perioada, dateaza li'i initierea (Tn 1949) cercetarii sistematice
a faunei Romaniei, sub auspiciile Academiei R.P.R., volumele VII-XI din
aceasta serie fiind rezervate clasei Insecta. Pana in 1964 au aparut primele
25 de fascicule referitoare la insecte, multe incluzand li'i informatii despre
insecte forestiere.
Se mai pot mentiona li'i alte studii cu caracter faunistic, care contin
informa~ii despre specii de insecte forestiere (de exemplu, Konig, 1959;
Precupe~u, 1959, 1961; Marcu, 1957; Precupe~u, Negru, 1961 etc.).
Amplificarea schimburilor comerciale dintre tari a impus sa se
reglementeze !?i carantina fitosanitara in sectorul forestier (Arsenescu,
1961; Arsenescu et al., 1961).

32
 2.5. PERIOADA 1965-1989

Dupa retragerea trupelor sovietice (1958) §i dupa declaratia de

"independenta" din aprilie 1964, Romania a continuat construirea
socialismului, fara a mai urma insa strict modelul Uniunii Sovietice, ci mai
degraba cu 0 orientare pro-occidentala. Totu§i, posibilitatile de a calatori in
strainatate, de a participa la manifestari §tiintifice sau de a procura
literatura §tiintifica din tarile occidentale au fost drastic ingradite.
Pe plan intern, dupa incheierea colectivizarii (1948-1962), s-a
continuat industrializarea fortata a tarii, cu accent pe industria constructoare de
ma§ini, industria chimica §i cea energetica, dar urmarindu-se §i dezvoltarea
industriei u§oare, inclusiv a celei de exploatare §i prelucrare a lemnului.
Aceasta a facut ca, dupa 1965, sa creasca volumul masei lemnoase
exploatate din padurile Romaniei, depa§indu-se mult posibilitatea totala a
padurilor pentru perioada respectiva (Giurgiu, 1995a). Pentru asigurarea
unei productii crescute de masa lemnoasa intr-un timp cat mai scurt, s-a
continuat promovarea in cultura a speciilor repede crescatoare (plopi
euramericani §i indigeni, salcie selectionata, salcam, pin strob, duglas),
precum §i extinderea ra§inoaselor (molid, pin silvestru, pin negru) in afara
arealului natural. De asemenea, au sporit lucrarile de refacere, ameliorare
§i substituire a arboretelor considerate necorespunzatoare din punct de
vedere functional §i ecologic. Aceste prioritati au impus 0 extindere a
lucrarilor de constituire a rezervatiilor de seminte §i de infiintare a plantajelor
pentru producerea de seminte selectionate.
o schimbare importanta a politicii in domeniul forestier apare abia in
anul 1987, cand s-a renuntat la prevederile "Programului national de
conservare §i dezvoltare a fondului forestier in perioada 1976-2010" cu
privire la extinderea ra§inoaselor in afara arealului natural §i a salcamului §i
plopilor in zone favorabile culturii stejarului §i gorunului, punandu-se accent
pe promovarea in cultura a speciilor autohtone valoroase.
Tn perioada 1965-1989, padurile au fost afectate de doboraturi de vant
(cele mai ample fiind cele din ianuarie 1965, iulie 1969, noiembrie 1973,
octombrie 1974, iunie 1982), doboraturi §i rupturi de zapada (aprilie 1977,
1979) §i poluare industriala, iar spre sfar§itul acestei perioade (1982-1989)
s-a inregistrat §i un pronuntat deficit de precipitatii (Giurgiu, 1995b). Tn
aceste conditii, s-au creat premisele inmultirii in masa a gandacilor de
scoarta, fapt ce a impus aplicarea unor masuri de protectie adecvate. De
asemenea, a continuat sa se manifeste fenomenul de uscare a diferitelor
speccii de stejar §i a devenit tot mai evidenta debilitarea altor specii precum
bradul, molidul §i fagul, iar spre star§itul perioadei au avut loc cele mai
ample gradatii de Lymantria dispar, Orchestes fagi §i Phyllaphis fagi
(Simionescu et a/., 2001), in anii 1987-1988 L. dispar extinzandu-se §i in
goruneto-fagetele din nordul Olteniei (Tomescu, Netoiu, 2007).

33
 in domeniul protectiei plantelor, s-a impus tot mai mult - la nivel
mondial - conceptul de combatere integrata, iar dezvoltarea tehnicilor de
laborator a permis identificarea feromonilor unor importanti daunatori
forestieri, precum Ips confusus (Silverstein et al., 1966), Lymantria dispar
(Bieri et al., 1970), Ips typographus (Vite et al., 1972; Bakke 1976; Bakke
et al., 1977), fapt ce a deschis noi perspective in domeniul depistarii,
monitorizarii ~i chiar combaterii daunatorilor respectivi, dar ~i a altor
daunatori, inclusiv a unora din padurile Romaniei.
in contextul mentionat, in domeniul entomologiei forestiere romane~ti
s-au continuat preocuparile din perioada anterioara, dar au aparut ~i unele
noi. in primul rand, se remarca 0 aprofundare a cercetarilor privind biologia
~i ecologia defoliatorilor: L. dispar (Marcu, 1967, 1970a,b; 1972c; Oissescu,
1968b, 1971b), Tortrix viridana (Oissescu, 1970, 1988), Euproctis
chrysorrhoea (Oissescu, 1969; Nastase, 1973, 1974b; Scutareanu, 1980b),
Leucoma salicis (Cirdei et al., 1968; Costache-Braila, 1968; Nastase, 1974;
Popescu, 1980a;), Thaumetopoea processionea (Oissescu, Ceianu, 1968;)
Orgyia antiqua (Oissescu, 1968a, 1971 c), Drymonia chaonia (Oissescu,
1968c, 1971 a), Malacosoma neustria (Oissescu, 1975; Oissescu,
Cristescu, 1970), Pygera anastomosis (Pa~covici, 1973); Tischeria
complanella (Scutareanu, 1974), Hyponomeuta rorella (Tudor ~i Marcu,
1974), Archips xylosteana (Oissescu, 1990). Gandacii de scoarta ai
ra~inoaselor au constituit ~i ei obiectul unor ample cercetari de lunga durata
(Simionescu, 1967a,b, 1968, 1975, 1976a,b, 1977, 1978, 1980).
Oe asemenea, s-au amplificat preocuparile privind cunoa~terea
biologiei ~i ecologiei insectelor xilofage (Ceianu, Radoi, 1967; Ceianu et al.,
1967, Anonim, 1972; Ceianu, 1978a,b; Ceianu et al., 1980; Mihalciuc,
1981; Mihalciuc, Lazarescu, 1982), a celor ce afecteaza culturile forestiere
(Tudor et al., 1968a,b; Bud, 1971) ~i a celor asociate fructificatiei (Tudor,
Marcu, 1969; Trantescu et al., 1971; Orugescu, 1975; Istrate, Ceianu,
1975; Nanu, 1975; 1976; 1980 a,b; Nanu et al., 1980; Morge, Nanu, 1981,
Scutareanu et al., 1984) etc.
in paralel, s-a studiat ~i impactul pe care il au diver~i daunatori asupra
arborilor ~i arboretelor (Pirvescu, Visan, 1967; Tudor et al., 1968a; Fratian,
1970, 1973a,b, 1978, 1984), precum ~i rolul insectelor de tulpina in
vehicularea ciupercilor care produc alterarea cromatica a lemnului de
molid (Balinschi-Zamfirescu, Ceianu,1976).
Ca ~i in perioada anterioara, au fost semnalate numeroase specii de
insecte care nu fusesera cunoscute ca daunatori in tara noastra, ~i - in
consecinta - erau prea putin cunoscute in ce prive~te modul lor de viata,
vatamarile pe care Ie produc ~i posibilitatile de control. Acest fapt a impus
luarea lor in studiu, dupa cum urmeaza: Minucia lunaris (Oissescu, Ceianu,
1969), Dendroctonus micans (Istrate, 1969), Hylastes sp. (Big, Tarnovetchi,
1973), Gilleteella cooleyi (Nanu, 1973), Dreyfusia piceae (Ceianu,
Teodorescu, 1975), Phytobia cambii ~i Aphrophora salicina (Pa~covici,
1975), Oeonistis quadra (Oissescu, 1976), Dioryctria mutatella (Nanu,
1975), Megastigmus spp. (Nanu, 1976), Attelabus nitens (Oissescu, 1980),

34
Resse/iella piceae (Nanu, 1980a), Earomyia impossibi/e l?i Earomyia grusia
(Morge, Nanu, 1981), Semiothisa a/ternaria (Dissescu, 1987), Orchestes
fagi (Simionescu, 1987a), Pristiphora saxesenii (Nanu, 1989; Nanu,
Stanescu, 1990).
In afara de insectele care afecteaza principalele specii de arbori, s-a
acordat 0 mai mare atentie daunatorilor unor specii arborescente indigene
sau exotice cu 0 raspandire mai restransa, precum: teiul (Dragut, 1968;
Pal?covici, Ceianu, 1969), duglasul (Nanu, 1971, 1973), pinul strob (Bolea,
1971), castanul comestibil (Bud, 1972), laricele (Stanescu, 1973), sau ai
arbul?tilor precum salba moale (Negru, 1968), coacazul negru (Nanu,
1980c) etc., dar l?i daunatorilor molidului aflat In afara arealului natural
(Ene, 1974).
Simultan cu aprofundarea cercetarilor de biologie l?i ecologie, a
continuat perfectionarea tehnicilor de prognozare a atacurilor cauzate de
principalii daunatori (Dissescu et a/., 1967, 1981a,b, 1983; Marcu, 1968,
1971 a,b, 1976, 1977; Dissescu, 1973, 1975).
In domeniul combaterii daunatorilor, s-au cautat noi solutii pentru
reducerea costurilor l?i a cantitatilor de insecticide folosite (Fratian, 1966;
Simionescu et a/., 1966; Popescu, 1971; Arsenescu, Mihalache, 1971,
1972; Fratian et a/., 1976). Totodata, criticile privitoare la utilizarea
produselor organoclorurate au stimulat cercetarile vizand Imbunatatirea
tehnologiilor de combaterea chimica a insectelor cu insecticide
organofosforice, piretrinoizi de sinteza, inhibitori de sinteza a chitinei etc.
(Dumitrescu, 1971; Radoi, Ceianu, 1971; Ceianu et a/., 1973; Fratian et a/.,
1975, 1976; Fratian, 1975, 1979, 1982a,b, 1986; Simionescu, 1981). Del?i
s-a luat atitudine fata de combaterile chimice cu prod use organoclorurate
(Giurgiu, 1978, 1982), In activitatile curente de combatere acestea s-au
folosit pana spre sfarl?itul deceniului al 9-lea.
o amploare deosebita au capatat l?i cercetarile privind dezvoltarea
combaterii biologice cu microorganisme (Balinschi, Mihalache, 1964;
Mihalache, 1967a,b; 1968; Mihalache, Ene, 1966; Galani, 1968; P,rvescu,
1973a,b; Petcu, Nastase, 1974; Mihalache et a/., 1974a, 1981b,c,d, 1983;
Mihalache, Pirvescu, 1977a, b; Simionescu, 1981).
Cunoal?terea entomofagilor, In special a posibilitatilor acestora de a
contribui la tinerea sub control a daunatorilor, a constituit un alt obiectiv
important al cercetarilor din aceasta perioada, obiectiv ce se regasel?te Intr-un
mare numar de lucrari (Dissescu, Ceianu, 1967, 1968; Pal?covici et a/.,
1967; Pal?covici, Simionescu, 1968; Lacatul?u, 1970; Ceianu, 1971 ;
Constantineanu, Istrate, 1971; Tudor, Marcu, 1971, 1974; Marcu, 1972b;
Ceianu et a/., 1973a; Mihalache et a/., 1977; Tudor, Marcu, 1977a,b;
Marcu, Tudor, 1978a,b, 1979; P,rvescu, 1979; Marcu, Pisica, 1983;
Teodorescu, Simionescu, 1983; Ceianu, Ghizdavu, 1990; Constantineanu
et a/., 1990; Rang, Ciornei, 1991).
Ca un aspect aparte al combaterii biologice, In anul 1969 s-a initiat un
program de ameliorare genetica a rezistentei laricelui la atacul de Ade/ges
(B/ada, 1977) l?i s-au dezvoltat cercetari cu privire la rezistenta individuala a

35
stejarului pedunculat la atacul de Euproctis chrysorrhoea (Scutareanu,
Modorean, 1988).
Tn concordan~a cu tendin~ele la nivel mondial, in perioada pe care 0
analizam, s-au amplificat preocuparile pentru identificarea unor solu~ii de
combatere integrata a daunatorilor, in special in ceea ce prive~te defoliatorii
speciilor de foioase (Mihalache et al., 1971, 1974b, 1981a; Pa~covici, 1971;
Marcu, 1972; Pirvescu, 1973a; Anca, 1974; Fra~ian, 1975, 1986;
Scutareanu, 1979, 1980a, 1984, 1987; Mihalache, 1985; Scutareanu,
Andreica, 1986; Scutareanu et al., 1988; Mihalache, Simionescu, 1987;
Ciornei, 1989; Ciornei et al., 1989; Ciornei, Rang, 1991; Fratian, 1991), dar
~i in cazul daunatorilor din culturile de plopi ~i salcie (Iliescu, 1991) etc.
Tn anul 1969 au demarat ~i cercetarile menite sa puna in evidenta
prezen~a unui feromon agregativ la Ips typographus, iar apoi cercetari care
au avut ca obiectiv stabilirea posibilitatilor de utilizare a feromonilor sintetici
pentru depistarea ~i combaterea unor daunatori precum L. dispar (Dissescu,
1977, 1978), L. monacha (Ceianu, 1978c; Ceianu, Mihalciuc, 1978,1979,
1980a; Ceianu et al., 1981), Tortrix viridana (Dissescu et al., 1981a), Ips
typographus (Simionescu, 1985; Ceianu, Dissescu, 1983; Ceianu et al.,
1986;), Trypodendron lineatum (Mihalciuc, 1989; Mihalciuc, Ceianu, 1989).
Producerea ~i utilizarea pe scara larga a feromonilor sintetici a permis,
intre altele, monitorizarea an de an, a evolutiei popula~iilor defoliatorului
Lymantria monacha la nivel na~ional, rezultatele pentru perioada 1974-1986
fiind prezentate de Mihalciuc ~i Simionescu (1989). De asemenea,
utilizarea sistemului de semnalare ~i depistare a daunatorilor, implementat
inca din 1959, a permis obtinerea datelor necesare pentru cunoa~terea
starii fitosanitare a padurilor ~i a culturilor forestire (Simionescu, 1966,
1971,1988,1989,1991; Simionescu, $tefanescu, 1969, 1974, 1979, 1981,
1986; Simionescu et al., 1967; $tefanescu, Simionescu, 1975; Mihalciuc,
1978; $tefanescu et al., 1980, Nitescu et al., 1992).
Contributii substan~iale la dezvoltarea entomologiei forestiere
romane~ti in perioada 1965-1989 au fost aduse ~i printr-o serie de teze de
doctorat elaborate in acest domeniu: Fratian (1970), Marcu (1970),
Simionescu (1973), Nanu (1978), Popescu (1979), Mihalciuc (1983) etc.
Pe baza cuno~tin~elor acumulate in ~ara, completate cu informatii din
literatura straina, au fost elaborate tratate (Ene, 1971; Simionescu et al.,
1971), monografii (Popescu, 1980b; Simionescu, 1987b) ~i cursuri
universitare (Tudor, 1968; Marcu, Tudor, 1976), lucrari fundamentale
pentru formarea speciali~tilor, dar ~i pentru lucratorii din productie. Un
determinator al daunatorilor forestieri dupa atacuri este publicat de Ene
(1979). Seria "Fauna Romaniei" a continuat cu numeroase alte volume
referitoare la insecte, inclusiv la cele din mediul forestier. A crescut ~i
numarul de studii faunistice avand drept obiect insecte forestiere (Negru,
1966, 1967, 1969, 1971, Hondru, 1969; lonescu, 1968; Neac~u, 1968;
Lacatu~u, 1968,1970; Constantineanu, 1969; Konig, 1969; Nanu, 1969;
Nanu, Konig, 1969; lonescu et al., 1971; Ceianu, 1972; Drugescu, 1972,
Scutareanu et al., 1990 etc.).

36
 2.6. PERIOADA 1990-2007

Prabu§irea sistemului socialist In Europa §i In Romania a marcat

intrarea Intr-o perioada de tranzitie catre economia de piata §i de
diversificare a formelor de proprietate, inclusiv in ce prive§te padurile §i
terenurile forestiere, intreprinderile de exploatare §i prelucrare a lemnului
etc. De§i restituirea de catre stat a padurilor catre fo§tii proprietari a fost
anevoioasa §i s-a facut in mai multe etape, la sfar§itul acestei perioade
doar cca. 50 % din padurile Romaniei mai erau in proprietate statului. Lipsa
unei viziuni coerente §i gre§elile de aplicare a legilor privitoare la
reconstituirea dreptului de proprietate au dus la faramitarea fondului
forestier, la defri§area multor paduri private §i la dificultati in ceea ce
prive§te monitorizarea, prevenirea §i combaterea daunatorilor. Restructurarea
economica, pe de alta parte, a dus la disparitia multor combinate de
prelucrare a lemnului (in special a celor de celuloza §i hartie), ceea ce a
impus amanarea exploatarii culturilor special create in acest scop (arborete
de molid in afara arealului), culturi care au inceput sa fie atacate de
daunatori precum Pristiphora abietina (Olenici, Olenici, 2005) §i gandaci de
scoarta. De asemenea, au disparut treptat centrele de prelucrare a
produselor accesorii ale padurii §i s-au restrans foarte mult suprafetele ce
fusesera destinate rachitariilor, astfel ca - In raport cu perioada anterioara -
interesul pentru daunatorii din aceste culturi s-a diminuat.
De~i primii ani ai acestei perioade au fost seceto§i (exceptand anul
1991 care a fost deosebit de ploios), a avut loc 0 reducere considerabila a
suprafetelor infestate de Lymantria dispar (695 105 ha in 1988) §i
Orchestes fagi (362 852 ha In 1989), dar mai putin a celor infestate de
Tortrix viridana (642000 ha in 1989), in timp ce suprafetele infestate cu
geometride au crescut (Simionescu et al., 2001). De asemenea, au crescut
suprafetele infestate cu Semasia rufimitrana (in zona Carpatilor de
Curbura), Dasychira pudibunda, Drymonia ruficornis etc. Anii 2000, 2003 §i
2007 s-au caracterizat §i ei prin temperaturi mai mari decat media
multianuala, precum §i prin deficite accentuate de precipitatii, care au
afectat destul de puternic §i padurile, amplificand fenomenul de declin al
fagului la limita arealului natural (Chira et al., 2004), respectiv al molidului
situat in afara arealului. Aceste fenomene au condus §i la 0 extindere a
arealului Lymantriei dispar in goruneto-fagete §i fagete, fenomen remarcat
Inca din anul 2001 in sud-vestul tarii §i mult amplificat in anul 2004
(Tomescu, Netoiu, 2007).
Padurile de ra§inoase au fost afectate de doboraturi de vant catastrofale
in noiembrie 1995 (cca 8 milioane m3 ) §i martie 2002 (cca 6,5 milioane m3 )
§i - pe fondul dezorganizarii fostelor unitati forestiere de exploatare §i
transport - exploatarea lemnului din zonele calamitate s-a facut cu
dificultate §i cu 0 mare Intarziere, ceea ce a dus la inmultirea In masa a
gandacilor de scoarta ai molidului (Ips typographus, Ips amitinus,
Pityogenes chalcographus etc.) §i la necesitatea de a se interveni cu ample

37
masuri de protectie (Simionescu et al., 1997, 1998b, 1999; Lupa~tean,
Dragoi,2006).
Pentru 0 definire mai completa a acestei perioade, la cele mentionate
mai sus trebuie adaugat ~i 0 noua abordare a gospodaririi padurilor, prin
promovarea conceptului de dezvoltare durabila (Giurgiu, 2004).
Gospodarirea durabila este men ita sa asigure nu doar continuitatea
productiei de masa lemnoasa, ci ~i conservarea biodiversitatii padurilor. in
consecinta, s-au pus in practica prevederile referitoare la delimitarea unor
mari arii protejate in fondul forestier (parcuri nation ale ~i parcuri naturale) ~i
au sporit preocuparile pentru aplicarea unei silviculturi apropiate de natura,
cu un impact mai redus asupra biocenozelor forestiere, inclusiv in cazul
lucrarilor de protectie. Totodata au sporit preocuparile pentru cre~terea
contributiei padurilor noastre la sechestrarea bioxidului de carbon din
atmosfera (Blujdea, 2005), in acest scop fiind supuse impaduririi foste
terenuri agricole, unele dintre ele infestate cu diverse specii de daunatori
neintalniti in terenurile forestiere (Netoiu, Chimi~liu, 2004).
Dupa anul 1989, in domeniul entomologiei forestiere se regasesc, in
linii mari, preocuparile din perioadele anterioare, cu unele schimbari de
accent in functie de cele mentionate mai sus. Astfel, s-au continuat
cercetarile de biologie ~i ecologie a insectelor defoliatoare, insistandu-se pe
speciile de daunatori mai putin cercetate anterior din acest punct de
vedere, precum ~i pe daunatorii noi: Archips xylosteana (Dissescu, 1995),
Stereonychus fraxini (Netoiu, Vi~oiu, 1996), Parectopa robiniella (Netoiu,
1993a,b, 1994; Netoiu, Tomescu, 2006), Apethymus abdominalis (Ciornei,
Mihalache, 1999, Ciornei, 2002; Popa, 2006), Ptilophora plumigera
(Ciornei, 2003; Ciornei, Ciuca, 2003), Phyllonorycter robiniella (Netoiu,
2003; Netoiu, Tomescu, 2006), Cameraria ohridella (Marcu, Simon, 2005,
2006), , Brachonyx pineti ~i Luperus pinicola (Isaia, 2005), Gracillaria
syringella (Marcu et al., 2007). Tortrix viridana a fost studiata mai ales in ce
prive~te dinamica nutritiei omizilor in relatie cu fenologia arborilor de
cvercinee (Netoiu, 2002b), precum ~i ca daunator al productiei de ghinda
(Voicescu, 1996; Netoiu, 2005), iar in cazul speciei Lymantria dispar s-a
studiat evolutia infestarii arboretelor de stejar, plop ~i salcie (Netoiu,
Belcea, 2000, Netoiu, 2002), favorabilitatea arboretelor de stejar din Oltenia
pentru gradatiile acestui daunator (Netoiu, Sararu, 2001), efectul indundatiilor
asupra viabilitatii oualor (Netoiu et al., 2003) ~i efectele defolierilor asupra
fiziologiei arborilor ~i arboretelor de cvercinee, plopi ~i salcie (Netoiu et al.,
1997, 1999; Netoiu, 1998a,b, 2000, 2001 a). Au fost studiate, de asemenea,
gradatiile produse de Semasia rufimitrana (Mihalciuc, Bujila, 1998),
Apethymus abdominalis (Ciornei, Rang, 2003) ~i Dasychira pudibunda
(Tomescu, Netoiu, 2007).
Aspecte de biologie ~i ecologie au fost abordate ~i in cazul gandacilor
de scoarta ai ra~inoaselor (Simionescu et al., 1998), daunatorilor
fructificatiei ra~inoaselor (de exemplu, Olenici, 1990, 1994, 1997, 1998;
Olenici et aI., 1992, 2000a), daunatorilor ghindei (Netoiu, 2005a,b), al lui
Hylobius abietis (Olenici, Olenici, 2003a,b; Olenici et al., 2006) ~i al unor

38
insecte sugatoare: Nuculaspis abietis, (Simon et al., 2001), Psyllopsis
fraxini (Marcu et al., 2005), Leucaspis spp. (Isaia, 2006).
Defoliatorii au constituit obiectul de baza ~i pentru cercetarile ce au
vizat stabilirea de noi tehnologii ~i numere critice pentru prognoza
vatamarilor (Fratian et al., 1995, Voicescu et al., 2002), combaterea
biologica ~i combaterea integrata. in domeniul combaterii microbiologice a
defoliatorilor s-au efectuat experimente cu Thuringin ~i Dipel 8 L
(Mihalache, Ciornei, 1992, 1997; Mihalache et al., 1992; Tomescu, 1993),
dar ~i cu prod use virale (Tomescu, 1993; Ciuhrii et al., 1999a,b; Mihalache,
1999), combaterea cu preparate pe baza de Bacillus thuringiensis
ajungand sa se aplice pe mari suprafete.
Ca element natural deosebit de important in combaterea diver~ilor
daunatori, entomofagii au primit ~i ei multa atentie (Marcu, Simon, 1991;
Tomescu, 1993; Mihalache et al., 1994, 1995; Ciornei et al., 2001,
2003a,b,c, 2004; Rang et al., 2002, 2004; Hance et al., 2003; Popa et al.,
2003; Vals, 2003; Voicesu, 2003; Netoiu et al., 2004).
Au fost continuate ~i experimentele complexe de combatere integrata
a defoliatorilor foioaselor (Ciornei, Rang, 1991; Fratian, 1991; Ciornei,
1994; Ciornei et al., 1994a,b; Rang et al., 1995; Ciornei, Mihalache, 1996;
Mihalache et al., 1999; Ciornei, Popa, 2000; Mihalache, 2000; Vals, 2001).
o amplificare semnificativa au cunoscut cercetarile referitoare la
utilizarea feromonilor sintetici in depistarea, prognoza ~i combaterea
daunatorilor din arboretele de ra~inoase (Mihalciuc et al., 1991, 1995,
2000, 2003; Mihalciuc, Nemteanu, 1996; Raty et al., 1997; Franklin et al.,
1999; Grodzki et al., 2004), precum ~i la utilizarea atractantilor sintetici in
depistarea, monitorizarea ~i combaterea lui Hylobius abietis (Proorocu,
1998; Proorocu, Oprean, 2000; Olenici, Olenici, 2002a, 2004).
Deoarece inca nu exista solutii alternative pentru problemele create
de unele grupe de daunatori, ~i in intervalul 1990-2007 s-a cautat sa se
Tmbunatateasca tehnologiile de combatere chimica a daunatorilor (Ciornei
et al., 1999; Netoiu, 2001 b; Taut, 2001; Ciornei, 2001; Olenici, Olenici,
2002b, 2003c; Blaga, 2003; Blaga et al., 2003).
in spiritul traditiei ultimelor patru decenii, datele referitoare la starea
fitosanitara a padurilor ~i culturilor forestiere au fost consemnate ~i
analizate in mai multe lucrari (Mihalache et al., 1997; Simionescu, 1997,
1999, 2000; Lupu et al., 1999; Mihalciuc et al., 2001; Simionescu et al.,
2001, 2002a,b). Din pacate, lucrarile de sintetizare a cuno~tintelor in
tratate, monografii, cursuri universitare etc. au fost mai putine decat in
perioada anterioara (de exemplu, Simionescu et al., 2000; Marcu, Simon,
1995; Marcu et al., 2005).
Ca un element de noutate pentru aceasta perioada, este de retinut
participarea activa a speciali~tilor romani la 0 serie de proiecte internationale,
cu diverse obiective: monitorizarea populatiilor de Ips typographus cu
ajutorul feromonilor sintetici (V. Mihalciuc ~i C. Ciornei), studiul relatiilor
dintre intensitatea atacurilor de Lymantria dispar la stejar, cre~terile anuale
§i conditiile stationale ~i de arboret (C. Ciornei, C. Netoiu ~i M. Barca),

39
perfectionarea sistemului de depistare, prognoza §i combatere a unor
daunatori forestieri care produc vatamari de importanta economica (C.
Ciornei §i C. Netoiu), sinteza cuno§tintelor referitoare la insectele de tulpina
care infesteaza arborii pe picior In Europa (V. Mihalciuc, N. Olenici), studiul
efectului poluarii cu ozon asupra nivelului populatiilor de gandaci de scoarta
ai molidului In Carpati (V. Mihalciuc), stabilirea rolului faunei din sol In
limitarea gradatiei de Apethymus filiformis in padurile de cvercinee (C.
Ciornei), studiul insectelor din solul terenurilor degradate din Romania ce
urmau a fi Impadurite (C. Netoiu), studiul factorilor de stabilitate in ecosistemele
forestiere naturale §i evaluarea posibilitatilor de ameliorare a practicilor
silvice In vederea gospodaririi durabile a padurilor (R. Tomescu §i C.
Netoiu).

2.7. CONCLUZII ~I PERSPECTIVE

Analiza restrospectiva a dezvoltarii entomologiei forestiere In Romania

releva faptul ca se pot distinge cinci perioade (1886-1933, 1933-1948,
1948-1965, 1965-1989, 1990-2007) clar definite atant prin contextul general,
care a conditionat evolutia acestei §tiinte, cat !?i prin realizarile din acest
domeniu.
Prima perioada a fost una de discutii, de clarificare a problemelor, de
luare de atitudine !?i de promovare a ideilor referitoare la necesitatea
protejarii padurilor impotriva atacurilor de insecte §i la modalitatile de
interventie. Oe§i aceste demersuri s-au intensificat dupa crearea Societatii
"Progresul Silvic" (In 1886), cercetari propriu-zise, care aveau sa duca la
cunoa!?terea principalilor daunatori sub raport biologic §i ecologic §i la
definirea metodelor de depistare, prognoza, prevenire !?i combatere, s-au
initiat abia In al 3-lea deceniu al secolului al XX-lea §i s-au amplificat dupa
infiintarea Institutului de Cercetari §i Experimentari Forestiere (In 1933).
Realizarile din aceasta prima perioada se datoreaza unor speciali§ti formati
In strainatate, In special la Nancy, §i care au activat atat in Invatamantul
silvic (mediu §i superior), cat !?i In administratia forestiera.
Cea de a doua perioada este cea in care s-a initiat inventarierea
sistematica a insectelor daunatoare plantelor lemnoase forestiere !?i In care
s-au pus bazele organizarii sistemului de semnalare a daunatorilor
importanti pentru domeniul forestier, stabilindu-se modul de urmarire a
evolutiei lor anuale. Numele cele mai importante, carora Ii se datoreaza
principalele realizari, sunt cele ale lui Grigore Eliescu §i Mircea Ene.
Tn perioada 1948-1965, entomologia forestiera a cunoscut 0
dezvoltare fara precedent, fapt datorat atat alocarii de fonduri importante
pentru cercetare !?i pentru activitatile practice din domeniul protectiei
padurilor, cat §i permanentei presiuni exercitate de factorul politic asupra
speciali§tilor. Este perioada in care s-a trecut la lucrul pe baza de
planificare, inclusiv In combaterea daunatorilor. S-a initiat prognozarea

40
atacurilor l?i s-a implementat sistemul de semnalare l?i depistare a
daunatorilor, sistem care - cu imbunatatiri succesive - a ramas in vigoare
pana in prezent. Cercetarile in domeniu au cunoscut 0 diversificare
deosebita, atat in ce privel?te speciile de insecte studiate, cat l?i aspectele
abordate (biologie, ecologie, prognoza, combatere). 0 amploare deosebita
au capatat cercetarile l?i actiunile de combatere chimica a daunatorilor cu
insecticide organoclorurate, dar s-au efectuat l?i studii privind combaterea
biologica. Progresele remarcabile din acest domeniu se datoreaza
eforturilor unui mare numar de specialil?ti, multi dintre ei formati l?i condul?i
de catre profesorul Grigore Eliescu.
Perioada 1965-1989 este perioada in care entomologia forestiera
romaneasca, ca parte a protectiei padurilor, a ajuns la deplina maturitate,
fiind in masura sa dea solutii via bile la tot mai numeroasele probleme puse
de gospodarirea padurilor l?i a culturilor forestiere (pepiniere, rachitarii,
culturi de arbul?ti, plantaje etc.). Buni cunoscatori ai realizarilor din
strainatate, specialil?tii romani s-au preocupat de 0 cat mai buna
cunoal?tere a biologiei l?i ecologiei daunatorilor l?i de fundamentarea unor
masuri de combatere integrata a daunatorilor forestieri, utilizand in acest
scop atat insecticide selective, cat l?i microorganisme, entomofagi, masuri
silviculturale, mijloace biotehnice etc. Aceasta perioada a fost marcata de
activitatea prodigioasa a profesorului Grigore Eliescu l?i a colaboratorilor sai
apropiati: dr. doc. Mircea Ene, dr. ing. Gabriela Dissescu, dr. ing. Igor
Ceianu, dr. ing. Olimpia Marcu, dr. ing. $tefan Negru, dar l?i a multor altor
specialil?ti din cercetare, invatamantul silvic superior l?i productie.
Dupa anul 1989, deschiderea Romaniei spre tarile din vestul Europei
a permis nu doar continuarea directiilor de evolutie din perioada anterioara,
ci l?i participarea activa a spe- cialil?tilor romani la diverse proiecte
internationale. Totodata, in aceasta perioada se remarca l?i 0 revigorare a
activitatii de cercetare in invatamantul silvic superior.
Tn ce privel?te perspectivele dezvoltarii acestei discipline, e de al?teptat
ca acestea sa fie in mare masura influentate de schimbarile climatice
globale, care devin tot mai evidente l?i in tara noastra (Cuculeanu et a/.,
2005), precum l?i de nevoia de conservare a biodiversitatii padurilor, prin
protejarea biocenozele forestiere nu doar de actiunea unor factori naturali,
ci - pe cat posibil - l?i de interventiile adeseori distrugatoare ale omului.
Pentru realizarea unor progrese semnificative in directia combaterii
integrate a principalilor daunatori forestieri, este necesara aprofundarea
cercetarilor biologice l?i ecologice, nu numai la speciile semnalate relativ
recent, ci l?i la daunatorii "clasici". Tn acest sens, ar trebui pus un mai mare
accent pe studiul relatiilor dintre daunatori l?i plantele-gazda, pe de 0 parte,
dar l?i dintre daunatori l?i factorii de mortalitate, biotici l?i abiotici, pe de alta
parte. Astfel, ar fi posibila 0 mai buna intelegere l?i prevedere a dinamicii
populatiilor, precum l?i identificarea de noi mijloace de prevenire a
atacurilor, lucru tot mai presant in conditiile noilor restrictii in utilizarea
insecticidelor din Uniunea Europeana.

41
 Totodata, vor trebui continuate ~i dezvoltate cercetarile privind
comunicarea dintre insecte, prin feromoni (sexuali, agregativi, antiagregativi
etc.), kairomoni, semnale acustice, semnale vizuale etc., precum ~i cele
privind stimulii folositi de insecte pentru identificarea plantelor gazda sau a
substratului favorabil pentru dezvoltarea noii generatii.
in domeniul combaterii biologice, se Tntrevede 0 amplificare a
cercetarii insectelor entomofage, astfel Tncat sa se ajunga la utilizarea
propriu-zisa a lor Tn limitarea populatiilor de insecte daunatoare, dar ~i 0
extindere a cercetarilor ce vizeaza controlul speciilor fitofage daunatoare cu
ajutorul microorganismelor (virusuri, bacterii, ciuperci etc.).
Pentru transpunerea Tn practica a conceptului de gospodarire durabila,
va fi necesar sa se acorde 0 mai mare atentie cunoa~terii ~i protejarii
biodiversitatii padurilor, inclusiv a entomofaunei. In
acest sens, e de a~teptat
sa se intensifice studiile cu caracter ecologic ~i faunistic, menite sa evidentieze
bogatia de specii din clasa Insecta care traiesc Tn mediul forestier, dar ~i
rolul diverselor grupe de insecte Tn functionarea normala a ecosistemelor
forestiere. Totodata vor trebui initiate studii referitoare la efectele diverselor
tehnologii (de combatere a daunatorilor, de exploatare a padurilor etc.)
asupra majoritatii speciilor de insecte considerate utile sau indiferente.
o problema care va deveni tot mai presanta Tn viitor este cea a
speciilor de insecte forestiere invazive, care ar putea sa aiba un impact
deosebit asupra ecosistemelor forestiere de la noi. in cazul acestora, este
necesara elaborarea unei strategii de lupta impotriva lor, bazata pe
depistare timpurie ~i actiuni energice de eradicare.
De~i, in linii generale, problemele cu care se vor confrunta padurile
Romaniei sunt cele deja cunoscute, imbunatatirea permanenta a solutiilor
de prevenire a atacurilor cauzate de insecte nu va mai fi posibila fara 0
stransa conlucrare a entomologilor cu speciali~ti din multe alte domenii, a~a
cum se intampla ~i in strainatate. in plus, in conditiile unei globalizari tot
mai accentuate, e de a~teptat ca cercetarile sa se desfa~oare, Tntr-o mai
mare masura, in cadrul unor proiecte internationale, care sa faciliteze
utilizarea optima a capacitatilor ~i a informatiilor disponibile, Uniunea
Europeana fiind interesata sa devina tot mai puternica, inclusiv in plan
~tiintific, in raporturile de competitie cu SUA ~i cu Japonia.

BIBLIOGRAFIE

Anca, A.T., 1961, Atac de Anisandrus dispar Fabr. la castanul comestibil. Revista padurilor,
76(3), 188.
Anca, T., 1974, Combaterea integrata a daunatorilor padurilor. Revista padurilor, 89(8),450--451.
Anonim, 1892a, Invasiunea nonnei In padurile noastre. Revista padurilor, 6, 258-264.
Anonim, 1892b, Noui mijloace recomandate pentru distrugerea nonnei. Revista p8durilor, 6,
368-371.
Anonim, 1893, Dare de seama asupra lucrarilor Intreprinse pana acum pentru combaterea
nonei. Revista padurilor, 7,190-194.

42
Anonim, 1928, Un atac generalizat de Orchestes fagi L. In Oltenia. Revista padurilor, 40(9),
690-692.
Anonim, 1939, Dare de seama asupra activitatii Institutului de Cercetari $i Experimentatie
Forestiera (ICEF) dela Infiintare (1 august 1933) pana la finele anului 1936. ICEF
Seria II - Referate, comunicari, Nr. 38, 72 p.
Anonim, 1958, Dare de seama asupra cercetarilor efectuate In intervalul 1933-1957. ICF,
Seria a II-a - Manuale, referate, monografii, Nr. 17, 99 p.
Anonim, 1972, Prevenirea si combaterea insectelor xilofage din depozite. M.E.F.M.C.,
I.C.P.IL, C.D.I.L. Bucuresti, 37p.
Antonescu-Remu~i, P.S., 1893, Despre distrugerea nonei. Revista padurilor, 7, 1-2.
Antonescu, P., 1905, Cnethocampa processionea. Revista padurilor, 19,345-355.
Antonescu, P., 1921, Combaterea bostrichizilor din padurea Statului Tarcau. Revista
padurilor, 33(7-9), 195-211.
Arsenescu, M., 1958, Consideratii asupra combaterilor aviochimice ale defoliatorilor,
executate In padurile de foioase In anu11957. Revista padurilor, 9, 546-549.
Arsenescu, M., 1961a, Reglementarea carantinei fitosanitare In sectorul forestier. Revista
padurilor, 76(12), 727-729.
Arsenescu M., 1961 b, Aplicarea stropirilor fine din avion In combaterea insectei Cacoecia
murinana Hb. Revista padurilor, 76(4), 246-251.
Arsenescu, M., 1963, Aplicarea tratamentelor timpurii de primavara In combaterea daunatorului
Tortrix viridana §i a Geometridelor. Revista padurilor, 78(11): 659-660.
Arsenescu, M., Fra\ian, AI., Gruescu, A., $tefanescu, M., Valczkai, F, 1957, Combaterea
aviochimica a omizilor de Lymantria dispar In padurile din zona verde a ora§ului
Bucure$ti, executata In primavara anului 1956. Revista padurilor, 71(4), 244-250.
Arsenescu, M., Fra\ian AI., Iliescu Gh., Popescu T., Simionescu A., 1966: Starea fitosanitara
a padurilor §i culturilor forestiere din Republica Socialista Romania In perioada 1954-
1964. Editura Agro-Silvica, Bucure~ti, 202 p.
Arsenescu, M., FraVan AI., Miron V., Ceianu I., Constantinescu EI., Petrescu M., 1960,
Tehnica lucrarilor de protectia padurilor. Editura Agro-Silvica, Bucure~ti, 538 p.
Arsenescu, M., Mihalache, Gh., 1971, Experimentari privind combaterea tortricidelor (Tortrix
viridana L. §i Archips xylosteana L.) prin stropiri ultrafine din avion. Revista padurilor,
86(8),402-407.
Arsenescu, M., Mihalache, Gh., Trantescu, Gr., 1972, Cu privire la combaterea prin tratamente
combinate a defoliatorilor din padurile de quercinee. Revista padurilor, 87(11),541-544.
Arsenescu, M., Negru, AI., Petrescu, M., Ceianu, I., 1961, Carantina fitosanitara In sectorul
forestier. Ministerul Economiei Forestiere, 95 p.
Bakke, A., 1976, Spruce bark beet/e, Ips typographus: pheromone production and field
response to synthetic pheromones. Naturwissenschaften, 63, 92.
Bakke, A., Fmyen, P., Skatteb01, L., 1977, Field response to a new pheromonal compound
isolated from Ips typographus. Naturwissenschaften, 64, 98.
Balinschi-Zamfirescu, I., Ceianu, I., 1976, Rolul insectelor de tulpina In vehicularea ciupercilor
care produc alterarea cromatica a lemnului de moJid. Revista padurilor, 91 (1), 39-42.
Balinschi, I., Mihalache, Gh., 1964, Cercetari asupra remanentei §i eficacitatii preparatelor
entomopatogene In functie de subatanta portanta. Revista padurilor, 79(7), 358-362.
Bieri, B.A., Beroza, M., Collier, C.W., 1970, Potent sex attractant of the gypsy moth: its
isolation, identification and synthesis. Science, 170,87-89.
Big, I., Tarnovetchi, A., 1973, Unele observatii privind daunatorul Hylastes sp. Revista padurilor,
88(11),612-613.
Blada, I., 1963, Contributii la cunoa§terea bolilor §i daunatorilor duglasului (Pseudotsuga
menziesii (Mirbel) Franco) In R.P. Romana. Revista padurilor, 78(6), 352-357.
Blada, I., 1977, Ameliorarea pe cale genetica a rezistentei duglasului §i laricelui la principalele
boli §i daunarori. Studii ~i Cercetari. Silvicultura. I.C.A.S., 34, 19-32.
Blaga, T., 2003, Pests and diseases in the crack willow culture in Moldavia and control
measures. Abstract. Analele I.CAS., 46(1),408-409.

43
Blaga, T., Ciornei, C., Popa N., 2003, Metode §i procede noi utilizate in combaterea daunatorului
Cryptorrhynchus lapathi din rachitarii. A 6-a Conferinta Nationala pentru Proteqia
Mediului prin Mijloace Biologice ~i Biotehnice ~i a 3-a Conferinta Nationala de
Sanogeneza, Bra~ov, Editura Pelican us, pp. 55-59.
Blujdea, V., 2005, Contributia sectorului forestier la reducerea emisiilor de gaze cu efect de
sera in contextul strategic al abordarii schimbarilor climatice. In Giurgiu, V. (ed.) Pad urea
~i modificarile de mediu. Silvologie, IV A, Editura Academiei Romane, pp. 185-200.
Bolea, V. 1971, Principalii daunatori ai pinului strob ac/imatizat in depresiunea Baia Mare.
Revista pBdurilor, 86(8),408-410.
B6hm, M., 1939, Un atac de Etiella Zinckenella Fr., in padurile de salcim ale ocolului silvic
Calafat-Dolj. Viata Forestiera, 7(8-9), 318-319.
Bud, N., 1971, Rhyacionia buoliana Schiff. un daunator periculos al plantatiilor de pin.
Revista pBdurilor, 86(6), 297-302.
Bud, N., 1972, Anisandrus dispar Ferrari - un daunator periculos al plantatiilor tinere de
castan comestibil. Revista padurilor, 87(4), 196-198.
Caragea, N.N., 1921, Dupa un an de la inceperea campaniei impotriva lui Bostrychus
Typographus. Economia forestiera, 3(1-3),47-64.
Carcea, F., Ena~escu, $t., 1981, Fondul forestier al Romaniei. In Chirita C., Donita N.,
Ivanescu D., Lupe I., Milescu I., Stanescu V., Vlad I. (redactori): Padurile Romaniei.
Studiu monografic. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, pp. 228-238.
Ceianu, I., 1960, Cercetari asupra parazitilor nonei (Ocneria monacha L.). Studii $i Cercetari
I.N.C.E.F., 21,187-210.
Ceianu I., 1961a, Paranthrene tabaniformis Rott., un daunator al plopului putin cunoscut in
R.P.R. Revista padurilor 76(4),242-245.
Ceianu, I., 1961 b, Contributii la cunoa§terea daunatorului Paranthrene tabaniformis Rott.
(Lepidoptera, Aegeriidae) in RP.R. Studii ~i Cercetari I.N.C.E.F., 22 B, 91-115.
Ceianu, I., 1968, Observations sur Ie Coccophagus gossypariae Gah. (Hym., Aphelinidae)
parasite de la cochenille de I'orme - Gossyparia spuria (Mod.) (Hom., Eriococcidae).
Revue Roumaine de Biologie. Serie de Zoologie, 13(5),307-314.
Ceianu, I., 1971, Cercetari privind limitarea inmultirii gandacilor de scoarta ai molidului cu
ajutorul insectelor entomofage. Buletin de Informare. Silvicultura. Din tehnica actuala
romaneasca, 11-12, 197-199.
Ceianu, I., 1972, Contributii la fauna coleopterologica a Campulungului Moldovenesc §i
imprejurimilor. Studii ~i comunicari de ocrotirea naturii. Suceava, 2, 231-245.
Ceianu, I., 1973, Folosirea insectelor entomofage in limitarea inmultirii gandacilor de scoarta
ai molidului. M.E.F.M.C. Recomandari pentru productie Tn silvicultura (Valorificarea
rezultatelor la temele de cercetare Tncheiate cu referate ~tiintifice finale Tn anul 1971,
Tn cadrul Institutului de Cercetari, Studii ~i Proiectari Silvice). Bucure~ti, Redactia
revistelor agricole, pp. 74-77.
Ceianu, I., 1978a, Succesiunile animale in scoarta si lemnul de molid. Anuarul Muzeului
Judetean Suceava, 5, 53-61.
Ceianu, I., '1978b, Specializarea nutritiva a larvelor insectelor xilofage ale ra§inoaselor in
Romania. Anuarul Muzeului Judetean Suceava, 5, 97-106.
Ceianu, I., 1978c, Tehnologie de aplicare a feromonilor sexuali sintetici in lucrarile de
protectia padurilor. Revista padurilor, 93(1), 50-59.
Ceianu I., Balinschi I., 1963, Bacteriile in combaterea daunatorilor forestieri. Revista padurilor,
78(7),397-400.
Ceianu, I., Dissescu G., 1983, Utilizarea feromonilor In protectia padurilor. In Catrina, I. (ed.),
Dezvoltarea cercetarii ~tiintifice din silvicultura. 50 de ani de la crearea Institutului de
Cercetari ~i Amenajari Silvice. Bucure~ti, Redaqia de propaganda tehnica agricola,
pp.133-138.
Ceianu I., Dissescu, G., Coca, C., Balinschi, I., 1963, Experimentari de combatere a unor
defoliatori cu preparate entomopatogene. Revista padurilor, 78(3), 152-157.
Ceianu, I., Ghizdavu, L., 1990, Cercetari privind factorii de morta/itate ai daunatorului Pissodes
notatus F. (Coleoptera, Curculionidae). Analele Banatului. $tiintele Naturii, 2, 328-334.

44
Ceianu, I., Mihalache, Gh., 1960, Oespre metoda biologica de combatere a daunatorilor
forestieri. Revista padurilor, 75(12), 756-758, 76(1), 38-43.
Ceianu, I., Mihalache, Gh., Balinschi, I., 1965, Combaterea biologica a daunatorilor forestieri.
Editura Agro-Silvica, Bucure~ti, 225 p.
Ceianu, I., Mihalciuc, V., 1978, Utilisation du pheromone sexuel synthetique de Lymantria
dispar L. pour la depistage du defoliateur L. monacha L. Plant protection (Beograd),
29,143-144.
Ceianu, I., Mihalciuc, V., 1979, Posibilitati de utilizare a feromonului sexual sintetic, in
depistarea defoliatorului Lymantria monacha L. Revista padurilor, 94(6), 355-360.
Ceianu, I., Mihalciuc, V., 1980, Experimentari de utilizare a feromonului sintetic romanesc
Atralymon, in vederea elaborarii unei tehnologii de depistare a defoliatorului Lymantria
monacha. Revista padurilor, 95(1), 20-24.
Ceianu, I., Mihalciuc, V., Simionescu, A., Zamfirescu, I., Vladut, R., 1980, Cercetari asupra
ecologiei insectelor de tulpina la ra§inoase §i combaterea lor prin procedee chimice §i
biologice. Seria a II-a I.CAS., 55 p.
Ceianu, I., Mihalciuc, V., Ghizdavu, L., Oprean, I., Tautan, L., Ginsca, L., 1986, Experimentari
privind utilizarea feromonilor agregativi in combaterea gandacului de scoarta Ips
typographus. Revista padurilor, 101 (4),194-196.
Ceianu, I., Mihalciuc, V., Simionescu, A., 1981, §ase ani de aplicare in productie a curselor
feromonale in lucrarile de depistare a defoliatorului Lymantria monacha. Revista
padurilor, 96(1),26-31.
Ceianu, I., Radoi, D., 1967, Paranthrene tabaniformis Rott. Cercetari cu privire la biologie §i
combatere. C.D.F., 94 p.
Ceianu, I., Radoi, D., Coca, C., 1973, Cercetari privind combaterea daunatorului Paranthrene
tabaniformis Rott. Studii ~i Cercetari I.C.P.D.S., 29, 29-53.
Ceianu, I., Radoi, D., Constantinescu, EI., 1967, Paranthrene tabaniformis Rott. Cercetari cu
privire la biologie §i combatere. Centrul de Documentare Tehnica pentru Economia
Forestiera, Bucure~ti, 96 p.
Ceianu, I., Teodorescu, I., 1975, Un daunator putin cunoscut - paduchele lanos de scoarta
al bradului, Oreyfusia piceae Ratz. (Homoptera, Adelgidae). Revista padurilor, 90(4),
234-237.
Chira, D., Danescu, F., Geamba~u, N., Ro~u, C., Chira, F., Mihalciuc, V., Surdu A., 2005,
Aspecte privind uscarea fagului in Romania in perioada 2001-2004. Analele I.C.A.S.,
48(1),115-134.
Chivulescu, T., 1881, Ua propunere in interesul sylviculturei din tera. Revista padurilor, 1(7),
206-211.
Christea C., 1920, Ce e cu bostrichizii si campania pentru distrugerea lor. Economia forestiera,
2(7-8),208-218.
Ciornei, C., 1989, Experimentarea schemelor de combatere integrata a complexelor
caracteristice de defoliatori in vederea perfectionarii §i extinderii aplicarii acestora in
principalele formatiuni forestiere de cvercinee. Revista padurilor, 104(3), 165.
Ciornei, C., 1994, Realizari §i perspective in combaterea integrata a defoliatorilor din arboretele
de cvercinee. AI IV-lea Simpozion de Retrologie Agrara din Romania, Bacau, pp. 22-25.
Ciornei, C., 2001, Cercetari privind prevenirea §i combaterea atacurilor de Hylobius in
suprafete destinate reimpaduririlor cu molid din zonele afectate de doboraturi de vant.
Revista padurilor, 116(3),37-38.
Ciornei, C., 2002, Cercetari privind biologia, ecologia §i combaterea integrata a speciilor din
genul Apethymus (Hym. Tenthredinidae) defoliatoare in arboretele de cvercinee.
Rezumat. Revista padurilor, 2, 43.
Ciornei, C., 2003, Cercetari privind cunoa§terea biologiei, ecologiei §i elaborarea unor metode
de depistare, prognoza §i combatere integrata a defoliatorului Ptilophora plumigera
(Lep. Notodontidae) din paduri de foioase cu cvercinee In compozitie. Rezumat.
Revista padurilor, 118(4), 28-29.
Ciornei, C., Ciuca, L., 2003, Elemente de biologie, ecologie §i metode de combatere a
defoliatorului Ptilophora plumigera (Lepidoptera: Notodontidae) din padurile de foioase

45
 cu acerinee In compozitie. A 6-a Conferinta Nationala pentru Protectia Mediului prin
Mijloace Biologice ~i Biotehnice ~i a 3-a Conferinta Nationala de Sanogeneza,
Bra~ov, Editura Pelican us, pp. 60-68.
Ciornei, C., Ciuca, L., Hance, T., 2003a, Predator soil fauna with impact on defoliator populations
fauna in oak forests of Moldavia. Analele I.C.A.S., 46,187-196.
Ciornei, C., Ciuca, L., lonita, I., 2003c, Studii asupra faunei de sol din padurile de cvercinee
infestate cu defoliatori din ocolul silvic Panciu ljud. Vrancea). Studii ~i Comunicari.
Complexul Muzeal de $tiintele Naturii "Ion Borcea" Bacau, 18, 232-243.
Ciornei, C., Mihalache, Gh. Ciuca, L., Rang, C., Hance, T., 2004, Factori naturali de mortalitate
cu impact asupra populatiilor de Lymantria dispar §i Apethymus filiformis din paduri de
cvercinee. Analele I.CAS., 47,119-129.
Ciornei, C., Mihalache, Gh., Fratian, AI., Rang, C., 1989, Combaterea integrata a defoliatorilor
din arborete de cvercine~. indrumari tehnice pentru silvicultura. Bucure~ti, Ministerul
Silviculturii, pp. 163-167.
Ciornei, C., Mihalache, Gh., Fratian, AI., 1994a, Researches concerning the integrated
control of forest defoliators in the oak stands in Romania. 3rd Meeting of EPRS/IOBC,
Warszawa, pp. 219-232
Ciornei, C., Mihalache Gh., 1996, Experiments of integrated control of Geometridae species
in oak forests. IUFRO Meeting, Banska Stiavnica, Siovacia. pp.222-229.
Ciornei, C., Mihalache, Gh., 1999, Apethymus abdominalis (Hym. Tenthredinidae) a new pest
of oak forest of Romania. Methodology in Forest Insect and Disease Survey in Central
Europe, Sion-Chateauneuf, Elvetia. pp. 268-270.
Ciornei, C., Mihalache, Gh., Ghelasa, V., 1999, New pesticides used in forest protection in
Romania. Workshop in Forest Insect and Disease Survey, Pisek, Cehia. pp. 99-109.
Ciornei, C., Popa, N., 2000, Control experiments of the pests Apethymus abdominalis Lep.
(Hym. Tenthredinidae) in oak forests from Romania. in Knizek, M., Forster, B.,
Grodzki, W. (eds.) Methodology of Forest Insect and Disease Survey in Central
Europe, Busteni, Romania, Editura Lux Libris. pp. 17-21.
Ciornei, C., Popa, N., Ciuca L., 2001, The influence of natural limitative factors on the outbreak
of Apethymus abdominalis Lep. (Hym. Tenthredinidae) from oak Heltiu-Romania.
Journal of Forest Science 47, Speciallsue (2), 59-62.
Ciornei, C., Popa, N., Ciuca, L., Rang, C., 2003b, The role of selected soil fauna as predators
of Apethymus abdominalis Lep. (Hymenoptera: Tenthredinidae) in oak forests in the
district Caiuti, Romania. in McManus, M., Liebhold, A.M. (eds.) Proceedings: Ecology,
survey and management of forest insects, Krakow, Poland, September 1-5, 2002,
USDA Forest Service, Northeastern Research Station, General Technical Report NE-
311, pp.121-122.
Ciornei, C., Rang, C., 1991, Experimentari de combatere integrata a speciilor de Tortricidae §i
Geometridae In arboretele de cvercinee. Studii ~i comunicari ~tiintifice. Universitatea
Bacau, pp. 63-69.
Ciornei, C., Rang, C., 2003, Appearance and development of on outbreak of Apethymus
abdominalis Lep. (Hym. Tenthredinidae) in oak forests from Romania. Studii ~i
Cercetari Biologice. Universitatea Bacau, pp. 247-250.
Ciornei, C., Rang, C., Mihalache, Gh., Fratian, AI., 1994b, Experiments of integrated control of
Tortricidae and Geometridae speCies in oak forests. Studii ~i Comunicari. $tiinte
Biologice ~i Ecologice, Bacau, pp. 63-69.
Ciuhrii, M., Mihalache, Gh., Ciornei, C., Voicescu, I., 1999a, Production and use of Romanian
viral produce Inf Ld for limiting population density of Lymantria dispar. Entomologische
Tagung, Basel, Elvetia. pp. 62-64.
Ciuhrii, M., Mihalache, Gh., Ciornei, C., 1999b, Using of Romanian viral preparation Inf Ld to
decrease the density of Lymantria dispar and Euproctis chrysorrhoea. Entomologische
Tagung, Basel, Elvetia. pp. 66-67.
Cirdei, F., Boi~teanu, T., 1969, Contributii la studiul faunei nevertebratelordin tinovul Poiana
Stampei ljud. Suceava). Analele $tiintifice ale Universitatii "AI. I. Cuza" din la~i (serie
noua). Sectiunea II-a Biologie, 15(1), 115-125.

46
Cirdei, F., Nastase, I., Malcoci, E., Bulimar, F. (1968). Contributii la studiul biologiei §i
ecologiei fluturelui alb al plopului (Leucoma salicis L.) pe baza observatiilor facute
asupra plopilor din la§i. Revista padurilor, 83(3), 129-132.
Col~escu, St., 1919, Sporirea Bostrychusului §i vatamarile produse de el in padurile de
ra§inoase ruinate de razboi. Economia forestiera, 1(7-8),213:216.
Constantineanu, I., Constantineanu, R.M., Tomescu, R., 1990, Observatii asupra parazitoizilor
primari ai defoliatorului Lymantria dispar Tn paduri de cvercinee din Oltenia". in
Lucrarile simpozionului: Entomofagii §ii rolul lor in pastrarea echilibrului natural",
Universitatea "AI. I. Cuza" la§ii, pp. 41-47.
Constantineanu, R. M., 1969, Contributii la cunoa§terea hibernarii ichneumonidelor adulte
din arbori cazuti din padurea BTrnova (Jud. la§i). Studii §ii Cercetari de Biologie. Seria
Zoologie, 21(2),183-189.
Constantineanu, R. M., Istrate, G., 1971, Tryphonoidae obtinute prin culturi din daunatorii
molidului (Picea excelsa Link.) din judetul Suceava. Studii §ii comunicari. $tiintele
naturii. Muzeul Judetean Suceava, pp. 227-234.
Costache-Braila, I., 1968, Contributii la cunoa§terea insectei Leucoma salicis L. Revista padurilor,
83(9),486-489.
Cuculeanu, V., Geicu, A., Patra§icoiu, N., 2005, Impactul potential al modificarilor climatice
asupra ecosistemelor forestiere Tn Romania. in Giurgiu, V. (ed.) Padurea §ii modificarile
de mediu. Silvologie, IV A, Editura Academiei Romane, pp. 57-73.
Dimitriu, Sp., 1949, Principalii gandaci de scoarfa ai ulmului. I.C.E.F., Seria a V-a, nr. 14,
Bucure§iti.
Dissescu, G., 1956, Un atac de Agromyza carbonaria Zett. pe Populus marilandica. Revista
padurilor, 61 (1), 59-60.
Dissescu, G., 1959, Cercetari de laborator pentru stabilirea eficacitatii insecticidelor cu baza
de DDT §i HCH asupra omizilor de Porthetria dispar L. Revista padurilor, 2, 91-94.
Dissescu, G., 1960a, Cercetari Tn legatura cu evaluarea cantitativa a hranei la omizile de
PorthetriadisparL. Studii §ii Cercetari I.N.C.E.F., 20, 97-122.
Dissescu, G., 1960b, Cercetari asupra dezvoltarii omizilor de Ocneria monacha L. Studii §ii
Cercetari I.N.C.E.F., 21,5-25.
Dissescu, G, 1960c, Folosirea, Tn lucrarile de prognoza, a depunerilor de oua ale insectei
Euproctis chrysorrhoea. Revista padurilor, 75(7), 432-435.
Dissescu, G., 1961a, Cercetari Tn legatura cu dezvoltarea omizilor de Euproctis chrysorrhoea.
Studii §ii Cercetari I.N.C.E.F. 22 B, 59-67.
Dissescu, G., 1961b, Cercetari Tn legatura cu insecta Thaumatopoea processionea L.
(Cnethocampa processionea). Studii §ii Cercetari I.N.C.E.F., 22 B, 69-90.
Dissescu, G, 1963, Despre necesitatea utilizarii Tn prognoza a unor numere critice diferentiate
pe faze ale Tnmultirii in masa. Revista Padurilor 78(2), 106-109.
Dissescu, G, 1964, Date preliminare asupra fecunditatii cotarului Operophtera brumata L.
Revista Padurilor 79(4),187-190.
Dissescu, G., 1968a, Cercetari asupra fecunditatii la Orgyia antiqua L. Lepidoptera, Lymantriidae.
Buletin de Informare. Silvicultura. Din tehnica actuala romaneasca, 3, 41-44.
Dissescu, G., 1968b, Influenta hranirii §i provenientei asupra unor caracteristici biometrice la
Lymantria dispar L. Revista padurilor, 83(10), 539-541.
Dissescu, G., 1968c, Die Verteilungsweise der Puppen und Eier der Drymonia chaonia Hb.
(Lepidoptera, Notodontidae). Revue Roumaine de Biologie. Serie de Zoologie, 13(5),
315-320.
Dissescu, G., 1969, Problema numarului de varste la omida fluturelui cu coada aurie. Buletin
de Informare. Silvicultura. Din tehnica actuala romaneasca, 12, 126-128.
Dissescu, G., 1970, Corelatii intre fecunditatea medie §i diferite caracteristici biometrice ale
exuviilor pupale femele de Tortrix viridana. Studii §ii Cercetari I.C.S.P.S., 27(2), 459-478.
Dissescu, G., 1971a, Date bioecologice la Drymonia chaonia Hb. Studii §ii Cercetari
I.C.S.P.S., 28, 201-219.
Dissescu, G., 1971 b, Cercetari asupra dezvoltarii daunatorului Lymantria dispar L. pe
salcam. Studii §ii Cercetari I.C.S.P.S., 28, 151-171.

47
Dissescu, G., 1971c, Orgyia antiqua L. - contributii de bioecologie. Studii!?i Cercetari I.C.S.P.S.,
28, 173-200.
Dissescu, G., 1973, Prognoza tortricidului Archips xylosteana. M.E.F.M.C. Recomandari
pentru produc~ie Tn silvicultura rezultate din temele de cercetare Tncheiate cu referate
!?tiin~ifice finale Tn anul 1972, Tn cadrul Institutului de Cercetare, Proiectare !?i
Documentare Silvica. Bucure!?ti, Redaqia revistelor agricole, 112-115.
Dissescu, G., 1975, Cercetari privind influenta hranei asupra dezvoltarii §i numerele critice la
inelar in arboretele diferitelor specii de stajar. Seria a II-a I.CAS., 40 p.
Dissescu, G., 1976, Unele observatii In legatura cu Oenistis quadra J. (Lithosia quadra L.
Lepidoptera, Artiidae). Revista padurilor, 91 (4), 239-241.
Dissescu, G., 1977, Atragerea masculilor de Lymantria dispar L. cu ajutorul feromonului
sintetic. Revista padurilor, 92(3), 152-159.
Dissescu, G., 1978, Experimentari de dezorientare a masculilor de Lymantria dispar L., cu
ajutorul feromonilor sintetici §i al analogiilor lor. Revista padurilor, 93(2-3), 94-99.
Dissescu, G., 1980, Cateva observatii In legatura cu atacurile de Attelabus nitens Scop.
(Coleoptera, Attelabidae). Revista padurilor, 95(5),282-285.
Dissescu, G., 1987, Semiothisa alternaria HB (= Macaria alternaria Hb.) (fam. Geometridae),
un daunator important al salcamului. Revista padurilor, 102(1), 29-30.
Dissescu, G., 1988, Variatia greutatii exuviilor pupale de Tortrix viridana L. §i influenta sa
asupra determinarii indirecte a fecunditafii medii. Revista padurilor, 103(3), 132-137.
Dissescu, G., 1990, Contributii la biologia tortricidului Archips xylosteana. Repartizarea pe
arbori §i marimea pontelor. Analele Banatului. $tiin~ele Naturii, 2, 335-339.
Dissescu, G., 1995, Contributii la caracterizarea dezvoltarii §i modului de hranire ale omizilor
de Archips xylosteana. Revista padurilor, 110(3),29-32.
Dissescu, G., Ceianu, I., 1967, Observatii asupra parazitarii oualor de Lymantria dispar (L.)
de catre Anastatus disparis Ruschka. Revista padurilor, 82(9), 470-475.
Dissescu, G., Ceianu, I., 1968, Cercetari asupra bioecologiei omizii procesionare a stejarului
(Thaumetopoea processionea L.). Centrul de Documentare Tehnica pentru Economia
Forestiera, Bucure!?ti, 120p.
Dissescu, G., Ceianu, 1969, I., Observatii asupra defoliatorului Minucia lunaris Schiff.
(Lepidoptera: Noctuidae). Revista pad uri lor, 84(1),13-17.
Dissescu, G., Cristescu, T., 1970, Problema determinarii indirecte a fecunditatii medii la
Malacosoma neustria. Buletin de Informare. Silvicultura. Din tehnica actuala
romaneasca, 11-12, 191-195.
Dissescu, G., Scutareanu, P., Stanescu, E., Nanu, N., 1967. Cercetari privind stabilirea unor
metode noi de determinare a elementelor de prognoza la cotarii stejarului. Centrul de
Documentare Tehnica pentru Economia Forestiera, Bucure!?ti, 253 p.
Dissescu, G., Trantescu, Gr., Ciornei, C., 1981a, Contributii la depistarea §i prognoza moliei
verzi a stejarului (Tortrix viridana L., fam. Tortricidae) pe cale feromonala. Revista
padurilor, (6), 354-358.
Dissescu, G., Trantescu Gr., Ciornei, C., 1981 b, Procedee noi pentru determinarea densitatii
principalilor defoliatori de prognoza. Tndrumari tehnice pentru silvicultura. Bucure!?ti,
M.E.F.M.C. Departamentul Silviculturii, pp. 302-334.
Dissescu, G., Trantescu Gr., Ciornei, C., 1983, Erorile posibile In depistarea si prognoza
insectei Tortrix viridana In stadiile de pupa si procedeele indicate pentru evitarea lor.
Revista padurilor, 98(2), 77-82.
Dragut, N., 1968, Pyrrhocoris apterus L. un du§man al regenerarii din samanta a teiului.
Revista padurilor, 83(1),27-28.
Drugescu, C., 1972, Principalele insecte daunatoare padurilor din Valea Cernei. Revista
padurilor, 87(10), 472-474.
Drugescu, C., 1975, Observatii asupra fenologiei populatiei de Balaninus glandium Marsh.
Studii !?i Cercetari de Biologie. Seria Biologie animala, 27(4), 317-321.
Dumitrescu, EI., 1971, Noi insecticide eficace in lucrarile de combatere chimica a defoliatorilor
padurii. Buletin de Informare. Silvicultura. Din tehnica actuala romaneasca, 1, 3-7.
Eliescu, Gr., 1932, Omida §i fluturele Lymantria dispar L. CAP.S., Directia tehnica, Biroul
de entomologie !?i Zoologie forestiera, Instruc~iunea nr. 1, 14 p. + 7 pI.

48
Eliescu, Gr., 1937a, Laspeyresia strobilella L. un f/uture vatamator conurilor de molid.
Revista padurilor, 49(5), 556-558.
Eliescu, Gr., 1937b, Lithocolletis populifo/iella Tr., un f/uture vatamator frunzelor de plop.
Revista padurilor, 49(4), 397-401.
Eliescu, Gr., 1937c, Asupra organizarii protectiei padurilor. Revista padurilor, 49(11), 1141-1145.
Eliescu, Gr., 1938a, Instructiuni provizorii pentru combaterea gandacilor Hylobius abietis L.,
Hylobius pice us Deg. §i Hylobius pinastri Gyll. I.C.E.F., Seria a III-a, nr. 2, Monitorul
Oficial, Imprimeria Na~ionala, Bucure~ti, 8 p.
Eliescu, Gr., 1938b, Elementele unei statistici relative la protectia padurii. Revista padurilor,
50(5), 502-505.
Eliescu, Gr., 1939a, Observatiuni privitoare la studiul metodei in protectia padurilor. Analele
I.C.E.F., 5, 137-154.
Eliescu, Gr., 1939b, Contributiuni la cunoa§terea insectelor vatamatoare padurilor din
Romania. Revista padurilor, 51 (6),487-496.
Eliescu, Gr., 1940, Protectia padurilor. Publica~iile Societa~ii "Progresul Silvic", 275 p.
Eliescu, Gr., 1946a, Instructiuni relative la observarea, inregistrarea §i semnalarea fenomenelor
vatamatoare din paduri. I.C.E.F., Seria III - indrumari tehnice, nr. 4, Monitorul Oficial,
Imprimeria Na~ionala, Bucure~ti, 14 p.
Eliescu, Gr., 1946b, Du§manii padurilor. I.C.E.F., Seria a IV-a, nr. 6, Bucure~ti, 16 p.
Eliescu, Gr., 1947, Cum se cer informatiuni referitoare la vatamarile suferite de arbori. I.C.E.F.,
Seria III -indrumari tehnice, nr. 5: Monitorul Oficial, Imprimeria Na~ionala, Bucure~ti, 9 p.
Eliescu, Gr., 1949a, Omida stejarului (Lymantria dispar L.). I.C.E.F., Seria a V-a, nr. 11,6 p.
Eliescu, Gr., 1949b, Inelarul (Melasoma neustria L.). I.C.E.F., Seria a V-a, nr. 12,4 p.
Eliescu, Gr., 1949c, Coropi§nita (Gryllotalpa vulgaris L.). I.C.E.F., Seria a V-a, nr. 21,6 p.
Eliescu, Gr., 1949a, Principalii gandaci de scoarta ai molidului si combaterea lor. I.C.E.F.,
Seria a III-a, 10, 13 p.
Eliescu, Gr., 1953, Prognoza in entomologia forestiera. Revista padurilor, 68(2), 3-6.
Eliescu, Gr., 1957a, Du§manii padurilor. Editura Agro-Silvica de Stat, Bucure~ti, 47 p.
Eliescu, Gr., 1957b, Evolutia entomologiei in U.R.S.S. §i aplicatiile ei in RPR. Revista
padurilor, 71 (11), 703-705.
Eliescu, Gr., 1958, Observatii in legatura cu inmultirea in masa a moliei rasucitoare a
bradului Cacoecia murinana Hb. (Lepidoptera - Tortricidae) in anul 1958. Editura
Academiei R.P.R., Bucure~ti, pp. 211-223.
Eliescu, Gr., 1961, Problema inmultirii in masa a insectelor forestiere. Natura, Seria Biologie,
13(5), 48-56.
Eliescu, Gr., Dimitriu-Mihailescu, Sp., 1942, Experimentari cu hylarsol pentru combaterea
gandacului Hylobius abietis. Analele I.C.E.F., 8,158-164.
Eliescu, Gr., Dissescu, G., 1954a, Observatii in legatura cu paduchele testos al stejarului.
I.C.E.S., Seria 1- Studii ~i Cercetari, 15,459--475.
Eliescu, Gr., Dissescu, G., 1954b, Observatii in legatura cu atacurile de Totrix viridana in
anu11952. I.C.E.F., Seria 1- Studii ~i Cercetari, 15,477-509.
Eliescu, Gr., Dissescu, G., 1954c, Observatii asupra biologiei trombarului ghindei (Curculio
[BalaninusJ glandium Marsh). I.C.E.S., Seria 1- Studii ~i Comunicari, 15: 511-525.
Eliescu, Gr., Dissescu, G., 1955a, Cercetari asupra biologiei inelarului (Malacosoma neustria L.,
Lepid.) in legatura cu prognoza acestui daunator pe baza observatiilor din anul 1953.
Analele I.C.E.S., 16(1),499-525.
Eliescu, Gr., Dissescu, G., 1955b, Experimentari in legatura cu biologia §i combaterea
trombarului ghindei. Revista padurilor, 70(3), 124-127.
Eliescu, Gr., Dissescu, G., 1957, Raportul dintre marimea pupelor femele §i numarul de oua
femele de Porthetria dispar L. Analele I.C.E.S., Seria I, 18,77-93.
Eliescu, Gr., Ene, M., Lango~, G., Parascan, D., 1954b, Stabilirea prognozei atacurilor
citorva insecte. I.C.E.S, Seria III - indrumari tehnice, nr. 63, Editura Agro-Silvica
Bucure~ti, 30 p.
Eliescu, Gr., Ene, M., Radulescu, Th., Negru, $t., 1949, Starea fitosanitara forestiera in anii
1948 §i 1949. B - Bali cauzate de animale. I.C.E.F., Seria II - Manuale, referate,
comunicari, legi, nr. 78, Bucure~ti, pp. 41-45.

49
Eliescu, Gr., Hondru, N., 1960, Observarii asupra perioadei de dezvoltare embrionara a
moliei verzi a stejarului (Tortrix viridana L. - Lepid. Tortricidae). Probleme actuale de
biologie ~i ~tiinte agricole. Editura Academiei RP.R., pp. 55-59.
Eliescu, Gr., Hondru, N., 1963, ContribuW la studiullui Tortrix viridana L., Tortricidae, Lepidoptera).
Revue de Biologie, 8(2),177-193.
Eliescu, Gr., Lango~, G., 1952, Un atac nou la puietii de cer. Revista pc1durilor, 67(4-5), 35-36.
Eliescu, Gr., Lango~, G., Negru, $t., 1953, Insecte xilofage ale stejarului §i daunatorii conurilor
§i semintelor de ra§inoase. I.C.E.S., Seria III - indrumari tehnice, nr. 49, Editura Agro-
Silvica Bucure~ti, 68 p.
Eliescu, Gr., Lango~, G., Goergescu, C.C., 1954a, indrumari pentru protectiC!. ghindei
impotriva daunatorilor animali §i a bolilor criptogamice. I.C.E.F., Seria III - Indrumari
tehnice, nr. 62, Editura Agro-Silvica, Bucure~ti, 32 p.
Eliescu, Gr., Negru, $t., 1955, Cateva observatii cu privire la vatamarea cauzata de Magdalis
armigera Geoffr. (Coleoptere, Curculionidae). Comunicarile Academiei RP.R, 5(1),
89-95.
Eliescu, Gr., Negru, $t., 1956, Magdalis rufa Germ. (Col. Curcul.) un daunatorforestiernou
pentru fauna R.P.R. Revista padurilor, 71 (3), 179.
Eliescu, Gr., Negru, $t., Lango~, G., 1952, Determinatorul ipidelor §i buprestidelordupa felul
vatamarii. I.C.S., Seria III - indrumari tehnice nr. 38, Editura de Stat, 58 p.
Eliescu, Gr., Rusu, Sp., Tudor, I., Covali, R., 1957, Observatiuni 7n legatura cu atacurile
daunatorilor conurilor de molid in anul 1955. Lucrari $tiintifice, Institutul Politehnic
Ora~ul Stalin, Facultatea de Silvicultura, 3,169-185.
Ene, M., 1934, Balaninus Glandium Mrsch. (gandacul ghindei). Revista padurilor, 46(11),
821-825.
Ene, M., 1939, Problema carabu§ilor. Revista padurilor, 51(5),417-426.
Ene, M., 1946, Consideratiuni asupra atacului §i combaterii insectei Cerambyx cerda L.
I.C.E.F., Seria a II-a, nr. 64, Monitorul Oficial, Imprimeria Nationala, Bucure~ti, 11 p.
Ene, M., 1948, Atacuri puternice provocate de omizile fluturelui Tortrix viridana L. Revista
pi3durilor, 63(4),149-151.
Ene, M., 1949, Carabu§ul de mai (Melolontha vulgaris L.). I.C.E.F., Seria a V-a, nr. 15,
Bucure~ti, 8 p.
Ene, M., 1951a, Combaterea insectei Lymantria disparL. Revista padurilor, 66(2), 6-9.
Ene, M., 1951b, Atacuri de insecte la plopul de Canada. I.C.E.F., Seria 1- Studii ~i Cercetari,
12,331-340.
Ene, M., 1951c, Doi daunatori ai semanaturilor in pepiniere. Gospodaria Silvica, 4(6), 16-17.
Ene, M., 1952a, Insectele vatamatoare din solul pepinierelor de molid §i combaterea lor cu
,Analcid Nitroxan". I.C.E.S., Seria 111- indrumari tehnice, nr. 27, 15 p.
Ene, M., 1952b, Combaterea larvelor de carabu§i (Melolonthinae) in pepiniere §i plantarii.
I.C.E.S., Seria III - indrumari tehnice, nr. 36, 40 p.
Ene, M., 1953a, Combaterea insectelor vatamatoare 7n pepinierele de molid din Moldova de
Nord. I.C.E.S., Seria 1- Studii ~i Cercetari, 13,261-286.
Ene, M., 1953b, Relativ la utilizarea sulfurii de carbon §i a nitroxanului 7n combaterea
larvelor de carabu§i. Revista padurilor, 68(3), 38-41.
Ene, M., 1955a, Insectele vatamatoare pepinierelor §i plantatiilor forestiere. I.C.E.S., Seria a
II-a, nr. 7, 108 p.
Ene, M., 1955b, Cercetari asupra biologiei carabu§ului de mai (Melolontha Melolontha L.) 7n
legatura cu prognoza. Analele I.C.E.S., 16(1),527-557
Ene, M., 1956, Doua lacuste daunatoare perdelelorforestiere. Revista padurilor, 71 (2), 112-115.
Ene, M., 1957a, Daunatorii plopilor negri hibrizi. Revista padurilor, 72(5), 304-308.
Ene, M., 1957b, Observatii asupra ocrotirii pasarilor insectivore. Revista padurilor, 72(9),
588-590.
Ene, M., 1958, Observatii asupra aparitiei 7n mas a a atacurilor insectei Ocneria monacha L.
(Lymantria monacha L.). Revista padurilor, 73(5), 284-287.
Ene, M., 1962, Eficacitatea insecticidelor cu baza de HCM §i DDT 7n combaterea
daunatorului Ocneria monacha L. Studii ~i Cercetari I.N.C.E.F., 22 C, 121-130.

50
 Ene, M., 1971, Entomologie forestiera. Editura Ceres. Bucure~ti, 427p.
Ene, M., 1974, Daunatorii molidului In afara arealului natural. in Marcu, Gh. (ed.), Cercetari
privind extinderea culturii molidului in R.S. Romania. Bucure~ti, Editura Ceres,
pp.307-338.
Ene, M., 1979, Determinator pentru daunatorii forestieri dupa vatamari. Editura Ceres,
Bucure~ti.
r Ene, M., Alma~an, H., 1955, Distrugerea oalelor de Lamantria dispar L., de catre entomofagi
In padurea Babadag. Revista padurilor, 70(5), 225-227.
Ene, M., Iliescu, G., 1961, Experimentari de combatere a paduchilor testo§i. Revista
padurilor, 76(10), 614-616.
Ene, M., Lango~, G., 1953, Consideratii asupra actiunii de combatere a omizii Tortrix
viridana L. la Snagov. I.C.E.F., Seria 1- Studii ~i Cercetari, 14,299-335.
Ene, M., Marcu, 0., Tudor, I., 1963, Studiul faunei entomologice din pepinierele ocolului
silvic Bra§ov. Lucrari $tiintifice. Institutul Politehnic Bra~ov, Facultatea de Silvicultura,
6,133-148.
Ene, M., Parascan, D., 1953, Apterona crenulella Brd., daunator forestier. Revista padurilor,
68(2), 19-21.
Ene, M., Tudor, I., 1957, Contributii la cunoa§terea §i combaterea insectei Phymatodes
testaceus L. Revista padurilor, 72(10), 648-656.
Florescu, 1.1., 1921, Inimici §i amici ai Salciilor. Revista padurilor 33(10-12),336-339.
Florutiu, A., Motoi, E., 1959, Omida paroasa a dudului §i combaterea ei. Editura Agro-Silvica,
Bucure~ti, 105p.
Fraklin, A., Raty, L., Ciornei, C., Mihalciuc, V., 1999, Monitoring Ips typographus using logging
and traping data; two complementary approaches._Methodology in Forest Insect and
Disease Survey in Central Europe, Sion-Chateauneuf, Elvetia. pp.108-113.
Fratian, AI., 1954. Omida paroasa a stejarului, du§man periculos al padurilor §i livezilor.
Editura Agro-Silvica, Bucure~ti, 36 p.
Fratian, AI., 1966, Contributii privind mic§orarea pretului de cost allucrarilor de combatere
aviochimica a insectelor defoliatoare. Revista padurilor, 81 (12), 678-683.
Fratian, AI., 1970, Contributii la stabilirea influentei defolierilor provocate de Lymantria dispar
L. asupra productiei arboretelor de quecinee §i la elaborarea masurilor de pre venire a
acestor defolieri. Teza de doctoral. Institutul Politehnic Bra~ov, Facultatea de Silvicultura,
Bra~ov. 262 p.
Fratian, AI., 1973a, Influenta structurii §i varstei arboretelor de cvercinee asupra defolierilor
provocate de Lymantria dispar L. Revista padurilor, 88(9), 488-491.
Fratian, AI., 1973b, Influenta defolierilor produse de insecte asupra productivitatii padurilor.
Editura Ceres. Bucuresti, 197p.
Fratian, AI., 1975, Rationalizarea combaterii chimice a insectelor defoliatoare §i includerea
ei in lupta integrata. Revista padurilor, 90(2), 103-106.
Fratian, AI., 1978, Cercetari privind dinamica populatiilor principalelor insecte defoliatoare la
evercinee, influenta defolierilor asupra cre§terii §i dezvoltarii arboretelor, criterii de
delimitare a zonelor de acumulare. Revista padurilor, 93(2-3), 123.
Fratian, AI., 1979, Cu privire la utilizarea insecticidului selectiv Dimilin. Revista padurilor,
94(6), 360-362.
Fratian, AI., 1982a, DEC IS, tnlocuilor actual al DDT-ului. Revista padurilor, 97(1), 17-21.
Fratian, AI., 1982b, Contributii la stabilirea eficacitatii tratamentelor de combatere a insectelor
daunatoare padurilor. Revista padurilor, 97(6), 326-328.
Fratian, AI., 1984, Contributii la cunoa§terea fenomenului defolierilor provocate de Tortrix viridana
L. tn padurile de cvercinee din Romania. Studii ~i Cercetari I.CAS., 38, 103-138.
Fratian, AI., 1986, Tratamentele chimice selective §i includerea lor Tn combaterea integrata a
defoliatorilor forestieri. Revista padurilor, 101 (3), 148-150.
Fratian, AI., 1991, Tehnologii de combatere simultana a complexelor de defoliatori decalati
fenologic §i de marire a selectivitatii tratamentelor fata de principalele insecte utile.
Revista padurilor, 106(3), 162.

51
Fratian, AI. , Arsenescu, M., Ceianu, I., 1959, fndrumari tehnice pentru depistarea §i prognoza
daunatorilor forestieri. Editura Agro-Silvica, Bucure~ti, 97p.
Fratian, AI., Ciornei, C., Mihalache, Gh., 1995, Tehnologii §i numere critice noi pentru prognoza
defolierilor ce pot fi provocate de principalele insecte defoliatoare: Lymantria dispar,
Operophtera brumata §i Tortrix viridana. Indrurnari tehnice pentru aplicarea in
produc\le a rezultatelor cercetanlor tinalizate in perioada ani\or 1991-1994. Programu\
"Fitopatologie ~i entomologie": prognoza ~i tehnici de combatere a daunatorilor.
Bucure~ti, RAP., I.C.A.S., pp. 1-5.
Fratian, AI., Trantescu, Gr., Pa~covici V., 1976, fmbunatatirea tehnicii de combatere a
insectelor defoliatoare. Seria a II-a I.CAS., 38 p.
Ga/eriu, Th., 1893, Distrugerea nonei (Ca/ugaruJ). Revista padurilor, 8(2-3), 71-72.
Galani, G. (1988). C8fcBlar/ pr/l/ll7d palagel7i1alea unor !ulpini de Bacillus ttwangiensls
Berliner §i Bacillus cereus Fr. et Fr. fata de insectele Lymantria dispar Linne §i
Hyphantria cunea Drury. Studii ~i Cercetari de Biologie. Seria Botanica, 20(6),533-538.
Georgescu, C.C., 1930, Atacul de lacuste din padurile Dobrogei de sud. Revista padurilor,
42(7), 799-809.
Georgescu, C.C., 1931, Gombaterea lacustei Isophya Tn paduri. Revista padurilor, 43(3),
210-220.
Georgescu, G.C., Ene, M., Petrescu, M., $tefanescu, M., Miron, V., 1957, Bolile §i daunatorii
padurilor. Biologie §i combatere. Editura Agro-Silvica de Stat, Bucure~ti, 638 p. + 41 pI.
Georgescu, V. N., 1941 a, Gombaterea unor insecte vatamatoare padurilor prin pratuiri cu
produse arsenicale, din avion sau cu motoare speciale. Viata Forestiera, 9(1-3), 28-30;
9(4-6),96-108.
Georgescu, V.N., 1941b, Problema produselor arsenicale ca insecticide. Stabilitatea §i
toxicitatea lor. Viata Forestiera, 9(7-9), 162-167.
Giurescu, G.C., 1976, Istoria padurii romane§ti din cele mai vechi timpuri pTna astazi. Ed. a
2-a, revazuta ~i adaugita, Editura Ceres, Bucure~ti, 391 p.
Giurgiu, V., 1978, Gonservarea padurilor. Editura Ceres, Bucure~ti, 308 p.
Giurgiu, V., 1982, Padurea §i viitorul. Editura Ceres, Bucure~ti, 407 p.
Giurgiu, V., 1995a, Utilizarea durabila a resurselor forestiere lemnoase. In Giurgiu, V. (ed.)
Protejarea ~i dezvoltarea durabila a padurilor Romaniei. Arta Grafica, Bucure~ti,
pp.149-162.
Giurgiu, V., 1995b, Secetele §i declinul padurilor. In Giurgiu, V. (ed.) Protejarea ~i
dezvoltarea durabila a padurilor Romaniei. Arta Grafica, Bucure~ti, pp. 36-40.
Giurgiu, V., 2004, Gestionarea durabila a padurilor Romaniei. Silvologie, III B, Editura
Academiei Rornane, 320 p.
Grigora~, T., 1920, Observatiuni §i Tnvataminte trase din lucrarile de combatere a insectei
"Bostrichus typographus" executate Tn campania anului 1920 Tn padurile de molid din
regiunea a XI-a silvica Piatra Neamf. Istoric, masuri tehnice si administrative,
conditiuni economice. Revista padurilor, 32(10-12), 334-365.
Grodzki, W., McManus, M., Knizek, M., Meshkova, V., Mihalciuc, V., Novotny, J., Turcani, M.,
Siobodan, Y., 2004, Occurrence of spruce bark beetles in forest stands at different
levels of air pollution stress. Environmental Pollution, 130(1), 73-83.
Grunau, NA, 1899, 0 invasiune de Liparis dispar. Revista padurilor, 13,279-187.
Grunau, PA, 1921, Lupta contra bostrichizilor. Economia forestiera, 3(6-9), 180-191.
Grunau, P.A., 1925, Gurs de Protectia padurilor. $coala Politehnica Bucure~ti.
Grunau, P.A., 1929, Epiblema tedella? Revista paduri/or, 41(4), 257-260.
Grunau, P.A., 1933, 0 calamitate care ne ameninta. Revista padurilor, 45(1), 32-37.
Guguianu, I., 1903, Protectia padurilor de camp contra vatamarilor de catre insecte. Revista
padurilor, 17,342-359.
Guran, I., 1933, Observatiuni asupra atacului Scolytidaelor ulmului. Revista padurilor, 45(3-4),
227-236.
Hance, T., Gambier, V., Ciuca, L., Giornei, C., 2003, Relationship between soil fauna and
Apethymus filiform is outbreak in Romania. Analele I.CAS., 46, 39-48.
Hondru, N., 1968, Gontributii la cunoa§terea faunei de sciaride (Diptera-Nematocera) din
padurile Romaniei. Studii ~i Cercetari de Biologie. Seria Zoologie, 20(1), 17-22.

52
lacob, Tr., 1956, Observatii Tn legatura cu starea fitosanitara §i combaterea omizilor
defoliatoare In padurea Andronache. Revista padurilor, 71(10), 672-674.
lacobescu, N., 1921, Studii entomologice §i botanice Tn padurile atacate de bostrichizi.
Revista padurilor, 33(1-3), 27-65.
lacobescu, N., 1924, Instructiuni pentru combaterea insectelor §i a altor organisme
vatamatoare din padurile de ra§inoase. Cartea Romaneasca, Bucure:;;ti, 255 p.
lacobescu, N., 1925, Curs de Entomologie forestiera. $coala Politehnica Bucure:;;ti.
Iliescu, Gh., 1963, Depistarea §i combaterea insectei Hylobius abietis L. prin metoda
scoar(elor toxice. Revista padurilor, 78(10), 604-605.
lIiescu, Gh., Mihalache, Gh., Balinschi, I., 1963, Combaterea daunatorului Lymantria dispar
L. cu preparate bacteriene. Revista padurilor, 78(4), 231-233.
lIiescu M., 1991, Combaterea integrata a principalilor agenti vatamatori din plantatiile de
plop §i salcie. ICAS Seria a II-a, 82 p.
lonescu, V., 1968, Cercetari asupra subordinului Symphyta (Hymenoptera Phytophaga) Tn
Moldova. Lucrarile Statiunii de Cercetari Biologice, Geologice :;;i Goegrafice "Stejarul",
Pangarati, 1, 335-343.
lonica, I., 1896, Insecte pustiitoare Tn bradeturile Zerne§tilor. Revista padurilor, 10(6-7),
172-179.
Isaia, G., 2005, Brachonyx pineti Payk. and Luperus pinicola Duff., two "new" species
injurious to pines. Bulletin of the Transilvania University of Bra:;;ov, 12 (47), 473-478.
Isaia, G., 2007, Cercetari asupra paduchilor testosi ai acelor pinului silvestru din genul
Leucaspis. In «Padurea :;;i dezvoltarea d~rabila», Universitatea "Transilvania" Bra:;;ov,
pp.177-182.
Istrate, G., 1969, Dendroctonus micans Kug. In padurile din nordul Moldovei. Natura, Seria
Biologie, 21 (5), 70-71.
Istrate, G., Ceianu, I., 1975, Observatii privind atacurile produse de insecte la conurile de
molid Tn padurile din nordul Carpatilor Orientali. Studii :;;i Comunicari. Muzeul de
$tiintele Naturii Bacau, pp. 167-181.
Ivanescu, D., 1972, Din istoria silviculturii romfme§ti. Editura Ceres Bucure:;;ti, 325 p.
Kogan, M., 1998, Integrated pest management: historical perspectives and contemporary
developments. Annual Review of Entomology, 43, 243-270.
Konig, F., 1959, Raspandirea orizontala §i verticala a lepidopterelor din Retezat, Godeanu-
Tarcul §i Pietrii-Petreanul. Studii:;;i Cercetari. $tiinte Agricole, Timi:;;oara, 6(1-2),125-139.
Konig, F., 1969, Cercetari asupra lepidopterelor din Parcul national Retezat. Ocrotirea
Naturii, 13(2), 175-181.
Lango:;;, G., 1953, 0 omida vatamatoare hibrizilor de stejar ro§u. Revista pad uri lor, 68(5),
44-45.
Lango:;;, G., 1954a, Gandacii de frunza §i combaterea lor. I.C.E.S., Seria III - Indrumari
tehnice, nr. 68, 20 p.
Lango:;;, G., 1954b, Metode sovietice de prognoza §i combatere a unor daunatori ai frunzelor
de stejar. Analele Romano-Sovietice, Silvicultura, 8(2), 33-41.
Lacatu:;;u, M., 1968, Date noi asupra unor specii de Braconidae (Hymenoptera) din fauna
Romaniei. Analele Universitatii Bucure:;;ti. Seria $tiintele Naturii. Biologie, 17,97-102.
Lacatu:;;u, M., 1970, Braconide parazite ale insectelor daunatoare arborilor forestieri. Analele
Universitatii Bucure:;;ti, Biologie animala, 19, 15-41.
Lazarescu, C., Mateescu, I., Stanescu, V., 1981, 1nvatamantul forestier. in Chirita, C., Donita,
N., Ivanescu, D., Lupe, I., Milescu, I., Stanescu, V., Vlad, I. (redactori): Padurile Romaniei.
Studiu monografic. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, pp. 530-535.
Luca, E., 1953, 0 experimentare de combatere a larvelor carabu§ului de iunie (Amphimal/us
solstitialis L.). Revista padurilor, 68(11), 44-46.
Lupa:;;tean, D., Dragoi, M., 2006, Aspecte metodologice privind evaluarea eficacitatii alocarii
resurselor In lucrarile de combatere a gandacilor de scoar(a din arborete afectate de
doboraturi de vant. Analele I.C.A.S., 49(1), 133-140.
Lupe, I., 1946, Un atac de Otiorrynchus la pueti de stejar. Revista padurilor, 61(1-4),17-20.

53
Lupu, D., Mihalache, Gh., Ciornei, C., 1999, Aspects concerning phitosanitary state of Romanian
forest during 1998-1999. Methodology in Forest Insect and Disease Survey in Central
Europe, Sion-Chateauneuf, Elvetia. pp. 42-47.
Marcu, 0., 1931, Padurile muntilor Bucegi §i distrugatorii lor. Revista padurilor, 53(1), 16-22.
Marcu, 0., 1957, Contributii la cunoa§terea faunei coleopterelor Transilvaniei. Buletinul Universitatii
Babe~- Bolyai, 1(1-2),527-544.
Marcu, 0., 1960, Raspandirea geografica §i biologia lui Ips sexdentatus Boern in R.PR.
Studia Universitatis Babe~-Bolyai, Cluj, Seria Biologia, 2, 111-117.
Marcu, 0., 1965, Noi procedee pentru stabilirea prognozei insectei Euproctis chrysorrhoea
L. Lucrari ~tiintifice, Institutul Politehnic Bra~ov, Facultatea de Silvicultura, 7, 87-105.
Marcu, 0., 1967, Contributii la cunoa§terea fenologiei insectei Lymantria dispar L. Buletinul
Institutului Politehnic din Bra~ov. Seria B. Economie forestiera. Botanica. Silvicultura,
9,33-38.
Marcu, 0., 1968, Despre prognoza insectei Lymantria dispar L. Revista padurilor, 83(11),
598-600.
Marcu, 0., 1970a, Cercetari ecologice asupra defoliatorului Lymantria dispar L. Teza de
doctorat. Institutul Politehnic Bra~ov, Facutatea de Silvicultura, Bra~ov.
Marcu, 0., 1970b, Die Rolle der Klimafaktoren in Bezug auf die Verbreitung un das
Massenauftreten des Insektes Lymantria dispar L. Buletinul Institutului Politehnic din Bra~ov.
Seria B. Economie forestiera. Silvicultura, 12, 111-116.
Marcu, 0., 1971a, Die Eigewichte von Lymantria dispar L. - eine wichtige Kennziffer fUr die
Prognose. Buletinul Institutului Politehnic din Bra~ov. Seria B. Economie forestiera.
Silvicultura, 13, 111-118.
Marcu, 0., 1971b, Prognoza unor fenofaze ale insectei Lymantria dispar L. §i importanta ei
practica. Revista padurilor, 86(3),121-124.
Marcu, 0., 1972a, Lupta integrata, 0 noua orientare in protectia padurilor. Revista padurilor,
87(5), 244-246.
Marcu, 0., 1972b, Cercetari asupra principalilor paraziti ai insectei Lymantria dispar L. Buletinul
Universitatii din Bra~ov. Seria B. Economie forestiera. Silvicultura, 14, 179-188.
Marcu, 0., 1972c Influenta hranei asupra insectei Lymantria dispar L §i importanta practica
a acesteia. Buletinul Universitatii din Bra~ov. Seria B. Economie forestiera.
Silvicultura, 14, 171-178.
Marcu, 0., 1976, Folosirea specializarii hranei omizilor de Orgyia antiqua L. (Lymantriidae)
in scopul determinarii unor indici de prognoza. Noutati in Economia Forestiera, 18, 91-98.
Marcu, 0., 1977, Determinarea indirecta a fecunditatii - principal indice de prognoza la
insecta Leucoma salicis L. Probleme de Protectia Plantelor, 5(3), 285-288.
Marcu, 0., Pisica, C., 1983, Die wichtigsten Parasiten die an der naturlichen Regelung der
Population en von Hyponomeuta rorella Hb. beteiling sind. Buletinul Universitatii Bra~ov.
Economie forestiera, 25, 23-26.
Marcu, 0., Simon, D., 1991, Contributii la cunoa§terea parazitilor oofagi ai insectei Lymantria
dispar L. in Lucarile sesiunii ~tiintifice: "Padurea Patrimoniu National", Universitatea
din Bra~ov, Facultatea de Silvicultura ~i Exploatari Forestiere, pp. 29-34.
Marcu, 0., Simon, D., 1995, Entomologie forestiera. Editura Ceres, Bucure~ti, 284 p.
Marcu, 0., Simon, D., 2005, Researches upon the insect Cameraria ohridella Desch. & Dimic
(Lepidoptera, Gracillariidae) - a mining moth of the horse chestnut leaves. Buletin of
the Transilvania University of Bra~ov, 12 (47).
Marcu, 0., Simon, D., 2006, Cercetari asupra insectei Cameraria ohridella (Lepidoptera,
Gracillariidae), molia miniera a castanului porcesc (Aesculus hippocastanum). Revista
padurilor, 121(1), 14-20.
Marcu, 0., Simon, D., Isaia, G., 2005a, Contributii la cunoasterea insectei Psyllopsis fraxini
L. (Homoptera, Psyllidae). Lucrarile celei de a 7-a Conferinte Nationale de Protectia
Mediului, prin Biotehnologii ~i a 4-a Conferinta de Ecosanogeneza, 1, 786-790.
Marcu, 0., Simon, D., Isaia, G., 2005b, Entomologie forestiera. indrumar pentru lucrari
practice. Editura Universitatii Transilvania Bra~ov, 172 p.

54
 Marcu 0., Simon, D., Isaia, G., 2007, Cercetari asupra insectei Gracillaria syringella F.
(Gracillariidae, Lepidoptera) §i a vatamarilor produse de aceasta molie pe frunzele de
frasin. Tn «Padurea si dezvoltarea durabila», Universitatea "Transilvania" Bral?ov.
pp.171-176.
Marcu, 0., Tudor, I., 1976, Protectia padurilor. Editura didactica l?i pedagogica, Bucurel?ti, 423 p.
Marcu, 0., Tudor, I., 1978a, Insectes parasites a role destructive sur Ie populations de Lymantria
dispar dans Ie perimetre de la Roumanie. Plant protection (Beograd), 29, 143-144.
Marcu, 0., Tudor, I., 1978b, Contributii la cunoa§terea diperelor parazite 7n pupe de
Malacosoma neustria L. Buletinul Universita\ii Bral?ov. Economie forestiera, 20, 45-48.
Marcu, 0., Tudor, I., 1979, Brachymeria intermedia (Hymenoptera, Chaleididae), parazit al
pupelor de lepidoptere. Buletinul Universitat\ii din Bral?ov. Seria B. Economie
forestiera. Silvicultura, 21, 59-64.
Marinescu, G., 1937: Un atae de Liparis dispar. Revista padurilor, 49: 458-459.
Mihalache, Gh., 1964, Aparitia bolii poliedriee la omizile de Lymantria dispar L. In
suprafetele tratate cu preparat de Bacillus thuringiensis Berliner. Documentare
Curenta. Silvicultura, Exploatari l?i Transporturi Forestiere, 5, 135-136.
Mihalache, Gh., 1965a, Rolul inseetelor parazite si pradatoare dupa combaterea lui Lymantria
dispar L. cu preparate bacteriene. Documentare curenta. Silvicultura, Exploatari l?i
Transporturi Forestiere, 1,8-10.
Mihalache, Gh., 1965b, Experimentari de combatere a daunatorului Lymantria dispar cu
preparate bacteriene. Documentare curenta. Silvicultura, Exploatari l?i Transporturi
Forestiere, 3, 66-67.
Mihalache, Gh., 1967a, Folosirea protozoarelor 7n eombaterea biologiea a daunatorilor forestieri.
Documentare Curenta. Silvicultura, Exploatari l?i Transporturi Forestiere, 2, 45-48.
Mihalache, Gh., 1967b, Unele aspecte privind producerea, identificarea §i standardizarea
virusurilor entomopatogene. Documentare Curenta. Silvicultura, Exploatari l?i
Transporturi Forestiere, 5, 142-145.
Mihalache, Gh. (1968). Realizari §i perspective in eombaterea microbiologica a daunatorului
Lymantria dispar L. Buletin de Informare. Silvicultura. Din tehnica actuala romElneaSCa,
11, 193-197.
Mihalache, Gh., 1985, Tehnologii de combatere integrata a daunatorilor padurii pe zone
ecologice. Revista padurilor, 100(2), 105.
Mihalache, Gh., 1999, Cercetari privind combaterea cu preparate virale a defolioatorilor din
padurile de stejar. Revista padurilor, 114(2), 53.
Mihalache, Gh., 2000, Masuri silvotehnice in eadrul combaterii integrate in cvercinee
infestate cu insecte defoliatoare. Revista padurilor, 115(1), 46.
Mihalache, Gh., Arsenescu, M., Pirvescu, D., Simionescu, A., 1974b, Experimentari de
combatere a daunatorilor forestieri cu preparate bacteriene §i tratamente combinate.
Studii l?i Cercetari. Silvicultura I.C.A.S., 31,137-145.
Mihalache, Gh., Arsenescu, M., Zamfirescu, I. 1971, Cercetari privind combaterea tortricidelor
cu insecticide §i biopreparate administrate cu aparatura actionata de la sol. Revista
padurilor, 86(7): 357-360.
Mihalache, Gh., Balinschi, I., 1964, Cercetari pentru stabilirea remanentei preparatelor
entomopatogene. Documentare Curenta. Silvicultura, Exploatari l?i Transporturi Forestiere,
2,62-63.
Mihalache, Gh., Balinschi, I., Dobrica, V., 1964, Noi contributii in problema combaterii
daunatorilor forestieri cu preparate bacteriene. Revista padurilor, 79(6), 287-290.
Mihalache, Gh., Ciornei, C., 1992, Realizari §i perspective in protflctia biologica §i integrata
a padurilor din Romania. Ecologia l?i ProteC\ia Mediului Inconjurator in Republica
Moldova, Chil?inau, $tiin\a, pp. 220-224.
Mihalache, Gh., Ciornei, C., Tomescu, R., 1994, The role of parasite and predatory insects
in the limiting of the outbreaks of Lymantria dispar. 3-rd Meeting of EPRS / 10BC,
Warszawa, Polonia. pp. 157-170.
Mihalache, Gh., Ciornei, C., Voicescu, I., Netoiu, C., 1995, Rolullimitativ al factorilor biotici
de mortalitate a defoliatorilor forestie~i 7n vederea dinamicii zonei de combatere.

55

l
 indrumari tehnice pentru aplicarea in productie a rezultatelor cercetarilor finalizate in
perioada anilor 1991-1994. Programul "Fitopatologie ~i entomologie": prognoza ~i
tehnici de combatere a daunatorilor. Bucure~ti, RAP., I.CAS., pp. 16-23.
Mihalache, Gh., Ciornei, C., 1997, Some aspects concerning the efficacy of the bacterial
preparation Dipel BL in the control of forest defoliators in Romania. Workshop in
Forest Insect and Disease Survey, Pisek, Cehia, pp. 54-62.
Mihalache, Gh., Ciornei, C., Lupu, D., 1999, New contributions to the problem of integrated
control of forest defoliators in Romania. Methodology in Forest Insect and Disease
Survey in Central Europe, Sion-Chateauneuf, Elvetia. pp. 136-143.
Mihalache, Gh., Coca, C., 1964, Combaterea daunatorului Acronicta aceris L. cu preparate
entomopatogene. Documentare Curenta. Silvicultura, Exploatari ~i Transporturi Forestiere,
6,158-159.
Mihalache, Gh., Ene, M., 1966, Folosirea preparatelor entomopatogene In combaterea
daunatorului Lymantria dispar L. In arboretele de stejar. Revista padurilor, 81 (4), 236-239.
Mihalache, Gh., Ene, M., Nitescu, C., Simionescu, A., 1983, Realizari §i perspective In
protectia biologica a padurilor. in Catrina, I. (ed.), Dezvoltarea cercetarii ~tiintifice din
silvicultura. 50 de ani de la crearea Institutului de Cercetari ~i Amenajari Silvice.
Bucure~ti, Redactia de propaganda tehnica agricola, pp. 127-132.
Mihalache, Gh., Fratian, AI., Scutareanu, P., Ciornei, C., 1981 a, Scheme de combatere
integrata a principalilor defoliatori ai arboretelor de foioase. Indrumari tehnice pentru
silvicultura. Bucure~ti, M.E.F.M.C. Departamentul Silviculturii, pp. 361-378.
Mihalache, Gh., lIiescu, Gh., Balinschi, I., 1963, Experimentarea In laborator a unor preparate
bacteriene pentru combaterea omizilor defoliatoare. Revista pad uri lor, 78(3), 157-161.
Mihalache, Gh., Mihalciuc. V., Ciornei, C., 1997, Phytosanitary state of Romanian forests.
Aspects concerning the survey and prognosis of forest pests. Workshop on Forest
Insect and Disease Survey, Pisek, Cehia, pp. 86-93.
Mihalache, Gh., Pa~covici, V., Ciornei, C., 1981b, Metode biologice de combatere a defoliatorilor
Tortrix viridana, Lymantria dispar §i Geometridae sp. cu biopreparate. Indrumari tehnice
pentru silvicultura. Bucure~ti, M.E.F.M.C. Departamentul Silviculturii, pp. 33~339.
Mihalache, Gh., Pirvescu, D., 1977a, Epizootiile virotice In padurile infestate de defoliatorul
Lymantria disparL. Revista padurilor, 92(3),146-152.
Mihalache, Gh., Pirvescu, D., 1977b, Caracteristicile manifestarii epizootiilor virotice ale
daunatorului Lymantria dispar In arboretele de cvercinee §i de salclm. Revista padurilor,
92(4),216-222.
Mihalache, Gh., Pirvescu, D., 1980, Microorganismele In combaterea biologica a daunatorilor
forestieri. Editura Ceres, Bucure~ti, 270 p.
Mihalache, Gh., Pirvescu, D., Simionescu A., 1974a, Experimentarea preparatului bacterian
Dipelln combaterea un or daunatori forestieri. Revista padurilor, 80(3),134-138.
Mihalache, Gh., Simionescu, A., 1987, Folosirea amestecurilor de biopreparate cu insecticide
selective si biodegradabile In cadrul combaterii integrale a defoliatorilor stejarului.
Revista padurilor, 102(3), 146-151.
Mihalache, Gh., A. Simionescu, Pirvescu, D. (1981c). Cercetari privind sursele de material
biologic necesar realizarii preparatelor virale entomologice. Revista padurilor, 96(1),
20-26.
Mihalache, Gh., Simionescu, A., Pirvescu, D., 1981d, Tehnologii de producere a preparatelor
virale entomo-patogene folosite In combaterea biologica a daunatorilor forestieri.
Revista padurilor, 96(3),186-191.
Mihalache, Gh., Teodorescu, I., Pirvescu, D., Tudor C., 1977, Insectele parazite §i pradatoare
oofage ale defoliatorului Lymantria dispar ca factor biotic limitativ §i de raspandire a
epizootiilor virotice. Revista padurilor, 92(2), 93-99.
Mihalache, Gh., Vladescu, D., Vladuleasa, A., 1992, Experimentari de combatere biologica a
defoliatorilor forestieri cu preparatul bacterian Dipel- BL. Revista padurilor, 107(3), 34-38.
Mihalache, Gh., Wagner, I., 1964, Contributii la cunoa§terea caracteristicilor parazitarii
oualor de Lymantria dispar L. de catre parazitul Anastatus disparis Ruschka. Revista
padurilor, 79(2), 78-82.

56
Mihalciuc, V., 1978, Starea fitosanitara a padurilor de molid din nordul Moldovei ca urmare a
rupturilor §i dobor§aturilor de zapada din 16-18 aprilie 1977. Revista padurilor, 93(5),
226-230.
Mihalciuc, V., 1981, Cercetari privind predispozitia materialului lemnos la infestarea cu
Trypodendron lineatum. Revista padurilor, 96(4), 263-266.
Mihalciuc, V., 1983, Contributii la cunoasterea biologiei insectei Trypodendron lineatum Oliv.,
care produce vatamari rasinoaselor In Bucovina. Masuri de prevenire si combatere.
Teza de doctorat. Universitatea "Transilvania" Bra~ov, Facultatea de Silvicultura ~i
Exploatari Forestiere, Bra~ov.
Mihalciuc, V., 1988, Unele cosideratii cu privire la zborul scolitidului Trypodendron lineatum
Oliv. A IV-a Conferinta Nationala de Entomologie, Cluj-Napoca, 29-31 mai 1986,
pp.343-350.
Mihalciuc, V., 1989, Cercetari privind efectul atractantilor feromonali specifici gandacului de
scoarta Ips typographus L., asupra scolitidului Trypodendron lineatum Oliv. Revista
padurilor, 104(3), 143-147.
Mihalciuc, V., Barti~, M., Navrotchi, V., 1991, Eficacitatea capturarii gandacului mic de scoarta
al molidului Pityogenes chalcographus L. la cursele amorsate cu feromon sintetic
agregativ. Revista padurilor, 106(2), 83-86.
Mihalciuc, V., Bujila, M., 1998, Regarding the outbreak of Zeiraphera rufmitrana H.S. on
silver fir in Romania. In McManus, M.L., Liebhold, AM. (eds.) Population Dynamics,
Impacts, and Integrated Management of Forest Defoliating Insects, Banska Stiavnica,
Slovak Republic, August 18-23, 1996, USDA Forest Service, Northeastern Research
Station. pp. 47-52.
Mihalciuc, V., Ceianu, I., 1989, Eficacitatea capturarii scolitidului Trypodendron lineatum Oliv.
cu ajutorul curselor prevazute cu feromon sintetic agregativ. Revista padurilor, 104(4),
192-196.
Mihalciuc, V., Cuco~, V., Cristoloveanu, Gh., Cira, S., 1995, Utilizarea feromonilor sintetici in
depistarea, prognoza ~i combaterea daunatorilor din arboretele de ra~inoase din
Romania. Bucovina forestiera, 3(1), 33-43.
Mihalciuc, V., Danci, A., Olenici, N., Vladuleasa, A, 2001, Sanitary state of resinous stands
from Romania and the protection measures applied in the 1990-2000 period. In
Knizek, M., Forster, B., Grodzki, W. (eds.) Fourth Workshop of the IUFRO WP
7.03.10: Methodology of Forest Insect and Disease Survey in Central Europe, Praha,
Czech Republic. J. For. Sci., 47 Special Issue, 2,136-138.
Mihalciuc, V., Lazarescu, G., 1982, Cu privire la iernarea scolitidului Trypodendron lineatum
Oliv. In padurile din Bucovina. Revista padurilor, 97(1),21-25.
Mihalciuc, V., Mircioiu, L., Mihalciuc, A., 2000, Tmbunatatirea sistemului de depistare §i control
al defoliatorului Lymantria monacha L. Bucovina forestiera, 8(1), 3-14.
Mihalciuc, V., Nemteanu, P., 1996, Controlul populatiilor defoliatorului Lymantria monacha L. In
raza Directiei Silvice Bra§ov folosind procedeul curselor feromonale. Revista padurilor,
111 (4), 32-34.
Mihalciuc, V., Oprean, I., Chira, F., Chira D., 2003, Possibilities of using the pheromone
traps to control the silver fir bark beetles. Abstract. Analele I.CAS., 46(1),400.
Mihalciuc, V., Simionescu, A, 1989, Consideratii cu privire la evolutia populatiilor defoliatorilor
Lymantria monacha L. In cuprinsul tarii, In perioada anilor 1974-1986. Revista
padurilor, 104(1), 31-33.
Mihalciuc, V., Simionescu, A, Mircioiu L., 1998, Referiri la starea sanitara a arboretelor de
ra§inoase din judetele Covasna, Harghita, Mure§ §i Bistrita-Nasaud calamitate de
vant §i zapada In 5 noiembrie 1995. Revista de Silvicultura a Sud-Estului
Transilvaniei, 2, 35-37.
Mihalciuc, V., Simionescu, A., Mircioiu L., 1999, Sanitary state of coniferous stands calamited
by wind and snow on 5/6 November 1995 in Eastern Carpathians from Romania. In
Knizek, M., Forster, B., Grodzki, W. (eds.) The second Workshop of the IUFRO WP
7.03.10 April, 20-23 1999, Methodology of Forest Insect and Disease Survey in
Central Europe, Sion- Chateauneuf, Switzerland, April 20-23,1999, pp. 238-241.

57
Ministerul Agriculturii, Industriei, Comertului l?i Domeniilor, 1894, Insecte d{wnatoare
padurilor. Imprimeria Statului, Bucurel?ti, 117 p.
Ministerul Agriculturii, Industriei, Comertului l?i Domeniilor, 1894, Instructiuni privitoare la
insecte daunatoare padurilor. Imprimeria Statului, Bucurel?ti, 65 p.
Ministerul Gospodariei Silvice, 1951: Instructiuni pentru semnalarea §i Inregistrarea operativa
a ivirii §i propagarii daunatorilor padurii pe teritoriul ocolului silvic §i regionalei silvice.
Editura de Stat, Bucurel?ti, 19 p.
Ministerul Economiei Forestiere, 1961, Lymantria monacha §i combaterea ei In Carpatii
Orientali. Editura Agro-Silvica, Bucurel?ti, 212 p.
Motal?, C., 1935, Aviatia §i insectele vatamatoare. Revista l?tiintifica V. Adamachi, 21(2-3),
122-123.
Morge, G., Nanu, N., 1981, Earomyia impossibile Morge und Earomyia grusia Morge (Diptera:
Lonchaeidae), Schaedlinge der Tannenzapfen und -sam en (Abies alba Mill.) in
Rumaenien. Beitrage zur Entomologie, Berlin, 31 (1), 17-25.
Nanu, N., 1969, Contributii la cunoa§terea viespilor de gale (Cynipidae) ale stejarului din
Padurea Verde (Timi§oara). Revista padurilor, 84(6), 285-288.
Nanu, N., 1971, Contributii la cunoa§terea daunatorilor duglasului (Pseudotsuga menziesii
Franco) In Romania. Revista padurilor, 86(12), 616-620.
Nanu, N., 1973, Contributii la cunoa§terea biologiei, ecologiei §i morfologiei daunatorului
Gilleteella cooleyi Gill. (Adelgidae, Homoptera). Studii l?i Cercetari I.C.P.D.S., 29, 55-74.
Nanu, N., 1975, Contributii la cunoa§terea daunatorului Dioryctria mutatella Fuchs. Revista
padurilor, 90(3), 150-152.
Nanu, N, 1976, Contributii la cunoa§terea insectelordin genul Megastimus Dalm daunatoare
semintelor de rasinoase (duglas, molid, brad). Revista Padurilor 91 (2), 115-117.
Nanu, N., 1978, Insecte daunatoare in fructificatia bradului (Abies alba Mill.) din Romania.
Teza de doctorat. Sectia Silvicultura, Academia de ~tiinte Agricole l?i Silvice,
Bucurel?ti. 183 p.
Nanu, N., 1980a, Resseliella piceae Seitner (Diptera, Cecidomyiidae) daunator al semintelor
de brad. Buletin Informativ al ASAS ,10,147-158.
Nanu, N., 1980b, Biologia §i combaterea principalelor insecte daunatoare fructificatiei
ra§inoaselor (Du, Mo, Br). Seria a II-a I.CAS., 46 p.
Nanu, N., 1980c, Daunatorii coacazului negru (Ribes nigrum L.) §i masuri de combatere.
Revista padurilor, 95(2),101-103.
Nanu, N., 1989, Cercetari privind biologia, depistarea, prevenirea §i combaterea defoliatorului
Pristiphora sp. In plantatiile de molid. Revista padurilor, 104(2), 108.
Nanu, N., Konig, F., 1969, Contributii la cunoa§terea faunei lepidopterologice din Padurea
Verde (Timi§oara). Revista padurilor, 84(1),20-23.
Nanu, N., Lacatul?u, M., Tudor, C. (1980). Insectele daunatoare In fructificatia ra§inoaselor §i
du§manii lor naturali. Revista padurilor, 95(5), 287-290.
Nanu, N., Stanescu, D., 1990, Pristiphora saxesenii Htg., defoliator nou semnalat In
plantatiile tinere de molid (Pice a abies L.) din vestul tarii. Analele Banatului. ~tiintele
Naturii, 2, 322-327.
Nastase, Gh., 1964, Contributii la cunoa§terea biologiei insectei Tischeria complanella Hb.
(Molia miniera a frunzelor de stejar). Revista padurilor, 79(6), 325-326.
Nastase, I. (1973). Contributii la studiul biologiei §i ecologiei fluturelui cu abdomen auriu, pe
baza un or observatii efectuate In Moldova. Revista padurilor, 88(7), 384-386.
Nastase, I., 1974a, Rezistenta la foame a omizilor de Leucoma salicis L. Revista padurilor,
89(3),138-139.
Nastase, I., 1974b, Influenta temepraturii asupra dezvoltarii insectei Euproctis chrysorrhoea
L. in perioada repausului vegetativ. Revista padurilor, 89(2), 100.
Neaq;u, P., 1968, Cercetari asupra Itonidelor (Diptera-Nematocera) din Republica Socialista
Romania. Analele Universitatii Bucurel?ti. Seria ~tiintele Naturii. Biologie, 17, 93-95.
Negru, ~t., 1949a, Sfredelitorul tulpinilor de salcie (Cossus cossus L.). I.C.E.F., Seria a V-a,
nr. 16, Bucurel?ti, 8 p.
Negru, ~t., 1949b, Sfredelitorul ramurilor, Zeuzera pyrina Latr. I.C.E.F., Seria a V-a, nr. 17,
Bucurel?ti, 6 p.

58
Negru, $t., 1949c, Molia verde a stejarului (Tortrix viridana L.). I.C.E.F., Seria a V-a, nr. 18,
Bucure~ti, 8 p.
Negru, $t., 1949d, Cariul mic al scoarfei de frasin. I.C.E.F., Seria a V-a, nr. 19, Bucure~ti, 8 p.
Negru, $t., 1951, Croitorul ramurilor plop. Revista padurilor, 66(6), 7-9.
Negru, $t., 1956, Omida procesionara a stejarului. Revista padurilor, lemnului ~i hartiei,
66(9),6-9.
Negru, $t., 1957, Contributii la biologia viespii de lemn Tremex magus F. (Hym. Siricidae).
Buletin $tiintific, Academia RP.R, Sectia de Biologie ~i $tiinte Agricole (Seria Zoologie),
9(2),211-225.
Negru, $t., 1958, Contributiune la recunoa§terea ipidelor de ra§inoase din Sinaia §i imprejurimi.
Analele Universitatii "C.1. Parhon" Bucure~ti, Seria $tiintelor Naturii, 18, 105-126.
Negru, $t., 1959a, Semasia rufimitrana H.S. (Lepidoptera, Tortricidae), un nou daunator
forestier in R.PR. Comunicarile Academiei RP.R., 9(1),23-29.
Negru, $t., 1959b, Mesocoelopus niger Mull. (Coleoptera, Anobiidae), un daunator forestier
nou pentru fauna R.PR. Comunicarile Academiei RP.R, 9(2), 139-146.
Negru, $t., 1960, Ernopocerus caucasicus (Lind.) (Coleoptera, Scolytidae), element nou
pentru fauna R.PR. Comunicarile Academiei RP.R., 10(1), 33-37.
Negru, $t., 1966, Les scolytoides (Coleoptera, scolytoidea) de la collection scientifique du
Musee Brukenthal - Sibiu. Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa",
6,397-405.
Negru, $t., 1967, Coleoptera - Scolytidae du Delta du Danube (Contribution a la connaissance
de la faune coleopterologique du Delta du Danube). Travaux du Museum d'Histoire
Naturelle "Grigore Antipa", 7, 313-316.
Negru, $t., 1968, Insectes nuisibles du fusain d'Europe (Euonymus europaea L.). Revue
Roumaine de Biologie. Serie de Zoologie, 13(5),331-336.
Negru, $t., 1969, Les scolytoides (Coleoptera, Scolytoidae) de la collection scientifique du
Musee "Grigore Antipa". Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 9,
453-459.
Negru, $t., 1971, Scolitidi (Coleoptera, Scolytidae) della zona del futuro bacino
d'accumulazione "Portile de Fier". Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore
Antipa", 11, 175-189.
Negru $t., Ceianu I., 1957, Contributiune la recunoa§terea lui Ips duplicatus Sahib. (Coleoptera,
Ipidae) §i a vatamarii produse. Analele Universitatii "C.1. Parhon", Bucure~ti, Seria
$tiintelor Naturii, 13, 157-160.
Negru $t., Ceianu I., Parascan D., 1957, Cateva observatii cu privire la vatamarea produsa
de Pityokteines vorontzovi Jacob (Coleoptera, Ipidae). Analele Universitatii "C.1.
Parhon", Bucure~ti, Seria $tiintelor Naturii, 14, 161-169.
Negru, $t., Florescu, I., 1961, Date privind vatamarea produsa la conurile de brad de Evetria
margarotana H.S. (Lepidoptera, Olethreutidae). Comunicarile Academiei RP.R., 11 (4),
437-445.
Negru $t., Pirvescu D., 1957, Daunatori noi la chiparosul de baM (Taxodium distichum Rich.).
Revista padurilor, 71 (1), 18-23.
Netoiu, C., 1993a, Cercetari privind biologia, etologia §i vatamarile provocate de mofia
, miniera a salcamului Parectopa robiniella Clemens 1863. in Lucrarile sesiunii anuale
de comunicari ~tiintifice I.CAS., Bra~ov, pp. 323-328.
Netoiu, C., 1993b, Molia miniera a frunzelor de salcam - Parectopa robiniella in Romania;
biologie, etologie §i vatamari produse. Sesiunea jubiliara a Universitatii "Transilvania"
din Bra~ov, Bra~ov, pp. 341-348.
Netoiu, C., 1994, Cercetari privind bioecologia moliei miniere a salcamului Parectopa
robiniella (Gracillaridae). Bucovina forestiera, 2(1), 90-101.
Netoiu, C., 1998a, Impactul insectelor defofiatoare asupra ecosistemelor forestiere. Studii ~i
Comunicari. $tiintele Naturii. Muzeul Olteniei Craiova, pp. 123-124.
Netoiu, C., 1998b, Cercetari asupra evolutiei proceselor fiziologice de baza sub influenta
defolierilor, la stejarul pedunculat §i garnita. Teza de doctorat. Academia de $tiinte
Agricole ~i Silvice "Gheorghe lonescu Sise~ti", Sectia Silvicultura.

59
Netoiu, C., 2000, Assessing losses in diameter, height, and volume growth of defoliated
, poplar trees Lymantria dispar L. using dendrochronological investigations. in Knizek,
M., Forster, B., Grodzki, W. (eds.) IUFRO Working Party 7.03.10 Workshop on "
Methodology of Forest Insect and Disease Survey in Central Europe", Busteni,
Romania, Editura Lux Libris, Bra~ov, pp. 92-99.
Netoiu, C., 2001a, Impactul defolierilor de Lymantria dispar asupra arboretelor de plop si
salcie, Analele I.CAS., 44, 60-67.
Netoiu, C. 2001 b, Cercetari privind perfectionarea tehnologiilor de combatere a daunatorilor
forestieri din padurile de foioase. Revista padurilor, 116(3),35-37.
Netoiu, C., 2002a, Evolutia infestarilor cu Lymantria dispar In padurile de plop §i salcie din
Lunca Dunarii supuse inundatiilor de primavara. Analele Universitatii Craiova,
Facultatea de Horticultura, 7, 277-283.
Netoiu, C., 2002b, Dinamica nutritiei omizilor de Tortrix viridana In relatie cu fenologia
arborilor de cvercinee. Revista de Silvicultura ~i Cinegetica, 15-16, 65-69.
Netoiu, C., 2003, 0 noua molie miniera la salcamul din Romania - Phyllonorycter robiniella
Clemens 1859 (Lepidoptera: Gracillariidae). Studii ~i Comunicari. $tiintele Naturii. Muzeul
Olteniei Craiova, 19,154-156.
Netoiu, C., 2005a, Cercetari privind influenta defolierilor timpurii asupra fructificatiei stejarilor.
Analele I.CAS., 48(1),135-150.
Netoiu, C., 2005b, Principalii daunatori seminofagi ai cvercineelor §i masuri de control al
acestora. Studii ~i Comunicari, $tiintele Naturii. Muzeul Olteniei Craiova, 21, 133-140.
Netoiu, C., Bercea, I., 2000, The evolution of infestation with Lymantria dispar in some oak
, forests in Oltenia region. in Knizek, M., Forster, B., Grodzki, W. (eds.) IUFRO Working
Party 7.03.10 Workshop on " Methodology of Forest Insect and Disease Survey in
Central Europe", Bu~teni, Editura Lux Libris, Bra~ov, pp. 137-138.
Netoiu, C., Chimi~liu, C., 2004, Rezultate preliminare privind infestarea cu diverse specii de
scarabeide a suprafetelor preluate din sectorul agricol 7n vederea lmpaduririi, din sudul
Olteniei. Studii ~i Comunicari. $tiintele Naturii. Muzeul Olteniei Craiova, 20,177-184.
Netoiu, C., Corneanu, G., Corneanu, M., 1997, Researches regarding influence of defoliator
insects over some physiological process in quercinee. ESNA XXVII-th Annual
Meeting, Ghent, Belgium, pp. 83-84.
Netoiu, C., Corneanu, M., Corneanu, G., Hanescu, V., Smarandache, C., 1999, The effect of
some defoliator insects on physiological processes in Quercineae. Acta Botanici
Bucurestiensis. Universitatea din Bucure~ti, 28, 337-348.
Netoiu, C., Ilie, A.L., Ilie, L., 2004, Contributia speciei Passer domesticus L. la diminuarea
populatiilor moliei miniere a castanului porcesc (Cameraria ohridella Desch & Dim.
Lepidoptera). Studii ~i Comunicari. $tiintele Naturii. Muzeul Olteniei Craiova, 20, 298-300.
Netoiu, C., Mihalache, Gh., Enescu, P., 2003, The effects of flood on Lymantria dispar eggs
viability. Analele I.CAS., 46, 411-412.
Netoiu, C., Sararu, A., 2001, The favorability of oak forest stands from Oltenia region for
outbreaks of Lymantria dispar. Acta Horti Botanici Bucurestiensis, Universitatea din
Bucure~ti, 29, 383-389.
Netoiu, C., Tomescu, R., 2006, Moliile miniere ale salcamului (Parectopa robiniella Clemens-
1863 §i Phyllonorycter robiniella Clemens -1859, Lepidoptera, Gracillariidae). Analele
I.C.A.S., 49,119-131.
Netoiu, C., Vi~oiu, D., 1996, Cercetari privind biologia trombarului frunzelorde frasin Stereonychus
fraxini. Studii ~i Comunicari. $tiintele Naturii. Muzeul Olteniei Craiova, 61-63.
Newsom, L.D., 1980, The next rung up the integrated pest management ladder. Bull.
Entomol. Soc. Am. 26, 369-374.
Nicolau, Gh., 1892, Nonna sau bombicele calugar (Psilura monacha). Revista padurilor, 6,
84-89; 148-156; 184-195.
Nitescu, C., Simionescu, A., Vladescu, D., Vladuleasa, A., 1992, Starea fitosanitara a
padurilor §i culturilor forestiere din Romania In perioada 1976-1985. Editura Inter-
Media. Bucure~ti, 309 p.
Nobuo, E., Netoiu, C., 2000, Main insect pests observed on broad-leaved trees in southern
plain of Romania. Forest Pests (in Japan) No. 579, 49(6), 96-105.

60
Olenici, N., 1990, Contributii la cunoa§terea daunatorilor fructificatiei laricelui european
(Larix decidua Mill.) In Romania. Revista padurilor, 105(3-4), 160-165.
Olenici, N., 1994, Observatii privind unele aspecte de biologie a daunatorului Retinia perangustana
Snellen. Analele Universitatii "$tefan cel Mare" Suceava. Sectia Silvicultura, 1, 29-33.
Olenici, N., 1997, Relationship between development of Larix decidua seed cones and the
time of colonization by insects. in Battisti, A., Turgeon, F.J. The 5th Cone and Seed
Insects Working Party Conference (IUFRO S7.03-01), September 1996, Monte Bondone,
Italy, Padova, Institute of Agricultural Entomology, University of Padova, pp. 157-172.
Olenici, N., 1998, Cercetari privind insectele daunatoare fructificatiei laricelui din Romania -
biologie §i combatere. Teza de doctorat. Universitatea "Transilvania" Bra!,>ov, Facultatea
de Silvicultura !,>i Exploatari Forestiere, Bras!,>ov. 238 p.
Olenici, N., Ichim, V., Ichim, I., 1992, Cydia conicolana Heyl., daunator al conurilor de pin
negru (Pinus nigra Am.) In Romania. Revista padurilor, 107(2), 13-16.
Olenici, N., Olenici, V., Roques, A., 2000a, Sumele de temperaturi la care se produce zborul
unor insecte ce se dezvolta In conurile de larice european (Larix decidua Mill.). Bul.
Inf. Soc. Lepid. Rom. 11(1--4), 195-201.
Olenici, N., Olenici, V., 2002a, Utilizarea atractanfilor sintetici pentru monitorizarea populatiilor
de Hylobius abietis L. Revista padurilor, 117(4), 11-23.
Olenici, N., Olenici, V., 2002b, Protejarea puietilor de ra§inoase Impotriva atacului de Hylobius
abietis prin Imbaiere In Supersect 10EC §i Nu-Film 17. Bucovina forestiera, 10(1-2),
25-32.
Olenici, N., Olenici, V., 2003a, Preferinta gandacilor de Hylobius abietis pentru diferite specii
de ra§inoase utilizate ca sursa de hrana. Revista pad uri lor, 118(2),25-34.
Olenici, N., Olenici, V., 2003b, Dinamica sezoniera a vatamarilor §i a capturilor de Hylobius
abietis (L.) In primii doi ani dupa exploatare. Revista padurilor, 118(4), 12-22.
Olenici, N., Olenici, V., 2003c, Diferentierea masurilor de protectie a culturilor de ra§inoase
Impotriva atacului de Hylobius abietis In functie de gradul de risc. Revista pad uri lor,
118(6), 6-9.
Olenici, N., Olenici, V., 2004, Protejarea puietilor de ra§inoase Impotriva atacului de
Hylobius abietis L. prin utilizarea capcanelor amorsate cu atractanti sintetici. Revista
pi3durilor, 119(4), 18-23.
Olenici, N., Olenici, V., 2005, Pristiphora abietina (Christ) (Hymenoptera, Tenthredinidae) -
un daunator important al molidului din afara arealului natural de vegetatie. Revista
padurilor, 120(1),3-13.
Olenici, N., Olenici, V., Duduman, M.L., 2006, Influenta vegetatiei erbacee asupra atacului
de Hylobius abietis (L.). Revista padurilor, 121 (2), 20-26.
Papadopol, V., 1959, Observatii asupra biologiei §i atacului croitorului mic al plopului (Saperda
populnea L.). Revista Padurilor, 74(9), 545-546.
Parascan, D., 1954, Cateva Ipidae daunatoare padurilor de molid din ocolul silvic Breaza,
Directia Regionala Silvica Suceava. Revista pi3durilor, 69(11), 524-525.
Pa!,>covici, V., 1961a, Contributii la problema combaterii biologice In paduri cu ajutorul fumicilor.
Initierea unor cercetari pe masivul paduros Poieni-Ia§i. Revista padurilor, 76(5), 295-299.
Pa!,>covici, V., 1961b, Combaterea biologica cu ajutorul fumicilor din genul Formica L. §i
necesitatea utilizarii ei In RPR. Editura Agro-silvica, Bucure!,>ti, 66 p.
Pa!,>covici, VD., 1962, Contributii la problema bioecologiei gandacilor de scoar(a (Scolytidae)
In legatura cu uscarea ulmului. Revista padurilor, 77(5), 301-304.
Pa!,>covici, V., $tefan, M., Nanu, N., Dragomir, N., 1963, Contributii asupra biologiei §i combaterii
insectelor de scoar(a (Ipidae) In legatura cu uscarea ulmului. Studii !,>i Cercetari
I.N.C.E.F., 23 B, 153-175.
Pa!,>covici, V., 1971, Cercetari privind actiunea entomopreparatului Bacillus thuringiensis
Berliner asupra fumicilor de padure din grupa Formica rufa L. (Hym. Formicidae) In
cadrul metodelor de combatere biologica §i integrata a daunatorilor forestieri. Revista
padurilor, 86(11), 561-564.
Pa!,>covici, V., 1973, Clostera (Pygera) anastomosis L., un defoliator periculos al monoculturilor
de plop cu vegetatie slabita. Revista padurilor, 88(6), 308-311.

61
Pal,lcovici, V., 1975, Aparitia a doi daunatori periculo§i In rachitariile din Judetul la§i:
Phytobia cambii Hend. §i Aphrophora salicina Goeze. Revista pBdurilor, 90(1), 40-42.
Pal,lcovici, V., Ceianu, I., 1969, Daunatorii teiului §i rolullor In procesul de uscare a acestuia.
Buletin de Informare. Silvicultura. Din tehnica actuala romaneasca, 9, 178-182.
Pal,lcovici, V., Simionescu, A., 1968, Cercetari privind furnicile de pBdure din R.S. Romania
l,li folosirea lor In combaterea daunatorilor forestieri. Studii l,li Cercetari I.N.C.E.F.,
26(1),207-233.
Pal,lcovici, V., Simionescu, A., Podariu, M., Pentiuc, V., Caraman, V., 1967, Cercetari privind
furnicile de padure din R.S. Romania. Revista padurilor, 82(7), 353-357.
Pal,lcovschi, S., 1945a, Contributiuni la biologia fluturelui Lymantria dispar L. ICEF, Seria 11-
Referate, comunicari, Nr. 58, 26 p.
Pal,lcovschi, S., 1945b, I. Observatiuni asupra gandacilor de scoarra (Ipidae). II. Cotarii de iarna.
I.C.E.F., Seria a II-a, nr. 59-60. Monitorul Oficial, Imprimeria centrala, Bucurel,lti, 23 p.
Parvulescu, Gr., 1910, 0 insecta care ataca pinul. Revista padurilor, 24(4), 218-219.
Parvulescu, Gr., 1919, Ravagiile lui Tomicus typographus In padurile de moliff din judo
Neamt. Revista padurilor, 31(1-12), 163-168.
Petcu, I.P., Nastase, I., 1974, Aplicafii experimentale cu preparatul bacterian Dipel In combaterea
defoliatorului Leucoma salicis L. (Lepidoptera). Revista padurilor, 89(5), 246-248.
Plrvescu, D., 1973a, Combaterea insectei Drymonia ruficornis Hufn., prin folosirea de preparate
bacteriene pe baza de Bacillus thuringiensis Berliner In amestec cu insecticide.
Revista pBdurilor, 88(7), 381-384.
Plrvescu, D., 1973b, Experimentari cu preparate bacteriene In combaterea insectei Drymonia
ruficornis Hufn. Revista padurilor, 88(10),557-561.
Plrvescu, D., 1979, Trichogramma embryophagum Htg. (Hym. Trichogrammatidae) parazit
oofag al defoliatorului Drymonia ruficornis Hufn. Revista pBdurilor, 94(5), 289-292.
Plirvescu, D., Visan, D., 1967, Contributii la cunoa§terea vatamarilor produse de Lymantria
dispar L. In arboretele de salcam. Revista padurilor, 82(12), 634-639.
Popa, N., 2006, Aspecte morfologice ale adultilor speciei Apethymus filiformis (Kluger 1818)
(Hymenoptera: Tenthredinidae). Analele I.CAS., 49(1),141-148.
Popa, N., Ciuca, L., Ciornei, C., 2003, Spectrul speciilor de Carabidae din fauna de sol cu
posibil impact asupra populatiilor de Apethymus abdominalis Lep. (Hymenoptera:
Tenthredinidae) In paduri de cvercinee din oeolul silvic Caiuti. Sesiunea $tiintifica
"Padurea l,li Viitorul", Bral,lov, Universitatea "Transilvania" Bral,lov, Facultatea de
Silvicultura l,li Exploatari Forestiere, pp. 173-180.
Popescu, C.I., 1907, Aparitia bostrichizilor In padurile de pe domeniul coroanei Borca In
primavara anului 1907. Revista padurilor, 21,357-363.
Popescu, C.I., Ivanescu, D., 1981, Cercetarea §tiintifica forestiera. in Chirita C., Donita N.,
Ivanescu D., Lupe I., Milescu I., Stanescu V., Vlad I. (redactori): PBdurile Romaniei.
Studiu monografic. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, pp. 535-541.
Popescu-Basarab, St., 1951, Atacullarvei carabu§ului de mai §i aprecieri asupra combaterii
acesteia. Revista padurilor, 66(8), 6-7.
Popescu, T, 1960, Trypodendron lineatum Oliv., un daunator periculos allemnului rotund de
ra§inoase In conditiile fitoC/imatice din nordul Carpatilor Rasariteni. Revista padurilor,
75(1), 45-46.
Popescu, T., 1971, in legatura cu eficienta tehnico-economica a lucrarilor de combatere a
insectei Tortrix viridana L. Revista padurilor, 86(4), 184-188.
Popescu, T., 1980a, Unele aspecte privind dezvoltarea fluturelui alb al plopului Stilpnotia
(Leucoma) salicis L. Revista pBdurilor, 95(6), 358-365.
Popescu, T., 1980b, Fluturele alb al plopului Stilpnotia (Leucoma) salicis L. Biologie l,li
combatere. Editura Ceres, Bucurel,lti, 262 p.
Popov, Th., 1923, Combaterea insectelor vatamatoare In Ocolul silvic Joseni din judetul
Ciuc In campania anului 1921. Revista pBdurilor, 35(1-12), 821-853.
Precup, AI., 1908, Tomicus (Bostrichus) typographus In padurile noastre. Revista pBdurilor,
22,11-21.

62
Precupetu, A., 1959, Noi contributii la studiul familiei Pamphilidae §i familiei Cephidae
(Hymenoptera, Tentredinoidae) din R.P. Romana. Comunicarile Academiei RP.R,
9(2), 129-137.
Precupetu, A., 1961, Noi contributii la studiul familiei Pamphilidae §i familiei Cephidae
(Hymenoptera, Symphita) din R.P. R. Comunicarile Academiei RP.R., 11 (4),447-454.
Precupetu, A., Negru, $t., 1961, Contribution to the knowledge of the wood wasps
(Hymenoptera, Siricidae) of the Roumanian People's Republic fauna. Revue de
Biologie, 6(1), 81-89.
Proorocu, M., 1998, 0 metoda modema de capturare a daunatorului puietilor de ra§inoase
Hylobius abietis L., (Coleoptera, Curculionidae). Revista padurilor, 113(3-4),56-59.
Proorocu, M., Oprean, L., 2000, Noi aspecte privind lucrarile experimentale de combatere a
trombarului puietilor de molid Hylobius abietis L. Revista padurilor, 115(3),24-27.
Purcel, V., 1955, Combaterea aviochimica a omizilor in padurea Livadia. Revista padurilor,
70(7), 353-361.
Rabb, R.L., 1962, Integration of biological and chemical control: manipulation of the
environment. Bull. Entomol. Soc. Am. 8(4), 193-196.
Rang, C., Ciornei, C., 1991, Observatii asupra corelatiilor dintre procentul de ocupare a
scorburilor arlificiale de catre pasari §i dinamica gradatiilor populatiei de Torlrix viridana
in padurea Icoana din colinele Tutovei. Studii ~i Comunicari $tiintifice, Universitatea
Bacau, pp. 57-62.
Rang, C., Ciornei, C., Mihalache, Gh., 1995, Experimentari de utilizare a pasarilor
insectivore in protectia integrata a unor paduri de cvercinee din Moldova in cursul
anului 1994. Ecologia ~i Protectia Ecosistemelor. Bacau, pp. 108-112.
Rang, C., Ciornei, C., Ciuca, L., 2002, Evaluarea comunitatilor de animale cu impact asupra
defoliatorilor din unele arborete de foioase din Podi§ul Central Moldovenesc. Studii ~i
Comunicari. Complexul Muzeal de $tiintele Naturii "Ion Borcea" Bacau, 18,209-218.
Rang, C., Olenici, N., Turcanu, C., Negura, A., Zaharia, L., 2004, Evaluarea comunitatilor de
pasari §i a impactului posibil al acestora asupra defoliatorilor §i xilofagilor din padurile
de ra§inoase din Bazinul Domelor. Studii ~i Comunicari. Complexul Muzeal de
$tiintele Naturii "Ion Borcea" Bacau, 19, 184-198.
Raty, L., Ciornei, C., Mihalciuc, V., 1997, Spatio-temporal geostatistical analyisis for Ips
typographus monitoring catches in two Romanian forest districts. Tn Gregoire, J.C.,
Liebhold, A.M., Stephen, F.M., Day, K.R., Salom, S.M. (eda.) Integrating Cultural Tactics
into the Management of Bark Beetle and Reforestation Pests, Vallombrosa, Italy,
September 1-3, 1996, USDA Forest Service, Northeastern Forest Experiment
Station, pp. 191-203.
Radoi, D., 1971: Daunatorii plopului. Editura Agrosilvica, Bucure~ti.
Radoi, D., Ceianu, I., 1971, Experimentari de combatere a daunatorilor Paranthrene tabaniformis
Rott. §i Cryptorrhynchus lapathi L. cu ajutorul unor insecticide organo-fosforice.
Revista pad uri lor, 86(9), 488-489.
Radoi, D., Mihalache, Gh., 1960, Contributii la cunoa§terea biologiei insectei Saperda
populnea L. Revista padurilor, 75(3),176-180.
Radulescu,T., 1950: Combaterea trombarului scoartei puietilor de molid - Hylobius abietis L.
Buletinul Silviculturii ~i Industriei Lemnului, 3(4), 9-10.
Radulescu, T., 1952: 0 noua insecta periculoasa pentru paduri: Hyphantria Cunea Drury.
Revista padurilor, 67(4-5), 32-34.
Rogojanu, V., Spirchez, Z., 1962, Cryptorrhynchus lapathi L., un daunator al rachitariilor.
Revista Padurilor, 77(3),172-174.
Sabau, V., Luchian, FI., Milescu, I., Constantinescu, N., 1981, Politica forestiera actuala. Tn
Chi rita C., Donita N., Ivanescu D., Lupe I., Milescu I., Stanescu V., Vlad I. (redactori):
Padurile Romaniei. Studiu monografic. Editura Academiei Republicii Socialiste
Romania, pp. 547-558.
Savescu, A., 1955: 0 noua specie de paduchi testo§i, paduchele virgula al plopului
(Lepidosaphes populi Savescu n. sp.) (Coccoidea, Diaspididae). Buletinul $tiintific al
Academiei RP.R, Seqia $tiinte Biologice, 7(4), 915-925.

63
Scutareanu, P., 1962, Studiul entomofaunei pe tip uri de padure, baza combaterii
daunatorilor prin masuri cuiturale. Revista padurilor, 77(6), 360-365.
Scutareanu, P., 1974, Cercetari de bioecologie §i combatere a daunatorului Tischeria
complanella Hb. (mafia miniera a frunzelor de stejar). Studii ~i Cercetari. Silvicultura.
I.CAS., 32, 39-73.
Scutareanu, P., 1979, Scheme provizoriide combatere integrata a principalelor specii de
cotarii (Geometridae) In ecosistemele forestiere. Revista padurilor, 94(2), 85-90.
Scutareanu, P., 1980a, Combaterea integrata a moliei miniere a frunzelorde stejar Tischeria
eckebladella Bjk. (= complanella HB.). Revista padurilor, 95(1),29-32.
Scutareanu, P., 1980b, Influenta cafitatii hranei asupra dezvoitarii omizilor de Euproctis
chrysorrhoea L. In ecosistemele forestiere din nord-vestul Romaniei. Revista padurilor,
95(3),154-157.
Scutareanu, P., 1984, Prin combaterea integrata la reconstructia ecologica a ecosistemelor
forestiere din zonele de lnmultire In masa a defoliatorilor. Revista padurilor, 99(4),
193-195.
Scutareanu, P., 1987, Protectia padurilor In conceptie ecosistemica §i combaterea integrata
In ecosistemele forestiere. Revista padurilor, 102(3), 152-154.
Scutareanu, P., Andreica, G. (1986). Evolutia unor populatii de Geometridae §i Euproctis
chrysorrhoea L. In raport cu schemele de combatere integrata aplicate In ecosistemele
forestiere din nord-vestul tarii. Revista padurilor, 101 (1), 31-34.
Scutareanu, P., Dissescu, G., Patra~coiu, M., Trantescu, Gr., Ciornei, C., 1984, Rolul factorilor
vatamatori In diminuarea fructificatiei la stejar, gorun, stejar brumariu §i garnita.
Posibifitatile de lupta Impotriva lor. Revista padurilor, 99(1), 22-29.
Scutareanu, P., Modorean D., 1988, Date prefiminare privind rezistenta individuala a stejarului
pedunculat la atacul defofiatorului Euproctis chrysorrhoea L. Revista padurilor, 103(4),
201-206.
Scutareanu, P., Nanu, N., Konig, F., 1990, Noctuidae specifice ecosistemelor forestiere de
foioase din Transilvania §i Banat. Analele Banatului. $tiintele Naturii, 2, 340-345.
Scutareanu, P., Nanu, N., Modoran, D., Ciornei, C., Bira, M., 1988, Depistarea §i combaterea
integrata a noctuidelor In stejarete, gurunete §i §Ieauri. Studiul relatiilor planta gazda -
daunator (Euproctis chrysorrhoea L.) In vederea stabifirii rezistentei stejarului la
defofieri. Seria a II-a I.CAS., 63 p.
Silverstein, R.M., Rodin, J.O., Wood, D.L., 1966, Sex attractants in frass produced by male
Ips confusus in ponderosa pine. Science, 154,509-510.
Simionescu, A., 1966, Prognoza principalelor insecte defoliatoare pe anul 1966. Revista
padurilor, 81 (9), 503-506.
Simionescu, A., 1967a, Tn legatura cu zborul gandacilor de scoarta Ips typographus L. §i Ips
amitinus Eichh., din 1965, in bazinul superior al Vaii Moldova. Revista padurilor,
82(5), 255-259.
Simionescu, A., 1967b, Tnmultirea gandacilor de scoarta Ips typographus L. §i Ips amitinus Eichh.
In 1965 §i 1966, in nordul Carpatilor Orientali. Revista padurilor, 82(9), 466-470.
Simionescu, A., 1968, Durata de dezvoitare a unei generatii de Ips typographus L. §i Ips
amitinus Eichh. In bazinul Vaii Moldova (anii 1965-1966). Revista padurilor, 83(1),22-26.
Simionescu, A., 1971, Starea fitosanitara a cuiturilor forestiere §i a padurilor In 1970-1971.
Revista padurilor 86(10),519-522.
Simionescu, A., 1973, Contributii la cunoa§terea, prevenirea §i combaterea gandacilor de
scoarta Ips typographus L. §i Ips amitinus Eichh. In unele arborete de mofid afectate
de doboraturi de vant. Teza de doctorat. Facultatea de Silvicultura ~i Exploatari
Forestiere, Universitatea din Bra~ov, 333 p.
Simionescu, A., 1975, Cercetari cu privire la atacul produs de insecta Dendroctonus micans
Kug. In molidi§uri. Revista padurilor, 90(4), 237-240.
Simionescu, A., 1976a, Cercetari cu privire la stabilirea duratei de dezvoitare a unei generatii a
daunatorului Dendroctonus micans Kug. In Romania. Revista padurilor, 91 (1), 42-45.
Simionescu, A., 1976b, Combaterea principalilor gandaci de scoarta ai molidului. Editura
Ceres, Bucure~ti, 282 p.

64
Simionescu, A., 1977, Cercetari cu privire la ecologia zborului gandacilor de scoarta ai
molidului. Studii ~i comunicari de ocrotirea naturii. Suceava, 4, 55-67.
Simionescu, A., 1978, Observatii cu privire la zborul g{mdacilor de scoarta ai molidului in
anul 1976, comparativ cu anul 1975 Tn R.S. Romania. Anuarul Muzeului Judetean
Suceava. $tiintele naturii, 5, 81-85.
Simionescu, A., 1980, Cercetari asupra fenologiei zborului gandacilor de scoarta ai molidului
Tn anu11977. Anuarul Muzeului Judetean Suceava, 4, 95-116.
Simionescu, A., 1981, Consideratii asupra combaterilor chimice §i biologice Impotriva insectelor
defoliatoare ale stejarului Tn anii 1979 §i 1980. Revista padurilor, 96(3), 178-185.
Simionescu, A., 1985, Rezultate §i perspective In folosirea feromonilor pentru prevenirea §i
combaterea gandacului de scoarta al molidului, Ips typographus L. Revista padurilor,
100(1), 33-37 ~i 100(2),81-84.
Simionescu, A., 1987a, Unele observatii cu privire la infestarile produse In padurile de fag
de trombarul Orchestes (Rhynchaenus) fagi L. Revista padurilor, 102(2),81-84.
Simionescu, A., 1987b, Protectia ra§inoaselor Impotriva daunatorilor de tulpina. Editura Ceres.
Bucuresti, 398 p.
Simionescu, A., 1988, Consideratii privind starea fitosanitara a padurilor In anii 1985-1986.
Revista padurilor, 103(1), 35-43.
Simionescu, A., 1989, Observatii cu privire la starea fitosanitara a padurilor pe perioada
1987/1988. Revista padurilor, 104(3), 134-142.
Simionescu, A., 1991, Aspecte cu privire la starea de sanatate a padurilor din Romania, Tn
anii 1988 §i 1989. Revista padurilor, 106(1),13-20.
Simionescu, A., 1997, Starea de sanatate a padurilor din Romania In anii 1995 ~i 1996.
Revista padurilor, (I) 112(4), 57-62; (II) 113(1), 26-31.
Simionescu, A., 1999, Evolutia daunatorilor din padurile Romaniei, In anii 1997 §i 1998. Revista
padurilor, (I) 114(5),13-20; (II) 114(6),13-19.
Simionescu, A., 2000, Evolutia starii de sanatate a padurilor din Romania In ultima jumatate
de secol. Revista padurilor, (1)115(5),21-28; (II) 115(6), 25-31.
Simionescu, A., Arsenescu, M., Fratian, AI., lIiescu, Gh., Popescu, T., 1962, Aplicabilitatea
prognozei Inmultirii In masa a principalelor insecte daunatoare padurilor pe anu11962.
Revista padurilor, 77(12), 726-730.
Simionescu, A., Arsenescu, M., Fratian, AI., Iliescu, Gh., Popescu, T., 1963, Consideratii
asupra prognozei Inmultirii principalilor defoliatori ai padurilor pe anul 1963. Revista
padurilor, 78(11), 655-658.
Simionescu, A., Arsenescu, M., Fratian, AI., lIiescu, Gh., Popescu, T., 1966, Eficacitatea stropirilor
ultrafine in combaterea unor insecte defoliatoare. Revista padurilor, 81 (3), 136-140.
Simionescu, A., Arsenescu, M., Popescu,T., 1967, Consideratii asupra prognozei Inmultirii
principalelor insecte defoliatoare In anul 1967. Revista padurilor, 82(11), 578-581.
Simionescu, A., Daia, M., Litescu, M., Vladescu, D., Vladuleasa, A., 2002a, Aspecte privind
starea de sanatate a padurilor din Romania In anul 2001. Revista padurilor, (I) 117(6),
6-13, (II) 118(1),27-34.
Simionescu, A., Daia, M., Mihalciuc, V., Chira, D., Litescu, M., Vladuleasa, A., Petre~, C.,
Gal, L., 2002b, Evolutia daunatorilor forestieri In anii 1998-2001 Tn padurile de
ra§inoase din zona Covasna - Harghita - Mure§ - Bistrita calamitate in 1995 §i 1998.
Revista padurilor, 117(4), 1-10.
Simionescu, A., Dissescu, G., $tefanescu, M., Ceianu, I., Arsenescu, M., Petrescu, M.,
Popescu, T., Ene, M., Savu, D., Dumitrescu, EI., Radoi, D., (1971). Daunatorii
padurilor - cunoastere, pre venire, combatere. Editura Ceres. Bucuresti, 520 p.
Simionescu, A., Fratian, AI., 1963, Aspecte In legatura cu prevenirea §i combaterea unor
daunatori ai speciilor repede crescatoare. Revista padurilor, 78(6), 348-351.
Simionescu, A., Mihalciuc, V., Chira, D., 1998a, Dezvoltarea In anul1997 a daunatorilorde tulpina
la ra§inoasele calamitate In 1995 din zona Covasna-Ciuc-Mure§-Bistrita. Revista
padurilor, 113(3-4), 48-55.
Simionescu, A., Mihalciuc, V., Gliga, A., Csaba, P., Cira, S., Pandele, D., 1997, Contributii
asupra eficientei metodelor de prevedere §i combatere a gandacilor de scoarta la

65
 ra§inoasele din Carpatii Orientali, calamitate in 5/6 noiembrie 1995 de doboraturile de
vant. Revista padurilor, 112(3), 32-37.
Simionescu, A., Mihalciuc, V., Lupu, D., Vladuleasa, A., Badea, Ov., Fulicea, Tr., 2001,
Starea de sanatate a padurilor din Romania in intervaluI1986-2000. Editura Mu~atinii
Suceava, 1000 p.
Simionescu, A., Negura, A., Cuco~, V., 1998, fnmultirea, prevenirea §i combaterea
gandacilor de scoarta ai ra§inoaselor in anii 1993-1996 din nordul Carpatilor
Orientali. Revista pad uri lor, 113(2), 15-27.
Simionescu, A., Negura, A., Cuco~, V., 1999, Contributii la prevenirea §i combaterea ipidelor
in ra§inoasele din nord-estul Carpatilor Orientali (Suceava - NeamtJ in anul 1997.
Revista padurilor, 114( 1), 35-41.
Simionescu, A., $tefanescu, M., 1969, Consideratii asupra starii fitosanitare a padurilor in
anuI1968-1969. Revista padurilor, 84(9), 461-464.
Simionescu, A., $tefanescu M., 1974, Starea fotosanitara a padurilor din Romania in anul
1973. Revista padurilor, 89(1),25-31.
Simionescu, A., $tefanescu M., 1979, Starea fitosanitara a padurilor in anul 1977-1978.
Revista padurilor, 94(3), 172-178.
Simionescu, A., $tefanescu, M., 1981, Starea fitosanitara a padurilor in anii 1978-1979 §i
1979-1980. Revista padurilor, 96(4), 253-262.
Simionescu, A., $tefanescu, M., 1986, Consideratii asupra starii fitosanitare a padurilor pe
anii 1980-1985. Revista padurilor, 101(1),24-30; 101(2), 82-86.
Simon, D., Marcu, 0., Isaia, G., 2001, Contributii privind biologia paduchelui testos
Nuculaspis abietis (Schrank). Revista padurilor, 116(6),6-7.
Smith, R.F., 1962, Integration of biological and chemical control. Bull. Entomol. Soc. Am.
8(4),188-189.
Smith, R.F., 1962, Principles of integrated pest control. Proc. North. Central Branch.
Entomol. Soc. Am. 17.7 p.
Smith, R.F., Hagen, K.S., 1959, Integrated control programs in the future of biological
control. Journal of Economic Entomology, 52, 1106-1108.
Spirchez, Z., 1954: Un nou daunator al speciei Larix europea L. Revista padurilor, 69(7),
333-334.
Spirchez Z., 1956, Caliroa limancina Retz - viespea neagra a cire§ului in perdelele de
protectie de la Ceanul Mare - Turda. Revista padurilor, 61 (5),314-317.
Stanescu, EI., 1962, Contributii la cunoa§terea biologiei §i combaterii insectei Choristoneura
murinana Hb. (Cacoecia murinana Hb.). Editura Agro-Silvica, Bucure~ti, 76 p.
Stanescu, EI., lezer, Tr., Dumitrescu, P., 1960, Cacoecia murinana Hb. un daunator rar al
padurilor de brad. Revista padurilor, 12, 753-756
Stanescu, EI., Stanescu, V., 1961, Consideratii ecologice in legatura cu aparitia daunatorului
Cacoecia murinana Hb., in bradetele din tara noastra. Revista padurilor, 76(6), 328-332.
Stanescu, E., 1973, Prevenirea si combaterea insectelor daunatoare laricelui. M.E.F.M.C.
Recomandari pentru productie in silvicultura. (Valorificarea rezultatelor la temele de
cercetare incheiate cu referate ~tiintifice finale in anul 1971, in cadrul Institutului de
Cercetari, Studii ~i Proiectari Silvice). Bucure~ti, Redactia revistelor agricole, pp. 78-84.
Stern, V.M., Smith, R.F., van den Bosch, R., Hagen, K.S., 1959, The integrated control
concept. Hilgardia, 29, 81-101.
Stoenescu, C., 1960, Unele observatii asupra biologiei fluturelui cu coada aurie (Euproctis
chrysorroea) in padurile Regiunii Autonome Maghiare. Revista padurilor, 75(4),221-224.
Stoenescu, C., 1962, Noi procedee tehnice in combaterea daunatorului Hylobius abietis L.
Revista padurilor, 77(6), 357-360.
$tefan, M., 1960, Aplicarea substantelor fumigene in lupta contra daunatorilor plantelor.
Revista padurilor, 75(6), 363-365.
$tefan, M., 1961, Experimentari de combatere pe cale chimica a Ipidae-Ior ulmului. Revista
padurilor, 76(1), 43-46.
$tefanescu, M., 1957a, Un periculos du§man al padurilor: Lymantria dispar L. Revista
padurilor, 71(1), 27-28.

66
$tefanescu, M., 1957b, Combaterea omizilor defoliatoare prin procedeul cetii in padurea
Ciolpani. Revista padurilor, 71 (3), 162-164.
$tefanescu, M., Ni~escu, C., Simionescu, A., lIiescu, Gh., 1980, Starea fitosanitara a padurilor
§i cu/turilor forestiere din R.S. Romania in perioada 1965-1975. Editura Ceres.
Bucure~ti, 526 p.
$tefanescu, M., Simionescu, A., 1975, Starea fitosanitara a padurilor din Romania in anii
1974 §i 1975. Revista padurilor, 90(4), 240-244.
Taut, I., 2001, Perfectionarea metodelor de combatere a daunatorilor din rachitarii prin
utilizarea de noi pesticide. Revista padurilor, 116(3),38-39.
Teodorescu, I., Simionescu, A. 1983, Efectul tratamentelor chimice asupra defoliatorului
Lymantria dispar §i a parazitilor sai oofagi. Revista padurilor, 98(3), 141-146.
Teodorescu, I., Simionescu, A., Ciornei, C., 1990, Cauzele §i solutiile de remediere a
dezechilibrului sistemului gazda-parazitoid, Lymantria dispar - Scelionidae oofage. In
Lucrarile simpozionului "Entomofagii ~i rolul lor in pastrarea echilibrului natural",
Universitatea "AI. I. Cuza", la~i, pp. 49-54.
Tomescu, R., 1993, Cercetari privind combaterea biologica a defoliatorilor cvercineelor.
Teza de doctoral. Universitatea "Transilvania" Bra~ov, Facultatea de Silvicultura ~i
Exploatari Forestiere, Bra~ov. 286 p.
Tomescu, R., Netoiu, C., 2007, Insecte defoliatoare cu potential ridicat de vatamare pentru
fagetele din Romania. The Biennial International Symposium "Forest and Sustainable
Development", Universitatea Bra~ov, 27-28 octombrie 2006, pp. 189-194.
Trantescu, G., Virbanescu, M., Popescu, 1.1., 1971, Contributii la cunoa§terea biologiei §i
combaterii daunatorilor fructificatiei salcamului Etiella zinchenella Tr. Studii ~i
Cercetari I.C.S.P.S., 28, 221-250.
Tudor, I., 1968, Entomologie forestiera. Editura didactica ~i pedagogica, Bucure~ti, 351 p.
Tudor, I., Marcu, 0., Pu~cariu, R., 1968a, Vatamarile produse de Evetria buoliana Schiff. in
raza ocolului Media§. Revista padurilor, 83(10), 535-539.
Tudor, I., Marcu, 0., Pu~cariu, R., 1968b, Evetria buoliana Schiff. un important daunator al
pinului silvestru. Buletinul Institutului Politehnic din Bra~ov. Seria B. Economie
forestiera. Botanica. Silvicultura, 10,77-86.
Tudor, I., Marcu, 0., 1969, Cercetari privind insectele daunatoare conurilor de molid. Buletinul
Institutului Politehnic din Bra~ov. Seria B. Economie forestiera. Botanica. Silvicultura,
11, 229-233.
Tudor, I., Marcu, 0., 1971, Cateva specii de paraziti ai omizilor §i pupelor de Malacosoma
neustria L. Buletinul Institutului Politehnic din Bra~ov. Seria B. Economie forestiera.
Silvicultura, 13, 101-110.
Tudor, I., Marcu, 0., 1974, Contributii la cunoa§terea insectei Hyponomeuta rorella Hb. §i a
du§manilor sai naturali. Buletinul Universitatii din Bra~ov. Seria B. Economie forestiera.
Silvicultura, 16, 91-96.
Tudor, I., Marcu, 0., 1977a, Contributii la cunoa§terea ichneumonidelor in pupele de Tortrix
viridana. Buletinul Universitatii din Bra~ov. Seria B. Economie forestiera. Silvicultura,
19,55-60.
Tudor, I., Marcu, 0., 1977b, Posibilitati de protejare a entomofagilor daunatorilor forestieri.
Probleme de Protectia Plantelor, 5(3), 304-308.
Teicu, A., 1959, Atac de Cion us fraxini Oeg. in Padurea Verde - Timi§oara. Revista padurilor
74(11),669.
van den Bosch, R., Stern, V.M., 1962, The integration of chemical and biological control of
arthropod pests. Annual Review of Entomology, 7, 367-386.
Vals, S., 2001, Metode integrate de combatere a defoliatorilor specifici ecosistemelor
forestiere din Oobrogea. Revista padurilor, 116(3),39-40.
Vals, S., 2003, The evolution of usefully entomophauna in the forest of Oobrogea, treated
with Oipel 8 I and Oimilin SC 48 against Lymantria dispar L. Analele I.CAS., 46(1),
413-416.
Vasiliu, Vv., Reiff, Fr., 1939, Atac de Lecanidae in plantatiile de salcim. Revista padurilor,
70(9), 723-724.

67
Vava, I., 1960, Folosirea microorganismelor la combaterea daunatorilor padurii In Uniunea
Sovietica. Revista padurilor, 75(3), 171-172.
Vite, J.P., Bakke, A., Renwick, J.AA, 1972, Pheromones in Ips (Coleoptera: Scolytidae):
occurence and production. Canadian Entomologist, 104, 1967-1975.
Voicescu, I., 1996, Efectele atacului insectei Tortrix viridana asupra productiei de ghinda §i
posibilitati de a Ie diminua. Revista padurilor, 111 (3), 31-33.
Voicescu, I., 2003, Rolul insectelor entomofage In limitarea populatiilor de Lymantria dispar
L. ~i posibilitatile de folosire a lor In combaterea biologica. Teza de doctorat.
Universitatea «Transilvania» din Bra~ov.
Voicescu, I., Ciornei, C., Vals, S., Scarlatescu, V., 2002, Metode noi de depistare §i prognoza
a principalelor specii de defoliatori §i a entomofaunei folositoare din padurile de
cvercinee. Analele I.CAS., 45, 209-218.
Voinea, F., 1951: Combaterea omidei Lymantria dispar, in Regionala silvica Ro§iorii de
Vede. Gospodaria Silvica 4(7), 20.
Voinescu, Gh., 1963, Oespre combaterea insectei Hylobius abietis L. Revista padurilor, 78(4),
233-235.

DEVELOPMENT OF FOREST ENTOMOLOGY IN ROMANIA

ABSTRACT

A survey of the forest entomology development in Romania was

undertaken, aiming to identify the specific development periods, their
fundamental characteristics and achievements. The following five periods
have been distinguished: 1886-1933, 1933-1948, 1948-1965, 1965-1989
and 1990-2007.
The first period lasted from the foundation of the "Forest Progress"
Society up to the establishment of the Forest Research and Experiments
Institute. It was dominated by discussions on the necessity of forest
protection against the insect damages and the first knowledge regarding
the main insect pests were spread by the means of the first scientific
publications, mainly by the Journal of Forests. The most information
published in that time was from foreign literature, but data originating from
direct observation of the phenomena (outbreaks of Lymantria dispar,
Lymantria monacha, Ips typographus etc.) in different regions of the
country have also been recorded. However, proper research on biology and
ecology of insects were initiated only during the third decade of the 20th
century. The main achievements from this period are due to some forest
specialists who studied abroad, especially in France, at Nancy, and after
that worked in education institutions as well as in forest administration.
During the second period, the systematic inventory of insects harmful
to forest woody plats was initiated and the organization of signalization
system for the main forest insect pests was founded, establishing the rules
concerning the monitoring of their annual evolution. Grigore Eliescu and
Mircea Ene are the main promoters of the Romanian forest entomology in
this period.

68
 Between 1948 and 1965, the forest entomology underwent an
unprecedented development, mainly due to the important budget founds
allocated for research and practical activities of forest protection, but also
due to the political pressure put on the specialists working in all fields of
activity. Because the state begun to practice economic planning on the
basis of socialist public ownership, every economic activity had to be
planned, including the pest control actions. This requested an adequate
forecast of the insect pest attacks and the implementation of the
signalization and pest discovery system. A high diversification of research
took place, not only regarding the insect species, but also the approached
aspects (biology, ecology, prognosis, control). The research and practical
actions of chemical control with chlorinated organic insecticides were
developed very much, but also some studies of biological control were
conducted. Considerable progresses from this period are the result of the
endeavors of a high number of specialists who studied and worked together
with the professor Grigore Eliescu.
During the years 1965-1989, the Romanian forest protection attained
its maturity, being able to give adequate solutions for problems arisen from
forest practice. The main focus of research was biology and ecology of the
"classical" and of some new insect pests , as well as the biological and
integrated pest control, using microorganisms, entomophagous insects and
birds, silvicultural measures, biotechnical means (pheromones), etc. This
period was marked by the prodigious activity of the professor Grigore
Eliescu and of his collaborators: Mircea Ene, Gabriela Dissescu, Igor
Ceianu, Olimpia Marcu, $tefan Negru etc.
After 1989, the main directions of development in the forest
entomology (signalization of new insect pests, study of biology, ecology,
prognosis and control) have continued and some Romanian specialists
were envolved in several international research projects. At the same time,
a revigoration of research activity in the forestry faculties was noted.
Future development of Romanian forest entomology will be probably
determined by the global climatic changes, invasive insects arriving in our
country, the needs of biological diversity conservation and the restricted
use of pesticides for insect control.
Key words: forest entomology, historical development, Romania.

69