Omul creația lui Dumnezeu

Lumea fiintelor vii alcatuiau un arbore armonios, radacina caruia consta din
animalele inferioare create de Dumnezeu in a cincea zi, iar ramurile de sus din
animalele superioare create in a sasea zi. Dar acest arbore nu era complet, nu
exista inca ,,floricica care sa completeze si sa impodobeasca varful lui, nu era inca
omul, regele naturii.“ (1)

Dupa ce mai intai, Dumnezeu a creat din nimic lumea spirituala, apoi lumea
materiala, la sfarsit, pentru a incorona opera Sa, l-a creat pe om ,,care participa cu
sufletul sau la lumea cea dintai, iar cu corpul la cea de-a doua.“ (2) El este ultima
,,creatiune a lui Dumnezeu.“ (3)

Biserica, pe baza Sfintei Scripturi, dar si a Sfintei Traditii, invata ca omul este
creat de Dumnezeu in a sasea zi a creatiei, cand ziua a sasea era spre
sfarsite.Potrivit limbajului liturgic, omul a primit existenta in timpul vecerniei zilei a
saptea, adica in seara primei Vineri, dupa care urmeaza Sabatul, ziua odihnei.
(4)Asadar omul este persoana care trebuie sa aduca lumea la linistea odihnei in
Dumnezeu. Dar misiunea aceasta se poate implini numai daca omul impreuna cu
creatia se deschide, devenind lacasuri primitoare pentru odihna lui Dumnezeu. ,,Prin
faptul creatiei omului, intreaga faptura intra in odihna sabatica, in pacea profunda a
unirii cu Creatorul…“ (5)

Omul, si cu el intreaga creatie, reprezinta darul lui Dumnezeu. Ca o incununare a

creatiei Dumnezeu, ca Dumnezeu personal creaza din iubire omul ca pe un partener
de dialog al Sau. El nu creaza in persoana omului un obiect, o simpla podoaba
pentru revelarea atotputerniciei si pentru lauda slava Sale, ci pe temeiul plenitudinii
comuniunii Sale, El aduce la existenta o creatura personala care sta in relatie
constienta cu El (6). Toate insusirile pe care Dumnezeu la are in fiinta Sa le-a daruit,
in forma creata, si omului, pentru ca si acesta sa poata participa in mod liber la
dialogul comuniunii cu El. Potrivit invataturii scripturistice si patristice prezenta
insusirilor dumnezeiesti din om a fost data prin crearea dupa chipul lui Dumnezeu.
Numai omul a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu si numai el poseda
responsabilitatea asemanarii. El este creat ca un mic dumnezeu care are chemarea
participarii la sfintenie. Chipul il face pe om unic si diferit de restul creatiei.

Omul este creat ca o sinteza a lumii ingeresti si a lumii materiale, oglindind si

avand stans unite in sine aceste doua lumi. (7)

Acest lucru reiese limpede din marturisirea referatului biblic. Moise, autorul
cartii ,,Facerea“, istoriseste astfel crearea protoparintilor nostri Adam si Eva: ,,si a zis
Dumnezeu: Sa facem om dupa chipul si dupa asemanarea noastra si sa
stapaneasca peste pestii marii, pasarile cerului, animalele domestice, toate vietatile
ce se tarasc pe pamant si tot pamantul. Si a facut Dumnezeu pe om dupa chipul
Sau, dupa chipul Sau l-a facut Dumnezeu, a facut barbat si femeie. Si Dumnezeu i-a
binecuvantat zicand: ,,cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul si il supuneti, si
stapaniti peste pestii marii, peste pasarile cerului, peste toate animalele, peste toate
vietatile ce se misca pe pamant si peste tot pamantul.“ (Facere I, 26-28)

Naratiunea aceasta trebuie inteleasa ca un fapt istoric si nu ca o fictiune sau ca

un mit. Acest lucru este exprimat si sprijinit in primul rand de caracterul cartii
,,Facerea“, care are un caracter pur istoric. Moise relateaza ca atunci cand Adam o
vede pe Eva rosteste: “iata os din oasele mele si carne din carnea mea, aceasta se
va numi femeie pentru ca este luata din barbatul sau. De aceea va lasa omul pe tatal
sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup.“ (Facere II,
23-24)
Dupa cadere Dumnezeu ii zice lui Adam: ,,in sudoarea fetei tale iti vei manca painea
ta, pana te vei intoarce in pamantul din care esti luat, caci pamant esti si in pamant
te vei intoarce. (Facere III, 19)

Caracterul istoric al acestei carti mai este mentionat si de alti autori ai Vechiului
Testament. Astfel Solomon zice: ,,Dumnezeu a creat pe om nemuritor, facut ca sa
fie chip care sa i se asemene“. (Intelepciunea lui Solomon III, 23)

In cartea lui Isus fiul lui Sirah scrie ,,Dumnezeu a creat pe om din pamant, in
pamant are sa intre o data. El i-a insemnat timpul si numarul zilelor sale, si i-a dat
putere peste toate cele de pe pamant. El l-a investit cu tarie dupa natura sa si l-a
facut dupa chipul Sau.“ (Sir. XVII, 1-3) Tobit spune: „Tu ai facut pe Adam si Tu ai
facut pe Eva, femeia lui, pentru a-i fi ajutor si sprijin, si din ei s-a nascut neamul
omenesc. Tu ai zis: ,,Nu este bine sa fie omul singur, sa-i facem un ajutor asemenea
lui.“

De asemenea si Mantuitorul Iisus Hristos considera cartea ,,Facerea“ ca pe o

carte istorica. Demonstrand nedespartirea casatoriei, El zice Fariseilor: ,,Dar din
inceputul fapturii un barbat si o femeie a facut Dumnezeu. De aceea va lasa omul pe
tatal sau si pe mama sa si se va alipi de femeia sa. Si vor fi amandoi un trup, asa ca
nu mai sunt doi ci un trup.“ (Marcu X, 6-8) Vorbind astfel Hristos a intarit
autenticitatea istorica a tot ceea ce raporta Moise despre originea celei dintai perechi
omenesti (Facere II, 18-24).

Si Sfantul Apostol Pavel atesta ca omul a fost creat intai si apoi femeia: ,,Pentru
ca a fost facut intai Adam, apoi Eva.“(I Timotei II, 13) Despre creatia omului el
zice: ,,Asa s-a scris: ” Facutu-s-a omul cel dintai, Adam, suflet viu“ iar Adam cel de
pe urma duh de viata facator. Dar nu este intaiul cel duhovnicesc, ci cel firesc, apoi
cel duhovnicesc. Omul cel dintai este din pamant, pamantesc, omul cel de al doilea
din cer.“ (I Corinteni XV, 45-47)

Sfintii Parinti si Sriitori bisericesti vorbesc si ei despre originea si insemnatatea

corpului omenesc. Astfel, Sfantul Teofil al Antiohiei spune: ,,totul (afara de om )
Dumnezeu a facut cu cuvantul socotind acestea ca de putina insemnatate, dar pe
om si crearea omului nemuritor a creat-o ca lucrare vrednica de maririle sale.“ (8)

Un alt scriitor bisericesc, Sfantul Ambrozie al Milanului, vorbind si el despre

crearea omului condidera ca: ,,Nu in zadar a fost femeia formata din coasta lui Adam
si nu din acelasi lut ca si el. Sa scriem deci ca barbatul si femeia au aceeasi natura
corporala, ca este numai un singur izvor al neamului omenesc. De aceea la inceput
n-au fost doi creati, barbatul si femeia, sau doua femei, ci barbatul mai intai si apoi
femeia, luata din barbat.“ (9)