Modulul: Asigurarea calităţii

INSTRUMENTELE CALITĂŢII

Cele şapte instrumente de bază (Traseul curativ)

Rezolvarea unei probleme nu se poate limita exclusiv la a căuta soluţii, ci implică:

descrierea problemei, a efectului de studiat, a cauzelor sale majore;

elaborarea şi prezentarea soluţiei reţinute;
acţiuni pe care partenerii aşteaptă să le adopte în comun, în cazul în care problema
este tratată în grup.

Metoda “pas cu pas” arată felul în care se poate progresa, etapă cu etapă, de la
definirea problemei şi până la prezentarea acţiunilor efectuate pentru rezolvarea acesteia.

Plecând de la obiectivele exprimate, metoda permite traducerea lor în observaţii,

observaţiile în cantităţi care vor fi reprezentate vizual, utilizând tabele sau grafice.

Metodei “pas cu pas” îi sunt asociate în mod tradiţional aşa-numitele „şapte

instrumente de bază”, prezentate în tabelul 1.

Tab.1. Cele şapte intrumente de bază şi scopul acestora

Instrumente Scopuri
Fişe de înregistrare Să colecteze şi să organizeze datele existente sau
rezultate din observaţii
Grafice Să prelucreze datele, să redea informaţia generală,
vizibilă şi clară, să prezinte rezultatele
Histograme Să prezinte modul de funcţionare al unui procedeu, să
supravegheze conformitatea, să urmărească procedeul
Analiza Pareto Să identifice priorităţile
Diagrama cauze - efect Să identifice, să analizeze şi să clasifice cauzele unui
efect
Diagrama de dispersie Să determine existenţa unei relaţii comune între două
grupuri date
Fişe de control Să obseve, să îmbunătăţească un procedeu în mod
continuu şi să edifice utilizatorul asupra acţiunilor
necesare, să asigure urmărirea procesului

1. Fişele de înregistrare

Pentru ca o problemă de calitate să poată fi rezolvată este necesar să se dispună de

suficiente informaţii asupra acesteia. Pentru a fi utilizabile, informaţiile trebuie convertite în
date numerice, reunite sub forma fişelor de înregistrări.

Prof. Decu Valentina Page 1

 Modulul: Asigurarea calităţii

Datele conţinute în fişele de înregistrări constituie, de obicei, elemente primare pentru

alte metode de analiză şi evaluarea calităţii.

Tabelul 2 prezintă un exemplu de fişă de verificare periodică.

Tab.2. Fişă de verificare periodică

2. Graficele

Datele colectate şi organizate trebuie prezentate sub o formă cât mai sugestivă.
Reprezentările grafice, caracterizate printr-o foarte mare putere de sugestie, permit
privitorului să perceapă rapid cele mai importante caracteristici ale unui set de date.

Se consideră că un suport grafic este de calitate dacă persoana căreia îi este adresat
înţelege mesajul, iar informaţia este obiectivă.

Exemple de grafice:

a. Grafice de variaţie, care ilustrează o tendinţă sau o evoluţie;

b. Grafice de descompunere, care reflectă proporţiile diferitelor elemente într-un
ansamblu;
c. Graficele de distribuţie, prin intermediul cărora se realizează repartiţia
constituenţilor unui ansamblu după o caracteristică reperabilă sau măsurabilă;
d. Grafice de dispersie, cu ajutorul cărora se verifică existenţa unei legături între
grupe de date sau două fenomene măsurabile;
e. Grafice de comparaţie, care permit compararea unui grup de elemente după un
parametru comun;
f. Pictograme: planuri, scheme, hărţi.

Prof. Decu Valentina Page 2

 Modulul: Asigurarea calităţii

Fig.1. Exemple de grafice

Prof. Decu Valentina Page 3

 Modulul: Asigurarea calităţii

3. Histograma de măsurare

Histograma reprezintă o formă particulară de grafic, din care se pot extrage informaţii
referitoare la distribuţia şi dispersia unei variabile.

Distribuţia caracterizează, într-o formă generală, modul de repartizare al unei variabile

într-un câmp dat, iar dispersia oferă informaţii despre zona din acest câmp pe care o
ocupă efectiv.

Fig.2. Exemplu de histogramă de măsurare

4. Analiza Pareto

Analiza Pareto (Analiza ABC) structurează cauzele (factorii de influenţă) în funcţie de

importanţa lor. Vor fi enumerate cauzele, li se vor asocia date relevante şi vor fi
reprezentate grafic.

Diagrama Pareto este constituită din coloane de lărgime egală, clasate în ordine
descrescătoare, de la stânga la dreapta. Reperele care desemnează atributele se
amplasează pe axa orizontală.

După cum se constată, principalul scop al realizării diagramei Pareto îl constituie

evidenţierea caracteristicii preponderente, corespunzătoare dreptunghiului de înălţime
maximă, amplasat în extremitatea stângă a diagramei.

Un exemplu de diagramă Pareto este prezentat în figura 1.

Prof. Decu Valentina Page 4

 Modulul: Asigurarea calităţii

Fig.1. Exemplu de diagramă Pareto

Este recomandabil ca numărul de coloane să fie limitat la 7, iar atributele cu importanţă

minimă să fie grupate în cadrul unei rubrici “Diverse”.

În situaţia în care se doreşte analiza efectului unui ansamblu de atribute este util să se
realizeze o diagramă Pareto cumulată.În figura 2 se prezintă un exemplu de asemenea
diagramă.

Fig.2. Exemplu de diagramă Pareto cumulată

De asemenea, atunci când se consideră că este util, diagrama Pareto, simplă sau
cumulată, poate fi realizată în variantă procentuală, aşa cum reiese din figura 3.

Prof. Decu Valentina Page 5

 Modulul: Asigurarea calităţii

Fig.3. Diagramă Pareto procentuală

5. Diagrama cauze – efect

Diagrama cauze – efect este un instrument analitic pentru determinarea relaţiei dintre
efect şi toate cauzele sale. Ea mai este denumită diagramă pană sau diagrama Ishikawa.

Diagrama cauze – efect permite vizualizarea globală a cauzelor apariţiei unei

probleme, precum şi identificarea şi tratarea cauzelor majore.

Pentru realizarea unei diagrame cauze – efect, se trasează o săgeată centrală, iar
diferitele cauze sunt grefate pe 5 sau 6 săgeţi principale (categorii de cauze). Fiecare
cauză constituie, la rândul său, efectul unei alte cauze, fapt ce conduce, în final, la o
structură arborescentă caracteristică acestui tip de diagramă.

Prof. Decu Valentina Page 6

 Modulul: Asigurarea calităţii

Fig.4. Exemplu de diagramă cauze-efect pentru cazul unui debitmetru destinat

uzului casnic

6. Diagrama de dispersie

Diagrama de dispersie permite să se determine foarte simplu dacă există o relaţie

comună între două seturi de date. Această diagramă se poate utiliza după stabilirea unei
diagrame cauze – efect, de exemplu pentru a determina corelaţiile posibile între două
cauze ale unei probleme, din aceeaşi categorie sau din categorii diferite, precum şi între o
cauză probabilă a unui efect dat şi acest efect.

În figura 5 sunt prezentate câteva exemple tipice de diagrame de dispersie.

Prof. Decu Valentina Page 7

 Modulul: Asigurarea calităţii

Fig.5. Exemple de diagrame de dispersie

a) corelaţie puternic pozitivă; b) corelaţie slab pozitivă; c) corelaţie puternic

negativă; d) corelaţie slab negativă; e) nu există corelaţie

7. Fişele de control

a. Fişa de control prin măsurare

Utilizarea metodelor statistice în procesul de producţie îşi propune să prevină efectele
nefaste ale eventualelor dereglaje, constituind o alternativă la trierea pieselor în procesul
de control final. De asemenea, metodele de control statistic oferă avantajul unei eficacităţi
egale cu metodele clasice la preţuri de cost mai mici.

b. Fişe de control prin attribute

Metodele statistice îşi dovedesc utilitatea nu doar în cazul caracteristicilor măsurabile,
ci şi al celor calitative. Aprecierea calitativă a rezultatului obţinut în urma procesului
tehnologic o reprezintă clasarea pieselor obţinute în piese corespunzătoare sau rebuturi,
pe baza aprecierii unei caracteristici de tip calitativ sau cantitativ.

Prof. Decu Valentina Page 8