Ing.

Nicolni ~ l e n i c i
Ing. Velentina Olenici
Statiunea Experimental&
de Cultura Molidului

3. Rljlsuri cle proicciic a c31iturilor cic r5sinonse impotriva

vHt81n5rilor c:lr~.a!r tlr Pylobiu-, abktis

Din cele prezcntntc cii r)l.;vire la ~arlicularit5tilebiologice, ecolo-

gice si cornpo~l~rn~nl:!lc nle lui IIylobiur, reiese cu claritate concluzia
c2 mgsurile de protcctie n culL~i.ilorirnpotriva v$t5m5rilor cauzate de
acesta trebuie sii intlcljlincascii minimuin trci conditii, ~i anume :
sri se nplire din prilntil nn tlc la tnierc ;
- s5 se extind5 pr. ir~ircagadurn15 a dezvoltarii unei generatii,
cel putin ;
- s i fie eficient.e pe pnrcursul intregului sezon de vegetatie, in
special in primul nn ::i in , ~ n ~aparItini
il gBndacilor tineri. Nu in ultimul
rbnd, mgsurile ce sc ii-1t1-cpri13tltrcbuie s5 fie eficiente din punct de ve-
dere cconornic si $5 nu geneyczc eIcctc n e ~ p t i v edin punct dc vedere
ecologic. Acestui ultim nspcct trzbuie sii i sc acorde o atentie deosebit5,
deoarece - in lips? unci mc're:'~ c!c l~i'cgnomree ardt5m2rilor - majo-
ritatea m5surilor c,- sn i12i:;.eprincltrc.l,rlic :~l?licntepreventiv.
S-a nrfitat rnai nus in ce rniiui-5 r i i j ~ u i l dunora dintre aceste, ce-
rinte ci3teva n~etotle,p~:or.cdee ~i 1nijloac:e I.c~;i.atede-a lungul timpului.
.In afara celor dejn ~ncn{ionat,e,,711 fc:;t ~~roprirc, testate sau aplicate $i
alte m5sui-i de proteciic. Astlcl, pentru 1il;i'iarca ilinmultirii d5uniitorului
s-a propus arderca cio:!iclor gi ;i resiurilor de cxplontare. MBsura s-a
aplicat 7i la noi (I-Innc:., l!!(il) si esle iilc.5 recornandat5 in Franta (Ab-
grall ~i Soutrenon, 1!)01). S.-n corlstntnt ins5 c5, in prim111 an dup5 ardere,
~ 2 n dvegetatia lipY.estesau etke sRrar5, atncul de Hylohius s-a intensi-
ficat (Sylven, 1927 gi Jl~~!.ii?cll, 1962, rit:~ti dc L,an[;strom, 1982 ; IIaner,
1961).
Tot pentru a irnpiedica inn~uljireatrombarului s-a testat $i stro-
pirea cioatelor cu inr;ec:licide FC 113~5c1.c DDT sat1 HCH (Voinescu, 1963
$i Valenta, 1970), cel din urm5 pro11un511cl chinr utilizarea in productie
a acestui procedcu. E~zultatelenu sunt in55 celc nsteptate, deoarece o
mare parte n r~d:ici!lilor rci~ninin alarn zonei otrrivite (Turtchinskaja,
1968, citat5 de Eirllnann, 1974), ori - dnc3 se trateaz.5 rgdgcinile mai
subtiri - la o d e n s i i . 4 ~mare a cioatelor tratamentul echivaleazi cu
otravirea intregii s~il)r;rretc(Eidtnn~;n,1974). Avfind i n vedere remanenta
piretrinoizilor de sinlez:, nir:i uti!iznren nccxtora, recornandata de Ahgrall
'gi Soutrenon (1991) n u (11- 1:11!-.1 :KC? o 1:lir..~c11{5
mni h u n k

Buco~rina Forestier,? .l.n'~l::-.- 1!1?! -- :%!I.. S - Ciimpulkmg Moldovenesc 49

 Nici irioci~lareacu llenx~Ludeparazire (Neoplectana carpocapse) a
cjoatelor atacate, nici utilizarea emulsiilor cu sporozonre si a celor d e
inhibarc a sintezei chitinei nu au condus ia o reducere semnificativs a
populatiilor dc larvc snu 1.7 o reducere a tlaunelor (Purrini, 1981 ; Kolbe
yi IIartwig, 1082 ; Fodor, 1087, citati dc IZlirnetzek si VitP, 1989).
Pcntru rrduccrca l~ol,r~lntiilor de nclr~ltidin plantatii s-au incermt
trntamente cu nerosoli, iolosindu-se Multxnin ,,NcbellosungcnU (Stoenes-
CU, l062), precum ~i stropirca puietilor cu diferite insecticide : Hylarsol,
Detox etr. (Hnnrr, l!Wl ; S t o e n e ~ u 19G2
, si altii). Desi Stoenescu (1962)
afirmi cri r~tiliznrenaerosolilor a r asigura o eficientii bun5 at& din punct
de vedere tehnir c8t si economic, procedeul nici nu este mentionat de
literaturn striiinii, aceastn prohabil pentrtr faptul cii el reclnmri anumitc
conclitii atmosiericr, afccteaz2 tonte orgnnismele de pe suprafata respec-
tiv8, are elect protectiv cloar pentru o scurtii perioadii ~i necesitd o ur-
m5rire atent5 n inicstririlor din plantatii.
A c e l e a ~ idezavantajc lc are si stropirea puietilor in plantatii. I n
plus, lucrul nu este poqil~ildeciit acolo unde cxistd o sursli de ap5 in apro-
piere. Ace.;t procedeu permite ins5 reducerea intr-o oarecare misurii a
~~olufirii,
d a r i trataren puietilor se face individual, folosindu-se dispozi-
tive de dirijnre a jetulrli d e solutie strict pe tulpina puietilor. I n ce pri-
verjtc clicienra protectiei olcrite puietilor, ea este net inferioar5 celei
asigurate de imbiiierea puietilor inainte de plantare, chiar c i n d se folo-
ser,te acelasi produs, cn de exemplr~ Lindanul (Heritage e t al., 1989).
Ludnd in collsiderare toate aspectele mentionate, ne exprim8m convin-
gerea cii procedeul nu poate satisface ofrintele economice rji ecologice,
chiar dacA e l mai este recomnndat in rlnele lucrdri recente (Abgrall $i
Soutrenon, 1991).
Tincrca la distanf5 a gdndacilor fat5 de puicti reprezints o altg cale
d e protejnrc a culturilor. In afara nmindrii momentului de instalare a
culturilor pdn,i ~ 2 n dpericolul de v5tAmare a disp5rut, se pot avea in
vedere - pentru scol~ulmentionat - substante repelente ~i bariere m,e-
caniue. Totuqi, deqi s-a pus in evident5 efectul puternic repelent f a t i
de H. abietis a1 unor nlcooli tcrpenici, in special linalool in amestec cu
A.'-caren (Selander et al , 1973) incri n u s-au elaborat mijloaccle nem-
sare de protejare in acest fel, 5i exists parerea cii polifagia trombarului
a r face improbabil5 i ~ t i l i z a r ~r iu s u m s a procedeului (Iclimetzek $i
Vit6, 1989).
Utilizaren barierelor nlccanicc, r c s p c t i v a unor gulere din mate-
rial plastic (lig 5), care se atnplaseazi utlatfi cu plantarea puietilor, pare
a avea rnai multe perspective Icleea cste destul cle vcche (Bergner, 1904,
citat de Linclstrom r t nl., l!)8(i), dnr nbia in ultimii 15 ani s-a lucrat mai
mult pentrrl vnlorilicarcn ci, intrc 1983 ?i 1985, in Sucdia s-a11 folosit
anual aproximativ 7 lniloane asemenea qulere.
Rezultntul utilizririi unui asemenen dispozitiv s-a roncretizat in
reducvrea prorentuh~itle v5tRmare a puietilor de la 55,5'/0 la 31,Fo/o si
a mortalitBtilor de la 23,7'/0 la G,liO/o (Lindstrom et al., 1986). Reduceri
mai importante s-au ohscrvat, cum e si firesc, in suprafetele puternic
infestate. Buna functionare a dispozitivelor presupune insii lipsa vege-
tatiei in jurrll puietilor 7i o pozitionnre atentR a lor in teren. In plus,

50 13ucovinn Yoreslier.5- - . l n u l 3 -- 1994 - Nr. 2 2- Cimpulung Moldovenesc

 I'ig. 5. Rep1.ezentare.a schema-
tic& a gulerului cle plastic $i
pozition:lrca acestuia in teren
(Dup3 1,intlstrcrn ct a]., 1986)

timpul necesar plantcirii, in cazul utilizjrii lor, c r e ~ t ecu 50 - 75'10, com-

parativ cu cel consumat la efectuarea plantatiilor obirjnuite (Arvidson
~i Johanson, 1980, 1901 ; Cardh $i Sandgren, 1982 citati de Lindstrom et
al., 1986), iar costurile totale de reimpridurire sporeso, cu 33% (Linds-
trom, 1980 citat de Lindstrom et al., 1986). Se sper5 c5 pentru puietii
produsi in recipiente ar f i posibilj o reclucere substanlialii a costurilor..
D e ~ iprocedeul r5spunde cerintelor privind durata protectiei ?i
lipsa unor efecte ecologice nefavorabile, aplicarea lui in Romania are
deocamdatj putine perspective, nu a t i t pentru cii nu exist5 incS un pro-
ducjtor de asemnea dispozitive, c i t mai ales din alte considerente. Tre-
, buie avut in vedere in primul rind prolesionalismul si constiinciozitatea

celor care ar fi pusi s5 aplice procedeul, calitilti care - de regul5 -

lipaesc muncitorilor ocazionali Eolositi la noi la lucrgrile de imp5duriri.
In a1 doilea r i n d buno functionare a dispozitivelor este conditionatci de
lipso eventualelor punti create de vegetatie intre puieti si tcrenul din
jur, ceea ce presupune intretinerea culturilor in mod corespunzritor rji
la timp. De asemenea, functionarea corect5 implica pRstrarea gulerelor
intr-o anume pozitie, bine infipte in pjmdnt, pentru ca g3ndacii s5 nu
piitrund5 pe sub ele. Cum ins5 in multe dintre plantatiile noastre tur-
mele de oi, vacile ?i cervidele sunt dcstul de Irecvente, mentinerea po-
zitiei cerute estc putin probabils. In legciturj cu acest aspect, nu trebuie
neglijat nici compcrtamentul distrv.ctiv a1 multor persoane care trec oca-
zional ori sunt in ciutarc de fructe de pjdure si ciuperci prin plantatii.
Pe :terenurile in pantii, cum sunt dealtiel majoritatea celor din
, zona'molidi~urilornoastre, exist5 in plus riscul colmat5rii dispozitivelor,
i in partea din amonte, si a1 dezgolirii bazei lor, in aval, in urma ploilor
' torehtiale. Aceasta le-ar scoate' din functiune prin facilitarea accesului
I gind&ilbr la puieti.
Rezumind cele prezentate p i n i aici, in tabelul 2 prezent5m in
mod orientativ situatia eficientei din punct de vedere tehnic (gradul de
, . .

Bucovina Fore~tiera- Anul 3 -- 1994 - Nr. 2 - CBrnpulung Moltlovet~esc 51

 Tabelul nr. 2
Scllen15 oricntativi privind eficienta mZsurilor de protectie
cc s-nr prrlen adapta intr-o cultur5 instalat3 prin plantare
clul~riliiicrc toss (Olenici si colab., 1993)
-
I
- --- I

1 Nf.
crt. MA~uridc protcctie
Elicient5
tehnicil $i Eficienth
economic5
biologici
-

Scoatcrea total5 n ciontclor $i a pozitivb-redus5

riidfic-inilor sau negativl

Cujirea cioatelor irnediat dupa t l - negativl

icrca nrborilor
Curcitnrea pat.clictclor d e resturi de
eul,lo:~t.are

.4rt!crc:i ~ ~ c s t i ~ r i dl oer esploatare tn stirnulead

~>nrchctc atacul

LBsarea pnrchetelor ,.in odihnil" pozi tivi3,

timp cle 3-4 ani, in runctie de du- ridicatii
rntn tlezvoltilrii lui I f . abietis
SAparea d e fanturi izolate $1 d e I negativll
snnturi-curs8 : strangeren g8ndaci-
lor din 2 i n 2 zile
Adunnrea gfindi~cilor din culturi red us&+

Atrager-en g5nd:icilor la rnateriale ' redusa4) - >.,

poziiiv8-;edu&
..
n:~tu~,alc care contin substante ntrnc- sau negativll
tantc pent111 gsndnci (scoarte, pari,
1egrltul.i tle mmuri) tratntc sau ne-
tratate cu insecticide

Atrngeren g h d a c i l o r l a curse amor- : i m p o b a b i l l

sate cu substante ntrnctante speci-
lice plantei-gnzclii snu cit f e r o m o ~ ~ i
sintetici
Hespingerea gAndacilor cii substante
rcpclente

Utilizaren ,,gulerelor. prolectoare"

d c plastic

1noculare:i cioatelor cu nematode negative

parazitc, cu emulsii d e sporozonre
snu crt inhibilori d c sintez5 n
chitinei
8 .
1 I'
Ungcren tulpinilor puietilor cu clei, retlusi?, pozitiva-redus8
calc, nlpilii, gudr.onne, rlgini, fainti uneori efec- sau negativl
d e sticlh etc. te negative ..
ImhEiic~.c:~puietilor Inailttc dc plan- medie, d e po;itivil%edus8
tare in ~ o l u t i icle insecticide, aitelc scurth durakl sau ncgatfve
dccict cel pe bazR d e DDT sau HCH
--.--- - ---
52 Dilcovin~Foreslieril-- A1iul3 - 1994 - Nr. 2 - Cfimpulung Moldovenesc
 .--- ---- -- .. ... - -- -
.. . --- .- ...-.-
0 1 2 3
- - ----
15 Stropirea puietilor in culturi cu alte rcdus,?, de idcm
protluse decht crlc pc baz6 de DDT scul-l,?
SRU IIClf

Arncstecarea p8mlntului din 7

16
dc pla~~tnrc! 1
cu insecticide sinteticn rcologicc
ilc tipul FL~-adanori administl-arc3 neInvor.;~bilc
lor .JM.kol in jurul puiet~llui,pe (1 puler-nice
rnzl de 5 cm
.. . ---- -- -

PJOTA : 1 ) Aplicnta in ago fcl lnclt sB fic elicic~~tii

din pullet dc 1-e-
dere tehnic, rnBsura devine Io:lrtc co~tisitonrr 5i ncrenlal>ilri
(fin punct dc vcdcre cconomic.

protcctie a culturilor), biologic (climinuarea ~ ) o ~ u l ; ~ ! i i lde o r trombnr) ?i

ccono~iiic(rl~cltuicliimplicale) a n~;isurilor c.r s-ar p11tca atlol,ln intr-o
rultu,-;, illstnlntlj prin ljlnntnre, dull5 o tcicre ras5 :I l~ridurilol'de r g ~ i -
nqasc.
, p a t e collsta{a cii din ansamhlrll dc nissuri, dear 1)ntrll a u 0
rficicrltli tei1~1ic.Gsnu biologic3 sigurii snu b u n k Accslen sunt : scoaterca
$1 indepartarea total5 ;I cioalelor :;i a rricliicir~ilo!-,tyr5taren pnrchetelor
'Ie resturl de cxplont.are, llisarea pn~rliclclor ,,ill orli!1nriu tinlp de 3 - -1
ani vi utllizaren i~l.;ecticiclc!or sistcmire l,c b?z5 tle cnr.l~r?Furnnsnu aldi-
cnrb,.
S-iI argtat cs, din ~jiotiveccologice, sccateren yi irldcp5rtarca cioa-
trlor cu tot cu r5cl5cini prccum si utilizarca produse!or pe baz3 de car-
Lofuran s:lu alclicnrh nu sunt recomandnbile, iar efcct~larenunei c~ir:'.:i:.i
corespunz;ltoare n parclietelo~este .conditionat5 dc cfirienta economir:lj '
a 1ucrRrli. Atiita vrelne ciit nu exist5 posil~iliiiiti tlc valo~.ifirarcn leln-
nulul mArunt, lucrarca de curstire a parchrtclor si de ridicarc n te.;turi-
lor de e ~ p l o a t a r ctlin pnrrhcte se vn fnvc in riiod c,ore.;pur?zlitor doar in
zonele cu ppu1nt;e n~lnleroa~ii ~i cu ccrere ~ n a r ep e r ~ t r ulenln tle foc.
In scliimb, in zon.ele izolatc greu nccesil~ilc,undc ~i cclclalte lucriiri de
protectie se npllrR cu dificultatc, m5sura nceasta 111.1 se 110alc transpune
in practic5.
111 aceste conditii, eiugtrra m;isur?i care poatc asigura protectia
plantntiilor rSn1l11e pauza dintre esploatarc si plantare. Ea inlaturri tonte
neajunsurile legate de imposibllitatea eiecturirii curiitirii parchetelor, de
otravirea solulul i apelor cu insecticide de orire nntur5, de slaha efi-
cacitak cclorlaltc tTI5suri testate de-a lungul a pestc 100 de ani si de
efectunrea unui v0lurn male d e lucriiri in conditii grele si de izolare
fat& de comunit5tlle urnane. Durata pauzei trebuie sri fie corelatri cu
cea n dezvoltlirii Insectei, respectiv sub 1000 - 1200 tn altitudine, unde
generatia e s k de 2 ani pauza 55 fie d e 3 nni, iar peste 1200 m ss iie
de 4 nni.

~ u c o v i n aForestiers - Anul 3 -- 1991 - Nr. 2 -- Cdmpulung nloldorcnesc 5.7

 1 C I I I . I ( I c,;! ~ C . C Y II:I ;I ;[I :S I~ I I . , I :.c~-';i ~ I L ~ I I::c:ol)!~l
~ ~ I pro^?^^:;, estc necesar
ca albturarca parclictelor sri se i a c i la intervalc de timp ciit mai mari,
obligntoriu In cel pubin 1 - 2 ani dupii eiectuaren impSduririlor. Dealtfel
aceast5 restrictie estc recomandnbili si pentru implicatiile de ordin sil-
vicultural, evitdnd constituirea de tiiieri rase pe suprafete mari cu toate
neajunsurile pc care le prezintii accstea.
DacS accidental apnr suprafete cu cioate proaspele in vccinfitatea
celor ce irrmcaz5 a ii impritluritc in primrivara rcspectivii; este de pre-
ferat aminarea pcntru incri un an a impriduririi. Dacii se considers a
fi mai rentabilii, se va nplica ~lliisuraa~?~l~lasiirli dc scoarte-toxice, tra-
tate cu Dccis E.C. 25 in concentratie 3 - 5'h, la limita intre suprafata ce
se impriduregte gi cea pronp5t triiatri. A ~ , ? s t scoartn
e trebuie sli fie schim-
bate tot tirnpul sczonului de vegelatic, la interval de 7 - 10 zile, $i den-
sitatea lor sii fie de minilnum 400 buc5ti la hectar, lx o fiiyie d e teren
d e 30 m l5time la marginca plantntiei.
MBsura se recomandi atdt pentru situatii normale, respectiv t5-.
ierea unor pnrchete d i ~ a i n t eprevizute pentru exploatare, c i t ~i in &zul
dobor5turilor de v5nt sail ziipad5.
In cazul dobordturilor masive de vdnt sau de zspadi, a criror pro-
ducere nu poate fi prognozatli, spar tiiieri rase pe suprafete neplanificate
la exploatare care rcclnmii un numiir mare de puieti p e n t r ~imp5durire.
~
Obtinerea mata.ialului de imp5:lurire in cantilatea gi sorlimentatia ne-
cesar5 in aceste situatii inseamnii fie tranderul de puieti din alte zone,
ceea ce re11rezintR o grc7ealri din punct de vcdere ecologic, prin care
se cultivri ,,s5mdnta unor dezcchilibreu viitoare f o ~ r t eprobabile (uscare
ca urmare a deshidratirii in timpul iel-nii, infestare puternic5 cu ciu-
perci xilofnge, rupluri si doborgturi dc vdnt sau zripad5 etc.), fie pro-
d u ~ r e apuietilor necesari din provenientele locale, ceea ce inseamnii
tocmai amdnaren plantsrii cu minimum 3 ani.
Cu sigurantri cri in anii de ,,odihniiU a parchetelor se pierde trey
tcrea care nr inregistra-o puietii tlacri s a r plnnta imcdiat dupii tiiiere.
Pierderea (in medie 6,18 ~n"/an/ha)este ins5 redusri romparativ cu va-
loarea lucrririlor dc protectie care a r trebui aplicate pcntru a se asigura
o protectie satisfSc5toare. Prin 1Xsarea pauzei, in w i 3 ani ce urmeazA
tlierii se economisesc aproximativ 22.000 l e i l a d h a (Olenici si colah.,'
1993). Calculcle efectuate nu luat in considerare prcturile din octombrie
1993 $i o majornre spectaculoas5 a taxei foreslierc in raport cu celelalte
preturi a r putca lase ca mllsurile de protectie aplirate pdnii in prezcnt
(imbSi.erea puictilor in solutie de insecticid la plantare ~i instalarca clc
scoarte-curs3 tosice, completatc in cazuri deosebite ~i cu stropirea pu-
ietilor i n culturi) s5 redevinfi rentabile din punct de vedere economic.
Aceasta nu inl5turi ins5 qi efectele ecplogice negativ,e, care sunt mult
mai greu d e cuantificat $i care pot fi mult mai grave decdt picrderilc
economice.
Pesticidele aiecteazii in primul r i n d echilibrele ecologice, nimi-.
cind nu donr organismele ,,tintsU, 4i si numeroase altelc. I n afara DDT-
ului, a1 cirui raz estc demult recunoscut, ilustrativ ni se pare acum ca-
zul Lindan-ului, produs ale ciirui efecte tosice d e ~ iau fost evidentiate

54 Bucovina I:ore.ilicrzi - Anul3 - 1994 - Nr. 2 - Clmpulung Moldovenesc

 inc5 din anii '70 (Ultnan, l974), nu Lost ~~c'glij;~~:, de cu!niiia de evalurlre
a efectelor biologice yi economice ale iolosirii llli in SLrA, in 1980.
Atunci c i n d produsele chimice se aplicii direct pe puieti, ori pe
scoartele toxice si pe sol, ele ajung - cu timpul - in sol. Dintre cel'e
utilizate pentru colnbatcrca trombnrului, DDT-ul ?i Dieldrin-ul sunt mai
grcu sprilat,~dc pc puicti dccfit J,inclan-ul. Ciind tratanientul s-a facut
prin imbaicre in sllspensii apoase cu conceniratii de 2% ? . a , dup5 3 ani
r , strnttrl c~rprinsintre 0
de la plantare s-au g5sit la rridriciria ~ ~ u i c \ i l oin
'
y i 5 cm adfincimc, t r ~ ~ r n ~ t o aconcentratii
r~le : 113,s p11 n1I)DT; 7 3 6 ppm
Dieldrin si 130 ppm Linclan, inr in stratul 15-20 cm conccntra\iile au fost,
in at,cea~iordine: 0,47 ppni; 0,037 pptn; 16,4 pprn (Nef, 1974) Aceasta ex-
plicri remanen(n mai Inbii si eficientn mai redus5 a I,in(lan-uli~i,cornpa-
rativ cu celelnlte dotla produse, si aratii o niai mare mobilitate a acestuia
in sol, cfca cc implic5 :i un ri-ic de poluare lnai Inarc.
Dac5 se are in aedere cd cli1rnt.a de injumrit8tire a Lindan-ului este
cle pdnii la 5 luni (In litierri tle pin) (IIoy, 1!'80 a, Jioy si Sliea, 1!)81 :
Jlastings et al., 1981, toti citati tlr JInj., 1!)90), e:;tc lcsnc cle in!elcs c;i ill-
sect.icidu1 s a :lfl;rt in sol ~i in r o n c ~ n t r a t i irnult mai rnari, imcdiat dup5
plantare.
Uliul dintre efectcle T,il-ldan-illui a s u p n microorgw~ismelcrdin sol
se poatc clcducc tlin cele ~~uhlictrte dc FIoy (3990). ?n suprafetc tratate cu
Lindan (11,3 g/rn2, conlor~rlreglemr!~t51.ilt,rIcp,:~lcdin SUA), in plantatii
tlc pin, t l t r j ~ r i 10 rlni tle In aplicarca trntnrnenti~luistructura comunitiitilor
dc oribatidc era puiernic aIcctatil. Cinri din cclc nou9 specii abundente
au lost drastic reduse numeric, iar 12 din celc 13 ~ n n iputin numeronse
nu tlisl~iirut,.Cum nccstc victuitoare rc,preziniri UII grup dominant de mi-
cronrtroporle care se lirknesc cu liticr5 r;i cu c,iupzrcile asociatc litierei,
rle contrihuie la tlescoinpunerea arestcia si In rcciclarea clementelor nil-
tritive pentru plante, care a r riimhnc altiel blocatc. Aplicarea trotarnrti-
tului afs~toazritocrliai accst circl.rit si - probabil -- altclc, rfcctu! glo-
1x4 putiind f i o reducere a bonitritii stationillc p ~ n t r ucultura pe care do-
rim s5 o protejdm.
Pe tcrent~rilein pant5 ~~esticidelc tlin sol r;ot nitlnqe uSor si in apa
riurilor. In apelc d r munte tr;iiesc in55 specii dc p y t i fonrle sensil~ilila
pesticide. Astfel, Filacclc si M(:AllisLer (1970), citati tlc Ulman (1!)74) au
constat cci speciile Sallno trutta-fario Siebolrl si S a l n ~ ogairdneri Richard-
son sunt sensibilc la concentratii ruprinse intrc 0,002 7i 0.027 ppm L,in-
dan (CT, 50 pentru !)ri ore). Aceste specii i probabil alte numeroase or-
gnnisme din r5uri yi lacuri nu rrimdn tleci neafectate de scurgerile de
pesticide de pe versanti.
In a1 doilea r i n d , pesticidele sunt t r a n s p r t a t e prin lanttrrile tro-
fice si pot ajunge la om sau la anima!ele domestire, nsupra c5rora pot
produce efecte mutagerle, teratogene, a ~ o n i a l i iin reproducere, prolifi-
cjtate etc. Ascmentsa efecte nu nu doar produsele organoclorurate, ci si
trnele organofo.sforicc sau carbamice (Zamfir, 1!179). Est,e foarte probabil
c5 si piretrinoizii de sintezs au ascmenea efecte secundare despre a c5-
ror existent5 vom afln doar atunci ciind produciitorii lor vor dori s5 cu-
cercascd pietele de dcsfncere cu inlocuitori, asa cum s-a intdmplat, in
bung masurR, in cazul DDT-ului ?i Lindan-uliri.
 U<IL,~I
lui~l!, . ) t % ; : , l t ~i,:
( i i i : L;iij t . i I!:I:I,I !,Lii~~(:ide cci
ce doresc ru oricc pri.f !;ii ra;~o;.tr,xc i~~tl?i-i!ii~i<c.:~ :::u.ci~:i!or la capitolul
impsduriri, ci nu nr i~,cl>r!i sii nc:;l::jc.:-. i'::!lrtll (5 !:-c:ii,:i!lcic pot afectn
chiar in mod dirccl si pr~letli] ) l ; l ~ i l a ~~~i.o:!ui.ci:.*!i!~-I:!
i, r:crcqldri n~ctabo-
lice care se pot soldn cu LI:<C~!I.~ ,,<!ill M~?::,o . . I : i~!ri;*x,.+.a:c" S ; I ~cu ince-
tinire a cresterii. Dnicle 111~lli:::li~tlc !!l~:.l i (1:!:'2) !;i lJzL (197-1) sun1
doar un exernplu i n arcs1 yrl:.;.
lmpotriva 15s;lrii ur!ci i:;ilIZc ii111-c c::l~lu:it,~ie $1 impiitlurire s-ar
putea folosi cn a ~ g l ~ l ~ > gi
c i lTa111~11
l c.5 ..
::oL:!l
.
!;a iniscI!c:tz3 :;i c5 plants-
#iile se fnc mai gr.c.11i i ~n..ulllci:cn c:a,;c!:i,ii. ! :o -.-:::,-;lun,,;-a]. pulcn i n -
voca faptul cri in i111~rvnl~:l (1,: : .- 4 rlitli?,ce ~ . ~ . i c a i a gi
;:l,>i r c impriduril-e
se instaleilz5 spccii ]lic~l(:l.c,c i ~c;112::l:i:i i;-c;:~.!:,: I:ll)!rrl 1:cntru protejn-
rea speciilor d e bazk $i cccai Inpi; p:)c~lr Ii :!c8i. 2;. ; ai., dor 11~1trebuic
neglijat rolul ccologic tleor;ebil pc ccrc-i 1;r:i; ::.I :l
. ;1:1:,31 c!i. s l ~ ~ ci ini stn-
#iunile de la lilnita sul;cl.io;~~.R;I !I?#:,:;i: (:. ; 7 : .,' I :: ,:ia;i:l;*i ,nsly$lnp,
. . .
precum ~i in zona a m e s t i ~ c ui I~n i -.!:~~lc,
7 i I :i; !>I:] ~ i dc viint si a
.,: ? , 7 i : a l llor

tsierilor rase, alRturi rlc 171olitl r.,l:: nc,':.,:1v ::i :;P I!~l1'ocll.rc3;i celclaltc
specii tipice : bradul si T:rqi11, car;: 12::i,;l;i ?;i~.i?i n .icrcn c!rscopcrit.
Fat5 de uncle dcz:~vnr~t:ijr~ c:!:.,: :I;. <::.i::-r;:: r.cvciiirca la lpauza
dintre explootare si ~,lr~nLal.c',nci cull:....:::.In! ,
:;! piill-t ifc vetlcrc
ecologic o de prcfri-r\L !:ii sc chc:l!.!~::l:c:i -::ni . ;!.!I?? il?:;$n,lnrcacultur'i
si la in$rcti~~crcn
ci (rks::crl~lcyl~,i, c!c-~nj:i:,:: z:' ..! 3r r.ik ::5 re ::tilizcze p:;-
ticide ale cHror cfcc.to S Z Z I : ~ I ~ ~ ? I .nu C 1:::i. E i (:: i)it?al@economic, dar in
mod ccrt gcncrcaz5 :Icxr:.!liiil~:.;..
Faptul cri in prezerlt 1111 r-:i,,iii. ; ~ l l : ~ ! i n i i \ . : i I:? ,~c.carl,irn5sur8 de
prokctie reiese 7i din n*.loplal:.:l ci ijz )ri:(:'t:rd i!?i.r-o $arG ca Suedia
(Nordlander, 1!)89), ku-5 i!l cxic :;.c.-;l :!riu;-tiiiorb;I ;o:,t :;i.~~diat ciitrva de-
cenii la rgnd $i nu rlo~lr(,.-!iii:ii ;:I!!, C L I l i l e:;!? C!.:Z:I~ ;;I noi.
f n prnctica pot apGi.c;~.;i 'i:c~:~!il irl (.:I:.(, I G i ; 1 i ( > : i pauzci intre td-
ieri +i impcidurire i!r rlucc 1:1 j ~ ~ r ; i ~ ~ l r iCt lOii~.i l~l ~: ~i ~rl ~:;i.afinnale
. (crodaren
solului, innil5~tinnrcaclc.) si nr ~cilrn]?iCunrlc 1n~111. rcinstnlnren piidurii.
Asemenea situatii se 1101 iii!:ill>i ill ~l;i:li~~i!c C'i1?3, (03rcr1n ~.cglcmentA-
rilor actuale, sunt s111:usc alloy t.l.nt~lnci~t:, tli~,'lll5.ic~iIcraw, tlar sun1
afectate rle dobol.211~1riin ni:!,;5. 111a:;;.Icl r!?. c:.izc~ri,plolitaren se vr\ face
irnediat dc1p5 tiiicrc, dilr ,,~licjii :;c vor i:n::,iia iuaitltc d 6 plnntnre in
solutie de Decis 25, r~~;l,:ci~ii;~iin
Ic/fi, ; j i i ~ l:i::~~il(~ldiii.c i n aceasta n
coroanei ~i a li111;inii pri115 la eolet. In col?iir~~u;~c, ;:I :c?t timpr?l sczollu-
lui dc vcgchtic este II-.ce.sar :;? 5:: 1!rm.~rcnsc5 :1:0!11tin i n f x t j r i i cultu-
rilor 7i - in functie d2 ncc:l:,i:; - - s5 r:c: ;~ln:r!.?~:c:r:-. sc';ai.\e-~urs5 tratale
cu Decis EC 25, in con;erltr;l:'ic :: .- 5"lg. ~',c.cr;l:n l: cbuie schiml~n!e la 7 -
10 zile, pcntru a li mcreu l!ron~;pct~.1i1 I I I C : ~ ~ i ' i ~ i l i : ~ l1:111~15rul i'~, de
scoarte l r c l ~ ~ l s5
i e fie jntrp 100 ::i 400 ]:I ll,:,,l,:r., ~:neorichinr mni rnult,
pentru fiecare scrie.

f n aslfel de s ~ a \ i l l i ~ iin
, !J\!\?, bI.c!~uic :;;I :.c l!~ilizeze tehnologii
adecvate d e il~ip;lduri~.c, cnrc :.ri clii~lii~l!ci:ci!?*:ul :.'? irclnsplantare ~i -
l ; ~ l ~ a I? :!tat.
prin acca5ta - sii 1.edt1c9v i ~ l ~ i c . r ; ~ l ? i l lpr~i;.jllzr
 l'e11t.r~tcnlc ,~ii.~.~;;\iil:~, :~ie!>\ietlci,,;.lit;k t ~ e b u i esri se acorde sor-
care ti-cbuie s;i lie \:izurogi, I5r5 r 5 n i 7i c8t mai putin
t5rii ~:~~ietiloi.,
e i n I ~ I O I K : I I ~ L I ~1)1;1111,$.rii.
afectali LIP cl(-~ii?iclr::i.;~i .

In iinr., rlnte fiind n!r~ncroa;c:c avanlaje pe care le prezintri, a t i t

in cccn ce privcytc r?zicl.e;l(;l la ntncul dc I-I>-lobius, c5t si la alti dsu-
n5tol.i 1)jolici (ij:if.le ,cl~l!:c.ici si!!,ln~!tl) :i nljiolici (5ecetri fiziologic5, po-
pularc et::.!, esic tic d:!l-it a sc l:rc?r!iovc~ ii>tr-ocat ~ n n imare miisur6 re-
genercrile natur;,lc.

l-'ln!-le r:.czr,!t.:ie i ~ n:<;li:;i i lucralc- conii:lc 11 iir~ndtoarele con-

rluzii :
-.- ;: , !
!.-,>" :?I? c.!I.,4 !.l:l.,i:!:!i~ t!!:llc :1':])2riclc I!.? I)io!ogie, rcologie $i
etolo?ir? a c!Gl:!!:~iv:ullli ir:;!!:i:i:.!,; :!l)ic.tic; I,.. 1)nt.i riintl vnriabilitaten
d e z v ~t5rii
l ncc!:;ici il tc:cc;i c , ! n v;!; )or1 (:{I r?!~!!~cr(:~ji Incteri, sunt nccesarc
noi cercrtdri ir:t1:,o:c1-i 7n I:r:.:i ~:cm:~i:,;i, t!?(!n i?$n;i I I I prezcnt exist3 p u -
fine t l < i t c~.igi?inlc
~ :
- i>;lrLi~I~!c'rii ;iW i\!l:i:!,:ico, ccolozi!*c ?i comportnmcntale ale
trumbarnlui, carc.i;~!cr11. rn.;?ric,:iilr: ;I::~~I:I!c?i de j;er.y1\3ctivii privinrl uti-
lizarea pe:jtlcic!clor, fa!: (::I n:lrr?ai>:, t c a l c ~nrisurilc preconizate in ulti-
mii 100 cle a!;i si nu i7::li fie ai)iicnbilc ;
- S~I!~.;III.;I 1~15~1.1i-fi c n r e IXI-I~C r:i:>~l~ii~l~' aldt rerintelor economice,
. ..
cdt $i a cclcr c:ol::r::v~ 1 , : ' i i IIVC :i,.'(ii!i.;li.~aurvi pcrioade tle ,,odihn;iu
pentru j~achctclc t.iinlc ;.:I:; de 1.1. crplnnl.ni-c ]!8nii I n plnntare, a cArei
duratg s3 fie tlc 3 - 4 :rl?i, core!alri ca o-a :I rlez.~oltiiriiinsectei in zonn
resl~cclivri. Acrn7t;i m3su.r;i n1.e I-llrnlzlo::sc altc avcntaje dc ortlin pro-
tecliv si silvic~.~Ii~i~,nl.
13cntru cn nlGc.;urnsii lie c;icicnt5 calc nccnsar un interval de mi-
ninlunl 5 clni In n!iil11r;l1.cn ~ ~ ~ r c i l c l r l o i . .

1. Abgrall, J. Y. ::i Sc~~tl-c?.un,

i?., 1991 : Ida foret e t ses ennemis,. CE-

T\*IAGREFGrerlo!)!?, 3 $0 C26. . ..
2. Anlliln, E., 3902 : 12i:~d:ulc il-ealmcnt against Ilylobius damage on
pap?r - - 1mt ::i-rdliilf;s cf Scol:; pine. Folia Forestalia 512 :
1 - 14.
3. Arscnescu, M.,Ii'l.:!fi;!!l, lil., Ilii.scu, <ill., I'upcscu, T.,Simionescu,
A., 19Ui : Si.=rcn 1iio;niiitarfi a cuIturilor forestie.re din Re-
public;~ S~)cinlirjtri.Rornsnia in pelioadn 1054 - 1964. Editura
Agro-Silvicri, Racureqti.

Bucorinn ForcstierR --- A n u l 3 - 19.7 :-- Nr. 2 - C'dmp~llungRloldovenesc 57

 4. Arsenexu, M., Fratinn, Al., Ifiron, V., Ceianu, I., Constantinescu,
El., Pelrcscu, M., 19GO : Tclinic~i~lu-rri:.ilol- dc protcctia pridu-
rilor. Editura Agro-sjlvin:'., Bucurqti, 530 pag.
5. Baicu, T., 1970 : 111drumF~torpentru folosirea pesticidelor. Editura
Ceres, Uuc~rrc~ti,716 pag.
6. Bake$, V., 1960 : Uespre sc!ul-tarea termenului de regenerare a par-
chclelor de n~olid.Rev. TJ5:l., rir. 10 : 585 - 506.
7. Barbey, A., 1925 : Traite d'cntomo:cgie i~re.jt.iere.Paris. 749 pag.
8. Barbu, I. $i colab., 1055 : Tehilologii dilcrentiate tie reimpridurire
$i intrctincre a culturilor de rfigincase din zonele afectate de
doborsturi cle vbnt, care sri asigure cregterea productivit@ii,
stabilitritii culturilor 7i protectia mediului. Rcfernt $tiin\iIi-
final. Tema 3.9 (b.b. (D)) ICAS, SECM ~ a l n ~ u l u nMoldove-
g
nesc, 115 pag.
9. Bejer-Pelerscn, H.,Juutinen, P. Icangas. E., Bnklie, A., Butovitsch,
V., Eitln~ann,FI., Heqvist, I<. J . si Lt.l~anclcr,C., 1962 : Studies
on IIylobius abietis I.,. I Development and life cycle in the
Nordir countries. Actn Entom. Fennica 17 : 1 - 106.
10. Brammanis, L,., l!)li3 : Eedeutung der Rindenlla~den fur die Ent-
wiclclung dcs grossen braunen Russcl!:afers Flylobius nbietis
L. F0rit.w. Cbl. 82 : 339 - 342.
11. Chrirtiansen. E. ?i Ualike, - A., 1968 : T e m p r a t u r e prefer-ence in
adults of Hylobius abietis L. (Coleoptera : Curculionidae) dl]-
ring Iceding ancl oviopozition. Z. ang Ent. 62, 03 - 89.
12. Cobb, W. F. Jr., 1989 : Inleraclions among rcot disease pathogens
and bark beetles in coniferous forests. In Morrison, D. J. (ed.),
Proceedings 01 the seventh Internaticnal Conference on root
and butt rots. Vernon and Victoria, B. C. Canada, 1988, pag.
142 - 148.
13. Commoner, B., 1980 : Cercul care se inchide. Editura PoliticB, BU-
curecti, 296 pag.
14. Dimitri, L., Cebauer, U., Losekrug, R.,Vaupel, O., 1992 : Influence
of mass trapping on the population dynamic and damage eff-
eqt of bark beetles. J. Appl. Ent. 114 : 103 - 109.
15. Eidmann, H. H., 1968 : Invasion of conifer plantation by radioacti-
vely labelled Hylobius abietis L. In : Isotopes and radiation
in Entomology. I.E.E.A., Viena, pag. 75 - 84.
16. Eidmann, H. H., 1970 : Russelkaferbekampfung - Neue Erfahrun-
gen und Versuche. Forst-und Holziwrt. 24 : 509 - 511,

58 Bucovinn Foreslier6 - Anul3 - 1994 - Nr. 2 - Ckmpulung hloldovenesc

 17. Eidmann, H. H., 1974 : Hylobius Schonh. In : Schwenke, W. (ed.).
i Die Forstschadlinge Europas. 2. Kafer. Paul Parey Hamburg
und Berlin, pag. 275 - 293.
I
i 18. Eliescu, Gr., 1938 : Instructiuni provizcrii pentru combaterea ghn-
dacilor Hylobius nbietis I,., Hylobius piceus Deg. ~i I l y l o b i ~ ~ s
pinastri Gyll. ICXF Sfria a 111-a, nr. '2. Monitorul Oficial,
Imprimerin Nalionalii, Bucuresti, 8 pag.
19. Eiescu, Gr., 1940 : Proiectia p5durilor. Publidnfiilc Societ5tii ,,Pro-
gresul Silvicu.
20. Eliescu, Gr., 1946 a : Instructiuni relative la observaren, inregistra-
rea si semnalarea fenomenelor viitiim5toare din piiduri. ICEF,
S s i a a 111-a, nr. 4 : 1 - 14. Molliiorul Olirial Imprlmeria Na-
tional& Bucuresti.
P. 21. Eliescu, Gr., 1946 h : Dusn~anii pridurilor. ICEF, Serin a IV-a, nr.
6 : 1 - 16. , -
22. Eliescu, Gr. Si Di1r.itriu-lTih5ilcscu, Sp., 1943 : E x ~ e r i m e n t s r ipentru
combaterca g8ndaci.ilui Ilylobius nbictis. Analele ICEF, Seria
1, vol. VIII, p3g. 150 - 164.
23. Eliescu, Gr., Ene, M., Dimitriu Sp:ranfa qi Negru, St., 1949 a : Prin-
cipalele animalc v8trim5tonre ale priclurilor. Recuiloa~terea $i
sombaterea lor. ICEF, Stria n 111-n, nr. 9, Bucureiti, 128 pag.
24. Eliescu, Gr., Ene, RI. ~i Negru, St., 1949 b : Animale v5t9m;itoal.e.
In : Lucr5ri de protectie in pepinierele forestiere. ICEF Szria
111, nr. 7, Ducure$ti, pag. 31 - 42.
25. Eliescu, Gr., Ene, M., RBdulescu, Th .:i Negru, St., 1949 c : Atacuri
cauzate de insecte. In : Slarea fitosanitarg forestier5 in anii
1948 $i 1040, ICE17, Seria a 11-a, nr. 78, Bucurqti pag. 41 - 45.
26. Elton, E.T. G., Blanlrwanrdt, H. F. Ii., Burger, H. C., Steemers, W.
F. $i Tichelman, L. G., 1964 : Insect communities in barked
I
, and unbarlred p i l ~ estumps, with specinl referenq~to the lar-
ge pine weevil (I-Iylobius abietis L., Col., Cu\-c:llionidae). Z.
ang. Ent. Bd. 55, 1 : 1 - 54.
27. Ene, AT., 1955 :' Insecte viit5m5toare pepinierelor ~i plantatiilor fo-
restiere. ICS, Seria a 11-a, nr. 7. Editura Agro-SilvicB de Stat,
108 Fag.
28. Ene, M. $i Marcu Olimpia, 1965 : lncerc5ri m i fin ~ c r ? ~ r : - r e ninsec-
tei Hylobius abictis L. Lucr5ri ~tiintificc.Institutul Politehnic
B r a ~ o v ,Fac. Silv., vol. VII, pag. 75 - 86.
29. Ericson, A., Gref, R., Hellqvist, C. $i Langstrom, B., 1988 : Wound
response of living bark of Scots pine seedlings and its influ-

Bucovina Forestierg - Anul3 - 1994 - Nr. 2 - CBmpulung Moldovenesc 59

 cncr c11 icerling 11y tile weevil, I-Iylobius abieiis. 111: Mattson,
117. J., I,evicux, J. 7i 13ernard-Degan, C. (c!.), hlechanisms of
woody plant d c f c i : ~ agai!lst
~~ insects. Springer-Verlag, New
York, pnj;. 227 - 235.
30. k a t i a n , Al., 1955 : S;i ocrotim p5durea. Editurn Tiperetului. Bucu-
resti. !I0 pag.
31. Gbrl>u, St.., 1934 : Monogralia l~oncluluibiscricesc ortodox ronldn din
Hucovina. I,~lcrarcde subinspccta-. Cernriuei.
32. Gcorgcscu, C. C., Enc, M., Pelrescu, fiA.,Stefiinescu, M. $i hliron,
V., 1!)57 : Rolile ~i tlSunritorii 115du1-ilor.Biologie si' romba-
tere. Eclitr~raAgro-Silvic5 dc Stat. Bucuregti, 637 pag.
33. Griimad5, S., 1971 : Protcja:ea rddiicinilor puietilor forestieri ru
substnnta ,,Agricol", in R.F. a G(>rl~ianiei.
Rev. Piid., nr. 10 :
535 - 536.
34. Hnner, Fr.. 1 9 G l : Scurtarc3 terment~lui de rrgenerare a parche-
telor clc nol lid taiatc rac. Kev. Pdd., nr. 6 : 316 - 348. . - .
35. Iicrltagc, S., Collins, S. 7i Evans, F. I-I., l!lO!l : A survey of dnn~aze
by IIylol-iius abiciis and I-iylasles spp. ill Uyitain. In : Alfaro,
I. R. y i Glovcr, S. C., (cd.), Insecis aficcting relorestation :
Biology and damage. I'rocedings of n I:.-r!il-? o: the IlJFHO
Worliing. Group o:l Insect Aflectinl; Reforc.;tnt.ion. Vancouver,
July, 1988. pag. 58 - 70.
36. fioy, B. J., 1990 : iong-term effects of Lindane on tlre oribatid co-
mmunily in a r;ine plantation. Environ. Enton~ol.19 (4) : 898 -
900.
37. Huuri, O., 1972 : The cilccl of some rhlorinated hydrocarbons on
the initial development ol planted pine seedlings. Folia Fo-
rcstalia, 1 G 1 : 1 - 23.
din Bucovina. Edi-
38. Ichim R., 1988 : Istoria psdurilor ~i silvic~~lturii
tura Ccrcs, Bucure~ti,2 1 G png.
39. Ichim, R., 1993 : Putregaiul r o ~ ula molid. Mssuri de prevenire $1
combatere. Editura Ceres, Bucure~ti,156 pag.
40. Zllescu, Gh,, 1963 : Depistarea ~i combaterca inxctei Ilylobius abie-
tis. L. prin rnetoda scoartelor toxice. Rev. Plid., nr. 10 : 604 -
. 605.

41. btrate, G., 1983 : Date bioecologice asupra unor specii de insecte diu-
nritoare padurilor cle molid din judetul Suceava. Anuarul Mu-
zeului Judetean Suceava. Fascicola St. Naturii VII, pag; 125 -
137.

60 Bucovina ForestierB - A n u l 3 - 1994 - Nr. 2 - Cbmpulung Moldovenesc

42. Klimetzek, D. gi Vitt!, J. P., 1989 : Tierische Schadlinge. In : Schmidt-
Vogt, H. (ed.), Die Fichte, Bd. 1112, pag. 40 - 133. v:rlag Paul-
- . Parey. Hamburg und Berlin.
43. Langstrom, B., 1982 : Abundance and seasonal activity of adult Hy-
lobius weevil in reforestation during first years following final
felling. Commun. Inst. For Fenn. 106 : 1 - 23.
44. Langstrom, B. ~i Hellqvist, C., 1989 : Effects of defoliation, decapi-
tation, and partial girdling on root and shoot growth of pine
and spruce seedlings. In : Alfaro, R. I. qi Glover, S. G. (ed.),
Insects affecting reforestation : Biology and damage. Procee-
dings of a meeting of the IUFRO Worlting Group on Insects
Affecting Reforestation. Vancouver, July, 1988, p a g 89 - 100.
45. LBzZrescu, Gh., 1991 : Observatii cu privire la starea fitosanitaril a
pidurilor din Ocolul silvic Putna, judetul Suceava, pe anul
. 1990. Rev. Piid., nr. 3 : 145 : 147.
46. Leuciuc, A. ~i LBzBrescu, Gh., 1993 : Integrarea mijloacelor -de p y
tectie in gospoddrirea pidurilor Ocolului silvic Putna, jude-
tul Suceava. Bucovina Forestierti, nr. 1 - 2 : 57 - 61.
47. Lindstrom, A., Hellqvist, C., Gyldberg, B., Langstrom, B. $i Mattson,
A., 1986 : Field performance of a protective collar against da-
mage. by Hylobius abietis. Scand. J. For. Res. 1 : 3 - 15.
48. Lucescu, A,, 1962 : Cbteva probleme ac,tuale ale protectiei pddurilor
din tara noastrd. Pe marginea consfdtuirii de la Casa silviculto-
rului Azuga. Rev. Pdd., nr. 2 : 118 - 123.
49. Luik, A. $i Voolma, K., 1989 : Some aspects of the occurence, bio-
logy and cold-hardiness of Hylobius weevil. In : .Alfaro, R. I.
$1 Glover, S. G. (ed.). Insects affecting reforestation : Biology
and damage. Proceedings of a meeting of the IUFRO Working
Group on Insects Affecting Reforestations. Vancouver, July,
1988, pag. 28 - 33.
50. Marian, A ~i Diaaonescu, St., 1981 : Impriduriri, In : Chiriv, C. gi
colab. (ed.), Psdurile Rombniei, Editura Academiei RSR, pag.
355 - 372.
51. Mihalciuc, V., 1986 : Biologia, depistarea, prevenirea $i combaterea
diundtorilor Hylobius abietis $i Hylastes spp. h d r u m 5 r i teh-
nice pentru silvicultur5. Bucurer;ti, pag. 155 - 161.
52. Mihalciuc, V. si colab., 1985 : Cercetdri privind biologia, prevenirea
~i combaterea unor diiunatori specifici pridurilor de ri~inoase.
Hylobius abietis. Referat stiintifio final. Tema 8. 2711985. ICAS
Bucurevti, pag. 3 - 72.

Bucovina Forestierl - Anul 3 - 1994 - Nr. 2 - Cfimpulung Moldovenesc .61

53. Mugat, I., Constantinescu Elena gi Untnru, E., 1973 : Folosirea sub-
stantelor-antitranspirant, metod5 de sporire a r e u ~ i t e iculturi-
lor forestiere I;e terenurile degradate. Rev. Pcid., nr. 8 : 418 -
421.
54. Nef, L., 1974 : Degres d' efficacite et de securite du traitment par
trempage contre Hylobius abietis.L. Bull. Soc. Roy. de Belgique
81 - 10 : 369 - 389.
55. Nitescu, C., Ceianu, I. si Ditu, I., 1979 : Probleme privilld protectia
molidului ilnpotriva diiunitorilor biotici. Consfituirea tehnico-
gtiintifici ,,Porticularitiiti privind gospodiirirea plidurilor din
judetul Harghita", pag. 100 - 110.
56. Nitesqu, C.,Mihalache, Gh. $i Dumitrescu Elena, 1985 : Aspeck din
silvicultura Republicii Finlanda. Rev. Pid., nr. 1 : 44 - 46.
57. Nusslin-Rhumbler, 1922 : Fortinsektenkunde. Berlin. P. Parey, pag.
217 - 22G.
58. Olenici, N. $i colab., 1993 : Studiu privind viitiimgrile produse de
dsuniitorii Hylastes ater $i IIylobius abietis in plantatiile de
molid. Mlisuri de prevenire $i combatere. Referat ~tiintificfi-
nal. Tema 8.1 R.b./1993. ICAS Bucuregti, 8G pag.
59. Rsdulescu Sabina, 1974 : Conservarea peste iarni a puiekilor de mo-
lid $1 pin silvestru in conditii neclimatizate. Rev. Piid., nr. 7 :
365 - 368. .
60. Rusescu, D.R., 1906 : Cestiunea imp5duririlor artificiale in Romania.
Atelierele grafice SOCEC et Co., Societate anonim5. 588 pag.
61. Selander, J., Immonen, A. ci Haulrko, P., 1!!90 : Resistance of natu-
rally regenerated and nursery - raised Scots pine seedlings
to the large pine weevil, Hylobius abietis (Coleoptera-Curcu-
lionidae). Folia Forestalia 766 : ,1 - 19.
62. Selander, J. ~i Immonen, A., 1991 : Effect of fertilization on the SUS-
ceptibility of Scots pine seedlings tot the large pine weevil,
Hylobius abietis (Coleoptera, Curculionidae) Folia Forestalia
771 : 1 - 21.
63. Selander, J., Kalo, P., Kangas, E. ~i Pcrttunen, V., 1974 : Olfactory
behaviour of Ilylobius abietis L. (Col., Curculionidae). I Res-
ponse to several terpcnoid fractions insolated from Scots pine
phloem. Ann. Ent. Fenn. 40 : 108 - 115.
64.- Selander, J., Kahgas, E., Perttunen, V. ~i Oksanen, H., 1973 : Olfac-
tory responses of Mylobius rlbietiq L. (Col., Curculionidae) to
substances naturally present in pine phloem. or their syn-
thetic counterparts. Ann. Ent. Fenn. 39 : 40 - 45.

62 Bucovina ForcsticrB - Anul3 - 1994 - Nr. 2 - Ctimpulung Moldovenesc

65. Simionescu, A., 1971 : Starea fitosanitarti a c ~ l t u r i l o r forestiere ~i
a pidurilor in 1970-1971. Rev. Prid., nr. 10 : 519 - 522.
66. Simionescu, A., 1908 : Consideratii privind starea fitosanitarii a p i -
durilor in anii 1985-1986. Rev. Pgd., nr. 1 : 35 - 43.
67. Simionescu, A., 1989 :Observatii cu privire la starea fitosanitarii a
pidurilor pe perioada 198711988. Rev. Pid., nr. 3 : 134 - 142.
68. Simionescu, A., 1990 : Protectia pridurilor prin metode de combatere
integrats. Editura Ceres, Bucure$i, 284 pag.
69. Simionescu, A., 1991 : Aspecte cu privire la starea cle sZn5tate a pH-
durilor din Romgnia, in anii 1988 ~i 1989. Rev. PBd., nr. 1 :
13 - 20.
70. Simionescu, A., 1993 : Starea de sHn5tate a pridurilor din Bucpvina
in perioada 1955 - 1991. Bucovina. Forestier5, nr. 1 -2 : 18 -34.
71. Simionescu, A. si Fratian, Al., 1963 : Aspecte in lcgitur5 cu preve-
nirea ~i combaterea unor dZun5tori ai speciilor repede cres-
citoare. Rev. Pid., nr. 6 : 348 -351.
72. Simionescu, A. si Stefsnescu, M., 1978 : Starea fitosanitari a pidu-
rilor in anji 1976 - 1977. Rev. Pid., nr. 1 : 31 - 34.
73. Simionescu, A. ~i colab., 1971 : Dsuniitorii piidurilor. Cunoa~tere,
prevenire, combatere. Editura Ceres, Bucurevti, 520 pag.
74. Simionesw, A. ~i colab., 1992 : Starea fito-sanitari a piidurilor din
Romania, in perioada 1070 - 1985. Editura Inter-Media. BUCU-
r e ~ t i ,310 ,pag. ' I
75. Stoenescu, C., 1962 : Noi procedee tehnice in combaterea d5unito-
rului Hylobius a b i c t i ~L. Rcv. PLid., :Ir. 6 : 357 - 360.
76:Szmidt, A. ~i Stachowialr, P., 1981 : Badania nad Chemyczym zabez-
pieczaniem sadzonek przed szkodami wyrzadzamymi przed
szeliniaka (Hylobius sp.). Sylwan, 3 : 37 - 45.
77. StefBnescu, M., Nitescu, C., Sirnionescu, A. ~i Iliescu, Gh., 1980 :
Starea fitosanitarii a pzidurilor si culturilor forestiere din R.
S. Romdnia in perioada 1965 - 1975. Editura Ceres, Bucuregti,
pag. 208 - 219.
78. Stefgnescu, M. ~i Simionescu, A., 1972 : Starea fitosanitarii a pidu-
rilor din Rominia in anul 1972. Rev. Prid., nr. 11: 529-534.
79. Tudor, I. si Marcu Olimpia, 1976: Protectia piidurilor. Editura Didac-
tic5 si pedagocigii, Bucure~ti,424 pag.
80. Ulmann, E., 1974 : Lindane, I, Suplement 1974. CIEL Bruxclles, 59
Pag-
Bucovina Forestierti - Anul 3 - 1994 - Nr. 2 - Cdmpulung Moldovenesc 63
81. Valenta, V. T., 1970: Trombarul mare (I-Iyl?bius ahietis Hb.) in pH-
durile RSS Lituanin (In lilnhn r u d ) . 't'rutli liiovslcova Naucico-
,.:, issledova-telsltova, Inst. I,csno;7o Ho.<iai.;tva, 13: 241-235.
82. Voinescu, Gh., 1963 : Despre colnbiteren in.;ert?i JJylobius abielis L.
Rev. Piid., nr. 4 : 233-253.
, .
83. Zamfir, Gh., 1979 : Efect,ele unor p o l ~ . ~ n l~i
~ t prcve~lirca
i lor. Editura
Academiei RSH, Bucure;ti, 17G lng.
1; 1.
84. ***
, , 1980 : The biologic and ecor~on:icnsse::sment of Lindane.
U.S.D.A. Technical Bulletin J.J3 1647, 3 C!i 1x2.
85. ** ; Marsl~alsoil insecticirlc, s u i ('on CR gra.~ules.Techni-
cal manual. F.Ii1.C. Corl)oralign, Agi icl111.1~nl ('liemica1 Group
Philadelphia. SUA.

~ Y L O B I U SAUIETIS L. -
SCIRIE CIOLOGICAC, ECOLOGICAL AND
BEISAVIOURAL FEATURES ATdD TXHE PRO'J'ECTION OF Ti!E
CUISURES AGAINST TZIC DARIA(;ES CAUSED I%Y THIS PEST

The paper presents a sliort synlhcsis 01 thc present lrnowlcge re-

garding the main biological, ecologicnl and behnvioural features of the
large pine weevil and their influences on tlie pr oti.ctive measures against
the damages caused by this pest.

-
. T h e main conclusion of this study is Llial a n cconomical and eco-
logical efficient protcclion call l!c realizccl ill 11reient only by the post-
ponement of the planting for 3-4 years after Ih? clearcutting.

,,La 1888 s-a infiintnt in Hucovina statirlneci tle experi-

mentafluni silvice . . . A.;tIcI s-nu f5~11itlc la 18!10 incoace,
parte s-au 9i terminat, pc la admi~>istrajiu~lile silvice yi do-
meniale iel de fel de exl,erimentn:ilni prer:lm : curritiri, 15-
muriri, c r c y e r c ~i c u l l u r ~ ,apoi inrcrcriri pcntru alciituirca
tablourilor de ciIre d e form5 ;i ta1)lourilc de ma.5 etc.'&
Znchnr, A., Guzmnn, E., :.a. - 1901