Sunteți pe pagina 1din 8

Proiect didactic pentru implementarea în clasă

Unitatea de învăţământ: Școala Gimnazială „Coresi” , Târgoviște

Numele şi prenumele: Bucura Elena

Disciplina: Educație tehnologică

Titlul activităţii
Clasa/Vârsta Unitatea Timp
didactice
Alimente de origine
Clasa a V – a Alimente și produse
vegetală –legume și 50 minute
Vârsta 12 ani alimentare
fructe

Justificarea didactică pentru


Obiective de învăţare / Competențe
utilizarea TIC
- Individualizarea informației și a
O1 –Cunoașterea importanței produselor
sarcinilor;
alimentare în funcție de valoarea nutritivă
- Îmbunatațirea metodelor de predare
sau energetică;
prin documentare;
O2 - Să identifice importanța consumării
- Metode alternative care se pliază pe
fructelor și legumelor;
modul de întelegere a elevilor;
O3 - Învață despre influența asupra
- Exerciții suplimentare care
sanătății omului;
stimulează creativitatea elevilor;
O4 – Cunoașterea principalelor moduri de
- Varietatea metodelor și mijloacelor
utilizare a produselor alimentare de
de învațământ;
origine vegetală în alimentația omului.
- Intelegerea mai eficientă de către
elevi prin conexiunile realizate.

1
Termeni cheie Resurse
- Laptop;
- Videoproiector;
 Alimente de origine vegetală; - Prezentare Power Point: „Alimente
 Produse alimentare proaspete; de origine vegetală – fructe și
 Fructele: fructe bace, fructe legume”;
nucifere, fructe semințoase, - Videoclip: „Alimente de origine
fructe sâmburoase; vegetală - fructe și legume”;
 Legumele; - Blog:
 Produsele alimentare prelucrate; http://bucuraelena.simplesite.com
 Vitamine; - http://wikipedia
 Zaharuri. - Coli;
- Lipici;
- Post-it;
- Cartonașe pe care sunt ilustrate
fructe și legume;
- Creioane colorate;
- Carioci.

1. Moment organizatoric ( 5 minute, activitate frontală )


Copiii ajung în clasă, se stabilește liniștea; elevii își pregătesc cele necesare orei;
între timp rog elevul de serviciu să-mi spună elevii absenți.
În această ora vom discuta în continuare despre alimente de origine vegetală și vom
afla care sunt cele mai importante alimente consumate în stare proaspătă dar și
importanța și necesitatea pentru sanătatea organismului.
Începem prin a scrie titlul lecției pe tablă, iar copii în caiete: Alimente de origine
vegetală.
Strategii didactice:
- Mijloace didactice; resurse procedurale, conversatia euristică, expunere
informare.
2
- Resurse materiale: tablă, cretă, burete.
- Moduri de activitate cu elevii.

2. Captarea atenției (10 minute, galerie de imagini


http://bucuraelena.simplesite.com )

Se oferă elevilor spre vizualizare o galerie de imagini


(http://bucuraelena.simplesite.com).
Elevii sunt rugați să descrie, sa recunoască alimentele de origine vegetală în
urma imaginilor vizualizate.
Imaginea numarul 1- Elevii observă alimentele de origine vegetală;
Imaginea numarul 2- Fructele; elevii recunosc fructele și le denumesc;
Elevii trebuie sa recunoască și să clasifice fructele în funcție de structura lor;
Imaginile 3,4,5 si 6 conțin fructe în funcție de structura lor și anume: imaginea
3-fructe semințoase, imaginea 4- fructe sâmburoase, imaginea 5- fructe bace și
imaginea - 6 fructe nucifere.
La arătarea următoarelor imagini le solicit elevilor recunoașterea
componentelor legumelor și detalierea părtilor ce pot fi consumate de la
legume.
Imaginea numarul 7 – fructele legumelor ce pot fi consumate (elevii
argumentează mazare, fasole, roșii, ardei).
Imaginea numarul 8 - frunzele legumelor ce pot fi consumate (elevii
argumentează ( salata, patrunjel, varza, spanac).
Imaginea numarul 9 – rădacina legumelor ce pot fi consumate (elevii
argumentează: morcov, patrunjel, ridichi, țelina).
În imaginea numarul 10 sunt prezentați bulbii legumelor ce pot fi consumate
iar elevii sunt rugați sa indentifice (ceapa, usturoi).
În ultima imagine sunt prezentați tuberculii iar copiii sunt solicitați sa
identifice cărei legume aparțin:(elevii argumenteză cartoful).
STRATEGII DIDACTICE
Mijloace didactice
- Resurse procedurale: Observația, conversația, explicația, demonstrația.
- Resurse materiale: colaj cu imagini.

3. Reactualizarea cunostințelor (7 min video)


Lansez o discuție referitoare la alimente în care urmăresc sa reactualizez
cunosțintele dobândite în lecțiile anterioare și, de asemenea, ca elevii să înțeleagă
importanța consumării fructelor și legumelor și beneficiile acestora pentru organism.
Ce sunt fructele? (fructele sunt alimente care sunt caracterizate printr-un conținut
mare de apă, substanțe zaharoase și minerale, vitamine și diverse arome) este
răspunsul dat de elevi.
Clasificați fructele în funcție de structură. Dați exemple!
Elevii argumenteză: în funcție de structură, fructele pot fi fructe semințoase cum ar fi
merele, perele, gutuile.
3
Elevii sunt rugați să argumenteze în 5 rânduri dacă este adevată zicala celebră ,,Cu
un măr pe zi, doctorul departe il ți,,.
Continuăm prin a enumera clasificarea fructelor în funcție de structură:
Fructe sâmburoase care au un sâmbure tare ce protejează sămanța: prunele, vișinele,
cireșele, caisele, piersicile.
Fructele bace care au semințe mici răspandite în pulpa fructului, de exemplu:
strugurii, fragii, capșunile, afinele, smochinele.
Fructele nucifere care au sămânța înconjurată de o coaja tare și care conțin foarte mult
ulei de unde și denumirea de fructe oleaginoase cum sunt : nucile, migdalele și
fisticul.
Care sunt părțile comestibile ale legumelor?
Elevii oferă raspunsuri variate legate de întrebare.
De la legume se pot consuma: fructele (mazăre, fasole), frunzele (salată, patrunjel,
varză), radacină (morcov, patrunjel), inflorescentă (conopida), tuberculii (cartoful),
bulbii (ceapa, usturoiul).
STRATEGII DIDACTICE
Resurse procedurale: conversația, demonstrația, informarea.
Moduri de activitate cu elevii: frontal și individual.
Resurse materiale: videoproiector, material video, laptop.
Metoda de evaluare : orală.
Sub ce formă se pot consuma fructele și legumele?
Elevii răspund din experiența proprie ca fructele pot fi consumate în stare prospată, ca
sucuri și salate sau prelucrate și apoi consumate sub formă de gem, dulceată, peltea,
nectar, compot.
Legumele pot fi consumate în stare prospată sub formă de salată sau sucuri dar si în
stare prelucrată: fierte, sub formă de piereuri, budinci, sufleuri sau alte preparate.

4. Dirijarea învățării (10 minute, activitate frontală)


În etapa urmatoare le-am propus elevilor să urmărim o prezentare power point
pentru a afla mai multe informații utile despre fructe dar și importanța lor pentru
sănătate.
În primul slide sunt înșiruite produsele alimentare prelucrate și vin în completare
spunând că zaharul se obține din rădăcina sfeclei de zahar, bogată în zaharoză, prin
prelucrarea în întreprinderi specializate. Zaharul este materia primă de bază pentru
industria produselor zaharoase și este ușor asimilat de organism, producând energie și
caldură necesară locomoției.
În slide-ul următor sunt înșiruite toate categoriile de fructe și legume și vin în
completare cu exemple însoțite de imagini (slide-urile 3 si 4).
În slide-ul 5 este prezentată importanța fructelor și a legumelor pentru organismul
uman.
În următorul slide este dată definiția fructelor spunându-le ca fructele nu trebuie să
lipsească din hrana zilnică deoarece au valoare nutritivă mare și stimulează digestia.
În slide-ul șapte avem o clasificare a fructelor unde elevii trebuie sa raspundă la
întrebarea: Cum se clasifică fructele în funcție de structura lor?

4
- Semințoase (bace false)
- Sâmburoase (drupe)
- Fructele arbuștilor și semiarbuștilor fructiferi
- Fructe nucifere
În slide-ul 8 sunt enumerate vitaminele ce se găsesc în fructe.
Slide-ul 9 vine în completarea lecției cu definiția legumelor iar elevilor le este
adresată urmatoarea întrebare la care trebuie să răspunda: În ce condiții se păstrează
legumele și fructele în stare proaspată?
Legumele și fructele se pastrează în condiții bune atunci când au fost recoltate la
maturitate dar un rol important în pastrarea lor proaspete îl au factorii externi,
temperatura, umiditatea.
În slide-ul 10 avem clasificarea legumelor. Acestea se pot consuma sub forme variate:
crude, preparate, murate și conservate.
Mijloace didactice:
- Resurse materiale: videoproiector, prezentare power point, laptop.
- Resurse procedurale: conversația euristica,explicația, argumentația,
informarea.

Obținerea performanței (8 minute, activitate individuala)


Elevii primesc câte o fișă de evaluare a cunoștințelor dobândite, activitate ce se
realizează individual.

5. Conexiunea inversă (8 minute, activitate frontală, pe grupe)


Elevii sunt aranjați în grupe a câte 4 și primesc câte o fisă de lucru. Elevii din cadrul
grupurilor trebuie sa completeze spațiile punctate cu cuvintele lipsa pe baza
noțiunilor dobandite.

Finalizarea proiectului

6. Tema pentru acasă ( 2 minute, activitate frontală)


Realizarea unui referat individual pe tema ,,Importanta fructelor și a
legumelor pentru organismul uman,,.
Mijloace didactice: cărti, internet, wikipedia (https://ro.wikipedia.org/wiki/List
%C4%83_de_legume; https://ro.wikipedia.org/wiki/Legum%C4%83

Metode de învățare: evaluarea, investigația, argumentarea.


http://bucuraelena.simplesite.com
7. Încheierea activițății

5
Elevii sunt rugați să respecte termenul de predare a referatelor.

Evaluarea
Abilităţi şi cunoştinţe Deprinderi tehnice
La sfârșitul activității didactice, elevii vor
fi capabili (itemi de evaluare) :
- Să manifeste atenție și interes față
de activitatea didactică;
- Să identifice și să folosească
informațiile provenite dintr-o sursă
pusă la dispoziție;
- Să exprime opinii personale față de
tema propusă dezbaterii.
În cadrul acestei activități, elevii vor
Cum notăm ?
dezvolta deprinderile tehnice de a utiliza
30% - activitatea din cadrul grupului ;
blogul educațional, de a căuta informații
60% - activitatea individuală ;
și de a redacta un clip video.
10% - oficiu.
Evaluarea din cadrul grupului se face în
funcție de următoarele aspecte:
-acceptabilitatea în cadrul grupului (4%) ,
implicarea în responsabilitățile de grup
(5%), creativitate în cadrul grupului
(5%) , prezentarea produsului final (8%)
și modul în care și-a însușit cunoștințele
(8%)

Descriptori de performanță ( 60% din notă) – 60 puncte :


Item Calificativ

5-6 7-8 9 - 10

I1. Formulează o Formulează două Formulează întrebări/


6
Să formuleze răspunsuri, întrebare/ un întrebări/ două răspunsuri în legătură cu
dar și întrebări, în răspuns în legătură răspunsuri în tema propusă ori de câte
legătură cu alimentele de cu tema propusă legătură cu tema ori i se acordă
origine vegetală. propusă. oportunitatea.
I2. Își exprimă o Își exprimă două Își exprimă opiniile
Să formuleze opinia opinie personală opinii personale personale față de tema
personală în legătură cu față de tema față de tema propusă dezbaterii ori de
importanța consumării propusă dezbaterii propusă dezbaterii câte ori i se acordă
fructelor și legumelor. oportunitatea
I3. Elevul raspunde Elevul raspunde Elevul oferă răspunsuri
Să scrie importanța parțial la cerința complet la cerința variate și argumentează în
consumării fructelor și propusă. propusă. legatură cu cerința
legumelor și să propusă.
argumenteze.

10 puncte din oficiu

Notarea activității din cadrul grupului ( 30% din nota finală ) – 30 puncte:
Procent Descriptori
4% acceptabilitatea în cadrul grupului
5% implicarea în responsabilitățile de grup

5% creativitate în cadrul grupului


8% prezentarea produsului final

8% modul în care și-a însușit cunoștințele

Autoreflecţia
Scrieţi câteva consideraţii personale privind desfăşurarea activităţii didactice.
Întrebările de mai jos vă pot ghida reflecţia:
1. Cât de reuşită apreciaţi că este activitatea didactică pe care aţi desfăşurat-o?
Consider că activitatea desfasurată a avut un grad ridicat de reușită datorită
7
faptului că tema propusă este de actualitate, elevii pot transfera cunoștințele
dobândite, iar interactivitatea este punctul forte al lecției
Care au fost punctele forte, dar punctele slabe ale activităţii?
Puncte forte: conexiunea cu realitatea prin galeria de imagini, video,
interactivitatea.
Puncte slabe: timp redus.
2. Ce aţi face în mod diferit data viitoare?
mi-ar placea lecția să se desfașoare într-un mediu natural, mai apropiat de natură.
3. Care a fost reacţia elevilor la activitatea didactică propusă?
Elevii au fost încântați de această activitate, deoarece aceștia au remarcat faptul
că pot învăța interactiv.
4. Care a fost feedback-ul elevilor?
Elevii au înțeles și au însușit informațiile predate, astfel am primit un feedback
pozitiv din partea acestora.
5. Care a fost atmosfera de lucru pe parcursul activităţii didactice?
Pe parcursul activității didactice, atmosfera a fost plăcută, elevii au colaborat
în momentul în care au fost solicitați să lucreze în grup. Totodată, am remarcat atenția
deosebită pe care o manifestau în timpul vizualizării videoclipului și al prezentării
Power Point.

S-ar putea să vă placă și